3. oțeluri pentru armarea betonului - testfacultate.webs.comtestfacultate.webs.com/beton...

Lucrare de laborator nr.4

Page | 3-1

3. Oțeluri pentru armarea betonului

3.1 Introducere

Oțelul pentru armături este folosit la armarea elementelor de beton armat precum și la

elementele de beton precomprimat. Diferența oțelului între cele două mari categorii de

elemente o face rezistența sa. Proprietățile metalurgice și mecanice ale oțelului de armare ce

trebuie îndeplinite la fabricarea lui sunt reglementate de norme. In această privință, în anii ce

vin cerințele la nivel european vor trebui implementate de industria românească de profil . In

această perioadă normele ce reglementează proprietățile oțelului de armare sunt n orma

europeană EN 10080, cât și seria de norme românești SR 438. De asemenea cerințe asupra

proprietăților oțelului sunt specificate și în standardul de proiectare al elementelor structurale

de beton armat SR EN 1992-1-1.

3.2 Oțeluri pentru armarea betonului

Perfomanțele oțelului de armare sunt stabilite de compoziția sa chimică și de procesul

de fabricație. Cele mai utilizate procese de fabricație ce definesc proprietăți specifice pentru

mărcile de oțeluri sunt laminarea la cald și tragerea la rece.

Clasificarea oțelurilor de armare a elementelor din beton armat se poate face funcție de

rezistență sau funcție de compoziția sa. Din punct de vedere al rezistenței, oțelurile se clasifică

Oțeluri pentru armarea betonului

3-2

în oțeluri cu rezistență redusă, cu rezistență medie și înaltă. Din punct de vedere a compoziției

pentru armarea betonului se folosesc oțeluri carbon obișnuit, oțeluri slab aliate și oțeluri înalt

aliate. Există o legătură directă între cele două clasificări, cu cât procentul de carbon și

elementele de aliere cresc rezistența crește și ea în anumite procente.

3.2.1 Oțelul carbon obișnuit

Compoziția chimică a oțelelui carbon obișnuit exprimată în procente maxime este

următoarea: carbon C=0.23%, sulf S=0.045%, fosfor P=0.45%, siliciu Si=0.07%, mangan

Mn=0.75% [1]. Marca oțelului confecționat din oțel carbon obișnuit, oțel moale, produs de

industrie în Romania este OB37. Oțelul carbon obișnuit a stat la baza confecționării armăturilor

pentru betonul armat o mare perioadă de timp de la apariția sa fiind înlocuit de oțeluri -beton

cu rezistențe mai mari.

Așa cum cum indică și clasificarea lui, oțelul moale, OB37, prezintă rezistențe mecanice

modeste, vezi Table 3, dar deformabilitatea este mare. Trebuie precizat că normele de

proiectare și execuție nu mai prevăd confecționarea armăturilor de rezistență din oțel OB37.

3.2.2 Oțelul slab aliat

Oțelurile slab aliate ce au rezistențe la întindere medii sunt cele mai utilizate la armarea

elementelor de beton. Compoziția chimică a oțelurilor slab aliate în procente maxime după cum

urmează: C=0.22%, sulf S=0.045%, fosfor P=0.45%, siliciu Si=0.55%, mangan Mn=1,60%.

Procesul de topire, tipul de dezoxidare a oțelului cât și tehnologia de fabricație sunt la

alegerea producătorului metalurgic (2). Astfel, funcție de procesele menționate anterior, oțeluri

cu proprietăți diferite de rezistență și deformabilitate pot fi obținu te. Din acest punct de

vedere, din oțelurile slab aliate se pot obține oțeluri laminate la cald obținute tehnologia de

laminare la cald și oțeluri trase la rece obținute prin aplicarea tehnologiei de tragere la rece sau

trefilare.


Page | 3-3

3.2.2.a Oțelul laminat la cald

Oțelurile care se produc prin laminare la cald în Romania trebuie să îndeplinească

cerințele standardului românesc de produs, seria SR 438/1 și cele ale normei europene EN

10080. Standardul de produs reglementează proprietățile oțelului ce poate fi folosit la armarea

elementelor structurale. Spre exemplu standardul SR 438/1 prevede proprietățile minime și

condițiile tehnice de calitate pentru oțelul beton laminat la cald. Două mărci de oțel de

rezistență medie sunt specificate și anume oțelul PC521 and PC602

Table 3

. Proprietățile mecanice ale

celor două mărci de sunt specificate în iar elemente de geometrie a suprafeței sunt

date în Fig. 3.1a, b. Pe suprafața barelor se găsesc două tipuri de nervuri. Nervuri longitudinale

diametral opuse și nervuri transversale dispuse la distanțe egale. Se menționează că raportul

dintre distanța dintre două nervuri consecutive, c, și înălțimea nervurii, h, trebuie să fie între

anumite limite pentru a asigura o conlucrare corespunzătoare cu betonul.

Legendă

c – pas nervură

β – unghi nervură

h – înălțime nervură

Fig. 3.1 – Geometria suprafeței pentru oțelurile prevăzute in SR 438/1, PC52 și PC60

3.2.2.b Oțelul tras la rece

Oțelurile trase la rece prezintă rezistențe mari obținute datorită deformației plastice ce

are loc în timpul tragerii. In majoritatea situațiilor, oțelul tras la rece este produs sub formă de

sârmă din care ulterior se confecționează plase sudate . Operația de tragere la rece poartă și

1 Denumirea siglei oțelurilor constă în abrevierea procesului tehnologic principal, spre exemplu PC

abreviază “profilat la cald”, și numărul, 52, indică rezistența la întindere exprimată în daN/mm2. 2 Deoarece în deceniile ce au urmat lansării pe piață a oț elului PC60 cererea a fost în continuă

descreștere, această marcă de oțel lipsește din oferta industriei de profil de mai mult de 20ani. Motivul pentru care cererea de oțel PC60 a fost în descreștere l-a constituit insuficiența la comportare la îndoire.

c

ß c

PC52

cß

PC60

c


3-4

denumirea de trefilare. Standadele SR 438/2, 438/3, 438/4 specifică proprietățile minime și

condițiile tehnice de calitate pentru oțelul tras la rece. Produsele finite din oțel tras la rece sunt

sub formă de sârme netede, profilate sau amprentate cum ar fi STNB, SPPB, vezi Fig. 3.2.

Fig. 3.2 – Geometria suprafeței pentru sârme obținute prin tragere la rece. a) suprafață profilată b) suprafață amprentată

3.3 Proprietăți ale oțelurilor de armătură

Având în vedere că la realizarea construcțiilor de beton armat se folosesc clase de beton

din ce în ce mai înalte atunci tendința este de a se arma betonul cu armături din oțeluri cu

rezistențe din ce în ce mai mari.

3.3.1 Sudabilitatea și compoziția chimică

Oțelurile folosite la armarea betonului trebuie să fie sudabile în condiții de șantier.

Există excepții, atunci când se acceptă doar sudarea efectuată în fabrică, cazul plaselor sudate.

Sudabilitatea este determinată de două caracteristici:

(i) Procentul de carbon echivalent;

Procentul de carbon echivalent se calculează cu formula

(3-1) %6 15 5eq

Mn V Mo Cr Ni CuC C

(i) Limitarea procentelor maxime ale elementelor de aliere

Procentele maxime ale elementelor de aliere și carbon echivalent nu trebuie să

depășească valorile date în Table 1.

Table 1 – Compoziția chimică în % de masă pentru asigurarea sudabilității

Element

Tipul de analiză

Carbon Sulf Fosfor Azot Cupru Carbon echiv

max. (%) max. (%) max. (%) max. (%) max. (%) max. (%)

Analiză pe șarjă 0.22 0.05 0.05 0.012 0.80 0.50

Analiză pe produs 0.24 0.055 0.055 0.018 0.85 0.52


Page | 3-5

3.3.2 Proprietățile mecanice

3.3.2.a Condiții de încercare a epruvetelor

Procesul de fabricație și condițiile de livrare ale produsului finit definesc condițiile de

încercare ale proprietăților mecanice. Bara de armare poate fi încercată așa cum este livrată

sau poate să sufere un proces de îmbătrânire. Procesul de îmbătrânire presupune o încălzire a

piesei la 100oC și păstrarea ei la această temperatură cu o variație de maximum ±10o

3.3.2.b Proprietăți la întindere

C pentru

un timp de 1h+15min, după care se răcește lent la temperatura camerei. Metoda de încălzire

este lăsată la discreția producătorului.

Proprietățile la întindere sunt determinate în urma încercării la tracțiune a epruvetelor

de armătură. Pe lângă proprietăți mecanice în urma încercării la tracțiune se pot obține și curbe

caracteristice ale oțelurilor de armătură. In Fig. 3.3 sunt reprezentate curbele caracteristice

pentru cele două categorii de oțeluri folosite la armarea betonului.

(i) Rezistența la întindere

Limita de curgere, Re, este definită de raportul dintre valoarea caracteristică a forței la

curgere în testul de întindere, Fy, și aria nominală a barei, Ao

(3-2)

.

[ ]ye

o

FR MPa

A

Note: Simbolul utilizat pentru limita de curgere de EC2 pentru limita de curgere este, fyk. Notația Re

folosită de EN 10080 se referă la valoarea caracteristică minimă sau maximă, valoare ce exprimă calitatea producției pe termen lung. In schimb, fyk, , este valoarea caracteristică a limitei de curgere a oțelului de armare determinată considerând că armăturile din acel oțel vor fi folosite la armarea unei s ingure entități, și anume structură de beton . Nu există nici o legătură directă între fyk și Re. Totuși metoda de determinare și verificare a limitei de curgere, Re, prevăzută de EN 10080 furnizează suficient control pentru determinarea lui fck

(ii) Rezistența la întindere

.

Rezistența la întindere, Rm, este definită de raportul dintre valoarea caracteristică a

forței maxime înregistrate în testul de întindere, Fm, și aria nominală a barei, Ao

[ ]mm

o

FR MPaA

.

(3-3)

Note : Simbolul, ft, este folosit conform normativului de proiectare al structurilor din beton, EC2. Legătura dintre Rm și ft este descrisă în nota anterioară.


3-6

a) b)

Fig. 3.3 – Curbe caracteristice pentru oțeluri de armătură ; a) Oțel laminat la cald b) Oțel obținut prin tragere la rece

(iii) Alungirea procentuală la rupere

Alungirea procentuală la rupere, A, exprimă capacitatea de deformare a oțelului.

Valoarea acestei mărimi constituie un indiciu asupra ductilității oțelului de armare. In

continuare sunt date succint cerințe le ce trebuie respectate în cazul încercării la tracțiune

precum și modul de determinare a alungirii procentuale.

- Epruvete

Cu excepția anumitor cazuri stabilite prin acord comun, epruveta se prelevează din bară,

sârmă laminată sau din sârmă în starea de livrare. In cazul epruvetei prelevate din colac,

epruveta trebuie îndreptată înaintea oricărei încercări printr-o operație de indoire simplă cu o

deformare plastică minimă.

Pentru determinarea alungirii procentuale la rupere, A, epruveta se marchează conform

ISO 6892/1998. Înaintea încercării, repere echidistante sunt trasate pe suprafața barei.

Alungirea procentuală pentru o epruvetă de formă uniformă se măsoară față de o lungime

inițială, Lo Fig. 3.4, ce poate fi formată din n=5 intervale sau n=10 intervale, vezi . Distanța dintre

repere poate fi de 20, 10 sau 5mm, in funcție de diametrul barei sau sârmei. Precizia de

marcare a distanței inițiale, Lo, să fie de ± 0,5 mm. Precizia de măsurare a lungimii Lo

5

eEa=2.1×10 MPa

Yielding PlateauA

Rm

Re

O

A

tan Ea-1

B

Strain HardeningB

după

rupere să fie de ± 0,5 mm.

5

eEa=2.1×10 MPa

Rm

Rp0.2

O

tan Ea-1

eu0.2%


Page | 3-7

- Procedura de încercare

Încercarea la întindere se va face conform ISO 6892 care specifică două modalități de

creștere a încărcării, si anume:

- Metoda A. Creșterea încărcării bazată pe controlul deformației

- Metoda B. Creșterea încărcării bazată pe controlul forței.

Cel mai des utilizată în laboratoarele obișnuite este metoda B deoarece mecanismele de

acționare ale preselor din dotare controlează forța aplicată epruvetei. In timpul încercării viteza

de aplicare a forței trebuie să fie cât mai constantă în limitele prevăzute în Table 2.

Table 2 – Viteza de creștere a tensiunii pentru materiale metalice

Modulul de elasticitate al materialului

E

GPa

Viteză creștere tensiune, s

Mpa/sec

Min. Max.

<150

≥150

2

6

20

60

- Metoda dedeterminare

Una din metodele de determinare a alungirii procentuale la rupere este metoda

manuală, vezi Fig. 3.4. Epruveta va fi recompusă din cele două bucăți rezultate în urma

încercării asigurându-se un contact cât mai bun la capete. Se măsoară lungimea inițială după

rupere, Lu

, cu precizia menționată mai sus.

Fig. 3.4 – Principiul determinării alungirii procentuale prin metoda manuală

O altă metodă de determinare a alungirii procentuale constă în folosirea unui dispozitiv

de măsurare a deformației (extensometru) ce se atașează la epruvetă.

If the initial gauge length, L0, is 5xdmarkor 10xdmark, then the outcome is designated A5 or

A10

Lo

Lu

Inainte de încercare

Dupa incercare

, respectively.


3-8

Fig. 3.5 – Definition of elongation (extension) after fracture

Table 3 – Proprietăți mecanice ale oțelurilor laminate la cald produse în Romania

Property

Steel

Re (fyk R) m (ftk Elongation at fracture (min.) % ) Manufacturing

process [ MPa ] [ MPa ] A A5 10

OB37 235 360 1 25 -

Hot rolling PC52 345 510 1 20 -

PC60 405 590 1 16 -

STNB 460 560 1 - 8 Cold drawing

(Cold working) SPPB 460 510 - 8

Table 4 – Proprietăți mecanice ale oțelurilor obținute prin tragere la rece produse în Romania

Wire Diameter

mm

Yield strength

R

Tensile strength

Rp0.2

min.

MPa

Elongation at fracture

Am

min.

MPa

Shear force of welded joint

P10

Min.

%

f

Min.

N

3...4 490 590 6 P f≥0.35SmaxRp0.2

for dmin/dmax≤0.8

P f≥0.50SmaxRp0.2

for dmin/dmax>0.8

4.5...5.6 440 540 7

6...7.1 440 540 8

8...10 390 490 8

Table 5 – Romanian indented cold drawn wires mechanical properties

Wire Diam.

mm

Yield strength

R

Tensile strength

Rp0.2

min.

MPa

Elongation at fracture

Am

min.

MPa

Shear force of welded joint

P10

Min.

%

f

Min.

N

4...12 460 510 8 P f=0.30SmaxRp0.2

mE

e

Rm

OAn


Page | 3-9

(iv) Ductilitatea oțelului

Oțelul de armare trebuie să fie suficient de ductil în principal pentru a putea asigura

elementelor capacități de deformare la SLU dar și pentru a permite fasonarea lui. Ductilitatea

constituie o importantă proprietate atunci când elementul structural cedează prin ajungerea

oțelului la capacitatea de deformare maximă. EN 1992-1-1 (EC2) definește ductilitatea oțelului

de armare pe baza deformației specifice la încărcarea maximă, εuk, cât și pe baza raportului

dintre rezistența la întindere, ft, și limita de elasticitate, fy (3-4, dat de relația ).

(3-4) [ ]m

e

Rk MPaR

Oțelul de armare este clasificat în 3 clase de ductilitate în funcție de k cât și de

deformația specifică la forță maximă, εuk Table 6, vezi .

Table 6 – Cerințe de ductilitate pentru oțelurile de armare conform EN 1992-1-1

Produs Bare și sârme din colac Plase sudate

Clasă ductilitate A B C A B C

Valoare minimă pt. k=(ft/fy) ≥1.05 k ≥1.08 ≥1.15 ≥1.05 ≥1.08 ≥1.15

Characteristic strain at maximum

force, εuk

≥2.5

(%)

≥5.0 ≥7.5 ≥2.5 ≥5.0 ≥7.5

Note: In general clasa de ductilitate A din Table 6 este caracteristică sârmelor trase la rece iar cerințele clasei C sunt în general îndeplinite de oțelurile laminate la cald, de exemplu PC52.

3.3.2.c Comportarea la îndoire

Comportarea la îndoire reflectă capacitatea de deformare plastică a oțelului de armare.

Comportarea la îndoire se determină prin încercarea la îndoire sau la îndoire alternantă.

Incercarea la îndoire se efectuează conform SR EN ISO 15630-1 considerând unghiul

maxim de îndoire 180o Fig. 3.6. Principiul dispozitivului de îndoire este arătat în .

Fig. 3.6 – Principiul dispozitivului de îndoire

Bratantrenare

Suport

Dorn

d


3-10

Oțelul se consideră că are comportare bună la îndoire dacă după încercare epruveta nu

prezintă fisuri vizibile cu ochiul liber. Diametrul dornului pe care bara se îndoaie nu trebuie să

depășească valorile maxime prevăzute în Table 7

Table 7 – Diametrul dornului pentru incercarea la îndoire conform EN 10080

Diametru nominal d

mm

Diametru dorn dm

max

d ≤ 16 3d

d > 16 6d

3.3.2.d Rezistența la forfecare a nodului de sudură

Valoarea forței tăietoare a nodului sudat pentru plasa sudată, Fs, trebuie să fie mai mare

decât o valoare minimă. Valoarea minimă pentru forței tăietoare a nodului sudat, Fs, nu trebuie

să fie mai mică de 0.25xRexAn, unde Re este limita de curgere specifică, și An este aria nominală

a unei bare din nodul sudat aleasă după cum urmează:

a) bara cu diametrul cel mai mare pentru plasa sudată obi șnuită.

b) una din barele grupate pentru plasa sudată cu bare grupate (bare grupate într-o

direcție).

Notă: In standardul de produs românesc SR 438/3 forța tăietoare a nodului sudat se simbolizează cu P s

3.3.2.e Rezistența la oboseală

.

Încercarea la oboseală cu sarcini constante constă în supunerea epruvetei la o forță de

traxțiune axială care variază ciclic conform unei unde sub formă sinusoidală, de frecvență

constantă f, în domeniul elastic, vezi see Fig. 3.7. Conform SR EN ISO 15630-1 încercarea este

efectuată până la distrugerea epruvetei sau fără distrugere până la atingerea numărului

precizat de cicluri în standardul de produs corespunzător.

Fig. 3.7 – Diagrama ciclului de încărcare pentru încercarea la oboseală

F

O

1/fFup

Fr

Time


Page | 3-11

(i) Echipamentul de incercare

Mașina de încercare la oboseală se etalonează conform ISO 4965. Exactitatea trebuie să

fir de cel puțin ± 1 %.

(ii) Procedura de încercare

- Prevederi referitoare la epruvetă

Epruveta se fixează în mașina de încercare în așs fel încât forța să se transmită axial și

fără moment de îndoire de-a lungul epruvetei.

- Forța superioară (Fup) și domeniul de variație a forței (Fr

Forța superioară (F

)

up) și domeniul de variație al forței (Fr) trebuie să fie cele indicate în

standardul de produsshall.

Fup și Fr se pot deduce din tensiunile maxime (σmax) și din domeniul de variație a

tensiunii (2σa

max ; 2up n r a nF A F A

) indicate în standardul de produs după cum urmează:

(3-5)

unde An

- Stabilitatea forței și frecvența

aria nominală a secțiunii barei de armătură, sârmei laminate sau sârmă.

Incercarea se efectuează în condiții stabile ale forței superioare (Fup), domeniul de

variație al forței (Fr

- Numărul ciclurilor de încărcare

) și frecvența ( f ).

La numărarea ciclurilor de încărcare trebuie numărat și primul ciclu complet de încărcare.

- Frecvența

Frecvența trebuie să fie între 1 Hz și 200 Hz și stabilitatea ei trebuie asigurată.

- Temperatura

Temperatura epruvetei nu trebuie să depășească 40oC în timpul încercării. Temperatura

laboratorului de încercare trebuie să fie între 10oC și 35o

- Sfârșitul încercării

C, în absența unei precizări contrare.

Încercarea trebuie terminată fie la ruperea epruvetei înaintea atingerii numărului de

cicluri specificat, fie la atingerea numărului de cicluri specificat fără rupere.

- Validarea încercării

Dacă ruperea apare în sistemul de prindere sau la o distanță de 2d de sistemul de

prindere sau se amorsează pe un defect deosebit al epruvetei încercarea se consideră

necorespunzătoare.


3-12

3.4 Dimensiuni, masa și toleranțe pentru produsele finite

3.4.1 Oțeluri de armare laminate la cald

3.4.1.a Modul de livrare, diametre și arii secționale

Conform normei europene EN10080 diametrele nominale inclusiv d=10mm se exprimă

rotunjite la 0,5mm iar peste 10mm se exprimă rotunjite la 1mm. Informații despre diametrele

nominale, ariile secționale și masa pe metru liniar sunt prezentate în Table 10.

In principal există două moduri de livrare pentru oțelul laminat la cald și anume legături

de bare asigurate prin legare în cel puțin 2 locuri sau la colac pentru o debitare ulterioară (vezi

Fig. 3.8). Informații concrete despre modul de livrare, diametrele nominale de fabricație pentru

oțelurile laminate la cald din industria de profil din Romania sunt prezentate în Table 8

Table 8 – Modul și diametre de livrare pentru oțelurile de armare în Romania3

Oțel

Proprietăți la livrare

Oțel de armare laminat la cald

Oțel profilat (PC52, B500) Oțel neted (OB37)

Modul de livrare Legături de bare Colaci Colaci

Diametre la livrare 8…..28mm4 6, 8, 10mm 6, 8, 10, 12mm

Masa (Kg) 2000-3000 700-900 700-900

a)

b)

Fig. 3.8 – Forme de livrare a oțelurilor laminate la cald; a) Legături de bare b) Colaci de sârme

3 Aceste informații sunt extrase din oferta de produse a producătorului metalurgic Ductil Steel Buzău. 4 Armături de diametre mai mari, 32, 36, 40mm pot fi achiziționate prin comandă specială.


Page | 3-13

3.4.1.b Masa pe metru liniar și toleranțe

Masa pe metru liniar este calculată pe baza valorii nominale a ariei secționale a barei de

armătură considerâng greutatea specifică a betonului 7850kg/m3 Table 10, vezi . Abaterea de la

masa nominală pe metru liniar trebuie să nu depășească ± 4,5 % pentru dimetrele mai mari de

8mm și ± 6,0 % pentru diametre mai mici de 8mm inclusiv conform 10080.

3.4.1.c Lungimea de livrare

In mod obișnuit lungimea de livrare este de 6 și 12m Lungimea de livrare poate fi

convenită și prin înțelegere la momentul comenzii.

3.4.1.d Masa legăturilor de bare și a colacilor de sârme

Un exemplu privind masa legăturilor de bare și a colacilor este indicată în Table 8. Masa

legăturilor de bare și a colacilor poate fi convenită și prin înțelegere la momentul comenzii

3.4.2 Sârme trase la rece

Informații despre modul de livrare, diametre nominale de fabricație pentru sârmele

trase la rece din industria din Romania sunt prezentate în Table 9.

3.4.2.a Cerințe asupra sârmelor plasei sudate

Sârmele plaselor sudate pot fi singulare/ sau grupate câte două (vezi Fig. 3.9)

(i) Diametrul nominal al sârmelor

Diametrele sârmelor transversale și longitudinale dintr-un nod de plasă sudată trebuie

să satisfacă următoarea condiție

(3-6) min max0.6d d

unde dmax este diametrul nominal maxim al sârmei transversale sau longitudinale din

nod.

dmin

0.7 1.25s T sd d d

este diametrul nominal minim al sârmei transversale sau longitudinale din nod.

In cazul plaselor sudate cu bare grupate intr-o direcție, diametrul nominal al barelor din

nodul plasei trebuie să satisfacă următoarea condiție:

(3-7)

unde ds este diametrul nominal al barei singulare

dt

este diametrul nominal al barelor grupate

Caracteristici recomandate ale plaselor ce pot stabilite și prin comun acord.


3-14

(ii) Pasul sârmelor plasei sudate și capetele lor

Conform EN 10080 pasul sârmelor longitudinale și transversale nu trebuie să fie mai mic

de 50mm. Capetele barelor nu trebuie să fie mai mici de 25mm. Conform SR 438/3 se

recomandă ca pasul sârmelor să fie multiplu de 50mm.

(iii) Dimensiuni și abateri limită ale dimensiunilor plaselor sudate

Abaterile limită ale plaselor sudate sunt:

- abaterea la lungimea plase sudate: valoarea maximă dintre ± 25 mm și ± 0,5 %

- abaterea la lățimea plase sudate: valoarea maximă dintre ± 25 mm și ± 0,5 %

- pasul longitudinal și transversal: valoarea maximă dintre ± 25 mm or ± 0,5 %

- capetele sârmelor: se stabilesc de comun acord prin contract

Toleranțe speciale pot fi stabilite prin contract între producător și cumpărător

Conform EN 10080 dimensiunea de gabarit a panoului de plasă sudată, adică lungimea și

lățimea, se poate stabili prin contract. Caracteristicile sârmelor de armare a betonului din oțel

obținut prin tragere la rece cum ar fi diametrele de producție, modul de livrare, dimensiunile de

gabarit ale plasei sudate precum și masa bobinelor de sârmă sunt prezentate în Table 9.

Table 9 – Mod de livrare, diametre nominale de fabricație pentru sârma trasă la rece5

Oțel

Proprietăți la livrare

Sârme trase la rece

Sârme profilate (SPPB) Sârme netede (STNB)

Diametre nominale 4…..10mm 4…..8mm

Moduri de livrare Panou plasă sudată

6.0x2.45m or 5.0x2.15m

Bobină Welded fabric panel

6.0x2.45m or 5.0x2.15m

Bobină

Masa (Kg) - max 2500 - max. 1800

5 Aceste informații sunt extrase din oferta de produse a producătorului metalurgic Ductil Steel Buzău.


Page | 3-15

Fig. 3.9 – Geometria plasei sudate

Legendă

NL numărul barelor longitudinale PL pasul barelor longitudinale dL diametrul barelor longitudinale NC numărul sârmelor transversale PC pasul sârmelor transversale dC diametrul sârmelor transversale L lungimea sârmei longitudinale B lungimea sârmei transversale u1 capăt al sârmelor longitudinale u2 capaăt al sârmelor longitudinale u3 capăt al sârmelor transversale u4 capăt al sârmelor transversale


3-16

Table 10 – Diametrele nominale, aria transversală și masa pe metru liniar conform EN 10080

Diametru

nominal

d

Bare Colaci și

sârme

îndreptată

Plasă sudată Aria secțională

nominală

mm

Masa nominală

pe metru

Kg/ml 2

4.0 X 12.6 0.099

4.5 X 15.9 0.125

5.0 X X 19.6 0.154

5.5 X X 23.8 0.187

6.0 X X 28.3 0.222

6.5 X X 33.2 0.260

7.0 X X 38.5 0.302

7.5 X X 44.2 0.347

8.0 X X 50.3 0.395

8.5 X X 56.7 0.445

9.0 X X 63.6 0.499

9.5 X X 70.9 0.556

10.0 X X X 78.5 0.617

11.0 X X 95.0 0.746

12.0 X X X 113 0.888

14.0 X X X 154 1.21

16.0 X X X 201 1.58

20.0 X 314 2.47

25.0 X 491 3.85

28.0 X 616 4.83

32.0 X 804 6.31

40.0 X 1257 9.86

50.0 X 1963 15.4


Page | 3-17

3.4.3 Bibliografie

[1] STAS 483/1-89 Produse de oțel pentru armarea betonului. Oțel beton laminat la cald. Mărci și condiții tehnice de calitate.

[2] EN 10080 -2005 – Oțel pentru armarea betonului – Oțel de armătură sudabil – Generalități

[3] SR EN 1992-1-1 – Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton - Part 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri.

[3] ISO 6892-1 – Materiale metalice: Incercarea la întindere - Part 1: Metode de testare la temperatura camerei.

3. oțeluri pentru armarea betonului - testfacultate.webs.comtestfacultate.webs.com/beton...

Documents