CURS COORDONATOR ÎN MATERIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PE

ŞANTIERELE TEMPORARE SAU MOBILE

CURS COORDONATOR ÎN MATERIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PE

ŞANTIERELE TEMPORARE SAU MOBILE(Nivel mediu)

2

CUPRINS

CAPITOLUL I : LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ REFERITOARE LA ŞANTIERE TEMPORARE ŞI MOBILE

CAPITOLUL II: INTRODUCERE

CAPITOLUL III: PREZENTAREA PRINCIPALELOR FAZE DE EXECUŢIE AL UNUI ŞANTIER DE CONSTRUCŢII ŞI A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SPECIFICE ACESTORA

CAPITOLUL IV: RISCURI ERGONOMICE COMUNE FAZELOR DE EXECUŢIE DIN ŞANTIER

CAPITOLUL V: LEGI, HOTĂRÂRI DE GUVERN, ORDINE, STANDARDE ARMONIZATE PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ, APLICABILE PE ŞANTIER

CAPITOLUL VI: EXEMPLE DE IDENTIFICAREA A UNUI RISC SPECIFIC ŞANTIERULUI

CAPITOLUL VII: DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE

CAPITOLUL VIII: EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE

CAPITOLUL IX: RESPONSABILITĂŢI ÎN CONFORMITATE CU PRESCRIPŢIILE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU ŞANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE

3

CAPITOLUL I: LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ REFERITOARE LA ŞANTIERELE TEMPORARE SAU MOBILE

Pentru aplicarea reglementărilor la securitatea şi sănătatea în muncă în activităţile desfăşurate pe şantierele temporare sau mobile este necesar să cunoaştem prevederile reglementărilor comunitare.

4

Lista Direcrivelor europene prevăzute de art.137 din Tratatul de la Amsterdam (art.118/A din Tratatul de la Roma) este prezentul suport de curs.

Nr. crt.

Act normativ român

SubiectDirectivă europeană transpusă

Data intrării în vigoare

1 L 319 / 2006M.O. nr. 646 - 26.07.2006

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

89/391/CEE 01.10.2006

2HG 300 /2006M.O. nr. 252 - 21.03.2006

Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru şantiere temporare sau mobile

92/57/CEE

01.01.2007

3 HG 493 / 2006M.O. nr. 380 - 03.05.2006

Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

2003/10/CE 01.09.2006

4 HG 971 / 2006M.O. nr. 683 - 09.08.2006

Privind cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

92/58/CEE 01.10.2006

5 HG 1028 / 2006M.O. nr. 710 - 18.08.2006

Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

90/270/CEE 01.10.2006

6 HG 1048 / Privind cerinţe minime de 89/656/CEE 01.10.2006

5

2006M.O. nr. 722 - 23.08.2006

securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamente individuale de protecţie la locul de muncă

7 HG 1049 / 2006M.O. nr. 727 - 25.08.2006

Privind cerinţele minime pentru asigurarea şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran

92/104/CEE 01.10.2006

8 HG 1050 / 2006M.O. nr. 737 - 29.08.2006

Privind cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de foraj

92/91/CEE 01.10.2006

9 HG 1051 / 2006M.O. nr. 713 - 21.08.2006

Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

90/269/CEE 01.10.2006

10 HG 1058 / 2006M.O. nr. 737- 29.08.2006

Privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui

1999/92/CE 01.10.2006

6

potenţial risc datorat atmosferelor explozive

11 HG 1091 / 2006M.O. nr. 739 - 30.08.2006

Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

89/654/CEE 01.10.2006

12 HG 1092 / 2006M.O. nr. 762 - 07.09.2006

Privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă

2000/54/CE 01.10.2006

13 HG 1093 / 2006M.O. nr. 757 - 6.09.2006

Privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni în muncă

2004/37/CE 01.10.2006

14 HG 1135 / 2006M.O. nr. 772 - 12.09.2006

Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit

93/103/CEE 01.10.2006

15 HG 1136 /2006M.O. nr. 769 -

Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea

2004/40/CE 01.10.2006

7

11.09.2006 lucrătorilor la riscurile generate de câmpuri electromagnetice

16 HG 1875 / 2005M.O. nr. 64 - 24.01.2006

Privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest

83/477/CEE* 01.09.2006

17 HG 1876 / 2005M.O. nr. 81 - 30.01.2006

Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii

2002/44/CE 01.09.2006

18 OUG 96 / 2003M.O. nr. 750 - 27.10.2003

Privind protecţia maternităţii la locurile de muncă

92/85/CEE 01.02.2004

19 HG 1218/2006

MO 845/13.10.2006

Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici în muncă

98/24/CE,2006/ 15/CE

20 HG 1007/2006

M.O. nr. 696 –

Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenta

92/29/CE 01.09.2006

8

15.08.2006 medicală la bordul navelor21 HG 1146/2006

MO 815/03.10.2006

Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în munca de către lucrători a echipamentelor de munca

89/655/CE 01.10.2006

22 HG 1425/2006 Norme metodologice pentru aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

-„-

9

Hotărârea de Guvern nr. 300/2006 stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.Conform art.2, hotărârea de guvern nu se aplică activităţilor de foraj şi extracţie din industria extractivă

Termenii şi expresiile definite în cadrul art.4 al HG 300/2006:

a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a căror lista neexhaustivă este prevăzută în anexa nr. 1; b) beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia; c) manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite; d) proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare; e) şef de şantier - persoană fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului; f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului; g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării; h) lucrător independent - orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională în mod independent şi îşi asuma contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat; i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54; j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul

lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58.

Lucrările de construcţii şi inginerie civilă care sunt realizate pe şantiere, conform definiţiei prezentate la art.4 pct a) sunt prevăzute în Anexa nr.1 a HG 300/2006:

1. Excavaţii 2. Terasamente 3. Construcţii 4. Montarea şi demontarea elementelor prefabricate 5. Amenajări sau instalaţii 6. Transformări 7. Renovări 8. Reparaţii 9. Dărămări 10. Demolări 11. Mentenanţă 12. Întreţinere - lucrări de zugrăveli şi curăţare 13. Asanări 14. Consolidări 15. Modernizări 16. Reabilitări 17. Extinderi 18. Restaurări 19. Demontări

Cerinţele legate de coordonarea în materie de securitate şi sănătate sunt prezentate în Capitolul II al HG 300/2006.Pentru realizarea coordonării în materie de securitate şi sănătate trebuie respectate următorele cerinţe: 1. Coordonarea în materie de securitate şi sănătate trebuie să fie organizată atât în faza de studiu, concepţie şi elaborare a proiectului, cât şi pe perioada executării lucrărilor. 2. Atunci când la elaborarea proiectului participă mai mulţi proiectanţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.

11

3. Atunci când la realizarea lucrărilor pe şantier participă mai mulţi antreprenori, un antreprenor şi unul sau mai mulţi subantreprenori, un antreprenor şi lucrători independenţi ori mai mulţi lucrători independenţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării. 4. Funcţia de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării şi funcţia de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării sau a intervenţiilor ulterioare pot fi deţinute de aceeaşi persoană. 5. Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie: a) să participe la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a lucrării; b) să fie invitaţi la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului şi realizarea lucrării; c) să primească şi, dacă este cazul, să solicite managerului de proiect şi antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale; d) să întocmească şi să ţină la zi registrul de coordonare prevăzut la art. 36.

Instrumentele coordonării în materie de securitate şi sănătateInstrumentele coordonării în materie de securitate şi sănătate sunt prezentate în Capitolul III al HG 300/2006.

Cerinţele legate de realizarea PLANULUI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE sunt următoarele: 1. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure că, înainte de deschiderea şantierului, să fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, conform art. 54 lit. b). 2. Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier. 3. Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie redactat încă din faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor. 4. Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării. 5. În situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta răspunde de elaborarea planului de securitate şi sănătate.

12

6. Pe măsură ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor trebuie să fie integrate în planul de securitate şi sănătate. 7. Planul de securitate şi sănătate trebuie să facă parte din proiectul lucrării şi să fie adaptat conţinutului acestuia. 8. Planul de securitate şi sănătate trebuie: a) să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier; b) să specifice riscurile care pot apărea; c) să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor; d) să conţină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2. 9. La elaborarea planului de securitate şi sănătate trebuie să se ţină seama de toate tipurile de activităţi care se desfăşoară pe şantier şi să se identifice toate zonele în care se desfăşoară lucrările cuprinse în anexa nr. 2.

Categoriile de lucrări care implica riscuri specifice pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor conform cerinţelor prezentate la art 17 d) şi art. 18. 1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi îngropati sub alunecări de teren, înghititi de terenuri mocirloase/mlastinoase ori de a cădea de la înălţime, datorită naturii activităţii desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de munca. 2. Lucrări în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă un risc particular pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii lucrătorilor este o cerinţă legală. 3. Lucrări cu expunere la radiaţii ionizante pentru care prevederile legale specifice obligă la delimitarea de zone controlate sau supravegheate. 4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune. 5. Lucrări care expun la risc de înec. 6. Lucrări de puţuri, teraşamente subterane şi tuneluri. 7. Lucrări cu tuburi cu aer comprimat. 8. Lucrări care implică folosirea de explozibili. 9. Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.

Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel putin următoarele:a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi, dacă este

cazul, informaţii care completează declaraţia prealabilă prevăzută la art. 47; b) măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;

13

c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

d) măsuri specifice de securitate în munca pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală;

e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevăzute de antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;

f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea;

g) obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în vecinătatea acestuia;

h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de curăţenie;

i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de organizare luate în acest sens;

j) modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind securitatea şi sănătatea în muncă.Conform prevederilor art.19 pentru completarea declaraţiei prealabilă prevazută la art.47 sunt necesare o serie de informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul.În acest sens beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să întocmească o declaraţie prealabilă în următoarele situaţii:

a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare şi pe şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;

b) volumul de mână de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea trebuie să se refere, în special, la:

a) căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;b) condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în

ceea ce priveşte interferenta instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia;

c) limitarea manipulării manuale a sarcinilor;d) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor

materiale, în mod deosebit dacă se depozitează materiale sau substanţe periculoase;

e) condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărămări, demolări şi demontări;

f) condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;

14

g) utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei electrice generale; h) măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier.Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia şantierului şi de durata efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.Planul de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii.Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie păstrat de către managerul de proiect timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.PLANUL PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE reprezintă un alt instrument al coordonării în materie de securitate şi sănătate, conform prevederilor Secţiunii 2 din capitolul III al HG 300/2006.

Cerinţele legate de realizarea PLANULUI PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE sunt următoarele:

1. Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor. 2. Atunci când un antreprenor se angajează să realizeze lucrări pe şantier, acesta trebuie să pună planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate, după caz.

3. Antreprenorul trebuie să stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării.

4. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie armonizat cu planul de securitate şi sănătate al şantierului.

5. Antreprenorul care execută cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în totalitate sau o parte din lucrările care trebuie să respecte prevederile planului de securitate şi sănătate, trebuie să le transmită acestora un exemplar al planului propriu şi, dacă este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului ce intră în responsabilitatea sa.

6. La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul trebuie să ţină seama de informaţiile furnizate de către antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi sănătate al şantierului.

15

7. Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării cu antreprenorul.

8. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin următoarele:

a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;b) numărul lucrătorilor pe şantier;

c) numele persoanei desemnate să conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul; d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora; e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de muncă pe şantier;

f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de muncă folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului;

g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le execută pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie individuală.

9. Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

10. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie actualizat ori de câte ori este cazul.

11. Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

12. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie păstrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenţă pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de câtre inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate

16

şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu râspunderi specifice in domeniul securitâţii şi sănătâţii lucrătorilor.Registrul de coordonare reprezintă un alt instrument al coordonării în materie de securitate şi sănătate, conform prevederilor Secţiunii 3 din capitolul III al HG 300/2006.Cerintele registrului de coordonare dunt urmatoarele:

1. Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările efectuate şi deciziile luate.

2. Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie să consemneze în registrul de coordonare: a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecăruia pe şantier; b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor; c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate; d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sănătatea în muncă aduse la cunoştinţa beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi eventualele răspunsuri ale acestora; e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă; f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate; g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor, dispoziţiile care trebuie transmise; h) incidente şi accidente care au avut loc.

3. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să transmită coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la registru. Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari.

4. Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

17

DOSARUL DE INTERVENŢII ULTERIOARE reprezintă un alt instrument al coordonării în materie de securitate şi sănătate, conform prevederilor Secţiunii 4 din capitolul III al HG 300/2006.

1. Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să cuprindă:a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note

tehnice; b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în condiţii de securitate şi sănătate. 2. Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să fie transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza de proces-verbal care se ataşează la dosar. 3. După recepţia finală a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataşează la dosar. 4. În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie să pună la dispoziţie coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.

5. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate desemnat pe perioada interventiilor ulterioare trebuie să completeze dosarul de intervenţii ulterioare şi să efectueze eventuale modificări cerute de noile lucrări.În cadrul acestui suport de curs, conform prevederilor Regulamentului privind formarea specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă prezentăm cerinţele legate de realizarea lucrării.Pentru asigurarea condiţiilor de Realizare a Lucrării prevăzute de capitolul VI din HG 300/2006 este necesar să prezentăm o serie de informaţii legate de cerinţele stabilite pentru elaborarea proiectului lucrării.În cadrul capitolului V din HG 300/2006 referitoare la Elaborarea Proiectului Lucrării sunt prezentate cerinţe legate de:- Principiile generale de securitate şi sănătate aplicabile proiectului

lucrării;- Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate în

munca pe durata elaborării lucrării- Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi sănătate în

muncă. Pe durata realizării lucrării este necesar să se respecte prevederile cap VI din HG 300/2006.Cerinţele legate de asigurarea Principiilor Generale Aplicabile pe Durata Realizării Lucrării sunt următoarele:

18

Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie să respecte obligaţiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislaţia natională care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveşte:

a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare; b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi;

c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie; d) manipularea în condiţii de siguranţa a diverselor materiale; e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de muncă utilizate, în scopul eliminării defecţiunilor care ar putea să afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor; f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi înmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase; g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate; h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărămări, demolări şi demontari; i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru; j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi; k) interacţiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea şantierului.Cerinţele legate de desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării sunt următoarele: atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, altul decât cel desemnat pe perioada realizării proiectului, această desemnare va avea loc înaintea începerii lucrărilor pe şantier.Cerinţele legate de atribuţiile coordonatorului de securitate şi sănătate sunt următoarele:

1. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, numit în conformitate cu art. 7, are următoarele atribuţii: a) să coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru care se desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;

19

b) să coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura că angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii independenţi respectă principiile prevăzute la art. 56, într-un mod coerent şi responsabil, şi aplică planul de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 b; c) să adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptări ale planului de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 b) şi ale dosarului de intervenţii ulterioare prevăzut la art. 54 c, în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite; d) să organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe şantier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă şi informarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul, informarea lucrătorilor independenţi; e) să coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corecta a instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii; f) să ia măsurile necesare pentru că numai persoanele cu abilitate să aibă acces pe şantier; g) să stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile generale aplicabile şantierului; h) să ţină seamă de toate interferenţele activităţilor din perimetrul şantierului sau din vecinătatea acestuia; i) să stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier; j) să efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca aceştia să redacteze planul propriu de securitate şi sănătate; k) să avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi modificările acestora.

2. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării trebuie să aibă competenţa necesară exercitării funcţiei: a) experienţa profesională în construcţii sau în conducerea şantierului de minimum 5 ani; b) formare specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.

20

CAPITOLUL I: LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ REFERITOARE LA ŞANTIERE TEMPORARE ŞI MOBILE

În cadrul acestui suport de curs continuăm abordarea aspectelor legate de prevederile legislative referitoare la şantiere temporare sau mobile.În cadrul acestei expuneri trebuie să facem o serie de menţiuni:1. Legea Securităţii şi Sănătâţii în Muncă nr. 319/2006 preia integral Directiva-cadru în domeniul securităţii şi sănăttii în muncă, şi anume, Directiva 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătâţii lucrătorilor la locul de muncă.2. Conform prevederilor art.52, alin.2 Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse a elaborat acte normative necesare implementării şi/sau adaptării situaţiilor existente la cerinţele Legii Securităţii şi Sănătâţii în Muncă nr. 319/2006.3. Hotărârea de Guvern nr. 300/2006 stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile-publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 252 din 21.03.2006.4. Conform art.2 din H.G nr. 300/2006 nu se aplică activităţilor de foraj şi extracţie din industria extractivă.5. Acest suport de curs abordează cerinţele legale referitoare la întocmirea declaraţiei prealabile, instrument necesar realizării Planului de Securitate şi Sănătate; elaborarea proiectului lucrării şi respectiv obligaţiile beneficiarilor, managerului de proiect, angajatorilor şi lucrătorilor independenţi.

Un instrument principal al coordonării în materie de securitate şi sănătate prezentate în capitolul III al H.G nr. 300/2006 este Planul de Securitate şi Sănătate.Planul de Securitate şi Sănătate trebuie să conţină cel puţin urmaătoarele: a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi, dacă este cazul, informaţii care completează declaraţia prealabilă prevăzută la art. 47; b) măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;

c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor; d) măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală; e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;

21

f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea; g) obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în vecinătatea acestuia; h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de curăţenie; i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de organizare luate în acest sens; j) modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind securitatea şi sănătatea în muncă.Conform prevederilor art.19 pentru completarea declaraţiei prealabilă prevazută la art. 47 sunt necesare o serie de informaţii de ordin administrativ care privesc santierul.În acest sens, beneficiarul lucrĂrii sau managerul de proiect, trebuie să întocmească o declaratie prealabilă în următoarele situaţii:

a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare şi pe şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;

b) volumul de mână de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.

În cadrul acestui suport de curs, conform prevederilor Regulamentului privind formarea specifică de coordonator în materia de Securitate şi Sănătate în muncă prezentăm cerinţele legate de elaborarea proiectului lucrării. Pentru asigurarea condiţiilor de elaborare a proiectului lucrării prevăzute de capitolul V din H.G nr. 300/2006 este necesar să prezentăm o serie de informaţii legate de cerinţele stabilite pentru realizarea acestei activităti.În cadrul capitolului V din H.G nr. 300/2006 referitoare la ELABORAREA PROIECTULUI LUCRĂRII sunt prezentate cerinţe legate de :

Principiile generale de securitate şi sănătate aplicabile proiectului lucrării ;

Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării;

Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.

22

PRINCIPII GENERALE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE APLICABILE PROIECTULUI LUCRĂRII :1. Încă din faza de concepţie, studiul şi elaborarea proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi atunci când este cazul, beneficiarul trebuie să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate şi sănătate prevăzute în Legea Securităţii şi Sănătâţii în Muncă nr. 319/2006 în special în ceea ce priveşte:

a) alegerea soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări ori faze de lucru care se desfăşoară simultan sau succesiv.

b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.2. În faza de concepţie, studiu şi elaborarea proiectului lucrării trebuie să se ţină seama ori de câte ori este necesar de tote planurile de securitate şi sănătate şi de toate dosarele întocmite conform articolului 54 b şi c din H.G nr. 300/2006 sau adaptate conform art.58 c din acelaşi act normativ.DESEMNAREA COORDONATORULUI ÎN MATERIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PE DURATA ELABORÂRII PROIECTULUI LUCRĂRIIDesemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să se facă înainte de începerea fazei de elaborare a proiectului lucrării.ATRIBUŢIILE COORDONATORULUI ÎN MATERIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PE DURATA ELABORĂRII PROIECTULUI LUCRĂRII1. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării numit în conformitate cu art.6 din H.G nr. 300/2006 are următorele atribuţii:

a) să coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 şi 52; b) să elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia; c) să pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie să se ţină seamă în cursul eventualelor lucrări ulterioare; d) să adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusă proiectului; e) să transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu;

23

f) să deschidă un registru de coordonare şi să-l completeze; g) să transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării; h) să participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect; i) să stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului; j) să armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al şantierului; k) să organizeze coordonarea între proiectanţi;

l) să ţină seamă de toate eventualele interferenţe ale activităţilor de pe şantier.2. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să aibă competenţa necesară exercitării funcţiei:

a) experienţă profesională de minimum 5 ani în arhitectură, construcţii sau conducerea şantierelor; b) formare specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.În cadrul capitolului VI - Realizarea lucrării sunt prezentate:

Principiile generale aplicabile pe durata realizării lucrării; Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe

durata realizării lucrării; Atribuţiile coordontorului în materie de securitate şi sănătate pe durata

realizării lucrării.Pe durata realizării lucrării este necesar să se respecte prevederile capitolului VI din H.G nr. 300/2006. În cadrul Capitolului VII sunt prezentate obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect sau angajatorilor şi lucrătorilor independenţi.OBLIGAŢIILE BENEFICIARULUI ŞI ALE MANAGERULUI DE PROIECT sunt următoarele:

1. Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai mulţi coordonatori de securitate şi sănătate în muncă pentru a executa sarcinile prevăzute în art.54 şi 58 din H.G nr. 300/2006, acesta nu va fi exonerat de răspunderile care îi revin în acest domeniu.

2. În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătâţii lucrătorilor din şantier, managerul de proiect are, în principal, următoarele obligaţii:

a) să aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de muncă;

24

b) să coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în timpul fazelor de proiectare şi de realizare a lucrărilor; c) să ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate consemnate în registrul de coordonare; d) să stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului, consultându-se cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;

e) să redacteze un document de colaborare practică cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate.OBLIGAŢIILE ANGAJATORILOR sunt următoarele:

1. Punerea în aplicare a art.54, 58 şi 60 din H.G nr. 300/2006 nu aduce atingere principiului râspunderii angajatorilor prevăzut în Legea nr. 319/2006 privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă.

2. În vederea asigurării şi menţinerii securitâţii şi sănătâţii lucrătorilor din şantier în condiţiile prevăzute la art.58 şi 60 din H.G nr. 300/2006, angajatorii au în principal, următoarele obligaţii:

a) să respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE; b) să îndeplinească şi să urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate de către toţi lucrătorii din şantier; c) să ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4; d) să ţină seamă de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate sau ale şefului de şantier şi să le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor; e) să informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi să pună la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate; f) să redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi să le transmită coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.

3. În vederea menţinerii securitâţii şi sănătâţii pe şantier, atunci când ei inşişi execută o activitate profesională pe şantier, angajatorii trebuie să respecte:

a) Prevederile referitoare la obligaţiile angajaţilor, echipamentul de muncă, echipamentul individual de protecţie stabilite în Legea nr. 319/2006 privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă ;

b) Indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă.

25

OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR INDEPENDENŢI sunt următoarele:

În vederea menţinerii securitâţii şi sănătâţii pe şantier, lucrătorii independenţi trebuie:

a) să respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate şi sănătate, în conformitate cu legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE şi, în particular, prevederile art. 56; b) să respecte dispoziţiile minime de securitate şi sănătate stabilite în anexa nr. 4; c) să-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate stabilite pentru şantierul respectiv; d) să participe la orice acţiune coordonată de prevenire a riscurilor de accidentare şi imbolnavire profesională pe şantier; e) să utilizeze echipamente de muncă ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi sănătate; f) să aleagă şi să utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la care sunt expusi; g) să respecte indicaţiile şi să îndeplinească instrucţiunile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate; h) să respecte prevederile planului de securitate şi sănătate.Pentru adoptarea măsurilor necesare alicării prevederilor art. 56 şi a art. 65 din H.G nr. 300/2006, angajatorii şi lucrătorii indepedenţi trebuie să respecte CERINŢELE MINIME stabilite în Anexa nr. 4 a aceleaşi hotărâri de guvern.

Obligaţiile prevăzute în Anexa nr. 4 a H.G nr. 300/2006 se aplică de fiecare dată când caracteristicile şantierului ori ale activităţii, circumstanţele sau un risc o cer.

În sensul Anexei nr. 4, termenul încăperi înseamnă, printre altele, barăci.

CERINŢELE MINIME stabilite în Anexa nr. 4 din H.G nr. 300/2006 - PARTEA A - CERINŢELE MINIME GENERALE PENTRU LOCURILE DE MUNCĂ DIN ŞANTIERE1.Stabilitate şi soliditate2.Instalaţii de distribuţie a energiei 3. Căile şi ieşirile de urgenţă4. Detectarea şi stingerea incendiilor5. Ventilaţie6. Expunere la riscuri particulare7. Temperatura8. Iluminatul natural şi artificial al posturilor de lucru, încăperilor şi căilor de

26

circulaţie de pe şantier9. Uşi şi porţi10. Căi de circulaţie- zone periculoase11. Cheiuri şi rampe de încărcare12. Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru13. Primul ajutor14. Instalaţii şanitare15. Încăperi pentru odihnă şi/sau cazare16. Femei gravide şi mame care alăptează17. Lucrători cu dizabilităţi18. Dispoziţii diverse

27

INTRODUCERE

CE ESTE ŞI DE CE ESTE NECESAR COORDONATORUL ÎN MATERIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE?

Sectorul construcţiilor reprezintă un sector a cărui activitate are o pondere importantă atât din punct de vedere economic cât şi al forţei de muncă implicată, recunoscut unanim că având un nivel de risc ridicat.Conform datelor furnizate de Fundaţia Europeană pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă, în statele membre ale UE peste 13 milioane de lucrători lucrează în acest sector, iar statisticile arată că numărul accidentelor mortale, leziunilor şi bolilor profesionale este mai ridicat decât în oricare alt sector de activitate iar probabilitatea ca angajaţii din acest sector să sufere un accident de muncă cu incapacitate temporară de muncă este de două ori mai mare decât media din celelalte sectoare de activitate.

28

CAPITOLUL III: PREZENTAREA PRINCIPALELOR FAZE DE EXECUŢIE AL UNUI ŞANTIER DE CONSTRUCŢII ŞI A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SPECIFICE ACESTORA

ACTIVITATEA PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII SE CARACTERIZEAZĂ PRINTR-O COMPLEXITATE RIDICATĂ, PRIN UNICITATEA CONDIŢIILOR, PRIN IMPLICAREA SIMULTANĂ A UNOR ANGAJATI DE DIFERITE MESERII ŞI CALIFICĂRI.ŞANTIERUL DE CONSRUCŢII PREZINTĂ, ÎN ORICE FAZĂ DE EXISTENŢĂ, UN POTENŢIAL RIDICAT ACCIDENTOGENLUCRĂRI DE CONSTRUCŢII CIVILE:

EXCAVAŢII TERASAMENTE CONSTRUCŢII MONTAREA ŞI DEMONTAREA ELEMENTELOR

PREFABRICATE AMENAJAREA SAU ECHIPARE, TRANSFORMĂRI RENOVARI, REPARAŢII DĂRĂMĂRI DE ZIDURI DEMOLĂRI, ÎNTREŢINERE ASANĂRI

SUNT LUCRĂRI ÎN CARE SE POT MANIFESTA RISCURI SPECIFICEACESTE LUCRĂRI EXPUN LUCRĂTORI LA:

SURPĂRI ŞI ALUNECĂRI DE TEREN LA CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME LA RADIAŢII IONIZANTE LA INFLUENŢA LINIILOR ELECTRICE DE ÎNALTĂ

TENSIUNE LA RISCURI GENERATE DE LUCRĂRI DE TUNELE,

PUTURI, SUBTERANE LUCRĂRI CU TUBURI DE AER COMPRIMAT FOLOSIREA EXPLOZIVULUI, LUCRĂRI DE MONTARE A

ELEMENTELOR PREFABRICATE GRELE

PRINCIPALELE FAZE DE EXECUŢIE ALE UNUI ŞANTIER DE

29

CONSTRUCŢIIDECIZIA DE FINANŢARE, CERCETARE, PROIECTAREORGANIZARE DE ŞANTIER

REALIZAREA:-spaţiilor de cazare-spaţiilor de depozitare-drumurilor de acces-racordarile la instalaţiile de alimentare

1. LUCRĂRI DE FUNDAŢIIOperaţii de: -trasare

-săpături-umpluturi-sprijiniri

RISCURI POTENŢIALE SPECIFICE FAZELOR DE EXECUŢIESOLICITARE PSIHICĂ;(ritm intens, operaţii complexe, decizii dificile)

-cădere de la acelaşi nivel -electrocutare -manipulare manuală -manipulare mecanică -deplasări, staţionări în zone periculoase -comunicări accidentogene -deplasări sub efectul propulsiei şi sub efectul gravitaţiei -surpări -căderi de la înălţime -căderi de obiecte -manipularea mecanică -deplasări sub efectul gravitaţiei -temperatura şi umiditatea aerului -calamităţi naturale

PRINCIPALELE FAZE DE EXECUŢIE ALE UNUI ŞANTIER DE CONSTRUCŢII:

30

LUCRĂRI DE COFRARE ŞI ARMARE BETOANE LUCRĂRI DE TURNARE BETON LUCRĂRI DE ÎNCHIDERI

Se execută: -zidarii(clasice,BCA)-pereţi metalici-sisteme de pereţi din sticlă

2.LUCRĂRI DE ÎNVELITORIRISCURI SPECIFICE FAZELOR DE EXECUŢIE GENERATE DE

-manipularea manuală a maselor-căderea de la înălţime şi de la acelaşi nivel-electrocutare-căderi de obiecte-manipulări mecanice de materiale-căderi de la acelaşi nivel-neutilizarea echipamentelor de protecţie-substanţe chimice-efort fizic-căderea de la înălţime-manipularea manuală a materialelor-căderi de obiecte-deplasări sub efectul gravitaţiei-neutilizarea ehcipamentelor de protecţie-căderea de la înălţime-căderi de obiecte-manipularea manuală şi mecanică-neutilizarea echipamentului de protecţie

3. LUCRĂRI DE MONTAJ INSTALAŢII DE ALIMENTARE-canalizări, racorduri de gaze, apă , electrice, sanitare, încălzire

4. LUCRĂRI DE IZOLAŢII TERMICE ŞI HIDROIZOLAŢII-la clădiri-la terase circulabile sau necirculabile

5. LUCRĂRI DE FINISAJE-zugrăveli-placări-compartimentari cu gips-carton

6. LUCRĂRI DE AMENAJARE ŞI PARCĂRI INTERIOARERISCURI SPECIFICE FAZELOR DE EXECUŢIE GENERATE DE

31

-căderea de la acelaşi nivel-manipularea manuală a maselor-agent termic-neutilizarea echipamentelor de protecţie-căaderea de la înălţime-manipularea manuală-substanţe chimice-neutilizarea echipamentelor de protecţie-căaderea de la acelaşi nivel-manipularea manuală-substanţe chimice-efort fizic-căderea de la acelaşi nivel-utilizarea unor echipamente de muncă inadecvate-metode de lucru greşite

CAPITOLUL IV: RISCURI ERGONOMICE COMUNE FAZELOR DE EXECUŢIE DIN ŞANTIER

32

MANIPULAREA MANUALĂ A MASELORRISCURI:1. De accidentare

Accident lombar: lumbago, hernie discală, ruptură musculară Strivire, rănire, tăiere sau arsură, datorate masei musculare Cădere cu entorsă sau fractură

2. De îmbolnăvire:Lombalgii, artroză, sciatică, hernie discalăOboseală muscularăAfecţiuni osteomusculo articulareACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ

1. LEGEA 319/2006 securităţii şi sănătâţii în muncă2. HG 300/20063. HG 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru locul de muncă 4. HG 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru manipularea maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

5. HG 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de câtre lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

Măsuri de prevenire nr.1: Alegerea de sisteme de depozitare care permit apucarea şi

depozitarea fără ca obiectele să fie deplasate in prealabil:rafturi cu adâncime compatibilă cu dimensiunile obietelor

Organizarea corespunzătoare a deplasârii şi transportului materialelor pe verticală utizând dispozitive şi utilaje de ridicat

Menţinerea curăţeniei şi degajarea materială de pe sol, prevederea unor containere pentru deseuri

Amenejarea căilor de acces Evitarea denivelărilor Prevederea mijloacelor de transport cu sisteme care permit

reducerea efortului de încărcare/descărcareMăsuri de prevenire nr.2:

Organizarea activitâţii: Reducerea frecvenţei şi duratei manipulărilor Reducerea cantitâţii de mase manipulate Scurtarea distanţei de transport Alternarea sarcinilor cu altele

33

Organizarea de pauze pentru relaxare şi recuperare după eforturi prelungite sau importante

Organizarea ratională a fluxului de aprovizionare cu materii şi materiale

Pregătirea intervenţiilor pe şantier pentru a limita improvizaţiile şi întârzierile

Evitarea organizării de posturi de muncă isolateMăsuri de prevenire nr.3:

Prevederea de EIP: mânusi, centură lombară Formare şi instruire privind:

-Gesturi şi poziţii de muncă, amenajarea posturilor de muncă, economia de mişcări

-Organizarea muncii: constituirea echipelor de lucru-Utilizarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice ajutătoare-Folosirea adecvată a mijloacelor de protecţie colectivă şi

individuală

CAPITOLUL V: LEGI HOTĂRÂRI DE GUVERN, ORDINE, STANDARDE ARMONIZATE PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ, APLICABILE PE ŞANTIER

34

LEGI:- LEGEA 319/2006- LEGEA 10/1995

HG 300/20061. HG 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru locul de muncă2. HG 1051/2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate pentru

manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

3. HG 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de câtre lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

4. HG 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

5. HG 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de câtre lucrători a echipamentelor de muncă.

PRESCRIPŢII TEHNICEÎn activitatea unui şantier, utilizarea maşinilor de ridicat este

permanentă, complexă şi în condiţiile de tip “unicat”. Aplicarea şi respectarea “Prescripţiilor tehnice R1, ISCIR”este obligatorie.STANDARDE DE REFERINŢĂ

Domeniul construcţiilor beneficiază de o serie de standarde de referinţă (SR, SR EN, SR ISO), atât pentru desfăşurarea lucrărilor specifice, cât şi pentru materialele folosite, echipamentele tehnice şi testări de rezistenţă şi fiabilitate.

CAPITOLUL VI: EXEMPLE DE IDENTIFICAREA A UNUI RISC SPECIFIC ŞANTIERULUI

PERICOLELE SAU SITUAŢIILE PERICULOASE DIN ŞANTIER

35

EXEMPLE DE PERICOLE SAU DE SITUAŢII PERICULOASECĂDERI DE LA ACELAŞI NIVEL

-sol alunecos (condiţii climatice)-sol defectuos (gropi, dale sparte)-pasaje stamte, neasigurate-locuri slab iluminate

CĂDERI DE LA ÎNĂLŢIME-utilizarea scĂrilor cu defecte, f ără asigurare-acces neasigurat la pârţile înalte ale construcţiei-utilizarea defectoasă a schelelor, esafodajelor-utilizarea mijloacelor improvizate-neutilizarea echipamentelor individuale de protecţie

EXEMPLE DE MĂSURI DE PREVENIREPROTECŢII COLECTIVE

-organizarea judicioasă a circulaţiei angajaţilor-întreţinerea solului, menţinerea curăţeniei, ordinii-degajarea şi iluminarea pasajelor-realizarea mijloacelor colective de protecţie (balustrade, mână

curentă, schele)EXEMPLE DE RISCURI CAUZATE DE ECHIPAMENTELE DE MUNCĂRISCURI MECANICE:

-deplasări sub efectul gravitaţiei (răsturnare, patinare)-deplasări sub efectul propulsiei(frâne defecte, comenzi greşite), mişcări disfuncţionale (spargerea unei conducte sub presiune, pornire accidentale ale unor mecanisme)

RISCURI TERMICE: -temperatura coborâtă a obiectelor (manipularea ţevilor), flăcări,

flameRISCURI ELECTRICE:

-curentul electric prin atingere directă sau indirectă (existenţa unor legături electrice improvizate, lipsa legăturii la impământare)EXEMPLE DE MĂSURI DE PREVENIRE:

-aplicarea prevederilor şi prescripţiilor, tehnice şi organizatorice din legislaţia şi standardele de referinţă în vigoare. -alegerea şi întreţinerea echipamentelor tehnice adecvate, organizarea judicioasă a transportului intern

EXEMPLE DE RISCURI GENERATE DE NEPURTAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

Lucrul simultan pe verticala construcţiei, pe diverse nivele, nepurtarea căştii de protecţie, căderea de materiale, scule

Trecerea de pe schelă pe o zonă neprotejată, fără asigurare în centură

36

Urcarea (coborârea ) la locul de muncă, aflat la înălţime fără asigurareUtilizarea schelei descompletate, fără podine, fără scări între nivele,

fără balustradeEfectuarea manipulârii de materiale, manual, fără EIP

EXEMPLE DE MĂSURI DE PREVENIRE-dotarea locurilor periculoase cu mijloace colective de protecţie:

balustrade, rampe sau pasarele cu mână curentă, schele complete.-dotarea şi purtarea EIP: cască, încălţâminte cu bombeu întărit,

palmare, centură complexă după caz de prevnire a câderii în golEXEMPLE DE RISCURI ERGONOMICE- MANIPULAREA MANUALĂ A MASELORPOZIŢII DE MUNCĂ FORŢATE, VICIOASE

Alecat excesiv Mâini întinse deasupra capului/înainte Ghemuit În genunchi Muncă statică Postura şi menţinerea unui nivel constant de forţă Munca repetitivă Ciocânire Perforare Vopsire Transport cărămizi, ţigle Mişcări necesitând forţa excesivă Compresie locală prin unelte sau suprafeţe de lucru Unghiuri ascutiţe Suprafeţe dure, rugoase

EFORT FIZIC INTENS Mase voluminoase, grele, greu de apucat, cu centrul de greutate situat

excentric Sol alunecos, cu neregulitâţi Constrângeri ale activitâţii

CONDIŢIILE MEDIULUI DE MUNCĂ Temperatura, umiditate, curenţi de aer Vibraţii

FACTORI INDIVIDUALI DE RISC Inaptitudine fizică Echipament de lucru necorespunzâtor Lipsa formârii şi informârii

EXEMPLE DE MĂSURI DE PREVENIRE:

37

-eliminarea necesitâţii operaţiilor de MMM din faza de proiectare-mecanizarea unor operaţii/alegerea de mijloace mecanizate adaptate

sarcinii de muncă şi caracteristicilor masei-utilizarea unor mijloace tehnice ajutâtoare: ventuze mobile, platforme

elevatoare, cărucioare, cricuri, leviere-amenajarea posturilor de muncă: înăţime corespunzâtoare a

planurilor de lucru,-spaţiu de lucru degajat, unelte concepute ergonomic-utilizarea de containere, ambalaje, produse care să nu depăşească

masa de manipulat maximă admisă -alegerea de sisteme de depozitare care permit apucarea şi depozitarea

fără ca obiectele să fie deplasate în prealabil: rafturi cu adâncimea compatibilă cu dimensiunile obiectelor,cu înăţime de minimum 40 de cm, maximum 160 cm; depozitarea obiectelor grele la înalţimea de 80 de cm

-organizarea corespunzâtoare a deplasârii şi transportului materialelor pe verticală utilizând dispozitive şi utilaje de ridicat (macarale, căruciare elevatoare, etc)

-menţinerea curâţeniei şi degajarea materialelor de pe sol, prevederea unor containere pentru deseuri

-amenajarea căilor de acces-evitarea denivelărilor (trepte, pante)-prevederea mijloacelor de transport cu sisteme care permit reducerea

efortului de încărcare/descărcare: rampe escamontabile, braţ de încărcare auxiliar, etcORGANIZAREA CORESPUNZÂTOARE ACTIVITÂŢII:

reducerea frecvenţei şi duratei manipulărilor reducerea cantitâţii de mase manipulate scurtarea distanţelor de transport (puncte de preluare a materialelor,

colactare şi evacuare a deseurilor) alternarea sarcinilor cu altele care nu implică MMM organizarea de pauze pentru relaxare şi recuperare după eforturi

prelungite sau importante organizarea raţională a fluxului de aprovizionare cu materii prime şi

materiale: cantităţi necesare, aprovizionare ritmică, urmărire termene de livrare

pregâtirea intervenţiilor pe şantier pentru a limita improvizaţiile şi întârzierile

evitarea organizârii de posturi de muncă isolate prevederea de EIP (mânuşi, apărători genunchi, centură lombară) Formare şi instruire privind:

38

o gesturile şi poziţiile de muncă, amenajrea posturilor de lucru, economia de miscări;

o organizarea muncii:constituirea echipelor de lucru, polivalentă în activitate;

o utilizarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice ajutătoare;o folosirea adecvată a mijloacelor de protecţie colectivă şi

individuală.

CAPITOLUL VII: DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE

identificarea Şi evaluarea situaţiilor de lucru periculoase şi a riscurilor de accidentare şi avarie existente şi/sau potenţial existente;

gestionarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;

39

identificarea posibilităţilor tehnice de optimizare a modului de efectuare a lucrărilor din punct de vedere al riscurilor generate;

asigurarea stabilităţii forţei de muncă şi acontinuităţii acesteia; conştientizarea angajatorilor cu privire la necesitatea respectării

măsurilor de securitate şi a măsurilor de securitate precum şi a măsurilor care influenţează incidenta meseriilor cu risc ridicat;

creşterea exigenţei în ceea ce priveşte latura educaţională în vederea conştientizării pericolelor şi creşterii capacităţii de prevenire a riscurilor;

efectuarea de verificări privind instruirea lucrătorilor, cu precădere la schimbarea locului de munca;

funcţionarea efectivă a Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă;

utilizarea corectă a fondurilor alocate securitâţii şi sănătâţii în muncă; întocmirea PLNULUI DE SECURITATE, pentru şantier şi pentru

anumite lucrări complexe.

PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

Răspunde: BENEFICIARUL LUCRĂRII sau MANAGERUL DE PROIECTElaborat de :COORDONATORUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

Planul de securitate şi sănătate trebuie:

40

a) Să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;b) Să identifice riscurile ce pot apare;c) Să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;d) Să conţină măsuri specifice de prevenire în cazul lucrărilor care implică riscuri specifice

Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină: informaţii de ordin administrativ, durată estimată a lucrărilor şi

volumul de mână de lucru; măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de managerul de

proiect şi coordonatorii de securitate; identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri; măuri specifice de securitate (protecţii colective şi individuale) pentru

lucrări care prezintă riscuri: amenajarea şi organizarea şantierului, obiectivele edilitar-şanitare,

materiale şi echipamente de muncă prevăzute de antrepenori şi subantrepenori pentru lucrările proprii;

măsuri de coordonare stabilite de câtre coordonatorii de securitate şi obligaţiile care decurg;

măsuri generale pentru asigurarea menţinerii ordinii pe şantier; indicaţii practice privind acordarea primului ajutor şi evacuarea

persoanelor; obligaţii care decurg din interfaţa activităţilor şantierului cu

vecinătâţile.

CAPITOLUL VIII: EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE

EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE PRIVIND:- IDENTIFICAREA RISCURILOR PROFESIONALE,

SPECIFICE FAZELOR DE EXECUŢIE ALE UNUI ŞANTIER;- PRESCRIPŢIILE TEHNICE DE REFERINŢE APLICABILE

PENTRU PREVENIREA MANIFESTĂRII RISCURILOR;- MĂSURILE DE PREVENIRE PROPUSE A FI APLICATE, ÎN

41

CONDIŢIILE CONCRETE ALE SITUAŢIEI CARE A GENERAT RISCURILE IDENTIFICATE.

FAZA DE EXECUŢIE PE ŞANTIER:

1.PROIECTARE, ORGANIZARE DE ŞANTIERRISCURI POTENŢIALE:

-omiterea necesarului de material, echipamente de muncă, finanţări pentru faze/operaţii de şantier

-existenţa unor deficienţe privind trasarea căilor de circulaţie, depozitări de materiale pe locul unor lucrări ulterioare, neprevederea

42

unor echipamente de lucru adecvate, dimensionarea greşită a dotărilor sociale şi administrative

REFERINŢE: Legea nr.10, Calitatea în construcţii, Cap III Prescripţii minime de

securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, Cap VII Legea 10 Cap II, secţiunea 2: Prescripţii minime de securitate şi

sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, Cap V.MĂSURI DE PREVENIRE:

-elaborarea documentaţiei de execuţie de către proiectant cu verificarea de câtre beneficiar şi managerul de proiect;

-participarea, în faza de proiectare, a coordonatorului de securitate şi elaborarea planului de securitate şi sănătate

-redactarea şi verificarea, conform Legii 10, privind Calitatea în Construcţii, a proiectului general al construcţiei, responzabilizarea managerului de proiect, a şefului de şantier, a antreprenorului (general), a coordonatorului în materie de securitate şi sănătate (faza de proiectare şi faza de execuţie)2. LUCRĂRI DE FUNDAŢII RISCURI POTENTIALE:

-tensiuni în pereţii fundaţiei, datorate vecinătâţilor, risc de deformare, surpare

-surpare, cădere în gol, deversare-cădere de la înălţime, surpare-căderea de materiale de lucru, avarierea conductelor, cablurilor

subteraneREFERINTE:

prescripţii minime de securitate şi sănătate pentru şantiere temporare sau mobile, Anexa IV, secţiunea II

instrucţiuni proprii de securitate pentru lucru la înălţime instrucţuni proprii de securitate pentru activităţile de îmbunătâţiri

funciare şi irigaţii instrucţiuni proprii de securitate pentru lucrări de reparaţii,

consolidări, demolări şi translaţii de clădiri instrucţiuni proprii de securitate pentru lucru la înălţime prescripţii minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare

sau mobile, anexa IV, B, secţiunea 2, pct 5, pct 10 prescripţii minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare

sau mobile, anexa IV, secţiunea 2, pct.8.MĂSURI DE PREVENIRE:

43

-asigurarea pereţilor fundaţiei prin sprijiniri din inventar sau calculate şi executate special;

-asigurarea peretelui spre vecinătâţi prin turnarea unui sprijin suplimentar şi, după întârire, continuarea lucrărilor pentru fundaţie

-pentru lucrări de săpături şi sprijiniri trebuie întocmit un plan de securitate care va cuprinde: precizari asupra straturilor, a existenţei apelor subterane, a existenţei unor cabluri electrice, conducte de apă sau gaze, măsuri tehnico-organizatorice conforme realitâţii zonei de lucru, modul de asigurare a asistenţei tehnice pe durata lucrărilor, avertizarea lucrătorilor în privinţa pericolelor existente

-prevenirea surpării prin aşezarea unei prelate pe suprafaţa înclinată, taluzată, adiacentă fundaţiei;

-montarea unei balustrade continue, nivelul superior al confrajului, deplasabilă cu cofrajul, rezistentă la o eventuală deplasare de pământ;

-pentru deplasarea lucrătorilor pe latura lungă a construcţiei, neprotejată de balustradă, aceştia vor purta echipament individual de protecţie, specific căderii în gol, ancorat pe suport flexibil, cu disipator de energie

-respectarea planului de execuţie şi în special, planului de securitate-executarea unor lucrări numai sub supravegherea de specialitate-alegerea unui echipament indivdual de protecţie corespunzâtor

condiţiilor concrete de lucru-ancorarea sigură, verificarea schelelor, esafodajelor, elemnetelor de

cofrare3. LUCRĂRI DE COFRAJE RISCURI POTENTIALE:

-căderea de la înălţime, cădere de obiecteREFERINŢE:

prescripţii minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, anexa IV, secţiunea 2, pct.4 , pct.5

instrucţiuni proprii pentru lucrul la înălţimeMĂSURI DE PREVENIRE:

-asigurarea cu balustrade de protecţie pentru tot perimetrul existent-asigurarea, contra căderii în gol, a deschiderilor ferestrelor, a zonei

casei scării,etc-amplasarea, în consolă, deasupra zonei cieculate, a plaselor

(copertine) de protecţie înpotriva căderilor de obiecte (scule, materiale, etc)-semnalizarea zonelor periculoase, marcarea acestora, iluminarea de

protecţie şi de avrtizare pe timp nefavorabil (întunecos)4. LUCRĂRI ÎN SUBTERAN

44

RISCURI POTENŢIALE:-degajări de noxe, surpări, căderi de obiecte, calitate scăzută a aerului

de respiratREFERINŢE:

prescripţii minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, anexa IV

MĂSURI DE PREVENIRE:-evaluarea condiţiilor concrete privind calitatea rocilor, straturilor

adiacente lucrării şi adoptarea măsurilor respective;-analiza posibilitâţilor de emanare gază sau vapori toxici şi prevederea

de măsuri şi sisteme de protecţie pentru lucrători-demararea lucrărilor numai după ce s-au verificat toate condiţiile

reale de lucru şi s-au asigurat echipamentele corespunzâtoare5. LUCRĂRI DE COFRARE - TURNARE RISCURI POTENŢIALE:

-căderi de la înălţime, riscuri legate de manipularea manuală şi mecanică de materialeREFERINŢE:

instrucţiuni proprii de securitate pentru lucrul la înăţtime instrucţiuni proprii de securitate pentru prepararea, transportul şi

turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat

instrucţiuni proprii de securitate pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijoace nemecanizate şi depozitarea materialelor

prescripţii tehnice ISCIR, maşini de ridicatMĂSURI DE PREVENIRE:

-realizarea schelelor pentru accesul la locul de muncă conform planului de montare conceput în funcţie de formă şi dimensiunile concrete ale cifrajului.

-schela trebuie să fie dotat cu scara de acces pe nivele, balustrade de protecţie, borduite la nivelul de lucru, ancorată şi sprijinită exterior datorită formei construcţiei;

-amplasarea unei platforme de lucru pentru facilitarea manipulărilor manuale de materiale;

-utilizarea tipului constructiv de echipament de muncă, adecvat formei construcţiei, pentru manipularea mecanică a materialelor6. LUCRĂRI DE COFRARE – LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII METALICE (SUDURI)RISCURI POTENŢIALE:

45

-căderi de la înălţime, riscuri generate de manipulări de materiale, neutilizarea EIP-urilorREFERINŢE:

instrucţiuni proprii de securitate pentru lucrul la înălţime prescripţii minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare

sau mobile, anexa IVMĂSURI DE PREVENIRE:

-realizarea protecţiilor colective – esafodaje pentru accesul la locul de muncă sau utilizarea unei nacele dimensionate corespunzâtor pentru facilitarea manipulărilor manuale de materiale şi a montajului;

-utilizarea tipului constructiv de echipament adecvat formei construcţiei, pentru manipularea mecanică a materialelor;

-funcţie de modul de lucru adoptat, utilizarea EIP corespunzâtor7. LUCRĂRI SPECIALE - PASARELE RISCURI POTENŢIALE:

-organizarea defectuoasă a lucrăriilor având în vedere vecinătâţiile şantierului

-folosirea improvizaţiilor pentru demarcarea zonelor periculoase-asigurarea improprie a accesului la înălţime (scări improvizate,

neasigurate)-lipsa semnalizărilor de securitate-cădere de la înălţime-deplasări datorate gravitaţiei-căderi de obiecte-contururi intepatoare

REFERINŢE: instrucţiuni proprii de securitate pentru lucrul la înălţime prescripţii minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare

sau mobile (planul de securitate) instrucţiuni proprii de securitate pentru lucrul la înălţime instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate pentru exploatarea şi

întreţinerea drumurilor şi podurilor; prescripţii PT R1, Colecţia ISCIR

MĂSURI DE PREVENIRE:-realizarea unei demarcaţii efective între zona şantierului şi vecinătâti

(panouri continue, rezistente la şocuri)-semnalizarea zonei de interferenţă între şantier şi vecinătâti (atât ziua

cât şi noaptea);-utilizarea unui echipament de lucru adecvat accesului în siguranţă a

lucrătorului la locul intervenţiei

46

-asigurarea mijloacelor colective de protecţie (patforma de lucru, schela, balustrade);

-utilizarea echipamentelor de lucru (maşini de ridicat) conform prescripţiilor ISCIR;

-adoptarea unui mod de lucru care să evite situaţiile periculoase (“mustăţile” de fier beton îndoite)8. LUCRĂRI SPECIFICE – FINISĂRI DE FAŢADĂ RISCURI POTENŢIALE:

-cădere de la înălţime-deplasări datorate gravitaţiei-căderi de obiecte-neasigurarea protecţiei zonelor învecinate-influenţe ale agenţilor climaterici (vânt, ploaie, temperaturi ridicate)

REFERINŢE: instrucţiuni proprii de securitate pentru lucrul la înălţime instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate pentru lucrările de zidărie,

montaj prefabricate şi finisaje în construcţii; prescripţii PT R1, Colecţia ISCIR

MĂSURI DE PREVENIRE:-asigurarea mijloacelor colective de protecţie adecvate (patformă

autoridicatoare, lift de materiale);-utilizarea echipamentelor de lucru (maşini de ridicat) conform

prescripţiilor ISCIR;-purtarea EIP

9. LUCRĂRI DE MONTAJ-SOLUŢII TEHNICE PENTRU ASIGURAREA ÎMPOTRIVA CĂDERII DE OBIECTERISCURI POTENŢIALE:

-deplasări sub efectul gravitaţiei (căderea de obiecte în zone de vecinătateREFERINŢE:

instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate pentru lucrul la înălţimeMĂSURI DE PREVENIRE:

-adoptarea soluţiilor tehnice care să elimine pericolele de accidentare-prevederea unei podine rezistente dotată cu consola (copertina) din

plasă de sarmă pentru prevenirea căderii de obiecte, scule, materiale, în zone din vecinătatea şantierului10. LUCRĂRI DE MONTAJ-SOLUŢII TEHNICE PENTRU ASIGURAREA STABILITĂŢII ECHIPAMENTELOR TEHNICE (DE LUCRU)RISCURI POTENŢIALE:

47

-deplasări sub efectul gravitaţiei (răsturnare maşinilor de ridicat)REFERINŢE:

prescripţii PT R1 Colecţia ISCIRMĂSURI DE PREVENIRE:

-adoptarea soluţilor tehnice în conformitate cu prescripţiile ISCIR;-ancorarea, pe durata lucrărilor, a macaralei turn de structură de

rezistenţă a clădirii11. LUCRĂRI DE TURNARE CU POMPA DE BETON RISCURI POTENŢIALE:

-desprinderea elementelor pompei de beton;-improscarea cu beton

REFERINŢE: instrucţiuni proprii de securitate pentru prepararea, transportul şi

turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat

MĂSURI DE PREVENIRE:-înainte de introducerea betonului în conductă se vor verifica toate

îmbinările şi racordurile pompei-în timpul curăţarii lucrătorii vor fi îndepărtaţi la o distanţă de cel

puţin 10 m de conducte, iar în faţa orificiului de evacuare se va monta o aparatoare înclinată12. FINISARE TENCUIRE FAŢADĂ EXTERIOARĂ RISCURI POTENŢIALE:

-cădere de la înălţime-cădere de materiale sau cădere de obiecte de la înălţime

REFERINŢE: instucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la

înălţimeMĂSURI DE PREVENIRE:

-montarea de schele exterioare metalice cu balustrade în dreptul golurilor;

-podine rezistente la greutatea omului şi a materialelor care urmează să fie puse in operă;

-să se evite lucrul concomitent pe aceeaşi verticală a mai multor lucrători

-utilajele pentru prepararea mortarului şi pentru executarea tencuielii vor avea verificate înpămantarea şi alimentarea electrică13. LUCRĂRI DE ÎNVELITORI

48

RISCURI POTENŢIALE:-cădere de la înălţime-cădere de materiale de la înălţime-arsuri cu bitum fierbinte pentru izolaţii hidrofuge

REFERINŢE: instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate pentru lucrări de reparaţii

şi demolări în construcţiiMĂSURI DE PREVENIRE:

-montarea de schele exterioare cu balustrada depăşind marginea acoperişului;

-astereala rezistentă la greutatea angajatului şi a materialelor. Pe ea se vor monta paltforme speciale;

-încălzirea bitumului folosit la realizarea izolaţiilor hidrofuge se va face în spaţii deschise;

-se vor lua măsuri contra incendiilor14. FINISĂRI ÎN CONSTRUCŢII ZIDĂRII INTERIOARE RISCURI POTENŢIALE:

-cădere de la înălţime pe scările de acces-cădere de la acelaţi nivel-cădere de materiale (în cap, pe maini sau pe picioare)

REFERINŢE: instrucţiuni proprii pentru lucrul la înălţime intrucţiuni proprii pentru lucrări de finisări în construcţii instrucţiuni proprii pentru manipularea şi transportul prin purtarea de

materiale

MĂSURI DE PREVENIRE:-scările duble şi simplu rezemate să fie asigurate contra răsturnarii-curăţarea căilor de acces de materiale şi fără denivelări-să se evite lucru concomitent pe acceaşi verticală a mai multor

lucrători-manipularea manuală a materialelor să se facă coordonat şi să se

evite suprasolicitarera organismului15. FINISĂRI- LUCRĂRI DE GIPS CARTON RISCURI POTENŢIALE:

-cădere de la înălţime (scări şi schele interioare)-rănirea mainilor cu sculele acţionate electric (bormaşina, flex) sau

manualeREFERINŢE:

instrucţiuni proprii de securitate pentru lucru la înălţime

49

instrucţiuni proprii pentru lucrări de finisări în construcţiiMĂSURI DE PREVENIRE:

-scările duble şi simplu rezemate să fie asigurate contra răsturnarii-schelele interioare din aluminiu trebuie să aibă la partea superioară

balustrade şi scări de acces-se vor folosi unelte manuale cu mânere bine fixate, netede şi cu

pârţile tăietoare protejate-se vor verifica echipamentele portabile înainte de începerea lucrului

sau să nu prezinte defecte (cabluri întrerupte, sisteme de protecţie, protectori)

CAPITOLUL IX: RESPONSABILITĂŢI ÎN CONFORMITATE CU PRESCRIPŢIILE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU ŞANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE

beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;

manager de proiect - orice persoana fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;

proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă

50

care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;

şef de şantier - persoană fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului;

antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;

subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;

coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54;

coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58.

SISTEMUL DE MUNCĂ

EXECUTANTULSARCINA DE MUNCĂMIJLOACELE DE PRODUCŢIEMEDIUL DE MUNCĂ

EXECUTANTUL Omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncăSARCINA DE MUNCĂTotalitatea acţiunilor pe care le efectuează executantul în vederea realizârii scopului sistemului de muncăMIJLOACELE DE PRODUCŢIETotalitatea mijloacelor de muncă: (clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport) şi a obiectelor muncii: materii prime, produse intermediare)

51

MEDIUL DE MUNCĂAmbianţa în care executantul îşi desfăşoară activitatea

FACTORI DE RISC ÎN SISTEMUL DE MUNCĂ

Factori de risc proprii executantuluiFactori de risc proprii sarcinii de muncăFactori de risc proprii mijloacelor de producţieFactori de risc proprii mediului de muncă

Factori de risc proprii executantului Erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei Erori de decizie Erori de execuţie Erori de autoreglaj

Factori de risc proprii sarcinii de muncă Operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de

muncă necorespunzătoare Supradimensionarea cerinţelor impuse executantului

Factori de risc proprii mijloacelor de producţie Risc mecanic Risc termic Risc electric Risc chimic Risc biologic

Factori de risc proprii mediului de muncă Abateri sub formă de depăşiri ale nivelului sau intensitâţii funcţionale

a parametriilor specifici: microclimat, zgomot, vibraţii, noxe chimice, radiaţii, iluminat

Acţiunea factorilor poate conduce fie la vătâmarea violentă a organismului fie la afecţiuni ale organismului, în prim caz survine un accident de muncă, iar în al doilea boală profesională

52

EXEMPLIFICĂRI ORIENTATIVE

53

MUNCITOR ÎN CONSTRUCŢII

NECALIFICAT

PROCESUL DE MUNCĂ

Procesul de muncă pentru MUNCITOR ÎN CONSTRUCŢII –NECALIFICAT constă în executarea lucrărilor de construcţii care nu necesită calificare (ex: încărcare – descărcare şi transport materiale de construcţie şi utilaje, prepararea betonului şi mortarului, executare de săpături, nivelări, compactări, etc)

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUATMIJLOACE DE PRODUCŢIE

-Polizor unghiular (flex) de diferite tipuri, diemnsiuni şi puteri;-Bormasină rotopercutoare, pickhammer;- Malaxor pentru produse beton sau mortar;- Ciocan, spit, daltă, ruletă, prelungitor pentru energie electrică ;- Roabă, targă;

54

- Lopată, cazmă, tarnacop, grablă, sapă, matură;- Foarfecă pentru tăiat oţel beton;-Scară, schelă;- Etc.

SARCINA DE MUNCĂ-Aprovizionează locurile de muncă cu materiale necesare pentru

desfaşurarea activităţii de producţie (scânduri, cărămidă, beton, mortare, armături metalice, etc);

- Manipulează diverse materiale de construcţie şi echipamente tehnice;- Execută lucrări de terasamente – săpătură, nivelare, compactare, etc;- Prepară şi transportă beton şi mortar pentru zidărie şi tencuială;- Toarnă beton conform documentaţiei de execuţie şi îl vibrează;- Ajută dulgherul la operaţia de cofrare şi decofrare;- Ajută fierarul betonist la manipularea armăturilor din oţel beton;- Leagă sarcina în cârligul macaralei;- Participă la lucrări de demolare a construcţiilor şi instalaţiilor;- Nu permite accesul persoanelor străine în zona de lucru;- Controlează periodic şi utilizează corect echipamentele tehnice;- Foloseşte optim timpul de lucru pentru încadrarea în termenele stabilite pentru execuţia lucrării;- Răspunde de calitatea lucrărilor executate;- Are obligaţia de a menţine sculele în stare bună de funcţionare şi anunţă superiorul pentru eventualele deteriorări ale acestora;- Participă la activităţile colective ale echipei;- Aduce la cunoştinţa şefului de echipă sau şefului de punct de lucru orice neregulă întălnită în cadrul procesului de eexecuţie;- Execută măsuri tehnico-organizatorice de preîntâmpinare a accidentelor tehnice şi de optimizare a activităţii, conform dispoziţiilor primite;- Intervine prompt pentru limitarea efectelor în cazul situaţiilor de urgenţă;- Are obligaţia de a purta echipamentul individual de protecţie;- Respectă legislaţia şi instrucţiunile de securitate în muncă şi situaţii de urgenţă;- Respectă prevederile Regulamentului Intern- Răspunde la toate solicitările şefului direct legate de activitatea postului;

55

- Se prezintă la serviciu odihnit şi fără să fi consumat băuturi alcoolice :- Nu părăseşte locul de muncă fără acordul şefului direct ;- În timpul serviciului sunt interzise discuţiile care nu au legătură cu îndeplinirea obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu;- Participă la toate formele de instruire :

profesională; privind securitatea în muncă (instrucţii introductiv generale

la locul de muncă, periodic şi pentru lucrări speciale) ; privind situaţiile de urgenţă (SU)

MEDIUL DE MUNCĂMuncitorul în construcţii - necalificatul îşi desfăşoară activitatea atât în spaţii acoperite (clâdiri noi) cât şi în aer liberLucrul pe şantier este caracterizat prin :

temperaturi scăzute iarna şi ridicate vara; curenţi de aer; intemperii (ploaie, vânt, viscol, etc); zgomot de fond generat de utilaje pentru construcţii; pulberi rezultate în urma preparârii betoanelor, mortarelor şi

efectuării curâţeniei

FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢIMIJLOACE DE PRODUCŢIEFACTORI DE RISC MECANIC

- Prindere, strivire membre superiaore la manipularea materialelor de construcţii sau la deservirea echipamentelor de muncă (organe de maşini în mişcare, dispozitive);

- Lovire de câtre vehicule (auto sau utilaje pentru construcţii) care se deplasează sau execută manevre în şantier;

- Cădere liberă de obiecte (scule, materiale, echipamente, etc) de la înălţime;

- Pericol de prăbuşire (ex: prăbuşirea peretelui sau planşeului în cazul lucrărilor de demolare, prăbuşirea cofrajelor la decofrarea planşeului etc)

-Cădere de la înălţime datorită scărilor (schelelor) necorespunzâtoare;- Surparea pereţilor transeei sau gropii (lipsa sprijinirilor) îndeosebi în

cazul executării lucrărilor de săpătură;- Pericol de lovire, tăiere, înţepare, membre superioare şi inferioare la

contactul cu suprafeţe periculoase;

56

- Proiectare de particule în ochi – ex: la utilizarea flexului pentru tăiere sau polizare, la spargerea manuală cu daltă a peretelui sau planşeului, etc;

- Vibraţii excesive la lucrul cu pickhammerul;- Electorcutare prin atingere directă, indirectă – ex: lucrul cu

echipamente electrice defecte.FACTORI DE RISC TERMIC

- Arsură termică ex: la manipularea bitumului fierbinte, lucrul cu foc deschis, etc;FACTORI DE RISC ELECTRIC

- Electrocutarea prin atingere directă, indirectă – ex: lucrul cu echipamente electrice defecte.FACTORI DE RISC CHIMIC

-Lucrul cu substanţe iritante (ciment, var, ipsos, etc) care deshidratează pielea, o crapă şi poate provoca alergii.

MEDIUL DE MUNCĂFACTORI DE RISC FIZIC

- Temperatură ridicată sau coborâtă a aerului, în funcţie de anotimp la lucarări în aer liber;

- Zgomot sub limita maximă admisă, datorat funcţionârii utilajelor de construcţii;

- Intemperii (vânt, viscol, ploaie) la lucrul în aer liber;-Existenţa pulberilor pneumoconiogene – ex : la prepararea betonului

sau mortarului, transportul cimentului şi varului, la efectuarea curăţeniei, etcFACTORI DE RISC CHIMIC

-Gaze sau vapori toxici şi inflamabili ex : vopsirea în spaţii închiseFACTORI DE RISC PSIHOSOCIAL

- Relaţii de muncă necorespunzâtoare (necooperarea, antipatie, invidie) ;

SARCINA DE MUNCĂCONŢINUT NECORESPUNZÂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ

- Succesiunea greşită a operaţiilor – datorită în general a slabei pregătiri teoretice şi profesionale, precum şi fluctuaţiei mare de personal.SUPRASOLICITAREA FIZICĂ

- Efort fizic frecvent şi prelungit în timpul executării lucrărilor ex: transportul materialelor de construcţii, prepararea betonului, executarea de lucrări de terasament, etc;

57

- Poziţii de lucru fortaţe ex: aplecat, în genunchi, lucru la înălţime, în şanţuri, etc

EXECUTANTACŢIUNI GREŞITE

- Organizarea necorespunzâtoare a locului de muncă de ex: lipsa imprejmuirii zonei de lucru, indicatoare, etc

- Executarea operaţiilor de întreţinere şi curăţire a utilajului în timpul funcţionării;- Nesincronizarea de operaţii de ex: la manipularea materialelor lungi sau grele;- Executarea de lucrări periculoase, din proprie iniţiativă care nu fac obiectul sarcinii de muncă de ex: intervenţia la instalaţia electrică;- Deplasări sau staţionări în zone periculoase de ex: în raza de acţiune a utilajelor de construcţii;- Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, dezechilibrare, alunecare;- Cădere de la înălţime – prin păşire în gol (de ex: goluri neîmprejmuite)- Accidente de traseu - pe durata şi traseul deplasării normale de acasă la serviciu şi invers;- Prezentarea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzâtoare (oboseală, boală, lucrul sub influenţa alcoolului):- Comunicări şi glume accidentogene.

OMISIUNI- Omiterea unor operaţii cu scopul de a uşura munca în detrimentul securitâţii lucrătorului;- Neutilizarea echipamantelor de protecţie colectivă sau a echipamentelor de protecţie individuală.

58

LUCRĂRI DE DRUMURI ŞI PLATFORME

PROCESUL DE MUNCĂProcesul de muncă pentru EXECUTANTUL DE DRUMURI ŞI PLATFORME constat în executarea urmâtoarelor lucrări principale: spargere beton, aşternere balast, nivelare, compactare de monatre borduri, betonare, asfaltare.

ELMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUATMIJLOACELE DE PRODUCŢIE

- Autobasculante;- Buldoexcavator – cu echipamente: cupă pentru săpat, cupă pentru

încărcat, lamă pentru nivela, lame pentru stivuitor;- Cilindru compactor, mai compactor, placă vibratoare;- Compresor de aer, pickhammer;

59

- Vibratoare interne pentru beton;- Longrine pentru cofrat betonul;- Grindă vibratoare pentru nivelat betonul;- Bormaşina rotopercutoare;- Ciocan, spit, daltă, ruletă, prelungitor pentru energie electrică;- Roabă, targă;- Lopată, cazmă, tarnacop, greblă, sapă, mâtură, etc;- Cherestea pentru cofraje;- Etc.

SARCINA DE MUNCĂATRIBUŢII

- Organizează locul de muncă – execută împrejmuirea zonei de lucru cu panouri sau cu bandă, montează semne de circulaţie, etc;

- Dirijează circlaţia din apropierea zonei de lucru;- Aprovizionează locurile de muncă cu materiale necesare pentru

desfăşurarea activităţii de producţie (longrine, cherestea, borduri, beton, armături metalice, etc);

- Manipulează diverse materiale de construcţie şi echipamante de muncă;

- Execută lucrări de terasamente – săpătură, aşternere balast, nivelare, compactare, etc;

- Montează borduri din beton;- Execută lucrări de pavaj cu piatră de râu, granit sau cu dale din

beton;- Prepară şi transportă beton;- Toarnă beton conform documentaţiei de execuţie şi îl vibrează;- Leagă sarcina în cârligul macaralei ;- Participă la lucrări de demolare a construcţiilor şi instalaţiilor;- Nu permite accesul persoanelor strâine în zona de lucru;- Controlează periodic şi utilizează corect echipamantele de muncă;- Foloseşte optim timpul de lucru pentru încadrarea în termenele

stabilite pentru execuţia lucrării;- Are obligaţia de a menţine sculele în stare bună de funcţionare şi

anunţă superiorul pentru eventualele deteriorări ale acestora;- Participă la activităţile colective ale echipei;- Aduce la cunoştinţa şefului de echipă sau şefului de punct de lucru orice neregulă întâlnită în cadrul procesului de execuţie;

60

- Execută măsuri tehnico-organizatorice de preîntâmpinare a accidentelor tehnice şi de optimizare a activităţii, conform dispoziţiilor primite;- Intervine prompt pentru limitarea efectelor în cazul situaţiilor de urgenţă;- Are obligaţia de a purta echipamentul individual de protecţie;

RESPONSABILITĂŢI- Răspunde de calitatea lucrărilor executate;- Respectă legislaţia şi instrucţiunile de securitate în muncă şi situaţii de urgenţă;- Respectă prevederile Regulamentului Intern;- Răspunde la toate solicitările şefului direct legate de activitatea postului;- Se prezintă la serviciu odihnit şi fără să fi consumat băuturi alcoolice :- Nu părăseşte locul de muncă fără acordul şefului direct ;- În timpul serviciului sunt interzise discuţiile care nu au legătură cu îndeplinirea obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu;- Participă la toate formele de instruire :

profesională; privind securitate în muncă (instrucţii introductiv generale la

locul de muncă, periodic şi pentru lucrăari speciale) ; privind situaţiile de urgenţă (SU)

MEDIUL DE MUNCAExecutantul de drumuri si platforme isi desfasoara activitatea in aer liberLucrul pe santier este caracterizat prin :

temperaturi scazute iarna si ridicate vara; curenti de aer; intemperii (ploaie, vant, viscol, etc); zgomot de fond generat de utilaje pentru constructii; pulberi rezultate in urma prepararii betoanelor, mortarelor si

efectuarii curateniei

FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢIMIJLOACE DE PRODUCŢIEFACTORI DE RISC MECANIC

61

- Prindere, strivire membre superioare la manipularea materialelor de construcţii sau la deservirea echipamentelor de muncă (organe de maşini în mişcare, dispozitive);

- Lovire de câtre vehicule (auto sau utilaje pentru construcţii) care se deplasează sau execută manevre în şantier;

- Căderea liberă de obiecte (scule, materiale, echipamente, etc) de la înălţime;

- Surparea pereţilor tranşeei, gropilor sau taluzului (lipsa sprijinirilor) îndeosebi în cazul executării lucrărilor de săpătura;

- Pericol de lovire, tăiere înţepare, membre superioare şi inferioare la contactul cu suprafeţe periculoase;

- Proiectarea de particule în ochi de ex: la utilizarea flexului pentru tăiere sau polizare, la spargerea betonului, etc;

- Vibraţii excesive la lucru cu pickhammerul sau maiul compactor;FACTORI DE RISC TERMIC

- Temperatura coborâtă a obiectelor în special iarna;- Arsură termică de ex la manipularea bitumului fierbinte, a asfaltului,

etcFACTORI DE RISC ELECTRIC

- Electrocutarea prin atingerea directă, indirectă de ex. Lucrul cu echipamante electrice defecte.FACTORI DE RISC CHIMIC

- Lucrul cu substanţe iritante (ciment, beton) care deshidratează pielea, o crapă şi poate provoca alergii.

MEDIUL DE MUNCĂFACTORI DE RISC FIZIC

-Temperatura ridicată sau coborâtă a aerului, în funcţie de anotimp la lucrări în aer liber;

- Zgomot, datorat funcţionării utilajelor de construcţii;- Intemperii (vânt, viscol, ploaie) la lucrul în aer liber;- Existenţa pulberilor pneumoconiogene de ex. la prepararea

betonului, la terasamente, la efectuarea curăţeniei,etc.FACTORI DE RISC BIOLOGIC

- Contaminarea cu ciuperci, bacterii sau viruşi datorită igienei insuficiente la locul de muncă;FACTORI DE RISC PSIHOSOCIAL

- Relaţii de muncă necorespunzâtoare (necooperare, antipatie, invidie);

62

SARCINA DE MUNCĂCONŢINUT NECORESPUNZÂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ

- Succesiunea greşită a operaţiilor – datorită în general a slabei pregătiri teoretice şi profesionale, precum şi a fluctuaţiei mari de personal.SUPRASOLICITAREA FIZICĂ

- Efort fizic şi prelungit în timpul executării lucrărilor de ex: transportul materialelor de construcţii, prepararea betonului, executarea de lucrări de terasamente, etc;

- Poziţii de lucru fortaţe de ex: aplecat, în genunchi, lucru la înăţtime, în şanţuri, etc.

LUCRĂTORACŢIUNI GREŞITE

- Organizarea necorespunzâtoare a locului de muncă de ex: lipsa împrejmuirii zonei de lucru, indicatoare, etc

- Executarea operaţiilor de întreţinere şi curăţire a utilajului în timpul funcţionării;- Nesincronizarea de operaţii de ex: la manipularea materialelor lungi sau grele;- Executarea de lucrări periculoase, din proprie iniţiativă care nu fac obiectul sarcinii de muncă de ex: intervenţia la instalaţia electrică;- Deplasări sau staţionări în zone periculoase de ex: în raza de acţiune a utilajelor de construcţii;- Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, dezechilibrare, alunecare;- Cădere de la înălţime – prin păşire în gol (de ex: goluri neîmprejmuite)- Accidente de traseu - pe durata şi traseul deplasării normale de acasă la serviciu şi invers;- Prezentarea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzâtoare (oboseală, boală, lucrul sub influenţa alcoolului):- Comunicări şi glume accidentogene.

OMISIUNI- Omiterea unor operaţii cu scopul de a uşura munca în detrimentul

securităţii lucrătorului;- Neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă sau a echipamentelor de protecţie individuală.

63

64