În această zi Biserica sărbă-toreşte un eveniment importantdin viaţa pământească a Dom-nului Nostru Iisus Hristos(Luca 2:22-40). După patruzecide zile de la naşterea Sa, Prun-cul Sfânt a fost dus la TemplulIerusalimului, centrul vieţii re-ligioase a naţiunii. După Legealui Moise (Lev. 12:2-8), femeiacare a născut un prunc de partebărbătească nu avea voie să

intre în Templul Domnului timpde patruzeci de zile. La împli-nirea acestora, mama venea cufiul la Templu şi aducea jertfăDomnului un miel sau un po-rumbel pentru sacrificiul purifi-cării. Preasfânta Fecioară,Maica Domnului, nu avea ne-voie de purificare deoarece ea anăscut fără stricăciune pe Izvo-rul Curăţiei şi Sfinţeniei. Cutoate acestea, ea s-a supus cu

Anul XII Numărul 2 (174) 4 februarie 2011

Întâmpinarea Domnului smerenie Legii timpului.În acea vreme, Părintele şi

dreptul Simeon (prăznuit pe 3februarie) trăia în Ierusalim. Luii s-a proorocit că nu va muripână nu va vedea pe Mesia celpromis. Prin har de sus, Sf. Si-meon s-a dus la Templu chiarcând Sfânta Fecioară Maria şiSf. Iosif veneau cu Pruncul Iisussă împlinească Legea.

Simeon Iubitorul de Dum-nezeu l-a luat pe prunc în braţeşi mulţumind Domnului, a rostitcuvintele pe care le auzim repe-

tate la fiecare slujbă a vecerniei:“Acum slobozeşte pe robul Tău,după cuvântul Tău, în pace, Căochii mei văzură mântuirea Ta,pe care ai gătit-o înaintea feţeituturor popoarelor, lumină spredescoperirea neamurilor şi slavăpoporului Tău Israel.” (Luca2:29-32). Sf. Simeon i-a spusSfintei Fecioare: Iată, Acestaeste pus spre căderea şi spre ri-dicarea multora din Israel şi caun semn care va stârni împotri-viri.

(continuare în pagina 2)

În data de 1 februarie, Serviciul Pu-blic Comunitar Local de Evidenţă a Per-soanelor Giroc şi-a început activitateacu publicul. În primele două zile au fostînregistrate 21 de dosare din care: 1 pen-tru eliberare carte de identitate provizo-rie, 1 pentru viză de flotant, 1 pentrurepatriere (stabilire domiciliu în Româ-nia – Giroc), iar restul pentru eliberare

carte de identitate în diverse situaţii(pierdere, schimbare domiciliu, expirarevalabilitate). Prima cerere pentru elibe-rarea cărţii de identitate de cătreS.P.C.L.E.P. Giroc a fost formulată decătre domnul primar Iosif-Ionel Toma.Scopul înfiinţării serviciului a fost acelade a uşura modalitatea de procurare acărţii de identitate de către cetăţenii co-munei. Mai mult, vor putea fi puse în le-galitate persoanele nedeplasabile ce vorfi identificate în colaborare cu celelalteinstituţii din comună şi la care angajaţiiserviciului vor întocmi actele la domici-liu. Necesitatea acestui serviciu s-aimpus având în vedere creşterea semni-ficativă a populaţiei celor două localităţişi la solicitarea persoanelor care, fie da-

torită stării de sănătate, serviciului, vâr-stei sau situaţiei familiale erau în impo-sibilitate de a-şi stabili domiciliul undelocuiesc în fapt. La sediul acestui servi-ciu, cu intrare de pe str. Semenic, îşi vordesfăşura activitatea cele două serviciidin cadrul Primăriei: Evidenţa persoaneişi Compartimentul de stare civilă. Bi-rourile nou amenajate sunt rezultatul în-deplinirii condiţiilor necesare privindserviciile menţionate, dar sunt şi rezul-tatul necesităţii reuniunii celor două ac-tivităţi deosebit de importante pentrucetăţenii comunei Giroc în acelaşi punctde lucru.

Programul S.P.C.L.E.P. este următo-rul: luni, marţi, miercuri, vineri: 800 -1600, joi: 8 – 1830.

Pentru urgenţe stare civilă (decese)poate fi contactată doamna SzaboIleana, tel: 0732.600. 408.

Pentru informaţii preluări dosareS.P.C.L.E.P. tel: 0256/486.027.

Pentru informaţii stare civilă, tel:0256/486.029.

Valentina BERARIU

Un serviciu în slujba cetăţenilorServiciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Giroc şi-a deschis porţile

Sărbătoarea unirii principate-lor române nu a trecut neobser-vată la Giroc. Luni, de ziua MiciiUniri, pe străzile din comună aurăsunat acordurile fanfarei con-dusă de Ionel Pascotă senior. În-fiinţată încă din anul 1928, întimp activitatea acestei formaţiia cunoscut suişuri şi coborâşuri,ajungând ca în perioada 1970-1988 să activeze doar în 12 in-strumentişti. Din 1988, fanfaraşi-a încetat activitatea timp de 12ani. Din anul 2000, prin grija Pri-măriei din Giroc, se alocă banipentru achiziţionarea de noi ins-trumente, iar fanfara reintră înactualitate, începând cu un re-pertoriu de colinde, apoi cu unuldin ce în ce mai diversificat.(V.T.)

Ziua de24 ianuarie1859 are osemnifica-ţie deose-bită pentrutoţi româ-nii. Laaceastă da-tă a avut loc Unirea Principatelor Române, cunoscutăşi ca Mica Unire, ce reprezintă unificarea celordouă vechi state româneşti, Moldova şi Ţara Ro-mânească. Cu această ocazie, elevii clasei I dinChişoda au vizionat o prezentare PPS, realizată dedoamna învăţătoare Gabriela Condrea, pentru acunoaşte importanţa evenimentului istoric şi aujucat hora unirii. În sala multifuncţională, alăturide profesoarele Gabriela Vlasie, Miloranca Gol-ban şi Constanţa Onose, elevii claselor V-VIII auascultat expunerea profesorului Liviu Rămneanţu,care a menţionat momentele importante ale eve-nimentului. Eleva Alexandra Comăniţă, din clasaa VI-a, a interpretat cântecul „Doamne, ocroteşte-i pe români!”. Desenele elevei Alexandra Szabo,din clasa a VII-a, reprezentându-i pe domnitorulAlexandru Ioan Cuza şi pe Mihail Kogălniceanu,au fost expuse şi admirate de elevi. Elevele claseia VIII-a au prezentat un montaj literar, iar la finalau jucat hora unirii. (M.D.)

24 Ianuarie – Unirea Principatelor RomâneLa Giroca cântat fanfara

La Chişodas-a încins hora uniriiSpuneam într-un articol trecut că,

la noi, în general, noţiunea de patrio-tism a intrat într-un con de umbră ire-mediabil. Uzat până la refuz deregimul trecut, cuvântul patriotism atrecut în derizoriu. Aceasta în bunăparte pentru că, fiind golită de ade-văratele sensuri, noţiunea nu îşi maigăsea acoperire în odele şi osanaleledeşănţate pentru «marele conducător»şi realităţile de fiecare zi, ca să nu maiamintesc trecutul istoric, cu adevărateroic al poporului nostru. Şi nu e drept.Nu e drept pentru trecutul nostru mul-timilenar, pentru strămoşii noştri şipentru zbuciumata noastră istorie.

Orice ţară care se respectă, oricenaţiune, mai mare sau mai mică, tre-buie să-şi respecte istoria şi valorile îndemnitate şi onor. Pentru că patriotis-mul unei naţii este legat de demnitateaei, de la simplul cetăţean, la nivelul în-tregului popor. A-ţi respecta istoria şistrămoşii, trecutul istoric, steagul şiimnul, poporul şi patria, eroii neamuluirămâne o datorie de onoare a fiecăruicetăţean din ţara noastră.

Tot în această categorie intră şi res-pectul pe care trebuie să-l arătăm vete-ranilor de război, celor care s-au jetifitpentru a ne apăra patria, fiinţa şi nea-mul, veterani care, cu fiecare zi, sunt

tot mai puţini. Din păcate, prinşi de gri-jile zilnice, de problemele curente alevieţii de fiecare zi, am cam uitat cu toţiide ei, de veteranii care, în parte, maisunt alături de noi şi se sting în tăcereşi anonimat fără să ne ceară nimic. Ei,care cu preţul vieţii şi al sănătăţii lor auluptat pentru hotarele acestei ţări şipentru supravieţuirea naţiei române.

De la începutul acestui an, în zia-rul nostru «Dialog cu cetăţenii» suntpublicate interviuri cu veterani derăzboi din Giroc şi Chişoda, interviurirealizate de prof. drd. Florin Golban.Până acum, domnia sa a identificatşase veterani de război în comunanoastră. Cred, însă, că numărul lor estemai mare şi de aceea fac apel la toţi lo-cuitorii comunei, să ne ajute să-i des-coperim şi să-i luăm în evidenţă. Fie căne comunică datele lor pe adresa zia-rului ori la Primărie, dorim să facem o«listă de onoare» cu aceste «istorii vii»ale comunei noastre, iar la data de 29aprilie, când este sărbătorită în fiecarean “Ziua Veteranilor de Razboi”, să lefacem o «mobilizare» la sediul PrimărieiGiroc şi să-i cinstim aşa cum se cuvine.

Primar,Drd. Iosif-Ionel TOMA

Veteranii de război din Giroc şi Chişoda,“mobilizaţi” la Primărie

ÎntâmpinareaDomnului

(continuare din pagina 1)

Şi prin sufletul tău va trece sabie,ca să se descopere gândurile dinmulte inimi.” (Luca 2:34-35).

La Templu se afla şi proorociţaAna, o văduvă de 84 de ani, fiica luiFanuel (3 februarie)” şi nu se depărtade templu, slujind noaptea şi ziua înpost şi în rugăciuni. Şi venind ea înacel ceas, lăuda pe Dumnezeu şi vor-bea despre Prunc tuturor celor ceaşteptau mântuire în Ierusalim.”(Luca 2:37-38).

În icoana care reprezintă aceastăsărbătoare proorociţa Ana ţine un per-gament în mână pe care scrie: “Acestprunc a adus cerul şi pământul.”Înainte de naşterea lui Hristos,bărbaţii şi femeile drepte în credinţătrăiau cu speranţa venirii lui Mesiacel promis. Drepţii Simeon şi Ana, ul-timii credincioşi din Legea Veche, aufost consideraţi vrednici de a-L în-tâmpina pe Mântuitorul în Templu.

Sărbătoarea Întâmpinării Domnu-lui este una din cele mai vechisărbători religioase creştine. Noiavem slujbe închinate acesteisărbători, întocmite de sfinţii episcopiMetodie din Patara (+ 312), Chiril alIerusalimului (+ 360), Grigorie Teo-logul (+ 389), Amfilohie din Iconium(+ 394), Grigore de Nyssa (+ 400) şiIoan Hrisostom (+ 407). În ciuda ori-ginilor sale antice, această sărbătoarenu a fost prăznuită atât de fastuosdecât din sec. al VI-lea.

În anul 528, în timpul împăratuluiIustinian, un cutremur mare a ucismulţi oameni în Antiohia. Dupăaceastă nenorocire au mai venit şi al-tele: în 541 a izbucnit o epidemie deciumă groaznică în Constantinopol,omorînd mii de oameni în fiecare zi.În această perioadă de mari suferinţeau început să se facă slujbe speciale(litii) de izbăvire de rău, mai ales întimpul sărbătorii Întâmpinarea Dom-nului şi ciuma a încetat. Astfel, pentrua da slavă lui Dumnezeu, biserica aridicat la un rang mai înalt aceastăsărbătoare. Mai mulţi imnografi ai bi-sericii au împodobit aceastăsărbătoare cu imnurile lor: Sf. AndreiCriteanul în sec. al VII-lea, Sf.Cosma Episcopul Maiumei, Sf. IoanDamaschin, Sf. Gherman PatriarhulConstantinopolului în sec. al VIII-leaşi Sf. Iosif Arhiepiscopul Tesalonicu-lui în sec. al IX-lea.

Nu este niciodată nimeni degeabalângă tine. El este cu ştiinţa lui Dumne-zeu, ca tu să-l ajuţi sau să te foloseşti. Tefoloseşti, că poate are o putere de duhmai mare. Sau îl ajuţi tu, în sensul de-alsuporta. Este o mare greşeală atunci cândcertăm pe unul sau pe altul! Îl rabdăDumnezeu şi pe acela şi de aceea l-a pusîn calea ta, ca să-l rabzi şi tu şi să te în-cununezi. Degeaba ne zbatem, degeaba

împlinim alte porunci creştine, dacă n-avem relaţie cu cineva.

Milostenia nu este numai să dai dintraistă. Milostenie este că accepţi pe unom să stea lângă tine, fără să îl alungi îngând. Ai un coleg care are un necaz, tre-buie să ştii să-i faci o mângâiere, să-idescreţeşti fruntea.

La săraci poţi să faci o rugăciunescurtă: Doamne, miluieşte-l!, dacă nu

poţi să-i dai, că eşti în tramvai şi el estepe trotuar. Întrebarea se pune cum neeste inima noastră în legătură cu sufe-rinţa din jur? Cel mai mare lucru de carevom fi întrebaţi la Judecata de Apoi este:De ce nu am dat mai multă atenţie se-menilor noştri? Alexandru Vlahuţă spu-nea: Milă e toată Scriptura!

Părintele Arsenie PAPACIOC

Despre milă şi iubire

Anul bisericesc se împarte în trei mari perioade al cărorînceput este cu dată variabilă, în funcţie de data Sfintelor Paşti:

1. perioada Triodului - care începe cu trei săptămâniînainte de Postul Mare (Postul Sfintelor Paşti) şi durează pânăîn Sâmbata Paştelui, inclusiv, deci are 10 săptămâni;

2. perioada Penticostarului - care începe din DuminicaÎnvierii (a Sfintelor Paşti) şi durează până în prima duminicădupă Rusalii (Pogorârea Duhului Sfânt).

3. perioada Octoihului - cea mai lungă perioadă a anu-lui bisericesc, ea începând de a doua zi după Rusalii şi ţinândpână la începutul Triodului din următorul an.

Aceste trei perioade liturgice corespund celor trei che-mări, demnităţi sau slujiri ale Mântuitorului Hristos, şi anume:slujirea de Învăţător, de Arhiereu şi de Împărat.

Aşadar, anul acesta Triodul începe duminică, 13 fe-bruarie. Primele trei săptămâni ale acestei perioade sunt pre-gătitoare pentru Postul Sfintelor Paşti, urmând, apoi, cele 7săptămâni ale Postului Mare.

Fiecare din săptămânile premergătoare are o temă pro-prie, care se reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură prescriseîn aceste zile la slujbe sau la Sfânta Liturghie:

1. Duminica Vameşului şi Fariseului (Luca 18,9-14- prima duminică a Triodului),2. Duminica Fiului Risipitor (Luca 15,11-32), şi3. DuminicaÎnfricoşatei Ju-decăţi (numităşi Duminica lă-satului sec decarne; Matei25,31-46).4. Duminica Iz-gonirii luiAdam din Rai,numită şi Dumi-nica iertării sauDuminica lăsa-tului sec debrânză - Matei6,14-21.

În această pe-rioadă premergătoare,Biserica ne pregăteştepentru postire, dar ne şi introduce încet-încet în atmosfera Po-stului Mare. Săptămâna care urmează Duminicii Vameşului şiFariseului este una de dezlegare la toate (nici miercurea şi vi-nerea nu se posteşte în această săptămână). Săptămâna careurmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală - adică se

posteşte miercurea şi vinerea. După Duminica Înfricoşatei Ju-decăţi, nu se mai mănâncă carne, ci doar ouă, peşte şi produselactate.

Cu Duminica Izgonirii lui Adam din Rai se încheieaceastă perioadă pregătitoare, a doua zi, luni, începând PostulMare. Vecernia din seara acestei Duminici cuprinde un ritualal iertării, iertare pe care creştinii şi-o cer unii de la alţii şi şi-o dau unii altora la intrarea în Postul Mare. Această vecernieeste prima slujbă a Postului Mare.

Triodul se caracterizează prin slujbe şi cântări specifice,care îndeamnă la pocăinţă în vederea unei adevărate curăţii su-fleteşti şi trupeşti, absolut necesare mântuirii. Toate dumini-cile din perioada Triodului au pericope evanghelice adecvatecare - prin pilde sau exemple de comportament - îndrumă pecredincioşii Bisericii noastre pe „calea mântuirii”.

Numele de Triod vine de la “trei cântări” sau “trei ode”,pentru că se întâlnesc la canoanele Utreniei aceste trei cântărispecifice din cartea Triodului. Este o perioadă în care slujbeleBisericii au o profunzime şi bogăţie deosebite. În cadrul Lau-delor mari şi mici întâlnim foarte multe lecturi biblice ale Ve-chiului şi Noului Legământ, mai ales din Vechiul Testament,pasaje care fac referire directă la persoanele şi actele de po-căinţă din istoria mântuirii. În această perioadă a Triodului se

întâlneşte cel mai ampluşi mai vechi post al Bi-sericii, şi anume postulSfintelor Paşti sau Po-stul Mare, şi tot în acea-stă perioadă a Triodului,mai cu seamă în pe-rioada Postului Mare, seîntâlnesc toate cele treiLiturghii ale BisericiiOrtodoxe. Este singuraperioadă din anul litur-gic când se întâlnesctoate cele trei Liturghiiale Bisericii

În această pe-rioadă, în care se folo-seşte în biserică lasfintele slujbe cartea nu-mită Triod, predomină

cântările ce îndeamnă pe om la pocăinţă, iar credincioşii sepregătesc atât trupeşte, dar mai ales sufleteşte, ca să fie vred-nici a se închina în cele din urmă şi Sfintei Învieri a Domnu-lui nostru Iisus Hristos.

Mircea STURZA

Biserica Ortodoxă intră într-o nouăperioadă liturgică - perioada Triodului

Se mai spune/pronunţă şi AMENVine, de asemenea, din limba

ebraică. Cuvântul înseamnă o consim-ţire, o acceptare cu titlu absolut. Se uti-lizează, pentru traducere, şi sensul de«aşa să fie!». Sau, în alte locuri, «aşaeste!».

În Biblie, AMENUL reprezintă o ex-clamaţie liturgică, utilizată şi în cadrulslujbei, dar ea poate fi regăsită şi la fi-nalul celei mai răspândite rugăciuni pecare o practică devoţii creştini: TATĂLNOSTRU.

Prin ea, plasată în încheierea cereri-lor adresate lui Dumnezeu, se solicităîmplinirea acestor necesităţi, a pâiniimateriale, dar şi a pâinii spirituale.

Ba încă mai este folosită, expresia cupricina, chiar de către Domnul nostru

Iisus Hristos, de mai multe ori, pentru aîntări afirmaţia.

Se întâlneşte şi în Epistola SfântuluiPavel către Corinteni.

Iisus Hristos foloseşte termenul – s-au făcut chiar o serie de numărători înacest sens! – de circa 75 de ori (conformcărţilor Noului Testament) ori peste.

Este menită, această repetiţie îndâr-jită, să sublinieze că El, Christosul, esteAdevărul, iar ceea ce iese din gura Luişi devine spusa Lui nu trebuie să fie pusla îndoială în nici un fel.

Pentru noi, oamenii, atunci când ofolosim, ea este în postura în care trebuiesă consfinţească o rostire a noastră: este,prin consecinţă, gradul suprem deAdevăr.

Din înţelepciunea ortodoxă• Să nu te atragă la pământ dorul

celor trecătoare pe tine, cel ce cugeţi lacele cereşti. Căci, dacă te leagă cevapământesc, eşti ca vulturul care are pi-ciorul prins în laţ (Cuviosul Teobnost)

• Lumea aceasta este asemeneaunei corăbii, admirabil înfrumuseţată,dar primejdioasă la călătorie (Sf. Fi-laret al Moscovei)

• Dumnezeu ne-a ascuns ziuacea una, ca să priveghem în toate zilele(Fericitul Augustin)

• Nimeni nu se poate apropia deDumnezeu dacă nu se va depărta delume (Sf. Isaac Sirul)

• Odihna şi trândăvia suntpierzarea sufletului şi pot să-i facă răumai mult decât demonii (Sf. IoanScărarul)

Amin: aşa să fie!

2

În atenţia persoanelorbeneficiare de ajutor social

Având în vedere Legea nr. 276/2010 pen-tru modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat şiH.G. nr. 50/2011 pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a prevederilor Legiinr. 416/2001, persoanele care beneficiază deajutor social sunt aşteptate la sediul Primă-riei comunei Giroc, camera 13, pentru com-pletarea cererii şi a declaraţiei pe propriarăspundere, conform noului model prevăzutîn H.G. nr. 50/2011, având la dumneavoastrăacte doveditoare privind componenţa familieişi veniturile realizate în luna anterioară depu-nerii cererii. Ajutorul social se acordă lunar,în completarea veniturilor nete lunare ale fa-miliei sau ale persoanei singure, pentru asi-gurarea venitului minim garantat.

Ajutorul social se acordă pe bază de ce-rere şi declaraţie pe propria răspundere, înso-ţite de actele doveditoare privind componenţafamiliei şi veniturile realizate în luna ante-rioară depunerii cererii de către membrii aces-teia. Cererea şi declaraţia pe propriarăspundere se completează de către reprezen-tantul familiei.

Reprezentantul familiei poate fi, după caz,unul dintre membrii familiei care are capaci-tate deplină de exerciţiu ori, în cazurile pre-văzute de lege, tutorele sau curatorulpersoanei îndreptăţite să beneficieze de ajutorsocial; reprezentantul familiei este persoanacare asigură creşterea şi îngrijirea copiilor,dacă aceasta are capacitate deplină de exerci-ţiu, sau, după caz, reprezentantul legal al aces-teia.

Lavinia DAVID

Iată câteva întrebări despre colec-tarea deşeurilor de ambalaje la care artrebui să le ştim răspunsul. Acest arti-col vine în ajutorul dumneavoastrăpentru a vă informa şi învăţa cum săcolectaţi selectiv deşeurile provenitedin gospodăria proprie şi în ce reci-piente inscripţionate sau marcate înculorile prevăzute de lege le puteţi de-pozita pentru a putea fi reciclate.

Ce reprezintă colectarea selec-tivă? Colectarea selectivă a deşeuriloreste soluţia la îndemâna tuturor şi pre-supune depozitarea deşeurilor în locurispecial amenajate în vederea reciclării.

Ce sunt deşeurile de ambalaje?Deşeurile de ambalaje reprezintă toateambalajele şi materialele de ambalarecare nu se mai folosesc care sunt arun-cate la gunoi. Deşeurile reprezintă unadintre principalele cauze ale poluării.Din fericire, multe dintre ele sunt reci-clabile, iar reciclarea şi refolosirea lorca materii prime este cea mai indicatămetodă pentru reintroducerea în cir-cuitul economic.

Ce trebuie să ştim despre reci-clare? Reciclarea reprezintă colecta-rea, separarea şi procesarea unoradintre componentele deşeurilor în ve-derea transformării lor în produseutile. Aproape toate materialele careintră în compoziţia deşeurilor: hârtia,sticla, ambalajele din plastic, cutiilemetalice pot face obiectul unui procesde reciclare.

De ce este important să reciclăm:se protejează natura şi resursele natu-rale; se reduce poluarea solului, apei,

aerului; se reduce poluarea mediuluiînconjurător; se economiseşte energie.

De ce reciclăm sticla: cioburile desticlă constituie un material de înlo-cuire a materiilor prime; cioburile pro-duse de fabricile de sticlă se folosescintegral în fabricaţie, în industria sti-clăriei

Ştiaţi că... sticla are nevoie de1000000 de ani pentru a se descom-pune în bucăţelemici? Prin recicla-rea unei tone desticlă se economi-sesc 1,2 tone dematerii prime? Sti-cla poate fi reci-clată la nesfârşitfără să îşi piardădin calităţi?

De ce reci-clăm plasticul:pentru că descom-punerea naturală în mediul înconjură-tor necesită peste 500 de ani datoritămaterialelor care îl alcătuiesc. Cu fie-care tonă de plastic reciclat se econo-misesc între 700 şi 800 kg de petrolbrut.

Ştiaţi că... din 10 pet-uri reciclatese poate fabrica un tricou sau un metrupatrat de covor? Din 50 pet-uri sepoate face un pulover?

De ce reciclăm hârtia şi carto-nul: pentru că la tipărirea unui cotidiande mare tiraj se folosesc 3.000 de metricubi de lemn, adică 1.500 de arbori cuo vârstă de 50 de ani.

Ştiaţi că... ziarele conţin hârtie re-

ciclată în proportie de 50%? Este ne-voie de un copac de 15 ani pentru aproduce 700 de pungi de hârtie? Fie-care tonă de hârtie reciclată poate salva17 copaci? Hârtia şi cartonul pot fi re-ciclate doar de 10 ori?

De ce reciclăm metalul: pentru căfabricarea unui produs nou din metalreciclat economiseşte între 74% si95% din energia necesară realizării

aceluiaşi produsdin resurse pri-mare. Dacă reci-clăm o doză dealuminiu vom eco-nomisi energie su-ficientă pentruproducerea altor20 de doze reci-clate.

Ştiaţi că...Aluminiul este100% reciclabil?O tonă de oţel reci-

clat înseamnă o tonă de minereu defier economisit? Un televizor poatefuncţiona trei ore încontinuu cu ener-gia economisită prin reciclarea uneicutii de aluminiu? Pentru fabricareaunei tone de aluminiu sunt necesare 4tone de minereu de bauxită?

Colectarea selectivă a deşeurilor seva face în recipiente inscripţionate saumarcate în culorile prevăzute de lege,pentru a asigura identificarea destina-ţiei containerelor astfel: albastru - pen-tru hârtie şi carton; galben - pentrudeşeuri din plastic şi metal; alb/verde -pentru sticlă albă/colorată.

Petronela FLOREA

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR

În ultima şedinţă de plen, consilierii locali din Giroc au aprobat lista de pri-orităţi în vederea repartizării parcelelor în baza Legii 15/2003 privind sprijinulacordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Per-soanele de mai jos sunt aşteptate la sediul primăriei luni, 7 februarie, ora16, în vederea stabilirii parcelelor ce vor fi atribuite în folosinţă gratuită. Văprezentăm lista stabilită de Consiliul Local Giroc: Golban-Luca Florin-Loredan,Trăistaru Emanuel, Şeşureac Cristian-Constantin, Stan Dorin Ioan, Mişu Marinela

şi Ioviţă Sanda (duplex),Giura Gabriel Sebastian,Creiniceanu David-Darius şiCreiniceanu Beniamin (du-plex), Jicheran Daniela,Enuică Viorela-Alina, Za-haria Alin-Daniel, AndraşAdelina-Florina, CozmuţaFlorin-Dorel, Dancu Mihai,Radu Alin-Cristian, CocleaLucian-Ilie-Savu, ZăganDaniel şi Zăgan Ionel (du-plex), Ordeanu Adriana-

Mărioara, Găină Corina, Dragoş Marian-Cristian şi Dragoş Ciprian-Adrian(duplex), Gâtman Alexandru-Bogdan, Cristea Florin-Alin, Boca Lavinia-Petrina,Puşchiţă Adriana-Camelia şi Hergane Ion-Gabriel (duplex), Codrea Gheorghe,Sălăjan Constantin, Ruşeş Victor, Popescu Claudia, Szabo Ioan, Bujdoso Ecate-rina-Ileana, Creţu Aurora-Florentina, Enuica Elisabeta-Vanita, Popescu Alina şiPopescu Marius, Săucă Marius, Novac Mariana, Cazacu Nicolae Cristian, Meţ-can Ovidiu-Vasilică, Georgescu Marius-Marian, Galdău Daniela-Florina,Băltăreţu Sorin şi Ioana, Ivaşcu Ovidiu-Lucian, Smeu Ion-Alexandru, Bonde-

Păltinişanu Gabriel şi Oana, Ancuţa Cosmin, Ancuţa Cătălina, Marin Petru-Adrian, Damian Florin-Gică, Chifan Claudiu, Chifan Cristian, Chifan Roxana,Trăistaru Ruben, Surduc Iulia-Valerica, Perdei Viorel, Dănică Dorina, GlissmanDaniel-Ion şi Ciuciu Andrei-Ilie (duplex), Băltariu Bogdan-Geanina, Szabo Cris-tian-Florin, Lazăr Ionela, Sturza Mircea, Toth Mihaela, Malanca Iacob-Nelu, Pol-molea Sebastian-Ionel, Foncea Traian-Viorel, Noeleanu Monica-Ramona,Debucean Dragoş, Gherghel Marian-Cristian, Matinca Casian-Darius, Moiş Cris-tian-Florin, Iorgoni Rebeca-Astrid, Sava Gabriel-Ovidiu,Codiţă Adrian, StănculeanuLoredana-Simona, PaşcalăuDorica-Viorica, FarcaşMariu-Ioan şi Farcaş Daniela(duplex), Baicu-Gherasi-movici Adrian-Petrică, Măr-cuţi Claudia-Viorica, BalintCristina-Carmen, CuibaruZamfira, Toader Anda-Camelia, Duţu Raoul-Cris-tian, Dume Lenuţa, EpureDacian-Horaţiu şi Epure Pavel-Darius (duplex), David Darius-Ilie, Cotos Adrian-Ioan şi Cotos Klara, Codreş Samuel, Radu Octavian-Alexandru, Medre Ion-Con-stantin şi Medre Corina, Petrovan Maria-Lăcrămioara, Ghibidric Octavian,Olteanu Cristina, Corciuc Bogdan, Zota Flavius-Graţian, Merca Darius-Florin,Ştefan Dragoş, Sava Emanuel-Ovidiu, Odoneanţu Cristian, Jurj Oana Silvana,Chermeleu Alexandru, Homeag Mirela-Mihaela, Bordianu Dana, Sceadei An-drei, Maliţa Cristian, Filip Paul Robert, Drăguţ Florin-Adrian.

Valentina BERARIU

În ultima şedinţă a Consiliului Local Giroc, consi-lierii au aprobat o serie de proiecte de interes cetăţe-nesc. Astfel, s-au votat proiectele privind aprobareaPlanului Urbanistic Zonal «Locuinţe colective înregim P+2E+M şi P+3E+M cu spaţii comerciale laparter» nr. Cadastral A 53/1/21/9, ngl 53/1/22/4,A53/1/21/8, Cc53/1/21/10-11, ngl 53/1/22/5, cu su-prafaţa totală de 2.499 mp, cel de aprobare a tarifelorde bază lunare pentru închirierea spaţiilor din imobi-lele proprietate publică sau privată a Comunei Giroc,precum şi a tarifelor minime de concesionare a tere-nurilor din proprietatea publică sau privată a Comu-

nei Giroc. De asemenea, s-a aprobat proiectul de în-fiinţare a unei creşe de copii în Chişoda. Au mai fostvotate proiectele de intabulare a unor străzi (Mureş,Bârzava, Timiş, Gloria şi Carpaţi) şi s-a acordat unajutor de urgenţă familiei doamnei Elena Scarlat.

A mai fost aprobat Regulamentul de organizare şifuncţionare a Poliţiei Locale – compartiment funcţio-nal în cadrul aparatului de specialitate al primaruluicomunei Giroc. De asemenea, s-a votat proiectul pri-vind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe te-ritoriul comunei. (V.T.)

Din agenda Consiliului Local al Comunei Giroc

Locuri de casă pentru tinere familii din Giroc

3

În toamna anului şcolar 2010-2011s-au pus bazele unui parteneriat educa-ţional cu viziuni didactico-educogene,trans-disciplinare şi trans-curriculare,sub îndrumarea doamnelor director pro-fesor Marieta Deneş, de la Şcoala cu cla-sele I-VIII ,,Iosif Ciorogariu” Chişoda,şi profesor Valerica Oloi, de la Şcoala cuclasele I-VIII Şandra, între elevii clase-lor a II-a, coordonaţi de doamnele învă-ţătoare Cristina Lupu-Savin (Chişoda) şiDana Constantina Paşca (Şandra) şidoamnele educatoare de la grupele mij-locii: Cosmina Mărguş şi AndreeaGhibirdic (P.P. Chişoda) şi Maria Oaneaşi Loredana Asavei, ( P.P. Şandra), cuacordul I.S.J.Timiş.

În cadrul planului de activităţi, înluna decembrie a avut loc un maraton deacţiuni de cunoaştere locală şi paralelă.Şcolarii clasei a II-a le-au pregătit co-piilor din grupa mijlocie din Chişoda osurpriză în numele lui Moş Nicolae. Ală-turi de dăscăliţa noastră şi un CD-playerce reda colinde, am plecat în vizită lagrădiniţă pentru a-i provoca pe micuţiinoştrii prieteni la o acţiune de expri-

mare-plastică frenetică. S-au realizat înparteneriat colaje cu ,,Omul de zăpadă’’şi ,,Moş Crăciun’’, peste care a nins dinabundenţă cu pastă de dinţi. Încântaţi devizita celor de la şcoală, micuţii au pri-mit cu bucurie invitaţia de a participa lao expediţie în ŢARA luiMOŞ CRĂCIUN.

Zis şi făcut! S-au demarat toate celenecesare organizării unei excursii încare, din fericire, am plecat într-o dimi-neaţă de toamnă şi ne-am întors într-oseară de iarnă, în timpul zilei de 15 de-cembrie, aducând cu noi zăpadă de pe,,drumul troienit al lui Moş Crăciun’’.

Cu ajutorul părinţilor copiilor, darmai ales al părinţilor voluntari: FlorentinaMînzat, Rodica Matinca şi Elena Pup,

cărora le mulţumim din suflet pentru totsprijinul acordat, ne-am ocupat câte unloc în autocarul lui Nea’ Virgil. La ca-pătul unui drum anevoios, am poposit laŞandra, unde copiii din grupa mijlocieau fost întâmpinaţi de copiii parteneridin localitate, iar noi cei de clasa a II-a,

ne-am făcut musafiri (poftiţi bineînţeles)în clasa elevilor de-a II-a într-o feerie desărbători de iarnă.

Activităţile în comun au fost o reu-şită şi cinstea şi onoarea cu care ne-auprimit d-na director profesor ValericaOloi şi preotul satului Nicolae Andreescu,precum şi colectivul şcolii, ne-au sur-prins plăcut.

Finalitatea acţiunii în comun a co-piilor de clasa a II-a a fost un brăduţ alprieteniei, colaj realizat din amprentaverde a palmelor tuturor celor partici-panţi, iar munca rodnică din joacă, amputea spune, a fost răsplătită cu o di-plomă pentru fiecare participant, subsemnătura doamnelor director profesorMarieta Deneş şi profesor Valerica Oloi.

Deşi acţiunile-joc ne-au obosit, eramîncântaţi şi ne-am dat seama că e timpulca gazdele noastre să ne poftească lamasă. În sala de mese, supa fierbinte ne-arumenit obrajii.

Dacă am terminat cu servirea meseişi ne-am luat din cozonaci şi la pachet,

era timpul să ne întoarcem la autocar, deunde am plecat în convoi alături de prie-tenii noştri din Şandra spre Lovrin, labazarul unguresc de suveniruri. Bucuriade a putea cumpăra fără barierele părin-ţilor a dus la achiziţionarea celor maioriginale jucării rustice: fluiere de lemn,mingi, palete,etc.

De la Lovrin până la Gottlob atenţiane-a fost captată de desenele animate dinautocar pentru a ne uşura aşteptarea.Ghidul de la Gotlob ne aştepta la poartafabricii de globuri plin de entuziasm .

Am vizitat cu mirare şi curiozitatesecţiile de manufactură şi cele mecani-zate de unde am ieşit plini de daruri: fi-gurine, globuri, ornamente, betealămulticoloră, brăduţi şi ghirlande, dar şiaprobare pentru fotografii.

Epuizaţi, dar încărcaţi de amintirileunei zile maraton în activităţi reuşite, ne-am lăsat conduşi de Nea’Virgil printrefulgii de zăpadă acasă, în Chişoda..., vi-sând cu ochii deschişi la următoarea ac-tivitate ..., care oare cu ce ne vasurprinde?

Marieta DENEŞ

Activităţi la Şcoala cu clasele I-VIII “Iosif Ciorogariu” din Chişoda

PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ŞCOALĂ-GRĂDINIŢĂ,,Mesagerii prieteniei-punte peste sate’’

Activitate metodicăla clasa întâi

Conform planificării activităţilor comisiei învăţăto-rilor pe anul şcolar 2010-2011, în luna ianuarie eleviiclasei I a şcolii din Chişoda, îndrumaţi de învăţătoareaGabriela Condrea, au susţinut o lecţie deschisă la disci-plina matematică, cu tema „Adunarea şi scăderea înconcentrul 0-10” .

Fiind o lecţie de consolidare a cunoştinţelor, aceastaa oferit posibilitatea învăţătoarei Gabriela Condrea să ofacă mult mai atractivă pentru elevi. Astfel,pe parcursulorei elevii au avut posibilitatea de a lucra individual, in-dependent pe fişe, pe grupe în cadrul jocului ,,Cei mai

buni câştigă” şi în perechi şi pe grupe prin folosirea me-todei interactive ,,Turul galeriei”. Elevii clasei I au do-vedit că au un nivel de cunoştinţe matematice foartebun, individual şi la nivelul clasei, lucrează foarte bineîn perechi, grup şi individual, ceea ce dovedeşte că selucrează frecvent la clasă în acest mod.

Doamna învăţătoare a dovedit mult tact pedagogicşi pricepere în conducerea lecţiei şi antrenarea elevi-lor, valorificând motivaţia interioară a acestora, reali-zând direct şi indirect feed-back-ul educaţional. Lafinalul activităţii eleva Andreea Tcaciuc Andreea a ex-clamat:,,A fost cea mai frumoasă zi!”

Marieta DENEŞ

Porni Luceafărul…În data de 14 ianuarie 2011, în ajunul zilei de naştere a

poetului nepereche al României, clasa a VI-a de la Şcoala cuclasele I-VIII „ Iosif Ciorogariu ” din Chişoda a organizat,sub îndrumarea dirigintei, doamna profesoară GabrielaVlasie, un simpozion dedicat lui Mihai Eminescu, având tit-lul „ Porni Luceafărul... ”, urmat de un concurs de recitaredin poezia eminesciană. Deschiderea simpozionului a făcut-o eleva Nicoleta Spînu, care a prezentat viaţa şi opera poe-tului. A urmat concursul de recitare, în faţa colegilor şi a unuijuriu, stabilit prin tragere la sorţi, din rândul elevilor clasei.Juriul a avut o sarcină dificilă, dat fiind faptul că toţi concu-renţii au recitat cu talent poezii dintre cele mai frumoase alepoetului. În cele din urmă, după o serioasă deliberare, au fostanunţaţi câştigătorii: Alexandra Comăniţă, BeniaminMagda şi Denis Magda. Cei trei câştigători au fost premiaţide către preşedintele juriului, Gabriel Vuin. Acesta le-a în-mânat cadourile, pentru achiziţionarea cărora părinţii au fost

sponsorii principali. Lăudăm asemenea iniţiative ale părin-ţilor, care ne demonstrează, astfel, că există realmente o bunăcolaborare cu şcoala şi că activităţile propuse de profesoriidiriginţi şi de învăţători găsesc ecou în sufletele acestora.

Marieta DENEŞ

La steauaLa steaua care-a răsăritE-o cale-atât de lungă

Că mii de ani i-au trebuitLuminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drumÎn depărtări albastre,Iar raza ei abia acumLuci vederii noastre,

Icoana stelei ce-a muritÎncet pe cer se suie:

Era pe când nu s-a zărit,Azi o vedem, şi nu e.

Tot astfel când al nostru dorPieri în noapte-adâncă,Lumina stinsului amor

Ne urmăreşte încă.

4

- De când iubeşti muzica,mai precis de când cânţi?

- Am început să cânt lavârsta de şase ani, în cadrulGrupului coral „Flores”, de laPalatul Copiilor Timişoara,avându-l ca profesor pe dom-nul Nicolae Puşcaşu. Încă dinprimul an de activitate, amdebutat ca şi solistă, par-ticipând la festivalul anual„Flori în oraşul florilor dinTimişoara”, câştigând defiecare dată premiul I, timp de12 ani. Chiar şi la o vârstă atâtde fragedă, am ales să ascult şisă interpretez stiluri de muzicăprecum jazzul, bluesul şirockul. Având în vedere că nucorespundeam tiparelor ma-jorităţii, am fost deseorirespinsă din cadrul festivalelornaţionale, în afara Timişoarei,la care eram încurajată să par-ticip.

- Ce înseamnă arta pen-tru tine?

- De fiecare dată cândsimţeam că trebuie să schimbceva din mine şi din ceea cesimţeam pentru muzică, dinceea ce alegeam să cânt, re-nunţam, gândindu-mă că artanu se cumpără, se simte, şi tereprezintă, în definitiv, total.Prin urmare, am rămas pe planlocal, în ceea ce priveşte con-cursurile sau concertele, înce-tul cu încetul stabilindu-mi oserie de principii, de normeproprii pe care nu voiam să leîncalc, pentru că mi-aş fi con-testat toate sentimentele, şinimic nu e mai presus decâtsentimentul. Am continuat săactivez ca şi solistă în Flores,am cunoscut o mulţime de per-soane interesante care nu aufăcut decât să mă sprijinemoral, să mă susţină, şi astfelam dobândit o experienţă fru-moasă în ceea ce priveşte mu-zica.

- Când s-a încheiat expe-rienţa „Flores”?

- La 18 ani m-am retras dingrupul Flores, ajungând deja lalimita de vârstă impusă de cor.Îmi e dor şi acum de atmosfera

din cadrul grupului, de primeleemoţii pe care le aveam pescenă, de domnul profesorPuşcaşu, care rămâne una din-tre cele mai calde şi sensibilepersoane pe care le-am cunos-cut.

Între timp, observasem oschimbare, nu puteam să maiascult piesele pe care le inter-pretam. Erau coveruri, pentrucă la timpul respectiv nuaveam posibilitatea de a găsiun compozitor care să îmi re-alizeze partea instrumentală apieselor, şi, astfel, simţeamnevoia să îmi compun singurăpiesele. Deşi târziu, am ales săstudiez pianul, cu domnul pro-fesor Martin Nicolae, cadru

didactic în Liceul de muzicăIon Vidu. Am abandonatstudiul pianului la scurtă pe-rioadă, deoarece simţeam cănu îmi dedic suficient timppentru a-l stăpâni şi m-am în-tors la partea vocală.Cunoscându-l încă din co-pilărie pe domnul profesorPetru Umanschi, acesta mi-afăcut cunoştinţă cu domnulViorel Screciu, membru al for-maţiei Vest. Prin dumnealui, l-am cunoscut pe Marius Pavel,proprietarul localului EveFashion Lounge din Timi-şoara. Acesta m-a invitat săcânt deseori în cadrul seriilorde concerte, alături de Petre

Ionuţescu, Teo Milea, CristiRaţiu, Horea Crişovan, DanNedelcu. Atmosfera a fost defiecare dată una excepţională,foarte relaxată, în care teputeai exprima liber, mai alescă spectacolele alături de ei sebazau complet pe improvizaţii.

- Alte proiecte?- Cu trecerea timpului, am

reuşit să dezvolt un proiect ală-turi de Petre Ionuţescu, Teo

Milea şi Mihai Vuşcan,c u n o s c u t

pentrutrupa Jais. Împreu-

nă cu cei trei instrumentişti,am realizat proiectul Geo-phone, caracterizat prin stilulambiental, down-tempo, nu-jazz, care pregăteşte în prezentun album numit Red Sky. Amavut şansa de a mă regăsifoarte bine în genul acesta demuzică, noncomformist, liber.

- Ce s-a întâmplat cupoezia în acest timp?

- În paralel cu muzica,poezia m-a pasionat încă demică. Literatura mi-a captatatenţia cu totul, mai ales ceauniversală. Iubeam faptul că

puteam relaţiona poezia cumuzica, şi, la fel ca Stănescu,consideram că nu există poeţi,există poezie. Îmi plăcea săscriu, îmi oferea confortulspiritual de care aveam nevoie,aveam spaţiul meu, gândurilepe care nu le adresam nimănui,în fapt, ci numai mie. Domnulprofesor Ion Murariu mi-a datocazia să particip la cenaclulliterar al Şcolii cu clasele I-VIII Giroc, în cadrul căruiami-am putut dezvolta pasiuneaşi am fost implicată în rubrica

elevului, a Luminii satului.- De unde dragostea

pentru arta fotografică?- Tot interesul pentru lite-

ratură m-a îndemnat să mă în-scriu la Liceul PedagogicCarmen Sylva, secţia filologie,unde am cunoscut-o pe dnaprofesoara Mihaela Dumi-traşcu, care preda limbaromână. Am apreciat-o încă dela început, mai ales pentru căeram pe aceeaşi lungime deundă în ceea ce priveşte core-larea psihologiei cu literatura.Astfel, am decis să aleg Facul-tatea de Litere din Universi-tatea de Vest Timişoara. Deşiam ieşit pe locul al treilea,ceva m-a îndemnat să râmântotuşi la a doua variantă, ceaa Facultăţii de Arte, pedomeniul fotografiei.

Fotografia este cea mairecentă pasiune a mea. În-

totdeauna am fost fascinată deoameni, de limitarea noastră,de legătura fizicului cu spiri-tul, de partea psihică care de-bordează de energie şiexpresie. Prin urmare, portre-tul a fost aria în care măputeam desfăşura. Am căutatsă reprezint sentimente, săcreez atmosfere ajungând sămă întreb ce surprind maimult: subiectul ales sau pro-pria persoană?

Constatarea a fost că, înceea ce mă priveşte, creez înprimul rând pentru mine.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAGĂ

Patru ani pe drumul unei promisiuniCu Amalia Gaiţă despre poezie, muzică şi artele vizuale

Poezii de Amalia Gaiţă

MigdaleÎmi caut cheia de mig-

daleCheia din cafeaua altora.

Nu, nu îmi place ca-feaua.

Are zgomotul ăla derouă,

Şi ceaşca cea nouăMă face, neglijent, să

urlu în tun.Cafeaua cu gust de ieriIeri-ul de mâine pierdut

pe aleiŞi plicuri de zmei.

Nu-mi plac cafelele ei.Ea doarme în ele,Se trezeşte în ei.

Sfârşit de soare şi soarede…vrei,

Se naşte în ceaşca ceanouă.

e-un nou travaliu, cuzgomot de rouă,

evantai pentru amân-două .

Culori de safir, mes-teascăn şi plouă.

Iar eu îmi caut mereuCheia de migdale

Ascunsă-n ghivece deploi

Şi-n cafelele tale.

Dragă cititorule,Dragă cititorule,

Fă ochii mari cât cepele!Da, da, alea ce te fac să

plângiŞi să-i închizi la loc, pe

loc.Fă-i roşii ca florile de

mac!Da, ca să te îmbrac

În opiul lor bolnav desănătate.

Fă-i moi, ca puful depiersici,

Fă-i tari, ca sâmburii ce-i nasc.

Fă-ţi ochii fini, ca sate-nul,

Şi duri, ca tăişurile, ori-care-ar fi.

Ajunge, nu-i face gri!Mulţumesc.

Voiam să mă asigur căvor clipi.

În „Almanahul de Giroc” din 2007, Amalia Gaiţă, elevă pe-atunci a Şcolii cu clasele I-VIII dinGiroc, era prezentată la categoria „tinere talente” ca „o mică vedetă” a localităţii. Adolescenta deatunci avea ca pasiuni muzica şi poezia. După patru ani de la interviul acordat de Amalia Gaiţă,şcolăriţă pe-atunci, Adelei Matei, stăm de vorbă astăzi cu tânăra… studentă, spre a vedea dacă un des-tin prevăzut ca „de excepţie” şi-a urmat menirea spre împlinire. Mai pe scurt, am dorit să aflăm ce maiface Amalia Gaiţă, astăzi. Tânăra Amalia are 19 ani şi este studentă la Facultatea de Arte Timişoara.După absolvirea Şcolii cu clasele I-VIII Giroc şi Liceul Pedagogic Carmen Sylva Timişoara, secţiafilologie intensiv, a ales să-şi continue drumul pe tărâmul muzelor. Pe lângă muzică şi literatură,Amalia şi-a mai adăugat o pasiune: artele vizuale.

Fotografii deFotografii deAmalia GaiţăAmalia Gaiţă

5

Ziua îndrăgostiţilor are tradiţii regionaleîn Marea Britanie. În Norfolk un personajnumit Jack Valentin ciocăne la uşile dinspatele tututor caselor lăsând dulciuri şicadouri pentru copii. Mulţi copii au fost spe-riaţi de acest personaj mitic. În Ţara Galilormulţi oameni sărbă-toresc pe 25 ianuarie înloc de 14 februarie.Ziua comemorează peSf. Dwynwen, sfântulpatron al îndrăgos-tiţilor galezi. În Fran-ţa, o ţară tradiţionalcatolică, Valentine’sDay este cunoscutsimplu drept SfantulValentin şi este sărbă-torită ca în restulţărilor occidentale. ÎnDanemarca şi Norve-gia 14 februarie estecunoscut ca Valentins-dag. Nu este sărbătorită pe o scară largă, darmulţi oameni îşi fac timp pentru a îl petreceîntr-un mod romantic cu partenerul de viaţăsau trimit o felicitare unei iubiri secrete.

În Suedia este numită ziua tuturor inim-ilor. Nu este o sărbătoare oficială. În Sloveniaun proverb spune că Sfântul Valentin aducecheile rădăcinilor, aşa că pe 14 februarie

plantele şi florile încep să crească. Ziua în-drăgostiţilor a fost sărbătorită ca ziua în careîncep lucrările în vii şi pe câmpuri. Este deasemenea spus că păsările se căsătoresc înaceastă zi. Cu siguranţă, numai de curând estesărbătorită ca Ziua iubirii. Ziua iubirii este tra-

diţional 12 martie,ziua Sf Gregor.

Datorită unui efortde marketing concen-trat, Valentine’s Day aapărut şi în Japonia şiCoreea ca o zi în caremai mult femeile şimai puţin bărbaţiidăruiesc bomboane,ciocolată şi flori. A de-venit ca o obligaţie camulte femei sădăruiască ciocolată tu-turor colegilor bărbaţi.În Japonia este cunos-cut ca giri-choko, de la

cuvintele giri – obligaţie şi choko – ciocolată.La fel cum se întâmplă cu foarte multesărbători din alte culturi (Sf. Patrick, ziuanaţională a Irlandei, sau Halloween), Româ-nia a început să sărbătorească şi Valentine’sday, deşi deja avea prin Dragobete osărbătoare tradiţională.

Valentine’s Day versus... DragobeteDragobetele este o sărbătoare românească

celebrată pe 24 februarie sau în unele locuri pesau la 28 februarie, l, 3 şi 25 martie. Sărbătoa-rea de Dragobete este considerată echivalentulromânesc al sărbătorii Valentine’s Day, sauziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii.Dragobetele se sărbăto-reşte în mai multe date,din cauza confuzieicreate de cele două ca-lendare (iulian şi grego-rian). Această sărbătoarese află în preajma zilelorBabei Dochia şi a echi-nocţiului de primăvară.Mai ales în sudul Româ-niei, există o perioadăîntreagă, la îngemănarealunilor februarie cu mar-tie, sau, cel mai adesea,în martie, care stă subsemnul Dragobetelui”.În majoritatea locurilor,data celebrării este 24 fe-bruarie. În această zi,îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se în-tâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prinpăduri şi lunci, flori de primăvară. Dacă segăseau şi fragi infloriţi, aceştia erau adunaţi înbuchete şi se puneau ulterior în lăutoarea fete-lor, timp în care se rosteau cuvintele: „Flori de

fragă/Din luna lui Faur/La toată lumea să fiudragă /Urâciunile să le desparţi”. Pe dealuriledin sat se aprindeau focuri, iar în jurul lorstăteau şi vorbeau fetele şi băieţii. La ora prân-zului, fetele se întorceau în sat alergând, obiceinumit zburătorit, urmărite de câte un băiat

căruia îi căzuse dragă.Dacă băiatul era iute depicior şi o ajungea, iarfata îl plăcea, îl săruta învăzul tuturor. De aiciprovine expresia Drago-betele sărută fetele!.Sărutul acesta semnificalogodna celor doi pentruun an sau chiar pentrumai mult, Dragobetelefiind un prilej pentru a-ţiafişa dragostea în faţacomunităţii. Unii tineri,în Ziua de Dragobete, îşicrestau braţul în formăde cruce, după care îşisuprapuneau tăieturile,devenind astfel fraţi, şi,

respectiv, surori de cruce. Tot în această zi, oa-menii mai în vârstă trebuiau să aibă grijă detoate animalele din ogradă, dar şi de păsărilecerului. Nu se sacrificau animale pentru că ast-fel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

Anton BORBELY

Pe 4 februarie se marchează în fiecare an Ziua Mondială deLuptă Împotriva Cancerului, care militează pentru conştientiza-rea cancerului în rândul populaţiei şi pentru accesul egal al tutu-ror pacienţilor la celemai noi terapii împo-triva cancerului. În Ro-mânia se estimează cănumărul bolnavilor decancer depăşeşte400.000 de persoane.Cele mai comune formede cancer sunt cancerulpulmonar şi colorectal,la bărbaţi, respectiv can-cerul de sân, la femei.

În fiecare an, în în-treaga lume se înregis-trează aproximativ şaptemilioane de cazuri noide cancer. Se estimeazăcă decesele provocatede cancer vor deveniprincipala cauză dedeces în ţările industria-lizate, incidenţa (num-ărul de cazuri noi pe o perioadă de timp) şi prevalenţa (numărultotal de cazuri) acestei afecţiuni fiind în creştere. De exemplu,conform unui raport publicat de Institutul Karolinska din Sue-

dia, 1,2 milioane de decese au fost cauzate de cancer în Europa,doar în anul 2006.

În acest an, românii pot contribui la lupta împotriva cance-rului la copii, după cemembrii asociaţieiLittle People Româniaau demarat o campa-nie de conştientizare,prin distribuirea debrăţări în mall-uriledin Timişoara, Iaşi,Bucureşti şi Cluj. Vo-luntarii distribuiebrăţări galbene cuocazia Zilei Mondialede luptă împotrivacancerului la copil,între 4 şi 15 februarie.Campania are loc şi laIulius Mall Cluj-Napoca, în 12 şi 13februarie. În aceeaşiperioadă voluntariiclubului Temerarii, aladolescenţilor români

care au învins cancerul, vor vizita secţiile de oncologie din celepatru oraşe şi împărtăşesc din experienţa lor de luptă împotrivacancerului.

Ziua Mondială de LuptăÎmpotriva Cancerului

De curând a ieşit la lumina tiparului, sprelectură, un volum ştiinţific, o monografie a lo-calităţii Giroc. Aşa cum se desprinde dinmotto-ul de mai sus, autorii unei monografiitrebuie să fie „oameni cu multă împlinire in-telectuală”. Este exact cazul celor trei autori ailucrării: Octavian Gruiţa, Ion Murariu şi Ma-rius Matei, toţi trei profesori, toţi trei produsullocalităţii Giroc. Trecutul acestei localităţieste atent studiat, realizându-se un „arc pestetimp”, până în prezent, autorii folosind o do-cumentaţie bogată, lucru ce se vădeşte în des-ele trimiteri de la subsolul paginilor.Respectând organizarea oricărei lucrări mo-nografice, şi aceasta este construită întocmai:cititorul ia cunoştinţă de condiţiile naturale alelocalităţii, i se prezintă, apoi, date referitoarela demografie, se face referire la istoricul lo-calităţii şi la dezvoltarea economico-socială,din vremurile cele mai îndepărtate până laMarea Unire din 1918, reliefând în capitolele

următoare viaţa spirituală, et-nografia, sportul, instituţiilelocalităţii. Volumul are şianexe, care nu sunt cu nimicmai puţin importante în raportcu ansamblul lucrării. Dinanexe aflăm, de pildă, topo-nime, porecle, portrete de fiide vază ai localităţii, de cadredidactice, precum şi de cetă-ţeni de onoare, rămaşi cu toţiiîn memoria afectivă a colecti-vităţii. Acestea toate nu facdecât să se constituie într-o „formă de conservare a vieţiisatului, a evenimentelor nota-bile ” sunt, aşa cum afirmăprefaţatorul volumului, IoanTraia, un „mod de sustragere”din faţa uitării.

Gabriela VLASIE

Motto: „Monografiile sunt, în general, lucrări de o mare complexitate, ele operând cudate şi cifre ce cuprind toate sferele vieţii spirituale şi social-economice ale unei localităţisau arii geografice mai largi şi ale comunităţilor lor umane. Ca urmare, autorii lor trebuiesă fie oameni cu multă împlinire intelectuală, capabili ca ani de zile să se supună unuiregim aspru de studiu, analiză şi sinteză a datelor documentare care penetrează trecutul,decenii, secole şi chiar milenii, aceasta în raport cu vechimea subiectului”. (dr. Aurel Vaida,în prefaţă la Ţara Lăpuşului, de Floare Butian, Editura Galaxia Gutenberg, 2004, p.7).

Monografia comunei Giroc

Satul românesc Giroc, trecut prin valurisuccesive de prefaceri, profunde în ultimelesecole, trebuie preţuit ca unul din cele maistatornice şi autentice sate ale Banatului,având temeiuri adânci în alcătuirea geogra-fică, în firea aparte a ţăranului bănăţean şi întrăinicia lui nepieritoare, în legăturile lui su-fleteşti întărite prin unitatea aceluiaşi grai,aceleiaşi credinţe, aceloraşi datini şi obiceiuri,în asemănarea riguroasă a întocmirilor şi

aşezămintelor moştenitedin bătrâni şi continuateastăzi pe un alt plan cuacelaşi ataşament fermla binele comunităţii. Oastfel de întocmire pusăîn slujba comunităţiieste monografia„GIROC-ARC PESTETIMP”, scrisă cu deose-bită râvnă şi talent dedomnii Octavian Gruiţă,Ion Murariu şi MariusMatei. Amplă şi binedocumentată monogra-fie completează serialucrărilor destinate stu-dierii localităţilor bă-năţene şi continuătradiţia cercetărilor mo-nografice iniţiate de Institu-tul Social Banat-Crişana,

din perioada interbelică. Ea permite reconsti-tuirea trecutului acestui spaţiu geografic şi is-toric, caracterizat prin vechime, continuitatede locuire şi bogăţie de fapte, având meritulde a aduce, într-o formă sintetică, informaţiilecele mai concrete şi relevante, beneficiind şide girul ştiinţific al unor specialişti în dome-niu.

Doar în măsura în care ne cunoaştemînaintaşii vom şti să descifrăm cu mai multărigoare imaginea noastră actuală şi cea vii-toare – ne spun, în esenţă, autorii. În aceastălume bulversată pe care o trăim, care sestrăduieşte cu încăpăţânare să ne abată atenţiade la rădăcinile sănătoase ale moralităţii şimentalităţii înaintaşilor - trăitori în respectfaţă de om şi Dumnezeu – reîntoarcerea laobârşii este mai mult decât necesară.

Lucrarea de faţă caută să valorifice pote-nţialul istoric, cultural şi etnografic al satuluiGiroc urmărind, într-o întrepătrundere fi-rească cu marile evenimente istorice ale Ba-natului, să nuanţeze şi să scoată în evidenţăspecificul local. Funcţia autorilor este, în ge-neral, informativă, totuşi, de cele mai multeori, ei îşi realizează menirea într-un mod maidegrabă creator, îmbrăcând rezultatele cerce-tărilor lor originale, într-o formă care letrădează orientarea ştiinţifică şi reuşind acestlucru cu deosebită acribie.

Din prefaţa monografiei «Arc pestetimp», semnată de Ioan TRAIA

6

- Ce arme aţi avut în dotare şi cum a fost instrucţia?- Trecerea de la premilitară, unde am făcut antrenament cu

machete, la armată a fost mai grea, deoarece am trecut direct lapiese de calibrul 122 mm. Instrucţia a fost severă. Ni se cereasă demontăm piesa de nenumărate ori, pentru ca în cazul uneidefecţiuni să ştim să o reparăm. Relaţiile cu ofiţerii şi gradaţiiinferiori au fost bune, de nenumărate ori amintindu-ne că dinmomentul în care am intrat pe poarta unităţii ei sunt părinţii no-ştri şi că trebuie să le dăm ascultare ca atare.

- Aţi participat la luptele din Moldova?- În zilele premergătoare datei de 23 august 1944 ne-au

mutat la Bucureşti, pentru ca apoi să ne spună că ne duc în Mol-dova, unde se aştepta un atac rusesc de proporţii. Ofensiva rusăa fost atât de rapidă, încât nu am mai apucat să ajungem la de-stinaţie. Peste noapte ne-am trezit că din duşmani am devenitaliaţi cu ruşii, iar cu germanii - inamici. Nu am luptat în capi-

tală cu germanii, pe noi pregătindu-ne să ne trimită în Ardeal,să apărăm Braşovul de ofensiva germano-maghiară.

- Unde a fost prima dumneavoastră luptă?- În prima fază, am respins atacul maghiar, care nu a reuşit

să cucerească Braşovul. A urmat apoi ofensiva noastră alăturide ruşi, care urmărea eliberarea Ardealului de Nord de sub ocu-paţia maghiară. Primele lupte serioase la care am participat aufost la Oarba de Mureş şi Sfântu Gheorghe. Aici inamicul aveapoziţii pregătite din timp, pe creasta dealului, noi având dispo-zitivul în vale. Orice încercare a noastră şi a ruşilor de a treceMureşul a fost respinsă de inamic, cu grele pierderi pentru noi.

- Am înţeles că aţi fost decorat în această luptă pentrufapte de vitejie, povestiţi-ne cum a fost?

- Împreună cu un coleg de-al meu, am observat că în loculunde era bateria noastră era cu neputinţă să construieşti un podpeste Mureş pentru a putea trece dincolo. Am cerut permisiu-nea de la comandantul bateriei pentru a merge pe lângă firulapei spre a vedea dacă în aval nu există o porţiune de râu nea-

părată de unguri. Nu am căutat mult şi am găsit o asemenea po-ziţie. Am comunicat comandantului şi acesta mai departe, su-periorilor. Apoi ruşii cu ai noştri au construit un pod a căruiacoperire am asigurat-o noi cu tunurile noastre şi chiar am aju-tat la construcţia acestuia. Ţin minte că o noapte am stat în aparece pentru a ajuta pontonierii să facă mai repede podul. A douazi trupele româno-ruse au trecut podul şi în câteva zile bătălias-a încheiat cu victoria noastră. Pentru aflarea locului şi parti-ciparea la apărarea podului am fost decorat cu ,,Virtutea mili-tară” şi o altă decoraţie rusească.

- Cum aţi fost întâmpinaţi în Ardeal de către populaţiaromânească şi la ce bătălii aţi mai participat?

- Ardelenii erau foarte bucuroşi că i-am eliberat şi foarteprimitori. N-am dus lipsă de nimic. Am înaintat rapid, în maximdouă luni am eliberat Ardealul. O luptă mai grea am purtat laeliberarea Clujului. Aici maghiarii erau baricadati în două ca-zărmi de la marginea oraşului, pe care le-am încercuit şi apoi le-am bombardat, obligându-i pe apărători să se predea. Am luatfoarte mulţi prizonieri atunci. A urmat trecerea Tisei, care s-afăcut pe un pod de pontoane, fără prea multe peripeţii.

- Ce vă mai amintiţi de luptele din Ungaria?- Ne părea rău de unguri, deoarece parcă ne vedeam pe noi

înainte de întoarce armele. Comanda se afla în mâinile germa-nilor, care nu le permiteau să se retragă sau să mişte în front.Pot să vă spun că preferau să se predea la români decât să conti-nue războiul. Făceau tot posibilul să nu se predea la ruşi, pen-tru că ştiau că Siberia îi aşteptă. O întâmplare îmi vine în minteşi vreau să o spun, la ea participând şi colegii mei de la tun.Eram cazaţi într-o casă maghiară. Pentru a nu avea surprize,am verificat podul casei. Aici am găsit doi dezertori maghiariascunşi într-o locaţie mică, făcută în spatele hornului. Nu ne-arăbdat inima să-i predăm mai departe. Le-am dat mâncare şihaine de-ale noastre şi le-am spus să se ferească până trecerăzboiul.

- Până unde aţi înaintat în vest?- Mai întâi, ofiţerii au ţinut o prelegere, la intrarea în Ce-

hoslovacia. Ne-au reamintit că cehoslovacii erau prietenii no-ştrii, că vom înainta în Masivul Tatra, ce are cele mai maripăduri din Europa, unde inamicul se poate apăra cu uşurinţă. Auavut dreptate ofiţerii, deoarece am întâlnit munţi unde nu amcrezut că putem urca vreodată. Inamicul, de sus, vedea oricemişcare a noastră. Cu ajutorul cailor, pe care i-am deshămat,am înaintat încet, animalele fiind cele care de multe ori netrăgeau, noi nefiind capabili cu raniţele şi tunurile pe care leaveam să facem acest lucru. Oricum, germanii au fost corecţi,când au văzut animalele şi cât de greu urcam nu au tras în noi.După aceea am observat că şi ei aveau cai şi probabil s-au pusîn locul nostru, de aceea nu au tras.

- Vă amintiţi vreun eveniment care să vă fi marcat înmod deosebit pe front?

- Au fost două asemenea evenimente, ambele au avut loc înCehoslovacia. După ce am urcat în Munţii Tatra, am ajuns la unpod de cale ferată. Aici, o ultimă garnitură germană, încărcatăcu muniţii, soldaţi şi răniţi se retrăgea din calea înaintării noas-tre şi sovietice. Nu ştiu nici acum, datorită fricii de a nu cădeaintact în mâinile noastre, podul a fost aruncat în aer chiar decătre germani sau sovieticii l-au aruncat în aer? Cert este căvreo 700 de metri trenul s-a prăbuşit în prăpastie. Şi astăzi suntmomente când mă răscolesc amintirile respective, când mă gân-desc la strigătele soldaţilor ce se rostogoleau în prăpastie. Unalt eveniment, la scurtă vreme după episodul cu trenul, a constatîn moartea unui coleg foarte drag mie. Era telefonistul trimis săîntindă firul pentru a menţine legătura cu comandamentul. Nuam mai primit nici o ştire de la el. Împreună cu alt coleg amfost trimişi să vedem ce s-a întâmplat cu el. L-am găsit cu capulaproape retezat de un proiectil sau o mină. Cu ultimele puterine-a rugat ,,să mergem acasă la el să spunem părinţilor şi soţieică, Costică s-a dus şi că-i roagă să aibă grijă de copil”.

Astăzi, la cei aproape 88 de ani, domnul Florea Văduva îşitrăieşte liniştit anii senectuţii, alături de soţia sa, Maria, cu carestă în Chişoda de peste 40 de ani. Le doresc multă sănătate încontinuare şi le mulţumesc, ca de altfel tuturor veteranilor derăzboi, pentru promptitudinea de care au dat dovadă în acorda-rea interviurilor.

Prof. Drd. Florin GOLBAN

Mai sunt printre noi… Veteranii de războiÎn numărul trecut am avut onoarea de a intervieva un

artilerist, în persoana domnului Ion Lazăr. Întâmplareaface ca în numărul actual să prezint întâmplările altui arti-lerist, de această dată din satul Chişoda. De asemenea, pen-tru început voi creiona câteva caracteristici ale armeirespective, cu scopul de a înţelege mai bine cititorii caval-cada în care au fost angrenaţi veteranii noştri.

Artileria română era o componentă esenţială a arma-tei, căreia i s-a acordat prea puţină atenţie în perioada in-terbelică, cum s-a întâmplat de altfel cu întreaga armată.Bugetele interbelice alocate armatei nu au depăşit 13%% dinPIB, fiind de altfel cele mai mici din Europa. De aceea s-apus accent pe tunurile cumpărate de la germani şi franceziînainte şi în timpul primei conflagraţii mondiale. Acestorali s-au alăturat piesele “dobândite” în urma războiului ro-mâno-maghiar (1919-1920) şi a Unirii Basarabiei, când de-pozitele militare ruseşti din provincie au fost capturate deromâni.

S-a ajuns ca, în perioada interbelică, România să deţinăcirca 20 de calibre şi peste 50 de modele diferite de artilerie.Acest carusel artileristic făcea foarte grea întreţinerea, darşi aprovizionarea cu muniţie. Guvernele interbelice, din in-conştienţă sau conştiinţa banului (se primeau comisioanegrase pentru contractele încheiate cu firme străine), nu auîncurajat industria românească de apărare şi nu au făcutaltceva decât să semneze, pe rând, contracte cu firmestrăine (Skoda sau Schneider), pe care nu le-au dus la bunsfârşit din lipsa banilor (vezi Marea Criză Economică) saudin simplul motiv că tot ce făcuse guvernarea anterioară nuera bun şi totul începea de la zero în momentul instaurăriiunei noi guvernări (poate vă pare cunoscută lozinca, des în-tâlnită şi în zilele noastre). Luând în considerare situaţia in-ternaţională, care se deteriora rapid, guvernul liberalTătărescu uniformizează toate piesele (s-au stabilit patrucalibre) existente în ţară la fabricile româneşti (UDR Re-şiţa, Malaxa), care dintr-o dată au căpătat o importantă co-vârşitoare în pregătirea ţării pentru război.

Din păcate, după izbucnirea războiului, chiar dacă s-aualocat sume mari de la buget pentru înzestrare (spre exem-plu, în anul bugetar 1938 s-a alocat pentru apărare cât toatebugetele cumulate din perioada interbelică), armele deve-niseră ,,valută forte”, statele industrializate susţinând căsunt sufocate de cererile interne, iar pentru export, chiardacă România a achitat plăţi în avans, nu au putut să-i sa-tisfacă nevoile. De aceea, s-au făcut mari comenzi la firmeleromâneşti, care veneau prea târziu şi într-o cantitate preamare, care depăşeau cu mult capacitatea de producţie aunor firme, care până acum fuseseră ignorate total.

În acest context au venit cedările teritoriale din varaanului 1940, când România a pierdut fără a trage un foc dearmă o treime din teritoriu şi populaţie (Basarabia, Buco-vina de Nord, Ardealul de Nord şi Cadrilaterul – 100.000km2 şi 7 milioane de locuitori). Rămasă singură, România s-a apropiat de Germania, Franţa fosta aliată fiind învinsă.Germania a vândut puţin armament, acesta fiind materia-lul capturat anterior de germani de la polonezi şi sârbi, res-tul fiind produs de industria românească sau capturat după22 iunie de la ruşi. Aşa se face că domnul Văduva, în mo-mentul în care a avut în dotare tunul calibru 122 mm, nu agăsit efigia fabricii producătoare, deoarece materialul pro-venea din captură rusească, iar românii au şters marca res-pectivă, înainte de introducerea piesei în dotarea armateiproprii.

Domnul Florea Văduva s-a născut în anul 1923, laBăneşti - Balş, judeţul Dolj. Anii copilăriei i-a petrecut însatul natal. De tânăr a trebuit să-şi câştige existenţa prin su-doarea frunţii lucrând la Cetate (în agricultură) pe malulDunării, pe domeniul lui Barbu Ştirbey (fost prim minis-tru). Războiul l-a găsit aici, unde a făcut premilitara, ca maitoţi tinerii din vremea aceea, şi se aştepta să fie încorporat,fiind conştient că doar o minune îl poate scăpa de război.Minunea nu s-a produs, iar domnul Văduva a fost încorpo-rat în regimentul 21 artilerie Slatina, din cadrul diviziei 11infanterie, în 1943, cu un an mai repede, deoarece pierderilede pe frontul rusesc trebuiau înlocuite rapid cu trupe proas-pete.

Imagine de arhivă

din cel de-Al Doilea

Război Mondial

7IS

SN 1

584-

3068

Iosif Ionel TOMA - director fondator

Tipar executat la:

semnalul se compune din 15 sunete

---

- semnalul se compune din 3 sunete

-

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:

La 15 ianuarie 2011 în ComunaDumbrăviţa a avut loc Memorialul „Ro-bert Fischer”, un turneu de şah cu parti-cipare internaţională. La secţiunilepentru copii şi juniori au fost prezenţişahişti din judeţele Timiş, Arad, Hune-doara şi Caraş-Severin. La secţiuneamixtă de seniori şi juniori peste 12 aniau participat şahişti din mai multe judeţeale ţării, dar şi de peste hotare. ComunaGiroc a fost reprezentată la toate secţiu-nile, de către opt copii şi juniori. De data

aceasta, fetele din Giroc au făcut legea,„arestând” primele trei locuri de la cate-goria F8 (fete cu vârsta de maxim 8 ani).„Marfa confiscată” a constat în trei me-dalii, trei diplome şi o cupă. Premiile aufost adjudecate după cum urmează:locul I, Georgiu Daria-Sara; locul II,Grozoni Alina-Diana; locul III, Dumi-trache Cornelia – o elevă ambiţioasă,care a debutat pe tabla cu 64 de pătrateîn toamna anului 2010 şi de atunci faceprogrese rapide. Şahişti din cel puţin

patru judeţe au luat parte şi la Cupa Uni-rii, dedicată copiilor şi juniorilor cu vâr-ste de maxim 12 ani, desfăşurată înTimişoara, în zilele de 22 şi 23 ianuarie2011. Precizez că, la şah, categoriile devârstă se stabilesc ţinându-se cont devârsta care se împlineşte pe parcursulanului calendaristic respectiv, indiferentdacă acest lucru se întâmplă la 1 ianua-rie sau la 31 decembrie. De data aceasta,au urcat pe podium doar Georgiu Daria(locul I) şi Grozoni Alina (locul II) la ca-

tegoria F8. Pe agenda şahistă a elevilordin Giroc se află, în februarie 2011,Olimpiada Şcolară de Şah, la care şco-lile din Giroc şi Chişoda vor fi repre-zentate fiecare de doi băieţi şi două fete,precum şi Campionatul Naţional de Şahpentru Seniori, de la Sărata Monteoru,unde se vor deplasa Matiş Robert şi Al-boni Dean. (Zamfir MOLDOVAN)

GIROC - ŞAH – START 2011

Divizionara D din Chişoda a reluat, în urmă cumai bine de o săptămână, pregătirile pentru returulcampionatului. Deşi afectată, ca mai toate echipelede fotbal, de criza economică, formaţia din comunanoastră, aşa cum plastic se exprima preşedintele Alin

Rus, a «mai urnit o dată căruţa». Şi de această dată,cu gânduri mari. Chiar dacă finalul turului a prins-ope FC Chişoda pe locul şase, conducerea clubuluisperă ca la finele campionatul echipa să se claseze peunul dintre primele trei locuri ale ierarhiei. Bineî-nţeles, ţinta este locul întâi şi un nou titlu de cam-pioană a judeţului. Pentru aceasta, echipierii de la FCChişoda se antrenează, de trei ori pe săptămână, pestadionul din localitate, în ciuda vremii nu tocmai po-trivite pentru sport. «E perioada acumulărilor fizice,iar acest lucru trebuie să se întâmple în aer liber. Cândvom începe exerciţiile cu mingea, atunci ne vommuta în balonul din Chişoda», precizează Alin Rus.

În ceea ce priveşte lotul de jucători, aşa cum se

întâmplă în fiecare pauză competiţională, acesta vasuferi unele modificări. Fără a da nume, Alin Rusdezvăluie că există jucători care şi-au manifestat do-rinţa de a părăsi clubul. În locul lor, însă, vor fi aduşialţii, dar şi aici planează misterul (dacă se dau nume,este posibil ca alte cluburi să intre pe fir şi să striceafacerea). Oricum, garantează conducătorul chişoze-nilor, echipa va fi mult mai puternică decât în retur.Dacă la nivelul lotului se prefigurează câteva micischimbări, în schimb cuvântul stabilitate este cel carecaracterizează «lotul» administrativ al clubului.Aceeaşi formulă, cu Cristi Safta antrenor principal şiVasile Daminunţă secund, alături de Alin Rus, AdrianRus şi Adrian Şeţu va conduce şi în retur destineleclubului. Conducerea aşteaptă şi materializarea pro-misiunilor de la Consiliul Local şi Primăria Giroc,care au garantat susţinerea pe mai departe a activităţiifotbalistice. «Ad mi nistraţia locală este cea care dă ga-ranţia continuării muncii noastre şi a obţinerii per-formanţei», spune Alin Rus.

Pentru a pregăti returul (a cărui debut este prev-ăzut pentru 5 martie, când Chişoda are o deplasare nutocmai uşoară la Şag), s-au stabilit deja şi o serie demeciuri amicale: o dublă tur-retur cu formaţia a douaa lui Poli, un amical la Chişoda cu Unirea SânnicolauMare şi un joc cu Avicola Buziaş. În special, FCChişoda va întâlni formaţii de Liga a III-a, un semnşi acesta că planurile conducătorilor clubului suntacelea de a activa, cât de curând, pe a treia scenă fot-balistică a ţării.

Anton BORBELY

Fotbalul girocean, în actualitateFC Chişoda pregăteşte returul de campionat Dolee Flonta iese în lume

Juniorii giroceni au căutare în Austria

Grupele de junioriale clubului DoleeFlonta Giroc s-au grăbitcu reluarea pregătirilor,staff-ul tehnic sunândadunarea încă din 10ianuarie. Faptul că semunceşte cu seriozitatela Giroc a fost confirmatde patronul clubului,Ioan Flonta, care ne-amărturisit că patru dintre

copiii care se antrenează la Giroc vor fi transferaţi, maimult ca sigur, în Austria, la echipe de Liga a III-a. GraţianIoviţă, Denis Răducanu, Flavius Torok şi Claudiu Ropotau susţinut, cu succes, probe de joc la Amstetten şi TopGarten, formaţii care i-ar vrea din primăvară în lotul lor.“Copiii au jucat extraordinar, nici nu s-a văzut diferenţadintre ei şi seniori”, ne-a mărturisit Ioan Flonta.

Patronul formaţiei girocene ne-a mai dezvăluit că doidintre jucătorii săi vor fi înregimentaţi, din retur, lasatelitul din Liga a III-a al lui Poli. “Singura mea dorinţăe ca aceşti copii să joace. Banii din transferuri îi voi in-vesti în baza sportivă de la Giroc”, a adăugat Flonta.

(A.B.)

Ba, al meu e mai frumos!

Oana Maria BRĂDIŞTEAN, din Chişoda,

5 ani

Bogdan BRĂDIŞTEAN, din Chişoda,

3 luni

Celesste CRĂINICEANU, din Giroc,

3 ani şi jumătate

Entoni David CRĂINICEANU,din Giroc,

un an şi şase luni

8IS

SN

158

4-30

68

Iosif Ionel TOMA - director fondator

Tipar executat la:

semnalul se compune din 15 sunete

---

- semnalul se compune din 3 sunete

-