reteta betonului prezentare

20
1 PROIECTA REA COMPOZIŢIEI BETONULUI DE CIMENT Un beton trebuie să îndeplineascã, simultan, trei categorii de exigenţe :  lucrabilitatea, pentru a putea fi pus în operă;   rezistenţele mecanice, pentru a rezista solicitãrilor mecanice;   durabilitatea, pentru a rezista acţiunilor fizico -chimice de mediu; Elaborarea unei reţete de beton, este o problemă complexă, pentru că trebuie luate în consideraţie toate cunoştinţele referitoare la proprietăţile materialelor şi betonului, în legătură cu comportarea construcţiilor din beton. Aceste cunoştinţe, acumulate de specialişti, sunt cuprinse în normative, sub forma unor recomandări de alegere a materialelor componente şi de limitare a parametrilor necesari pentru reţeta betonului, respectiv, limitarea unor exigenţe minimale pe care betonul trebuie să le realizeze. C 140-86; NE 012-99; CP 012-1-07 Procesul de elaborare a unei reţete de beton începe din momentul proiectării, putându-  se remarca următoarele etape:  

Upload: popica-alec

Post on 30-Oct-2015

170 views

Category:

Documents


16 download

DESCRIPTION

reteta betonului

TRANSCRIPT

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 1/20

1

PROIECTAREA COMPOZIŢIEI BETONULUI DE CIMENT 

Un beton trebuie să îndeplineascã, simultan, trei categorii de exigenţe:

 lucrabilitatea, pentru a putea fi pus în operă; 

 rezistenţele mecanice, pentru a rezista solicitãrilor mecanice; 

 durabilitatea, pentru a rezista acţiunilor fizico-chimice de mediu;

Elaborarea unei reţete de beton, este o problemă complexă, pentru că 

trebuie luate în consideraţie toate cunoştinţele referitoare la proprietăţile materialelor şi betonului, în legătură cu comportarea construcţiilor din beton.

Aceste cunoştinţe, acumulate de specialişti, sunt cuprinse înnormative, sub forma unor  recomandări de alegere a materialelor componenteşi de limitare a parametrilor necesari pentru reţeta betonului, respectiv,limitarea unor exigenţe minimale pe care betonul trebuie să le realizeze.

C 140-86; NE 012-99; CP 012-1-07 

Procesul de elaborare a unei reţete de beton începe din momentul proiectării,putându- se remarca următoarele etape: 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 2/20

2

ETAPELE STABILIRII UNEI REŢETE DE BETON 

I. ETAPA DE PROIECTARE: 

I.1. Stabilirea regimurilor de expunere ale elementului din beton, la factori:fizici

(variaţii de umiditate, de temperatură, gelivitate) şi chimici (existenţa, tipul şiintensitatea coroziunii chimice), pentru stabilirea parametrilor limitativi pentrubeton: Clasa minimă de rezistenţă;  Clasa minimă de impermeabilitate;  Clasa minimă de gelivitate;  Tipul de ciment recomandat; Raportul maxim A/C; Necesitatea folosirii aditivilor antrenatori de aer.În n ic io  etapă ulterioară, nu este admisă nerespectarea l im itelor stabi l i te !  

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 3/20

3

CLASE DE EXPUNERE (cf. NE 012-99) CLASA DE EXPUNERE DESCRIERE

aMODERAT C-ţii situate în spaţii închise, ferite deacţiunea directă a intemperiilor sau

umidităţii.1

MEDIU USCAT

bSEVER C-ţiiexpuse permanent la temperaturi mai mari de 30O

C.

aMODERAT C-ţiiexpuse la îngheţ în stare nesaturatăsau expuse permanent umidităţii,dar fărăposibilitatea de îngheţ.

2

MEDIU UMED

bSEVER C-ţiiexpuse la îngheţ în stare saturată, expuse laalternanţă deumiditate,

sau supuse presiunii apei.

3 MEDIU UMED CU ÎNGHEŢ ŞI AGENŢI DEDEZGHEŢARE

C-ţiiexpuse la îngheţ în stare saturată şi la acţiunea sării de dezgheţare.

1.MODERAT

Beton permanent sub apamării, sau înzona devariaţie anivelului apei (pe înălţimea deaprox. 2 m).

aAGR. APEI

DE MARE2. SEVER Beton înzona devariaţie anivelului apei (pe înălţimea deaprox. 3 m).

1.

MODERAT

C-ţiiexpuse indirect agresivităţii marine, sau expusegelivităţii fărăposibilitatea de stropire. C-ţii închise carenu se încălzesciarna.

4MEDIU MARIN

bAGR.

ATMOSFERI

CĂ, CUPOSIB. DE

 ÎNGHEŢ

2. SEVER C-ţii situate lanivelul mării expuse intemperiilor şi salinităţii prin stropire,

cu umiditatealternantă şi posibilitatea de îngheţ. C-ţiiexpuse la condens.

a Agresivitate foarteslabă (FS)b Agresivitateslabă (S)c Agresivitate intensă (I)

5

MEDIU CHIMIC

AGRESIV

d Agresivitate foarte intensă (FI)

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 4/20

4

GRADE DE AGRESIVITATE - A.N.A. (cu excepţia apei din Marea Neagră)

cf. NE 012-99 

Naturaagresivităţii F.S. S I FIGeneral acidă (pH - 6,5 – 5,6 5,5 – 4,5 < 4,5

2 10 - 14 15 - 30 31 - 61 > 60

2,1 – 6 15 - 29 30 - 60 61 - 90 > 90

6,1 – 15 15 - 29 30 - 90 91 - 150 > 150

Carbonică (CO2 liber) înmg/dm3, ptr. duritatea

temporară înOG de:

> 15 < 300

300 - -Săruri deamoniu (NH4+) mg/dm3 50 - 99 100 - 200 201 - 500 > 500

Magneziană (Mg2+) mg/dm3 100 - 199 200 - 1000 1001 - 3000 > 3000

cazul 1 1001 – 2500cazul 2 2501 – 5000Sulfatică (SO4

2-) mg/dm3

cazul 3

150 - 249 250 - 500 501 - 1000

> 5000

Dezalcalinizare (HCO3-

) mg/dm

3

(duritate

O

G) < 120 (< 7) - -Oxizi alcalini (OH-) g/dm3 - 17,5 - 25 > 25 -

Conţinut total de săruri - g/dm3 - 10 - 20 20,1 - 50 > 50

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 5/20

5

CERINŢE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITĂŢII cf. NE 012-99 

Dozaj minim de ciment (kg/m3)

    C    l   a   s

   a    d   e

   e   x   p   u

   n   e   r   e

    A   g   r   e   s

    i   v    i    t   a    t   e

    C    l   a   s   a

    b   e    t   o   n   u    l   u    i  –

    C   m    i   n .

    I   m   p   e   r   m   e   a    b    i    l    i

    t   a    t   e  –

    P   m    i   n

    G   e    l    i   v    i    t   a    t   e  –

    G

   m    i   n

    R   a   p   o   r

    t    A    /    C  –

   m   a   x

    A   e   r   a   n

    t   r   e   n   a    t

Beton simplu Beton armat

a 150 2501

b12/15 4 - 0,65 -

180 275

a 16/20 4 - 0,50 200 2902

b 18/22,5 8 100 0,45 da 300 325

3

-

25/30 12 150 0,40 da 325 365

S 300 325a

I20/25 8 - - -

350 390

b1 S 100 300 3254

b2 I25/30 12

1500,40 da

325 365

Tip agresivitate ANA AS ANA AS  

a FS 225 2401) 260 2701)

b S

8 0,50

300

3301)

3002) 325

3601)

3402)

c I

18/22,5

3503302)

3103) 3903652)

3503)

FI-14102)

3703)

4502)

4103)

FI-24102)(+)

4103)

4502) (+)4503)

5d

FI-3

25/30

12

-

0,45

-

350(+)

4103)

(+)

390(+)

4503)

(+)

OBSERVATII:

1)  II AS2)  H I;

H II AS3)  SR I;

SR II AS(+) masurisuplimentarede protectie

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 6/20

6

Caracteristi-cile

elementului

Clasa de

expunere

Clasa de beton

C

Tipul de beton Tipul de ciment

4/5 – 8/10 simplu II/B; II/A; III/A; IV/A; V/A (32,5)

12/15 – 18/22,5 I; II/A (32,5)

20/25 – 28/35

armat

I 32,5; II/AS; II/AL; II/AV (32,5/42,5)

30/37 – 35/45 I 42,5 (R)

Elemente suple,

executate în

afara perioadei

de timp friguros

40/50 – 50/60

armat /

precomprimat I 52,5

12/15 simplu H II/AS; H II/BS; H III/A (32,5)

16/20 – 18/22,5 H I; H II/AS (32,5)20,25 – 28 - 35

armatH I (32,5/42,5)

30/37 – 35/45 H I 42,5

Elemente

masive

1 şi 2a

40/50 – 50/60

armat /

precomprimat H I 52,5

< 16/20 simplu II/AS (32,5)

16/20 – 28/35 armat I; II/AS (32,5)

30/37 – 35/45 I 42,5

Elemente suple

40/50 – 50/60

armat /

precomprimat I 52,5< 16/20 simplu H II/AS 32,5

16/20 – 28/35 armat H I 32,5

30/37 – 35/45 H I 42,5

Elemente

masive

2bşi 3

40/50 – 50/60

armat /

precomprimat H I 52,5

ALEGEREA TIPULUI DE CIMENT (din condiţiile de expunere la factori fizici) 

cf. NE 012-99 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 7/20

7

ALEGEREA TIPULUI DE CIMENT (din condiţiile de agresivitate chimică) 

cf. NE 012-99 

Tipul de ciment, pentru beton:Naturaagresivităţii Gradul

agresivităţii simplu armatdezalcalinizare S

SII/AS (32,5 / 42,5)

carbonicăI şi FI I 42,5

FSşi S II/AS; II/AV; II/BS (32,5 / 42,5) H I; H II/AS (32,5 / 42,5)sulfaticăI şi FI SR II/BS; SR II/AS (32,5 / 42,5) SR I (32,5 / 42,5)

S H II/BS (32,5 / 42,5) H II/AS; SR II/AP (32,5 / 42,5)magneziană

I şi FI H II/BS (32,5 / 42,5) SR I (32,5 / 42,5)S H II/BS (32,5 / 42,5) H II/AS (32,5 / 42,5)săruri deamoniu

I şi FI SR II/BS (32,5 / 42,5) SR II/AS (32,5 / 42,5)

S H II/AS (32,5 / 42,5) H I (32,5 / 42,5)bazicăI SR II/AS (32,5 / 42,5) SR I (32,5 / 42,5)

I.2. Cu caracteristicile clasei Cmin a betonului se efectuează calculele dedimensionare pentru elementul de beton (simplu, armat sau precomprimat).

Dacă din pro iectare rezultă necesitatea adoptării unei clase sup er ioare de beton , aceasta se poate adopta . 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 8/20

8

1.3. Cunoscându-se dimensiunile şi armarea elementului, sestabileşte dimensiunea maximă a agregatului (Fmax), din următoarele 

condiţii: Fmax 1/4 din dimensiunea cea mai mică a elementului; 

Fmax 1/3 din grosimea plăcilor; 

Fmax 1/6 din dimensiunea minimă a zonelor de monolitizare; 

Fmax  1,3 grosimea stratului deacoperire cu beton a armăturii; 

Fmax = cu 5 mm mai mic decât distanţa dintre barele dearmătură. 

¨Pentru Fmax se adoptă valoarea imediat inferioară valorilor din seria:

¨7 mm; 16 mm, 20 mm, 31 mm, 40 mm, 71 mm,

¨care respectă condiţiile de mai sus 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 9/20

9

Raport A/C pentru grad II de omogenitate si ciment de clasaClasa betonului C

32,5 42,5 52,58/10 0,7512/15 0,6516/20 0,55 0,65

18/22,5 0,53 0,6220/25 0,50 0,6025/30 0,45 0,55 0,6028/35 0,40 0,50 0,5530/37 0,47 0,5332/40 0,45 0,5035/45 0,40 0,4740/50 0,4545/55 0,42

50/60 0,40

VALORI MAXIME A/C PENTRU REALIZAREA CONDIŢIEI DE CLASĂ ABETONULUI

tab. 10.2. cf. NE 012-99 

Se adoptă numai în cazul în care sunt mai mici decât cei impuşi din condiţiile dedurabilitate, sau dacă condiţiile de expunere nu impun valori limitative. 

Pentru g radul I de om ogenitate valori le cresc cu 0,05, iar ptr. gradul III scad cu 0,05.

În cazul folosirii agregatelor de concasaj, valorile se majorează cu 10% 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 10/20

10

1.4. PROIECTANTUL VA PREVEDEA ÎN PROIECT(planşa de cofrare-armare şi în caietul de sarcini)CARACTERISTICILE ŞI PARAMETRII LIMITATIVI, SUBFORMA (exemplu):

C25/30 - P810 - G100 - II/A-S 32,5 / 0 - 40

C min = 325 kg/m3; A/C max = 0,40; Disan A 

Se adoptă parametrii cei mai restrictivi dintre ceistabiliţi din condiţiile menţionate. 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 11/20

11

II. ETAPA DE PREGĂTIRE TEHNOLOGICĂ A EXECUŢIEI (CONSTRUCTOR) 

II.1. Se stabileşte gradul de omogenitate al staţiei de betoane (pe baza

parametrilor statistici specifici), în funcţie de care se va adopta raportul A/C - (NUVA DEPĂŞI A/Cmax.IMPUS)

II.2. Se stabileşte  consistenţa  necesară pentru punerea în operă abetonului. 

Tipul elementului Clasa de tasare Valori (mm)

Fundatii de beton simplu sau slab armate, elemente masive T2 sau T3 3010 sau 7020Fundatii armate, stâlpi, grinzi, pereti structurali T3 sau T3/T4 7020 sau 10020

Idem, realizate cu beton pompat, recipienti, monolitizari T4 12020

Elemente sau monolitizari cu armaturi desesau cu dificultatide compactare. Elemente cu dimensiuni mici.

T4/T5 15030

Elemente ptr. care tehnologia impune betoane toarte fluide T5 18030

  Betoanele cu consistenţa  T3 se transportă cu autoagitatoare.Pentru T5 este obligatorie folo sirea adit ivi lor superplastifianţi . 

II.3. Se stabileşte necesitatea folosirii de aditivi întârzietori de priză, dacă durata de transport şi punere în operă depăşeşte 2 ore. 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 12/20

12

II.5. Se verifică posibilitatea aprovizionării cu materialele componente,recomandate de proiectant:

Ciment - orice modificare a tipului de ciment trebuie aprobată de proiectant;

Agregate sortate - se poate adopta o dimensiune maximă a agregatului mai mică decât cea recomandată;

Aditivi tensioactivi

II.6. Se aprovizionează materialele componente cu care urmează a se

prepara betonul şi se fac verificările de calitate pentru acestea:Ciment - caracteristicile fizice şi clasa de rezistenţă (epruvete ptr. 7 şi 28 zile);

Agregate sortate - caracteristicile fizico-mecanice şi granulozităţile sorturilor;

II.4. Se stabileşte necesitatea folosirii cimenturilor cu  întărire rapidă (R)şi aditivilor antigel, dacă  lucrările se vor executa pe timp friguros, fără 

posibilitatea de a proteja betonul împotriva îngheţului precoce. 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 13/20

13

III. ETAPA DE CALCUL A REŢETEI BETONULUI (CONSTRUCTOR) 

III.1. Se alege dozajul de apă (A!

) recomandat pentru clasa şi consistenţa necesară betonului: 

Dozaj orientativ de apa (A!) în litri/m3 pentru consistentaClasa betonului

T2 T3 T3/T4 T4

< C 8/10 160 170 - -

C 8/10 – C 20/25 170 185 200 220

C 25/30 185 200 215 230

  Dozajele de apă:

se reduc cu:•10% ptr. agregat 0-71 mm;• 5% ptr. agregat 0-40 mm;

• (10 - 20)% în cazul folosirii aditivilor (super)plastifianţi; se majorează cu :

• 10 % ptr. agregat de concasaj;• 20 % ptr agregat 0-7 mm;• 10 % ptr agregat 0-16 mm;• 5% ptr agregat 0-20 mm

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 14/20

14

III.2. Se calculează dozajul de ciment (C!), din condiţia  respectării raportului A/C impus: 

3kg/m

 A/C

! A!C

III.4. Se calculează dozajul de agregat total (Ag!), din condiţia  realizării volumului de 1 m3: 

 

 

 

 

3m/kgP

a

! A

c

!C1000ag

! Ag

 în care:P = porozitatea betonului (2%, deci 20 dm3, pentru betonul fără aditivi antrenatoride aer. Dacă astfel de aditivi se folosesc se impune volumul necesar- tab. 10.17.

ag; C; a  = densitatea aparentă a agregatului (tabel), cimentului (3 kg/dm3)

respectiv apei (1 kg/dm3); 

III.3. Se calculează dozajul de aditiv (Ad!) din condiţia procentuluirecomandat raportat la dozajul de ciment (se introduce în dozajul de apă): 

100

%p!C! Ad

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 15/20

15

DENSITATEA APARENTĂ A AGREGATULUI (RECOMANDARE)

TIPUL ROCII DENSIT. APARENTĂ (kg/dm3)

Silicioasă 2,7

Calcaroasă 2,3 – 2,7Granitică 2,7

Bazaltică 2,9

III.5. Se adoptă domeniul necesar de granulozitate a agregatului total, înfuncţie de dozajul de ciment şi de consistenţa necesară a betonului: 

Dozajul de ciment (kg/m3)Clasa detasare < 200 200 - 300 300 - 400 > 400

T2 I I (II) * II (III) * IIIT3; T3/T4 I I (II) * II (III) * III

T4; T4/T5;T5 - I I (II) * II (III) *

* se adoptă, cu precădere, dacă betonul nu prezintă tendinţă de segregare 

III.6. Se calculează dozajele de sorturi de agregat, pentru înscriereaagregatului total în zona recomandată - tab. 10.6. - 10.11- dar  şi respectarearecomandării de parte fină (<0,2 mm) - tab. 10.12). : 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 16/20

16

IV. ETAPA EXPERIMENTALĂ (beton proaspăt) 

Reţeta calculată se bazează pe recomandări generale. 

Se pune problema dacă reţeta respectă, în primă instanţă, cerinţele de

lucrabilitate (consistenţă) a betonului. 

IV.1. Se prepară un amestec de probă, de minimum VŞ = 30 dm3, cucomponentele solide conform dozajelor calculate, dar în care apa se introducetreptat, de la proporţia de cca. 90% din dozajul calculat, suplimentându-se până laobţinerea clasei de tasare impuse. Se obţine dozajul necesar de apă (a). 

 AC2

21 Ag

1 ; 2  sunt densităţile betonului proaspăt compactat, calculată, respectiv determinată experimental. 

Se recalculează dozajele de sorturi de agregat, din aceleaşi condiţii. 

IV.2 Se recalculează dozajele de materiale componente: 

100

%pC Ad

C/ A

 AC

şV

a A

  Dozajul de cimen t nu v a fi mai mic d ecât C m in , impu s.

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 17/20

17

V. ETAPA EXPERIMENTALĂ (beton întărit) 

Reţeta stabilită realizează exigenţele betonului în starea proaspătă. 

Condiţia este  necesară, dar nu  şi   suficientă; betonul trebuie  să 

îndeplinească exigenţele în sta re întărită.. 

V.1. Se calculează volumul de beton necesar realizării epruvetelor pentru încercările de determinare a caracteristicilor impuse. 

Caracteristica de determinat Număr de epruveteRezistenţa la compresiune 12

Permeabilitatea 3Gelivitatea câte 6, pentru 25 de cicluri şi, apoi, câte 6pentru fiecare 50 de cicluri

  Volumul astfel determinat se majorează cu cca. 15% şi se împarte în trei,rezultând volumul unei şarje de beton - să nu fie mai mic decât 30 dm3  

V.2. Se prepară câte trei şarje de beton, cu următoarele compoziţii,din care

se prepară epruvetele necesare:   compoziţia conform reţetei stabi l i te mai sus; 

compoziţia conform reţetei, dar cu d ozajul de cim ent redus cu 7% (min.20kg/m 3  ); dacă dozajul rezultă mai mic decât C m in , se adoptă această valoare; 

compoziţia conform  reţetei, dar cu dozajul de ciment majorat cu 7%(min.20kg/m 3  ); 

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 18/20

18

V.3. Se păstrează epruvetele în regim normat şi se  încearcă pentru

determinarea caracteristicilor căutate.  Încercarea şi vârsta betonului Număr de epruvete

Rezistenţa la compresiune la 7 zile 6Rezistenţa la compresiune la 28 zile 6Permeabilitate – după 28 zile 3Gelivitatea – după 28 zile conf. nr. de cicluri

  V.4. Se corectează  rezistenţele la compresiune obţinute cu un factor rezultat din rezistenţele la compresiune obţinute pe epruvetele din cimentul folositla încercări la cele două termene (7 zile şi 28 de zile): 

ef tb

R

ef tcR

cimentClasa15,1cor 

tbR

  Rezistenţa beton ulu i la termenul t = 28 de zile se compară cu valor i le limită necesare impuse de no rmat iv.

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 19/20

19

REZISTENŢELE MINIME NECESARE LA COMRESIUNE LA 28 ZILE,PENTRU ÎNCERCĂRILE PRELIMINARE 

Rezistenţa (N/mm2), pe epruvete:Clasa betonului C

cilindrice cubice8/10 14,5 18

12/15 19 23,516/20 23 29

18/22,5 26 3220/25 29 3625/30 33,5 4228/35 37,5 4730/37 38,5 48

32/40 41 51,535/45 45 56,540/50 50 62,545/55 54 67,550/60 58 73

Valori le se reduc ptr. Gr. I de om ogen itate, şi se majorează ptr Gr. III, cu valo rile : 

Valoarea , pentru epruvete:Clasa betonuluicilindrice cubice

C 8/10 – C 20/25 2,5 3C 28/35 – C 35/45 3 4C 40/50 – C 50/60 4 5

7/16/2019 Reteta Betonului Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/reteta-betonului-prezentare 20/20

20

VI. EMITEREA REŢETEI 

Dintre cele trei amestecu ri din care s-au p reparat şi  s-au înc ercat ep ruvete, se alege compoziţia care, cu d ozajul min im de ciment, îndeplineşte, simul tan, condiţia de rezistenţă la 28 de zile şi  celelalte cerinţe impu se pentru betonul întărit . 

 În cazuri urgente, se poate adopta, preliminar, compoziţia care, lavârsta de 7 zile, atinge următoarele proporţii din rezistenţa la 28 de zile:

55% pentru cimenturi lente (tip H; II B; SR)65% pentru cimenturi normale (tip II A; I)

75% pentru cimenturile rapide (tip R)

Reţeta urmează a se definit iv a pe baza caracterist ici l or la vârsta de 28 de zile.