PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI

Punerea in opera a betonului cuprinde ansamblul operatiilor tehnologice care asigura realizarea elementelor de constructii din beton ( fundatii , diafragme , stalpi , grinbzi ,etc.).Cuprinde urmatoarele faze de lucrari :

pregatirea turnarii betonului , turnarea betonului (introducerea lui in cofraje), compactarea betonului nivelarea(finisarea)suprafetelor libere ale betonului

Turnarea consta in introducerea si raspandirea betonului in interiorul spatiului cofrat astfel incat acestra sa fie umplut in intregime.

PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Consta in executarea unor verificari si luarea tuturor masurilor necesare in vederea asigurarii turnarii betonului fara intreruperi neprevazute si in conditii care sa garanteze obtinerea calitatii stabilite.

Principalele condiţii obligatorii de îndeplinit înainte de începerea turnării betonului sunt:

Terenul de fundare sa corespunda prevederilor din proiect(verificarea se face de proiectantul geotehnician) ;

Dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor sa corespunda cu cele din proiect ; Existenta stratului intermediar de beton de egalizare de min 5 cm grosime in cazul fundatiilor din

beton armat ; Corespondenta cotelor cofrajelor ,at t in plan cat si ca nivel ,cu cele din proiect ; ȃ Orizotalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor ; Verticalitatea cofrajelor stalpilor si diafragmelor si corespondenta acestora in raport cu elementele

nivelurilor inferioare ; Existenta masurilor pt.mentinerea formei cofrajelor si asigurarea etanseitatii lor ; Rezistenta si stabilirea elementelor de sustinere ; Realizarea armarii conform detaliilor din proiect , solidarizarea armaturii si asigurarea acoperirii cu

beton ; Existenta conform proiectului a pieselor ce raman inglobate in beton .

Operatiile obligatorii care se vor executa inaine de betonare:

Curatirea cofrajului si armaturilor ; Suprafata betonului turnat anterior si intarit de la rostul de turnare se va trata corespunzator inainte

de reluarea turnarii ; Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ; Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori Daca se constata rosturi intre panourile de cofraj sau intre scandurile fetei cofrante , ele vor fi

astupate ;

Masuri ce se vor lua in vederea unei bune desfasurari a turnarii :

Asigurarea apei necesare udarii suprafetelor care vor veni in contact cu betonul proaspat si curatirii mijloacelor de transport a betonului ;

Asigurarea energiei electrice necesara transportului betonului si compactarii lui ; Asigurarea cailor de transport pentru muncitori ;

Asigurarea utilajelor si dispozitivelor pt.transportul turnarea si compactarea betonului Asigurarea fortei de munca necesare transportului , turnarii si compactarii betonului .

TURNAREA BETONULUI

Turnarea betonului constă introducerea şi răspândirea acestuia, direct sau prin dispozitive ajutătoare în interiorul spaţiului cofrat sau pe suprafaţa de turnare, astfel încât acestea să fie umplute în întregime.

Reguli generale de betonare:

Betonul se va turna in max 15 minute de la aducerea lui la obiect si se va tine cont ca terminarea punerii lui in opera sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului ;

La obiect betonul se va descarca in mijloace special amenajate (bene ,pompe ,jgheaburi) , fiind interzisa descarcarea lui direct pe pamant;

Daca betonul prezinta segregari se va efectua reamestecarea lui pe platforme special amenajate fara a se adauga apa ;

Inaltimea de cadere libera sa nu fie mai mare de 1,5m ,trebuie evitata caderea directa a betonului cu viteza mare in cofraj(pericolul segregarii exterioare) ,atat in cazul introducerii lui pe partea superioara cat si in cazul introducerii laterale ;

Descarcarea betonului pe suprafata elementului care se betoneaza se face in sens invers celui in care se inainteaza cu betonarea ;

Betonul se va raspandi uniform in straturi cu grosimea stabilita in functie de conditiile de compactare(in cazul vibrarii 30…50 cm) ,fiind interzisa folosirea greblei si tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m(pt evitarea segregarii)

Turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ; Se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ; Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ; Nu se vor produce socuri sau vibratii in armaturi care pot impiedica aderenta intre beton si armature

; In portiunile cu sectiuni mici sau cu armature dese se va urmarii umplerea corecta a sectiunii prin

indesarea laterala a betonului cu sipci si vergele ,concomitant cu vibrarea lui Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face numai pe punti(podine)speciale care sa nu

rezeme pe armature ; In cazul unor deformari sau deplasari ale cofrajului aparute in timpul betonarii , aceasta trebuie

intrerupta ,procedandu-se la inlaturarea defectiunii .

COMPACTAREA BETONULUI

Compactarea este operatia tehnologica ce se executa asupra betonului proaspat in vederea eliminarii din masa betonului a aerului ,a unei parti din apa de amestecare in exces ,precum si a umplerii perfecte a cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi.

Scopul principal al compactarii este marirea compactitatii betonului , deci a reducerii porozitatii sale.

In general golurile din beton creaza discontinuitati care influenteaza negativ proprietatile sale fizico-mecanice ,din care mentionam :

a) reducerea rezistentelor mecanice ;b) reducerea impermeabilitatii ;c) reducerea conlucrarii dintre beton si armaturi ;d) reducerea durabilitatii prin :

- reducerea rezistentei la inghet dezghet ;

- reducerea rezistentei la agresivitate chimica a betonului ;- corodarea armaturilor ,care conduce la o crestere in volum a otelului si respective la o

fisurare si exfoliere a betonului- marirea contractiei la uscare si a curgerii lente a betonului , a fenomenului de cavitate etc.

Compactarea se poate realize manual sau mecanic ,procedeele de realizare stabilindu-se in functie de consistenta betonului , de tipul elementului de constructie si de posibilitatile executantului.

Compactarea manuala

Intrucat necesita multa manopera si nu asigura (in general) o compactare omogena ,se aplica numai la lucrarile cu volum mic de beton sau in cazul betoanelor subplastice si fluide.Compactarea manuală cu mijloace manuale se aplică numai în cazul unor lucrări cu volum mic de beton.Procedeul este din ce în ce mai rar utilizat, deoarece nu asigură o compactare omogenă şi necesită multă manoperă.Compactarea se consideră terminată în momentul când la suprafaţa betonului apare un strat subţire de lapte de ciment.

Compactarea mecanica

Se poate realize prin mai multe procedee ca : vibrarea ,presarea ,laminarea ,vacuumarea si centrifugarea.Aceste procede se pot aplica separate sau asociate ,in special cu vibrarea .

Vibrarea

Este cel mai folosit procedeu de compactare a betonului.Consta in introducerea in masa betonului , cu ajutorul unor vibratoare ,a unei energii(forte)de vibrare care se transmite tuturor componentilor acestuia ,antrenandu-l intr-o miscare ocilatorie.

Modul de transmitere a vibratiilor la beton se realizeaza prin doua tehnici diferite – vibrare interna si vibrare externa .

Alegerea tipului de vibrare depinde de conditiile specifice ale lucrarii si mai ales de compozitia betonului proaspat (dozaj de ciment ,raport apa ciment ,granulozitate).

Durata vibrarii

Durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnic se situeaza între 5 şi 30 s, în funcţie de lucrabilitatea betonului şi de tipul de vibrator utilizat.

Durata va fi cu atat mai redusa cu cat :-amestecul va avea lucrabilitatea mai mare(consistenta mai slaba)-betonul va fi mai bogat in elemente fine-forma granulelor va fi mai rotunjita-dimensiunea maxima a granulelor va fi mai mica-coeficientul de armare va fi mai redus-frecventa oscilatiilor va fi mai mare

Momentul terminarii compactarii poate fi considerat atunci cand se observa urmatoarele fenomene :-incetarea tasarii vizibile a betonului-suprafata betonului devine plana-la suprafata betonului apare laptele de ciment- bulele de aer inceteaza sa mai apara la suprafata betonului

Prelucrarea suprateţelor betonului.

După terminarea compactării şi înainte de începerea prizei, suprafaţa betonului turnat se nivelează. Nivelul definitiv al stratului de beton se trage cu ajutorul unui dreptar ghidat pe căluş . Pentru nivelarea suprafeţei betonului şi în special pentru suprafeţe mari, se utilizează (în afara unor dispozitive manuale — dreptar drişcă) finisoare mecanice rotative care se deplasează deasupra stratului de beton turnat .

ROSTURI DE LUCRU.

Betonarea unei construcţii este bine să se desfăşoare fără întrerupere între două rosturi de dilataţie-contracţie, deoarece întreruperile formează puncte slabe ale construcţiei, atât din punctul de vedere al rezistenţei cât şi din punctul de vedere al compactităţii betonului.La lucrări importante, rosturile de lucru se stabilesc încă de la proiectare ; de cele mai multe ori, acestea trebuie să coincidă cu rosturile de dilataţie. Uneori însă nu se poate realiza această condiţie din cauza în-treruperilor de la sfârşitul programului de lucru întreruperilor din cauza unor defecţiuni la utilajele de ridicat sau la staţiile de betoane etc., impunându-se oprirea betonării şi realizarea unor rosturi de lucru.Principalele reguli care trebuie respectate la executarea rosturilor de lucru se referă la poziţia lor şi la modul cum sunt realizate şi tratate.

Poziţia rosturilor de lucru.

Ideal ar fi ca betonarea sa se faca in mod continuu.Oprirea betonarii conduce la aparitia unui rost de lucru care creaza zone de slaba rezistenta si impermeabilitate.

La constructiile importante (rezervoare ,buncare ,bolti ,elemente de mare deschidere , constructii massive) pozitia rosturilor de lucru precum si tratarea lor speciala sunt indicate prin proiect.Atunci cand nu sunt prevazute in proiect , pozitia lor se va stabili de catre conducatorul tehnic al lucrarii ,inainte de inceperea betonarii ,respectandu-se urmatoarele reguli : la stalpi se admit rosturi numai la baza ,in cazuri exceptionale putandu-se prevedea inca un rost la

3..5cm in partea de jos a grinzii sau placii ; la grinzi ,se face in zona de moment minim ; la placile armate pe o directie ,rostul se va lasa paralel cu armature de rezistenta ; la placile armate pe doua directii ,se va lasa in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din l min(l min=latura

mica a placii)si va fi parallel cu armature de rezistenta la planseele cu nervure ,cand betonarea se face in directia nervurilor , rostul se va face in zona

cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor (l n),iar cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor ,rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii pricipale (l g) si aproximativ la sfertul deschiderii palcii (l p) ; este indicat sa se evite creaea unui rost continuu , prin alternarea rosturilor intre diferite campuri , in pozitia 1/5 si respactiv 1/3 ;

la placile curbe subtiri nu se admit rosturi de lucru(betonarea se va face fara intrerupere) la bolti si arce se admit rosturi paralele cu generatoarea ,impartindu-se bolta sau arcul in botari

dispusi simetric fata de cheie ; la boltile cu lungimi mari ,ele se pot face in plane transversala ,impartind bolta intr-o serie de bolti

mai inguste ; la fundatiile de utilaje supuse la eforturi dinamice ,nu se admit rosturi de turnare.

Conditii tehnice pentru executarea rosturilor de lucru : suprafata rosturilor de lucru la stalpi , grinzi si arce , va fi perpendiculara pe axa acestor elemente ,

iar la placi , bolti si pereti , perpendiculara pe suprafata lor ; suprafata betonului la rosturi se lasa cat mai rugoasa ; durata maxima a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere al prizei

cimentului folosit ;

in cazul in care intreruperea de betonare este mai mare ,reluarea ei este indicat sa se faca numai dupa ce betonul a atins o rezistenta la compresiune de minimum 12,5 daN/cm² si cu pregatirea corespunzatoare a suprafetei rostului de lucru dupa cum urmeaza :

-suprafata rostului va fi bine curatata(prin cioplire si frecare cu paria de sarma)-imediat inainte de turnarea betonului proaspat ,suprafata rostului va fi spalata abundant cu apa si

apoi acoperita cu un strat de mortar de ciment cu acelasi dozaj ca cel al betonului care se toarna.

TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, ( în special ) zona suprafeţei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii .Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva :uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor solare şi vântului .

Protecţia betonului este o măsură de prevenire a defectelor:

antrenării ( scurgerilor ) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare); diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului ; temperaturii scăzute sau îngheţului ; eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei beton-armătură

( după întărirea betonului ) .Principalele metode de tratare/protecţie sunt :

menţinerea în cofraje ; acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă ; stropirea periodică cu apă ; aplicarea de pelicule de protecţie .

Durata de tratare depinde de următorii parametri :

agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu ; condiţiile de mediu în timpul tratării betonului ; sensibilitatea amestecului (funcţie de tipul de ciment şi raportul apă/ciment); pentru a se obţine un

amestec mai puţin sensibil la tratare trebuie în general redus raportul apă/ciment

Acoperirea cu materiale de protecţie combinată cu stropirea cu apă. Suprafaţa betonului se acoperă cu prelate, rogojini, folii de polietilenă, strat de nisip sau rumeguş etc. si se stropeste cu apa .Aceasta operatie se executa de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul de protecţie să nu adere la suprafaţa betonului .Protejarea betonului contra intemperiilor. Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt turnate trebuie acoperite cu prelate atât timp cât există pericolul spălării laptelui de ciment. Pe timp friguros, betoanele turnate trebuie ferite de acţiunea îngheţului.

DEFECTE ADMISIBILE

Sunt admise următoarele defecte privind aspectul elementelor din baton şi beton armat:

defecte de suprafaţă (pori ,segregări, denivelări), având adâncimea de maximum 1 cm şi suprafaţa de maximum 400 cm2 , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maximum 10% din surafaţa feţei elementului pe care sunt situate;

defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbiri locale, segregări) cu adâncimea mai mică decât grosimea stratului de acoperire lungime maximă 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip limitată la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

BETONAREA PE TIMP FRIGUROS

In constructii se considera perioada friguroasa, intervalul de timp in care temperatura aerului exterior este mai mica de +5ºC. Temperatura se masoara dimineata la ora 7 la umbra la o inaltime de 2m de la sol si la o distanta de 5m de orice constructie. Conventional perioada de timp friguros este uprinsa intre 15 nov. si 15 martie, cand probabilitatea de coborare a temperaturii sub +5 ºC este mare.Metode si procedee tehnologice utilizate la turnarea betonului pe timp frigurosCaracteristici generale:

Protejarea impotriva inghetarii fazei lichide din beton, pana cand acesta a ajuns la gradul critic de maturizare sau la gradul de maturizare necesar decofrarii

Crearea unor conditii de intarire care sa aiba efecte cat mai favorabile asupra vitezei de intarire si propriettilor tehnice ale betonului intarit

La turnarea pe timp friguros se poate adopta: Metoda conservarii caldurii betonului (metoda termos) Metoda incalzirii betonului dupa turnare Metoda executie lucrarilor de betonare in spatii inchise si incalzite Metode combinate

La executarea pe timp friguros a betoanelor este necesar să se ia următoarele măsuri: cofrajele trebuie să fie curăţate de zăpadă şi de gheaţă prin mijloace mecanice şi, în final, prin

intermediul unui jet de aer cald sau abur; panourile de cofraj trebuie să prezinte rosturi etanşe şi să aibă faţa interioară unsă uniform cu

substanţe care uşurează decofrarea. Aceste substanţe se aplică numai după curăţirea şi uscarea cofrajelor.

In ce priveşte susţinerea cofrajelor, se va acorda o atenţie deosebită rezemării lor, luându-se măsurile corespunzătoare, în funcţie de comportarea la îngheţ a terenului, şi anume: pentru pământurile stabile la îngheţ, popii reazemă pe tălpi aşezate pe pământul curăţat în prealabil

de zăpadă, gheaţă şi stratul vegetal şi nivelat; pentru pământurile tasabile la îngheţ, precum şi în cazul umpluturilor, popii se pot aşeza pe grinzi cu

suprafaţă mare de rezemare, pe fundaţii existente sau pe piloţi bătuţi sub adâncimea de îngheţ.La prepararea betoanelor este necesară utilizarea de aditivi piastifianţi, acceleratori sau antigel, in funcţie de condiţiile locale şi un raport A/C cât mai redus

Temparatura betonului în descărcarea din betonieră trebuie să fie cuprinsă între + 15 şi + 30°C; pentru lucrările masive, temperatura va fi cuprinsă între + 10 şi +15°C.

La transport se iau masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de căldură ale betonului în timpul transportului prin: folosirea de mijloace de transport rapide şi bine izolate contra frigului, atât lateral cât şi la faţa de sus;

în cazul benelor şi al basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate; evitarea distanţelor mari de transport, a staţionărilor pe traseu şi a transbordărilor betonului.

V1

Suprafeţele libere ale betonului vor fi protejate imediat după turnare prin acoperire cu saltele termoizolante sau cu prelate, folii de polietilenă etc., dar astfel încât între ele şi beton să rămână un strat de aer staţionar (neventilat) de 3 ... 5 cm grosime.

Numele si prenumele _______________ TEST DE EVALUARE

Modulul: Lucrari pentru constructii

1. Înaine de betonare operatiile obligatorii care se vor executa sunt :

a) Curatirea cofrajului si armaturilor ;b) Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ;c) Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa ;d) Astuparea rosturilor dintre panourile de cofraj

2. Care sunt reguli de betonare :a) Betonul se va turna in max 25 minute de la aducerea lui la obiect ; b) Inaltimea de cadere libera a betonului sa nu fie mai mare de 1,5m ;c) Descarcarea betonului se poate face in bene ,jgheaburi sau direct pe pamant;d) Turnarea se va face fara intreruperi daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ;e) Se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ;f) Se asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ;

3. Precizati daca este adevarat sau fals .a) Scopul principal al compactarii este marirea compactitatii betonului ,deci a reducerii porozitatii sale .b) Compactarea este operatia tehnologica ce se executa asupra betonului intarit in vederea eliminarii din

masa betonului a aerului .

4. Asociati materialele de constructii din coloanaA ,cu categoriile de lucrari din coloana B.

A B1. compactare a. Turnare beton2. cofraje b. Defecte betonare3. beton c. segregare4. rosturi de lucru d. Întrerupere betonare5. pori e. vibrare

5. Care sunt metode de protecţie a betonului dupa turnare :a) stropirea periodică cu apă ;b) aplicarea de pelicule de protecţiec) compactarea mecanicad) curatirea rosturilor de lucrue) reducerea rezistentelor mecanicef) umplerea cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi

6. Punerea in opera a betonului cuprinde urmatoarele faze de lucrari :

a) Pregatirea turnarii betonului , b) Turnarea betonuluic) Compactarea betonuluid) Nivelarea e) suprafetelor libere ale betonului

7. Terminarea compactarii poate fi considerate atunci cand se observa urmatoarele fenomene :a) Suprafata betonului devine planab) la suprafata betonului apare laptele de cimentc) Inceteaza prize betonuluid) Scadere zistenta la inghet dezghet

8. Principalele condiţii obligatorii de îndeplinit înainte de începerea turnării betonului sunt:a) Asigurarea etanseitatii cofrajelor ;b) Realizarea armarii conform detaliilor din proiectc) Corespondenta cotelor cofrajelor , cu cele din proiectd) Existent masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor

V2

Numele si prenumele _______________ TEST DE EVALUARE

Modulul: Lucrari pentru constructii

1. Înaine de betonare operatiile obligatorii care se vor executa sunt :

a) Curatirea cofrajului si armaturilor ;b) Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ;c) Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apad) Astuparea rosturilor dintre panourile de cofraj

2. Care sunt reguli de betonare :

a) Turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ;b) Se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ;c) Se asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilord) Betonul se va turna in max 25 minute de la aducerea lui la obiect ; e) Inaltimea de cadere libera a betonului sa nu fie mai mare de 1,5m ;f) Descarcarea betonului se poate face in bene , jgheaburi sau direct pe pamant;

3. Precizati daca este adevarat sau fals .a) Scopul principal al compactarii este marirea compactitatii betonului , deci a reducerii

porozitatii sale .b) Compactarea este operatia tehnologica ce se executa asupra betonului intarit in vederea

eliminarii din masa betonului a aerului .

4. Asociati materialele de constructii din coloana A ,cu categoriile de lucrari din coloana B.

A B6. compactare f. turnare beton7. cofraje g. defecte betonare8. beton h. segregare9. rosturi de lucru i. întrerupere betonare10. pori j. vibrare

5. Care sunt metode de protecţie a betonului dupa turnare :a) curatirea rosturilor de lucrub) reducerea rezistentelor mecanicec) stropirea periodică cu apă ;d) aplicarea de pelicule de protecţie e) compactarea mechanicf) umplerea cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi

6. Punerea in opera a betonului cuprinde urmatoarele faze de lucrari :a) pregatirea turnarii betonului , b) turnarea betonului c) compactarea betonului d) nivelarea suprafetelor libere ale betonului

7. Terminarea compactarii poate fi considerata atunci cand se observa urmatoarele fenomene :a) suprafata betonului devine planab) la suprafata betonului apare laptele de cimentc) inceteaza priza betonuluid) scade rezistenta la inghet dezghet

8. Principalele condiţii obligatorii de îndeplinit înainte de începerea turnării betonului sunt:a) asigurarea etanseitatii cofrajelor ;b) realizarea armarii conform detaliilor din proiect c) corespondenta cotelor cofrajelor , cu cele din proiect d) existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor