p.u.z. coordonator sector 6 - urbanism.pmb.rourbanism.pmb.ro/duat-su/dezbatere publica/puz...

VOLUMUL I

MEMORIU

PREZENTARE

P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6

BENEFICIAR : PRIMĂRIA SECTOR 6, MUNICIPIUL BUCUREȘTI PROIECTANT: SC ALTER EGO CONCEPT SRL DATA: 2012

1

member of

©2012 Alter Ego Concept

VOLUMUL I – MEMORIU DE PREZENTARE

„P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6”

FOAIE DE CAPĂT

DENUMIREA PROIECTULUI:

P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6

BENEFICIAR:

PRIMĂRIA SECTORULUI 6, BUCUREȘTI

PROIECTANT GENERAL:

S.C. ALTER EGO CONCEPT S.R.L.

PROIECTANTI DE SPECIALITATE:

STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE:

INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI, BUCUREȘTI

DOCUMENTATIE TEHNICA NECESAERA OBTINERII AVIZULUI DE GOSPODARIREA APELOR:

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

RAPORT DE MEDIU – PUZ COORDONATOR SECTOR 6:

P.F.A. drd. ing. Tatiana Dimache

STUDIUL TRANZITARII UNDELOR DE VIITURA SI AL STABILIRII REGIMULUI DE

INUNDABILITATE PE RAUL DAMBOVITA IN ZONA POLDERULUI GIULESTI SARBI:

S.C. AQUAPROIECT S.A.

NR.CONTRACT:

35/2009

DATA:

decembrie 2012

2

member of




LISTĂ SEMNĂTURI

ŞEF PROIECT

urb. Marius Găbureanu

ŞEF PROIECT DE SPECIALITATE – Studiu istoric de fundamentare pentru „Plan Urbanistic Zonal

Sector 6”

Arh. Iosef Kovacs

ELABORATORI PROIECTE DE SPECIALITATE – Documentatie tehnica necesara obtinerii Avizului

de Gospodarirea Apelor „Plan Urbanitic Zonal Sector 6”/ Studiul tranzitarii undelor de viitura si al

stabilirii regimului de inundabilitate pe raul Dambovita in zona polderului Giulesti-Sarbi

conf. ing. dr. ing. Alexandru Dimache

sef lucrari dr. ing. Iulian Iancu

ing. Mihai Pop

ELABORATORI PROIECTE DE SPECIALITATE – RAPORT DE MEDIU, PUZ

COORDONATOR SECTOR 6

Drd. Ing. Tatiana Dimache

COLECTIV PROIECTARE

urb. Ruxandra Nedelcu

urb. Mariana Uglea

urb. Roxana Rusu

urb. Alexandru Stanciu

urb. Radu Vânturache

Data:

decembrie 2012

3

member of




CUPRINS MEMORIU DE PREZENTARE

CUPRINS:

1. INTRODUCERE

1.1.Date de recunoaștere a documentației 4

1.2. Obiectul PUZ 4

1.3. Surse de documentare 6

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evoluția zonei 6

2.2. Încadrare în municipiul București 9

2.3. Elemente ale cadrului natural 10

2.4. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 16

2.5. Circulația rutieră și feroviară 18

2.6. Ocuparea terenurilor și asigurarea cu echipamente publice 25

2.7. Echipare edilitară 50

2.8. Probleme de mediu ( evidențierea valorilor de patrimoniu ce

necesită protecție, gestionarea deșeurilor, riscuri naturale și antropice)

58

2.9. Concluzii-disfuncționalități și măsuri 76

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. Prevederi P.U.G. București 81

3.2. Zonificare funcțională a teritoriului administrativ. Bilant teritorial 81

3.3. Modernizarea circulației rutiere și feroviare 94

3.4. Dezvoltarea echipării edilitare 106

3.5. Protecția mediului (organizarea sistemului de spații verzi, protejarea

bunurilor de patrimoniu prin instituirea și definirea zonelor de protecție

ale siturilor arheologice și monumentelor istorice)

114

3.6. Obiective de utilitate ublică 124

4. CONCLUZII-MĂSURI ÎN CONTINUARE 133

ANEXE

ANEXA NR.1 LEGISLATIVĂ 135

ANEXA NR.2 SCHEME AJUTĂTOARE MEMORIU PREZENTARE 138

4

member of


MEMORIU DE PREZENTARE


1. INTRODUCERE:

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei:

• Denumirea lucrării: P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6

• Beneficiar: Primăria Sectorului 6.

• Proiectant: S.C. Alter Ego Concept S.R.L. cu sediul in București, B-dul Iuliu Maniu

nr.7, Bucureşti, înamtriculată sub nr. J40/9205/2006, telefon +40 21 315

85 65, fax +40 21 315 85 66,

e-mail: [email protected], www.alterego-concept.ro

• Data elaborării:

noiembrie 2012

1.2. Obiectul P.U.Z.:

Lucrarea de față se refera la PLANUL URBANISTIC ZONAL COORDONATOR AL

SECTORULUI 6 din MUNICIPIUL BUCUREȘTI și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de

dezvoltare ale sectorului pentru perioada valabilității documentației respective.

În conținutul documentației se va regăsi tratarea următoarelor categorii de probleme:

- probleme principale rezultate din analiza situatiei existente, disfunctionalitati si prioritati de

interventie la nivelul teritoriului administrativ al sectorului 6

- zonificarea funcțională a teritoriului sectorului 6 și stabilirea regimului juridic al acesteia printr-un

sistem de reglementari și servituți adecvate;

- volumul și structura potențialului uman, resurse de muncă;

- potențialul economic al sectroului 6;

- organizarea circulațiilor și a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecția și conservarea mediului;

- reabilitarea, protecția și conservarea patrimoniului construit;

- condiții și posibilități de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

În urma studiului și a propunerilor de soluționare a categoriilor de probleme menționate mai sus,

materialul oferă instrumente de lucru necesare elaborării, aprobării cât și urmăririi aplicarii Planului

Urbanistic Zonal în urmatoarele domenii: proiectare, administrație centrală și locală, agenți economici,

colectivități sau persoane particulare beneficiare.

Obiectivele lucrării constau în:

Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, interdicţii temporare şi permanente de construire,

a zonelor expuse la riscuri naturale;

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere;

Evidențierea fondului construit valoros și a modului de valorificare a acestuia;

Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate;

Fundamemtarea realizării unor investiții de utilitate publică.

Planul Urbanistic Zonal urmăreşte introducerea constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice,

crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea

activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare locală. De asemenea vor fi

accentuate implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură

edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a sectorului.

mailto:[email protected]

http://www.alterego-concept.ro/

5

member of


În baza P.U.Z. se pot emite Certificate de urbanism şi Autorizaţii de construire pentru obiective ce

nu ridică probleme de amplasare (Ex: realizarea de locuinţe prin completare în cadrul zonelor

rezidenţiale, în care prescripţiile de construibilitate – regim de aliniere şi înălţime, P.O.T., C.U.T.,

echipare edilitară, accese etc. – rezultă clar din documentaţia P.U.Z.). În caz contrar se va solicita

elaborarea P.U.Z. sau P.U.D., după caz. Pentru zonele în care s-a instituit interdicţie temporară de

construire se vor elabora documentaţii P.U.Z..

Scopul P.U.Z.-ului este de a introduce constrîngeri şi permisivităţi urbanistice, de creare a

condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, a premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor

economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare locală. De asemenea vor fi accentuate

implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind

conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a sectorului. Prin Planul Urbanistic Zonal se identifică

zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale sau

planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu

claritate în Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6.

Principalul obiectiv al P.U.Z. Coordonator al Sectorului 6, Municipiului București constă în

crearea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificării urbanistice, în vederea realizării

dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a arealului de implementare,

în corelație cu zonele adiacente și cu prevederile P.U.Z.-urilor aprobate în perioada 2005-2012 în cadrul

teritoriului administrativ al sectorului 6.

P.U.Z. Coordonator al Sectorului 6, Municipiului București constituie documentatia care stabilește

obiective, acțiuni și măsuri de dezvoltare pentru teritoriul administrativ al sectorului pe perioada următoare

(5-10 ani), in baza analizei multicriteriale a situației existente.

Prin P.U.Z.-ul, de fata, s-au stabilit obiectivele, acțiunile, prioritățile și reglementarile de urbanism

(permisiuni si restricții) necesare a fi aplicate în utilizarea rationala a teritoriului.

Principalele obiective pe termen mediu (5-10 ani ) sunt următoarele:

Intărirea mixității funcționale și diferențierea acestor zone mixte în funcție de amplasare și rolul lor

în cadrul sectorului, raportate la municipiul Bucuresti.

Dezvoltarea direcționată a zonelor mixte în lungul arterelor importante de legătura intre sectorul 6

si celelalte sectoare (1, respectiv 5), precum și pe arterele de legatură între centrele urbane la nivel

local (de sector).

Înlocuirea funcțiunilor incompatabile și transformarea lor în zone mixte, dinamice și capabile să

asigure reconversia funcționala dorită, în vederea atragerii de investiții.

Sistematizarea și extinderea rețelei stradale astfel încât să raspundă cerințelor de dezvoltare a

sectorului.

Extinderea rețelei de distribuție a apei potabile, precum și a celei de canalizare.

Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor care să includă toate etapele unui

sistem eficient (colectare selectivă la sursă), valorificarea deșeurilor refolosibile, transport si depozitare

conformă cu normele în vigoare.

Încurajarea parteneriatelor public-privat în vederea înființării de servicii alternative și realizarea de

investiții.

Posibilitatea accesării de fonduri interne și externe pentru reabilitarea monumentelor istorice,

ansamblurilor și siturilor arheologice.

Reglementări ale intervențiilor de conservare si protecție ale siturilor arheologice, monumentelor și

ansamblurilor istorice.

Lucrarea de față se va alinia la „Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor Programului de

guvernare 2010–2012, Sector 6” prin intermediul căruia sunt urmărite următoarele obiective pe termen

scurt și mediu:

Susținerea creșterii economice la nivelul unității administrativ teritoriale.

Proiecte și măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii școlare preuniversitare.

Proiecte și măsuri care vizează protecția familiei.

Proiecte și măsuri care vizează protecția copilului și familiei.

6

member of


Integrarea familiilor de romi în comunitate.

Proiecte și măsuri ce vizează protecția socială a persoanelor vârstnice si a persoanelor cu

dizabilități.

Realizarea infrastructurii de date spatiale în vederea asigurării suportului informațional necesar

adoptării unor decizii fundamentate cu privire la limitele unităților administrative teritoriale,

infrastructura de interes public, situații de urgență, urbanism și amenajarea teritoriului, protecția

mediului, prevenirea dezastrelor.

Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural național; restaurarea, protejarea și

promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate și a rețelelor de cooperare culturală,

având în vedere potențialul patrimoniului cultural de a susține dezvoltarea socială și economică.

Promovarea valorilor culturii române in circuitul cultural.

Dezvoltarea serviciilor și sistemelor societății informaționale.

Creșterea gradului de acces la serviciile publice informatizate internațional.

Elaborare studii și proiecte aferente obiectivelor de investiții în domeniul infrastructurii rutiere și

tehnico-ediliatre.

Protejarea și dezvoltarea durabilă a resurselor naturale și a mediului.

1.3. Surse documentare:

În scopul întocmirii prezentei documentaţii au fost cercetate o serie de surse documentare

referitoare la contextul teritorial, stadiul actual al dezvoltării și propuneri de perspectivă pentru sectorul 6.

1.3.1. Studii și proiecte elaborate anterior:

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU ) Sector 6, Programul Operational Regional

2007-2013, Axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1-Planuri integrate de dezvoltare urbană,

Sub-domeniul: Centre urbane;

Planul de Amenajare a Teritoriului Național: PATN;

Planul de Amenajare a Teritotiului Județean Ilfov;

Raport anual privind starea mediului în Municipiul București, pe anul 2009;

Concept Strategic Bucuresti 2035.

1.3.2. Studii de fundamentare întocmite concomitent cu prezentul PUZ:

Studiu de fundamentare istorică pentru Plan Urbanistic Zonal Sector 6, municipiul Bucuresti

elaborat de Institutul Național al Patrimoniului, București –octombrie 2012.

1.3.3. Date statistice

Date privind unitățile de învățamânt, sursa Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

Date statististice, Consiliul Local Sector 6 - Documentar Sectorul 6: Direcția Regională de

Statistică a Municipiului București.

1.3.4. Proiecte de investiții elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistică a zonei

Îndeplinirea Planului de acțiuni pe anul 2010 pentru realizarea obiectivelor Programului de

guvernare 2010–2012 , SECTOR 6.

Inchidere inel Median de circulații in zona de nord/tronsonul lacul Morii-Șoseaua

Colentina/Autostrada urbană (teritoriul de referință nr.7).

PUZ-LINIA 5 METROU-Tronson 1: Drumul Taberei- Răzoare.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII:

2.1. Evoluția zonei:

Structura și evoluția sectorului 6 este strâns legată de evoluția municipiului București.

7

member of


Sfârșitul secolului XVIII, prin Planul de la 17891 atestă prezența drumului “Podu de Pământ”, ca

fiind cel mai vechi traseu de circulație de pe teritoriul sectorului 6. În prezent acesta are numele de Calea

Plevnei. Totodată acest plan atestă caracterul rural al zonei studiate, termenul de „tramă stradală” nefiind

potrivit pentru caracterizarea acestei epoci.

Mijlocul secolului XIX, prin planul de la 18522 indică configurația principalelor trasee ce au

constituit nucleul de dezvoltare al limitelor administrative pentru actualul sector 6. Traseele căilor de

comunicație din planul de la 1852 au prezentat suportul pe care s-au operat modernizările și extinderile

ulterioare încheiate din punct de vedere al tramei stradale în secolul XX. Regularizările succesive nu au

făcut decât să producă îndreptările traseelor, crearea de aliniamente ordonate prin lărgirea acestei trame

inițiale. În procesul de modernizare, dat fiind spațiile foarte ample cuprinse între căile de comunicație din

epocă, a existat tendința firească de îndesire a acestei rețele de străzi, ce s-a produs prin devoltarea unor

fundături si străpungeri practicate prin mijloace administrative, de expropriere, reglementare a parcelarului

și reintroducerea parcelelor în circuitul public prin licitații.

Chiar dacă pe planul de la 1846, regăsim doar o mică parte din sectorul 6, corelând informația cu

istoricul evoluției continue a orașului vedem că limitele sectorului sunt de fapt conturate chiar de cîteva din

axele de comunicație reprezentative în contextul dezvoltării istorice urbane a municipiului București.

Aici putem aminti:

- “Drumul de Pământ” – actuala Calea Plevnei continuată de Calea Giulești.

- “Drumul Craiovei” – actuala Calea 13 Septembrie continuata de bulevardul Ghencea.

- Ulițele ce leagă drumurile amintite mai sus – actualele strada Pandurilor, continuată de strada

Tudor Vladimirescu, strada Geniului, bulevardul Cotroceni si șoseaua Grozăvești.

- De la aceeași dată mai găsim actuala stradă Drumul Sării, strada Sebastian și o parte din actualul

bulevard Timișoara.

- În zona Conacului Golescu, pe același plan, este reprezentată calea de acces către conac,

identificată în prezent prin Aleea Țibleș.

- În planul de la 1846 vedem un parcelar caracterizat prin loturi cu suprafețe mari și medii de teren,

cu forme neregulate care în cea mai mare parte sunt plantate cu vii sau livezi.

- Marii proprietari ai acestei zone sunt Zinka Golleaska, Mănăstirea Cotroceni si Kostake Penkovici.

- Ponderea parcelelor construite este concentrată în lungul Drumului de Pământ și în special în zona

Malmaison (Kazarme de Kavaleri, Pharmazonu).

Planurile de la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX, indică o dezvoltare slabă a tramei

stradale în teritoriul analizat, concentrându-se în special în zona actualei parcelări Grant. Cea mai

importantă intervenție ce apare la sfîrșitul secolului XIX este sistematizarea râului Dîmbovița și

amenajarea Splaiului Independenței. Numele de Splaiul Independenței, pe planul de la 18993, îl regăsim

pentru drumul de pe partea vest al rîului în zona Cazărmii Malmaison.

Pe planul de la 1899 se observă regularizarea traseulului uliței din spatele Mănăstirii Cotroceni –

actuala șosea Grozăvești. Pe același plan sunt trasate liniile de cale ferată din zona Gării de Nord (la

început având numele de Gara Târgoviștei). Liniile de cale ferată ajungeau la Gara Filaret și stațiile

intermediare – Stația Cotroceni și “Gara Dealu Spirei”.

Trama stradală care formează parcelarea Grant apare pentru prima dată pe planul de la 1899.

Trama stradală din zona menționată anterior are un caracter regulat. Străzile noi sunt trasate paralel cu

aleea care asigura accesul de pe “Podul de Pământ” la Conacul Golescu (acces reprezentat și pe planul

Borroczyn). La 1899, în partea de vest a conacului este marcată o lotizare pe care scrie „prop. Grant”, ce

nu există în prezent, pe locul acesteia fiind stabilită actuala bază sportivă a Clubului Sportiv Studențesc.

O tramă stradală nouă găsim în zona Ciurel, între Splaiul Independenței și Șoseaua Virtuții.

Parcelarul își schimbă atât forma morfologică cât și regimul de proprietate, într-o mare măsură.

1 Planul reprodus după exemplarul având cota H.S. 92 aflat la Cabinetul de Hărți al Bibliotecii Academiei Române –

PLANUL/Orașului Capitală și Reședință (Domnească) București, din Valahia Mare (Țara Românească) ocupat cu începere din 9

noiembrie 1789 de către Trupele Austriece Regale și Imperiale, aflate sub comanda Alteței Sale feldmareșalul Prinț de saxa

Coburg. Scara este de 1400 de stânjeni (austrieci), desenat de ing. Purcel Oberlieutnant. 2 PLANUL BUCUREȘTIULUI/Ridicat, tras chi publicat /DIN PORUNCA PREA ÎNĂLTZATULUI DOMN STĂPÎNITOR/BARBU

DIMITRIE ȘTIRBEIU W.W./MAIOR BARON RUDOLF ARTUR BORROCZYN/1852, din colecția proprie a S.C. ALTEREGO

CONCEPT S.R.L.. 3 PLANUL ORAȘULUI BUCUREȘTI, LUCRAT DE INSTITUTUL GEOGRAFIC AL ARMATEI PENTRU PRIMĂRIA CAPITALEI

ÎN AL XXXIII-LEA an al Domniei M.S. Regele CAROL I /1895-1899/ scara 1: 5000.

8

member of


Proprietațile Mănăstirii Cotroceni, sunt trecute ori în proprietatea Comunei, ori în proprietatea Ministerului

de Război. Pracelarul este dezvoltat pe adâncime și se poate observa o tendință de divizare a acestuia, dar

fără a avea la bază principiile unor reguli de parcelare bine stabilite.

Pe planul de la 1899, apare și începutul de parcelare din partea de nord a actualelor străzi Calea

Crângași-Calea Giulești.

Prima jumătate a secolului XIX nu aduce mari schimbări în zona studiată, din punct de vedere a

tramei stradale și a parceralului, față de situația regăsită pe planul de la 1899.

Pe planul de la 19114 față de planul de la 1899 nu apar străzi noi, apar doar modificări în ceea ce

privește evoluția parcelarului. De exemplu pe actualul amplasament al Politehnicii, este reprezentată o

lotizare foarte riguroasă, care abia pe planul de la 1935 vedem că erau destinate Școlii de Horticultură.

La 1911 sunt reprezentate pe planurile din acea vreme liniile de tramvai existente. În zona studiată

existau linii de cale ferată pe Calea Plevnei (începând de la Cazarma Malmaison), strada Basarabilor

(actuală Orhideelor). Altă linie exista pe Splaiul Independenței începând de la fosta Uzina de Tramvaie

Electrice (astăzi zona Uzinei Electrice Grozăvești) pe la Piața Operei (fosta Gara Centrală) și în continuare

pe B-dul Regina Elisabeta.

Planul de la 19355, figurează trasări noi de străzi, de exemplu în zona Cimitirului Ghencea–Drumul

Sării, apare lotizarea pentru ansamblu de locuințe destinate militarilor angajați ai armatei, chiar dacă

aceasta conform limitei desenate pe plan se situează în afara limitei municipiului București. Tot pe planul

de la 1935, apare partea de sud a parceralui Grant și dispare lotizarea trasată pe planurile anterioare din

sud-vestul conaclului Golescu, fapt care poate sugera că această lotizare a fost preluată dintr-un proiect de

lotizare avut ca intenție, dar niciodată transpus în realitate.

O altă noutate a acestui plan este apariția denumirii Splaiul Independenței pe tronsonul care poartă

acest nume și în prezent.

Tot ca noutate, al planului de la 1935, apare linia de tramvai cu stațiile aferente de la Splaiul

Independeței pe actuala Șosea Cotroceni și în continuare pe Bulevardul Iuliu Maniu (la 1935 șoseaua

Bolintin), ceea ce denotă că actuala zona Iuliu Maniu, era o zonă dezvoltată, în principal datorită

activităților adiacente Armatei.

De asemenea la 1935 exista o linie tramvai și pe actuala Calea Crângași.

La 1943, pe PLANUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI AL CIRCUMSCRIPŢIEI

ADMINISTRATIVE CU COM. URBANE NEREŞEDINŢE DE JUDEŢ ŞI COM. RURALE6, este

reprezentată trama stradală din actualul cartier Militar şi Giuleşti, tramă stradală ce s-a păstrat până în

prezent.

După 1945 teritoriul sectorului 6 suferă schimbări majore prin amenjarea marilor ansambluri de

locuințe colective, în special in zona Drumul Taberei.

Un plan semnificativ care arată dezvoltarea postbelică a Bucureştiului este Planul scara 1: 10 000

de la 1985, întocmit de IGFCOT. La nivelul tramei stradale apar intervenţii majore: se observă întreruperea

traseului străzii Calea Crângaşi cu Lacul Dâmboviţa și apare trama stradală din cartierul Drumul Taberei

amplastă pe fostele domenii militare.

După 1990, sistemul tramei stradale se dezvoltă cu precădere în continuarea cartierului Drumul

Taberei, dar și în prelungirea Cartierului Militari sau Giulești. Noile străzi propuse vin în continua străzile

principale existente.

Cele mai vechi construcții, mărturii ale evoluției sectorului sunt Conacul Golescu și Biserica Sf.

Gheorghe (biserica Malmaison) realizate pe la mijlocul secolului XIX .

Alte clădiri, de la sfârșitul secolului XIX, reprezentative pentru sectourl 6 sunt - Uzinele

Hidraulice de la Grozăvești, Fabrica de țigarete „Belvedere” (Regia Monopolurilor Statului) și Spitalul

Militar Regina Elisabeta (azi Spitalul Militar).

O construcție reprezentativă de la sfârșit de secol XIX început de secol XX este Universitatea

Politehnică.

4 PLANUL ORAȘULUI BUCUREȘTI EDIȚIA OFICIALĂ 1911, SCARA 1:5000 5 BUCUREȘTI MUNICIPIUL ȘI ÎMPREJURIMILE, LIBRĂRIA SOCEC & CO S.A. , SCARA 1: 15000 6 PLANUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI AL CIRCUMSCRIPŢIEI ADMINISTRATIVE CU COM. URBANE NEREŞEDINŢE

DE JUDEŢ ŞI COM. RURALE/Întocmit cu ultimele modificări aduse nomenclaturii străzilor şi în conf. cu Legea Nº 99 publ. în

M.Of. Nº 45 din 23 Febr. 1943/Scara 1: 15000

9

member of


Din prima jumătate a secolului XX avem actualul sediu al Academiei Naționale de Educație Fizică

și Sport, fostele grajduri regale și parcelarea pentru locuințe destinate militarilor din zona Cimitirul

Ghencea–Drumul Sării.

În a doua jumătate a secolului XX, coroborat cu politica de industrializare comunistă, sectorul 6 își

schimbă foarte mult configurarea spațial-volumetrică și funcțională. Aici se dezvolta una din marile

platforme industriale ale municipiului București – platforma industrială Militari, iar odata cu aceasta sunt

realizate marile ansambluri de locuințe colective.

După 1990 asistăm la extinderea intravilanului şi odată cu aceasta la dezvoltarea sectorului de

locuinţe individuale și servcii, prin schibarea utilizarii funcționale in principal a fostelor terenuri

industriale, sau prin construirea pe terenurile libere de construcții situate, în general, la periferia orașului.

În concluzie, suprafața intravilanului municipiului Bucuresti si teritoriul administrativ al sectorului

6, ca parte componenta a acestuia, prezintă următoarea evoluție istorică:

- în 1852, pe planul Borroczyn limita suprafaței actuale a sectorului era inclusă în limita

administrativă a municipiului București și avea o suprafață de aproximativ 100ha;

- în perioada 1852-1938 suprafața intravilanului Municipiului București a crescut cu 430 ha;

- în perioada 1938-1950 suprafața capitalei s-a mărit la 615 ha;

- în perioada 1950-2011 suprafața intravilanului a crescut cu 2760 ha.

2.2. Încadrare în municipiul București:

Sectorul 6 se află situat în partea de vest a Bucureştiului la o altitudine medie de 85 m. Pe teritoriul

său se află altitudinea maximă a capitalei 94,63 m localizată pe Bulevardul Iuliu Maniu.

Oraşul Bucureşti, și respectiv sectorul 6 ca parte a orașului București, este un pol major de

manifestare a fenomenelor de dezvoltare şi creştere economico-socială. Totodată exercită o influenţă mare

asupra teritoriului imediat înconjurător. Urbanizarea, respectiv dezvoltarea şi modernitatea se desfăşoară

în legătură cu extensiile în teritoriu de-a lungul arterelor majore de transport rutier.

Unitățile teritorial-administrative învecinate cu limita sectorului 6 (Domnesti, Chiajna, Chitila),

care fac parte din localitățile ce formează prima coroană de aşezări din jurul municpiului București, se afla

practic în mare parte într-un continuum spaţial cu teritoriul sectorului 6. Conform PATJ Ilfov, aceste

localităţi, care se află într-o poziţie de proximitate imediată faţă de Capitală, al căror statut administrativ a

fost legat istoric de aceasta, pierzând calitatea de suburbane prin modificarea arbitrară a organizării

teritorial-administrative, şi pe ale căror teritorii se manifestă tendinţe intense de urbanizare funcţională şi

edilitară, au vocaţia de a fi incluse în sistemul administrativ al oraşului Bucureşti, pentru care vor putea

constitui rezerva necesară de spaţiu pentru slăbirea tensiunilor pe care dezvoltarea şi creşterea acestuia le

generează în propriul său mediu construit şi natural, dar şi în zonele extraurbane – aparţinând teritoriului

judeţului – în care se impune salvgardarea resurselor natuale, a peisajelor şi integrităţii factorilor de mediu.

Teritoriul administrativ al Sectoriului 6 are o suprafață de 3.900,00 ha conform Planului Cadastral

emis de către O.C.P.I. București, mai 2011.

Limita administrativă a sectorului 6 prezintă următoarele vecinătăți:

- Pe direcția nord-est-sud sectorul este delimitat de către Calea Giulești-Magistrala CFR-Calea

Plevnei-Strada Mircea Vulcănescu-Strada Constantin Noica-Șoseau Cotroceni-Bulevardul

Geniului-Drumul Sării-Strada Antiaeriană și Prelungirea Ghencea;

- Pe direcția nord-vest-sud sectorul 6 este delimitat de către limita administrativă a comunelor

Chitila, Chiajna, Domnești și de Șoseaua de Centură.

Sectorul 6 are o populație de 316.459 locuitori, conform Buletinului Statistic elaborat de

Institutul Național de Statistică, în 2011 și este format din 6 cartiere: Cartierul Ghencea, Cartierul

Drumul Taberei, Cartierul Crângași, Cartierul Giulești, Cartierul Regiei și Cartierul Militari.

Limitele acestor cartiere sunt următoarele:

1) Cartieru Drumul Taberei:

Limitele estică și nordică sunt date de calea ferată, care ajunge mai apoi până în Gara Progresu, în

extremitatea sudică a Capitalei.

Ca limită vestică sunt străzile Valea Lungă, Bulevardul Timișoara, Valea Oltului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Progresu

10

member of


Întinderea sudică a cartierului Drumul Taberei este delimitată de străzile: Prelungirea Ghencea,

Brașov (până la Tricodava), 1 Mai (fosta Compozitorilor), Aleea Haiducului și apoi Bulevardul Drumul

Taberei, până la intersecția cu calea ferată de la Răzoare.

2) Cartierul Militari

la nord Comuna Chiajna şi cartierul Crângaşi;

la est cartierul Cotroceni;

la sud cartierul Drumul Taberei;

la vest Şoseaua de Centură.

3) Cartierul Ghencea la est Drumul Sării şi Şoseaua Antiaeriana;

la sud străzile Nandru, Drumul Cooperativei şi Mateiu Caragiale;

la vest Şoseaua de Centură a Capitalei;

la nord B-dul 1 Mai (fost Compozitorilor) şi Drumul Taberei.

4) Cartierul Crângași

Calea Crângaşi - în sud şi vest

străzile Mehadia şi George Vâlsan (fosta Flămânda) - în nord

Calea Giuleşti - în est.

5) Cartieru Giulești

Cartierul Giuleşti este situat în zona de nord-vest a capitalei. În prezent, cartierul este delimitat de:

în partea de est de Bd. Constructorilor;

în nord de Calea Giuleşti şi strada Butuceni (ambele create pe un traseu expropriat pentru

amenajarea unor linii de cale feratã);

în nord-est de liniile de cale ferata Triajul 16 Februarie;

în nord-vest de calea ferata dinspre Roşiorii de Vede;

în sud şi sud-vest de râul Dâmboviţa şi Lacul Mori.

1) Cartierul Regiei:

Cartierul alcătuit, în mare parte, din cămine studenţeşti, este aşezat de o parte şi de alta a râului

Dâmboviţa şi este delimitat:

la nord de Şoseaua Virtuţii;

la vest de Calea Crângaşi;

la sud de Bulevardul Iuliu Maniu;

la est de Şoseaua Orhideelor, Calea Giuleşti şi Bulevardul Regiei.

2.3. Elemente ale cadrului natural:

2.3.1. Așezare geografică:

Bucureștiul se află în sud-estul țării, între Ploiești, la nord și Giurgiu, la sud.

Municipiul București se află situat în zona Câmpiei tabulare a Vlăsiei (conform Al. Roșu –

Geografia Fizică a României). Câmpia Vlăsiei face parte din Câmpia Română. La est de capitala, se află

Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitata de Câmpia Burnazului.

2.3.2. Relief:

Sectorul 6, parte componenta a Municipiului Bucuresti, este format din relief de tip ses, fiind situat

în Câmpia Vlăsiei componenta a Câmpiei Romane, la distanta egala fata de regiunea colinară din nord

(Subcarpatii) și de fluviul Dunarea, în sud. El s-a dezvoltat într-o zona de câmpuri netede, principalul

contrast de relief fiind dat de valea râului Dambovița care îl strabate în partea de N-E. Modificări

importante apar la scara microreliefului, induse pe de o parte de întreaga gamă a construcţiilor cu caracter

edilitar şi rezidenţial, pe de altă parte de amenajarea teritoriului la nivelul infrastructurii de transport şi

comunicaţie.

http://ghid.imopedia.ro/dex/chiajna-272.html

http://ghid.imopedia.ro/dex/cotroceni-320.html

http://ghid.imopedia.ro/dex/giulesti-250.html

http://ghid.imopedia.ro/dex/giulesti-250.html

11

member of


2.3.3. Condiţii climatice:

Conform P.A.T.N. Secțiunea a-V-a: Zone de risc natural, sectorul analizat se află situat în zona

III–Zona de tranziție între nuanțele oceanice submediteraneene și continentale.

Poza nr.1: Zonele bioclimatice

Sursa: PATN Secțiunea a- V-a- Zone de risc natural

Din punct de vedere al precipitatiilor, in zona, s-au înregistrat valori mai mici de 600 mm pe an cu

temperaturi multianuale de peste 10oC, conform hartă: temperaturi, precipitații și inundații, PATN-

Secțiunea a-V-a: Zone de risc natural.

Poza nr.2: Temperaturile, preciptațiile și inundațiile

Sursa: PATN - Secțiunea a-V-a: Zone de risc natural

La nivel local, sectorul 6, ca parte a municipiului Bucuresti deşi este aşezat într-o zonă de climă

temperată si este afectat de masele de aer continental, provenite din zonele învecinate. Curenţii de aer estici

dau variaţii excesive de temperatură, de până la 70°C, între verile călduroase şi iernile geroase.

Zona de est a Sectorului 6 ce face parte din zona centrală la nivel municipal, are cea mai mare

concentrare de clădiri, străzi înguste, largi bulevarde şi câteva zone verzi, are o temperatură medie anuală

12

member of


de 11°C, vânt sub 2 m/s, umiditatea de 3-6%, mai mică decât în alte zone şi cea mai lungă perioadă de

vegetaţie, de 220 zile fără ger, pe an.

Zona mediană care cuprinde vechea zona industrială cu mici făbricuţe, Gara de Nord (cel mai mare

nod feroviar al tarii), este definită printr-un grad mare de poluare, zile cu ceaţă, ploi abundente, câteva zile

însorite, având o temperatură medie anuală sub 11°C şi un volum de precipitaţii de 600 mm pe an.

Noua zonă rezidenţială, Drumul Taberei, are o temperatură medie anuală de 10.5° C, cu vânturi

puternice uneori, cu un grad scăzut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate în jurul valorii

de 77%, cu frecvente apariţii ale ceţii şi un volum de precipitaţii sub 550-600 mm pe an.

Zona periferică este influenţată de construcţiile joase (1-2 nivele) cu suprafeţe verzi şi mari zone

industriale; această zonă urbană este în mare măsură expusă vântului, valurilor de căldură şi de frig, dar cu

contraste mici, o umiditate ridicată şi aer curat. Volumul precipitaţiilor este sub 500 mm pe an in aceasta

sub zona a sectorului.

Temperatura medie multianuală înregistreaza valori de 10oC-11°C. Temperatura medie a lunii

ianuarie este curpinsa intre -5oC si -3

oC. Temperatura medie a lunii iulie este cuprinsa intre 20

oC si 23

oC.

Valorile maxime si minime inregistrate au oscilat intre extremcle de -32,2oC

in ianuarie 1942 si de 41,1°C

in august 1945. Zona se situeaza in aria regiunilor cele mai calde din Romania, frecventa medie a zilelor

tropicale depasind 30 de zile pe an. La fel si cea a zilelor geroase de 30-40 zile pe an, în care temperatura

maxima a zilelor de iarna este de sub 0oC. Iernile sunt destul de blânde cu putine zăpezi și temperaturi

ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de

pana la 45°C) si cu putine precipitatii. Aceasta face ca diferentele de temperatura intre iarna-vara sa fie de

pana la 60 oC.

Încalzirea atmosferei se dătoreaza în principal următoarelor cauze:

- diminuarea radiatiei terestre, datorita mentinerii aerului mai cald in apropierea solului, ca urmare a

efectului de seră generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze, etc;

- pierderi de caldura ale cladirilor, surse termice și încalzirea urbana;

- diminuarea curentilor de aer datorita prezentei "barierelor" create de cladiri, fapt care conduce la

diminuarea evaporarii transpiratiei prin care se pierde caldură.

Regimul precipitatiilor atmosferice este reprezentat prin valori medii multianuale de 500-600 mm

(cu o medie anuala de 550 mm). In ceea ce privesc extremele, luna mai reprezinta luna cea mai ploioasa

unde se inregistreaza valori de 96,99 mm, iar in februarie si aprilie, considerate cele mai seletoase lune se

inregistreaza valori de 33,3-34 mm. In perioada calda a anului principalele precipitatii au un caracter de

aversa, fiind adesea insotite de fenomene electrice.

Tabel nr.1: Precipitații Atmosferice

PRECIPITATII ATMOSFERICE LA STATIA METEOROLOGICA BUCURESTI-FILARET

(cantitatea lunara si anuala - mm)

1901-2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Medie

lunara

1901-2007

Ianuarie 39,5 19,6 14,3 40,6 37,1 63,1 35 31,7 35,11 mm

Februarie 33,3 66,8 18,2 25,3 20,2 61 30,4 17,1 34,04 mm

Martie 38,1 65,1 26,1 43,3 34,5 31,6 65,7 44,4 43,60 mm

Aprilie 46 54,6 28,3 39,6 15,6 17 61,8 3,5 33,30 mm

Mai 68,1 31,7 6,9 11,5 108,4 99,5 408 41,8 96,99 mm

Iunie 85,5 123,6 60 28,1 52,8 90,7 39,2 82,1 70,25 mm

Iulie 59,2 38 84,9 53,2 58,8 125,8 59 24,3 62,90 mm

August 50 16,4 61,2 6,3 92,5 105,4 64,8 105,8 62,80 mm

Septembrie 40,6 29,4 48,1 148,7 27,6 316,5 45,5 31,8 86,03 mm

Octombrie 42,9 3,1 93 104,8 22,4 115,3 25 65,9 59,05 mm

Noiembrie 47,8 53 60,1 64,6 65,9 50,9 25,4 80,9 56,08 mm

Decembrie 41,4 21,2 70,7 73,9 46,2 32,3 12,2 81,2 47,39 mm

Anual 567,7 522,5 571,8 641,9 582 1109 504,8 610,5

Sursa: Proiect Inchidere inel median de circulație la zona de nord/ autostrada urbană: PUZ și studii de fezeabilitate.

Tronsonul Lacul Morii-Siseaua Colentina.

13

member of


Tabel nr. 2: Caracteristici Climatice

Caracteristici climatice Valori

Izoterme luna ianuarie -5o C – 3

o C

Izoterme luna iulie 20o C – 23

o C

Iziterme anuale/numar de zile fara inghet 10o C – 11

o C/ 200 – 210 zile

Frecventa medie a zilelor tropicale cca. 30 de zile

Frecventa medie a zilelor de iarna 30 – 40 de zile

Prima / ultma zi de inghet dupa 21 octombrie/dupa 1 mai

Amplitudinea medie termica anuala >24o C

Regim de vanturi dominante E, NE, SE, N

Media precipitatiilor anuale cca. 600 mm

Precipitatii minim absolute cca. 400 mm

Precipitatii maxim absolute 800 – 900 mm

Precipitatii luna februarie (cea mai secetoasa) 30 mm

Precipitatii luna iunie (cea mai ploioasa) 80 – 90 mm

Grosimea medie anuala a stratului de zapada >60cm

Numar zile cu sol acoperit de zapada >50 zile

Sursa: Proiect Inchidere inel median de circulație la zona de nord/autostrada urbană: PUZ și studii de

fezeabilitate; Tronsonul Lacul Morii-Siseaua Colentina.

Numărul mediu al zilelor cu cerul acoperit dimineața (nebulozitatea medie anuala) este între 5-6 zile

din 10), durata medie de stralucire a soarelui fiind de la 2000 pana la 2250 de ore intr-un an.

Poza nr.3: Durata medie anuală de strălucire a soarelui

Sursa: http://www.energie-solara.com.ro

2.3.4. Conditii geotehnice:

Solul

Variabilitatea spatiala si cea temporală a factorilor pedogenetici naturali au determinat aparitia

diferitelor tipuri de soluri.

http://www.energie-solara.com.ro/

14

member of


In cadrul Campiei Bucurestiului predomina solurile silvestre brun-roscate (BR), la care se adauga

cernoziomurile argiloiluviale levigate umede (CLF) si cernoziomurile cambice gleizate (CCg).

Solurile brun-roscate sunt specifice zonei forestiere de campie. Materialul parental este alcatuit din

loessuri si depozite loessoide, luturi, nisipuri si uneori argile. Acestea se caracterizeaza prin fertilitate

ridicata pentru padurile de campie, iar pentru culturile agricole sunt soluri care cer o agrotehnica adecvata

si cantitati sporite de ingrasaminte organice si minerale.

Cernoziomurile sunt raspandite sub forma insulara. Materialul parental este alcatuit din loess si

depozite loessoide. Acestea sunt cunoscute ca soluri cu un continut ridicat in humus.

La toate acestea, in zona supusa studiului, mai ales in cadrul vailor Dambovita si Colentina se

adauga prezenta lacovistilor, strans legate de excesul de umiditate, pe fondul unei adancimi mai mici a

nivelului hidrostatic al panzei freatice, dar si a unor perioade ploioase. Excesul de umiditate provoaca

totodata si aparitia crovurilor.

Fenomenele de degradare a calitatii terenurilor si solurilor sunt legate de actiunea unor cauze

naturale si mai ales antropice. In aceasta zona cu o tendinta de dezvoltare catre un caracter urban

predominant, activitatea antropica detine o pondere importanta asupra calitatii solului.

Poza nr.4: Harta solurilor, județul Ilfov

Sursa: PATJ ILFOV

Apa

Apele subterane sunt de doua tipuri: ape freatice si ape de adancime. Apele subterane de adancime

se prezinta sub forma ascensionala sau arteziana si sub forma de zacamant. Structura permeabila a

subteranului prezinta interes prin cantonarea unor resurse acvifere, valorificabile diferentiat prin foraje de

captare de apa potabila.

15

member of


Poza nr.5: Harta hidrogeologică

Sursa: PATJ ILFOV

Acestea sunt caracterizate dupa cum urmeaza:

o Apa freatica este cantonata in stratul aluvionar de la baza depozitelor argilo-loessoide, constituind

asa-numitul "acvifer de tip Colentina" (nisipuri cu pietrisuri), identificat si captat prin puturi forate

sau sapate la 6-12 m adancime, cu niveluri freatice stabilizate frecvent intre 8-10 m adancime si

apa freatica cantonata in nisipurile si pietrisurile specifice "Stratului de Fratesti". Ambele niveluri

acvifere au un potential valorificat diferentiat, tinand mai mult cont de organizarea pe plan

administrativ, unde sunt folosite pentru uz gospodaresc si mai putin pentru potabilitate.

o Complexul acvifer de medie adancime este cantonat in structura de tip „multistrat” a depozitelor

argiloase – nisipoase, cunoscuta prin identificarea si captarea prin foraje pe intervalul 25-70m

adancime a „nisipurilor acvifere de Mostistea”, caracterizat printr-un potential exploatabil de

interes deosebit prin debitele captate (2-5 l/s) si prin apa de buna calitate (apa predominant

potabila).

Rețeaua hidrografică

Râul Dambovita constituie principalul curs de apa care tranziteaza aria Municipiului Bucuresti pe o

distanta de aprox. 22 km, din cei 237 km lungime totala, avand o directie generala de scurgere NV-SE,

parasind orasul in amonte de confluenta cu Raul Colentina, afluent de stanga. Regimul natural de scurgere

al Raului Dambovita este modificat prin derivatia de ape in Ciorogarla (amonte de Bucuresti), prin

realizarea bazinului de acumulare Lacul Morii si prin regularizarea cursului acesteia. In regimul actual de

scurgere, debitul mediu multianual al Raului Dambovita variaza intre cca. 2,0 m3/s la intrare si 17,0 m

3/s la

iesirea din Judeul llfov.

Lacul Morii, a fost amenajat in anii '80 si face parte din sistemul complex al Capitalei de aparare

impotriva inundatiilor el este deasemenea utilizat si ca rezervor-tampon, din care sunt alimentate raul si

canalul colector pe parcursul urban al acestora. Lacul Morii are o suprafaţă la nivel normal de retenţie de

256 ha şi un volum de 14,2 mil. m3.

Pânza freatică se află la baza depunerilor de loess şi loessoide (-20 m şi -30 m) şi din ea se

alimentează cu apă potabila platformele industriale şi locuinţele care nu sunt racordate la reţeaua de

alimentare.

16

member of


Modificările antropice puternice datorate construcţiilor (locuinţe, platformele industriale, drumuri

etc.) au determinat destructurarea profilului de sol iniţial (brun roşcat) şi apariţia aşa-numitelor „protosoluri

antropice".

Vegetatia

Din punct de vedere biogeografic, intreaga unitate apartine asociatiei de silvostepa in amestec cu

cea a zonei padurilor de foioase. Efectul cel mai important asupra mediului ecologic il constituie gradul

ridicat de antropizare, ceea ce a determinat inlocuirea pe mari suprafete a ascociatiilor vegetale naturale-

initiale prin spatii destinate constructiilor de locuinte si a cailor de comunicatie, pentru arealul urban.

Vegetatia existenta este alcatuita din prezenta culturilor agricole si a pajistilor secundare stepizate, alaturi

de vegetatia naturala forestiera a padurilor de stejar (Quercus robur) in amestec cu tei (Tilia sp.) si carpen

(Carpinus betulus). Alaturi de acestea, caracteristic zonei mai pot fi intalnite si alte specii precum cele de

stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pufos (Quercus pubescens), artar tataresc (Acer tataricum),

salcam (Robinia pseudacacia), etc. In cadrul zonelor de lunca, vegetatia locala este formata din zavoaiele

de plop, arin si salcie, impreuna cu asociatii vegetale acvatice (hidrofile) si palustre (papura, trestie).

Pajistile detin un caracter secundar, fiind puternic degradate, cu specii de graminee (Festuca, Stipa).

Distribuţia spaţială a biodiversităţii floristice din intravilanul Sectorului 6 a scos în evidenţă cea

mai ridicată valoare a indicatorului diversitatea speciilor (DS) numai în incinta Grădinii Botanice, cu un

indice DS > 400 specii de arbori. Pentru celelalte arii, indicele DS este restrâns numai la câteva specii

predominante care alcătuiesc vegetaţia arealelor de conectivitate.

Grădina Botanică reprezintă prin localizare şi funcţionalitate, verdele urban pentru sectorul 6, unde

perturbările induse de activitatea umană sunt minime, putând oferi adăpost speciilor mai sensibile la

factorii de stres urban şi de unde ulterior pot recoloniza. Suprafaţa sa de 175 000 m2

scoate în evidenţă

indicele de protecţie de 6% din suprafaţa totală a fondului natural urban.

2.4 Populația. Elemente demografice și sociale:

Conform datelor statistice oferite de Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, la 1

iulie 2009 populația totală stabilă din sectorul 6 era de 371 861 locuitori, reprezentând circa 19% din

totalul populației stabile din București.

Grafic nr. 1: Evoluția populației pe grupe de varstă în sectorul 6

Sursa: Prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar

Sectorul 6.

0-14 ani 15-59 60-85 peste

2000 49466 282512 69801

2005 37396 253009 68991

2009 42536 239796 72793

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

nu

mar

pe

rso

ane

Evolutia populatiei pe grupe de varsta 2000-2009

17

member of


- Ponderea populației tinere din sectorul 6, raportat la totalul populatiei tinere din București este de

18,10%;

- Ponderea populației adulte este de 17,95% raportat la totalul populației adulte din municipiul

București;

- Procentul populației în vârstă este de 19,48% din totalul populației în vârstă din municipiul

București.

Conform „Concept strategic București 2035” densitatea populației este generată de politicile de

densificare prin cartiere de locuințe colective.

- Cartierul Drumul Taberei are o densitate de circa 40.000 locuitori/km;

- Cartierul Militari are o densitate de 30.000 locuitori/km.

Conform studiilor efectuate pentru fundamentarea documentației „Concept strategic București

2035”, s-a remarcat că localizarea populației tinere în ansamblurile de locuințe colective este cu precădere

întâlnită în zonele periferice ale muncipiului București, și implicit al sectorului 6. Localizarea populației

tinere este necorelată cu localizarea unităților de învățământ, culturale, muzeale etc., conform „Concept

strategic Bucuresti 2035”. Aceeași documentație menționează faptul că zonele în care populația tânără este

cea mai prezentă sunt zonele în care nivelul de sărăcie cât și lipsa echipării cu utilități publice este ridicat.

Poza nr. 6: Densitatea populației în sectorul 6 (pe km2) în 2006.

Sursa: Prelucrare după diagrama cu densitatea populației (/km

2) din documentația

Concept strategic București 2035

18

member of


Poza nr.7: Ponderea populației tinere în teritoriu

Sursa: Prelucrare după diagrama cu densitatea populației (/km

2) din documentația

Concept strategic București 2035

Zonele cu cea mai mare pondere de populație tânră din sectorul 6, sunt complexele studențești

Regie, Grozăvești și Leu in jurul nucleului universitar Politehnica. Aceasta situație este atipică deoarece

ponderea mare a populației tinere din aceste zone are caracter sezonier (octombrie-iunie).

2.5. Circulaţia rutieră și feroviară:

Analiza circulației rutiere și feroviare pentru sectorul 6 al municipiu București trebuie raportată la

contextul în care se integrează municipiul București la nivel internațional, național, regional și local.

2.5.1. Circulatia rutieră și pietonală

Sistemul major de circulatie al Municipiului București este dezvoltat pe o structură radial-

concentrică de-a lungul axelor de circulație, cu rol în preluarea principalelor drumuri ce converg spre

București.

Sistemul major de circulație al Bucureștiului cuprinde: artere inelare ( inelul central ( I), inelul

principal ( II), inelul median ( III), artera de centură ( IV), artere radiale diametrale (diametrala nord- sud,

diametrala est-vest, diametrala NV-SE, diametrala SV-NE) și artere radiale tangente la zona centrală (

tangenta SV-SE, tangenta NE-SV, tangenta NV, E).

Rețeaua stradală principală ( sistemul major de circulație) are o lungime de 453 km din care 216,052

km ( 47,6%) sunt aferenți rețelei stradale a sectorului 6. (Conform PIDU sector 6)

19

member of


Relațiile de legătura rutieră actuale ale sectorului 6 cu celelalte sectoare componente 1 și 5, precum

si cu Artera de centură, se realizează prin intermediul următoarelor artere de circulatie rutieră de categoria I

și II:

- Legătura cu sectorul 1 se face prin intermediul arterei Calea Crângași-pasajul denivelat superior

Grant, pasajul denivelat superior Grozăvești-Basarab, Șoseaua Cotroceni;

- Relaționarea cu sectorul 5 se face prin intermediul Bulevardului Ghencea.

Relaționarea sectorului cu Soseaua de Centură se face prin 2 puncte: primul punct se află la

intesecția B-dului Iuliu Maniu cu autostrada A1, cel de al doilea punct aflat la intesecția Prelungirii

Ghencea cu Soseaua de Centură, ieșirea spre Domnești.

Rețeaua rutieră a sectorului cuprinde atat străzile principale cu rol major în preluarea fluxurilor de

circulație (rețea majoră), cât şi străzi secundare care asigură dirijarea fluxurilor de circulaţie spre rețeaua

majoră.

Sistemul de circulație rutier pe întreg teritoriu administrativ al Sectorului 6, este organizat în 556

artere, conform Adresă nr.3557/27.02.2007 emisă de către Direcția Evidență Imobiliară și cadastrală a

Primăriei Municipiului București.

Conform prospect arteră categorie de circulatie realizat și prezentat comparativ existent/propus, în

cadrul documentației P.U.Z. Coordonator Sector 6 au rezultat următoarele categorii de artere existente

diferențiate între ele în funcție de rolul acestora în cadrul sistemului major de circulatie și în funcție de

prospect, în baza articolului nr. 5-prospectele arterelor de circulație pe categorii și funcțiuni urbane- Anexa

66/2006 HCGMB nr.66 din 06.04.2006:

- 11 artere categoria I (2% din total) –prospect min 35.00 m: Bd-ul Geniului, Bd. Iuliu Maniu, Bd.

Timisoara-tronsonul Valea Oltului- str. Brașov, Calea Giulești –tronsol Bd.ul Constructorilor- str.

Finta, Calea Plevnei, Sos. Pasajul Lujerului, Sos. Virtuții-tronson Uverturii-Iuliu Maniu, Splaiul

Independenței, Str. Brașov, Str. Precizei, Drumul Taberei;

- 22 artere categoria II –prospect min 24.00 m (4% din total);

- 473 artere categoria III- prospect min.12,00m-13,00m (85% din total);

- 50 artere categoria IV- prospect min 5,00m (9% din total)

Starea drumurilor din cadrul sectorului 6, după îmbrăcămintea părtții carosabile se prezintă astfel

conform PIDU:

- asfaltate 219 strazi:

- asfalt degradat-1 stradă;

- asfalt partial-1 stradă;

- asfalt și ballast-6 străzi;

- asfalt și balast 2 străzi;

- asfalt și beton-35 străzi;

- asfalt, beton și balast-1 stradă;

- asfalt și bolovani-5 străzi;

- asfalt, bolovani de râu și beton-1 stradă;

- asfalt, piatră de râu-5 străzi;

- balast-116 străzi;

- balast și beton-8 străzi;

- balast și bolovani-5 străzi;

- balast și pământ-20 străzi;

- balastru 1 stradă;

- beton-85 străzi;

- beton și macadarn-1 stradă;

- beton și piatră de râu-2 străzi;

- bolovani-14 străzi;

- pământ-7 străzi;

- pământ și piatră-1 stradă;

- pavele, asfalt și beton-1 stradă;

- piatră cubică-3 străzi;

- piatră de râu-16 străzi.

20

member of


Din totalul de 556 artere , 104 (18,7%) străzi sunt în administrația Primăriei Municipiului

București, conform, Anexa nr.1 la HCGMB nr.43/2011.

Disfuncționalițăți

Din analiza structurii reţelei de străzi se observă urmatoarele disfuncționalități:

- Străzile de categoria a III-a - prospect 12-13,00 m au ponderea cea mai mare din totalul celor 556

de artere;

- Străzile de categoria I-a și a II-a se continuă în multe situații cu străzi de categoria a III-a sau chiar

a IV-a;

- În urma analizei situației existente și a vizitelor pe teren au fost identificate următoarele 3 zone

lipsite de o rețea coerentă de drumuri publice:

1) zona Giulești, Giulești-Sârbi, zonă delimitată de următoarele repere: la nord drumul Săbăreni, la

sud și est Calea Giulești, la vest str. Răsadniței;

2) zonă delimitată de arterele: la est, str. Valea Oltului, la sud, Prelungirea Ghencea, la vest,

Șoseaua de Centură si la nord str. Preciziei;

3) zona delimitată la sud de Bd. Iuliu Maniu, la vest de Drumul Osiei, la nord de Drumul Ciorogârla-

str. Crivățului, la vest Șoseaua de Centură.

4. Din structura rețelei de străzi fac parte și intersecțiile rezultate la întâlnirea străzilor de aceiași

categorie sau categorii diferite.

Au fost identificate astfel un număr de 17 intersecții cu probleme de trafic, din punct de vedere al

fluidizării traficului:

1.Str. Lujerului-Bd. Iuliu Maniu- Sos. Virtuții

2.Str. Valea Cascadelor- Bd. Iuliu Maniu

3.Str. Preciziei-Str. Valea Cascadelor

4. Str.Preciziei- Iuliu Maniu

5.Bd. Timisoara- str. Valea Cascadelor

6.Str. Brașov- Prelungirea Ghencea

7.Prelungirea Ghencea- Drumul Sării

8.Bd. Iuliu Maniu- Sos. Cotroceni

9. Drumul Taberei- Drumul Sării

10. Bd. Timisoara- Str. Progresului ( Nod Răzoare)

11.Bd. Iuliu Maniu-Drumul Osiei

12. Bd. Iuliu Maniu- Acces zona comercială Militari

13.Sos. Virtuții- Splaiul Independenței

14.Bd. Constrictorilor- Calea Crângași

15. Calea Giulești- Drumul Săbăreni

16. Str. Brașov- Drumul Taberei

17.Valea Oltului- Prelungirea Ghencea

18.Prelungirea Ghencea – Șoseaua de Centură

- Conform adresei nr. 20211 din 26.06.2009, emisă de către Direcția Generală de Poliție a

Municipiului București, Brigada de Poliție Rutieră, s-au identificat artere cu rmătoarele tipuri de

probleme:

o artere cu trafic intens strada Brașov, strada Ceahlău, b-dul Constructorilor, Șoseaua Cotroceni, Calea

Crângași, P-ța Danny Huwe, strada Dreptății, b-dul Ghencea, Calea Giulești, P-ța

Leu, strada Lt. Av. Găină, b-dul Iuliu Maniu, b-dul G-ral Vasile Milea, strada

Mionești, strada Constantin Noica, strada C-tin Titel Petrescu, strada Preciziei,

strada Romancierilor, Drumul Sării, strada Sibiu, Drumul Taberei, b-dul

Timișoara, b-dul Uverturii, strada Valea Cascadelor, strada Valea Lungă, strada

Valea Oltului, strada Veteranilor, Șoseaua Virtuții, strada Lt. Col. C-tin

Marinescu.

21

member of


o artere cu partea carosabilă ocupată de vehicule staționate neregulamentar strada Dreptății, strada Mionești, strada Preciziei, strada Sibiu, Drumul Taberei, b-

dul Timișoara, b-dul Uverturii, strada Valea Cascadelor, B-dul 1 Mai.

Relațiile dintre funcţiunile existente pe teritoriul administrativ al sectorului 6 sau dintre sector,

municipiu București şi teritoriul de influență, generează fluxuri de circulaţie, fluxuri care în desfaşurarea

lor sunt preluate de reţeaua de străzi prin elementele geometrice ale acestora.

Cum fluxurile sunt generate sau atrase de centrele de interes, încep să apară în anumite zone din

oraș probleme de preluare a acestora de străzi, în condiții de fluiență și siguranță.

Fluxurile de circulație preluate de rețeaua de străzi și care se interferează sunt de diferite tipuri și

anume:

- locale – generate de relațiile dintre zonele de locuit, cele cu locuri de muncă, de recreere și sport,

administrative, etc. În aceasta categorie intră traficul de aprovizionare și cel de transport public de

calatori;

- de penetratie – generat de relația sectorului cu teritoriul de influență;

- de tranzit – categorie în care intră traficul de lung parcurs și al cărui traseu trece prin Municipiul

Bucuresti traversandu-l pe diferite strazi, relația cea mai importantă fiind cea care se înscrie pe

direcția B-dului Iuliu Maniu.

O altă problemă este rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de comunicaţie rutieră, cu

interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a

fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje

etc.).

Transportul urban de suprafață și subteran

În sectorul 6 sistemul de desfăşurare a transportului public de călători de suprafaţă este organizat

pe mai multe tipuri de mijloace de transport şi anume:

- cu tracţiune electrică: tramvaie şi troleibuze;

- autobuze.

Situatia existentă se prezintă astfel:55 de linii de tramvai, troleibuz sau autobuze din care:

- 12 linii de tramvai;

- 10 linii de troleibuz;

- 33 linii de autobuz.

Parcul de vehicole din sectotul 6 are pe inventar:

- 82 tramvaie;

- 65 troleibuze;

- 90 autobuze.

Reţeaua se înscrie, în cea mai mare proporţie, pe străzi de categoria I şi a II-a, care au atât în plan

orizontal, cât şi vertical, elementele geometrice care să permită vehiculelor, care prin construcţie impun

anumite condiţii, să circule. Traseele desfăşurate pe reţeaua de transport public, indiferent de tipul de

mijloc de transport care circulă pe fiecare traseu, au porţiuni de suprapunere, lucru determinat de mărimea

fluxurilor de călători ce se deplasează pe direcţiile respective.Se observă următoarele suprapuneri legate de

principale fluxuri urbane de circulație, respectiv de penetratie și de tranzit:

- suprapuneri ale liniilor de autobuz și trolebuz pe Bd. Iuliu Maniu și Drumul Taberei-lini directe

între periferia municipiului București și nucleu central, lungime aproximativa traseu;

- suprapuneri ale liniilor de tramvai și autobuz: Sos. Virtuții, Calea Giulești-tronsonul

Bd.Constructorilor, capăt linie tramvai 41. Bd. Ghencea- tronson Drumul Sării, str. Brașov.

Pe raza sectorului 6 au fost identificate 4 terminale de tramvai (pe Bd. Ghencea, str. Preciziei și

Calea Giulești) și 2 terminale de autobuz (pe Iuliu Maniu, ieșirea spre A1 și Bd. Timișoara) și o autogară

(Autogara Militari).

In sectorul 6, R.A.T.B. detine urmatoarele instalatii fixe si unitati administrative:

22

member of


1. CALEA GIULESTI

a) Pe Calea Giulesti se regasesc linii de tamvai, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai,

linii de autobuz si capat de linie impreuna cu toate instalatiile aferente-racord electric, canal si

apa.

b) In trotuarele Caii Giulesti de la stadionul “Valentin Stanescu” pana la str. Carpenului-trasee de

cabluri electrice c.c. subterane si centra de alimentare pentru reteaua de contact tramvai.

c) In spatele blocului nr. 111 de pe Calea Giulesti nr. 147-substatie electrica de tractiune si trasee

de cabluri electrice c.c. subterane.

d) Calea Giulesti nr. 250-Depoul de Tramvaie-Giulesti.

2. CALEA CRANGASI

a) Pe Calea Carangasi se regasesc linii de tamvai stalpi care sustin reteaua de contact si linii de

autobuz.

3. SOSEAUA VIRTUTII

a) Pe Soseaua Virtutii se regasesc linii de tamvai stalpi pentru sustinerea retelei de contact

tramvai, linii de autobuz.

b) In zona Pod Ciurel-Splai Independentei-substatie electrica de tractiune, cabluri electrice c.c.

subterane si centra de alimentare.

4. BULEVARDUL IULIU MANIU

a) In trotuarele din zona intersectiei cu Soseaua Cotrocani-Bulevardul Geniului-Soseaua

Grozavesti se ragasesc trasee de cabluri electrice c.c. subterane si centre de alimentare.

b) Pe Bulevardul Iuliu Maniu-linii de troleibuz, stalpi pentru sustinerea retelei de contact

troleibuz, centra de alimentare, linii de autobuz si doua capete de linie, impreuna cu toate

instalatiile aferente-racord electric, canal si apa.

c) Strada Lujerului (str. Vagonetului nr. 1)-substatie electrica de tractiune si trasee de cabluri

electrice c.c. subterane.

d) In trotuarele din str. Lujerului- traseu de cabluri electrice c.c. subterane.

5. BULEVARDUL TIMISOARA

a) Linie de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai, centre de

alimentare si linii de autobuz.

b) Bulevardul timisoara nr. 62-Garaj de troleibuze “Bujoreni” si in incinta garajului, substatie

electrica de tractiune si cabluri electrice c.c. subterane.

c) In zona CET VEST-capat de linie tramvai impreuna instalatiile aferente-racord electric, canal

si apa.

d) Strada Valea Cascadelor- linie de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea retelei de

contact, centre de alimentare, trasee de cabluri electrice c.c. subterane si linii pentru autobuze.

6. BULEVARDUL PRECIZIEI

a) Pe Bulevardul Preciziei se regasesc linii de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea

retelei de contact tramvai, trasee de cabluri electrice c.c. subterane, centre de alimentare.

b) Bulevardul Preciziei nr. 2-4 – Garajul de autobuze “Militari” si in incinta garajului, substatie

electrica de tractiune si trasee de cabluri electrice c.c. subterane.

c) Bulevardul Preciziei nr. 19-21 – capat de linie tramvai impreuna cu instalatiile aferente-racord

electric, canal si apa-Depul de tramvaie “Militari” si in incinta depoului, substatie electrica de

tractiune, trasee de cabluri electrice c.c. subterane si centre de alimentare.

7. STRADA BRASOV

a) Linie de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai si troleibuz,

trasee de cabluri electrice c.c. subterane, centre de alimentare si linii de autobuz.

b) Intre blocurile de locuit de pe Aleea Sandulesti-substatie electrica de tractiune si cabluri

electrice c.c. subterane.

c) Aleea Compozitorilor nr. 8-substatie electrica de tractiune si cabluri electrice c.c. subterane.

23

member of


8. DRUMUL TABEREI

a) Stalpi pentru sustinerea retelei de contact troleibuz, trasee cabluri electrice c.c. subterane,

centre de alimentare, linii de troleibuz si autobuz.

9. BULEVARDUL GHENCEA

a) Linie de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai, trasee

cabluri electrice c.c. subterane, centre de alimentare si linii de troleibuz si autobuz.

b) Langa stadionul Steaua-Terminal Multimodal-GHENCEA-bucla de intoarcere a tramvaielor,

capat linii autobuze impreuna cu instalatii aferente-racord electric, apa si canal, stalpi pentru

sustinerea retelei de contact tramvai, substatie electrica de tractiune, trasee cabluri electrice c.c.

subterane si centre de alimentare.

10. SOSEAUA COTROCENI

a) Pe Soseaua Cotroceni nr. 58, langa Gradina Botanica- substatie electrica de tractiune, trasee

cabluri electrice c.c. subterane, stalpi pentru sustinerea retelei de contact troleibuz, centre de

alimentare si linii de autobuz.

11. INTRAREA GHEORGHE CARANDA

a) Langa sediul A.D.P. Sector 6-substatie electrica de tractiune si trasee cabluri electrice c.c.

subterane.

12. VALEA ARGESULUI SI VALE IALOMITEI

a) Capat de linie troleibuz si autobuz impreuna instalatiile aferente-racord electric, canal si apa-

stalpi pentru sustinerea retelei de contact troleibuz si centru de alimentare.

13. PASAJ BASARAB-GROZAVESTI

a) Sub pasajul Basarab-Grozavesti, intersectie Calea Giulesti-Calea Plevnei - P.M.B. a

modernizat si amplasat pentru R.A.T.B., linii de tramvai, stalpi pentru sustinerea retelei de

contact tramvai, substatie electrica de tractiune, trasee cabluri electrice c.c. subterane, centre de

alimentare. Aceste instalatii nu sunt inca predate de P.M.B. spre administrarea R.A.T.B.

14. BULEVARDUL 1 MAI

a) Stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai, centre de alimentare si linii autobuz.

15. BULEVARDUL VASILE MILEA

a) Linii tramvai, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai si troleibuz, trasee cabluri

electrice c.c. subterane, centre de alimentare si linii de troleibuz si autobuz.

b) Langa Statia Electrica-RENEL-substatie electrica de tractiune si trasee de cabluri electrice c.c.

subterane.

16. STRAZILE SIBIU, VALEA OLTULUI SI DRUMUL SARII

a) Stalpi pentru sustinerea retelei de contact troleibuz.

17. Din cauza lucrarilor la Magistrala 5 de metrou-Drumul Taberei-Hasdeu, R.A.T.B. va infiinta

noi linii de troleibuz pe urmatoarele artere de circulatie:

a) STRADA MOINESTI-intre b-dul Timisoara si b-dul Iuliu Maniu.

b) STRADA SIBIU- intre b-dul Timisoara si Drumul Taberei.

Din punct de vedere al transportului subteran pe raza sectorului 6 se află 2 linii de metrou respectiv

Linia M1 ( Magistrala M1) și Linia M3 ( Magistrala M3), cu Depoul Militari:

- Linia M1 : Magistrala 1 este cea mai veche magistrală a metroului bucureștean, fiind deschisă

oficial pe 19 decembrie 1979. Magistrala formează o "centură" ce leagă orașul de la vest la est,

având o lungime de 31,7 km și 22 de stații.Pe raza sectorului 6 se află o porțiune din tronsonul 1:

Semănătoarea- Timpuri Noi, cu 3 stații: Semănătoarea, Grozăvești și Crângași;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/19_decembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/1979

24

member of


- Linia M3: Magistrala 3 A fost construită în două părți. Primul tronson — inițial un fragment al

magistralei 1 – leagă cartierul Militari cu stația de corespondență Eroilor, asigurând o legătură între

partea de vest a municipiului Bucuresti, respectiv platforma industrială Militari și centrul urban al

orașului. Tronsonul a fost deschis în august 1983 și conține patru stații (Politehnica, Armata

Poporului – astăzi Lujerului, Păcii și Industriilor – astăzi Preciziei; mai târziu s-a deschis o stație

suplimentară Gorjului).

Poza nr.8: Rețeaua de transport urban de suprafață

Sursa: Primăria sectorului 6

Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Primaria Sectorului 6 Bucuresti

2007-2013, RATB acopera intreaga suprafață a Sectorului 6. Principalele disfuncționalități semnalate la

nivelul transportului urban sunt următoarele:

- Inexistenta unei linii care sa faca legatura dintre Sectorul 6 si partea de Est a orașului București;

- Inexistenta unei magistrale de metrou care sa faca legatura cu cartietul Drumul Taberei.

O altă problemă majoră este absența unor linii de transport în comun, care să facă legătura între

municipiul București și comunele limitrofe sectorului 6 – Domnești, Clinceni, Chiajna etc.

2.5.2. Circulatia feroviară:

Teritoriul administrativ al sectorului 6 este străbătut de următoarele linii CF conform adresei nr.

P5/16/01.02.2010 emisa de către Compania Naționala de Căi Ferate CFR-SA, Regionala CF Bucuresti-

Divizia Patrimoniu:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M1_a_metroului_din_Bucure%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Militari

http://ro.wikipedia.org/wiki/Eroilor_(sta%C8%9Bie_de_metrou)

http://ro.wikipedia.org/wiki/1983

http://ro.wikipedia.org/wiki/Politehnica_(sta%C8%9Bie_de_metrou)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lujerului_(sta%C8%9Bie_de_metrou)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lujerului_(sta%C8%9Bie_de_metrou)

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83cii_(sta%C8%9Bie_de_metrou)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Preciziei_(sta%C8%9Bie_de_metrou)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gorjului_(sta%C8%9Bie_de_metrou)

25

member of


1. Linii ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația Cotroceni:

- Linia ferată București Vest-Antestația Cotroceni între stația CFR București Vest și pasajul la nivel

str. Lujerului;

- Linia ferată industrială colectoare ”MOBINS”, cu punct de racord din stația CFR București Vest,

amplasată paralel cu linia ferată prezentată la punctul 1, având limita de terminare în pasajul la

nivel str. Lujerului.

2. Liniile ferate din Antestația Cotroceni:

- Linia ferată colectoare Dealul Spirii face legătura dintre antestația Cotroceni și zona trafic greu,

prin pasajul Vasile Milea, intersecția Răzoare.

Starea de funcționare a acestor linii se prezintă astfel, conform aceleași adrese:

1. Linii ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația Cotroceni:

- Liniile ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația Cotroceni, aparțin

domeniului public al statului, concesionat de CNCF “CFR” S.A. și este gestionat de Sucursala

Regională Căi Ferate București. Liniile se află în stare bună de funcționare;

- Linia ferată industrială colectoare ”MOBINS” cuprinsă între stația CF București Vest și pasajul

Moinești este funcțională, cu o uzură tehnică de aproximativ 50%. Porțiunea de linie industrială

colectoare ”MOBINS” cuprinsă între pasajul Moinești și pasajul str. Lujerului este nefuncțională,

cu un grad de uzură tehnică de aproximativ 70%;

- Liniile ferate din Antestația Cotroceni - aceste linii ferate prezintă un grad de uzură tehnică de

aproximativ 50%;

- Linia ferată colectoare Dealul Spirii este proprietatea CNCF “CFR” S.A., gestionată de Sucursala

Regională de Căi Ferate București-linia prezintă o uzură tehnică de aproximativ 50% și este

închisă, colmatată cu pământ în zona APACA. Sectorul 6 beneficiază de o singură gară urbană:

Gara Cotroceni- nefuncțională.

Suprafața totală de teren deținută de Sucursala CREIR CF București, pe raza sectorului 6 este de

435.209,18 mp formată din: 427.122,18 mp aferenti liniilor și instalațiilor CF, precum și o suprafață de

8.087,00 mp-terenuri în proprietate CFR (se va consulta Plan reglementări Urbanistice, zonificare

funcțională). In proporție de 50 % linile de cale ferată de pe raza sectorului 6 sunt nefuncționale.

Disfuncționalități

Au fost identificate 4 treceri la nivel cu CF fără bariere astfel:

1) km 5+785 – Valea Cascadelor

2) km 4+545- Moinesti

3) km 3+150- Răsăritului

4) km 3+350- Lujerului

2.6. Ocuparea terenurilor:activități economice,situația platformelor industriale, locuirea,

relaționare între funcțiuni, asigurarea cu echipamente publice:

2.6.1. Principalele funcțiuni ce ocupă teritoriul administrativ al sectorului 6:

Suprafața totală a sectorului 6 din municipiul București este de 3.900,00 ha.

Pe zone funcționale, bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în sectorul 6 se prezintă astfel:

26

member of


Tabel nr. 3

UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA

PUZ COORDONATOR

SECTOR 6 APROBAT

IN 2005

SUPRAFATA

ha %

C - ZONA CENTRALA

CA - SUBZONA CENTRALA SITUATA

IN AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE 0,80 0,02

CA2 - SUBZONA CENTRALA

DESTRUCTURATA SAU IN CURS DE

CONSTITUIRE

0,80 0,02

CB - ZONE SITUATE IN AFARA

PERIMETRULUI CENTRAL CARE

GRUPEAZA FUNCTIUNI COMPLEXE

DE IMPORTANTA

SUPRAMUNICIPALA SI MUNICIPALA

255,99 6,56

CB1 - SUBZONA SERVICIILOR

PUBLICE DISPERSATE IN AFARA

ZONELOR PROTEJATE

136,15 3,49

CB3 - SUBZONA POLILOR URBANI

PRINCIPALI 119,84 3,07

TOTAL - C 256,78 6,58

M2 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN

AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE, CU CLADIRI AVAND

REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU

SAU DISCONTINUU SI ÎNALTIMI

MAXIME DE P+14 NIVELURI CU

ACCENTE INALTE

620,61 15,91



PROTEJATE, AVAND REGIM DE

CONSTRUIRE CONTINUU SAU

DISCONTINUU SI INALTIMI MAXIME

DE P+4 NIVELURI

519,62 13,32

TOTAL - M 1.140,23 29.24

A - ZONA DE ACTIVITATI

PRODUCTIVE

A1 - SUBZONA PARCURILOR DE

ACTIVITATI 73,27 1,88

A2 - SUBZONA ACTIVITATILOR

PRODUCTIVE SI DE SERVICII 68,90 1,77

A2a - SUBZONA UNITATILOR

PREDOMINANT INDUSTRIALE 0,00 0,00

A2b - SUBZONA UNITATILOR

INDUSTRIALE SI DE SERVICII 68,90 1,77

A3 - SUBZONA UNITATILOR MICI SI

MIJLOCII PRODUCTIVE SI DE

SERVICII 8,09 0,21

TOTAL - A 150,26 3,85

L - ZONA DE LOCUIT

L1 - SUBZONA LOCUINTELOR

INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU

MAXIM P+2+M NIVELURI 403,84 10,35

L1a - SUBZONA LOCUINTELOR 338,00 8,67

27

member of



MAXIM P+2E+M NIVELURI SITUATE

IN AFARA PERIMETRELOR DE

PROTECTIE, PE PARCELARI

TRADITIONALE, SPONTANE

L1c - LOCUINŢE INDIVIDUALE ŞI

COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

NIVELURI SITUATE ÎN NOILE

EXTINDERI SAU ENCLAVE

NECONSTRUITE

35,93 0,92

L1e - LOCUINTE INDIVIDUALE PE

LOTURI SUBDIMENSIONATE CU /

SAU FARA RETELE EDILITARE

29,91 0,77



P-P+2 NIVELURI REALIZATE PE

BAZA UNOR LOTIZARI ANTERIOARE

42,51 1,09

L2a - LOCUINTE INDIVIDUALE SI

COLECTIVE MICI REALIZATE PE

BAZA UNOR LOTIZARI URBANE

ANTERIOARE CU P-P+2 NIVELURI

SITUATE IN AFARA ZONEI

PROTEJATE

42,51 1,09


COLECTIVE MEDII (P+3-P+4

NIVELURI) SITUATE IN ANSAMBLURI

PREPONDERENT REZIDENTIALE

265,12 6,80

L3a - SUBZONA LOCUINTELOR

COLECTIVE MEDII CU P+3-P+4

NIVELURI FORMAND ANSAMBLURI



PROTEJATE

265,12 6,80


COLECTIVE INALTE CU P+5-P+10

NIVELURI, SITUATE IN

ANSAMBLURI PREPONDERENT

REZIDENTIALE

204,13 5,23



NIVELURI SITUATE IN ANSAMBLURI


204,13 5,23

TOTAL - L 915,60 23,48

V - ZONA SPATIILOR

VERZI

V1 - SUBZONA SPATIILOR VERZI

PUBLICE CU ACCES NELIMITAT 47,00 1,21

V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI

PUBLICE CU ACCES NELIMITAT-

PARCURI, GRADINI, SCUARURI,

PRECUM SI PLANTATII DE

ALINIAMENT ALE ARTERELOR

PRINCIPALE SAU SECUNDARE,

PLANTATII AFERENTE

PROMENADELOR PIETONALE,

AMENAJARI LOCALE AMBIENTALE

47,00 1,21

28

member of


V1m - SUBZONA SPATIILOR VERZI

CU ACCENTE DE INALTIME 0,00 0,00


PUBLICE DE FOLOSINTA

SPECIALIZATA 111,68 2,86

V2a - GRADINI BOTANICE SI

ZOOLOGICE 111,68 2,86


PENTRU AGREMENT 90,56 2,32

V3a - BAZE DE AGREMENT, PARCURI

DE DISTRACTII, POLI DE AGREMENT

(LACUL MORII)

40,36 1,03

V3b - COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE 50,20 1,29


PENTRU PROTECTIA CURSURILOR

DE APA 38,36 0,98

V8 - SUBZONA SPATIILOR,

PADURILOR SI FASIILOR PLANTATE

DE PROTECTIE SANITARA (IN JURUL

GROPILOR DE GUNOI)

89,26 2,29

SPATIU VERDE DISPERSAT IN

TERITORIU 624,02 16,00

TOTAL - V 1.000,88 25,66

T - ZONA

TRANSPORTURILOR

T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR

RUTIERE 14,12 0,36


FEROVIARE 43,52 1,12

TOTAL - T 57,64 1,48

G - ZONA DE

GOSPODARIE

COMUNALA

G1 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI

AMENAJARILOR PENTRU

GOSPODARIE COMUNALA 12,35 0,32

G2 - SUBZONA CIMITIRELOR 106,70 2,74

G2a - SUBZONA CIMITIRELOR DIN

AFARA ZONEI PROTEJATE 106,70 2,74

TOTAL - G 119,05 3,05

S - ZONA CU

DESTINATIE SPECIALA

S1 - SUBZONA CU DESTINATIE

SPECIALA CU CARACTER URBAN

FORMATA DIN: UNITATI MILITARE,

UNITATI APARTINAND SERVICIILOR

SPECIALE, PENITENCIARE, UNITATI

DE PROTECTIE CIVILA SI DE PAZA

CONTRA INCENDIILOR, UNITATI DE

POLITIE

146,57 3,76

TOTAL - S 146,57 3,76

R - ZONA

ECHIPAMENTELOR

TEHNICE MAJORE

R - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI

INSTALATIILOR AFERENTE

ECHIPARII TEHNICE MAJORE 39,40 1,0

TOTAL - R 39,40 1,0

LACURI 19,42 0,5

CAI DE COMUNICATIE 54,16 1,4

TOTAL SUPRAFATA SECTOR 6 3.900,00 100

29

member of


Cea mai mare pondere în structura sectorului 6, cu aproximativ 29%, sunt cele caracterizate prin

mixitate funcțională, situate în lungul traseelor principale de circulație, zona mixtă conținând instituții,

servicii și echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale,

sociale, colective și personale, comerț, hoteluri, restaurante, recreere) activități productive mici-nepoluante

și locuințe.

Zonele funcționale destinate spațiilor verzi, indiferent de natura acestora, urmează zonelor mixte,

ocupând circa 26% din suprafața totală.

Zona de locuințe are o pondere de 23% in totalul sectorului 6, din care locuințele colective ocupă

mai mult de jumătate din suprfață. În sectorul 6 ponderea locuințelor colective medii cu inălțimi de maxim

P+5 este cu 7 % mai mare decât cea a locuințelor colective înalte.

Grafic nr. 2: Distribuția suprafețelor de teren pe Unități Teritoriale de Referință conform P.U.Z.

Coordonator Sector 6 aprobat în 2005

LEGENDA

C – ZONE CENTRALE;

M – ZONE MIXTE;

A – ZONE DE ACTIVITATI PRODCTIVE;

L – ZONE DE LOCUIT;

V – ZONA SPATIILOR VERZI;

T – ZONA TRANSPORTURILOR;

G – ZONA DE GOSPODARIRE COMUNALA;

S – ZONE CU DESTINATIE SPECIALA;

R – ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE

În prezent sectorul 6 dispune de teren liber de construcție, teren cu mare valoare pentru conturarea

viitoare a dezvoltării configurativ-spațiale și funcționale a acestuia.

C

7%

M

29%

A

4% L

23%

V

26%

T

1%

G

3% S

4%

R

1%

LACURI 1%

CAI DE COMUNICATIE

1%

30

member of


2.6.2. Activitățile economice:

Pe teritoriul sectorului 6, conform datelor statistice furnizate de către Primăria sector 6, în intervalul

2005-2008, erau active unități economice cu proprietate majoră de stat și proprietate majoritară privată, în

timp numărul unităților economice majoritare de stat diminuându-se.

Tabel nr. 4: Numărul unitatilor locale active pe clase de marime si forme de proprietate

Total

Micro

0-9

salariați

Mici

10-49

salariati

Mijlocii

50-249

salariati

Mari 250

si peste

2005

Total 15.182 13.763 1.095 271 53

Proprietate majoritara de stat 34 3 13 13 5

Proprietate majoritara privată 15.148 13.760 1.082 258 48

2006

Total 16.283 14.626 1.307 289 61



2007

Total 17.329 15.533 1.427 307 62



2008

Total 18.392 16.602 1.407 323 60



Sursa: Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6

În intervalul de timp 2005-2008 numărul societăților cu capital majoritar de stat au scăzut cu circa

38%, în timp ce societățile economice cu capital majoritar privat au crescut cu aproximativ 21%. La nivelul

numarului total de unități economice, în acelasi interval, de timp creșterea a fost de circa 21%.

Grafic nr.3: Evoluția numărului de unități economice în sectorul 6 in perioada 2005-2008

Sursa: prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6

1200

1250

1300

1350

1400

1450

1500

2005 2006 2007 2008

numar unitati economice

31

member of


Pe teritoriul sectorului 6 numărul unitaților pe clase de mărime și activități ale economiei naționale

se prezintă astfel:

Tabel nr. 5: Numărul unitatilor locale active pe clase de marime si activități ale economiei naționale

CAEN REV. 1 Total

Micro

0-9

salariați

Mici

10-49

salariati

Mijlocii

50-249

salariati

Mari

250 si

peste

2005

Total 15.182 13.763 1.095 271 53

Industria prelucrătoare 1419 1089 217 83 30

Energie electrică și termică, gaze și apă 13 7 2 2 2

Construcții 1118 943 137 34 4

Comerț cu ridicata și cu amănuntul,

repararea și întreținerea autovehiculelor,

motocicletelor și a bunurilor personale și

gospodărești

6113 5619 418 68 8

Hoteluri și restaurante 290 250 35 5 -

Transport și depozitare 688 590 74 20 4

Poștă și telecomunicții 149 139 7 3 -

Tranzacții imobiliare, închirieir și activități

de servicii prestate în principal

întreprinderilor

5.392 5.126 205 56 5

2006

Total 16.283 14.626 1.307 289 61

Din care: 1441 1100 234 77 30

Industria prelucrătoare


Construcții 1266 1058 160 41 7

Comerț cu ridicata și cu amănuntul;



gospodărești

6214 5659 475 72 8



Poștă și telecomunicții 169 149 12 6 2



întreprinderilor

6.084 5.730 286 61 7

2007

Total 17.329 15.533 1.427 307 62



Construcții 1460 1216 198 39 7




gospodărești

6370 5770 507 86 7



32

member of





întreprinderilor

6.584 6.192 315 66 11

2008

Total 18.392 16.602 1.407 323 60



Construcții 1745 1499 192 47 7




gospodărești

6414 5836 474 90 14




Tranzacții imobiliare, închirieiri și activități


întreprinderilor

6257 5884 307 59 7

Sursa: Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6

Cel mai mare numar de unități economice activeaza în domeniul comerțului, urmate de unitațile

economice ce presteaza activități în domeniul tranzacțiilor imobiliare, închirieri și activități de servicii

prestate în principal.

Grafic nr. 4: Evoluția numărului de unități economice pe activități ale economiei naționale in perioada

2005-2008

Sursa: Prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2005 2006 2007 2008

Evolutia numarului de unitati economice pe activitati ale economie nationale


Energie

Construcții

Comerț

Hoteluri și restaurante

Transport și depozitare

Poștă și telecomunicții

33

member of


În anul 2005 circa 40% din unitățile economice din sectorul 6 prestau activități de comerț, urmate

la o diferență de aproximativ 5% de cele din tranzacții imobiliare și servicii.

Grafic nr. 5: Ponderea numărului de unități economice pe activități ale economiei naționale in 2005


În 2008 conform datelor statistice se constată o scădere de aproximativ 2% a numarului unităților

economice din comerț și o creștere cu aceeași valoare procentuală a unitatilor economice ce activeaza in

domeniului tranzacțiilor imobiliare și serviciilor.

În scădere este și numărul unităților economice din domeniul industriei prelucrătoare, tendință de

scădere normală raportat la evoluția factorilor economici naționali.

Grafic nr. 6: Ponderea numărului de unități economice pe activități ale economiei naționale in 200


9,35%

0,09%

7,36%

40,26%

1,91%

4,53%

0,98%

35,52%

Distributia unitatilor economice pe activitati ale economiei nationale in 2005


Energie

Construcții

Comerț




Tranzacții imobiliare si servicii

8,85% 0,06%

7,77%

38,16%

2,04%

4,71%

1,04%

37,36%

Distributia unitatilor economice pe activitati ale economiei nationale in 2008


Energie

Construcții

Comerț



34

member of


Cea mai mare cifra de afaceri in 2008 au avut-o unitățile din domeniul comerțului, avand aproape

50% din totalul cifrei de afaceri inregistrata ca total. Industria prelucratoare a avut circa 15% din totalul

inregistrat.

Grafic nr. 7: Ponderea cifrei de afaceri pe activități ale economiei naționale in 2008


În 2008 cele mai mari investiții s-au făcut în activitățile de comerț (1016 milioane lei), urmate de

investițiile în activitățile industriei prelucrătoare (828 milioane lei) și de construcții (519 milioane lei). Cele

mai mici investiții au fost în domeniul hotelier și a restaurantelor (32 milioane lei).

Investițiile din 2008 indică direcția de dezvoltare a profilului economic al sectorului 6, spre

activități de comert cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, industriei

prelucrătoare și construcțiilor. Acest interes indică direcția de reglementare din punct de vedere urbanistic a

sectorului, cu marcarea terenurilor destinate dezvoltării a astfel de activități economice.

2.6.3. Evidențierea situației platformelor industriale:

Conform datelor din Memoriu de sinteză aferent P.U.G. București, începând cu anul 1990, sub

impactul măsurilor de reformă economică şi a procesului de privatizare, industria bucureşteană s-a aflat

într-un proces continuu de restructurare spontană. Această restructurare spontană s-a manifestat în cadrul

platformelor industriale din Municipiul Bucureşti cu intensităţi şi direcţii diferite. Efectele s-au materializat

în modificări substanţiale ale forţei de muncă (număr) dar mai ales în gradul de încărcare a terenului cu

locuri de muncă (densităţi) producându-se dezechilibre în structura de ocupare a terenurilor la nivelul

municipiului și respectiv la nivelul sectorului 6, schimbare care are loc și în prezent.

Concluziile studiilor şi cercetărilor derulate pentru municipiul Bucureşti ilustrează dificultăţile pe

care le au platformele industriale în adaptarea la schimbare, şi care sunt generate de structura funcţională în

primul rând dar şi de mărimea întreprinderilor. În continuare prezentăm situația concluziilor acestor studii

cu referire strictă la platformele industriale din sectorul 6, cu evidențierea situației existente.

În 1998, în categoria platformelor cu potenţial important de viabilitate a fost inclusă și zona

industrială Plevnei-Orhideelor. Aceste platformă avea ca particularitate descreşterile de salariaţi sub media

înregistrată de întreaga industrie bucureşteană, fiind caracterizată prin predominarea întreprindrilor de talie

mică. Platforma Plevnei-Orhideelor a fost inclusă în categoria celor cu potențial de viabilitate datorită

specializării în industria alimentară, datorită predominanţei întreprinderilor de acest tip (Spicul, Libertatea,

Bere Griviţa, Fabrica de ţigarete). Având un rol strategic în economia urbană, industria alimentară s-a

bucurat în ultimul timp de o conjunctură favorabilă, de o cerere constantă în creşterea care îi conferă o

15,53%

5,51%

10,21%

49,62%

3,53%

0,48%

6,47%

8,67%

2008


Energie

Construcții

Comerț




Tranzacții imobiliare

35

member of


evoluţie ascendentă. În cadrul acestei platforme, un rol pozitiv l-a jucat şi procesul de privatizare stimulat

de specificul sectorial al întreprinderilor, concretizat în cadrul celor două întreprinderi de panificaţie.

Totuși datorită amplasării în cadrul orașului, și a evoluției pieței imobiliare, aceasta a suferit schimbări

radicale, schimbânduși profilul de activitate.

Societațile comerciale menționate anterior, fie și-au închis activitatea, fie și-au mutat locul de

producție.

S.C. SPICUL SA fondata in 1848, mai intai s-a numit Moara de apa Ciurel, functionand pe directia

moraritului pana in 1931, cand s-a reprofilat pe panificatie. A fost nationalizata in '48.

Are mai multe intreprinderi, dar fabrica de pe Orhideelor (mai degraba terenul pe care se afla) a fost

cumparata de compania spaniola Hercesa, care intentioneaza sa construiasca acolo blocuri si care a

demolat-o in septembrie 2008.

Pentru Fabrica de țigarete „Belvedere” inscrisă în lista monumentelor istorice există propuneri de

conversie funcțională, în special în direcția unui centru cultural.

Platformele cu potenţial modern de viabilitate sunt cele mai bine reprezentate numeric.

Componenţa acestei categorii este foarte diferenţiată: din punct de vedere al taliei, platformele

incluse se desfăşoară pe tot ecartul de variaţie, de la cele mici cu mai puţin de 5 mii de salariaţi (Giuleşti-

Constructorilor) la cele mai mari platforme industriale cu 20-30 mii de salariaţi (Militari). Aceeaşi

particularizare se remarcă şi în cazul profilului sectorial, platformele aparţinând tipului dominant de o

ramură industrială (Ghencea) sau celui diversificat (Militari). Din punct de vedere al evoluţiei numărului de

salariaţi, acetse platforme se caracterizează prin descreşteri sub medie. În unele cazuri există o poziție

conflictuală a platformelor industriale cu zonele rezidenţiale învecinate cauzată nu numai de localizarea

specifică dar şi de produsele cu impact asupra mediului realizate în cadrul acestora (Ghencea prin Siderma

şi Munplast). Potenţialul moderat de viabilitate a fost justificat în cea mai mare parte a cazurilor prin

descreşterile peste medie a volumului forţei de muncă, care au afectat platforma Giuleşti-Constructorilor de

exemplu.

Printre platformele industriale cu potenţial redus de viabilitate este menționată cea din

Giuleşti. Trăsătura comună tuturor este legată de specializarea industrială sau dominanţa construcţiilor de

maşini, care se distinge ca fiind ramura industrială aflată în plină criză structurală şi funcţională la nivelul

industriei bucureştene. Platforma industrială Giulești este specializată în producerea utilajelor și

echipamentelor. Specializarea în producerea de utilaje chimice pentru care cererea s-a redus substanţial şi

de echipamente feroviare care se adresează de asemenea unui sector economic aflat în dificultate,

accentuează caracterul de vulnerabilitate în cazul platformei Giuleşti. Pierderea pieţelor de desfacerea

tradiţionale, decalajul tehnologic, structura sortimentală inadecvată cererii noilor parteneri, randamentul

scăzut sunt elemente care converg spre definirea unei conjuncturi nefavorabile pentru evoluţia acestor

platforme. Primul efect a fost resimţit la nivelul forţei de muncă, care s-a redus cu ponderi care depăşesc

media, antrenând până la 50 % din personal în toate cele trei cazuri. Activitatea de pe platforma Giulești

avea influiențe negative asupra mediului înconjurător.

Tabel nr. 6: Indici caracteristici şi date de bilanţ pentru platformele industriale din sector 7

Intreprinderea Salariati Suprafaţa

totală a

incintei

Densitate

Locuri de

muncă/ha

CUT POT

% Observatii Adresa

Anul 1998 2008 1998 2008 1998

Platforma Militari

Victoria 535 - 70391 76.0 - 0,37 68

Urbis 1.996 763 67675 294.9 112,7 0,41 39 Astazi face parte

din grupul suedez

ASSA ABLOY,

activeaza in

domeniul

Bdul

Preciziei nr.5

7 Date preluate din Memoriu de sinteză aferent PUG București, acestea fiind analizate raportat la situația actuală

36

member of


feroneriei.

Mod Conf 1.943 1 - - - - - Activitate

suspendata din

2009

Bdul Iuliu

Maniu nr.7

Spicul 928 - 25.984 357.1 - 0,88 91 Construcții

demolate, se

doreste

dezvoltarea unui

complex

rezidential

Sos.

Orhideelor

ConfexStyle 600

Triconf 1.025 12 15.752 650,7 7,6 1,15 81 Confectii

imbracaminte

Bdul Iuliu

Maniu nr.7

AMA 44 - 1.036 424,7 - 0,81 42 - -

Modstar SA 197 6 3.627 543,1 16,5 0,41 41 Fabricarea altor

articole de

imbracaminte

Bdul Iuliu

Maniu nr.7

Firos SA 888 73 43.123 205,9 16,9 0,82 95 Fabricarea

mortarului

Bdul

Timisoara

Setum SA 326 137 46.400 70,3 29,5 0,59 96 Fabricarea de usi

si ferestre din

metal

B-dul

Preciziei Nr.

32

Legume fructe

SA

250 34 43.159 57,9 7,87 0,36 89 Comert cu ridicata

al fructelor si

legumelor

Bdul Iuliu

Maniu nr.15

Cesarom SA 1.885 637 119.780 157,4 53,1 0,66 82 In anul 2004,

CESAROM

devenit membru

al grupului

austriac

Lasselsberger

Blvd.

Preciziei nr. 1

Stilconf SA 600 - 12.649 474,3 - 0,69 41 Fabricarea altor

articole de

imbracaminte

Bdul Iuliu

Maniu nr.7

Frigocom SA 162 2 32.127 50,4 0,62 0,41 38 Inchirierea si

subinchirierea

bunurilor

imobiliare proprii

sau inchiriate

Bdul

Timisoara Nr.

58

UMEB SA 1.244 349 169.714 73,3 20,56 1,02 93 Fabricarea

motoarelor,

generatoarelor si

transformatoarelor

electrice

Bdul

Timisoara Nr.

6A

Electrotehnica

Group SA

629 9 43.743 143,8 2,0 0,98 94 Instalarea

masinilor si

echipamentelor

industriale

Bdul

Timisoara Nr.

76E

Total 13.252 695.160 190.6

Platforma Plevnei-Orhideelor

Fca Tigarete 1.032 - 68104 151,5 - 1,1 31 - Bd. Regiei,

Nr. 2

37

member of


IFMA SA 937 423 56.000 167,3 75,5 0,48 Fabricarea

echipamentelor de

ridicat si

manipulat

Calea

Giulesti

Nr. 6-8

Plevnei SA 1.040 171 47.318 219,8 36,1 0,94 37 Fabricarea painii;

fabricarea

prajiturilor si a

produselor

proaspete de

patiserie

Calea Plevnei

nr.145

Semanatoarea

SA

1.663 - 367.015 45,3 - 0,49 43 In prezent

complex de

birouri si servicii

SEMA PARK

Spl.

Independentei

nr.319

Total 4.672 - 543.109 86,0

Concluzii

Prezența zonelor industriale este în general bine corelată cu traseele de trafic greu și cu limitările

accesului acestuia în zona centrală.

Marile platforme industriale respectiv zonele de activități industriale, sunt concentrate în

principal în zonele periferice a sectorului 6:

- Zona bulevardului Iuliu Maniu de la intersecția cu str. Valea Cascadelor spre vest;

- Strada Preciziei;

- Strada Liniei;

- Bulevardul Timișoara.

Există o tendință de conversie a acestor zone industriale, cu precădere a zonelor industriale (de

mici dimensiuni) situate în zona centrală, pe primul inel de circulație, datorită atractivității crescute a

terenurilor din aceste zone pentru dezvoltarea funcțiunilor de birouri sau comerciale și de agrement.

Zona Orhideelor unde pe fostele zone de activități s-au dezvoltat până în prezent complexul

comercial Carrefour, Bricostore, ansamblu de locuințe colective Orhideea Gardens etc, fosta platformă

industrială Semănătoare, unde s-a dezvoltat ansamblul de birouri și servicii Sema Park. Tendința de

conversie funcțională începe să prindă contur și în zona marilor platforme industriale de la activități de

producție la dezvoltarea activităților terțiare, ansambluri de birouri, depozitari. De asemenea încep să existe

tendințe de dezvoltare a funcțiunii de locuire (in special locuire colectivă), ceea ce impune stabilirea unor

reglementări urbanistice complexe care să împiedice apariția unor conflicte interfuncționale.

http://www.listafirme.ro/sc/432084_semanatoarea_sa.htm



38

member of


Poza nr. 9: Zone industriale

Sursa: prelucrare cartograma zone industriale din documentatia „Concept strategic Bucuresti 2035”

Trebuie să menționăm că și în documentația CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035, publicat

pe pagina de internet a Primariei Municipiului Bucuresti, zona industrială actuală a sectorului 6 este

marcată ca fiind una din cele două zone ale municipiului București in care se prevede o tendință de

creștere a sectorului a activităților industriale.

2.6.4.Locuirea:

Acest capitol reprezintă sintetic situația privind locuirea din perspectiva corelării elementelor

succinte demografice ale sectorului 6 cu o evaluare a tendințelor de evoluție și a impactelor asupra locuirii.

Se constată că presiunea de concentrare a activităților la nivelul municipiului București a condus pe

de o parte la expansiunea incoerentă a urbanului în teritoriului adiacent municipiului, cât și la o

restructurare urbană haotică, cu consecințe negative în ceea ce privește consistența zonelor tradiționale de

locuit și pierderea identității orațelor.

Sectorul 6 la începutul perioadei postbelice avea cateva zone de locuințe destinate în principal

cadrelor militare exemplu zona Răzoare sau parcelarea Grant cu locuințe destinate angajaților CFR. În zona

Cartierului Militari, ansamblurile de locuințe individuale aveau caracteristicile unor dezvoltări rurale.

Realizarea marilor ansambluri timid începută în anii ’50 s-a accelerat în anii următori, prin

realizarea ansamblului de locuințe colective Drumul Taberei, atingând apogeul după cutremurul din 1977

cu realizarea cartierelor de locuințe colective Militari, Crângași de exemplu, dar și prin ample operațiuni de

îndesire cu impact în sensul diminuarii calității ansamblurilor realizate în urma unor astfel de operațiuni.

39

member of


Noile realități socio-economice de după 1990 au generat pe de o parte transferul fondului locativ

din domeniul public în cel privat, iar pe de altă parte, tendința tot mai accentuată, în special după anul 2000

de mobilitate a populației către locuințele individuale, fie în zonele adiacente orașului, fie în zonele libere

din interiorul centurii Bucureștiului, fie prin înlocuirea fondului mediocru de locuințe de la periferia

intravilanului.

Schimbarea raportului privat/public a transferat responsabilitatea întreținerii marii majorități a

imobilelor asupra micilor proprietari, cu consecințe majore asupra posibilităților de întreținere a fondului

de locuințe.

Diversitatea formelor de locuire s-a accentuat după 1990 în ceea ce privește modul de locuire. În

teritoriul sectorului 6 s-au dezvoltat atât ansambluri de locuințe colective noi, precum și locuințe

individuale. Majoritatea construcțiilor colective noi au fost constituite în areale destructurate (zona

periferică a bdului Iuliu Maniu și Prelungirea Ghencea).

Locuințele individuale în sectorul 6 s-au dezvoltat prin înlocuirea fondului construit existent (zona

dintre b-dul Iuliu Maniu și Lacul Morii, precum și zona cartierului Giulești), dar și în teritoriul dintre zona

constituită a sectorului și șoseaua de centură a Bucureștiului.

Poza nr. 10: Concentrarea locuintelor colective si individuale

Sursa: prelucrare cartogramele locuire in regim colectiv si locuire in regim individual, din documentatia

Concept strategic Bucuresti 2035

Coroborat cu tendințele de îmbătrânire și scădere a populației stabile atât la nivel național cât și la

nivelul municipiului București și respectiv sectorul 6, se sugerează o scădere a presiunii pe termen foarte

lung asupra cererii de locuințe orientând probabil problematica locuirii către creșterea calității vieții și a

40

member of


actului locuirii urbane (creșterii ponderii spațiilor verzi la nivelul ansamblurilor de locuințe, scăderea

nivelului de poluare, o oarecare scădere a mobilității fizice la nivelul orașului).

Sectorul 6 pare pentru moment a avea asigurat fondul de locuințe, evident pentru cea mai mare

parte a populației la standardele locuințelor colective ale anilor ’80

Poza nr.11: Densitatea locuirii

Sursa: Prelucrare dupa cartograma densitatea locuirii din documentatia Concept strategic Bucuresti 2035

Toatele elementele de analiză asupra locuirii orientează către următoarele concluzii:

- Necesitatea de continuare a reabilitării termice și în unele cazuri consolidarea, pentru clădirile de

locuit colective;

- Scăderea dramatică a calității spațiilor comune (publice) din cadrul ansamblurilor de blocuri;

- Neglijarea totală a unei programări a realizării unor dotări suplimentare pentru învățământul

preșcolar, dar și a unor centre comerciale cu profil complex, situație care se perpetuează și în

ansamblurile nou constituite de locuințe individuale în principal;

- Reducerea drastică a spațiilor verzi, inclusiv a celor din incinta ansamblurilor de blocuri;

- Inițierea construirii de locuințe colective pe terenurile industriale supuse reconversie;

- Reconfigurarea fluxurilor zilnice ale locuitorilor spre și dinspre locurile de muncă, prin schimbarea

structurii activităților economice;

- Creșterea gradului de motorizare constituie una dintre presiunile majore asupra tramei stradale ,

structurată pentru altă încărcare și distribuție a punctelor de origine-destinație ale fluxurilor de

circulație;

- Neasigurarea spațiilor publice adiacente noilor ansambluri de locuințe colective.

41

member of


Principalele raporturi de interdependență între starea raportului dintre locuirea din sectorul 6 și alte

domenii relaționate vizează reconfigurarea integrată a rețelelor publice de transport urban și în principal cu

dezvoltarea metroului și a nodurilor intermodale de transport de persoane, precum și dezvoltarea integratăa

rețelelor de servicii și dotări aferente(educație, sănătate, loisir, comerț) incluzând și sistemele de

management al deșeurilor menajere, dezvoltarea integrată a rețelelor edilitare.

2.6.5.Relaționări între funcțiuni:

Funcțiunea de bază a sectorului 6 este cea de locuire, pe lângă această suprapunând cele două tipuri

majore de funcțiuni – de proximitate și funcțiuni municipale – și prin atribuirea unui grad de importanță

caracteristic fiecărei funcțiuni s-au putut determina principalele arii de centralitate ale sectorului.

Procesul dinamic al ultimilor ani a influiențat apariția unora în detrimentul altora, deși o cauzalitate

directă în acest sens nu se poate determina. Se înregistrează o tendință generală de mutare a multor

funcțiuni în ansambluri comerciale sau de tip mall care a atras după sine într-o fază incipientă o pierdere de

polarizare a centrului orașului.

În sectorul 6 astfel de centre s-au dezvoltat în zona bulevardului Iuliu Maniu – Mall Cotroceni

(lângă stația metrou Politehnica), centru comercial Miltari. O alta zona cu pronuntat caracter de centralitate

este zona de pe Splaiul Independenței (Sema Parc).

Noile noduri cu caracter de centralitate s-au dezvoltat în principal la periferie, acolo unde exista o

mare rezerva de teren liber, sau pe amplasamentul fostelor zone de activități industriale.

În ceea ce privește polii propuși prin PUG-ul din 2000 se poate observa un stadiu important de

neîmplinire al acestora.

Mai trebuie semnalată slaba deservire a zonelor periferice, a zonelor cu probleme de sărăcie și o

lipsă de adaptare la realitate de ocupare a terenului. Zonele cu densitate mare sau zonele cu populație

tânără dominantă nu au o deservire specializată adecvată.

Relaționarea dintre funcțiuni la nivelul distribuirii spațial-teritoriale este una echilibrată.

Principalele preocupări trebuind să vizeze tendința de conversie a fostelor zone de activități industriale,

care dezvoltă ansambluri de locuințe ce rămân să se învecineze cu zonele de activități industriale existente.

2.6.6.Asigurarea cu servicii zonei:

2.6.6.1.Dotări și servicii în domeniul învățământului:

Analiza dotărilor din domeniul învăţământului s-a făcut pe baza datelor culese de pe site-ul

INSSE, din informaţiile primite de la Consiliu Local Sector 6 și de pe site-ul Inspectoratului Școlar al

Municipiului București.

Reţeaua de educaţie de stat din Sectorul 6, include un sistem complet, de la învăţământul preşcolar

până la cel superior, academic.

Tabel nr.7: Unități școlare pe niveluri de educație comparativ sector 6 cu Municipiul București

Unitati de invatamant Nr unitati Municipiul Bucuresti 2010-2011

Nr. unitati

Sector 6

2010-2011

% din

total

Municipiul

Bucuresti

invatamant preșcolar 217 28 13

invatamant primar si gimnazial 182 31 17

invatamant postgimnazial 116 14 13

Sursa: Unitati scolare pe niveluri de educatie, judete si localitati. INSSE Baza TEMPO 2010

Pe teritoriul sectorului 6 învățământul superior este reprezentat de Universitatea Politehnică cu

campusul aferent, Academia Națională de Educație Fizică și Sport, Universitatea Ecologică, Institutul

Teologic Penticostal și Facultați ale Universității București.

42

member of


Poza nr. 12: Localizare unitati de invatamant pe raza sectorului 6

Sursa: Elaborare schemă- rețeaua unităților de invățământ preuniversitar deb stat din municipiul

București în anul școlar 2011-2012 - http://www.ismb.edu.ro/Subpagini/Retea.html

Principalela disfuncționalitați ale rețelei de invățământ sunt următoarele:

- răspândirea neuniforma a unităților de învățământ pe teritoriul Sectorului 6;

- cele mai multe unități de învățământ sunt concentrate în Cartierul drumul Taberei, urmat de

Cartierul Militari;

- din analiza dispunerii unităților de învățământ în cadrul teritoriului administrativ al sectorului 6 se

observă lipsa unităților de învățământ în cadrul noilor extinderi ale sectorului, respectiv în

Cartierele Ghencea și Giulești;

- se observă o necorelarea noilor dezvoltări de cartiere de locuințe cu dezvoltarea infrastructurii

educaționale (de exemplu zona prelungirea Ghencea).

Conform Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare 2010 –

2012, Sector 6” proiectele și măsurile ce vizează dezvoltarea infrastructurii școlare sunt următoarele:

- Sporirea numărului de locuri în gradinițe pentru cuprinderea integrala a copiilor de 3-6 ani:-

supraetajarea prin mansardare a 5 clădiri de grădinițe (nr.111,210,217,218,273) – realizat;

- Finalizarea lucrărilor de construire a 4 clădiri noi (S+P+2E) în incintele unitatilor de

invatamant: (Scolile nr.198, 142, 311, si Gradinita nr.41)-nerealizat din cauza lipsei fondurilor

http://www.ismb.edu.ro/Subpagini/Retea.html

43

member of


preluarea de la ISMB a 3 investitii sistate in vederea continuarii lucrarilor de executie a 3 cladiri

cu functiunea de gradinita (Gradinitele208, 210, 229);

- Expertize, proiectare si executie mansardare la 2 gradinite (nr. 57, 230)-nerealizat din cauza

lipsei fondurilor;

- Intocmirea de expertize S.F. si proiecte consolidare si modernizare (Gh. Asachi, E. Cuza, Scoala

nr.160, Gradinita nr.208)- nerealizat din cauza lipsei fondurilor;

- Lucrari de consolidare,modernizari, extinderi si reabilitari constructii (cămine la

M.Eliade,cantină M.Eliade)-realizat;

- Intocmirea documentatiilor tehnico-economice in vederea executarii a 8 sali de sport si a doua

bazine de inot prin programul derulat de Compania de Investitii – CNI –S.A.- C.N.I. a sistat

programul.

2.6.6.2. Dotări şi servicii în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale:

Conform informații statistice Primăria sectorului 6 situația unităților de sănătate se prezintă astfel:

- 3 spitale;

- 2 centre medicale;

- 3 policlinici;

- 4 dispensare

- 61 de farmacii.

Tabel nr. 8: Unități de sănătate Sector 6 comparativ cu Municipiul București

PUBLIC PRIVAT

Municipiul

Bucuresti Sector 6 % din total

Municipiul

Bucuresti Sector 6

% din

total

spitale 54 3

dispensare

4

policlinici 2 3

134

crese 19

farmacii 58

891

centre medicale

93

case de batrani

Sursa: Unitati de săntate, judete si localitati. INSSE Baza TEMPO 2010

Tabel nr. 9: Rețeaua de sănătate sector 6

Unitati de sanatate

Tip unitate de sanatate Localizare Suprafata mp

1. Spitalul clinic de obstetrica si ginecologie Calea Giulesti, Nr. 5 2.561,00

2. Spitalul Clinic de Copii Cotroceni Splaiul Independentei, 200 1.105,00

3. Spitalul Witing Str. Witing, 37 7.160,00

4. Camin privat pentru Batrani Calea Giulesti, 471 1.143,00

5. Centrul Medical Doris Iuliu Maniu, 11 3.628,00

6. Policlinica Cetatea Histria Cetatea Histria, 12 6.639,00

7. Policlinica Drumul Taberei 34 Pravat, 12 2.762,00

8. Policlinica Regiei Bd. Regiei, 8 3.578,00

9. Policlinica APACA

6.581,00

10. Hyperclinica Medlife Drumul Taberei, 24 827

11. Centru de plasament Nr.5 Uverturii, 81 5.612,00

44

member of


12. Centru de plasament Nr.8 Aleea Tibles, 64 4.620,00

13. Centru de plasament Cotroceni (Punctul 2)

14. Centru de Plasament

Str.Gen.

Popovat, nr. 71 186

15. Centru de Plasament Aleea Istru nr. 4 13.000,00

16. Centru de Plasament Aleea Istru nr. 6 8.242,00

Total 67.644,00

Sursa: Date statistice furnizate de către Primăria Sectorului 6

Poza nr. 13: Localizare unitati de sănătate sector 6

Sursa: Eelaborare schemă-rețeaua unităților de sănătate de stat și private din sectorul 6, Primăria

sectorului 6

Din punct de vedere al rețelei unităților de sănătate situația se prezintă astfel:

- în cartierul Drumul Taberei se află 2 centre de plasament și 3 policlinici ( 2 de stat și una privată);

- Cartierul Militar este reprezentat printr-un centru medical privat și un centru de plasament;

- În cartierul Regiei se află 3 spitale, o policlinică și 3 centre de amplasament;

- Cartierele Giulești și Ghencea nu au nici o unitate de sănătate.

45

member of


Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu: aerul, apa,

solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp.

Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de: calitatea aerului;

alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;

zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea

serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei; accidentele de trafic; stresul şi probleme legate de

schimbarea stilului de viaţă.

Conform Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare 2010 – 2012, Sector

6” proiectele si măsuri ce vizează dezvoltarea infrastructurii de sănătate sunt următoarele:

- realizarea unui nou spital pe terenul în suprafață de 11.382, 00 mp din Bd. Vasile Milea care să

asigure condiţii de asistenţă medicală de urgenţă, în special pentru cazurile care necesită o

abordare multidisciplinară în domeniul terapiei; crearea unei entităţi compacte, autonome, de

urgenţă, cu funcţionalitate integrală (investigaţii, diagnostic şi tratament) care să facă posibilă

eficientizarea serviciului medical (prin reducerea timpului necesar şi a costurilor pentru stabilirea

diagnosticului); optimizarea serviciilor medicale în ceea ce priveşte cazurile acute;

- realizarea unui centru de”tip respiro“ pentru persoanele cu dizabilități.

2.6.6.3.Dotări pentru turism:

În cadrul sectorului 6 turismul este foarte slab dezvoltat, aproape nul. Pe teritoriuil Sectorului 6

structurile de cazare sunt reprezentate 11 unități de cazare astfel: 5 hoteluri de 3 stele, 2 hotelui de 2 stele, o

pensiune și un motel, 2 hosteluri.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Primaria Sectorului 6 Bucuresti prevede ca

obiectiv crearea de noi hoteluri în zona Militari, respectiv în zona de acces/ieșire de pe autostrada A1.

Cea mai importanta investiție în sectorul turistic din sectorul 6 este hotelul de 5 stele – Hotel Spa

Resort Premier Palace, situat vis-a-vis de stadionul Steaua, pe bulevardul Ghencea.

2.6.6.4.Servicii comerciale:

În cadrul sectorului există 6 mari centre comerciale și 8 piețe agroalimentare repartizate astfel: 2

piețe agroalimentare în cartierul Militari, 5 în cartierul drumul Taberei și una în Cartierul Giulești.

În anul 2008 in sectoru 6 De asemenea exista 1281 de firme care desfasoara activitati comerciale,

conform PIDU Sector 6.

Una din cele mai ample suprafețe comerciale din muncipiul București, este localizată la capătul

cartierului Militari, atrăgând trafic important care traversează tot sectorul pe traseul bulevardului Iuliu

Maniu.

Celelelate mari centre comerciale, polarizatoare sunt după cum urmează:

- Mall Cotroceni – zona stație de metrou Politehnica, Bdul Vasile Milea intersectie cu Bdul

Timișoara;

- Mall Plaza Romania - bdul Timișoara cu Șos. Pasajul Lujerului;

- Complex comercial Carrefour Orhideea și Bricostore – șos Orhideelor, zona stației de metrou

Grozăvești;

- Hipermarket Cora Lujerului –intersecție Bdul Iuliu Maniu cu Șos. Pasajul Lujerului, zona stației de

metrou Lujerului.

Ponderea arterelor comerciale est scăzută. Se observă o tendință de dezvoltare a marilor centre comerciale

în zone deservite de transport de mare capaciate.

Primăria Sectorului 6, conform Planului de actiuni pe anul 2010 pentru realizarea obiectivelor

Programului de guvernare 2010 – 2012, Sector 6 dorește amenajarea unor noi piețe agroalimentare în

zona Grozăvești și Giulești.

2.6.6.5.Asigurarea cu spații verzi:

Dotări pentru sport și agrement: stadioane, baze sportive, parcuri, ștranduri. În categoria „spaţiu verde”

intră:

- Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate;

- Amenajările sportive publice;

- Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică;

- Bazele de agrement, parcurile de distracţie;

46

member of


- Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă;

- Culoarele de protecţie faţă de infrastructură;

Rolul spaţiilor verzi:

- Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane;

- Oferă adăpost speciilor de animale;

- Reprezintă suport pentru plante;

- Oferă stabilitate ecosistemului urban;

- Este o sursă pentru educaţie;

- Reprezintă un spaţiu pentru recreere.

Conform Raportului anual privind starea mediului în Municipiul București pe anul 2009, în anul

2004, suprafaţa de spaţiu verde în municipiul București era de 17.082.024 m², în timp ce suprafaţă

parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m².

În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o

accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a

spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a

scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m² la 9,38 m² (9 m²/locuitor minima stabilită de către

Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 %

din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m² pe locuitor (norma

recomandată este de 8 m² parc pe locuitor, 6 m² grădină publică pe locuitor).

Grafic nr. 8: Evoluția spațiilor verzi administrate de Administrația Domeniului Public sector 6 în perioada

1989-2008

Sursa: Prelucrare după tabel Evoluția spațiilor verzi administrate de Primariile de sector –A.D.P.

sectoarele 1-6 din Raport anual privind starea mediului în Municipiul București pe anul 2009

Față de anul de referință 1989, suprafața de spațiu verde administrată de Primăria sectorului 6 prin

A.D.P. a înregistrat o scădere de circa 26% până în anul 2001. În următorii 4 ani, comparativ cu situația

anului 2001, suprafața de spațiu verde administrată de primărie a crescut constant până în 2005 cu circa

41%. Într-un singur an, din 2005 pană în 2006 suprafața de spațiu verde scade cu aproximativ 16%,

ajungand la suprafața de 3333500 mp de spațiu verde administrat de Primaria sector 6 prin A.D.P.

În 2011 indicele de spațiu verde pe cap de locuitor, pe sectoare în Municipiul București se prezintă

astfel:

1989 1995 2001 2005 2006 2008

spatiu verde 3809287 3700722 2804981 3959600 3333500 3333500

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

47

member of


Tabel nr.10: Indicele de spaţiu verde public pe sectoare

Sector Suprafață ocupată cu spatiu verde

Mp/ cap de locuitor

Sector 1 77,19

Sector 2 12,43

Sector 3 16,27

Sector 4 21,12

Sector 5 12,80

Sector 6 17,71

Sursa: Cadastrul Verede al Municipiului București-Registrul Spațiilor Verzi

Sectorul 6 are un indice de 17,71 mp spațiu verde/cap de locuitor și se află pe locul patru dintre

sectoarele municipiului Bucuresti d.p.d.v. al indicelui de spațiului verde.

Situația parcurilor din Sectorul 6 se prezintă conform tabelului:

Tabel nr.11: Parcuri din sector 6

Nr.Crt. Denumire parc Localizare Suprafața (mp)

1 Parc Drumul Taberei Drumul Taberei - Str. Brașov 150.789,00

2 Parc Crângași Șos. Virtuții – Calea Crângași 79.928,00

3 Parc Giulești B-dul Constructorilor - Calea Giulești 49.544,00

4 Parc Insula Lacul Dâmbovița Aleea Lacul Morii 32.722,00

5 Parc Grozăvești Șos.Grozăvești - B-dul Vasile Milea –

B-dul Iuliu Maniu 67.158,00

6 Parc Cărămidari - 29.110,00

7 Parc Giulești-Cinema Calea Giulești 33.108,00

8 Parc Sf. Andrei (Parva) Str. Valea Ialomiței - Aleea Parva -

9 Parc Istru Aleea Istru -

10 Parc Podul Grand-Nicolae Filimon Podul Grand - Calea Giulești 19.111,00

11 Parc Geniului Răzoare Sos Panduri – B-dul Geniului -

12 Parcul „1 Decembrie 1918” (Pacii) B-dul Iuliu Maniu 12.300,00

13 Total 473.770,00 Sursa: Cadastru OCPI 2011-proiect PUZ. Coordonator sector 6

Tabel nr. 12: Scuaruri amenajate din sector 6

Nr. Crt. Localizare Suprafata mp

1. Scuar amenajat Drumul Valea Doftanei 8.575,00

2. Scuar amenajat Str. Sandulesti 3.768,00

3. Scuar amenajat Drumul Taberei, 38 4.405,00

4. Scuar Orizont Str. Mihaela Ruxandra Marcu 804,00

5. Scuar amenajat Intr. Dr. Taberei 3.378,00

6. Scuar amenajat-Campus Grozavesti Splaiul Independentei 8.916,00

7. Scuar amenajat Intersectie Calea Giulesti-Calea Crangasi 9.138,00

8. Scuar amenajat Str. Lujerului 8.607,00

9. Scuar amenajat pentru copii

933,00

10. Scuar amenajat Str. Arinii Dornei 12.074,00

11. Scuar amenajat pentru copii Str. Baia de Aries 545,00

12. Scuar amenajat Calea Crangasi 8.032,00

13 Total 69.175,00 Sursa: Cadastru OCPI 2011-proiect PUZ. Coordonator sector 6

48

member of


Poza nr. 14: Localizare parcuri sector 6

Sursa: Elaborare schemă-rețeaua parcuri publice din sectorul 6, Primăria sectorului 6

Deasemenea în sectorul 6 se mai regăsec 3 stadioane, un strand si un complex sportiv:

- Stadioane: Steaua, Giulești, Regiei- Stadionul Sportului Studențesc;

- 1 Strand: Ștrand Dâmbovița;

- 1 Complex sportiv: Complexul bazei sportive Steaua.

Se remarcă deservirea echilibrată cu spații verzi publice în cadrul teritoriilor urbanizate anterior 1989

(cartierul Drumul Taberei, Cartierul Regiei, cartierul Crangasi), în timp ce zonele recent urbanizate nu

sunt deservite de spații verzi publice.

Conform Planului de actiuni pe anul 2010 pentru realizarea obiectivelor Programului de

guvernare 2010 – 2012, Sector 6 și a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) 2013, principale

proiecte și măsuri urmărite de către Consiliul local sector 6 pentru protejarea si dezvoltarea durabila a

resurselor naturale si a mediului sunt următoarele:

- proiect de realizare a unei zone de agrement în cartierul Crângași, în jurul Lacului Morii;

- proiect amenajare Parc ANL Brâncuși;

- proiect amenajare Parc Drumul Taberei;

- proiect parc c ultural zona Giulești Sîrbi;

- reamenjarea serelor din cadrul sectorului și privatizarea acestora;

49

member of


- mărirea spațiilor verzi din cadrul ansamblurilor de locuințe colective, prin dărâmarea garajelor și

a părcărilor ilegal amplsate.

Elemente de peisaj:

Structura cadrului urban al sectorului 6 este definit de elemente specifice macropeisajului și

peisajului urban al periferiilor, de elemente ale cadrului natural și elemente antropice.

Teritoriul sectorului 6 poate fi clasificat în următoarele tipologii, funcție de tipul și gradul de urbanizare

existent:

1) peisaje urbane centrale și semicentrale;

2) peisaje urbane periferice;

3) peisaje urbane de penetrație și tranzit.

Peisajul periferic, după cum este menționat și în documentația „Concept Strategic București 2035”,

„oferă o imagine deconcetrată a unei panoplii de contraste care însumează vulnerabilitățo de ordin spațial,

funcțional, ambiental, între elemente noi și vechi, și merg până la situații în care capătă contrast chiar

modurile oamenilor de a privi spațiile”.

Unul din elementele periferiei urbane a sectorului 6, dar și a teritoriului periferic bucureștean, care

conturează direcția de dezvoltare a peisajului periferic, este centura rutieră a acestuia. Peisajul adiacent

centurii rutiere „este unul rezultat fără concept prealabil, fără o viziune legată de peisaj, fără coerență

urbanistică și cu ignorarea deplină a resurselor pe care aceste teritorii le reprezintă”.

Pe lângă centura rutieră, peisajul sectorului 6, este definit și de peisajul principalelor intrări rutiere

în București existente în această zonă, toate dispuse radial concentric urmărind structura urbană a orașului:

- autostrada A1 București-Pitești prin b-dul Iuliu Maniu;

- drumul de legătură cu comuna Chiajna prin b-dul Uverturii;

- intrarea prin Prelungirea Ghencea.

Penetrația de pe Prelungirea Ghencea este caracterizată de un peisaj periferic urban difuz, definit

de dispersia periferică accentuată a dezvoltărilor recente. Peisajul din zona prelungirea Ghencea este unul

hibrid, cu slabă continuitate structurală, predominant rezidențial unde lipsește spațiul plantat public.

Din punct de vedere calitativ, peisajul adiacent penetrațiilor rutiere este deficient în special în zona

periferiei apropiate, unde lipsește orice preocupare pentru compoziția tablourilor peisagere secvențiale,

pentru tratamentul vegetației însoțitoare, pentru amenajarea spațiului public și semipublic, împrejmuiri, etc.

Spațiul urban din sectorul 6, definit de elemente antropice, este caracterizat in principal de:

- peisajul industrial – la periferia vestică a sectorului, pe platforma industrială Militari, în zona b-

dului Iuliu Maniu, strada Preciziei, peisaj industrial ce trece printr-un proces de reconfigurare

spațială generat de reconversiile funcționale ce au loc în teritoriu;

- peisajul rezidențial - definit de cele două tipologii de locuințe – ansambluri de locuințe colective și

ansambluri de locuințe individuale; Reprezentativ pentru peisajul rezidențial al locuirii colective

este cartierul Drumul Taberei, care prin compoziția elementelor ansamblului, al raportului spațiu

liber –spațiu construit, definesc un peisaj specific de ansamblu rezidențial din perioada anilor ’70.

- Elemente importante în conturarea peisajului sectorului 6 sunt Lacul Morii și cursul de apă

Dâmbovița. Teritoriul adiacent acestora este unul cu potențial de dezvoltare a zonelor de agrement.

În conturarea peisajului urban vin edificiile semnal, semnificante la nivelul locului, zonei,

ansamblului sau orașului chiar.

Analiza construcțiilor în cadrul peisajului urban poate fi făcută pe trei paliere:

- Context – epocă, context geografic, economic, politic, cultural și social;

- Expresie – funcțiune, tehnici de construire;

- Simbol.

În sectorul 6 printre edificiile semnal in cadrul peisajului urban reprezentative sunt in general

construcțiile ansamblurilor comerciale –Carrefour Orhideea, Cora Lujerului, Afi Palace Cotroceni. Printre

edificiile semnal importante la nivelul orașului chiar, este Pasajul Basarb.

Concluzii

Punctele slabe reperate în sectorul 6 sunt următoarele:

- În sectorul 6 persistă inexistența unei planificări scenografice a peisajului periferic corelat cu axele

de penetrație în oraș;

- Conflict sau melanj nefericit între modul urban și cel rural de folosire a terenului;

- Lipsa punctelor de atractivitate publică în spațiu liber în zonele periferice;

50

member of


- Dominanța spațiului public înterior (de tip mall).

Amenințările asupra peisajului urban din sectorul 6 sunt generate în principal de:

- Presiunea dezvoltarilor imobiliare abuzive și expansiunea acestora fără suportul infrastructurii;

- Lipsa interesului autorităților pentru intervenții peisagistice și lipsa promovării proiectelor

peisagere.

2.7. Echipare edilitară

2.7.1. Alimentarea cu apă-canalizare:

Alminetarea cu apă a sectorului 6 se face de către firma S.C. APA NOVA S.A. Aceeași societate

furnizează și serviciile de canalizare.

Conform informațiilor primăriei sectorului 6, lungimea rețelei de apă de pe teritoriul administrativ

al acesteia este de 341,428 km și de 345,87

9 km cea de canalizare.

Tabel nr.13: Lungime tipuri conductă apă

Lungime tipuri conducta apa [km] Stare

Transport 102,02 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30

si 50 ani;

Distributie 239,40

State tehnica buna ; vechime ,in functionare cuprinsa intre 30

si 50 ani; Tronsoanele cu probleme au fost inlocuite

cuconducte din PEHD;

Bransamente 78,17

Stare tehnicabuna ; vechime in functionare cuprinsa intre 30

si SO ani; Bransamentele avariate au fost inlocuite.

Sursa: Date Primăria sectorului 6

Tabel nr. 14: Lungime tipuri conductă canalizare

Lungime tipuri conducta canalizare [km] Stare

CANALIZARE MEI\JAJERA, din care: 1,17 Stare tehnica buna; vechime in functionare Icuprinsa

intre 30 si 50 ani;

Canal de serviciu (nevizitabil) 1,14 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa

intre 30 si 50 ani;

Conducta de refulare 0,03 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa

intre 30 si 50 ani;

CANALIZARE PLUVIALA, din care: 11,74 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa

intre 30 si 50 ani;

Canal colector secundar (semivizitabil) 0,85 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa

intre 30 si 50 ani;


intre 30 si 50 ani;

CANALIZARE UNITARA, din care: 322,96 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa

intre 30 si 50 ani;

Canal colector 20,00 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa

intre 30 si 50 ani;

Cana colector principal (vizitabil) 18,00 Stare tehrtica buna; vechime in functionare cuprinsa

intre 30 si SO ani;

8 Nu conține lungimea branșamentelor 9 Nu conține lungimea racordurilor

51

member of


Canal colector secundar (semivizitabil) 31,99 Stare tehnica buna; vechime in functionare Icuprinsa

intre 30 si 50 ani;


intre 30 si 50 ani;

Conducta de refulare 1,41 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa

intre 30 si 50 ani;

RACORDURI 71,09 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa

intre 30 si 50 ani;

Sursa: Date Primăria sectorului 6

Reţeaua de distribuţie a apei potabile în Bucureşti este de tip inelar. Conductele sunt confecţionate

predominant din fontă, oţel azbociment, P.V.C.

Cea mai mare parte a locuitorilor din sectorul 6 locuiesc în imobile destinate locuințelor colective.

Numărul total al locuințelor din sectorul 6, conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Primăriei

Sector 6 2009-2015, era conform datelor statistice existente la data elaborarii acestuia, de 155.233 locuințe.

Dintre acestea 132.233 sunt locuințe colective (85%).

Tot P.I.D.U. 2009-2015 al Primăriei Sector 6, ne arată ca, conform datelor statistice existente în

2009, 98% din totalul locuințele și 88% din totalul locuințelor individuale colective erau racordate la

rețeaua de apă și canalizare.

Structura clienților conectate la rețelele de apă și canalizare în sectorul 6 se prezintă ca în tabelul

următor:

Tabel nr. 15: Lungime tipuri conductă canalizare

Categorie clienti Numar

clienti apa

Numar clienti apa

si canalizare

Numar clienti

canalizare Total

Agenti Economici si Institutii

Publice 87 1473 104 1664

Asociatii de Locatari/Proprietari 0 1989 0 1989

Casnici 689 5814 99 6602

Total 776 9276 203 10255

Sursa: Date furnizate de Primăria Sectorului 6

Din acest tabel rezultă ca sunt clienți care nu sunt racordați la rețeaua de apă și canalizare, deși

ponderea acestora este mică raportat la numărul total de clienți.Se observă ca la categoria agenților

economici și instituțiilor publice numărul celor racordați doar la rețeaua de canalizare este mai mare decat

a celor racordați la rețeaua de apă, în timp ce numărul clienții casnici racordați la canalizare este de circa 3

ori mai mică raportat la numarul celor racordați doar la rețeaua de apă.

In perioada 2005-2011 s-au realizat extinderi pe următoarele străzi:

Tabel nr.16: Extinderi rețea de canalizare

Nr.

Crt. Tip artera Denumire artera Tip retea

1. Strada Apostol Gh. Constantin, serg. Apa

2. Intrare Apostol Gh.Constantin, serg. Apa si Canalizare

3. lntrare Ciclistilor Apa si Canalizare

4. Intrare Colaborarii Apa si Canalizare

5. Intrare Flondor Tudor, comp. Apa

6. Intrare Fosnetului Canalizare

7. Intrare lerbei Apa si Canalizare

8. Strada Liniei Apa

52

member of


9. Bulevard Maniu luliu Apa si Canalizare

10. Strada Margelelor Apa

11. Strada Marinescu Constantin, It. col. Apa

12. Strada Oncescu Nicolae Apa

13. Strada Orsova Apa si Canalizare

14. Strada Rasadnitei Canalizare

15. Drum Sabareni Apa si Canalizare

16. Strada Spartachiadei Apa si Canalizare

17. Strada Strigaturii Apa si Canalizare

18. Strada Sudului Apa

19. Strada Tatarus Apa si Canalizare

20. Strada Valsan George Apa

21. Strada Zboina Neagra Apa

Sursa: date Primăria sectorului 6

Pe teritoriul administrativ al sectorului 6 există străzi pe care nu există rețea de apă sau canalizare,

pentru unele dintre acestea existând proiecte de extindere a retelei pentru care a fost emise autorizații de

construire în 2011.

Tabel nr. 17: Strazi lipsite de rețea de apă și canalizare

Nr.

Crt. Tip artera Denumire artera

Lipsă rețea de apa Lipsă rețea de

canalizare

1. Alee Arheologilor X

2. Alee Bistra X

3. Alee Baraganu X

4. Alee Bratescu Constantin X

5. Alee Bujoreni X

6. Alee Crăiești X

7. Alee Culcer V. Ioan, g-ral X X

8. Alee Dreptatii X

9. Alee Hamului X X

10. Alee lliu Victor X

11. Alee Lacul Morii X X

12. Alee Obcina Mica X

13. Alee Poiana Cernei X

14. Alee Poiana Mare X

15. Alee Sandulesti X

16. Alee Sandava X

17. Alee Tibles X

18. Alee Timisul de Jos X

19. Alee Tincani X X

20. Alee Topoloveni X

21. Alee Valea Calugareasca X

22. Alee Valea Crisului X

23. Alee Valea Rosie X X

24. Alee Valea Siretului X

25. Bulevard Milea Vasile, g-ral X

26. Cale Apeductului X

27. Cate Plevnei X

28. Drum Belsugului X

53

member of


29. Drum Carului X

30. Drum Ciorogarla X X

31. Drum Coasta Cerbului X X

32. Drum Coasta Grindului X X

33. Drum Coasta Magurii X X

34. Drum Drumul la Rosu

proiect extindere

retele AC in

executie

35. Drum Fantana Alba X X

36. Drum Fantana Babii X X

37. Drum Fantana Domneasca

extindere retele ac 2011

in proiect B3-PMB

extindere retele ac

2011 in proiect B3

-PMB

38. Drum Fantana Mare X X

39. Drum Fantana Oilor

extindere retele ac

2011 in proiect B3

-PMB

40. Drum Fantana Zanelor


in proiect B3-PMB

extindere retele ac

2011 in proiect B3

-PMB

41. Drum La Chiajna


in proiect B3-PMB

extindere retele ac

2011 in proiect B3

-PMB

42. Drum Manastirea Govora X X

43. Drum Manastirea Varatec X X

44. Drum Osiei X

45. Drum Podu Cristinii


in proiect B3 - PMB

extindere retele ac

2011 in proiect B3

-PMB

46. Drum Podu Dambovitei


in proiect B3 - PMB

extindere retele ac

2011 in proiect B3

-PMB

47. Drum Podu Doamnei

X

extindere retele ac

2011 in proiect B3

-PMB

48. Drum Podu Pitarului


in proiect B3-PMB

extindere retele ac

2011 in proiect B3

-PMB

49. Drum Podu Ursului


in proiect B3-PMB

extindere retele ac

2011 in proiect B3

-PMB

50. Drum Rotii X X

51. Drum Valea Cricovului X X

52. Drum Valea Danului X

53. Drum Valea Doftanei X X

54. Drum Valea Furcii X X

55. Drum Valea Larga X X

56. Drum Valea Ursului X X

57. Intrare Agudului X X

58. Angelinei X

59. Intrare Barsanei X X

49. Intrare Blejoi X X

54

member of


60. Intrare Caiacului X X

61. Intrare Calelor X

62. Intrare Calendarului X X

63. Intrare Canalul Arges X X

64. Intrare Caranda Gheorghe, It. Av. X

65. Intrare Caravanei X X

66. Intrare Catlabuga X

67. Intrare Cerisor X X

68. Intrare Chitila Triaj X X

69. Intrare Cismelei X X

70. Intrare Dambovitei X X

71. Intrare Drumulla Rosu

proiect extindere retele

AC in executie

proiect extindere

retele AC in

executie

72. Intrare Dusului X

73. Intrare Floare Galbena X X

74. Intrare Flotei X

75. Intrare Ghioceilor X

76. Intrare Golfului X

77. Intrare Hotarului X

78. Intrare Ialomitei X X

79. Iridului X

80. Intrare Istmului

X extindere retele ac

2011 in proiect

B3-PMB

81. Intrare Jarului X X

82. Intrare Mandriei X X

83. Intrare Margelelor X

84. Intrare Miorita X X

85. Intrare Mohor Vasile, sold X

86. Intrare Moinesti X

87. Intrare Movilelor X X

88. Intrare Oboiului X X

89. Intrare Ochiuri X

90. Intrare Panificatiei X X

91. Intrare Patrarului

proiect extindere reteIe

AC in executie

proiect extindere

reteIe AC in

executie

92. Intrare Paulis X X

93. Intrare Perelor X X

94. Intrare Piersicilor X X

95. Intrare Poltava X X

96. Intrare Porumbilor X X

97. Intrare Protonilor X X

98. Intrare Puntii X X

99. Intrare Razoare X X

100. Intrare Rocilor X X

101. Intrare Sapei X X

102. Intrare Severin Emanoil Mihail, g-ral. dr. X X

103. Intrare Siminicea X

55

member of


104. Intrare Stolojani X

105. Intrare Targului X

106. Intrare Tihuta X X

107. Intrare Trecatorii X

108. Intrare Valea Lupului X X

109. Intrare Varsei X X

110. Intrare Vijeliei X X

111. Intrare Vorona X X

112. Intrare Vulpeni X

113. Piata Celibidache Sergiu, comp. X X

114. Piata Huwe Danny, ziarist X X

115. Prelungire Ghencea X

116. Sosea Ciurel X X

117. Strada Acvariului X

118. Strada Ada-Kaleh X X

119. Strada Alesd X X

120. Strada Ametistului X

121. Strada Amnarului X

122. Strada Anghel Mihail, frt. X X

123. Strada Apele Vii X

124. Strada Asau X

125. Strada Astafei Petre X X

126. Strada Begoniei X X

127. Strada Binoclului X

128. Strada Boisoara X

129. Strada Boja X

130. Strada Borneanu Alexandru, sit. X X

131. Strada Bostanilor X

132. Strada Bradisului X

133. Strada Brandza Dimitrie, dr. X

134. Strada Bursucani X X

135. Strada Butiri Florin, erou X X

136. Strada Calciu Marin X

137. Strada Calnic X

138. Strada Centurii X

139. Strada Chitila Triaj X

140. Strada Cicalov Valeriu X X

141. Strada Cornului X

142. Strada Cutieru I. Alexandru, sergo X X

145. Strada Dagata X

146. Strada Dambovita X

147. Strada Danescu Constantin, sit. X

148. Strada Dedulesti X X

149. Strada Donitei X X

150. Strada Drajna X

151. Strada Drenajului X X

152. Strada Fagadau X

153. Strada Fratilor X

154. Strada Ghercu S. Constantin, sergo X X

56

member of


155. Strada Grandea H. Grigore

extindere retea

publica de

canalizare in 2011-

PS 6

156. Strada Harap Alb X X

157. Strada Inspiratiei X X

158. Strada Ivasiuc Alexandru X

159. Strada Luncii X

160. Strada Marinescu Constantin, It. col. X

161. Strada Montana

X extindere retea

publica de

canalizare in 2011

162. Strada Munitiei X

163. Strada Murguta X

164. Strada Nicodim X

165. Strada Oboga X

166. Strada Padurea Tauzului X X

167. Strada Patrarului

proiect extindere

retele AC in

executie

Strada Pestera Dambovicioara X

168. Strada Pirotehniei X

169. Strada Poiana Lacului

X proiect extindere

retele AC in

executie

170. Strada Politehnicii X

171. Strada Popa Victor lon, dramaturg X X

172. Strada Popescu Stoian X

173. Strada Popovat Petre, g-ral. X

174. Porumbelului X

175. Pravat X

176. Strada Preocuparii X X

177. Strada Ranetti Gheorghe, scriitor X

178. Strada Reveriei X

179. Strada Sabiutei

extindere retea

publica de

canalizare in 2011

180. Strada Sadinei X X

181. Strada Sandulescu C. Amilcar X X

182. Strada Sfeclei X

183. Strada Spilcutei X X

184. Strada Szabo Gabriela, atleta

proiect extindere retele

AC in executie

proiect extindere

retele AC in

executie

185. Strada Topor lon, pit. X

186. Strada Vadului X X

187. Strada Valea Mare X

188. Strada Vieru lon, serg. X X

189. Strada Violetelor X

190. Strada Zalic, It. X

Susa: date furnizate de Primăria Sectorului 6

57

member of


Trebuie să menționăm că strazile lipsite de rețele se concentrează preponderent în zona Lacul

Morii, zona Giulești, zonele periferice adiacente Bd-ului Iuliu Maniu și Prelungirea Ghencea.

Pentru o parte din străzile menționate ca fiind lipsite de rețele nu este necesar să se facă extinderi,

construcțiile existente sau cele viitoare având posibilitatea de a se racorda la rețelele de apă și canalizare

existente pe străzile adiacente.

Una din principalele componente a rețelei de apă de pe teritoriului sectorului 6 o reprezintă

apeductele Roșu-Bragadiru, care obligă la stabilirea unor culoare de protecție de minim 10,00 metri stânga

- dreapta. Aducțiunile de apă (apeductele) au fost executate ca investiții publice, de mare importanță pentru

alimentarea cu apă a Municipiului București.

În vederea respectării constrângerilor “Master Planului de Canalizare/S.E.A.U. Glina” aferent

Municipiului București, avizat conform H.C.G.M.B. nr. 113.2012, pentru diferitele zonări, se fac

următoarele precizări (după caz) pentru canalizarea pluvială:

- Dacă rețeaua de canalizare din zona studiată este prevazută/executată în sistem separativ,

amenajările terenurilor trebuie să prevadă racorduri individuale pentru ape pluviale, distincte de

racordurile pentru evacuarea apelor uzate menajere;

- Dacă rețeaua de canalizare din zona studiată este prevazută/executată în sistem unitar, gestiunea

apelor pluviale se va face cu prioritate în incinta parcelelor cu S ≥ 1000 m², cu scopul reducerii

volumelor de apă pluviale deversate la canalizarea publică și combaterii inundațiilor provaocate de

punerea sub presiune a canalizării. Apele pluviale astfel stocate pot fi folosite pentru udarea

spațiilor verzi aferente parcelei, cu scop gospodăresc sau pot fi infiltrate în pânza freatica (cu

acordul A.N.A.R.);

- Pentru parcelele edificabile din zone cu terenuri actualmente permeabile (foste agricole, etc.) cu S

≥ 1ha, debitul total de apă evacuat la canalizarea publică în sistem unitar (ape uzate menajere,

tehnologice si pluviale) nu poate depăși 10 l/s și ha. La amenajarea acestor terenuri (mari spații

comerciale, ansambluri rezidențiale, zone de agrement, etc.) se va aloca teren pentru construirea

unei retenții de ape pluviale excedentare de tip lagună, amenajată peisagistic ca spațiu verde, apele

stocate putând fi utilizate în scop de agrement, udare spații verzi/uz gospodăresc sau infiltrate în

sol.

2.7.2. Alimentarea cu energie electrică:

Alimentarea cu energie electrica in sectorul 6 se face de catre ELECTRICA SA. Conform datelor

din PIDU 2009-2015 pentru Sector 6, reteaua de distributie a energiei electrice are o lungime de 18.565

km, din care:

- 165 km de 110kv;

- 9.200 km de 6-20 kv;

- 9.200 km de 220 kv , din care 4.350 km rețea aeriană.

Reteaua de ilumint public este administrată de SC LUXTEN LIGHTING SA. De asemenea rețeaua

acoperă un număr de 519 strazi din totalul de 557, ceea ce reprezinta 93,18%.

Alimentarea cu energie electrică se face cu ajutorul termocentralelor electrice care sunt în număr

de 2 în Sectorul 6: CET Grozăvești cu o suprafață totală de 69.779,00 mp și CET București Vest cu o

suprafață de 323.532,00 km.

Conform PIDU 2009-2015 pentru sectorul 6, din totalul de 155.795 locuințe (132.233 locuințe

colective și 23.562 locuinte individuale) sunt racordate la rețeaua de energie electrică 129.298 locuințe

colective (98%) și 19.530 locuințe individuale (83%).

2.7.3. Alimentarea cu energie termică:

RADET dispune de o retea de distributie a energiei termice ce acopera 62,64% din suprafata

strazilor (134,343 km din totalul de 216,052 km) si de asemenea acopera un numar de 233 de strazi, ceea

ce reprezintă 41,83 % din numărul total de străzi (557). Rețeaua de termoficare are o lungime totală de

1.357 km, din care:

- 514 km canale principale;

- 843 km canale secundare.

Din totalul rețelei de termoficare 80% are peste 25 de ani vechime, necesitand lucrari de

modernizare. În ultimii ani s-a pus mare accent pe alimentarea cu energie termică și de aceea se încearcă

58

member of


schimbarea tubulaturii rețelei și modernizarea punctelor termice pentru a se reduce pierderile de agent

termic.

Primaria Municipiului București a început un program de contorizare a scărilor de bloc, program

cu finanțare externă.

Sectorul 6, în ceea ce privește alimentarea cu energie termică este împărțit în 3 mari zone:

- Militari cu 32 de puncte termice;

- Crângași cu 29 de puncte termice;

- Drumul Taberei cu 37 de puncte termice.


colective și 23.562 locuințe individuale) sunt racordate la rețeaua de energie termică 102.266 locuințe

colective (77%).

2.7.4. Alimentarea cu gaze naturale:

Gazele naturale sunt furnizate de catre DISTRIGAZ SA. Reteaua de distributie a gazelor naturale

se întinde pe 180,523 de stradă din totalul de 216,052 km, ceea ce repreinta 83,56%. De asemenea se

intinde pe 394 strazi ceea ce inseamna 70.74%. Reteaua de distributie a gazelor naturale are o lungime de

2.947,321 km din care 70% are peste 15 ani vechime. Toate blocurile din sector sunt racordate la rețeaua

de distribuție a gazelor naturale dar, înregistrarea consumului se face pe contoare de scară sau de bloc.

Pentru modernizarea și extinderea rețelei s-au executat, se execută și se vor executa un număr de 42 de

lucrări ce se vor desfășura pe 38,049 km.


colective și 23.562 locuințe individuale) sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale 119.987

locuințe colective (90%) și 18.200 locuințe individuale (77%).

2.7.5. Rețeaua de telcomunicatii:

În prezent, pe teritoriul sectorului 6, ca pe întreg teritoriul municipiului Bucuresti, furnizează rețele

și servicii de comunicații electronice mai multe societăți comerciale. Cele mai importante dintre acestea

sunt: Romtelecom S.A., Orange Romania S.A, Vodafone Romania S.A., Cosmote Romania S.A., UPC

Romania S.A., RCS&RDS S.A. Aceste societăți oferă rețele de comunicații electronice și servicii de date,

telefonie fixă sau/și mobilă (în diverse tehnologii digitale), cablu TV sau acces Internet pentru

administrația publică, persoane juridice și populația sectorului.

Administratorul rețelei de telefonie SC ROMTELECOM SA, deține o rețea cu o lungime de

13.796,698 km din care:

- 4.519,928 km canal subteran;

- 2.856,825 km canal aerian;

- 6.419,945 km canalizații telefonice.

Printre principalele disfuncționalități in ceea ce privește rețeaua de telecomunicații o reprezintă

prezența unor mari aglomerări de tronsoane de cabluri și rezerve de cabluri, inclusiv joncțiuni de cabluri.

2.8. Probleme de mediu :Riscuri naturale și antropice,Evidențierea valorilor de patrimoniu ce

necesită protecție:

2.8.1. Lucrări de gospodărire a apelor10

a) Lucrări hidrotehnice

Obiectivele principale ale amenajării râului Dâmbovița în București pe sectorul Lacul Morii – Pod

Vitan, în lungime de cca 10 km, au fost cele de realizare a unor lucii de apă curată, asigurarea colectării și

scurgerii apelor menajre și pluviale și tranzitarea debitelor maxime de inundații.

Soluția de amenajare adoptată, comportă realizarea separării apelor poluate menajere și pluviale

(până la debitul maxim corespunzător frecvenței de 1:3) care se va conduce prin 2 colectoare casetate

10

Conform date din „Documentație tehnică pentru obținerea avizului de gospodărirea apelor la obiectivul: PUZ

Coordonator sector 6, municipiul București”, AQUAPROIECT SA, 2012

59

member of


amplasate sub albia amenajată, de cele convențional curate, care vor curge prin albia biefată de deasupra

(prin cuve).

Schema hidrotehnică este următoarea:

a) Biefarea albiei în 8 sectoare prin 8 noduri hidrotehnice

b) Nodurile hidrotehnice sunt echipate cu câte 3 stavile clapet cu înălțimea de 1,40 m și lățimi

variabile. Pe teritoriul sectorului 6 sunt amplasate nodurile hidrotehnice Grozăvești și Ștefan

Furtună:

Nod hidrotehnic NNR (mdMN) Echipate cu:

1. Grozăvești 74,80 1 stavilă x 28,00m x 2,85m

2. Ștefan Furtună 73,70 3 stavile x 6,25m x 1,40m

b) Lucrări de drenaj

1. Acumularea Lacul Morii.

Pentru stabilitatea lucrărilor din frontul de barare, în afara drenajului local, s-au

luat măsuri speciale pentru controlul influenţei acumulării asupra regimului apelor

subterane. In zona adiacentă acumulării, prin modificarea drenajului natural către râul Dâmboviţa precum

şi prin eventualele infiltraţii din lac, a apărut pericolul ridicării

nivelurilor apelor subterane peste cotele anterioare, cu efect asupra stabilităţii

construcţiilor din zonă, în special pe malul stâng, mai jos şi unde s-a construit un cartier de blocuri.

Pentru prevenirea acestui fenomen s-a executat un sistem de drenaj perimetral organizat dupa cum

urmează (planşa 10):

Mal stâng.

• Drenaj intre Şoseaua Ciurel şi strada Mehadia (ICEM); L = 675 m. Sistemul constă din puţuri forate

autodescărcătoare racordate la o conductă Dn 300, care descarcă apa colectată prin două puncte (C3 şi

C6) în canalul colector de canalizare Boanca (planşele 10 şi 11).

• Drenaj în zona ICEM. Sistemul constă din puţuri forate autodescărcătoare, galerie

drenantă vizitabilă şi o galeria de legătură nedrenantă. Galeria drenantă (L=1950 m) descarcă în prezent

în canalul Boanca în zona strazii Mehadia, unde este executată o staţie de pompare nefinalizată.

Tronsonul din zona Institutului Pasteur (L=1200 m) executat în 1988, nu funcţionează, întrucât nu este

realizată subtravesarea apeductului din zona strada Agnita.

Tot pe malul stâng a fost executată la coada lacului, de către IELIF o reţea de

canale de desecare racordate la o staţie de pompare cu funcţionare intermitentă

(planşele 10 şi 12).

Mal drept

• sistem de drenaj în zona întreprinderii Semănătoarea format.dintr-o galerie drenantă vizitabilă, în

lungime de 500 m, situată la cota 74 mdMN;

• 2 tronsoane de galerii drenante (unul paralel cu strada Dâmboviţa cu lungime de

450 m şi unul de la strada Boja către B-dul Uverturii cu lungime de 690 m) (planşa

16).

Cele doua tronsoane sunt racordate la o galerie de legătură. Evacuarea apei a

fost proiectată să se facă prin două staţii de pompare (în prezent nefinalizate dar şi

nenecesare).

Fată de solutiile prevăzute în etapa de proiectare, prin inspectiile tehnice s-a putut constata că

drenajul a fost executat si pus în funcțiune numai parțial, că solutiile tehnice au fost modificate în timpul

executiei, că nu au fost echipate statiile de pompare, iar pentru tronsoanele executate nu a fost întocmită o

documentatie postexecuție astfel încât să fie clar stabilit traseul si modul efectiv de functionare al

drenajului realizat.

2. Albia amenajata a raului Dambovita

In condiţii neamenajate, râul Dâmboviţa juca rolul de dren natural al apelor freatice din malul stâng,

malul drept fiind servit de drenul adiacent galeriei de metrou (magistrala 1), până în zona Timpuri Noi –

Mihai Bravu ,unde metroul subtraversează r. Dâmboviţa şi urmează alt traseu.

În condiţiile realizării colectorului menajer, care practic a anulat albia naturală a râului, s-a impus

realizarea unui dren urban vizitabil care să colecteze apele freatice. Acest dren s-a realizat adiacent

colectorului menajer, având aceiaşi pantă longitudinală cu acesta, lăţimea camerei de recepţie fiind de 1,20

60

member of


m iar înălţimea identică cu cea a colectorului (plansa nr. C4 – scara 1:100). Până în zona subtraversării

metroului( Timpuri Noi – Mihai Bravu) drenul este prevăzut numai pe partea stângă iar în aval de aceasta

pe ambele părţi. În aval de N.H. Vitan unde casetele colectoare sânt pozate pe malul stâng al râului, drenul

este proiectat diferit, pe malul drept fiind realizat ca o construcţie independentă. Pe malul stîng apele

colectate din acest dren sunt pompate în cuva de apă curată prin intermediul a trei staţii de pompare

amplasate în cadrul nodurilor hidrotehnice Eroilor, Operetă, Timpuri Noi. Staţiile de pompare sunt

echipate fiecare cu 2 pompe care refulează apa în bief.

2.8.2. Riscuri naturale și antropice

a. Riscuri seismice

Conform P.A.T.N., Sectiunea a- V-a, Zone de risc natural, Sectorul 6 al Municipiului Bucuresti se

incadreaza in:

acceleratia terenului ag=0,24

61

member of


perioada de colt Tc=1,6 sec, conform normativ P100-1-2004

gradul de seismicitate este 81 (gradul 8 cu o perioada de revenire de 50 ani

Riscul seismic reprezintă un factor de restrictivitate pentru întregul ecosistem urban, chiar dacă

frecvenţa seismelor de amploare nu este foarte ridicată.

62

member of


La nivelul sectorului 6, dezechilibrele generate de riscurile seismice sunt legate în primul rând de

dimensiunea ridicata a pagubelor pe care le pot produce, cu reflectare directă în calitatea factorilor de

mediu prin accentuarea dimensiunii unor riscuri tehnogene.

Zona de câmpie şi luncă impune o serie de restricţii determinate în special de apariţia unor riscuri

geomorfologice şi hidrologice. Pantele reduse, prezenţa argilelor şi predominarea rocilor care au în

compoziţia lor elemente solubile se constituie în factori importanţi care contribuie la dezvoltarea zonelor

supraumectate sau cu crovuri.

Analizand Harta seismica a Capitalei intocmita de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare

pentru Fizica Pamantului reiese faptul sectorul 6 se afla in zona cu efecte puternice din punct de vedere

seismic.

O situaţie critică în acest sens se remarcă în zona Giuleşti-Sârbi, arealul străzilor: Bozilor-Sadinei-

Podul Ilfovăţului şi Cărămidăriei. În perioada 1974—1989, o mare parte a regiunii Giuleşti-Sârbi era

acoperită cu terenuri de culturi agricole. Porţiunea aflată în imediata proximitate a arealului mai sus amintit

se prezenta ca o depresiune agricolă al cărei sol prelua în timp scurt excedentul de ape meteorice. După

anul 1990, suprafaţa agricolă a fost revendicată de foştii proprietari care au executat supraînălţări ale

terenurilor, cu înălţimi cuprinse între 0,5 - 2 m. Aceste supraînălţări se pot observa de-a lungul arterei de

circulaţie Drumul Săbăreni, dar şi pe arterele laterale: Drumul Podul Dâmboviţei, Drumul Podul Pitarului,

Drumul Podul Lacului. Drumul Podul Doamnei, strada Cărămidăriei etc.

b. Riscuri pedologice

Un alt aspect al riscurilor naturale din sectorul 6 este legat de calitatea solurilor. Aceasta este

afectată de dimensiunea ridicată a riscurilor geomorfologice (deflaţie, tasări) contribuind la scăderea

productivităţii terenurilor si apariţia riscurilor pedologice.

c. Riscuri de inundabilitate

O problemă importantă pentru zona rezidenţială din sectorul 6 este cea a inundabilitatii si vizează

preluarea spre sistemul de canalizare a cantităţilor ridicate ale precipitaţiilor care cad într-o perioadă foarte

scurtă de timp.

Căile de comunicaţie, pasajele, subsolurile locuinţelor P, P + 1 etc. se caracterizează prin creşterea

riscului de inundare, generat de lipsa reţelelor de canalizare sau de incapacitatea acestora de a prelua debite

însemnate de apă.

Reale probleme de risc hidrologic la nivelul comunităţii urbane din sectorul 6 (în special carierele,

Crângaşi-Giuleşti ş i Militari) sunt ridicate de acumularea Lacul Morii în condiţiile unei funcţionări

deficitare.

Riscul de rupere a digurilor şi barajelor conturează regiunea Lacul Morii ca areal de disfuncţionalitate

prin accentuarea riscului de inundaţie în cazul funcţionării deficitare.

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste Sectorul 6 se

face in conformitate cu normele in vigoare.

În conformitate cu Legea nr. 57512001, aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii ce

variaza intre 100-150 mm in 24 de ore cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa.

In plus trebuie mentionat si tratat cu maxima atentie faptul ca zona depresionara Giulesti Sârbi

– este un spatiu prevazut in planul de apărare a Capitalei la inundatii ca polder natural inundabil.

Datorită efortului de investiţie solicitat pentru a atenua viiturile în conformitate cu clasa I-a de

importanţă (conform STAS 4273-83 şi 4068/2-88) pentru r. Dâmboviţa, s-a adoptat principiul etapizării

gradului de apărare, lucrările din prima etapă apărând Capitala potrivit clasei a II-a de importanţă (deşi

acumulărule Văcăreşti şi Lacul Morii sunt verificate şi pentru p = 0,01% pentru reducerea pericolului de

rupere).

Referitor la tranzitarea viiturii cu p = 0,01% se mentioneaza ca-n aval de N.H.Dragomiresti

capacitatea raului Dambovita (amenajata cu diguri) poate prelua 170 mc/s,diferenta ce se traduce printr-un

volum de 4,43 mil.mc ajungand in polderul natural Giuilesti – Sarbi.Volumul total ce intra in polderul

natural in situatia existenta este de 4,8 mil.mc. intrucat in calcul intra si aportul de volum al paraului

Boanca avand izvoarele in zona Rudeni.

Intrucat dupa anul 2005 volumul polderului natural inundabil a fost afectat datorita unor depuneri

de materiale rezultate din demolari - S C AQUAPROIECT S A a realizat in anul 2009 la comanda

63

member of


A.N.Apele Romane – ABA Arges Vedea Pitesti studiul :REABILITAREA LUCRARILOR

HIDROTEHNICE DE APARARE LA INUNDATII A MUNICIPIULUI BUCURESTI SITUATE PE

SECTORUL ACUMULARE VACARESTI - ACUMULARE LACUL MORII - TINAND CONT DE

STADIUL ACTUAL AL ACESTORA SI DE RESTRICTIILE GENERATE DE GRADUL DE

DEZVOLTARE URBANA - JUDETELE ILFOV, DÂMBOVITA SI GIURGIU.

Studiul a aratat ca datorita deponiilor realizate in polderul natural inundabil, nivelul apei in incinta

a crescut majorandu-se astfel zona inundabila. Pentru a compensa deficitul de volum in poldertul Giulesti

Sarbi studiul recomanda realizarea unei acumulari nepermanente in zona Arcuda.

Analizand Modelul Numeric al Terenului la nivelul anului 2012 aferent zonei Giulesti Sarbi – se

constata ca depunerile de materiale au continuat si dupa anul 2009 cand s-a realizat studiul sus amintit.

hazarde climatice pentru semestrul cald: din punct de vedere al hazardului climatic, Sectorul 6 se

incadreaza in zone cu vulnerabilitate medie si mare la furtuni cu grindina, zone cu vulnerabilitate mare la

valuri de caldura, mare la ploi torentiale si fenomene orajoase, precum si vulnerabilitate mare la ceata si

depuneri acide. Pentru proictele viitoare se vor avea in vederile prevederile: NP082-04/2005 "Cod de

proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului", si PDI77-2001:

"Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si sernirigide (metoda analitica)".

hazarde climatice pentru semestrul rece: din punct de vedere al hazardului climatic, Sectorul 6 se

incadreaza in zone cu vulnerabilitate mare la bruma si inghet, medie la polei, la chiciura si vulnerabilitate

mare la viscol. In proiectare se vor avea in vcdere prevedrile STAS 1709/1-93: Adancimea de inghet din

complexul rutier. Prescriptii de calcul; STAS 1709/2-90: Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet -

dezghet si STAS 6054-77: Adancimi maxime de inghet; zonarea teritoriului Romaniei, NP082-0412005

"Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului" si cod european

pentru incarcari din zapada, Eurocod 1, ENI991-1-3.

În sectorul 6. principalele categorii de riscuri tehnogene sunt: exploziile, incendiile, deversările de

substanţe periculoase, emisiile continue in aer, apă şi pe sol, provenite de la diverse industrii şi activităţi

asociate, degradarea solurilor si apelor freatice prin infiltraţii din haldele de deşeuri şi accidentele de

trafic. Sursele potenţiale de risc tehnogen din teritoriul sectorului 6 cuprind:

- obiective cu risc de accident tehnologic: unităţile industriale CET Grozăveşti, CET Vest. Urbis

SA. Cesarom SA, SC Energo SA, SC Firos SA, SC Turbomecanica SA. SC Vicotira SA, SC

Semănătoarea SA;

- obiective cu risc de explozie / incendiu: benzinării, GPL, unităţi industriale, service auto, spălătorii,

depozite lemne, depozite materiale de construcţii;

- puncte cu risc de accident rutier: străzile cu trafic intens, intersecţiile de străzi cu trafic intens

(Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul Virtuţii, bulevardul Timişoara, etc.);

- obiective cu risc de infiltraţie a substanţelor poluante: halde de deşeuri (cartierul Giuleşti – Sârbi).

Planurile de urbanism ar trebui să se conformeze unui Plan de Prevenire a Riscurilor Tehnologice,

în vederea gestionării şi „recuceririi” funciare a perimetrelor expuse riscurilor, ţinând seama de faptul că în

prezent, activităţile economice cu grad ridicat de risc s-au diversificat şi înmulţit, iar măsurile de prevenire

şi restrângere a surselor de pericol sunt aproape nule.

2.8.3. Gestionarea deșeurilor:

Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând

seama de pericolul potenţial pentru sanătate şi mediu, precum şi de faptul că conţin o serie

de materiale reciclabile a căror valorificare are drept scop economisirea de resurse naturale şi

diminuarea consumurilor materiale şi energetice.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi

eliminare.

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale,

care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat,

trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a

acestor deşeuri. În cadrul sectorului 6, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale

este realizată de S.C. URBAN S.A. Aceasta acopera 83.56% din suprafata stradala aSectorului 6.

64

member of


Pe raza Municipiului Bucureşti se află depozitul ecologic, Chiajna Rudeni, depozit pentru deşeuri

ne-periculoase ”b” administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.

Conzluzii:

Teritoriul administrativ al sectorului 6 poate fi împărţit, din punct de vedere al construibilităţii, în

două categorii:

- Terenuri bune pentru construit (fără restricţii), în care se încadrează cea mai mare parte a

sectorului (zona de terasă aproximativ plană şi perfect stabilă);

- Terenuri cu restricţii pentru construit – zone inundabile;

- Au mai fost identificate Zone cu execs de umiditate sau pe care apa persistă mult timp şi care

sunt localizate în Cartierul Giulești-Sârbi, respectiv în zona delimitatî de străzile.

Identificare zone cu interdicții de construire

Conform adresei nr. 45287 din 21.05.2009 emisă de către Ministerul Mediului este identificată o

suprafață de 176,77 ha în Cartierul Giulesti, respectiv în partea de nord a Lacului Morii, ca zonă

inundabilă a albiei majorte a acumulării Lacul Morii, zonă în care se interzice amplasarea construcțiilor

pănă la elaborarea unui studiu de fezebilitate întocmit de cître Administrația Națională a Apelor Române.

2.8.4. Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție

2.8.4.1. Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție conform Listă Monumente Istorice

ediția 2010 publicată în Monitorul Oficial nr.17 din iulie 2004

A. VALORI ARHEOLOGICE

Pe raza sectorului 6 se găsesc 5 situri arheologice.

Tabel nr. 18: Siturile arheologie incluse pe lista monumentelor istorice LMI 2010 sunt următoarele:

SITURI ARHEOLOGICE conform Listă Monumente Istorice ediția 2010 publicată în

Monitorul Oficial nr.17 din iulie 2004

Numar

identificare pe

plan

Reglementari

Urbanistice

(plan nr.03)

Nr.crtî

n LMI

2010

Cod LMI Denumire Adresa Datare

1 88 B-I-s-A-17884

Manastirea

Chiajna -

Giulesti

În Cartierul

Giulesti, pe malul

nordic al

Dambovitei,

suprapus de

Soseaua de centura

si de str. Poiana

Trestiei; carou

cadastral:

3-4; UT (*)

Situl arheologic se află

pe un martor de terasă

înaltă. Săpăturile

arheologice au început

în anul 1958, când

P.I.Panait a găsit în

imediata apropiere a

mănăstirii fragmente

ceramice neolitice

aparţinând culturii

Boian, epocii

bronzului, cultura Tei,

sec. IV e.n. şi din

secolul X e.n.

2 95 B-I-s-A-17886 Militari -

Campul Boja

În Cartierul

Militari, pe malul

sudic al Lacului

Dambovita, intre

Aleea Lacul Morii

la N si str.

Dambovitei la S,

Aşezări din mai multe

epoci, sec. XVIII-XIX,

sec. IX, sec. VI-VII p.

Chr., sec. III p. Chr.,

sec. IV-III a. Chr.,

Latene, cultura geto-

dacică, Epoca

65

member of


strapuns de canalul

Arges spre

V;carou

cadastral:9-10 si

11-12; PO 11-12;

NM (*)

bronzului, cultura Tei,

Neolitic

3 104 B-I-s-A-17887 Dealul Ciurel

Cartierul Militari,

pe malul sudicestic

al Lacului

Dambovita, intre

acesta, str.

Dambovita la S si

Sos. Virtutii la

E;carou cadastral:9

11-12; NM (*)

Asezări din mai multe

epoci, sec. XVI-XVII,

sec. IX-XI, sec. VI-

VII, Latene, cultura

geto- dacică, Hallstatt,

Epoca bronzului,

cultura Glina III.

Situl arheologic se află

în partea de V a

municipiului

Bucureşti, în cartierul

Militari, la S de Lacul

Dâmboviţa. Suprafaţa

sa este de aproximativ

30.000 m2. Vestigiile

arheologice se află de-

a lungul terasei înalte a

Dâmboviţei

De-a lungul timpului

au fost identificate şi

cercetate urme de

locuire din epoca

bronzului (cultura

Glina), prima epocă a

fierului, sec. VI-VIII,

X-XI şi sec. XVIII-

XIX.

4 111 B-I-s-B-17888

Universitatea

Politehnica

din Bucuresti

Intre bd. Iuliu

maniu la S,

Universitatea

Politehnica la N si

str. Baia de Aries

la V;carou

cadastral:9 13-14;

LK (*)

Necropolă, sec. XVI-

XVIII, așezare sec.

XVI-XVIII, așezare

Epoca bronzului.

Aşezarea se afla pe

terasa superioară a

Dâmboviţei. Aici au

fost descoperite urme

de locuire aparţinând

epocii bronzului,

cultura Tei. , secolele

IX-XI şi XV-XVI. În

acest areal se află

vechea vatră a satului

Grozăveşti.

5 115 B-I-s-B-17889

Tunel de

refugiu al

Conacului

Golescu

Grant

Str. Tibles 64, pe

malul stang al

Dambovitei, intre

str. Zinca Golescu

si str. Adrian

Fulga; carou

cadastral 9-10; IH

(*)

sec. XVIII-XIX

66

member of


6 116 B-I-s-B-17890 Vatra satului

Cotroceni

Cartierul

Cotroceni, pe

malul drept al

Dambovitei, intre

Bd. Iuliu Maniu si

vasile Milea la S si

Sos. Grozavesti la

E; carou cadastral;

13-14;IH(*)

sec. XVI - Satul

Cotroceni se afla între

satul Grozăveşti şi

satul Lupeşti. Actul

domnesc emis în iunie

1660 de Gheorghe

Ghica Voievod, evocă,

într-un caz de danie

satul Cotroceni.

Săpăturile arheologice

au început în anul

1977 pe terenul

învecinat Mănăstirii

Cotroceni. Stratigrafia

terenului a relevat

urme de locuire din

epoca bronzului,

cultura Glina şi secolul

al XIX-lea.

Pentru fiecare sit arheologic se va consulta Studiul istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de Institutul Național al Patrimoniului București atașat documentației de urbanism P.U.Z.

Sector 6, respectiv fișele arheologice aferente

B. VALORI ARHITECTURALE, MEMORIALE ȘI SIMBOLICE VALOROASE

În limita teritoriului administrativ al sectorului 6 se află 2 situri, 1 ansamblu,

12 monumente istorice de importanță locală (grupa B) grupate astfel pe principalele programe de

arhitectură și 14 monumente de for public din care 3 memoriale, conform LMI ediția 2010, publicată în

Monitorul Oficial nr.17 din iulie 2004 și conform Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic

Zonal elaborat de Institutul Național al Patrimoniului (I.N.P.) București, octombrie 2012.

SIT- PARCELAREA GRANT, Cod LMI B-II-S-B-17914, Şos. Giuleşti nr.1 -3.

Poza nr.15- Parcelarea Grant

Sursa : Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P.,

Bucuresti 0ctombrie 2012

În 1911, în timpul ministeriatului P.P. Carp, Direcțiunea Generală a Regia Monopolurilor Statului

R.M.S. a angajat și construit, la Belvedere (fosta moșie Goleasca, apoi proprietatea Grant), prin Societatea

de Locuințe Eftine, un număr de două sute de locuințe pentru personalul Manufacturii de Tutun

„Belvedere”, împreună cu lucrările edilitare pentru noile străzi, cu instalații de iluminat și sanitare. Un

studiu pentru asemenea îmbunătățiri se făcuse și în anul 1890, sub directoratul lui Grigore N. Manu, dar nu

a fost pus în operă din lipsa fondurilor. Știm că terenuri ale moșiei Golescu-Grant au fost vândute pentru

realizarea parcelărilor necesare muncitorilor Regiei de tutun în 1877 și 1891. Au fost executate case cu

parter și case cu parter și etaj cuprinzând câte una, două sau patru locuințe grupate, toate având curte și

67

member of


grădină. Contemporane sunt casele construite pentru personalul Fabricii de Timbre de la Filaret și de la

Imprimeria Centrală a Monitorului Oficial.. Un impact puternic îl au căminele studențești din complexul

ridicat în anii 60-90. În timp ce rețeaua stradală este relativ bine conservată, fondul construit este afectat de

implantări, modificări inadecvate și de vecinătăți agresive.

PARCURI ȘI GRADINI :

GRĂDINA BOTANICĂ- Cod LMI B-II-a-B-18508, Sos. Cotroceni 62

Poza nr.16 Fostul restaurant proiectat de arh. Octav Doicescu (actualul Pavilinul administrativ)

Sursa : Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti

0ctombrie 2012

Poza nr.17 ZCP nr.85- Grădina Botanică, conform PUZ Zone Construite protejate, aprobat prin

HCGMB nr.279/2000

• PROGRAMUL DE CULT reprezentat prin:

68

member of


1) Mânăstirea Chiajna monument istoric inclus pe lista LMI 2010 nr. 88 Cod LMI B-I-s- A-17884,

Cartierul Giuleşti, pe malul nordic al Dâmboviţei, suprapus de Şoseaua de centură şi de str, Poiana

Trestiei, carou cadastral 3−4 UT;

2) Biserica „Sfântul Gheorghe” monument istoric inclus în lista LMI 2010, nr.crt. 1697, Cod LMI

B-II-m-B-19406, Calea Plevnei nr.122

Mânăstirea Chiajna monument istoric inclus pe

lista LMI 2010 nr. 88 Cod LMI B-I-s- A-17884,

Cartierul Giuleşti, pe malul nordic al Dâmboviţei,

suprapus de Şoseaua de centură şi de str, Poiana

Trestiei, carou cadastral 3−4 UT;

Poza nr. 18- Mânăstirea Chiajna

Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru

Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P.,


Ruinele Mănăstirii "Chiajna" de la Giuleşti, Drumul Săbăreni f.n. Ruinele mânăstirii Chiajna sunt

subiect al multor legende și mituri urbane dar și al unor opinii științifice diferite. Astfel, Alexandru

Odobescu atribuie ctitorirea mănăstirii Doamnei Chiajna (sec. XVI) de unde ar proveni și denumirea

secundară a vestigiilor. După Nicolae Iorga, biserica ar fi fost construită în timpul primei domnii a lui

Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi pentru zidirea acesteia, domnul a cerut, probabil, concursul meşterului

Ratner. De asemenea se spune, că ar fi fost ridicată de Nicolae Mavrogheni Voevod (1786-1790). După is-

toricul Aristide Ştefănescu, monumentul a fost construit de meşteri originari din zona dalmată, din sudul

Dunării. Decoraţia faţadelor este realizată în tradiţia vechii arhitecturi a Ţării Romaneşti, carcteristică

secolului al XVIII-lea. Biserica apare în două planuri cartografice: harta austriaca de la 1770 şi cea

întocmită de Schmidt, în 1791. În timpul ciumei din vremea domnitorului Mihai Şuţu (1791-1793), lacaşul

a fost părăsit. Se pare că Mitropolitul Cosma al Ţării Româneşti ar fi murit de ciuma chiar în această

biserică. Clopotul cel mare al mănăstirii ar fi fost aruncat în apele revărsate ale Dâmboviţei, iar arhiva ar fi

fost arse în întregime. Lacaşul a fost bombardat de turci chiar înainte de sfinţire. Aceştia se temeau ca

biserica - solid construită - să nu serveasca drept fortăreaţă pentru români. În. anii 1946-1948, o comisie

condusă de episcopul Antim Nica a efectuat săpături arheologice şi a propus restaurarea mănăstirii.

Autorităţile comuniste au refuzat însă această cerere. Bazat pe o informaţie oferită de preotul N. Popescu,

arhitectul Virgiliu Popescu a întocmit, în 1958, schiţele unei restaurări a monumentului, care însă nu a fost

realizată. Muzeul.de Istorie a Municipiului Bucureşti a iniţiat două campanii de săpături arheologice în

cursul anilor 1970-1971. Începând din 2008 a fost reluată viața monahală, mănăstirea având hramul

„Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Monah

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stire

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hram

69

member of


Biserica „Sfântul Gheorghe” monument istoric inclus

în lista LMI 2010, nr.crt. 1697, Cod LMI B-II-m-B-

19406, Calea Plevnei nr.122

Poza nr.19- Biserica „Sfântul Gheorghe”




Terenul de pe moșia Grozăvești pe care se afla cimitirul cu o biserică de lemn, aparținea, cf. unor

acte din 1817 și 1853, Mânăstirii Sf. Sava. În Ghidul Bucureștii din 1889 al lui Ion P. Licherdopol,

bisericuța apare cu denumirea Adormirea Maicii Domnului, datând din 1838 și având drept ctitori pe

Vasile și Chiriac –“farmazoni” (francmasoni). O relatare din anul 1901, a unui supraviețuitor al luptelor cu

turcii din 13 septembrie 1848 din Dealul Spirei și de la bariera de la Podul de Pământ (Calea Plevnei) –

Cotroceni informează că “soldații noștri s-au îngropat cu mare pompă într-o groapă comună în curtea

bisericii Malmezon”. Actuala biserică s-a ridicat din temelie între anii 1906-1908, cu sprijinul material al

mai multor enoriași, în principal al Elisabetei P. Nichifor și a fost sfințită la 1909 în vremea Regelui Carol I

și a Mitropolitului Athanasie Mironescu. După distrugerile cauzate de cutremurul din 1940, biserica este

consolidată cu tiranți de întărire a bolților (1943) iar pictura este înlocuită cu una nouă între 1954-1963, de

către Nicolae Stoica. După cutremurul din 1977, au fost făcute reparații, pictura a fost refăcută de Petre

Achițenie iar biserica a fost resfințită în 1984. Ample lucrări de reabilitare au avut loc după 1992, prin grija

preotului Protosinghel Varlolomeu Bogdan. Biserica are plan triconc (22 x 7,5-11m), cu abside poligonale

și pridvor amplu.

• PROGRAMUL DE LOCUIT reprezentat prin:

1) Conacul Golescu-Grant (Palatul Belvedere) monument istoric inclus in lista LMI 2010 nr.crt. 2619,

Cod LMI B-IV-m-B-20955, Str. Ţibleş nr.64;

2) Casă de târgoveț, COD LMI B-II-m-B-18822, Calea Giulești nr. 208

3) Casă Calea Plevnei 224, Cod LMI B-II-m-B-19414

4) Casă Calea Plevnei 224 A Cod LMI B-II-m-B-19415

5) Casă, Calea Plevnei 230, Cod LMI B-II-m-B-19416

6) Casă Calea Plevnei 232 , Cod LMI, B-II-m-B-19417

7) Calea Plevnei 244 Farmacie Cod LMIB-II-m-B-19418,

70

member of


1) Conacul Golescu-Grant

(Palatul Belvedere) monument istoric

inclus in lista LMI 2010 nr.crt. 2619,

Cod LMI B-IV-m-B-20955, Str.

Ţibleş nr.64;

Poza nr.20- Conacul Golescu-Grant

Sursa Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic

Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti 0ctombrie 2012

2) Casă de târgoveț, COD LMI B-II-m-B-18822, Calea Giulești nr. 208.Monumentul istoric cu

denumirea Casă de târgoveț, construită în anul 1904 este neidentificabil. În anul 1904 (probabil data

inscripționată pe frontonul casei astfel precum se procedează) porțiunea Șoselei Giulești unde se află astăzi

nr. poștal 208 nu exista încă.

3) Casă Calea Plevnei 224,

Cod LMI B-II-m-B-19414

Poza nr.21-Casă Calea Plevnei nr.224

Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic


Casă Calea Plevnei 224, Cod LMI, B-II-m-B-19414, este o construcție datată aproximativ la sfârșitul

secolului al XIX-lea și începutul secolului XX și care, împreună cu proprietatea vecină de la nr. 224A

formează din punct de vedere arhitectural un corp comun. Casa are un singur nivel și sunt vizibile

intervenții ulterioare asupra ei (obturarea unei ferestre pe fațada de la stradă și adăugarea unui mic vestibul

la intrarea din curte). Fațadele nu mai păstrează elemente decorative, cu excepția unui fronton trilobat cu

lucarnă, poziționat median deasupra fațadei dinspre stradă.

71

member of


4) 4) Casă Calea Plevnei 224 A Cod LMI B-II-m-B-19415

Poza nr.22- Casă Calea Plevnei nr.224A



Casă Calea Plevnei 224 A Cod LMI, B-II-m-B-19415, este o construcție datată aproximativ la

sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX și care, împreună cu proprietatea vecină de la nr. 224

formează din punct de vedere arhitectural un corp comun. Casa are un singur nivel și sunt vizibile

intervenții ulterioare asupra ei (practicarea unei noi intrări la fațada dinspre stradă). Fațadele nu mai

păstrează elemente decorative, cu excepția unui fronton trilobat cu lucarnă, poziționat median deasupra

fațadei dinspre stradă.

5) 5) Casă Calea Plevnei 230, Cod LMI B-II-m-B-19416

Poza nr.23- Casă Calea Plevnei nr.230



Casă, Calea Plevnei 230 , Cod LMI B-II-m-B-19416,, este una dintre construcțiile monument

istoric din București de la sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului XX, cu arhitectură tipică

pentru destinația de locuință unifamilială și în stilul estetic al epocii, eclectic. Casa are un singur nivel iar

fațadele la stradă sunt decorate cu ancadramente cu console și ghirlade în stuc la ferestre, lesene și o

cornișă profilată, cu un motiv geometric.

72

member of


6) Casă Calea Plevnei 232 , Cod LMI, B-

II-m-B-19417

Poza nr.24-Casa Calea Plevnei nr.232




Casă Calea Plevnei 232 , Cod LMI B-II-m-B-19417, este o construcție datată aproximativ la

sfârșitul secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului XX, cu o arhitectură pentru destinația de

locuință unifamilială și având la origine, probabil, elemente ale stilului estetic al epocii, eclectic. Casa are

un singur nivel, fiind atașată calcanului casei vecine, de la nr. 230. Fațadele nu mai păstrează aspectul

originar.

7) Calea Plevnei 244 Farmacie

Cod LMIB-II-m-B-19418

Poza nr.25- Casă Calea Plevnei nr.244

Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru Plan

Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti

0ctombrie 2012

Farmacie, Calea Plevnei 244 Cod LMI,B-II-m-B-19418, Prima jum. sec. XX. Casa de pe Calea

Plevnei nr. 244 cu farmacie la parter este o construcție datată aproximativ la începutul secolului XX.

Influențele stilistice care se observă în arhitectura ei sunt cele de factură neoromânească (cartuș din simili-

piatră cu motive florale tipice, ancadramente cu arcuri simplificate în acoladă, motivele frunzei de acant și

al torsadei la cornișă ș.a.), casa nefiind propriu-zis un exponent autentic al stilului. Din punct de vedere al

elevației casa are parter și etaj, iar podul este astăzi vizibil redus prin refacerea șarpantei și a învelitoarei

mai jos decât nivelul originar. O parte din cornișa decorată s-a prăbușit. Arhitectura imobilului denotă

73

member of


apartenența la tipul de casă cu destinație mixtă: comercială la parter și locuință la etaj. Intrarea este

praticată printr-un gang cu o ușă metalică cu adaosuri din fier forjat, armonizate stilistic cu restul casei.

• PROGRAMUL INDUSTRIAL reprezentat prin:

1) Fabrica de „Țigarete Belvedere” ansamblu inclus pe lista LMI 2010, nr. crt. 1091,

Cod LMI B-II-a-B-188821, Sos. Giuleşti nr 1−3

Poza nr.26- Fabrica de „Țigarete Belvedere”

Sursa Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N..P,


Cea mai veche construcţie a fabricii se pare că a fost un depozit de tutun ce funcţiona pe moşia

Goleştilor de la „Belvedere”, la 1864. În anul 1872, la “Manufactura de Tutun Belvedere” erau instalate 4

maşini de făcut ţigări fără carton şi 12 maşini de tăiat tutun. In 1879 Statul - Direcţia Generală a Regiei

Monopolurilor Statului – preia definitiv administrarea monopolului tutunului şi trece la dezvoltarea atât a

culturii tutunului cât şi a producţiei prin construcţia de noi clădiri şi dotarea cu instalaţii. În 1885 se

votează în Parlament "Legea pentru aprobarea cheltuielilor Administraţiei Regiei Tutunului" urmată de

altele în 1887 şi 1888 când se aprobă devizul de construcţie a Manufacturii de Tutun Bucureşti, construcţie

iniţiată în 1890, având sisteme de încălzire cu aburi şi curent electric, necesare procesului de fabricaţie şi,

mai târziu, sisteme de condiţionare a aerului şi de absorbire a prafului. La începutul sec. XX, la

Manufactura de Tutun Belvedere lucrau cca 1250 angajaţi. Astăzi se păstrează cea mai mare parte a

clădirilor de la 1890, o serie de construcţii mai recente precum şi construcţii parazitare sau provizorii

2) Fabrica de pâine, Calea Plevnei 145, Cod LMI, B-II-m-B-19413, sf. sec. XIX;

• PROGRAMUL EDILITAR reprezentat prin:

Staţia de pompe Grozăvești, monument istoric inclus in lista LMI 2010, nr.crt.1215,

Cod LMI B-II-m-B 18947, Splaiul Independenţei 235−237

• PROGRAMUL MILITAR reprezentat prin:

1) Fost pavilion militar A, COD LMI B-II-m-B-19129, Bd. Iuliu Maniu nr.9

2) Fosta Manutanţă a Armatei, Calea Plevnei 143, Cod LMI, B-II-m-B-19412, 1877- 1878.

Din terenul iniţial al armatei, pe care se afla şi cazarma de cavalerie Malmaison, în 1878 s-a

desprins o porţiune dedicată expres construcţiei ansamblului industrial militar pentru producerea pâinii - pe

care, în 1891 a început construirea Manutanţei Centrale a Armatei, brutărie care asigura pâinea ostaşilor.

Planul orașului ridicat de maiorul Borroczyn 1846-1852 nu prezintă relevanţă deosebită pentru ansamblul

studiat, etapele principale de dezvoltare ale ansamblului putând fi amplasate în timp, cu începere din 1878.

Lucrarea colonelului Hârjeu referitoare la istoria armatei geniului (autorul a fost comandantul respectivei

arme la 1902) oferă cele mai sigure repere pentru datarea componentelor vechi ale ansamblului.

Cea mai veche construcţie încă existentă este construită în 1882 iar cea mai recentă, în anii ’20 ai secolului

XX. Lipsa documentelor de atestare face ca identificarea perioadelor de construcţie să se facă pe bază de

74

member of


intervale temporale generate de interpretarea planurilor orașului, fotografiilor de epocă si ale tehnicilor

constructive.

1. Poarta de intrare de la nr. 145 împreună cu împrejmuirea din cărămidă de la Calea Plevnei

2. Fosta administraţie a manutanţei (astăzi tribunalul militar)

3. Silozul de făină

4. Cazarma manutanŃei (actualul sediu ROMPAN)

5. Pavilionul administrativ, actualmente locuinţă, Calea Plevnei 143

6. Fosta remiză ecvestră, (în prezent clădirea administrativă) nr. cadastru C7

7. Fostul grajd/depozit al remizei ecvestre, (în prezent clădire de producţie panificaţie), nr. cadastru C3

8. Fosta secţie 1 producţie, nr. cadastru C11

9. Centrala termică împreună cu cosul de fum

10. Moara veche, nr. cadastru C33

11. Silozul de grâu vechi, nr. cadastru C44

12. Vechiul pavilion de cazare a personalului (astăzi depozite ale armatei)

13. Castelul de apă metalic

14. Fragmentul de zid din vechea cazarmă Malmaison

• PROGRAMUL DE SĂNĂTATE:

Spitalul Militar, COD LMI B-II-m-B-

19408, Calea Plevnei nr.134

Poza nr.27- Spitalul Militar

Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru Plan

Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti octombrie

2012

• MONUMENTE DE FOR PUBLIC:

Dintre monumentele de for public clasate și înscrise pe Lista monumentelor istorice, ediția 2010, în

sectorul 6 se află următoarele:

1) B-III-m-B-19972, Monumentul infanteristului 1916-1918, Şos. Cotroceni f.n;

2) B-III-m-B-19973, Bustul dr. D. Grecescu, Şos. Cotroceni 62, în Grădina Botanică;

3) B-III-m-B-19974, Bustul prof. D. Brândză (1), Şos. Cotroceni 62, în Grădina Botanică;

4) B-III-m-B-19974, Bustul prof. D. Brândză (2), Şos. Cotroceni 62, în Grădina Botanică;

5) B-III-m-B-19976, Bustul prof. dr. Em. Teodorescu, Şos. Cotroceni 62, în Grădina Botanică;

6) B-III-m-B-19977, Placă marcând revoluţia lui Tudor Vladimirescu, Şos. Cotroceni 62, în

Grădina Botanică;

7) B-III-m-B-19988, Două statui "Muncitori", Şos. Giuleşti 16

8) B-III-m-B-20010, Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, Bd. Maniu Iuliu f.n., colţ cu

Bd. Geniului ;

9) B-III-m-B-20011, Monumentul lui Panait Donici, Bd. Maniu Iuliu 1 -3;

10) B-III-m-B-20012, Obelisc George Caranda, Bd. Maniu Iuliu 1 -3;

75

member of


11) B-III-m-B-20061, Monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, Bd. Uverturii f.n. la

intersecţia cu str. Dealul Ţugulea;

Următoarele monumente fac parte din categoría memoriale:

1) B-IV-m-B-20080, Complex funerar: osuar şi morminte individuale, cimitirul eroilor cazuţi în

primul război mondial, Bd. Ghencea 20, Cimitirul Ghencea Militar;

2) B-IV-m-B-20081, Mormântul eroilor ucişi la 8 noiembrie 1945Bd. Ghencea 20, Cimitirul

Ghencea Militar

3) B-IV-m-B-20082, Mormântul lui Nicolae Tonitza, Bd. Ghencea 20, Cimitirul Ghencea Militar,

2.8.4.2. Evidențierea valorilor de patrimoniu construit identificate în cadrul studiului de

fundamentare istorica cu propunere de clasare:

Conform Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de Institutul

Național al Patrimoniului (I.N.P.) București, octombrie 2012 au fost identificate 18 valori de patrimoniu

construite propuse pentru clasare astfel:

Numar

identificare pe

plan

Reglementari

Urbanistice

Denumire Adresa Datare

Stil

arhitectural

Clădiri pentru instituții administrative, culturale și militare

1 Teatrul Giulesti Calea Giulesti nr.16 1927-1929

Arhitect

Horia

Creangă,

stil modern

6 Trezoreria Sector 6 Calea Giulesti nr.3

Stil de

inspirație

românească,

adaptat

3

ANEFS - Fostele

Grajduri Regale

(valoare urbanistică și

arhitecturală)

Str. Constantin Noica nr.140 1937-1940

Arh. Nicolae

Nenciulescu,

Alexandru

Iosif și

Gheorghe

Lungu

7 Fortul 17 Domnesti

Soseaua de Centura in zona

comunei Domnesti din

judetul Ilfov

1886 -1900

8 Bateria 17-18

Intre Fortul 17 Domnesti si

Fortul 18 Chiajna, pe

Soseaua de Centura

1886 -1900

4 Institutul Politehnic Sec XIX

16

Fosta academie

“Ștefan Gheorghiu”,

azi Unversitatea

Politehnică București

2 Cazarma Malmaison Calea Plevnei

Arhitectura rezidențială

3

Ansamblu de foste

locuințe tip, astăzi

Ambulatoriul pentru

Splaiul Independenței nr.200 Sec. XX

Stil modern

76

member of


copii Cotroceni și

Căminul 303

9

Ansamblul de locuinte

tip Vasile Milea-

Drumul Taberei-Bd.

Timisoara

Cvartalu de locuinte tip

cuprins intre Bd. Timisoara

la N, str. Vasile Milea la V,

Bd. Drumul Taberei la S si

blocuri bara din a doua jum.

A sec. XX la E.

jum. Sec. XX

Arhitectura industrială

15 Uzina Electrică

Grozăvești

Splaiul Independenței nr.229-

231 jum sec.XX

17 Castel apă Str. Sibiu

Arhitectura religioasă

5

Biserica "Sfintii

Apostoli Petru si Pavel

-Belvedere" -

"C.A.M." - "Regie"

str. Căvurnarilor nr. 1 1934-1940

10 Biserica "Buna

Vestire" - Flamanda Calea Giulesti nr. 111A 1921-1923

11

Biserica "Adormirea

Maicii Domnului" -

Giulesti-Sarindar

din Cimitirul Vechi, Calea

Giulesti nr. 455A/Drumul

Fântâna Oilor

mij. Sec.

XVIII

12

Biserica "Sf. Nicolae"

- Giulesti-Sarbi -

Veche

Calea Giulesti nr. 506 / str.

Răsadniței

13 Biserica Sf. Ilie -

Grant Falciu nr.55 1907-1918

14

Biserica "Adormirea

Maicii Domnului" -

Militari I

str. Orșova nr.4 1866

2.8.4.4. Concluzii referitoare la elementele ce necesită protecție și la natura acestora:

Conform Studiului istoric de fundamentare pentru P.U.Z. Sector 6 elaborat de către Institutul

Național al Patrimoniului- București, în vederea stabilirii zonelor de protecție aferente siturilor

arheologice, moumentelor istorice de arhitectură, ansamblurilorși monumentelor de for public și memoriale

înscrise în LMI 2010 trebuie:

1. delimitarea prin coordonate Stereo 70 a siturilor arheologice și stabilirea zonelor de protecție

Acțiunea de delimitare a siturilor arheologice este de a colecta informaţii despre potenţialul

arheologic al unei zone delimitate sau al unui sit (inclusiv prezenţa sau absenţa acestuia, caracterul,

distribuţia spaţială, datarea, integritatea, starea de conservare şi calitatea relativă), pentru a îl putea evalua

în context, în vederea formulării unei strategii de asigurare a înregistrării, conservării, restaurării sau

managementului respectivelor resurse arheologice, conform Studiu istoric de fundamentare pentru P.U.Z.

2. Delimitarea prin coordonate Stereo 70 zonelor de protecție aferente monumentelor istorice conform

Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

3. Propuneri de elemente de regulament diferite pentru zonele de protecție datorită caracteristicilor ce

derivă din natura monumentului, ansamblului sau sitului istoric, cât și din caracteristicile fondului

construit adiacent

4. Instituirea unei Zone Construite Protejate Plevnei-Vulcanescu cu RLU aferente, cu o suprafață de

32,3 ha. În vederea instituirii Zonei Construite Protejate Plevnei-Vulcănescu este necesară elaborarea

unei documentații de urbanism tip P.U.Z. împreună cu un studiu istoric aferent. Pînă la elaborarea

PUZ, aceasta zona va avea instituit regim de protecție, iar autorizatiile de construire în aceasta zona

se vor emite în baza avizului favorabil al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

77

member of


2.9. Concluzii – disfuncții și măsuri:

Tabel nr. 19: Disfuncționalități-Măsuri

DOMENII DISFUNCTIONALITATI MASURI

Căi de comunicatie

rutieră si feroviara,

transport public in

comun.

Zone lipsite de conectivitate la

principalele fluxuri urbane, in general

este vorba de zonele periferice ale

sectorului, zone unde exista suprafete

mari de teren neconstruit: Au fost

identificate 3 zone mari astfel:

1. Zona de vest a sectorului 6, zona

delimitata de urmatoarele artere: la sud

Bd. Iuliu Maniu, la vest Drumul Osie, la

nord.canalul Arges, la vest Artera de

Centura- Cartierul Militari

2. Zona de sud-vest a sectorului,

delimitată de arterele: la est Drumul

Valea Larga , la sud Prelungirea

Ghencea, la vest Artera de Centură, la

nord Str. Preciziei- cartierul Ghencea

lipsa sau discontinuitatea

trotuarelor pe numeroase străzi

zone cu străzi nedefinite clar,

cu un profil transversal

subdimensionat:

1. Zona Giulesti Sarbi delimitata

astfel:

Nord Drumul Sabareni, la sud si est

Calea Giulesti, la vest Str. Rasadnitei

2. Zona de vest delimitata astfel: la

sud Prelungirea Ghencea, la est- Valea

oltului, la vest- Drumul Valea Larga, la

nord Bd. Timisoara

3. Zona centrala de vest delimitata

astfel: la nord Str. Liniei, la est Sos.

Pasajul Lujerului, la sud Bd. Timisoara,

la vest Valea Cascadelor.

lipsa unor poli urbani in zonele

periferice ale sectorului, respectiv in cele

3 mari zone anterioare, care să

redistribuie fluxurile de circulatie

3 intersectii cu probleme de

fluidizare a traficului intre

principalele artere de penetratie in

sector si Soseaua de Centura:penetratia

Autostrazii Bucuresti Pitesti de-a lungul

canalului Arges, Prelungirea Ghencea si

Prelungirea Bd.-ului Timisoara.

Lipsa spatiilor de parcare publice

separarea pe direcția vest-est a

sectorului 6 de către calea ferată și lipsa

legăturilor amenajate pe directia nord-

sud .

18 intersecții cu probleme de

Propunere retea de drumuri, pe

categorii , de legătura intre zone cu co

conectivitate redusă și fluxurile majore,

raportate la planul castral emis de OCPI

Bucuresti.Sunt propuse 174 de artere

noi, preluate ca traseu din PUZ 2005

din care 18 artere categoria II

(prospect 24,00m) și 156 artere

categoria III (prospect 9-13,00m)

Sistematizarea rețelei stradale

sub aspectul necesarului de circulație

rutieră impus de normativele în vigoare

Realizare de noi poli urbani (

poli de echilibru) care să redistribuie

zonele de inters și fluxurile de circulatie

Transformarea unor artere

majore de circulatie în bulevarde urbane

prin extinderi, modificari profiluri

existente și mărirea capacității de

circulatii a arterelor existente:

•Se propune transformarea unui număr

de 5 artere de categoria II ( prospect

24,00m) în artere de categoria I

(prospect min 35,00m):

Bd. Ghencea, Bd. Timisoara-tronson

Valea Cascadelor Artera de centură,

Calea Giulesti, Sos. Virtutii, Prelungirea

Ghencea, Valea Cascadelor , Str. Brasov,

tronson Bd. Timisoara- Bd. Ghencea

• Transformarea unui număr de 14

artere categoria a III-a (prospect 12-

13m) în artere categoria a II-a –

prospect 24 m: str. Boja, Mehadia,

Mehedinți Simion, lot.col Marinescu

Constantin, Pomilor, Preciziei,

Rasadnitei, Valea oltului, vasile Mohor

• Transformarea celor 57 de artere

categoria a IV-a-prospect sub 5,00m în

artere categoria III-prospect 12-13m.

Rezolvarea nodurilor de

legătură între artera de centură și

arterele de penetrație Bd. Timisoara,

Prelungirea Ghencea, Iuliu Maniu

prin pasaje superioare, brate de

descărare,în urma studiilor de

specialitate Transformare Gară Cotroceni

într-o gară urbană .

Prelungirea liniilor de transport

in comun pe principalele artere de

78

member of



fluidizare a traficului: 1.Str. Lujerului-Bd. Iuliu Maniu- Sos.

Virtuții

2.Str. Valea Cascadelor- Bd. Iuliu

Maniu




6.Str. Brașov- Prelungirea Ghencea



9. Drumul Taberei- Drumul Sării

10. Bd. Timisoara- Str. Progresului (

Nod Răzoare)


12. Bd. Iuliu Maniu- Acces zona

comercială Militari


14.Bd. Constrictorilor- Calea Crângași




18. Str. Boișoara- Chibzuinței- ing.

Pascal Cristian

Au fost identificate

4 treceri la nivel cu calea ferată fără

bariere, pe directia nord-sud astfel:

km 5+785 – Valea Cascadelor, km

4+545- Moinesti, km 3+150- Răsăritului,

km 3+350- Lujerului

În proporție de 50 % starea de

funcționare a linilor de cale ferată de

pe raza sectorului 6 este nefuncțională.

Singura gară de pe raza

sectorului 6 este Gara Cotrocei, gara

functionala doar pentru fluxul de

mărfuri

Rezervarea spatiilor necesare

dezvoltării rețelei de comunicație rutieră,

astfel încât terenurile să rămână libere

pentru a fi utilizate în vederea realizarea

căilor de comunicați rutieră.

Inexistenta unor linii de transport

in comun care să faca legătura intre

zonele de interes existente ale sectorului

si zonele periferice. Nereferim strict la

cele 3 zone mari identificate

Necorelarea între transportul

public și cel pe cale ferată pentru

întărirea mixității intermodale.

legatura (artere categoria II, prospect

min. 24,00m) intre cele 3 zone mari

periferice ale sectorului

Propuneri de amenajări ale celor

4 traversări de cale ferată prin barieră

semaforizată și/sau pasaje subterane și

supraterane

Propuneri de amenajări

intersecții ( propuneri de sensuri

giratorii) pasaje rutiere superioare

Trasarea cu caracter orientativ a

noilor artere de circulatie si lărgirea

celor existente, ceea ce implică

identificarea proprietarilor, calculul

suprafetelor aproximative necesare

exproprierii.

Identificarea instrumentelor de

implementare a planului de reglementari

( R.L.U., caiet profiluri transversale

sistem de circulatie)

Identificarea unor terenuri în

apropierea centrelor de interes pentru a

se construi parcaje

Studii privind rezolvarea

intersecțiilor drumurilor noi propuse cu

apeductele în vederea găsirii soluțiilor

optime de fluidizare a traficului ( pasaje

superioare, drumuri paralele cu

apeductele).

Deservire slabă a celor 3 mari

zone periferice urbanizate ale sectorului

6, cu tipuri de spatii verzi publice cu

acces nelimitat: parcuri, gradini

Diversificarea amenajărilor

peisagistice cu noi tipologii de spatiu

verde specializat: parcuri urbane de

cartier, parc tematic, gradină arheologică

79

member of



Spatii plantate,

agrement si sport

Lipsa unor suprafete impădurite

in partea de nord est a sectorului

impotriva vînturilor dominante din nord-

vest, sud-est.

Nevalorificarea axei Dâmboviței,

ca axă de legătură între zona centrala a

Municipiului Bucuresti si zona periferica

a sectorului 6

Peisaj adiacent penetrațiilor lipsit

de preocupări pentru compozitia

tablourilor peisagere secventiale

etc

Dezvoltarea unor coridoare

naturale in lungul rețelei de apă a

Damboviței

Reglementarea si amenajarea

peisagistică a principalelor 3 intrări in

sector, respectiv în Municipiul Bucuresti

Propunere de noi zone destinate

cimitirelor cu rol in conturarea retelei de

spatii verzi

Reabilitarea si intretinerea celor

18 parcurilor existente , si a celor 3 baze

sportive.

Extinderea suprafetelor spatiilor

verzi cu rol de agrement si imbunatatirea

microclimatului- zona de agrement lacul

Morii

Reabilitarea zonelor adiacente

căilor rutiere urbane prin amenajarea

aliniamentelor verzi

(plantări de arbori, arbuşti) în proporţie

de 80%.

Realizarea a 3 noi parcuri: 1 in

zona Giulesti Sarbi, 1 in Militari, 1 in

Ghencea.

Probleme de

mediu

Tendința necontrolata si

nereglementata de conversie funcțională

a marilor zone industriale

12 monumente istorice, 5 situri

arheologice, 2 situri, 1 ansamblu si 13

monumente de for public lipsite de zone

de protectie

Identificarea a 18 valori de

patrimoniu construit care se pot clasa

Inexistenta perdelelor de

protectie necesare intre zonele de

locuinte si cimitire: zona Giulesti –Sîrbi,

zona de cimitire aflate pe Prelungirea

Ghencea

Zone cu excess de umiditate

localizate în cartierul Giulesti Sârbi

Zonă inundabilă a albiei majore

localizată in zona cartierului Giulesti

Sârbi

Zonă cu posibilități de inundare

Obiective cu risc de accident

tehnologic: unitățile CET Grozăvești,

CET Vest, URBIS SA, Cesarom SA, SC.

Energo Sa, SC Firos SA, SC.

Turbomecanica SA, SC. Vicotira SA,

SC. Semănătoarea SA

Obiective cu risc de

incendiu:benzinările, service-urile-auto,

depozitele de materiale de constructii

Recuperarea si configurarea

siturilor industriale eliberate recent sau a

celor eliberate in viitor, în vederea

dezvoltarii de proiecte urbane de

amploare

Stabilirea unor reglementari

urbanistice complexe care sa impiedice

aparitia unor conflicte functionale

Stabilirea zonelor de protectie

amonumentelor istorice, ansamblurilor si

siturilor arheologice conform Legii

422/2001-legea monumentelor istorice

Stabilire zone de protecție cu

interdicție de construire,precum și lucrări

de apărare impotriva

inundatiilor,dimensionate corespunzător

clasei de importanță.

Realizare prevederi de prevenire

a riscurilor tehnologice.

80

member of



Activitatea de colectare a

deseurilor de catre SC URBAN SA

acopera 83,56 % din suprafata stradala a

sectorului 6.

Asigurarea cu

servicii a

sectorului

Răspândirea neuniformă a

unitatților de invatămât preuniversitar de

stat: concentrare de unitati de invatamant

preunivesitare in cartierele reprezentative

ale sectorului, Drumul Taberei si Militari

Noile extinderi ale sectorului

sunt lipsite de unitati de invatamant

preuniversitar de stat

Lipsa unitatilor de sanatate

publica in cartierele Giulesti, ghencea,

precum si in cele 3 mari zone de

extindere ale sectorului.

sporirea numărului de locuiri in

unitatile de invatamant de stat existente

prin proiecte de extinderi, mansardare

identificarea terenurilor

proprietate publica ale consiliului local

in vederea dezvoltarii de noi unitati de

invatamant, in cele 3 mari zone de

extindere ale sectorului

realizare proiect spital in Bd.

Vasile Milea.

Echipare edilitară Zona Lacul Morii, Giulesti si

zonele periferice adiacente Bd. Iuliu

Maniu si Prelungirea Ghencea sunt

lipsite de retele de apa si canalizare, gaze

naturale.

Extinderea retelei de canalizare

in urmatoarele zone ale Sectorului 6:

Giulesti Sarbi, Uverturii – case,

Prelungirea Ghencea. Extinderea retelei

de alimentare cu apa in zonele: Cartier

Rosu,Giulesi Sarbi, Prelungirea Ghencea

Reabilitarea a 70% din lungimea

totala a actualei retele de canalizare.


totala a actualei retele de alimentare cu

apa


totala a retelei de alimentare cu energie

termica

Extinderea relelei de alimentare

cu gaze in Cartierul Rosu.

Relationare intre

functiuni

Segregare functionala generată de

crearea marilor ansambluri rezidentiale

in proximitatea platformelor industriale.

Incurajarea continuarii

operatiunii urbanistice de conversiei

functionala a platformelor industriale și

promovarea mixitatii functionale

controlate

Dezvoltare

economică

Slaba dezvoltare a structuri

lor turistice si dotarilor aferente.

Promovarea mixitatii functionale

controlate.

Populatie,

Elemente

demografice

Concentrare populatie tânără (0-35 ani)

in zonele periferice ale sectorului.

asigurea cu echipamente publice

a cestor zone si realizarea unui sistem

coerent de drumuri publice.

Elaborarea de studii in vederea

stabilirii necesarului de echipamente si

resurse materiale.

81

member of


3.PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ:

3.1. Prevederi P.U.G. București:

Din prevederile PUG Bucuresti 2000, pentru zona studiată, ce fac referință la circulația rutiera și a

mijloacelor de transport în comun, au fost preluate următoarele propuneri de dezvoltare ale circulației

rutiere:

- Inchidere inele principale de circulație și diametrala E-V:Drumul Express, inel media, soseaua de

penetrație;

- Lărgirea profilului Prelungirii Ghencea;

- Propunere pasaj denivelat superior la intersecția următoarelor bulevarde:Drumul Taberei cu Strada

Brașov, Prelungirea Ghencea cu Strada Broșov și continuarea acestei străzi înspre sectorul 5,

Prelungirea Ghencea- Șoseaua de Centură, cu prevedere nod descărcare în centură;

- Propunere pasaj subteran: traversare pasaj subteran Bd.-ul Timișoara- strada Brașov ( prelungire

pasaj Lujerului), pasaj subteran Grozăvești- Șos. Cotroceni- Bd-ul Geniului, nod Răzoare;

- Continuare și lărgire profil Bd. Timișoara porțiunea cuprinsă între Valea Cascadelor și Soseaua de

centură și realizarea unui nod descărcare în centura municipiului Bucureștiului;

- Prelungire linie tramvai pe Bd. Timișoara porțiunea cuprinsă între Valea Cascadelor și Soseaua de

centură , realizare terminal RATB tramvai, autobuz;

- Prelungire linie tramvai strada Brașov, continuare sector 5;

- Modificare profil Bd. Iuliu Maniu: porțiunea cuprinsă între soseaua de centură și intersecție Valea

Cascadelor-realizare locale de descărcare;

- Modificare profil existent strada Preciziei, Sos.Virtuții;

- Continuare profil Calea Giulești , cu realizarea descărcării în centură.

3.2. Zonificare funcțională a teritoriului administrativ al sectorului 6. Bilanţ teritorial:

Suprafaţa actuală a teritoriului administrativ al Sectorului 6, municipiul București, măsoară

3.900,00 ha.

Zonele funcționale ale sectorului 6 sunt următoarele:

- Zona centrală;

- Zone situate în afara perimetrului central care grupează funcţiuni complexe de importanţă

supramunicipală şi municipală.

- Zona mixtă - conţinând instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general

(servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, hoteluri,

restaurante, recreere), activităţi productive mici nepoluante şi locuinţe;

- Zona de locuințe și alte funcțiuni complementare locurii;

- Zona parcurilor și locurilor de recreere;

- Zona activităților productive (Zona comercială și depozite);

- Zona căilor de comunicații rutiere/ feroviare și a construcțiilor aferente;

- Zona de gospodărie comunală;

- Zona echipamentelor tehnice majore;

- Zona cu destinație specială.

Comparativ cu zonificarea funcțională propusă prin PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005,

actualizarea acestei documentații de urbanism, păstrează structura funcțională, diferențe inregistrandu-se în

distribuția procentuală a acestor zone funcționale, fiind generate de o reorganizare a teritoriului raportat la

tendințele de dezvoltare actuale.

1) Zona centrală

Pe raza teritoriul administrativ al sectorului 6 această zonă ocupă o pondere de 7,46 % din

suprafata totala a teritoriului administrativ, având o suprafață de 290,94 ha. Zona se află localizată în

partea de nord-est a sectorului, respectiv la granița dintre sectorul 6 și 1. Zona face parte dintr-un țesut

urban valoros din punct de vedere al evoluței istorice a tramei stradale –respectiv zona definită de Spitalul

Militar, cazarma Malmaison.

82

member of


Se caracterizează prin clădiri cu puține niveluri (dominant P+1 - P+3 niveluri şi unele inserţii mai

înalte), alcătuind fronturi continue sau discontinue dispuse pe aliniament sau retrase de la aliniament.

Comparativ cu documentația PUZ aprobată în 2005, terenul aferent zonei centrale a crescut cu

aproximativ 1%, raportat la suprafața administrativă totală a sectorului 6. Subzona centrală destructurata

sau in curs de constituire – CA2 a crescut ca suprafață de la 0,8 ha la 23,47 ha.

Grafic nr. 9: Distribuția comparativă a suprafeței zonei centrale intre PUZ Coordonator Sector 6 aprobat

în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012

Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005, 2-PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012

2) Zone situate în afara perimetrului central care grupează funcţiuni complexe de importanţă

supramunicipală şi municipală - Zona mixtă

Conform P.U.G. București această zonă conţine unele dintre cele mai importante nuclee strategice

de dezvoltare a Municipiului situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi capitalei un nou

prestigiu, o echilibrare funcţională şi noi calităţi estetic-configurative, în condiţiile unei oferte diversificate

şi parţial imediat accesibile investitorilor.

În cadrul sectorului 6 această zonă are o pondere totală de 31,16 % din suprafața totală a

sectorului 6 și o suprafață de 1.215,35 ha .

Marea majoritate a zonele centrale ce conțin funcțiuni complexe de importanță supramunicipală şi

municipală sunt localizate la intersecțiilor principalelor artere majore de circulație.

Zona mixtă se caracterizează prin locuințe colective cu sau fără parter comercial, având un regim

de construire continuu sau discontinuu și înălțimii medii ( P+3-4 niveluri) sau mari ( peste 4 niveluri).

Zona, cuprinde pe lângă locuire și instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes

general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, hoteluri,

restaurante, recreere), mici activităţi productive manufacturiere .

Conform P.U.G .București această zonă este o continuare a zonei centrale. Zona se regăsește în

cele mai multe dintre situații de o a parte și de alta a arterelor de circulație, formând linearităţi de servicii.

Zona mixtă se definește prin două tipuri de zone mixte determinate de principalele etape de

evoluție a sectorului 6:

- Este vorba de o zona mixtă caracteristică perioadei anilor 80 definită de locuințele colective

amplasate pe principalele artere de circulatie;

- Zona mixtă dezvoltată după anii 90 prin intermediul documentatiilor de urbanism

1 2

C 256,78 290,94

230,00

240,00

250,00

260,00

270,00

280,00

290,00

300,00

sup

rafa

ta H

a

C

83

member of


Comparativ cu PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, suprafața zonelor mixte prin

actualizarea acelei documentații crește cu aproximativ 2,6 %, creșterea fiind generată în principal de

tendința de dezvoltarea spațială și funcțională a teritoriului sectorului 6, spre mixitate funcțională.

Subzona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, cu cladiri având regim de construire

continuu sau discontinuu și înălțimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte, crește cu aproximativ 100

ha față de zonificarea funcțională din PUZ aprobat în 2005. Această creștere are loc în principal pe

terenurile fostei platforme industriale Militari, dar și pe zonele cu terenuri libere din Cartierele Ghencea și

Giulești.

Grafic nr. 10: Distribuția comparativă a suprafeței zonei mixte intre PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în

2005 si PUZ Coordonator Sector 6 actualizare 2012


3) Zona de activități productive

Zona de activități productive prin PUZ Coordonator Sector 6, va cuprinde o suprafață de 86,87 ha,

adică 2,25% din suprafața totală a sectorului 6.

Grafic nr. 11: Distribuția comparativă a suprafeței zonei mixte intre PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în

2005 si PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012


1 2

M 1.110,23 1.215,35

1.040,00

1.060,00

1.080,00

1.100,00

1.120,00

1.140,00

1.160,00

1.180,00

1.200,00

1.220,00

1.240,00

sup

rafa

ta H

a

M

1 2

A 130,26 87,86

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

140,00

sup

rafa

ta H

a

A

84

member of


Suprafața destinață zonelor de activități productive s-a micșorat semnificativ ( cu circa 30% față de

suprafață reglementată prin PUZ aprobat în 2005). Această scădere se datorează în principal tendinței de

transfer a activităților de producție din zona municipiului București către teritoriile din zona sa

metropolitană. De asemenea transferul de terenuri aferente zonelor de activități productive, în principal

către zonele cu mixitate funcțională, are loc și sub presiunea existentă pe piața imobiliară. Cele mai

semnificative schimbări al zonelor de activități productive pe teritoriul sectorului 6, au avut loc în zona

Platformei Industriale Militari, Platforma Industrială Semănătoarea și zona adiacentă Șos. Orhideelor.

4) Zona de locuit

Aceasta zona este a treia zonă ca mărime, 20% din suprafata administrativă a sectorului 6 și are o

suprafață de 776,81 ha.

Zona se compune din diferite tipuri de ţesut urban (subzone), diferenţiate din următoarele puncte

de vedere:

a) funcţional

caracterul locuinţelor: individuale, colective mici sau medii , locuinţe hibride de tip vagon (care sunt de

fapt locuinţe colective pe orizontală);

caracterul ţesutului urban : omogen rezidenţial cu echipamente publice aferente (mixat în proporţii şi

modalităţi diferite cu alte funcţiuni - comerciale, servicii, mică producţie manufacturieră, mică producţie

agricolă de subzistenţă;

b) morfologic

tipul parcelarului: rezultat din evoluţia localităţii în timp, creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin

extinderea localităţii pe terenuri agricole (prin operaţiuni simple de topometrie sau prin operaţiuni

urbanistice);

configuraţia în raport cu spaţiul stradal

- spontan ordonată în raport cu traseul liber (rezultat din evoluţia în timp) al străzilor, datorită

efectului diferitelor reglementări urbanistice anterioare;

- geometric ordonată în raport cu trasee prestabilite fie de tip străpungeri (noi bulevarde şi pieţe ale

tramei majore sau străzi / fundături care valorifică pentru construcţii miezul unor insule), fie de

tipul celor din noile lotizări sau din noile mari ansambluri;

- diferenţiată sau nu în raport cu distanţa faţă de stradă a clădirilor de pe o parcelă (construcţii

principale – construcţii secundare – anexe)

- atitudine de tip urban sau cu reminiscenţe rurale (parcele înguste şi foarte adânci rezultate din

diviziunea unor proprietăţi agricole, permiţând numai construcţia locuinţelor tip vagon, dispuse, nu

prin cuplare, ci prin retragere pe aceeaşi limită de nord a fiecărei parcele şi oferind astfel în

imaginea străzii serii de calcane);

c) volumetria

regim de construire (continuu sau discontinuu), înălţime mică (P-P+2 niveluri), medie (P+3-4 niveluri),

mod de terminare al volumelor (terasă, acoperiş)

d) spaţiul liber continuu (vizibil din circulaţiile publice – notă caracteristică pentru marea majoritate a cartierelor

rezidenţiale cu locuinţe individuale sau colective mici ale Bucureştilor, în care grădinile de faţadă vizibile

prin gardurile transparente conferă Capitalei atributul de “oraş–grădină”), discontinuu (vizibil accidental –

în cazul fronturilor continue), abuziv discontinuu şi marcând o evidentă scădere a nivelului civilizaţiei

anumitor locuitori (prin înlocuirea în ultimii ani a unora dintre împrejmuirile transparente către stradă cu

ziduri opace, contrar regulamentelor urbanistice anterioare).

Comparativ cu PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, suprafața zonei de locuit a scăzut cu

aproximativ 3%, transferul făcându-se către zona mixtă.

85

member of


Grafic nr. 12: Distribuția comparativă a suprafeței zonei de locuit între PUZ Coordonator Sector 6

aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012

Notă: 1-PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005, 2-PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012

5) Zona spațiilor verzi

Zona „verde” este a doua ca mărime din suprafața sectorlui aproximativ 27,23% si are o suprafață

de 1.061,93 ha.

Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes supramunicipal şi

municipal, spaţii pentru sport şi agrement cu acces limitat de apartenenţa la cluburi sau contra cost, spaţii

plantate de protecţie şi păduri de diferite tipuri.

Suprafața totală de spații verzi se modifică comparativ cu PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în

2005, o dată la nivelul structurii acesteia prin reorganizarea zonelor si subzonelor funcționale, precum și

prin propunerea de noi spații verzi.

Grafic nr. 13: Distribuția comparativă a suprafeței zonei verzi între PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în

2005 si PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012

1 2

L 915,60 774,03

700,00

750,00

800,00

850,00

900,00

950,00

sup

rafa

ta H

a

L

1 2

Series1 1.000,89 1.093,85

940,00

960,00

980,00

1.000,00

1.020,00

1.040,00

1.060,00

1.080,00

1.100,00

1.120,00

Axi

s Ti

tle

V

86

member of


Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005 / 2-PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012

Tabel nr. 20: Structura spațiilor verzi – comparație între principalele documentații de urbanism PUG

municipiul București

UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA,

ZONE SI SUBZONE FUNCTIONALE

DESTINATE SPATIILOR VERZI

PUG municipiul Bucuresti aprobat in 2000

Suprafata

subzona

(ha)

POT

reglementat

(%)

Spatiu

Verde (ha)

V1 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU

ACCES NELIMITAT 163,53 15% 139,00

V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU

ACCES NELIMITAT-PARCURI, GRADINI,

SCUARURI, PRECUM SI PLANTATII DE

ALINIAMENT ALE ARTERELOR PRINCIPALE

SAU SECUNDARE, PLANTATII AFERENTE

PROMENADELOR PIETONALE, AMENAJARI

LOCALE AMBIENTALE

163,53 15% 139,00

V1b - AMENAJARI SPORTIVE PUBLICE 0,00 15% 0,00

V1m - SUBZONA SPATIILOR VERZI CU

ACCENTE VOLUMETRICE INALTE 0,00 15% 0,00

V2 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE DE

FOLOSINTA SPECIALIZATA 111,68 15% 94,93

V2a - GRADINI BOTANICE SI ZOOLOGICE 111,68 15% 85,20

V3 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU

AGREMENT 88,28 30% 61,80

V3a - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE

DISTRACTII, POLI DE AGREMENT (LACUL

MORII)

0,00 30% 0,00

V3b - COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE 88,28 30% 61,80


PROTECTIA CURSURILOR DE APA 35,64 15% 30,30

V8 - SUBZONA SPATIILOR, PADURILOR SI

FASIILOR PLANTATE DE PROTECTIE

SANITARA (IN JURUL GROPILOR DE GUNOI) 89,24 0% 89,24

SUBZONA SPATIILOR VERZI ALE

CULOARELOR DE PROTECTIE FATA DE

INFRASTRUCTURA TEHNICA

39,89 0% 39,89

TOTAL - SUPRAFATA UNITATI TERITORIALE

DE REFERINTA, ZONE SI SUBZONE

FUNCTIONALE SPATIU VERDE 891,74 - 741,13

87

member of


Puz Coordonator Sector 6 aprobat în 2005




PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005

Suprafata

subzona

funcțională/

Unitate

administrativ

teritorială

(ha)

POT

reglementat

%

Spatiu

Verde

rezultat

din

aplicarea

POT-ului

(ha)









LOCALE AMBIENTALE

47,00 15% 39,95







AGREMENT 90,56 30% 63,39

V3a - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE


MORII)

40,36 30% 28,25










37,97 0% 37,97

SPATII VERZI DISPERSATE IN TERITORIU 586,05 0% 586,05



FUNCTIONALE SPATIU VERDE 1.000,88 - 944,16

Notă: Formulă de calcul pentru:

88

member of


Spatiu Verde rezultat din aplicarea POT-ului=Suprafață subzonă funcțională-(Suprafață Subzonă

Funcțională X POT/100)

Pentru Subzonele funcționale destinate spațiilor verzi în calculul Procentului de ocupare al terenului

(P.O.T) intră construcțiile, circulațiile și platformele.

Puz Coordonator Sector 6-2012




PUZ Coordonator Sector 6 - 2012

Suprafata

subzona

ha

POT

reglementat

%

Spatiu Verde

ha









LOCALE AMBIENTALE

68,59 15% 58,30







AGREMENT 282,97

V3a1 - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE


MORII)

25,6 30% 17,92

V3a2 - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE


MORII)

217,38 10% 195,65










37,97 0% 37,97

SPATII VERZI DISPERSATE IN TERITORIU 625,50 0% 625,50



FUNCTIONALE SPATIU VERDE 1.093,85 - 971,41

89

member of


6) Zona căilor de comunicație rutieră

Zona transporturilor cuprinde zona transporturilor rutiere și feroviare . Această zonă are o suprafață

de 71,17 ha și o pondere de 2% din suprafața teritoriului administrativ.

Grafic nr. 14: Distribuția comparativă a suprafeței zonei de transporturi între PUZ Coordonator Sector 6

aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012

Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005 / 2-PUZ Coordonator Sector 6, 2012

Față de PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, suprafața zonei de transporturi a crescut cu

circa 0.34%. S-a înregistrat creștere pe subzona transporturilor rutiere, unde suprafața s-a dublat prin

actualizarea documentației P.U.Z. din 2005. Diferența se datorează introducerii tuturor autogărilor în

subzona transporturilor rutiere,numărul acestora crescând din 2005 până în prezent.

7) Zona de gospodărie comunală

Zona reuneşte toate funcţiunile care aparţin gospodăriei comunale şi asigură servirea populaţiei cu

transport în comun, pieţe comerciale, echipare edilitară, cimitire şi salubritate.

Aflată în prezent în restructurare, această zonă va fi şi în continuare compusă din incinte specifice

(G), dar va dispune şi de diferite sedii / birouri şi spaţii funcţionale, inserate în interiorul altor zone

funcționale respectând regulamentul acestora.Zona este alcătuită din următoarele subzone:

- subzona construcţiilor şi amenajărilor pentru gospodărie comunală;

- subzona cimitirelor.

Această zonă are o pondere de 3% din suprafața sectorului 6 de 3.900,00 ha și o suprafață totală de

112,40 ha.

1 2

T 57,64 71,17

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00su

pra

fata

Ha

T

90

member of


Grafic nr. 15: Distribuția comparativă a suprafeței zonei de gospodărie comunală între PUZ Coordonator

Sector 6 aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012


Suprafața zonei de gospodărie comunală a scăzut nesemnificativ, scăderea fiind generată de

corecțiile ce s-au adus la subzona funcțională a cimitirelor raportat la informațiile cadastrale ale OCPI.

8) Zona cu destinație specială

Zona este alcătuită din următoarele subzone funcționale:

- subzona cu destinaţie specială cu caracter urban formată din:

- unităţi militare;

- unităţi aparţinând serviciilor speciale;

- penitenciare;

- unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor;

- unităţi de poliţie.

În cazul sectorului 6 această zonă are o pondere de 3,76 % și ocupă o suprafață de 146,57 mp.

La nivelul zonei cu destinație specială nu s-au înregistrat modificări de suprafață și de reglementări.

Grafic nr. 16: Distribuția comparativă a suprafeței zonei cu destinație specială între PUZ Coordonator

Sector 6 aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012


1 2

G 119,05 112,40

108,00

110,00

112,00

114,00

116,00

118,00

120,00

sup

rafa

ta H

a

G

1 2

S 146,57 146,57

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

140,00

160,00

sup

rafa

ta H

a

S

91

member of


9) Zona echipamentelor tehnice majore

Zona conţine construcţii şi instalaţii aferente infrastructurii tehnice majore, la nivel teritorial,

naţional şi regional, inclusiv sediile unor regii cu arii de competenţă supramunicipală. Nu fac parte din

această categorie infrastructura de transporturi şi nici reţelele tehnice de importanţă locală care sunt

reglementate în cadrul zonei de gopsodărie comunală și transporturi.

Această zonă ocupă o suprafață de 39,40 ha și are o pondere de 1,01% din suprafața totala

administratică a sectorului 6.

Grafic nr. 17: Distribuția comparativă a suprafeței zonei echipamentelor tehnice majore între PUZ

Coordonator Sector 6 aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012


La nivelul zonei echipamentelor tehnice majore nu s-au înregistrat modificări de suprafață și de

reglementări.

Bilanţ teritorial

UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA

PUZ

COORDONATOR

SECTOR 6

APROBAT IN

2005

PUZ

COORDONATOR

SECTOR 6

REACTUALIZAT

SUPRA

FATA

Ha

% SUPRAFA

TA Ha %

C - ZONA CENTRALA

CA - SUBZONA CENTRALA

SITUATA IN AFARA LIMITELOR

ZONEI PROTEJATE 0,80 0,02 23,47 0,60

CA2 - SUBZONA CENTRALA

DESTRUCTURATA SAU IN CURS DE

CONSTITUIRE

0,80 0,02 23,47 0,60

CB - ZONE SITUATE IN AFARA

PERIMETRULUI CENTRAL CARE

GRUPEAZA FUNCTIUNI COMPLEXE

DE IMPORTANTA

SUPRAMUNICIPALA SI

MUNICIPALA

255,99 6,56 267,47 6,86

CB1 - SUBZONA SERVICIILOR

PUBLICE DISPERSATE IN AFARA

ZONELOR PROTEJATE

136,15 3,49 185,69 4,76

CB3 - SUBZONA POLILOR URBANI

PRINCIPALI 119,84 3,07 81,78 2,10

TOTAL - C 256,78 6,58 290,94 7,46

1 2

R 39,40 39,40

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

45,00

sup

rafa

ta H

a R

92

member of


ZONA MIXTA CONTINAND

INSTITUTII, SERVICII SI

ECHIPAMENTE PUBLICE,

SERVICII DE INTERES

GENERAL (SERVICII

MANAGERIALE, TEHNICE,

PROFESIONALE, SOCIALE,

COLECTIVE SI PERSONALE,

COMERT, HOTELURI,

RESTAURANTE,

RECREERE) ACTIVITATI

PRODUCTIVE MICI-

NEPOLUANTE



PROTEJATE, CU CLADIRI AVAND

REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU

SAU DISCONTINUU SI ÎNALTIMI

MAXIME DE P+14 NIVELURI CU

ACCENTE INALTE

620,61 15,91 702,83 18,02



PROTEJATE, AVAND REGIM DE

CONSTRUIRE CONTINUU SAU

DISCONTINUU SI INALTIMI

MAXIME DE P+4 NIVELURI

519,62 13,32 512,52 13,14

TOTAL - M 1.140,23 29,24 1.215,35 31,16

A - ZONA DE ACTIVITATI

PRODUCTIVE

A1 - SUBZONA PARCURILOR DE

ACTIVITATI 73,27 1,88 23,27 0,60

A2 - SUBZONA ACTIVITATILOR

PRODUCTIVE SI DE SERVICII 68,90 1,77 59,78 1,53

A2a - SUBZONA UNITATILOR

PREDOMINANT INDUSTRIALE 0,00 0,00 59,78 1,53

A2b - SUBZONA UNITATILOR

INDUSTRIALE SI DE SERVICII 68,90 1,77 0,00 0,00

A3 - SUBZONA UNITATILOR MICI

SI MIJLOCII PRODUCTIVE SI DE

SERVICII 8,09 0,21 4,82 0,12

TOTAL - A 150,26 3,85 87,86 2,25

L - ZONA DE LOCUIT


INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI

CU MAXIM P+2+M NIVELURI 403,84 10,35 321,32 8,24



CU MAXIM P+2E+M NIVELURI

SITUATE IN AFARA

PERIMETRELOR DE PROTECTIE,

PE PARCELARI TRADITIONALE,

SPONTANE

338,00 8,67 321,32 8,24

L1c - LOCUINŢE INDIVIDUALE ŞI

COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

NIVELURI SITUATE ÎN NOILE

EXTINDERI SAU ENCLAVE

NECONSTRUITE

35,93 0,92 0,00 0,00

L1e - LOCUINTE INDIVIDUALE PE

LOTURI SUBDIMENSIONATE CU /

SAU FARA RETELE EDILITARE

29,91 0,77 0,00 0,00



CU P-P+2 NIVELURI REALIZATE PE

BAZA UNOR LOTIZARI

ANTERIOARE

42,51 1,09 29,90 0,77

L2a - LOCUINTE INDIVIDUALE SI

COLECTIVE MICI REALIZATE PE

BAZA UNOR LOTIZARI URBANE

ANTERIOARE CU P-P+2 NIVELURI


PROTEJATE

42,51 1,09 29,90 0,77


COLECTIVE MEDII (P+3-P+4

NIVELURI) SITUATE IN


REZIDENTIALE

265,12 6,80 262,53 6,73


COLECTIVE MEDII CU P+3-P+4

NIVELURI FORMAND ANSAMBLURI


265,12 6,80 262,53 6,73

93

member of



PROTEJATE



NIVELURI, SITUATE IN


REZIDENTIALE

204,13 5,23 160,28 4,11



NIVELURI SITUATE IN


REZIDENTIALE

204,13 5,23 160,28 4,11

TOTAL - L 915,60 23,48 774,03 19,85

V - ZONA SPATIILOR VERZI


PUBLICE CU ACCES NELIMITAT 47,00 1,21 70,31 1,80

V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI

PUBLICE CU ACCES NELIMITAT-

PARCURI, GRADINI, SCUARURI,

PRECUM SI PLANTATII DE

ALINIAMENT ALE ARTERELOR

PRINCIPALE SAU SECUNDARE,

PLANTATII AFERENTE

PROMENADELOR PIETONALE,

AMENAJARI LOCALE AMBIENTALE

47,00 1,21 68,59 1,76

V1m - SUBZONA SPAȚIILOR VERZI

CU ACCENTE VOLUMETRICE

INALTE

0,00 0,00 1,72 0,04


PUBLICE DE FOLOSINTA

SPECIALIZATA 111,68 2,86 17,41 0,45

V2a - GRADINI BOTANICE SI

ZOOLOGICE 111,68 2,86 17,41 0,45


PENTRU AGREMENT 90,56 2,32 282,97 7,26

V3a - BAZE DE AGREMENT,

PARCURI DE DISTRACTII, POLI DE

AGREMENT (LACUL MORII)

40,36 1,03 242,98 6,23

V3b - COMPLEXE SI BAZE

SPORTIVE 50,20 1,29 39,99 1,03


PENTRU PROTECTIA CURSURILOR

DE APA

38,36 0,98 38,36 0,98

V8 - SUBZONA SPATIILOR,

PADURILOR SI FASIILOR

PLANTATE DE PROTECTIE

SANITARA (IN JURUL GROPILOR DE

GUNOI)

89,26 2,29 21,33 0,55

SPATIU VERDE DISPERSAT IN

TERITORIU si CULOARE DE

PROTECTIE FATA DE


624,02 16,00 663,47 17,01

TOTAL - V 1.000,89 25,66 1.093,85 28,05

T - ZONA

TRANSPORTURILOR


RUTIERE 14,12 0,36 27,65 0,71


FEROVIARE 43,52 1,12 43,52 1,12

TOTAL - T 57,64 1,48 71,17 1,82

G - ZONA DE GOSPODARIE

COMUNALA

G1 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI

AMENAJARILOR PENTRU

GOSPODARIE COMUNALA 12,35 0,32 36,30 0,93

G2 - SUBZONA CIMITIRELOR 106,70 2,74 76,10 1,95

94

member of


G2a - SUBZONA CIMITIRELOR DIN

AFARA ZONEI PROTEJATE 106,70 2,74 76,10 1,95

TOTAL - G 119,05 3,05 112,40 2,88

S - ZONA CU DESTINATIE

SPECIALA

S1 - SUBZONA CU DESTINATIE

SPECIALA CU CARACTER URBAN

FORMATA DIN: UNITATI MILITARE,

UNITATI APARTINAND

SERVICIILOR SPECIALE,

PENITENCIARE, UNITATI DE

PROTECTIE CIVILA SI DE PAZA

CONTRA INCENDIILOR, UNITATI

DE POLITIE

146,57 3,76 146,57 3,76

TOTAL - S 146,57 3,76 146,57 3,76

R - ZONA

ECHIPAMENTELOR

TEHNICE MAJORE

R - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI

INSTALATIILOR AFERENTE

ECHIPARII TEHNICE MAJORE 39,40 1,0 39,40 1,01

TOTAL - R 39,40 1,0 39,40 1,01

LACURI 19,42 0,5 19,42 0,50

CAI DE COMUNICATIE 54,16 1,4 78,16 2,00

TOTAL SUPRAFATA SECTOR 6 3.900,00 100 3.900,00 100

3.3.Modernizarea circulaţiei:

3.3.1.Modernizarea circulației rutiere:

Municipiul București este dezvoltat radial concentric de-a lungul axelor de circulatie, cu rol în

preluarea principalelor drumuri naționale ce converg spre București. Pentru a-și asigura o dezvoltare

urbană coerentă, Bucureștiul are nevoie de o conectare cât mai rapidă la principalele culoare europene de

transport.

Conform Conceptului Strategic Bucuresti 2035 , această racordare trebuie să aibă în vedere două

principii esențiale: echilibrarea exigențelor de accesibilitate cu exigențele de calitate a mediului de viață

urbană și o limitare a satisfacerii mobilității la pragul la care ea este durabilă.

Judeţul Ilfov, împreună cu municipiul Bucureşti, se află la intersecţia a două coridoare de transport

pan-europen, coridoarele rutiere şi feroviare IV şi IX, precum şi în proximitatea coridorului VII – Dunărea.

Coridoarele rutiere si feroviare care traversează România sunt următoarele:

Coridoare rutiere

▪ IV: Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Lehliu – Feteşti –

Cernavodă – Constanţa – Agigea cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş – Orşova – Drobeta Turnu

Severin – Craiova – Calafat

▪ IX: Albiţa – Mărăşeşti – Buzău – Bucureşti

Coridoare feroviare

▪ IV: Curtici – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coşaliu – Copşa Mică –Braşov – Ploieşti –

Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa – cu ramura de la Arad spre Timişoara – Caransebeş –

Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Craiova – Calafat

▪ IX: Ungheni – Cristeşti Jijia – Iaşi – Paşcani – Bacău – Adjud – Mărăşeşti – Focşani– Buzău – Ploieşti –

Bucureşti – Videle – Giurgiu

▪ VII: Dunărea de la Baziaş – Cernavodă Port – Brăila Port - Sulina Port cu o ramură spre Cernavodă

Port – Poarta Albă – Constanţa Port şi o altă ramură spre Poarta Albă – Midia – Năvodari

Proiectul P.U.Z. Coordonator Sector 6, din punct de vedere al infrastructurii rutiere urmărește

atingerea principalele obiective:

- Transformarea unor artere majore de circulatie în bulevarde urbane prin extinderi, modificari

profiluri existente și mărirea capacității de circulatii a arterelor existente: Bd. Iuliu Maniu, Bd.

Timisoara – zona cuprinsă între Drum express și Soseaua de centură, str. Preciziei, Sos. Virtuții,

Calea Giulești, Bd. Constructorilor, Sos. Giulești;

- Inchiderea inelelor rutiere principale și a diametralei E-V (Splaiul Independenței- Sos. Virtuții-

Autostrada București Pitești);

95

member of


- Dezvoltarea coerentă a rețelei rutiere în vederea realizării conectivității zonelor lipsite de artere de

circulație la principalele fluxuri urbane;

- Stabilirea unui sistem de organizare a circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate;

- Eliminarea trecerilor la nivel cu liniile de cale ferata (pasaje rutiere);

- Promovarea unor proiecte de pasaje supraterane și subterane;

- Crearea condițiilor în cadrul sistemului de organizare a circulației pentru mijloacele de transport

public (benzi proprii, prioritate in intersectii, dotari, etc);

- Amenjarea peisagistică a intrărilor în oraș și reglementarea acestora.

Sistemul rutier al sectorului 6, cel existent, inclusiv propunerile de modernizare și cele de extindere

s-au materializat într-un caiet cu profiluri stradale ( profiluri existente, profiluri propuse).

Profilurile stradale nou propuse prin proiectul P.U.Z. Sector 6 2012 , preiau axele propuse prin

P.U.G. Municipiul, respectiv prin P.U.Z. Sector 6, 2005, raportate la situația planului cadastral emis de

către O.C.P.I. în 2011 Bucuresti. Toate profilurile nou propuse respectă Anexa HCGMB nr 66 din 2006,

Norme pentru dimensionarea arterelor de circulație.

Intervențiile de extindere a drumurilor publice s-au realizat cu precădere în cele 3 zone lipsite de

un sistem coerent de drumuri publice, identificate la faza de analiză.

Propunerile de extindere, lărgire artere de trafic din cadrul sectorului 6, nu recomandă

implementarea lor la orizontul de timp imediat aprobării proiectului P.U.Z., dar trebuie precizat că, prin

prevederile sale, P.U.Z.-ul are rolul de a ”conserva” strategic acele spații necesare ulterioarelor lărgiri sau

reamenajări de circulație, în acord cu permanenta dezvoltare a orașului. Fiecare propunere de artere noi

reclamă, înainte de materializarea sa , un alt tip de studiu de trafic de detaliu, specific fazelor de proiectare.

Propunerile de organizare ale sistemului major de circulație la nivelul teritoriului administrativ al

sectorului 6 se împart în 5 categorii mari de intervenții, cu impact supramunicipal ,municipal și local:

- Modificări în ceea ce privește categoria arterei;

- Modificări în ceea ce privește fluidizarea traficului și sporirea capacității de trafic; - Inchiderea principalele inelor rutiere și a diametralei E-V (Splaiul Independenței- Sos. Virtuții-

Autostrada București Pitești);

- Propuneri pasaje rutiere superioare sau subterane;

- Propuneri de noi artere de circulație categoria II (prospect min 24,00m) si III (prospect min

12-13,00m), artere de legătură a zonelor lipsite de conectivitate la fluxurile majore de

circulație, conform Anexei 66/2006 și în conformitate cu planul cadastral emis de către

OCPI Bucuresti - (toate aceste propuneri sunt cu caracter orientativ și vor fi definitivate în urma

studiilor de specialitate).

Toate modificările făcute asupra sistemului major de circulație ale sectorului 6 s-au făcut în baza

P.U.G.-ului Municipiului București și prin consultarea Serviciului de proiectare Urbană-direcția

sistematizarea circulației. Modificările sunt detaliate în Caietul de profiluri existente/profiluri propuse

aferent documentației.

I. Modificări în ceea ce privește categoria:

- modificări de profiluri existente din categoria II (prospect min 24,00m) în categoria I (prospect

min. 35,00m) pentru următoarele 5 artere:

Tabel nr.21: Artere categoria II în artere categoria I

Nr.crt. Denumire arteră Lungime (m)

1 Bd. Ghencea-tronson terminal tramvai/ str. Brașov 795

2 Bd. Timisoara tronson arteră de centură/ Valea Oltului 2.538

3 Bd. Timisoara - str. Brasov 2.731

4 Sos. Virtuții tronson Calea Crângași (str. Falciu) - Bd. Uverturii 2.640

5 Prelungirea Ghencea tronson Str. Brașov- Valea Oltului 1.518

6 Prelungirea Ghencea tronson Valea Oltului - Artera de centură 3.295

7 Valea Cascadelor tronson Preciziei- Bd. Timisoara (pentru realizare drum

express)

1.289

96

member of


- modificări de profiluri existente din categoria III ( prospect min 12-13,00m) în categoria II

(prospect min 24,00m) pentru următoarele 14 artere:

Tabel nr.22: Artere categoria III în artere categoria II

Nr.crt. Denumire arteră Lungime

(m)

1 Str. Mehadia : Bd. Constructorilor,prelungire Calea Crângași 400

2 Str. Lot.col Marinescu Constantin: Bd.1 Mai-Str. Haiducului- Drumul Sării 830

3 Str. Pomilor: str. Dudului-Intr. Godeni 836

4 Str. Preciziei-tronson Valea Cascadelor/ capăt linie tramvai 2.400

5 Str. Preciziei-tronson capăt linie tramvai-Bd. Iuliu Maniu 671

6 Str. Răsadniței 1.763

7 Str. Scluptorilor 672

8 Str. Valea Oltului 1.531

9 Str. Vasile Mohor: Str Mehadia-Intr. Godeni 755

10 Drumul Săbărenilor : capăt tramvai Calea Giulesti-limita sector 6 cu prelungire pana

in comuna Chiajna

2.728

11 Intr. Godeni : Calea Giulești-str. Vasile Mohor 457

12 Str. Agnita: Calea Giulești-str. Pomilor 420

13 Str. Fântâna Zânelor 3.000

14 Drumul Osiei 541

- modificări de profiluri existente din categoria IV (prospect 4,50-5,00m) în categoria III

(prospect 9-13,00 m în funcție de planul cadastral al sectorului 6) pentru 57 de artere: Calea

Apeductului, Albiței, Atmosferei, Begoniei, Bostanilor, Boziilor, Bunicuței,Carămidăriei, Cetatea

Ciceului, Chemării, Constelației, Copacului, Corcodușului, Cotul Siretului, Cucuruzului, Dragata,

Drenajului, Eucaliptului, Fiordului, Gheorghe Spacu ( fostă intrare), Inspirației, Podul Ilfovățului,

Liniei, Luncii, Parafinei, Pătrarului, Petuniei, Poiana Lacului, Prăvăț, Oboiului, Ranetti Gheorghe,

plt. Topor Ion , Valea Cibinului, Valea Ialomiței, Vijeliei, lt. Zalic, Zâmbetului, Drumul la Rosu,

Drumul Gării, Drumul Osiei, Drumul Podul Pitarului, Drumul Valea Furcii, Drumul Valea

Doftanei, Drumul Coasa Grindului, Drumul Coasta Henti, Drumul Fântâna Babii, Str. Fântâna

Domnească; Intrări: Bacriului, Blejoi, Catlabuga, Drumul La Rosu, Dușului, Frasinului, Giulești

Sărindar, Mărgelelor, Răsadniței.

II. Modificări în ceea ce privește sporirea capacității de circulație:

- Sunt propuse următoarele modificări de largiri, reorganizari ale prospectului initial prin modificari

ale spatiilor verzi, crearea de noi benzi de circulație, micșorări trotuare ale arterelor de categoria I

existente pentru fluidizarea traficului.

-

Tabel nr.23: Modificari, reorganizări profiluri artere existente categoria I


1 Bd. Geniului 1.198

2 Sos. Grozăvești: Sos. Cotroceni-Pasaj Basarab 464

3 Bd. Iuliu Maniu-tronosn Arteră centură Valea Cascadelor 3.601

4 Bd. Iuliu Maniu-tronosn Valea Cascadelor- Pasaj Lujerului 2.238

5 Str Brașov-tronson Bd. Timisoara-Bd. Ghencea, prelungire sector 5

(închidere inel median)

1.465

- Sunt propuse următoarele modificări de largiri, reorganizari ale prospectului inițial prin modificari

ale spatiilor verzi, crearea de noi benzi, micsorari trotuare ale arterelor de categoria II existente

pentru fluidizarea traficului.

Tabel nr.24: Modificări, reorganizări artere existente categoria II

97

member of



1 Bd. Constructorilor 1.435

2 Bd. Ghencea-Drumul Sării Terminal tramvai 1.179

3 Bd. Regiei 600

4 Calea Giulești-tronson Bd. Constructorilor- Drumul Săbăreni

( capăt tramvai 41)

1.727

5 Bd. Uverturii 1.650

III. Inchiderea principalele inele rutiere și a diametralei E-V: Inelul median si Drumul express

Tabel nr.25: Inele rutiere

Nr.crt. Denumire arteră Lungime (Km)

1 Drum express-tronson zona de nord 2km

2 Drum express-tronson zona de sud 4,5km

3 Inel median-teritoriul de referinta 7 2km

Poza nr.28: Schemă intervenții majore artere existente

98

member of


IV. Propuneri de pasaje rutiere superioare și subterane prin proiecte elaborate anterior/

concomitent PUZ

Proiectul propune un număr de 7 pasaje superioare localizate astfel conform tabelului alăturat:

Tabel nr.27: Pasaje supraterane

Nr.crt. Localizare pasaj Preluări din

documentații de

urbanism suport

Lungime

rampă (m)

aproximativ

1 Pasaj Drum Express-Bd. Iuliu Maniu- Valea

Cascadelor-traversare CF

Conform PUG 900

2 Pasaj Drum Express peste Prelungirea Ghencea Conform PUG 400

3 Pasaj Str. Brașov-Prelungirea Ghencea Conform PUG 400

4 Pasaj Str. Brașov- Drumul Taberei Conform PUG 400

5 Pasaj Bd. Constructorilor- Calea Giulești- Conform doc PUZ Inel

Median teritoriul de

referință nr.7

800

6 Pasaj Drum Express- prelungire Calea Giulești-

Drumul Săbăreni

Conform PUG 1400

7 Pasaj Drum Express traversare râul Dâmbovița Conform PUG 700

Deasemenea sunt propuse un număr de 3 pasaje subterane astfel:

Tabel nr.26: Pasaje subterane

Poza nr.29: Localizare pasaje subterane și supraterane

Nr.crt Localizare Preluări din documentații de

urbanism suport

1 Prelungire pasaj subteran Lujerului cu ieșire în strada

Brașov

Conform PUG

2 Pasaj subteran Drumul Taberei Conform PUG

3 Pasaj subteran Sos. Cotroceni-Bd. Geniului-ieșire str.

Progresului

Conform PUG

Pasaje supraterane

Pasaje subterane

99

member of


În urma analizei situației existente ai fost identificate 18 intersecții existente cu probleme de

fluidixare a traficului, pentru care sunt necesare studii de trafic si evidențierea solutiilor optime. Proiectul

propune soluționarea acestor intersecții cu caracter informativ prin girații sau intersecții semaforizate

astfel:

- Giratii propuse prin proiect: Str. Brașov- Prelungirea Ghencea, str. Boisoara- Chibzuintei-ing.

Pascal Cristian;

- Girații propuse prin alte documentații de urbanism elaborate anterior sau concomitent PUZ sector

6:

o 1.Bd. Constructorilor- Calea Crângași ( Documentatie PUZ Inel Median teritoriul de

referință nr.7);

o Drumul Taberei- Drumul Sării (PUZ Nod Intermodal Răzoare, proiect aprobat cu HCL

nr.12 din 17.01.08)

- Intersecții semaforizate:

1.Str. Lujerului-Bd. Iuliu Maniu- Sos. Virtuții

2.Str. Valea Cascadelor- Bd. Iuliu Maniu






8. Bd. Timisoara- Str. Progresului ( Nod Răzoare)


10. Bd. Iuliu Maniu- Acces zona comercială Militari





Poza nr.30: Schema localizare intersectii propuse pentru solutionare

Intersecții intre artera de centura si penetratiile in oras

Intersectii artere majore de circulatii

Intersectii la nivel CF

100

member of


V. Propuneri de noi artere de circulație categoria II (prospect min 24,00m) si III (prospect min.

12-13,00m), artere de legătură a zonelor lipsite de conectivitate la fluxurile majore de circulație,

conform Anexei 66/2006 și în conformitate cu planul cadastral emis de către OCPI Bucuresti - (toate

aceste propuneri sunt cu caracter orientativ și vor fi definitivate în urma studiilor de specialitate)

Documentația de urbanism PUZ Coordonator Sector 6, propune un număr de 174 artere noi de

categoria II și III, cu o lungime totală de 78 Km.

Toate aceste propunerile respectă traseele cu caracter orientativ prevăzute prin PUZ-ul de Sector

din 2005. Față de situatia prevăzută în 2005 s-au adus doar corecții ale acestor trasee datorită, planului

cadastral emis de către OCPI București.

S-au propus astfel:

- 18 artere de categoria II cu un prospect de 24,00m, cu o lungime de 15,7km (9,7% din totalul

de 174 artere);

- 156 artere de categoria III cu un prospect de 12,00-13,00m, cu o lungime de 62,48 km (90,2%

din totalul de 174 artere).

Tabel nr. 27: Artere categoria II si III propuse pe zone de dezvoltare sector 6

Nr.crt. DENUMIRE LUNGIME (m) PROSPECT (m) CATEGORIE

ZONA B-dul Ghencea - B-dul Timisoara

1 DP 1 1576 23 II

2 DP 2 1576 13 III

3 DP 3 666 26 II

4 DP 4 330 13 III

5 DP 5 404 13 III

6 DP 6 1903 29 II

7 DP 7 910 23 II

8 DP 8 1580 13 III

9 DP 9 294 13 III

10 DP 10 1258 13 III

11 DP 11 288 13 III

12 DP 12 621 13 III

13 DP 13 330 13 III

14 DP 14 307 13 III

15 DP 15 366 13 III

16 DP 16 347 13 III

17 DP 17 1655 29 II

18 DP 18 1409 13 III

19 DP 19 397 13 III

20 DP 20 1526 23 II

21 DP 21 668 23 II

22 DP 22 732 13 III

23 DP 23 826 13 III

24 DP 24 198 13 III

25 DP 25 460 13 III

26 DP 26 485 13 III

27 DP 27 193 13 III

28 DP 28 852 13 III

29 DP 29 413 13 III

30 DP 30 244 12 III

31 DP 31 248 12 III

32 DP 32 246 12 III

33 DP 33 297 13 III

34 DP 34 297 13 III

101

member of


35 DP 35 135 13 III

36 DP 36 232 13 III

37 DP 37 218 13 III

38 DP 38 431 13 III

39 DP 39 496 13 III

40 DP 40 143 13 III

41 DP 41 289 13 III

42 DP 42 292 13 III

43 DP 43 145 13 III

44 DP 44 301 13 III

45 DP 45 762 13 III

46 DP 46 398 13 III

47 DP 47 376 13 III

48 DP 48 365 13 III

49 DP 49 180 13 III

50 DP 50 150 13 III

51 DP 51 191 13 III

ZONA B-dul Timisoara - B-dul Iuliu Maniu

1 DP 52 478 13 III

2 DP 53 146 13 III

3 DP 54 577 13 III

4 DP 55 485 13 III

5 DP 56 476 29 II

6 DP 57 506 13 III

7 DP 58 332 13 III

8 DP 59 3732 13 III

9 DP 60 408 13 III

10 DP 61 728 13 III

11 DP 62 344 13 III

12 DP 63 663 13 III

13 DP 64 597 13 III

14 DP 65 492 13 III

15 DP 66 369 13 III

16 DP 67 391 8 IV

17 DP 68 124 9 IV

ZONA B-dul Iuliu Maniu (cartierul Militari, zona Politehnica)

1 DP 69 569 12 III

2 DP 70 149 12 III

3 DP 71 163 12 III

4 DP 72 163 12 III

5 DP 73 147 12 III

6 DP 74 313 12 III

7 DP 75 260 12 III

8 DP 76 284 12 III

9 DP 77 306 12 III

10 DP 78 935 24 II

11 DP 79 398 12 III

12 DP 80 374 12 III

13 DP 81 387 24 II

14 DP 82 386 12 III

15 DP 83 356 24 II

16 DP 84 441 12 III

102

member of


17 DP 85 299 24 II

18 DP 86 102 12 III

19 DP 87 177 12 III

20 DP 88 60 12 III

21 DP 89 139 12 III

22 DP 90 77 12 III

23 DP 91 107 12 III

24 DP 92 152 12 III

25 DP 93 118 12 III

26 DP 94 346 12 III

27 DP 95 240 12 III

28 DP 96 156 12 III

29 DP 97 159 12 III

30 DP 98 104 12 III

31 DP 99 303 13 III

32 DP 100 143 13 III

33 DP 101 303 13 III

34 DP 102 579 13 III

35 DP 103 286 9 IV

36 DP 104 60 8 IV

37 DP 105 145 9 IV

38 DP 106 408 9 IV

39 DP 107 184 9 IV

40 DP 108 172 13 III

41 DP 109 215 13 III

42 DP 110 129 13 III

43 DP 111 544 13 III

44 DP 112 271 13 III

45 DP 113 254 13 III

46 DP 114 478 13 III

47 DP 115 397 13 III

48 DP 116 382 13 III

49 DP 117 351 13 III

50 DP 118 252 13 III

51 DP 119 520 13 III

52 DP 120 1916 13 III

53 DP 121 229 13 III

54 DP 122 122 13 III

55 DP 123 206 13 III

56 DP 124 191 13 III

57 DP 125 206 13 III

58 DP 126 193 13 III

ZONA CRANGASI - GIULESTI

1 DP 127 489 12 III

2 DP 128 1495 12 III

3 DP 129 666 12 III

4 DP 130 689 12 III

5 DP 131 105 12 III

6 DP 132 1350 12 III

7 DP 133 370 12 III

8 DP 134 531 12 III

103

member of


9 DP 135 323 12 III

10 DP 136 191 12 III

11 DP 137 100 12 III

12 DP 138 328 12 III

13 DP 139 106 12 III

14 DP 140 95 12 III

15 DP 141 198 12 III

16 DP 142 415 12 III

17 DP 143 380 12 III

18 DP 144 147 12 III

19 DP 145 341 12 III

20 DP 146 182 12 III

21 DP 147 780 12 III

22 DP 148 230 12 III

23 DP 149 123 12 III

24 DP 150 422 24 II

25 DP 151 2355 24 II

26 DP 152 793 12 III

27 DP 153 323 12 III

28 DP 154 456 12 III

29 DP 155 215 12 III

30 DP 156 472 12 III

31 DP 157 277 12 III

32 DP 158 628 12 III

33 DP 159 551 12 III

34 DP 160 389 12 III

35 DP 161 704 12 III

36 DP 162 187 12 III

37 DP 163 181 12 III

38 DP 164 177 12 III

39 DP 165 228 12 III

40 DP 166 76 12 III

41 DP 167 177 12 III

42 DP 168 170 12 III

43 DP 169 176 12 III

44 DP 170 194 12 III

45 DP 171 326 24 II

46 DP 172 165 24 II

47 DP 173 769 12 III

48 DP 174 807 24 II

TOTAL 78012

104

member of


Poza nr.31: Localizare drumuri propuse

Artere categoria III

Artere categoria II

105

member of


3.3.2.Propuneri de extindere a mijloacelor de transport în comun

Poza nr.32: Schema propunere extindere trasee mijloace de transport in comun

106

member of


În privința mijloacelor de transport în comun, principalele măsuri urmărite de documentația PUZ

Coordonator e Sector 6 sunt următoarele:

- prelungirea liniilor existente/crearea de noi linii de transport în comun în zonele de dezvoltare ale

sectorului 6, pe arterele de categoria a II-(prospect min. 24,00m): ne referim strict la cele 3 mari

zone identificate la faza de analiză a situatiei existente, zona de sud-vest, zona de vest și zona de

nord-vest:

o Drumul Gării, Calea Giulești-prelungire, cu un posibil terminal la intersecția Căii Giulești

cu str. Entuziasmului;

o Str. Fântâna Zânelor cu un posibil terminal la intersecția străzii cu Drumul Gării;

o Drumul la Rosu- Lacul Morii- Str. Vasile Mohor;

o Prelungire linii de transport in comun în zona de sud vest a sectorului pe arterele de

categoria a –II-a cu descărcare în Bd. Timișoara și Prelungirea Ghencea.

- realizarea unei legături între gara urbană Cotroceni și principalele fluxuri de circulatie;

- mutarea terminalului de autobuz și tramvai amplasat pe Bd. Timisoara la intersecția acestui

bulevard cu artera de centură.

3.3.3.Organizarea circulatie feroviare:

Calea ferată reprezintă un mijloc de transport călători de mare capacitate care împreună cu celelalte

sisteme se poate pune la punct un sistem de transport eficient, fluent și atractiv pentru călători, favorizând

dezvoltarea unui sistem integrat de transport.

Se propune amenajarea celor 4 traversări la nivel cu CF fără bariere astfel:

1.km 5+785 – Valea Cascadelor- propunere pasaj suprateran la traversare CF-drum express

2.km 4+545- Moinesti- rezolvare prin barieră semaforizată

3.km 3+150- Răsăritului- rezolvare prin barieră semaforizată

4.km 3+350- Lujerului- rezolvare prin pasaj subteran.

Propunerile sunt cu caracter orientativ și vor fi definitivate în urma studiilor de specialitate

realizate pentru fieare intersecție în parte. Deasemenea se propune reabilitarea zonei Gării Cotroceni si

transformarea ei într-o gară urbană.

3.4.Dezvoltarea echipării edilitare

3.4.1.Alimentare cu apă și canalizare:

- Se vor executa rețelele noi necesare pentru a asigura alimentarea cu apă și canalizarea zonelor unde

se propun noi străzi;

- Se vor asigura distanțele necesare pentru execuția, exploatarea și protecția sanitară a conductelor;

- Se vor monta vanele necesare pentru a asigura alimentarea cu apă continuă a consumatorilor

branșați la o rețea inelară;

- Se vor prevedea hidranți de incendiu necesari pentru a asigura stingerea unui posibil incendiu;

- Se vor monta apometre pentru înregistrarea debitelor de la consumatori;

- Se vor asigura, prin sistematizarea pe verticală și gurile de scurgere amplasate pe străzi, scurgerea

apelor de ploaie în canalizarea existentă sau nou propusă;

- Se va face o atentă coordonare a tuturor rețelelor edilitare din zonă, în primul rând pentru a păstra

calitatea apei potabile și pentru a asigura o intervenție rapidă în cazul unei defecțiuni;

- Toate lucrările propuse se vor executa numai în baza proiectelor de specialitate și având la bază

toate avizele necesare de la forurile competente.

REȚELE DE ALIMENTARE CU APĂ Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din zonele propuse se va asigura printr-un sistem

centralizat de alimentare care se va moderniza și extinde în viitor.

Distribuția apei potabile se va realiza printr-o rețea care va acoperi toata trama stradală.

Aceasta va fi echipată cu vane de aerisire și de golire, precum și cu hidranți pentru incendiu

exterior. Rețelele de distributie vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea, calitatea și la presiunea

cerută, conform normativelor în vigoare. Pentru sectorizarea rețelei, se vor prevedea cămine de vane.

Pentru combaterea eventualelor incendii, pe rețeaua de apă se vor prevedea hidranți exteriori.

Amplasarea rețelelor de apă se va face urmărind trama stradală (atât drumurile existente cât și cele propuse

107

member of


prin PUG), pe domeniul public. Conducta de distribuție apă se va îngropa cu respectarea adâncimii minime

de înghet de 90 cm peste generatoarea superioara, cât și cu respectarea distanțelor minime față de rețelele

subterane existente (gaze, cabluri electrice, telefonice, etc.).

Pe zonele de străzi situate la cote superioare presiunii de serviciu din conducta de apa se vor

prevedea la o viitoare extindere a rețelei secundare de distribuție apă, stații de pompare, cuve prefabricate

din polietilenă D= 1,00 m, echipate cu (1+1) electropompe submersibile, automatizate funcție de nivelele

de apă din cuvă.

În zonele în care rețeaua de alimentare cu apă propusa subtraverseaza drumurile/autostrada se

propune protectia acesteia în teava metalica, cu respectarea prevederilor standardelor si normativelor în

vigoare.

Dupa executarea tronsoanelor de apa propuse se vor asigura lucrari de refacere a zonei carosabile,

sau necarosabile, cu respectarea structurii zonei existente afectate.

ZONE DE PROTECTIE DE SIGURANTA:

Pentru rețelele de aducțiune (apeducte) se impun prin legislația în vigoare, precum și prin

Regulamentul Local de Urbanism următoarele reglementări:

- Dimensiunea zonei de protecție sanitară cu regim sever la aducțiunea de apă este de 10,0 m stânga-

dreapta de la generatoarele exterioare ale acestora.

- În zona de protecție sanitară cu regim sever sunt interzise: execuția construcțiilor, amenajărilor de

orice fel sau activități care nu sunt legate de exploatarea și transportul apei potabile, conform HGR

nr. 930/2005.

- Pentru terenurile proprietate privată aflate în limita zonei de protecție severă a aducțiunilor, se

poate proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică.

În vederea gestionării corecte a propunerilor de extindere a rețelelor de aprovizionare cu apă,

pentru zonele în care se propun noi dezvoltări – prelungirea Ghencea, periferia cartierului Militari, cartierul

Giulești – este obligatoriu ca autoritățile administrative locale să comande întocmirea unor proiecte de

specialitate care să coordoneze extinderea rețeleleor de apă și cu celelalte rețele din zonă.

REȚEA DE CANALIZARE

Retelele de canalizare menajera vor fi situate între marginea carosabilului si limita proprietatilor,

cu respectarea distantelor impuse fata de retelele subterane si aeriene existente, conform SR EN 8591/1-97.

În zonele în care reteaua de canalizare propusa subtraverseaza drumurile/autostrada se propune

protectia acesteia în teava metalica, cu respectarea prevederilor standardelor si normativelor în vigoare.

Dupa executarea tronsoanelor de canalizare propuse se vor asigura lucrari de refacere a zonei

carosabile, sau necarosabile, cu respectarea structurii zonei existente afectate.

Rețelele proiectate de alimentare cu apa si canalizare respecta standardele si normativele în

vigoare, si anume:

- SR 1343-1/2006 – Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati

urbane si rurale;

- STAS 1478/1990 – Alimentari cu apa la constructii civile si industriale;

- SR 1846-1/2006 – Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;

- SR 1846-2/2006 – Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape meteorice;

- STAS 9470/73 - Ploi maxime. Frecvente, durate, intensitati;

- STAS 4165/88 – Rezervoare de beton armat si beton precomprimat;

- SR 8591/97 – Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare;

- HG 930/2005 – Hotarâre pentru aprobarea „Normelor specifice privind caracterul si marimea

zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica”;

- OMS 536/1997 – Normative de igiena si recomandarile privind modul de viata al populatiei;

- NTPA-001/2002 - Normativul privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzate

industriale si orasenesti la evacuarea în receptorii naturali”.

3.4.2.Alimentare cu energie electrică

Principalele lucrari de investitii în domeniul alimentarii cu energie electrica urmaresc în special o

crestere a sigurantei în exploatare prin modernizari si retehnologizari ale instalatiilor energetice.

108

member of


Sunt prevazute, de asemenea, o serie de lucrari în scopul amplificarii retelelor electrice pentru

deservirea noilor zone ale municipiului propuse pentru dezvoltarea urbanistica.

Principalele directii de strategie de dezvoltare sunt:

- reabilitarea si modernizarea retelelor de distributie de 110 KV, medie si joasa tensiune;

- restructurarea si automatizarea retelelor de distributie.

În urmatorii ani municipiul Focsani va cunoaste o dezvoltare urbanistica importanta. Este avut în

vedere în primul rând o crestere a spatiului locativ precum si a cererii unor unitati economice sau de interes

social. Alimentarea cu energie electrica a noilor zone rezidentiale sau de alt interes se va face prin

extinderea retelelor de medie si de joasa tensiune. Acestea vor urmari trama stradala existenta sau care se

propune prin actualul Plan Urbanistic Zonal.

Posturile de transformare noi vor fi amplasate în centrele de greutate ale zonelor pe care le vor

deservi. La proiectarea tramei stradale se va tine cont de suprafata necesara amplasarii posturilor de

transformare pe domeniul public. Retelele de medie si joasa tensiune se vor realiza etapizat, cu înscriere

într-o schema finala stabilita pentru o perioada de minimum 20-25 ani.

Se vor adopta solutii „autostructurate” care vor permite preluarea sporului necesar de energie, fara

a fi necesare modificarea elementelor esentiale (si implicit a caracteristicilor tehnico-constructive

principale) ale retelelor existente.Solutiile propuse de alimentare cu energie electrica a consumatorilor au

fost stabilite luând în considerare urmatoarele:

- categoriile de utilizare ale terenurilor, pe zone si subzone;

- procentul de ocupare al terenului;

- indicatorii de fiabilitate;

- suprafete si volume construite minime;

- asigurarea de conditii optime pentru exploatare;

- evolutia consumului în urmatorii 10 ani;

- zonele de protectie si siguranta.

Astfel, pentru zonele în care este posibil a fi amplasati consumatori casnici, solutia de alimentare

cu energie electrica propusa, este prin retele de distributie de medie si joasa tensiune subterane si posturi de

transformare în cabina.

Pentru zonele în care ponderea consumatorilor de tip industrial este mare, s-a propus extinderea

retelei de medie tensiune, de tip aerian, astfel încât sa fie posibila racordarea consumatorilor etapizat. În

functie de tipul consumatorului si de consumul acestuia furnizorul va stabili punctul de racordare la retea.

Toate arterele de circulatie, propuse în actualul PUZ, vor fi prevazute cu instalatii de iluminat

public, utilizându-se corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau sodiu.

ZONE DE PROTECTIE DE SIGURANTA:

Latimea zonei de protectie si de siguranta pentru LEA de înalta tensiune (IT) este:

- LEA 110kV - 37m;

- LEA 400kV – 75m.

Pentru a se putea construi este necesar sa se respecte distanta minima de siguranta de 4m între

conductorul extrem al liniei, la deviatia maxima si cea mai apropiata parte a cladirii fara sa constituie

traversare.

Se interzice amenajarea de parcaje auto pe platforme în aer liber traversate de LEA 20kV si LEA

110kV. Se interzice traversarea de catre LEA 20kV si LEA 110kV a conductelor supraterane de transport

gaze. Zona de protectie, pentru o statie de transformare, este delimitata de împrejmuirea instalatiilor,

echipamentelor si a anexelor tehnologice ale acestora.

Zona de siguranta a unei statii electrice, tinând seama de tensiunea cea mai înalta a acesteia, se

stabileste astfel:

- Pentru o statie electrica cu tensiunea cea mai înalta de 110kV:

o Statie de tip exterior-zona extinsa în spatiu delimitate la distanta de 20m de împrejmuirea

statiei;

o Pentru o statie electrica cu tensiunea cea mai înalta de 220kV/400kV: zona extinsa în

spatiu delimitata la distanta de 35m de împrejmuirea statiei, pe fiecare latura a acesteia.

Pentru posturile de transformare aeriene zona de protectie si de siguranta este delimitata de

conturul fundatiei stâlpilor si de proiectia pe sol a platformei suspendate.

109

member of


Pentru LEA MT – zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si

sunt simetrice fata de axul liniei – 24m.

Distanta minima de siguranta a LEA 20kV fata de constructii este 3m între conductorul extrem al

LEA 20kV si cea mai apropiata parte a constructiei fara sa constituie traversare.

LEA 20kV se construiesc la marginea drumurilor, în culoare amplasate în zonele de protectie ale

drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora.

Pentru LEA J.T. – zona de protectie si de siguranta se delimiteaza la 0,1m în exteriorul

conductoarelor extreme ale liniei.

Se interzice amplasarea instalatiilor ce genereaza în jurul lor zona exploziva, la o distanta mai mica

de 1,5 ori H deasupra solului a celui mai înalt stâlp fata de limita zonei explozive.

În cazul instalarii în pamânt a cablurilor de medie/joasa tensiune zona de protectie coincide cu zona

de siguranta, este simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8m.

La realizarea de obiective noi, se va obtine în mod obligatoriu avizul de amplasare de la Societatea

de Distributie a Energiei Electrice.

- NTE 003/04/00-Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste

1000V;

- NTE007/08/00-Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;

- ANRE 4.1.207.0.01.09/03/07 – Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de

siguranta aferente capacitatilor energetice;

- PE132/2003- Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica;

- PE 106/2003- Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune;

- STAS 2612/1987: Protectia împotriva electrocutarilor. Limite admise;

- STAS 12217/1988: Protectia împotriva electrocutarilor la utilaje si echipamente electrice mobile;

- STAS 297/1/1988: Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale;

- STAS 297/2/1992: Culori si indicatoare de securitate;

- SR 2970/2005: Stâlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii aeriene.

Conditii tehnice generale de calitate;

- SR EN 12843/2006 : Produse prefabricate din beton;

- SR EN 13369:2004 Regului comune pentru produse prefabricate de beton;

- PE 009/93: Norme de prevenire si dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul

energiei electrice si termice;

- NTE 401/03/00: Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor în

instalatii electrice de distributie de 1-110KV;

- 1-RE-Ip 30/2004: Îndreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamânt;

- NTE 001/03/00: Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor

electroenergetice împotriva supratensiunilor;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice aprobate.

3.4.3.Telecomunicații

Pentru asigurarea de servicii de telecomunicatii în zonele de extindere a intravilanului se propune

extinderea retelelor de comunicatii electronice subterane, în lungul drumurilor existente sau propuse.

Având în vedere disfunctionalitatile semnalate în situatia existenta si anume dispunerea cablurilor

pe stalpi, se propune preluarea retelelor de comunicatii în canale subterane speciale, având ca efect:

- rezolvarea problemelor generate de amplasarea aeriana a cablurilor de comunicatii electronice;

- ridicarea standardului de servicii de telefonie, transmisii de date, CATV;

- asigurarea accesului egal al tuturor locuitorilor si persoanelor juridice la servicii de comunicatii de

o calitate îmbunatatita si a posibilitatii de a alege pe oricare din furnizorii de servicii de

telecomunicatii care opereaza în sectorul 6.

3.4.4.Alimentare cu energie termică

Propunerile de dezvoltare a sistemului de alimentare cu energie termică se va înscrie în strategia de

investiții a RADET.

Obiectivele specifice ale proiectelor de investiţii vor viza:

- creşterea eficienţei energetice cu respectarea directivelor UE privind mediul înconjurător;

110

member of


- reducerea costurilor tehnologice şi de exploatare pentru asigurarea suportabilităţii serviciului la

client;

- asigurarea corectitudinii şi transparenţei în relaţiile comerciale cu clienţii, dar şi cu furnizorii de

energie termică şi utilităţi;

- asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului de furnizare a energiei termice.

Activităţile RADET vor viza:

- modernizarea si retehnologizarea retelelor termice de transport si distributie;

- modernizarea, optimizarea si eficientizarea functionarii centralelor termice proprii RADET;

- modernizarea, retehnologizarea si optimizarea functionarii punctelor termice aflate în exploatarea

RADET;

- realizarea sistemului dispecer de supraveghere si conducere operativa a sistemului de termoficare

din Municipiul Bucuresti;

- contorizarea energiei termice pe întregul lant tehnologic, pâna la client si contorizarea tuturor

consumurilor proprii RADET;

- montarea, în subsolurile consumatorilor racordati la punctele termice modernizate, a

echipamentelor pentru echilibrarea hidraulica a acestora;

- extinderea retelelor de transport si atragerea de noi clienti.

3.4.5.Alimentare cu gaze naturale

Reteaua de distributie gaze naturale va deservi toti potentialii consumatori ai sectorului 6, va

urmari trama stradala (atât drumurile existente cât si cele propuse prin PUZ), va avea o configuratie

telescopica, se va pozitiona îngropat si va fi prevazuta cu robineti de sectorizare.

La proiectarea si executia retelei de distributie gaze naturale se vor respecta atât prevederile

normativului I6/98, cât si SR 8951/1-97 privind distantele minim admise fata de cladiri si de alte retele

aeriene sau subterane.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale se va executa în conformitate cu proiectele de specialitate

ce se vor întocmi ulterior.

Alimentarea cu gaze naturale a terenurilor nou introduse în intravilan se va face treptat, tinând cont

de necesitatile fiecarui trup în parte, de posibilitatile financiare ale beneficiarilor si de solutiile optime de

introducere a gazelor naturale în zonele respective.

În cazul în care utilizatorii doresc alimentarea cu gaze la sobe, se recomanda montarea de arzatoare

automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 si 0,82 m3N/h, aprobate ISCIR

CERT care respecta Norma europeana 90/396/EEC. Aceste arzatoare utilizeaza placi ceramice radiante

care asigura ardere completa în sistem turbojet, dezvoltând temperaturi de cca. 1000ºC. Aceasta ardere

reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, în comparatie cu arzatoarele utilizate în prezent.

Sistemul complet de automatizare asigura întreruperea gazului atunci când se detecteaza lipsa de

oxigen, lipsa tirajului la cos sau când scade presiunea din reteaua de gaze; se asigura, de asemenea,

protectia la aprinderi accidentale, functionarea la presiune constanta, aprinderea piezoelectrica fara

conectare la priza electrica si posibilitatea reglarii temperaturii ambiante.

În calcule curente, pentru încalzirea unei gospodarii individuale (mediul rural) se are în vedere un

debit instalat de 2,47 Nmc/h, debit ce reprezinta: 0,67 Nmc/h pentru prepararea hranei si trei sobe de

teracota cu un debit de 0,6 Nmc/h fiecare sau o centrala termica cu 1,8 Nmc/h, debit minim care poate fi

majorat astfel încât sa fie asigurata sarcina termica necesara pentru încalzirea fiecarei locuinte.

Conductele retelei de distributie vor fi din teava de polietilena de înalta densitate în conformitate

cu proiectele de specialitate ce se vor întocmi ulterior. Acestea se vor poza la o adâncime de 0,9 m

masurata de la generatoarea superioara a conductei la suprafata solului si vor fi amplasate în lungul

strazilor numai pe teritoriul domeniului public în urmatoarea ordine de preferinta: în zone verzi, sub

trotuare, sub alei pietonale, sub zona carosabila.

În conformitate cu Normele tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de

alimentare cu gaze naturale 58/4.02.2004, diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt:

- Conducte de distributie, minim Ø 2” pentru conducte de otel, respectiv Dn 40 mm pentru conducte

de polietilena;

- Bransamente si instalatii de utilizare, minim Ø 1” pentru conducte de otel, respectiv Dn 32 mm

pentru conducte de polietilena.

111

member of


Pe portiunile de drum care traverseaza canale de desecare, viroage, conductele de gaze naturale se

vor monta suprateran si vor fi realizate din otel.

La amplasarea conductelor de gaze se vor respecta Normele tehnice 58/4.02.2004, cu privire la

distantele minime între conductele de gaze si alte instalatii, constructii, obstacole.

Pe strazile cu carosabil modernizat vor fi prevazute doua conducte, câte una pe fiecare parte a

strazii, aceasta solutie prezentând avantajele:

- se va reduce spargerea carosabilului atât pentru executia conductelor de distributie cât mai ales

pentru executia bransamentelor;

- elasticitate mai mare în exploatare, deoarece în caz de necesitate se poate separa (scoate din

functiune) numai jumatate din strada respectiva;

- realizarea de bransamente scurte si fara a stânjeni circulatia rutiera din zona de lucru, ceea ce

conduce la o exploatare mai sigura si costuri minime pentru abonat.

În vederea asigurarii unei bune exploatari a sistemului de distributie se prevede ca acesta sa aiba o

configuratie inelara ramificata, care va acoperi cu conducte toate strazile localitatii. Eventualele traversari

de drumuri se vor realiza prin foraje orizontale, conductele se vor monta în tuburi de protectie, iar

eventualele traversari de ape se vor executa în solutie supraterana. Conductele de distributie a gazelor vor fi

coordonate cu celelalte retele tehnico-edilitare existente sau propuse, pe aceleasi trasee, direct în sol sau în

galerii tehnice. Detalierea retelelor de gaze, dimensionarea si amplasarea exacta a conductelor vor face

obiectul proiectelor de specialitate elaborate de specialistii agreati. Atât în faza de proiectare cât si la

realizarea si exploatarea retelelor de gaze naturale se vor respecta distantele minime de protectie dintre

acestea si alte instalatii sau constructii, zone în care se interzic orice fel de lucrari.

Distantele minime dintre conductele subterane de gaze naturale si diferite instalatii, constructii sau

obstacole Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de

alimentare cu gaze naturale 58/4.02.2004 aparute în MO 173 bis din 27.02.2004

Tabel nr. 28

Nr.

crt.

Instalatia, constructia sau

obstacolul

Distanta minima în

[m]

de la conducta de gaze

din PE de:

Distanta minima în [m]

de la conducta de gaze

din OL de:

P.J. P.R. P.M. P.J. P.R. P.M.

1 Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de

terenuri susceptibile a fi construite 1 1 2 2 2 3

2 Cladiri fara subsoluri 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2

3 Canale pentru retele termice,

canale pentru instalatii telefonice 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2

4 Conducte de canalizare 1 1 1,5 1 1 1,5

5

Conducte de apa, cabluri de

forta, cabluri telefonice montate

direct în sol, sau caminele

acestor instalatii

0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6

6

Camine pentru retele termice,

telefonice si canalizare, statii sau

camine subterane în constructii

independente

0,5 0,5 1 1 1 1

7 Linii de tramvai pâna la sina cea

mai apropiata 0,5 0,5 0,5 1,2 1,2 1,2

8 Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5

9 Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

10

Linii de cale ferata, exclusiv cele din statii,

triaje si incinte industriale

- în rambleu

1,5* 1,5* 1,5* 2* 2* 2*

- în debleu, la nivelul terenului 3** 3** 3** 5,5** 5,5** 5,5**

112

member of


Nota: Distantele exprimate în metri se masoara în proiectie orizontala între limitele exterioare ale

conductelor sau constructiilor.

*) – De la piciorul taluzului

**) – Din axul liniei de cale ferata

Se va solicita si acordul SNCFR.

Distantele de siguranta pentru statiile de reglare – masurare Conform Normelor tehnice privind

proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 58/4.02.2004 aparute în

MO 173 bis din 27.02.2004

Tabel nr. 29

Nr.

crt.

Destinatia constructiilor

învecinate

Distantele de siguranta [m], pentru statii de capacitate:

Până la 6.000 [m3/h]

6.000 … 30.000

[m3/h]

Peste 30.000

[m3/h]

Presiunea la intrare [bar]

<2 2...6 >6 <2 2...6 >6 <6 >6

1

Cladiri industriale si

depozite de materiale

combustibile

- grad I-II rezistenta la

foc, categoria A, B

pericol de incendiu

7 10 12 11 13 18 22 27

- grad III-V rezistenta la

foc 7 10 15 12 15 20 25 30

- categoria C, D, E

pericol de incendiu 7* 10 12 10 12 15 20 25

2

Instalatii industriale în

aer liber

- categoria A, B, C, D,

E, pericol de incendiu

7 10 13 11 13 18 18 27

3

Cladiri civile (inclusiv

cele administrative de

pe teritoriul unitatilor

industriale)

- grad I-II rezistenta la

foc

7* 10 12 10 12 15 20 25

- grad III-V rezistenta la

foc 7 12 15 12 15 20 25 30

4

Linii de cale ferata

- curenta 20 20 20 20 20 20 25 30

- de garaj 20 20 20 20 20 20 20 25

5 Marginea drumurilor

carosabile 4 5 8 4 6 10 6 10

6 Linii electrice de înalta

tensiune 20 20 20 20 20 20 20 40

*) Statii de capacitate pâna la 1.000 m3 (si presiune de intrare < 2 bar) se pot alipi de un perete al

cladirii învecinate cu conditia ca peretele cladirii sa fie rezistent la explozie, sa nu aiba goluri

(ferestre, usi pe o lungime care depaseste cu 5 m limitele statiei în ambele directii si pe o înaltime de 3

m deasupra statiei).

Este recomandabil ca majoritatea cladirilor de interes public si mai ales cele cu aglomerari de

persoane (gradinite, scoli, dispensar, camin cultural, primarie etc.) sa fie echipate cu încalzire centrala si cu

centrale termice proprii, realizându-se astfel o crestere a confortului si sigurantei în exploatare, o micsorare

a numarului de puncte de foc si, deci, a pericolului de incendiu si accidente. De asemenea, exista astfel

posibilitatea de a se prepara si apa calda de consum menajer. Centralele termice vor fi realizate cu

113

member of


respectarea normelor PSI, ISCIR si cele de siguranta în domeniul utilizarii gazelor naturale. Aceste centrale

vor fi corelate cu o alimentare corecta cu apa pentru umplerea instalatiei si pentru prepararea apei calde

menajere, precum si cu o canalizare capabila sa preia debitele sporite de apa uzata.

Centralele termice vor fi alimentate de preferinta cu gaze naturale, pentru consumatorii importanti

fiind recomandata si realizarea de gospodarii de combustibil lichid (pastrarea acestor gospodarii acolo unde

exista) pentru perioadele de vârf de consum a gazelor, când presiunea scade în retele.

Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90% dotate cu arzatoare

automate, cu grad redus de poluare. Exista, de asemenea, posibilitatea de a alimenta centralele termice,

precum si masinile de gatit cu gaz petrolier lichefiat (GPL) stocat în recipiente mic-vrac tip BUTAN GAS

ROMANIA sau SHELL GAS.

Instalatiile de utilizare a gazelor naturale se vor racorda la retelele de distributie printr-un

bransament la capatul caruia se monteaza postul de reglare echipat cu regulator de debit, îmbinare

electroizolanta si armaturile respective, toate protejate într-o firida (metalica sau din zidarie) amplasata la

limita proprietatii.

În scopul micsorarii numarului de racorduri la conducte si de traversari ale strazilor se recomanda

sa se execute un bransament pentru doi consumatori alaturati, numarul de posturi de reglare urmând a se

stabili de la caz la caz. În instalatiile de utilizare vor fi admise numai aparate de utilizare si arzatoare

standardizate, omologate sau cu agrement tehnic, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.

Reglementari

- Aparatele de utilizare a gazelor naturale vor fi standardizate, omologate sau cu agrement tehnic, în

conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare;

- Peretii noilor cladiri trebuie sa fie executati din zidarie de caramida de 35 cm grosime, sau similar,

cu strat exterior de termoizolatie pentru a se realiza un coeficient global de transmisie a caldurii

corespunzator, obtinându-se un consum scazut de combustibil, precum si reducerea poluarii

datorita arderii combustibililor;

- Randamentul cazanelor utilizate pentru încalzirea centrala (pentru o cladire sau un grup de cladiri)

trebuie sa fie peste 90%, urmând a se acorda o atentie deosebita realizarii unui ansamblu corect

calculat si executat arzator-cazan-cos. Cosul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de

vedere al prevenirii incendiilor;

- Pentru evitarea poluarii solului si apelor de suprafata si subterane, în cazul alimentarii cu

combustibil lichid, rezervoarele metalice de depozitare se vor amplasa în cuve de beton armat sau

vor fi realizate cu pereti dubli;

- În cazul folosirii gazului petrolier lichefiat (GPL) înmagazinat în recipiente pentru alimentarea

instalatiilor de încalzire centrala si pentru prepararea hranei, atât la instalatiile deja existente, cât si

la cele care pot aparea în viitor, se vor respecta prescriptiile tehnice ale ISCIR nr. C8- 1997 pentru

proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, si verificarea recipientelor stabile de stocare si

alimentare în instalatii de gaze petroliere lichefiate, cu capacitatea pâna la 5000 litri.

În conformitate cu aceste prescriptii tehnice, distantele minime obligatorii în metri pentru

instalarea recipientelor sunt:

Tabel nr. 30: Distante în metri, capacitati în litri

Nr.

crt Obiective ≤3000 3001...5000

1 Autocisterna 3 3

2 Cladiri de locuit si anexe, spatii de productie, ateliere,

depozite (altele decât cele cu regim special) 5 7,5

3

Cladiri publice: sali de spectacole, hoteluri, scoli,

spitale, biserici, birouri, cladiri administrative, inclusiv

prizele de aer ale acestora, canalizari, alte obiective cu

destinatie similara

15 15

4 Linii electrice de joasa si medie tensiune (masurarea se

face de la proiectia în plan a acestora), cale ferata. 15 20

114

member of


5 Linii electrice de înalta tensiune (masurarea se face de

la proiectia în plan a acestora) 20 20

6 Limita de proprietate 3 3

La întocmirea PUZ si PUD se va tine seama de aceste distante pentru a se asigura instalarea corecta

a recipientelor.

Se vor respecta în principal urmatoarele reglementari:

- Legea fondului funciar nr. 18 / 1991 cu completarile ulterioare;

- Legea petrolului nr. 134 / 1995, ale carei prevederi se aplica si gazelor naturale;

- Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia nr. 213 / 1998;

- Normativul departamental nr. ND 3915 – 94 pentru proiectarea si construirea conductelor

colectoare si de transport gaze naturale;

- Normativ departamental PSI în industria extractiva de petrol si gaze 1986 (în curs de revizuire)

- STAS 8591 – 97 Amplasarea în localitati a retelelor edilitare subterane executate în sapatura;

- STAS 9312 - 87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte - Prescriptii de proiectare;

- Ordinul 462 – 93 al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului – anexa 2 – Norme de

limitare a emisiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere;

- Normativul I 6 – 98 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

- Normativul experimental I 6 PE/2000 pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a

gazelor naturale cu conducte din polietilena;

- Normativul I 31 – 99 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere

lichefiate (GPL);

- HG 538 / 1999 privind conditiile de emitere a acordului de utilizare si consum al gazelor naturale;

- Normativul P 118 – 99 de siguranta la foc a constructiilor

- HG 678 / 1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere

a incendiilor.

- Normele tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze

naturale 58/4.02.2004 aparute în MO 173 bis din 27.02.2004.

În cazul utilizarii pentru încalzire si prepararea hranei a gazelor petroliere lichefiate (GPL) în

sistem mic-vrac se vor respecta prevederile Normativului I 31-99 pentru proiectarea si executarea

sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate. În tabelul de mai sus sunt indicate distantele minime

de siguranta dintre depozitele de GPL cu recipiente fixe si obiectivele învecinate.

Pentru eliberarea autorizatiilor de construire în zona conductelor de transport gaze naturale sau alte

fluide combustibile se va solicita în mod obligatoriu avizul tehnic din partea detinatorului.

3.4.6.Gospodărie comunală

În prezent pe teritoriul sectorului 6 din municipiul Bucuresti, nu este necesar să se facă lucrări

specifice de gospodărire a apelor.

3.5.Protecția mediului:

3.5.1.Reglementarea terenurilor inundabile

Referitor la modificările intervenite în regimul natural al apelor subterane freatice datorită unor

factori antropici – se recomandă trecerea sub observaţie a nivelului apelor freatice la fundaţiile clădirilor

aflate în zona de influenţă a lucrărilor efectuate pe râul Dâmboviţa, la metrou şi pe râul Colentina şi

cartarea zonelor cu nivel freatic periculos.

Pentru Sectorul 6 al municipiului București, reale probleme de risc hidrologic la nivelul

comunităţii urbane (în special carierele, Crângaşi-Giuleşti şi Militari), ridică Lacul Morii în condiţiile unei

funcţionări deficitare. Riscul de rupere a digurilor şi barajelor conturează regiunea Lacul Morii ca areal de

disfuncţionalitate prin accentuarea riscului de inundaţie în cazul funcţionării deficitare.

Se interzice amplasarea constructiilor de locuit principale (permanente) in zonele inundabile cu

risc mai mare de 1%.

115

member of


Amplasarea altor constructii de importanta redusa in zonele inundabile este permisa numai pe

riscul beneficiarului si cu dovedirea de catre acesta a luarii in calcul la proiectare a riscului la inundatii si

elaborarii unui plan de evacuare in caz de risc. Pentru reducerea pagubelor materiale, aceste cladiri se

recomanda sa fie executate fara subsol si cu nivelul parterului peste cota de inundabilitate.

Amplasarea constructiilor de importanta normala in zonele inundabile se poate face numai dupa

realizarea lucrarilor de protectie la inundatii (indiguiri etc.).

Amplasarea constructiilor din clasa I si II de importanta pe terenuri situate sub cota de

inundabilitate este interzisa.

PUZ – ul coordonator aferent sectorului 6 al Municipiului Bucuresti va tine cont de gradul actual

de inundabilitate in zona polderului natural inundabil Giulesti Sarbi (spatiu prevazut in planul de aparare al

capitalei la inundatii) – conform studiului de inundabilitate ce insoteste documentatia de aviz.

Se vor respecta intocmai prevederile din avizul de gospodarirea apelor.

3.5.2.Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri, plantări de zone verzi

Conform documentației „Cadastrul verde al Municipiul București – Registrul Spațiilor Verzi”,

publicat pe pagina de internet a Primariei Municipiului București, pe teritoiul administrativ al sectorului 6

din municipiul București a fost identificată o suprafață de 17,0 ha terenuri degradate.

În vederea recuperării acestor terenuri, prin actualizarea PUZ Coordonator Sector 6 se propune

amenajarea acestora ca spații verzi, acestea fiind încadrate în zona spațiilor verzi marcate distinct pe

planșa de Reglementări Urbanistice, atât prin culoare verde, cât și prin simbolul specifica acestor zone „V”.

Încadrarea terenurilor degradate în zona spațiilor verzi reprezintă o măsură strategică care va ajuta

și la creșterea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor, și va fi unul din instrumentele administrației

publice locale în procesul de sistematizare a spațiilor verzi.

3.5.3.Organizarea sistemelor de spații verzi :

Propunerea de organizare a sistemelor de spații verzi de pe teritoriul administrativ al sectorului 6,

este subordonată legislației în vigoare și anume Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea

spațiilor verzi din intravilanul localităților (republicată) și OUG 114 /2007 a legislației de mediu.

Strategia de sistematizare a sistemului de spații verzi vizează creșterea suprafeței de spațiu verde

pe cap de locuitor – de la 17,71 mp/ locuitor în prezent la minim 26 mp/locuitor până în 2013.

În acest sens prin actualizarea PUZ Coordonator Sector 6, s-a optat pentru păstrarea terenurilor

unităților terotoriale de referință reglementate prin documentații de urbanism anterioare aprobate conform

legislației în vigoare ca fiind destinate amenajării de spații verzi, aducându-se corecții în ceea ce privește

tipurile de spații verzi coroborat cu activitățile permise pe acele terenuri.

Sistemul de spații verzi se propune a fi structurat pe principiul unei „pânze de păianjen”, unde

rețeaua de căi de comunicații va alcătui „pânza de păianjen”, iar în acestă rețea se vor amplasa tipurile de

spații verzi – „nuclee” verzi legate prin „coridoare verzi”.

Propunerea Dezvoltării sistemului de spații verzi a avut în vedere următoarele principii:

- identificarea și păstrarea spațiilor verzi compacte situate pe terenurile aparținând domeniului public

(parcuri, grădini, scuaruru, baze sportive etc.);

- identificarea terenurilor degradate de pe teritoriu sectorului 6 care pot fi amenajate ca spații verzi;

- identificarea zonelor deficitare și propunerea extinderii suprafețelor de spațiu verde.

Extinderea suprafețelor de spațiu verde reglementate prin actualizarea PUZ Coordonator Sector 6,

se propune a se face în principal pe terenuri domeniu public. Acolo unde nu se poate propunerea extinderea

spațiilor verzi se face pe terenuri proprietate privată afectate de riscuri naturale, culoare de protecție

stabilite prin legislația în vigoare etc.

Sistemul de spații verzi va fi alcătuit din următoarele tipuri de terenuri:

- parc – spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar;

- scuar – spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit,

în jurul unor dotări publice;

- grădina botanică;

- bază sau parc sportiv pentru practicarea sportului de performanță;

- spații verzi aferente louințelor de tip condominiu;

- pădure de agrement;

116

member of


- spații verzi pentru protecția cursurilor de apă și lacurilor;

- culoare de protecție față de infrastructura tehnică

Poza nr.33: Schema propunere extindere sistem de spații verzi în sectorul 6

117

member of


Tabel nr. 31: Structura sistemului de spații verzi în sector 6 conform propunerilor stabilite prin PUZ

Coordonator Sector 6

Categorie spatiu verde

EXISTENT

PROPUS

Cadastrul Verde al mun.

Bucuresti - Registrul

Spatiilor Verzi

PUZ Coordonator Sector 6

ha

% ha %

din total

suprafata

teritoriu

administrativ

sector 6

din total

spatii

verzi

din total

suprafata

teritoriu

administrativ

sector 6

din total

spatii

verzi

Spatii verzi publice cu acces nelimitat: Parcuri 47,00 1,21% 7,15% 70,31 1,76% 6,42%

Spatiu

verde dispersat

in

teritoriu*

Spatii verzi publice cu acces nelimitat:

Gradini, scuaruri, fasii plantate

610,00 15,64% 92,85%

625,50 17,00% 57,13%

Spatii verzi

publice de

folosinta

specializata

Spatii verzi aferente dotarilor publice:

crese, gradinite,

scoli, unitati sanitare sau de protectie

sociala, institutii,

edificii de cult, cimitire

Gradini botanice si

zoologice, muzee in

aer liber, parcuri

expozitionale, zone

ambientale si de

agrement pentru animalele dresate in

spectacolele de circ

17,41 0,45% 1,68%

Baze sau parcuri

sportive pentru practicarea sportului

de performanta

39,99 1,03% 3,65%

Spatii verzi pentru agrement: baze de

agrement, poli de agrement, complexuri si

baze sportive 242,98 6,23% 22,21%

Spatii verzi pentru protectia lacurilor si

cursurilor de apa 38,36 0,98% 3,50%

Culoare de protectie fata de infrastructura

tehnica 37,97 0,97% 3,47%

Paduri de agrement 21,33 0,55% 2,01%

TOTAL SPATII VERZI 657,00 16,85% 100,00% 1093,85 28,05% 100,00%

Suprafata de spatii verzi pe cap de locuitor in

sectorul 6 (**calculata la

un nr. de 371.861 locuitori, populatie stabila in

2009, conf. INSSE)

17,71mp/locuitor

28,56mp/locuitor**

*NOTA: spatiu verde EXISTENT a fost preluat insumat din cadastru verde al Municipiului Bucuresti, unde suprafata de spatiu verde nu este reprezentata detaliat, ci are un total de 610,00 ha.

SUPRAFATA TERITORIULUI

ADMINISTRATIV SECTOR 6

3.900,00 100%

Comparativ cu situația existentă a sistemului de spații verzi identificată și menționată în „Cadastrul

Verde al Municipiului București – Registrul Spațiilor Verzi”, actualizarea documentației PUZ Coordonator

118

member of


Sector 6 vine cu propuneri de îmbunătățire în vederea atingerii minimului de 26 mp spațiu verde/locuitor

stabilit pentru a fi atins până în 2013.

În acest sens propunerile din PUZ identifică noi zone cu potențial de dezvoltare a unor spații verzi

compacte (de exemplu în zona Lacul Morii - Giulești), precum și identificarea în zona Pelungirea Ghencea

a terenurilor ce vor fi amenajate ca spațiu verde.

Comparactiv cu situația existentă în teren, PUZ Coordonator Sector 6 actualizat aduce o creștere de

circa 10% a suprafeței de spațiu verde raportat la suprafața totală a teritoriului administrativ al sectorului 6

– de la 16,85% la 27, 23%.

În consecință va crește și suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor de la 17,71 mp/locuitor la

28,56 mp/locuitor.

Cea mai mare creștere va fi la categoria de spații verzi destinată parcurilor va crește de aproximativ

de doua ori față de situația existentă (de la 47,00 ha la 94,95 ha).

Conform „Cadastrul Verde al Municipiului Bucuresti - Registrul Spatiilor Verzi” in sectorul 6 au

fost inventariati arborii dupa cum urmeaza:

arbori izolati – 267188 buc.

arbori in parcuri – 12699 buc.

arbori in paduri – 0 buc.

In cadul sectorului 6 sunt 0,75 arbori/locuitor putin sub media de 0,88 de la nivelul intregului oras.

3.5.4.Protejarea bunurilor de patrimoniu prin instituirea Definirea zonelor de protecție ale

siturilor arheologice și monumentelor istorice incluse in LMI ediție 2010

Valorile de patrimoniu construit, care trebuie protejate, precum şi zonele lor de protecţie, sunt

identificate şi delimitate în Planurile operaţionale ale Studiu istoric și preluate în Planul de Reglementări

Urbanistice aferent documentației de urbanism P.U.Z. Sector 6 ( plan nr. U03)

La baza definirii zonelor protejate de pe teritoriul sectorului 6 au stat :

- Legea 422/2001 republicată în 2006 privind protejarea monumentelor istorice:

- Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional

- Ordonanţa 43/2000, Legea 422/2001, 453/2001, Legea 182/2002- Legile care fac referire la

protecția patrimoniului arheologic

Delimitarea siturilor arheologice și a zonelor de protecţie din Bucureşti, sectorul 6, a fost realizată pe

baza descrierilor din L.M.I. 2010, pe baza bibliografiei de specialitate, precum și prin cercetare de teren,

periegheză, prin identificarea urmelor de locuire posibile și prin identificarea prin puncte GPS .

Aceste date au fost coroborate cu informațiile existente deja, ducând la precizări cu privire la delimitarea

acestora. Cu privire la zonele de protecție, acestea au fost delimitate, în general, pe limitele de parcele, și,

acolo unde a fost posibil, pe repere geografice, conform descrierilor din fișele analitice

3.5.4.1.Situri arheologice:

În baza studiului de fundamentare istorică au fost au fost delimitate in coordonate Stereo 70 cele 5

situri arheologice identificate in LMI 2010. Fiecărui sit arheologic i s-a instituit zona sa de

protecție in coordonate Stereo 70.

Pentru toate siturile arheologice existente in LMI, se aplică, în cazul intervenției asupra

terenurilor aferente, cercetarea arheologică, în vederea potențialei descărcari de sarcină

arheologică, iar in zonele de protecție ale acestora, supraveghere arheologică, în vederea

inregistrării datelor arheologice, și în cazul descoperirii unor structuri arheologice importante,

transformarea acestora în cercetare arheologică.

3.5.4.2.Zone de protecție ansambluri arhitecturale, monumente de arhitectură, de for public

și memoriale :

Pentru toate zonele de protecție instituite și delimitate prin Studiul istoric aferente ansamblurilor

arhitecturale, monumentelor de arhitectură, de for public și memoriale intervențiile în aceste zone se vor

face respectând legislația în vigoare. Autorizarea intervențiilor se va face pe baza și în conformitatea cu

avizul M.C.P.N.

Asupra monumentului istoric sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi îl pun în valoare;

119

member of


În zona de protecţie: amenajările și construcţiile noi sau care înlocuiesc construcţii existente, vor pune

în valoare monumentul istoric; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la aceasta

Pentru 3 zone de protecție au fost instituite reguli particulare de protecție :

1. B-II-s-B-17914, Parcelarea Grant, Şos. Giuleşti 1 -3 - Se vor respecta obligatoriu regulile care au guvernat construirea edificiilor, inca din momentul trasarii

parcelarii, trama stradala , caracterul si valoarea urbanistica.

- Nu se vor admite comasarile de parcele pentru a impiedica realizarea unor cladiri de mari dimensiuni.

- Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;

servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi

petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.

- Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum,

supraîncărcarea anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.

2.Cod LMI,B-II-m-B-19406, Biserica Sf. Gheorghe, Calea Plevnei 122

Incinta împrejmuită a bisericii:

Asupra clădirii monument istoric sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în

valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare privind monumentele istorice.

În incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, construcții de cult de mici

dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la monumentul istoric; vor fi

protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre monumentul istoric; se interzic construcţiile masive,

de mari dimensiuni, care scot din scară monumentul istoric şi obturează vizibilitatea;

Zona de protecţie a monumentului istoric:

Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;



Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea

anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.

Intervenţii:

- volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la monumentele istorice;

- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre monumentul istoric;

- se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care scot din scară monumentul istoric;

- aspectul exterior al clădirilor: volumetrie simplă, utilizarea materialelor de bună calitate, inclusiv la

împrejmuiri;

3.Cod LMI, B-II-m-A-19650, Ruinele Mănăstirii "Chiajna" de la Giuleşti

Propuneri pentru R.L.U. :

- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre monumentul istoric; se interzic construcţiile

masive, de mari dimensiuni, care scot din scară monumentul istoric şi obturează vizibilitatea;

- în zona de protecţie: amenajările și construcţiile noi sau care înlocuiesc construcţii existente, vor pune în

valoare monumentul istoric; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la acesta;

Pentru cele 15 propuneri de clasare , până la declanșarea procedurii de clasare , imobilul propus

pentru clasare împreună cu zona sa de protecție propusă prin Studiul de fundamentare istorică, au

caracter de zone construite protejate.

Asupra imobilul propus pentru clasare și zona sa de protecție autorizarea intervențiilor se va face pe

baza și în conformitate cu avizul M.C.P.N.

120

member of


Teatrul Giulești, azi Opera Comică pentru Copii – Calea Giulești nr. 16

Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilele propuse pentru clasare împreună zona lor de

protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zone construite protejate.

Asupra imobilelor propuse pentru clasare și în zona lor de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe

baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.

Propuneri pentru R.L.U.:

- asupra clădirii teatrului sunt permise intervenţii care reabiliteaza, conservă, restaurează şi il pun în

valoare;

- volumele nou edificate în zona de protecţie a teatrului nu vor obtura semnificativ vizibilitatea sau accesul

la acesta;

Obiectul protecţiei:

Trezoreria Sectorului 6 – Calea Giulești nr. 3, sector 6

Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona sa de


Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona sa de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe



- asupra imobilului sunt permise intervenţii care reabiliteaza, conservă, restaurează şi il pun în valoare;

- volumele nou edificate în zona de protecţie a teatrului nu vor obtura semnificativ vizibilitatea sau accesul

la acesta;

Fostele grajduri regale, Str. Constantin Noica, nr. 140, sector 6

Până la declanşarea procedurii de clasare, ansamblul propus pentru clasare împreună zona lui de

protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.

Asupra ansamblului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe



- asupra ansamblului propus pentru clasare sunt permise doar intervenţii care conservă, restaurează şi pun

în valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare privind monumentele istorice.

- în zona de protecţie: amenajările și construcţiile noi sau care înlocuiesc construcţii existente, vor pune în

valoare ansamblul propus pentru clasare; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la

acesta;

Fortul 17 Domnești






- asupra ansamblului fortului, format din fortul propriu-zis şi anexele istorice, sunt permise intervenţii care

conservă, restaurează şi le pun în valoare; sunt permise lucrări de reconversie funcţională;

- volumele nou edificate în zona de protecţie a ansamblului fortului nu vor obtura vizibilitatea ansamblului

sau accesul la acesta;

Bateria 17 – 18






- asupra ansamblului bateriei, format din bateria propriu-zisa şi anexele istorice, sunt permise intervenţii

care conservă, restaurează şi le pun în valoare; sunt permise lucrări de reconversie funcţională;

121

member of


- volumele nou edificate în zona de protecţie a ansamblului bateriei nu vor obtura vizibilitatea ansamblului

sau accesul la acesta;

Institutul Politehnic Bucuresti






- Asupra ansamblului sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în valoare calitatile

ansamblului, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.

- Dezvoltarile ulterioare vor respecta conceptul initial al proiectului si se vor incadra spatial volumetric si

arhitectural in caracteristicile ansamblului

- Se va pastra functiunea actuala de invatamant

Ansamblul de foste locuințe tip, astăzi Ambulatoriul pentru copii Cotroceni și Căminul 303 –

Splaiul Independenței nr. 200, sector 6

Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona lui de


Ansamblul Drumul Taberei – Vasile Milea – cvartal de locuințe tip cuprins între Bd.

Timișoara la N, str. Vasile Milea la V, Bd. Drumul Taberei la S și blocuri bară din a doua jum. a

sec. XX la E.



Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe



- Asupra ansamblului sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în valoare calitatile

ansamblului, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.

Uzina Electrică Grozăvești – Splaiul independenței nr. 229-231, sector 6

Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel-Belvedere” – “C.A.M.” – “Regie”, Str. Cărvunarilor, nr.

1, sector 6






- Incinta împrejmuită a bisericii:

Asupra imobilullui propus pentru clasare sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în

valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.

În incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, cimitir, construcții de cult de mici

dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil; vor fi protejate toate

palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care

scot din scară imobilul şi obturează vizibilitatea;

- Zona de protecţie:






Intervenţii:

122

member of


- volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil;

- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil;

- se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni;


împrejmuiri;

Biserica „Sf. Ilie - Grant” , str. Fălchiu nr. 55, sector 6



















Intervenţii:





împrejmuiri;

Biserica „Buna Vestire”-Flămânda, Calea Giulești nr. 111A, sector 6



















Intervenţii:




123

member of



împrejmuiri;

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Giulești-Sărindar, din Cimitirul Vechi, Calea

Giulești nr. 455A / Drumul Fântâna Oilor, sector 6



















Intervenţii:





împrejmuiri;

Biserica „Sf. Nicolae”-Giulești-Sârbi – Veche, Calea Giulești nr. 506/ Str. Răsadniței, sector 6



Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va

face pe baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.















Intervenţii:





împrejmuiri;

124

member of


Biserica „Adormirea Maicii Domnului”- Militari I, Str. Orșova, nr. 4, sector 6



















Intervenţii:





împrejmuiri;

3.6.OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ:

Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localitati este realizarea obiectivelor care sa

serveasca tuturor locuitorilor comunitatii respective. Pentru asigurarea conditiilor de realizare a

obiectivelor de utilitate publica propuse, sunt necesare urmatoarele elemente de baza:

- rezervarea terenurilor pentru obiective;

- identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor;

- stabilirea circulatiei terenurilor, în functie de necesitatile de realizare a obiectivelor.

Obiectivele de utilitate publica cuprind următoarele domenii:

- institutii publice si servicii;

- gospodarie comunală;

- cai de comunicatie;

- protejarea monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice;

- protejarea monumentelor naturale

Noile obiective de utilitate publică propuse concret prin operațiunea de actualizare a PUZ

Coordonator Sector 6, vizează în principal rețeaua de căi de comunicație propusă.

Obiectivele de utilitate publică noi din sectorul 6 vor fi generate de propuneri de modificare a

prospectelor căilor de comunicație existente, cât și de trasee de căi de comunicație noi.

125

member of


Tabel nr. 32: OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

DOMENII

CATEGORII DE INTERES DIMENSIUNI

NAȚIONAL JUDEȚEAN

LOCAL SUPRAF.

TEREN

(ha)

LUNGIME

(m) municipal sectorial

INSTITUȚII PUBLICE SI

SERVICII

Învățământ superior

UNIVERSITATEA

POLITEHNICĂ X

Învățământ preșcolar

GRĂDINIŢA DE COPII NR.

40 X


41 X


57"H. CLINTON" X


87 "SPIRIDUŞII" X


94 X


111 X


170 X


195 "PRICHINDEL" X


197 "ZÂNA FLORILOR" X


208 X


209 X


210 X


217 "FLUTURAŞUL" X


218 X


229 X


230 X


246 X


250 X


272 X


273 X


274 X

126

member of


GRĂDINIŢA NR. 309

"PARADISUL PITICILOR" X

GRĂDINIŢA DE COPII

M.AP.N. NR. 1 X

Învățământ primar și gimnazial

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII

NR. 59 "DIMITRIE

STURDZA"

X


NR. 117 X


NR. 142 X


NR. 153 X


NR. 156 "SFÂNTUL MARE

MUCENIC GHEORGHE"

X


NR. 157 "ION DUMITRIU" X


NR. 160 "SFÂNTA TREIME" X


NR. 161 X


NR. 163 X


NR. 164 X


NR. 167 X


NR. 168 X


NR. 169 X


NR. 172 "SF. ANDREI" X


NR. 174 "CONSTANTIN

BRÂNCUŞI"

X


NR. 176 "SFINŢII

CONSTANTIN ŞI ELENA"

X


NR. 193 X


NR. 197 X


NR. 198 X


NR. 205 "ADRIAN

PĂUNESCU"

X


NR. 206 X


NR. 279 "SFINŢII X

127

member of


ARHANGHELI MIHAIL ŞI

GAVRIL"


NR. 309 X


NR. 310 "REGELE MIHAI I" X


NR. 311 X

Învățământ postgimnazial

COLEGIUL NAŢIONAL

"ELENA CUZA" X

COLEGIUL TEHNIC "PETRU

MAIOR" X

COLEGIUL TEHNIC DE

POŞTĂ ŞI

TELECOMUNICAŢII

"GHEORGHE AIRINEI"

X

LICEUL "MARIN PREDA" X

LICEUL TEORETIC "TUDOR

VLADIMIRESCU" X

COLEGIUL NAŢIONAL

"GRIGORE MOISIL" X

LICEUL TEORETIC "EUGEN

LOVINESCU" X

LICEUL ECONOMIC

"COSTIN C. KIRIŢESCU" X

COLEGIUL TEHNIC "CAROL

I" X

COLEGIUL TEHNIC "IULIU

MANIU" X

GRUP ŞCOLAR

INDUSTRIAL "P. PONI" X

LICEUL "MIRCEA ELIADE" X

LICEUL ORTODOX "SF.

ANTIM IVIREANU" X

COLEGIUL TEHNIC

"GHEORGHE ASACHI" X

DOMENII


NAȚIONAL JUDEȚEAN LOCAL

SUPRAF.

TEREN

(ha)

LUNGIME

(m)

municipal sectorial

INSTITUȚII PUBLICE

SI SERVICII

INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE

Spitalul clinic de obstetrica

si ginecologie

X

Spitalul Clinic de Copii

Cotroceni

X

Spitalul Witing X

128

member of


Camin privat pentru

Batrani

X

Centrul Medical Doris X

Policlinica Cetatea Histria X

Policlinica Drumul Taberei

34

X

Policlinica Regiei X

Policlinica APACA X

Hyperclinica Medlife X

Centru de plasament Nr.5 X

Centru de plasament Nr.8 X

Centru de plasament

Cotroceni

X

Centru de Plasament X



DOTARI SPORTIVE

Complex sportiv Steaua X

Stadion Giulești X

Stadionul Regiei X

Ștrand X

DOMENII



SUPRAF.

TEREN

(ha)

LUNGIME

(m)

municipal sectorial

ELEMENTE DE MEDIU

PARCURI

Grădina Botanică X

Parc Drumul Taberei X

Parc Crângași X

Parc Giulești X

Parc Insula Lacul

Dâmbovița

X

Parc Grozăvești X

Parc Cărămidari X

Parc Giulești-Cinema X

Parc Sf. Andrei (Parva) X

Parc Istru X

Parc Podul Grand-Nicolae

Filimon

X

Parc Geniului Răzoare X

Parcul Păcii X

LACURI

Lacul Morii X

Râul Dâmbovița X

DOMENII



SUPRAF.

TEREN

(ha)

LUNGIME

(m)

129

member of


municipal sectorial

GOSPODĂRIE

COMUNALĂ

9 cimitire X

INFRASTRUCTURA

MAJORĂ

Apeducte X

Puncte Termice (RADET) X

CET GROZĂVEȘTI X

CET BUCUREȘTI VEST X

Retea apa industriala

(ELCEN)

X

Retea conducte păcură

(ELCEN)

X

Conducte transport gaze X

DOMENII



SUPRAF.

TEREN

(ha)

LUNGIME

(m)

municipal sectorial

CAI DE

COMUNICAȚIE

DRUMURI EXISTENTE

452 strazi X

104 strazi X

DRUMURI PROPUSE

DRUM EXPRES X

DP 1 X 1576

DP 2 X 1576

DP 3 X 666

DP 4 X 330

DP 5 X 404

DP 6 X 1903

DP 7 X 910

DP 8 X 1580

DP 9 X 294

DP 10 X 1258

DP 11 X 288

DP 12 X 621

DP 13 X 330

DP 14 X 307

DP 15 X 366

DP 16 X 347

DP 17 X 1655

DP 18 X 1409

DP 19 X 397

DP 20 X 1526

DP 21 X 668

130

member of


DP 22 X 732

DP 23 X 826

DP 24 X 198

DP 25 X 460

DP 26 X 485

DP 27 X 193

DP 28 X 852

DP 29 X 413

DP 30 X 244

DP 31 X 248

DP 32 X 246

DP 33 X 297

DP 34 X 297

DP 35 X 135

DP 36 X 232

DP 37 X 218

DP 38 X 431

DP 39 X 496

DP 40 X 143

DP 41 X 289

DP 42 X 292

DP 43 X 145

DP 44 X 301

DP 45 X 762

DP 46 X 398

DP 47 X 376

DP 48 X 365

DP 49 X 180

DP 50 X 150

DP 51 X 191

DP 52 X 478

DP 53 X 146

DP 54 X 577

DP 55 X 485

DP 56 X 476

DP 57 X 506

DP 58 X 332

DP 59 X 3732

DP 60 X 408

DP 61 X 728

DP 62 X 344

DP 63 X 663

DP 64 X 597

DP 65 X 492

DP 66 X 369

DP 67 X 391

DP 68 X 124

DP 69 X 569

DP 70 X 149

DP 71 X 163

DP 72 X 163

DP 73 X 147

DP 74 X 313

131

member of


DP 75 X 260

DP 76 X 284

DP 77 X 306

DP 78 X 935

DP 79 X 398

DP 80 X 374

DP 81 X 387

DP 82 X 386

DP 83 X 356

DP 84 X 441

DP 85 X 299

DP 86 X 102

DP 87 X 177

DP 88 X 60

DP 89 X 139

DP 90 X 77

DP 91 X 107

DP 92 X 152

DP 93 X 118

DP 94 X 346

DP 95 X 240

DP 96 X 156

DP 97 X 159

DP 98 X 104

DP 99 X 303

DP 100 X 143

DP 101 X 303

DP 102 X 579

DP 103 X 286

DP 104 X 60

DP 105 X 145

DP 106 X 408

DP 107 X 184

DP 108 X 172

DP 109 X 215

DP 110 X 129

DP 111 X 544

DP 112 X 271

DP 113 X 254

DP 114 X 478

DP 115 X 397

DP 116 X 382

DP 117 X 351

DP 118 X 252

DP 119 X 520

DP 120 X 1916

DP 121 X 229

DP 122 X 122

DP 123 X 206

DP 124 X 191

DP 125 X 206

DP 126 X 193

DP 127 X 489

132

member of


DP 128 X 1495

DP 129 X 666

DP 130 X 689

DP 131 X 105

DP 132 X 1350

DP 133 X 370

DP 134 X 531

DP 135 X 323

DP 136 X 191

DP 137 X 100

DP 138 X 328

DP 139 X 106

DP 140 X 95

DP 141 X 198

DP 142 X 415

DP 143 X 380

DP 144 X 147

DP 145 X 341

DP 146 X 182

DP 147 X 780

DP 148 X 230

DP 149 X 123

DP 150 X 422

DP 151 X 2355

DP 152 X 793

DP 153 X 323

DP 154 X 456

DP 155 X 215

DP 156 X 472

DP 157 X 277

DP 158 X 628

DP 159 X 551

DP 160 X 389

DP 161 X 704

DP 162 X 187

DP 163 X 181

DP 164 X 177

DP 165 X 228

DP 166 X 76

DP 167 X 177

DP 168 X 170

DP 169 X 176

DP 170 X 194

DP 171 X 326

DP 172 X 165

DP 173 X 769

DP 174 X 807

TOTAL X 78012

133

member of


4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE

Categorii principale de intervenție, care să susțină materializarea programului de dezvoltare

În vederea implementării propunerilor de dezvoltare spațială a sectorului 6, stabilite prin

operațiunea de actualizarea documentației PUZ Coordonator Sector 6 se menționează ca fiind necesare

următoarele măsuri pe categorii principale d eintervenție:

- Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza:

o Înlocuirea partiala, în zonele în care este necesar, a conductelor de distributie a apei si cele

de canalizare;

o Extinderea sistemului de canalizare în zonele nou dezvoltate;

o Modernizarea strazilor de pe raza sectorului coroborat cu reglementările din PUZ;

o Continuarea reabilitarii trotuarelor cu pavele, care permit interventii rapide la

infrastructura de sub trotuare si care, prin refacere nu afecteaza calitatea trotuarelor;

o Fluidizarea si eficientizarea traficului prin:

Amenajarea corespunzatoare a retelei de stazi, atât din punct de vedere fizic, cât si

din punct de vedere functional;

Crearea de parcaje în puncte cheie ale sectorului;

Încurajarea transportului în comun, promovarea formelor nepoluante de transport;

Dezvoltarea sistemului de transport în comun existent si crearea de trase noi în

periurban si urban.

- Recuperarea terenurilor degradate Pentru preîntâmpinarea avansarii degradarilor din zonele inundabile – în zonele în care

sistematizarea existenta este depășită din punct de vedere fizic, sunt necesare măsuri de

consolidare prin lucrari specifice de colectare a apelor pluviale.

Recuperarea terenurilor afectate de inundatii se va face prin lucrari de reconstrucție ecologică.

In sectorul 6 exista 17,00 ha terenuri degradate.

- Organizarea sistemelor de spatii verzi și agrement

Spațiile verzi sunt insuficiente în raport cu numarul de locuitori si natura constructiilor, suprafata

de spatiu verde pe cap de locuitor (17,71 mp/loc) fiind în afara valorii normate de 26mp/loc.

Principalele obiective si masuri privind necesitatea dezvoltarii si ameliorarii sistemului de spatii

verzi se refera la:

o reamenjarea parcurilor existente;

o amenajarea de noi spatii verzi în special în zona Giulești si Ghencea unde se vor dezvolta

în principal functiunea de locuire ( pentru zonele unde se solicită elaborarea unor

documentatii de urbanism suplimentare, se vor prevedea si rezerva terenurile necesare

amenajarii de noi scuaruri parcuri etc.);

o instalarea retelelor de hidranti în spatiile verzi;

o conservarea tuturor suprafetelor spatiilor verzi si întretinerea corespunzatoare a acestora;

o extinderea plantarilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon;

o toaletarea si taierea arborilor uscati;

o extinderea retelei de hidranti pentru udat;

o asigurarea unei stari fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi;

o reabilitarea fondului construit valoros si stabilirea unor reguli clare de construire în zonele

cu arhitectura valoroasa specifica zonei, pentru pastrarea caracterului peisajului construit

existent – caracterul peisajului rezidential, peisajului turistic,

o identificarea traseelor pietonale si pentru biciclisti incluzând-ule în reteaua bandourilor

verzi;

o identificarea si rezervarea terenurilor pentru dezvoltarea sistemului de spatii verzi;

o extinderea sistemului de spatii verzi prin obligarea noilor investitii, considerate

conventional poluatoare.

- Delimitarea zonelor protejate și a zonelor de protectie

134

member of


o Zona protejata cuprinde monumente istorice de arhitectura. Zonele protejate pe o raza de

100 m în jurul monumentelor istorice situate în intravilan au restrictie de construire

conditionata de obtinerea avizului favorabil al Directiei pentru Cultura și Patrimoniu

National A Municipiului București si cu celelalte avize, potrivit dispozitiilor legale în

vigoare.

o În conformitate cu normele de igiena privind mediul de viata al populatiei aprobate de

Ministerul Sanatatii cu ordinul 536/1997, zonele protejate, specifice localitatii urbane

studiate sunt zonele de locuit pentru care prin P.U.Z. s-au prevazut fata de alte functiuni cu

risc sanitar sau disconfort, urmatoarele distante – 50 m în jurul cimitirelor.

Obiectivele si activitatile economice de producție industrială se vor putea amplasa fata de zonele

de locuit la distante stabilite prin studii de specialitate – si studiul de impact.

Din punct de vedere sanitar, în cazul municipiului București și implicita a sectorului 6, prioritatile

în interventie sunt:

- Înlăturarea construcțiilor construite ilegal în zona de protecție sanitară cu regim sever al

apeductelor;

- Pentru terenurile proprietate privată aflate în limita zonei de protecție severă a aducțiunilor, se

poate proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică.

- Zone propuse pentru refacerea peisagistică și reabilitarea urbană Pe teritoriul sectorului 6, zone care trebuie supuse unor ample programe de reabilitare și

restructurare urbană sunt fostele zone de activități industriale înglobate si asimilate tendințele de

dezvoltare urbană.

- Crearea și dezvoltarea serviciilor publice de bază Renovarea cladirilor publice (ex. primarie, politie, etc. si amenajari de parcuri, piete, spatii pentru

organizarea de târguri etc);

Investiții în sisteme de producere și furnizare de energie din surse regenerabile ca parte

componentă a unui proiect integrat (în situația în care este vorba de un proiect de renovare a unei

cladiri publice).

- Protejarea patrimoniului cultural de interes local și natural

Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural;

Dezvoltarea infrastructurii turistice, având la baza caracteristicile locale (este posibila exploatarea

turismului stiintific pe baza specificitatii seismice a zonei; de asemenea, poate fi exploatata si

promovata prezenta unei culturi de specialitate a vinului);

Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitate de

valorificare a acestora si punerea lor la dispozitia comunitatii;

Achizitionarea de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.

Pentru trecerea la aplicarea prevederilor cuprinse în Planul Urbanistic General sunt necesare, în

continuare, urmatoarele masuri:

- avizarea si aprobarea Planului Urbanistic Zonal în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001

cu modificarile si completarile ulterioare;

- elaborarea de studii de specialitate si proiecte de executie pentru obiectivele de utilitate publica

propuse a se executa în aceasta perioada;

- asigurarea fondurilor materiale necesare realizarii obiectivelor de utilitate publica propuse în

documentatie;

- obiectivele de utilitate publica se vor executa în functie de necesitatile si optiunile populatiei;

Sef proiect:

Urb. Marius Găbureanu

Întocmit:

Urb. Ruxandra Nedelcu

Urb. Mariana Uglea

Data: februarie 2013 Urb. Roxana Rusu

135

member of


ANEXA NR. 1 LEGISLATIVĂ:

- Legea nr. 350 din 06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului - text actualizat la

data de 13.12.2012. Actul include modificările din următoarele acte: Ordonanţa nr. 69/2004 ,

Legea nr. 289/2006 , Ordonanţa nr. 18/2007 , Ordonanţa nr. 27/2008 , Legea nr. 242/2009 , Legea

nr. 345/2009, O.U.G. nr. 7/2011 , Legea nr. 162/2011 , O.U.G. nr. 81/2011 , Legea nr. 221/2011 ,

O.U.G. nr. 85/2012

- HG nr. 525 din 27.06.1996, republicată în 2002 pentru aprobarea regulamentului general de

urbanism- text actualizat la data de 24.05.2011. Actul include modificările din următoarele acte:

Hotărârea nr. 490/2011

- Ordin MLPAT NR. 13/N/10.0403.1999 pentru aprobare reglementare tehnică „Ghid privind

metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General” – Indicativ GP038/99

- Ordin MLPAT NR. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „GHID PRIVIND

ELABORAREA ȘI APROBAREA REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM” Indicativ

GM-007-2000

- Ordin MLPAT nr. 176/N/16 .08.2000 pentru aprobare reglementare tehnică „Ghid privind

metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic zonal” – Indicativ GM-010-

2000

- Ordin MTCT nr. 562 din 20.10.2003 pentru aprobare Metodologie de elaborare și conținutul-cadru

al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)

- Legea nr. 171 din 4.11.1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –

Secțiunea a II-a Apa. Text actualizat la data de 27.01.2006. Actul include modificările din

următoarele acte: Legea nr. 20/2006

- Legea nr. 5 din 6.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –

Secțiunea a III-a – zone protejate

- Legea nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național-

Secțiunea a V-a – Zone de risc natural

- Legea nr.363 din 21.09. 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –

Secțiunea I - rețele de transport

- Legea nr.819 din 25 05.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse

turistice

- Ordinul MDRT nr. 2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea METODOLOGIE din 30 decembrie

2010 de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de

amenajare a teritoriului și de urbanism

- Legea nr. 451/8.07.2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la

20 octombrie 2000

- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrărilor de construcții. Text actualizat la data de

31.10.2012. Actul include modificările din următoarele acte:O.U.G. nr. 122/2004 , Legea nr.

52/2006, Legea nr. 376/2006, Legea nr. 117/2007, Legea nr. 101/2008, O.U.G. nr. 214/2008 ,

O.U.G. nr. 228/2008 , Legea nr. 261/2009 , Ordonanţa nr. 6/2010 , O.U.G. nr. 85/2011 , Legea nr.

269/2011, Legea nr. 133/2012 , Legea nr. 154/2012

- Legea nr. 18 din 19.02.1991 privind fondul funciar. Text actualizat la data de 26.11.2012. Actul

include modificările din următoarele acte: Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr.

102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr. 358/2005, Legea nr. 341/2006 , Legea nr. 247/2005 ,

O.U.G. nr. 209/2005 , Legea nr. 340/2007 , Legea nr. 47/2007, Legea nr. 67/2010 , Legea nr.

71/2010 , Legea nr. 158/2010 , Legea nr. 71/2011, O.U.G. nr. 81/2011, Legea nr. 76/2012

- Legea nr. 215 din 23.04.2001 privind administrația publice locale. Text actualizat la data de

27.07.2012. Actul include modificările din următoarele acte:Legea nr. 131/2008 , Legea nr.

35/2008 , O.U.G. nr. 20/2008 , O.U.G. nr. 66/2008 , O.U.G. nr. 105/2009 , Legea nr. 375/2009 ,

Legea nr. 59/2010 , Legea nr. 264/2011, Legea nr. 13/2012 , Legea nr. 74/2012 , Legea nr.

133/2012

- Lege nr. 247 din 19.07.2005 - privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele

măsuri adiacente*). Text actualizat la data de 09.07.2012.

136

member of


- Legea nr. 33 din 27.05.1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Republicat in

Monitorul Oficial, Partea I nr. 472 din 05/07/2011.

- Legea nr.213 din 17.11.1998 privind bunurile de utilitate publică. Text actualizat la data de

01.10.2011. Actul include modificările din următoarele acte:O.U.G. nr. 30/2000 , O.U.G. nr.

206/2000, Legea nr. 241/2003 , Legea nr. 71/2011

- Legea nr. 7 din13.03.1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară. Text actualizat la data de

26.11.2012.

- Legea nr. 138 din 27.04.2004 privind îmbunătățirile funciare. Text actualizat la data de 17.11.2012.

Actul include modificările din următoarele acte:,O.U.G. nr. 39/2009 ,Legea nr. 281/2010.,O.U.G.

nr. 65/2011 , O.U.G. nr. 82/2011

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Text actualizat la data de 08.06.2011. Actul

include modificările din următoarele acte:, Hotărârea nr. 498/2001 , Legea nr. 587/2002 , Legea nr.

123/2007

- Legea nr. 114 din 11.10.1996 – legea locuinței. Text actualizat la data de 01.10.2011. Actul include

modificările din următoarele acte:, O.U.G. nr. 44/1998,Legea nr. 145/1999 ,Ordonanţa nr.

73/1999,O.U.G. nr. 127/1999 ,O.U.G. nr. 17/2000 ,O.U.G. nr. 295/2000 ,O.U.G. nr. 22/2000

,O.U.G. nr. 98/2000.,Ordonanţa nr. 76/2001,Legea nr. 206/2002 , O.U.G. nr. 42/2005 , Legea nr.

62/2006, O.U.G. nr. 215/1999 , Legea nr. 230/2007 , O.U.G. nr. 210/2008 , O.U.G. nr. 57/2008 ,

Legea nr. 310/2009, Legea nr. 170/2010 , Legea nr. 71/2011

- OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protecția mediului. Text actualizat la data de 16.10.2012.

Actul include modificările din următoarele acte: Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea

I nr. 88 din 31/01/2006, Legea nr. 265/2006, O.U.G. nr. 114/2007, O.U.G. nr. 57/2007, O.U.G. nr.

164/2008, O.U.G. nr. 71/2011, O.U.G. nr. 58/2012

- Ordin MMP nr. 135/10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului

asupra mediului pentru proiecte publice si privat.

- Lege nr. 191 din 16.04.2002 privind grădinile zoologice şi acvariilor publice. Text actualizat la

data de 02.03.2007. Actul include modificările din următoarele acte: O.U.G. nr. 12/2007

- HG nr.1076 din 8.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe. Text actualizat la data de 29.10.2012. Actul include modificările din

următoarele acte: Hotărârea nr. 1000/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 729 din

29/10/2012.

- Ordin MMGA nr. 995 din 21 09. 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră

sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe

- Ordin MMGA nr. 117 din 2.02.2006, pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

- Ordin MMP nr. 799 din 6.02.2012, privind aprobarea Normativului de conținut al documentațiilor

tehnice de fundamentare necesare obținerii avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de

gospodărire a apelor

- HG nr. 930 din 11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea

zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică

- Legea apelor nr. 107 din 25.09.1996. Text actualizat la data de 16.08.2012. Actul include

modificările din următoarele acte: Hotărârea nr. 83/1997, Hotărârea nr. 948/1999, O.U.G. nr

107/2002, Legea nr. 112/2006, Legea nr. 310/2004, O.U.G. nr. 12/2007, O.U.G. nr. 130/2007,

Legea nr. 192/2001, O.U.G. nr. 3/2010, O.U.G. nr. 64/2011, O.U.G. nr. 71/2011

- Legea nr. 466 din 18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor

- Ordinul MMP nr. 799 din 06.02.2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al

documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor

- Ordinul MMGA nr. 2 din 4.01.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de

amplasament

- Lege nr. 24 din 15.01.2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele

urbane. Text actualizat la data de 25.03.2012. Actul include modificările din următoarele acte:

Legea nr. 47/2012

- Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Versiune consolidata la data de:

15/02/2011.

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/legislatie_orizontala/03sea.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/legislatie_orizontala/04sea.pdf

137

member of


- OG nr. 43 DIN 30.01. 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri

arheologice ca zone de interes național. Text actualizat la data de 15.02.2011. Actul include

modificările din următoarele acte: Ordonanţa nr. 13/2007 , Legea nr. 329/2009, O.U.G. nr. 12/2011

- OG nr. 47 din 30.01.2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care

fac parte din Lista patrimoniului mondial. Text actualizat la data de 01.11.2001 avându-se în

vedere următoarele acte: Legea nr. 564/2001.

- Ordin MCC nr. 2260 din 18.04.2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi

inventariere a monumentelor istorice.

- OG nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul juridic al drumurilor. Text actualizat la data de

17.07.2011. Actul include modificările din următoarele acte: O.U.G. nr. 295/2000 , Ordonanţa nr.

79/2001, Ordinul nr. 1959/2002, Ordonanţa nr. 26/2003, O.U.G. nr. 84/2003

- Decizia nr. 11/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 96 din 02/02/2004, Ordonanţa nr.

21/2005, Ordonanţa nr. 38/2006, Ordonanţa nr. 132/2000, Legea nr. 130/2007, Ordonanţa nr.

7/2010, Ordonanţa nr. 5/2011 , O.U.G. nr. 8/2011

- Ordin MT nr.47 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor

edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale.

- Ordin MT nr. 49 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi

realizarea străzilor în localităţile urbane

- OUG nr. 12 (r1) din 07.07.1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea

Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. Text actualizat la data de 04.11.2012. Actul include

modificările din următoarele acte: Legea nr. 155/2005 , O.U.G. nr. 111/2005 , O.U.G. nr. 92/2006,

Legea nr. 46/2007, O.U.G. nr. 62/2009, O.U.G. nr. 21/2011, Legea nr. 71/2011, O.U.G. nr.

55/2011, O.U.G. nr. 10/2012, Legea nr. 188/2012

- Ordin ANRE nr. 4 din 09.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de

protecție și de siguranță aferente capacităților energetice – revizia I

- Ordin MS nr. 536 din 23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind

mediul de viaţă al populaţiei

- Ordin ANRM nr. 196 din 10.10.2006 privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice

actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de

transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului

- HGR nr.930 din 11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea

zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică

- Legea nr. 123 din 2012 energiei electrice și a gazelor naturale

- Legea energiei electrice nr. 13 din 2007. Text actualizat la data de 22.12.2008.

138

member of


ANEXA NR.2. SCHEME AJUTĂTOARE PENTRU MEMORIU PREZENTARE P.U.Z.:

3.1. Scheme ajutătoare Stadiul Actual al Dezvoltării:

3.1.1. Poza nr.6 - Densitatea populației în Sector 6 ( capitol 2.4. Populația. Elemente demografice și

sociale)

3.1.2. Poza nr. 7- Ponderea populației tinere (capitol 2.4. Populația. Elemente demografice și sociale)

3.1.3. Poza nr. 9- Evidențiere zone industriale ( capitol 2.6.1.2. Evidențierea situației platformelor

industriale)

3.1.4. Poza nr.10-Concentrarea locuințelor colective și individuale ( capitol 2.6.1.3. Locuire)

3.1.5. Poza nr.11-Densitatea locuirii ( capitol2.6.1.3. Locuire)

3.1.6.Poza nr.12- Rețea unități de învățământ preuniversitare de stat (capitol 2.6.3.1. Dotări și servicii în

domeniul învățământului)

3.1.7. Poza nr.13-Rețea unități de sănătate de stat ( capitol 2.6.3.2. Dotări și servicii în domeniul sănătății și

asistenței sociale)

3.1.8. Poza nr.14-Rețea spații verzi publice ( capitol 2.6.4.Asigurarea cu spații verzi)

3.3. Scheme ajutătoare Propuneri de Dezvoltare Urbanistică:

3.3.1. Poza nr.28-Intervenții majore artere existente (capitol 3.3.1. Modernizarea circulației rutiere)

3.3.2. Poza nr.29-Propuneri pasaje subterane și supraterane (capitol 3.3.1. Modernizarea circulației rutiere)

3.3.3.Poza nr.30-Localizare intersecții propuse pentru soluționare prin documentații de urbanism ulterioare

(capitol 3.3.1. Modernizarea circulației rutiere)

3.3.4. Poza nr.31-Localizare artere noi propuse categoria II și III (capitol 3.3.1. Modernizarea circulației

rutiere)

3.3.5.Poza nr.32-Propuneri de extindere a mijloacelor de transport în comun (capitol 3.3.2. Modernizarea

circulației rutiere)

3.3.6. Poza nr.33-Structura sistemului de spații verzi în sector 6 (capitol 3.5. Protecția mediului).

p.u.z. coordonator sector 6 - urbanism.pmb.rourbanism.pmb.ro/duat-su/dezbatere publica/puz...

Documents