CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XIV nr . 5 (331) 15 mart ie 2012 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Operaþiile psihologice, un amplificator al acþiunilor tactice

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

La Centrul Olimpic al municipiului Craiova, s-a des-fãºurat, în perioada 5-8 martie 2012, campionatul mili-tar de judo, faza pe Divizia 1 Infanterie „Dacica”.

S-au aliniat la startloturile din Brigada 2Infanterie „Rovine”, Bri-gada 1 Mecanizatã „Ar-gedava”, Regimentul 51Artilerie Mixtã „GeneralCornel Paraniac”, Bata-lionul 49 Apãrare CBRNºi din Batalionul 96Geniu.

Campionatul militar de judo

În ziua de 6 martie 2012, la comandamentul Diviziei1 Infanterie „Dacica”, a avut loc întâlnirea anualã a ºefu-lui Statului Major al Forþelor Terestre cu ataºaþii militari.

Dupã încheierea discuþiilor, toþi cei prezenþi îm-preunã cu ºeful Statului Major al Forþelor Terestre gene-ral-maior Ariton Ioniþã, comandantul Diviziei 1 Infante-rie „Dacica” ge-n e r a l - m a i o rNicolaie Dohota-riu ºi ºeful destat major aldiviziei colonelGheorghe Viºanau fãcut o foto-grafie de grup.

LECÞIA DE ISTORIE

G e n i u l d e l a H o b i þ a

Considerat de majoritatea criticilor drept cel maimare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuºi estefãrã îndoialã cel mai celebru artist pe care România l-a

dat omenirii. Deºi s-a nãscut înRomânia ºi tot aici a fãcut primiipaºi în sculpturã, Brâncuºi s-a afir-mat cu adevãrat în Franþa, unde arealizat cele mai multe dintre ope-rele sale. De altfel, celebrul artists-a stins din viaþã la Paris, ultima samãrturisire - fãcutã arhiepiscopuluiTeofil - fiind: „Mor cu inima tristã,pentru cã nu mã pot întoarce înþara mea”.

Exemplare ale unei specii de þestoasã, despre carelumea ºtiinþificã credea cã a dispãrut complet încã deacum 150 de ani, ar putea fi descoperite în scurt timp peo insulã din apropiere de Ecuador.

Chelonoidis elephantopus a trãit pe insula Florena,iar oamenii de ºti-inþã stabiliserã cã adispãrut din cauzavânãrii abuzive.Navele care por-neau la vânãtoarede balene îºi fã-ceau plinul ºi cuþestoase giganticedin Galapagos.

V i z i t ã l a n i v e l î n a l t

Þestoasele uriaºe din Galapagosdau semne de viaþã

MOZAIC

Operaþiile psihologice, privite din perspectiva asi-gurãrii unei capacitãþi defensive credibile, constituie unmultiplicator de forþã al acþiunilor militare, care se de-

ruleazã în cadrul acesto-ra, în complementaritatecu alte acþiuni diplomati-ce, economice, politice ºireligioase, sau chiar desine stãtãtoare. Privitedin punct de vedere evo-lutiv, operaþiile psiholo-gice au apãrut ºi s-audezvoltat în strânsã legã-turã cu fenomenul rãz-boi...

KAKI 100%

Operaþia de contrainsurgenþã a avut succes la SIMEX„Exerciþiul se situeazã în cadrul activitãþilor de pre-

gãtire a marii unitãþi”, a declarat comandantul Brigãzii 2Vânãtori de Munte, colonel Cristinel Cernea. „Este o apli-caþie practicã de simulare constructivã, iar noi trebuie sãne comportãm ca atare. Suntem prezenþi aici aproximativ

250 de mil-itari, iarprogramuleste destulde încãrcat.Am încer-cat ºi credcã am reuºitsã rezolvãmproblemelestrict legatede adminis-traþie, in-cluzând aici

cazarea, hrãnirea ºi locaþia. Pe timpul derulãrii activitã-þilor, vor fi anumite briefing-uri legate de protecþia infor-maþiilor clasificate ºi de securitate pentru protecþia forþei,astfel încât fiecare participant sã aibã imaginea completãa tot ceea ce urmeazã sã facem. Echipa de la Centrul deInstruire prin Simulare se aflã alãturi de noi pentru a neajuta, având în evaluare ºi atenþie suportul tehnic necesaracestei activitãþi. Noi, cei de la Brigada 2 Vânãtori deMunte, participãm de vreo 10 ani la astfel de exerciþii deinstruire prin simulare organizate în garnizoana Bucu-reºti. De data aceasta, însã, existã o diferenþã: este pentruprima oarã când componenta mobilã a Centrului de In-struire prin Simulare se deplaseazã la Braºov. Ideea debazã de la care plecãm este cã vrem sã facem un lucrubun. Prezenþa mentorilor, aºa cum îmi place sã îi numescpe colegii noºtri de la Brigada 1 Mecanizatã, ne va ajutaextraordinar de mult în economia activitãþilor ºi a acþiu-nilor pe care le avem de desfãºurat.”

(pagina 5)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 5 (331) din 15 martie 2012Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

SSgg..mmaajj.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuTToommaa BBaarrbbuuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64412C 5/2012

Moscova - Rusia este capabilã sã recupereze întâr-zierea faþã de SUA în materie de armamente. Rusiadevanseazã Statele Unite ale Americii în materie de moder-nizare a forþelor sale nucleare ºi are perspective bune pen-tru a recupera întârzierea în ce priveºte armele de înaltãprecizie, a declarat Vladimir Putin în cadrul unei întâlniricu cei care sunt la comanda brigãzilor ºi diviziilor din for-þele armate ruse, relateazã agenþia RIA Novosti. „Topol-Mºi sistemul naval Iars sunt rachete de nouã generaþie. Sepoate spune cã, în acest plan, suntem uºor înaintea parte-nerilor noºtri americani, deoarece ei trebuie încã sã-ºi mo-dernizeze potenþialul nuclear”, a declarat Putin. „În schimb,ei sunt mult mai departe decât noi în ce priveºte producþiaºi utilizarea de arme puternice de înaltã precizie”, a afirmatpremierul, adãugând: „Noi avem totuºi o perspectivã maiinteresantã în acest domeniu decât partenerii noºtri”. Rusiaintenþioneazã sã-ºi întãreascã dispozitivele de apãrare anti-aerianã ºi capacitãþile de apãrare antirachetã în jurul Mos-covei ºi al bazelor sale strategice. Ea are intenþia de a con-strui noi radare, în plus faþã de cele trei staþii existente, ºide a crea „sisteme capabile sã depãºeascã scutul antira-chetã”, a afirmat Putin. „Toate acestea vor constitui rãspun-sul nostru asimetric”, a conchis Putin. Rusia îºi va mo-derniza douã baze aeriene de la graniþa cu NATO.Ministerul rus al Apãrãrii va moderniza douã baze aerienedin enclava Kaliningrad, în apropiere de graniþele NATO,a declarat comandantul Flotei baltice, viceamiralul ViktorCirkov. „Intenþionãm sã creºtem lungimea pistei la 3.500de metri pe aerodromul Cikalovsk, pentru a putea primiorice tip de aeronave, inclusiv Boeing ºi Airbus”, a adãugatel. Lucrãrile ar urma sã dureze circa doi ani. De asemenea,autoritãþile ruse intenþioneazã sã reconstruiascã o bazãabandonatã, din epoca sovieticã, folositã pentru hidro-avioane. Amiralul a spus cã Flota Balticã va avea, din mar-tie 2013, cel puþin patru aeronave amfibii, pentru misiunide recunoaºtere ºi salvare. Importanþa enclavei Kalinin-grad, înconjuratã de state membre NATO (Lituania ºi Polo-nia) pentru securitatea naþionalã a Rusiei a crescut conside-rabil în ultimii ani, în condiþiile în care Moscova cautãmetode de a contracara scutul american antirachetã. Rusiaa activat recent un radar cu razã lungã de acþiune în regiuneºi intenþioneazã sã desfãºoare sisteme de apãrare antiaeria-nã S-400 Triumf ºi de rachete tactice Iskander în viitorulapropiat. Vladimir Putin avertizeazã cã rãspunsulRusiei la scutul antirachetã va fi eficient ºi asimetric.Vladimir Putin, a avertizat Statele Unite cã rãspunsul Ru-siei la amplasarea unui scut antirachetã global va fi eficientºi asimetric, relateazã agenþia Itar-Tass, în pagina electro-nicã. „Rãspunsul militaro-tehnic al Rusiei la un scut globalantirachetã al SUA ºi la segmentul lui din Europa va fi efi-cient ºi asimetric. Va exista un rãspuns relevant la mãsurileSUA în sfera apãrãrii antirachetã”, a afirmat premierul rus,într-un articol publicat în cotidianul Rosiskaia Gazeta.Putin s-a declarat convins cã „este vremea pentru mãsuridecisive pentru construirea sistemului unificat de apãrareaerianã ºi spaþialã a þãrii... Politica SUA ºi a NATO privindinstalarea scutului antirachetã ne obligã sã întreprindemaceste acþiuni”, a continuat el. „Garanþia cã nu va fi încãl-cat echilibrul global al forþelor este crearea propriului nos-tru sistem de apãrare antirachetã, destul de costisitor (...),capacitatea de a trece de orice sistem antirachetã ºi de aproteja potenþialul de reacþie rus”, a notat premierul. Ex-portul de echipament militar al Rusiei a atins valoareade 13,2 miliarde de dolari în 2011. Exportul de echipa-ment militar al Rusiei a atins valoarea de 13,2 miliarde dedolari în 2011, sumã record în pofida pierderii pieþei dinþãrile arabe ºi a concurenþei Chinei, a declarat un oficialrus, relateazã AFP. Aproximativ 25 la sutã din exporturi aufost fãcute cãtre India, 15 la sutã cãtre Algeria ºi 10 la sutãcãtre Vietnam, cele trei þãri fiind cliente tradiþionale aleRusiei, a menþionat Mihail Dmitriev, directorul serviciilorfederale de cooperare militaro-tehnicã, citat de cotidianulVedomosti. Compania publicã responsabilã cu exporturilede armament, Rosoboroneksport, indicase deja cã expor-turile sale au ajuns la valoarea de 10,7 miliarde de dolari, în2011. Restul de 2,5 miliarde de dolari au fost obþinute prinexporturile altor 22 de companii care nu au legãturã cuRosoboroneksport. Rusia se aºteaptã ca, în 2012, sã reali-zeze exporturi de armament în valoare de 13,5 miliarde dedolari, conform declaraþiei lui Dmitriev, care a menþionatcã, în 2010, valoarea exporturilor a ajuns la 10,4 miliardede dolari. Oficiali din domeniul Apãrãrii au evaluat la patrumiliarde de dolari valoarea exporturilor pierdute din cauzaschimbãrii regimului din Libia, susþinutã de Occident,deoarece Moscova coopera cu regimul lui Muammar Ka-dhafi. Rusia a compensat pierderea clienþilor din lumeaarabã prin reluarea vânzãrilor cãtre þãri europene, precumCehia, dar ºi noi relaþii comerciale cu þãri din America La-tinã ºi Asia de Sud-Est, conform lui Dmitriev.

Galeria Artelor de la Cercului Militar Naþional gãz-duieºte, între 12 ºi 29 martie 2012, expoziþia de picturã,graficã ºi sculpturã „Întâlnire între generaþii - Dascãli ºidiscipoli”. Expoziþia este ºi o întâlnire omagialã a celorcare expun, la aproximativ 50 de ani de la absolvireaInstitutului de Arte Plastice, Bucureºti.

Dascãlii care expun sunt: Traian Brãdean, ViorelMãrginean, Hilohi Nicolae, Marin Predescu, NedelAurel, Grigore Spirescu, Ion Seliºteanu ºi Rodica Lazãr.Unii dintre aceºti maeºtri ai penelului au trecut în nefi-inþã, dar lucrãrile lor, trecând de bariera temporalã acondiþiei umane, desfatã ochii publicului interesat.

Împreunã cu ei, îºi vor expune lucrãrile 31 dintrefoºtii studenþi de acum 50 de ani, acum profesori ºi pic-tori de seamã. O mare parte dintre aceºtia au avutexpoziþii personale sau de grup, în þarã ºi în strãinãtate.

Organizator al evenimentului este pictorul CojocaruVergil, membru al Uniunii Artiºtilor Plastici din Româ-nia, ºi el prezent cu lucrãri în expoziþie. „Pictura este înmiºcare, parcã pentru a completa neastâmpãrul ºi zgo-motul adierilor imense produse de un vânt din ce în ce

mai puternic. Puritatea picturii te face sã îþi þii respi-raþia; pãmântul pare cã se opreºte din miºcarea sa;sunetele puternice se transformã în ºoapte, ºoapte careºi ele amuþesc, ºi parcã, ºi cerul încremeneºte.”

Doamna Doina Iºfãnoni, doctor în estetica artelorvizuale, declarã cã: „Expoziþia îºi propune o cãlãtorie întimp, un dialog între maeºtri ºi discipoli, pentru cãîntotdeauna pictura, urma coloratã a sensibilitãþii artis-tului, nu face decât sã ofere privitorului o parte dintrãirea acelui moment. Iar, pe de altã parte, este vorbadespre o invitaþie la reflexie, la regãsirea sinelui, lacompletarea vremurilor, la acest arc peste timp pe caretotdeauna, prin calitatea fundamentalã a picturii, serealiteazã eternizarea unui timp istoric.”

O operã nu se devalorizeazã niciodatã, iar expoziþiatocmai asta aratã. Dincolo de anii care au trecut, fiecareparticipant a reuºit sã demonstreze cã, prin artã, a pãstratfiliaþiunea cu un maestru ºi cã, în acelaºi timp, personali-tatea lui s-a dezvoltat, a crescut, s-a manifestat în pleni-tudinea calitãþilor individuale.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

La Centrul Olimpic al municipiului Craiova, s-adesfãºurat, în perioada 5-8 martie 2012, campionatulmilitar de judo, faza pe Divizia 1 Infanterie „Dacica”.

S-au aliniat la start loturile din Brigada 2 Infanterie„Rovine”, Brigada 1 Mecanizatã „Argedava”, Regimen-tul 51 Artilerie Mixtã „General Cornel Paraniac”,Batalionul 49 Apãrare CBRN ºi din Batalionul 96Geniu.

La terminarea concursului, în clasamentul general,locul I a fost ocupat de militarii Brigãzii 2 Infanterie„Rovine” -, singurii care au avut lot de fete; pe al II-lealoc s-au clasat militarii din Brigada 1 Mecanizatã„Argedava”, iar locul al III-lea a revenit militarilor dinBatalionul 49 Apãrare CBRN.

Au avut rezultate deosebite pe timpul desfãºurãriiconcursului urmãtorii luptãtori: plutonier-major Alexan-dru Pena, sergent Dragoº Frãcea, caporal Bogdan Urzi-ceanu, caporal Cosmin Nicolae, caporal ConstantinRãdoi ºi caporal Cristian Matei. Sperãm cã, ºi înviitoarea etapã, vor fi tot pe locurile fruntaºe.

Colonel Ion PAPALEÞ

Campiona tu l m i l i t a r de j udo

E chipa femininã de spadã a României, formatã dinAna Maria Brânzã, Simona Gherman, Anca

Mãroiu ºi Loredana Dinu, a câºtigat, duminicã, 11 mar-tie, etapa de Cupã Mondialã de la Barcelona, impunân-du-se în finalã, cu scorul de 45-39, în faþa Ucrainei.

Sportivele noastre au trecut în primul tur de Elveþia,scor 42-33, în sferturi, de Germania (43-36) ºi, în semi-finale, de Rusia (45-29).

Tot la Barcelona, în competiþia individualã ce a avutloc sâmbãtã, 10 martie, scrimera Ana Maria Brânzã,vicecampioanã olimpicã la spadã, a câºtigat concursulde la Barcelona, dupã ce a învins în finalã o altãromâncã, pe Simona Gherman, cu scorul de 15-11.

În primul tur, Brânzã a dispus cu 15-7 de MarinaOlexova (Cehia), apoi a trecut cu 15-8 de franþuzoaicaVanessa Galantine, în optimi, a învins-o cu 15-9 peunguroaica Emese Szasz, scor cu care a câºtigat ºi însferturi în faþa italiencei Francesca Quondamcarlo. Însemifinale, s-a impus în faþa chinezoaicei Sun Yujie cuscorul de10-8.

Gherman a câºtigat în manºa inauguralã în faþachinezoaicei Lin Sheng cu 15-14, apoi a trecut cu 15-13de Jung Hyo-Jung (Coreea de Sud), în optimi, a învins-o cu 15-13 pe americanca Courtney Hurley, în sferturi,a depãºit-o pe Iana ªemiakina (Ucraina), cu 15-14, iarîn semifinale, s-a impus cu 15-12 în disputa cu polonezaMagdalena Piekarska. (P.I.)

Echipa femininã de spadã a României a câºtigat etapa de Campionat Mondial de la Barcelona

Palatul Cercului Militar Naþional

Întâlnire între generaþii - Dascãli ºi discipoli

În încercarea de a ne familiariza, noicei care nu am luat parte pânã acum la omisiune externã, ºi de a le actualizaamintirile celor pentru care acest lucrunu este o noutate, l-am rugat pe domnulplutonier-major Mihai SCUTARU, sãne împãrtãºeascã din experienþa sa înAfganistan, acum la întoarcerea acasã.

„Am fost încadrat la Batalionul 2Infanterie „Cãlugãreni” pe funcþia decomandant piesã aruncãtoare 82 mm ºi,prin cumul, comandant pluton. Misiunea

s-a desfãºurat în sudul provinciei Qalat,în PB 19. În principal, am executat misi-uni de patrulare pe autostrada A1, tra-geri cu aruncãtorul de 82 mm, cu proiec-tile de iluminare, ºi acþiuni CIMIC. Nupot spune cã tabãra de instrucþie dinpoligonul Redea sau cele douã sãptã-

mâni în Cincu, în care am avut tot felulde scenarii pentru a ne familiariza cuceea ce se cere de la un luptãtor într-ozonã de luptã, ºi-au atins scopul în tota-litate. Diferenþele de teren, climã ºi im-previzibilul dat de o zonã conflictualã tesolicitã la maximum ºi îþi pune la încer-care toate aptitudinile, atât pe cele for-mate, cât ºi pe cele înnãscute.

Primul gând care îmi vine în minte,acum, la rememorarea perioadei petre-cute în Afganistan, este cât de mult tecãleºte fizic ºi psihic o misiune externã.Te autodescoperi ºi îþi dai seama cât derezistent eºti la lucrul în condiþii destres, cât de pregãtiþi emoþional suntempentru a lupta. Nu este prima misiune deacest tip la care particip. Am mai execu-tat douã, una în Turcia, în anul 2005, ºialta în Irak, în 2007. Afirm, cu mâna peinimã, cã aceasta a fost cea mai grea. Osumã de factori precum terenul, conflic-tul mult mai violent, numãrul mult maimare de insurgenþi ºi nevoile populaþieicivile care trãieºte în condiþii nu tocmaidecente, fac din aceastã experienþã unaextrem de solicitantã care nu prea îþi lasãloc de relaxare.

Atât eu, cât ºi cei 16 oameni pe carei-am avut în subordine, suntem deplinrecunoscãtori cãpitanului Virgil Nicolaucare a fost alãturi de noi la fiecare pas.La fiecare ieºire din bazã, ne-a condusca un leader ce þine cu adevãrat la oa-meni. Acþiunile în afara PB-ului le-amdus cu alte plutoane, iar acesta, fie cãmai lucrase cu unii dintre noi, fie cã erapentru prima oarã, a demonstrat cã ºtiesã execute o acþiune de luptã, cã estefoarte bine pregãtit profesional. Atitu-dinea domnului cãpitan ºi tehnica ameri-canã ne-au ajutat sã ne întoarcem acasãfãrã pierderi umane.

Am conlucrat cu partenerul ameri-can, care ne-a asigurat sprijin aerian, ºicu cel australian ºi bulgar. Ne-am bucu-rat de suportul lor la respingerea unuiatac insurgent asupra bazei cu aruncã-torul calibru 82 mm ºi cu AG 7, precumºi la remedierea tuturor incidentelor

avute pe timpul patrulãrii. Pe lângã violenþã, am avut parte ºi de

momente frumoase în cadrul acþiunilorCIMIC. Una de care îmi aduc aminte cuplãcere este cea în care am aprovizionato ºcoalã cu alimente, articole vestimen-tare, jucãrii, rechizite ºi paturi. Spun astapentru cã am avut ocazia sã fac ceva utilpentru o mânã de copii care nu au nici ovinã ºi care plãtesc un preþ prea mare. Încadrul acesteia, studiau 3 fete ºi 14bãieþi, cu vârste cuprinse între 4 ºi 13ani. Timp de cinci luni am fost eroii lor,dovadã a acestui lucru stã faptul cã, pelângã bucuria care li se citea pe chipcând ne vedeau în uºa instituþiei, veneaula poarta bazei ºi ne strigau. De aceeaºiconsideraþie ne-am bucurat ºi din parteapopulaþiei civile, rurale, pe care am spri-jinit-o, în special, cu medicamente.Medicul nostru le-a fãcut controale me-dicale primare, inclusiv oftalmologice.Am avut ºi un proiect de construire depoduri ºi fântâni. Împreunã cu militariiamericani i-am sprijinit în dezvoltareaagriculturii cu tehnicã pentru arat ºi cuseminþe.

Ca o concluzie, aº vrea sãprecizez cã, indiferent de câtde greu este în cele ºase luni, teîntorci în þarã cu un sentimentciudat de compasiune combi-nat cu indignare, sentimentgenerat de situaþia celor careplãtesc pentru toþi.”

Am aflat care este diferenþaîntre misiunea executatã ca ºiluptãtor ºi cea de comanda-ment de la domnul plutonierGeorgian LUNGU care, dupãexperienþa din 2006 în Afga-nistan, unde a fost comandantde grupã, a trecut acum prin aceea a sub-ofiþerului de stat major din biroul Con-ducere Operaþii.

„Faþã de acum cinci ani pot spune cã,acum, situaþia în Afganistan este maipuþin paºnicã. Conflictele sunt mainumeroase ºi mai intense. Acest lucru afost resimþit cu precãdere de cãtre

colegii mei luptãtori, care au avut ieºiridin bazã.

Mã refer strict la mine când afirm cãgrele au fost primele douã, trei sãptã-mâni dupã aceea rutinã. Faþã de misi-unea precedentã, acum, am fãcut de ser-viciu în TOC, în turã de 12 cu 24. Asigu-ram sprijinul video al patrulelor prin sis-temul RAID CAMERA. În mare parte,am þinut evidenþa situaþiilor de pe terito-riul afgan. Cu toate cã majoritatea tim-pului mi l-am petrecut într-un birou, nuam fost ferit de incidente ºi mã refer aicila atacul cu rachete asupra bazei, atac ces-a soldat cu rãnirea unui numãr de sol-daþi americani, atac ce care l-am simþitpe pielea mea. Experienþa nu pot spunecã a fost foarte marcantã deoarece, înmomentul când m-am îmbarcat în avioncu destinaþia Afganistan, ºtiam cã sepoate întâmpla oricând, orice ºi cã peri-colul e la tot pasul. Am fost mai liniºtitpentru cã nu trebuia sã rãspund de viaþaºi de sãnãtatea altor oameni. Acolo,acesta este lucrul care nu îþi permite sãdormi relaxat.

Viaþa în provincia Zabul, în FOBBullard mai exact, este mai puþin peri-culoasã, iar dacã ai norocul meu - sãîntâlneºti ºi sã lucrezi cu oameni binepregãtiþi, profesioniºti în adevãratul sensal cuvântului - lucrurile merg de la sine.”

M.m. IV Monica DEACU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 5 (331) din 15 martie 2012 Pagina 3

În ziua de 6 martie 2012, lacomandamentul Diviziei 1 In-fanterie „Dacica”, a avut locîntâlnirea anualã a ºefului Sta-

tului Major al Forþelor Teres-tre cu ataºaþii militari.

Dupã încheierea discuþii-lor, toþi cei prezenþi, împreunãcu ºeful Statului Major al For-þelor Terestre general-maiorAriton Ioniþã, comandantulDiviziei 1 Infanterie general-maior Nicolaie Dohotariu ºiºeful de stat major al divizieicolonel Gheorghe Viºan, aufãcut o fotografie de grup înfaþa statuilor lui Burebista ºiDecebal de lângã comanda-ment, iar apoi, ataºaþii militari

au vizitat Sala de Tradiþii acomandamentului diviziei.Acolo, locotenent-colonelulIon OKROS a fãcut o pre-

zentare, în limba englezã, cuprivire la tradiþiile de luptãdin Primul Rãzboi Mondialale Armatei 1 ºi pânã în zilelenoastre când, prin transfor-mãri succesive, Armata 1 adevenit Divizia 1 Infanterie.

Decanul de vârstã al ataºa-þilor militari, reprezentantulSerbiei, locotenent-colonelulMladen Djordjevic a mulþumitpentru primire ºi a fãcutaprecieri, semnând în Carteade Onoare a comandamentu-lui. (P.I.)

Vizitã la nivel înaltÎn ziua de 1 martie, comandantul Diviziei 1

Infanterie „Dacica”, general-maior NicolaieDOHOTARIU, s-a întâlnit cu studenþii de laAcademia Forþelor Terestre aflaþi în stagiu depracticã universitarã la Batalionul 313 Cercetare„Burebista” ºi Batalionul 300 Sprijin „Sarmis”,Pentru început, le-a fãcut o prezentare succintã cuprivire la structura organizatoricã a diviziei, zonade responsabilitate, misiunile executate de cãtremarile unitãþi ºi unitãþile diviziei în 2011, precumºi obiectivele pentru 2012.

Studenþii au reþinut astfel cã Divizia 1 Infan-terie a participat în teatrele de operaþii cu patrubatalioane de manevrã, cu douã elemente de co-mandã-control, cu douã echipe OMLT ºi un plu-ton de poliþie militarã. Efectivele participantes-au ridicat la 2.124 de militari.

Dupã întâlnire, studenta plutonier BiancaNACU, ce s-a nãscut pe plaiurile Bucovinei ºi aurmat cursurile Colegiului Liceal Militar dinCâmpulung-Moldovenesc, doreºte sã ajungã ofi-þer în garnizoana Bucureºti. Ea a declarat cã aceststagiu de practicã universitarã le-a permis „sã-ºifacã o idee - poate nu tocmai pertinentã – despreceea ce înseamnã viitoarea profesie”.

Domniºoara stu-dentã a þinut sã preci-zeze cã cele mai mariemoþii le-au avut laplecarea din Sibiu,„pentru cã nu ºtiamcum o sã reacþionãmnoi în faþa subordo-naþilor pe care îi vomcomanda, dar ºi pen-tru cã nu ºtiam care osã fie atitudinea sol-daþilor gradaþi profe-sioniºti, faþã de noi.Însã, dupã o zi de instrucþie, s-au schimbat mul-te, iar noi ne-am destins ºi ne-am intrat în rol.Subordonaþii ºi-au fãcut exemplar datoria.

Ceea ce am descoperit ºi am învãþat, înacelaºi timp, au fost lucrurile comune la primavedere dar, probabil, în perioada stagiului dinºcolile de aplicaþie o sã ne lãmurim ºi o sã neaxãm pe specificul armei.

Aici, în unitãþile din Bucureºti, am gãsitoameni deschiºi la minte ce ºtiu sã combinefoarte bine munca cu partea de recreere. Sunt

oameni cu care se pot discuta toa-te problemele care apar pe par-cursul unei activitãþi ºi cu care sepoate socializa.

Mi-am ales sã fiu ofiþer de lo-gisticã ºi acum, dupã stagiu, mi separe o alegere foarte bunã. Sperca, dupã ce vom deveni ofiþeri ºivom ajunge la unitãþi, sã con-tribuim la îmbogãþirea activitãþii,fiecare în domeniul sãu, ºi, maiales, sã o facem atractivã”.

Colonel Ion PAPALEÞ

R e m e m o r a r e a e x p e r i e n þ e i a f g a n e

Speran þe º i gândur i

Pe 25 martie se aniverseazã Ziua OperaþiilorPsihologice. Cu aceastã ocazie, am stat de vorbã cudomnul locotenent-colonel Marius NICOLAE, ºefBirou Operaþii Informaþionale ºi Operaþii Psihologi-ce, în cadrul comandamentului Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, care subliniazã, în cele ce urmeazã, di-mensiunea psihologicã a conflictului, acordându-i oimportanþã cel puþin la fel de mare ca celei fizice. Înconsecinþã, se poate spune cã orice conflict reprezin-tã o confruntare care se desfãºoarã, atât în planulcâmpului de luptã, cât ºi în planul mental al celorimplicaþi.

Operaþiile psihologice, privite din perspectivaasigurãrii unei capacitãþi defensive credibile, consti-tuie un multiplicator de forþã al acþiunilor militare,care se deruleazã în cadrul acestora, în complemen-taritate cu alte acþiuni diplomatice, economice,politice ºi religioase, sau chiar de sine stãtãtoare.Privite din punct de vedere evolutiv, operaþiile psi-hologice au apãrut ºi s-au dezvoltat în strânsã legã-turã cu fenomenul rãzboi, fiind întrebuinþate, de re-gulã, în perioada de tensiune - cea premergãtoare,dar ºi pe timpul ducerii acþiunilor militare. Astfel,operaþiile psihologice s-au transformat practicîntr-un nou gen de armã, eficientã ºi foarte de temut,misiunile generale ale structurilor PSYOPS fiind dince în ce mai diverse ºi mai complexe. Influenþareatrupelor adversarului, a opiniei publice internaþio-nale ºi a populaþiei din zona de operaþii militare învederea obþinerii unui anumit comportament sau aunei anumite atitudini, fortificarea moralului trupe-lor proprii ºi întãrirea coeziunii unitãþilor, protecþiapsihologicã a efectivelor noastre prin contracarareainfluenþelor psihologice ale adversarului ºi a propa-gandei ostile, culegerea unor date ºi informaþii speci-fice, stabilirea ºi menþinerea legãturii cu diferitelestructuri militare ºi civile implicate în desfãºurareaoperaþiilor reprezintã angajamentul total ce defineºteprofilul specialiºtilor PSYOPS.

Biroul de operaþii informaþionale ºi operaþii psi-hologice din cadrul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”armonizeazã ºi sincronizeazã acþiunile din domeniileoperaþii psihologice, informare ºi relaþii publice,informaþii militare, rãzboi electronic ºi din altedomenii, în scopul obþinerii unei maxime sinergiiasupra forþelor adverse ºi evitãrii efectelor colateralenedorite. La toate exerciþiile de comandament, plani-ficate ºi executate de comandamentul Diviziei 1Infanterie, a participat ºi Elementul de Sprijin Ope-raþii Psihologice de nivel divizie (DPSE), iar, laactivitãþile desfãºurate de unitãþile subordonate, aufost prezente Elementele de Sprijin Operaþii Psiho-logice de nivel brigadã (BPSE). Acestea s-au impli-cat, atât în planificarea operaþiei, cât ºi în partea deexecuþie, activitãþile fiind coordonate, în scopulîndeplinirii obiectivelor de cãtre personalul careîncadreazã celula INFOOPS din cadrul punctului decomandã al diviziei.

- Unde se încadreazã operaþiile psihologice încontextul mai larg al operaþiilor informaþionale?

- Se ºtie cã, în ultimii ani, în majoritatea armate-

lor moderne, operaþiile informaþionale - INFOOPSau devenit un concept doctrinar dezvoltat.

Operaþiile informaþionale reflectã nevoia de a sur-prinde aspectele unui fenomen care merge dincolode conceptele tradiþionale ale rãzboiului. Acesteasunt considerate un instrument de lucru esenþial alforþei militare, având o importanþã deosebitã deoa-rece, în astfel de operaþii, se realizeazã sincronizareaacþiunilor mai multor compartimente ale forþei, cumar fi cele de: cooperare civili-militari, relaþii publice,operaþii psihologice ºi de rãzboi electronic. Din mo-ment ce câmpul de luptã este dominat de informaþiilegate de succesul sau insuccesul acþiunilor militare,operaþiile informaþionale reprezintã o parte inte-grantã a acestora, în care PSYOPS are un rol impor-tant.

- Ar trebui folosite structurile de operaþii psiho-logice ºi pe timp de pace?

- În opinia mea, consider cã da. Un conflict numai începe, ca pe vremuri, prin declaraþii de rãzboioficiale ºi „fluturãri” diplomatice de steaguri ºiintenþii. Acesta debuteazã cu mai mult timp înainte,perioadã în care operaþiile psihologice, în contextulmai extins al operaþiilor informaþionale, au un rolesenþial. Conducerea elementului PSYOPS pe timpde pace poate fi apanajul structurilor centrale carepot avea, din perspectiva informaþiilor vehiculate,imaginea întregului ansamblu de mãsuri ºi contra-mãsuri ce urmeazã a fi puse în practicã. Sunt depãrere cã, în acest context, la nivelul brigãziilor dinforþele dislocabile, ar fi foarte beneficã participareala toate exerciþiile de nivel batalion ºi brigadã a ele-mentului de operaþii psihologice de tip brigadã. Dacãnu-þi cunoºti aºa cum trebuie capabilitãþile pe timpde pace, pe timp de crizã ºi rãzboi, e mai dificil sã þile descoperi ºi sã le armonizezi.

- În opinia dumneavoastrã, care este scopuloperaþiilor psihologice în conflictele armate din

prezent ºi cum poate fi acesta atins?- Consider cã operaþiile psihologice, prin dimen-

siunile, implicaþiile ºi complexitatea lor, au fost ºitrebuie situate în continuare în rândul factorilor deeficienþã ai luptei. Atingerea scopului operaþiilor psi-hologice, din perspectiva structurilor luptãtoare detip unitate ºi mare unitate, implicã sprijinul compo-nentei de operaþii psihologice. Spun acest lucru maiales din perspectiva în care cele trei brigãzi aleDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, prin desfãºurarea înteatrele de operaþii externe a batalioanelor lor, aubeneficiat ºi vor beneficia de sprijinul echipelor tac-tice de operaþii psihologice, incluse în statul de orga-nizare al TASK Force-urilor. Aceste echipe suntdeosebit de utile din perspectiva faptului cãefectueazã, pe timpul predislocãrii ºi dupã dislocareaîn teatrul de operaþii, studii de þintã ºi culegeri deinformaþii specifice care pot fi folosite pentrurealizarea produselor tipãrite, audio, video sau de alttip, adaptate zonei ºi þintei specifice cãreia seurmãreºte a i se schimba atitudinea sau comporta-mentul, în funcþie de misiunea de bazã ºi de obiec-tivele ºi scopurile ce decurg din acestea.

- Unde vedeþi viitorul operaþiilor psihologice?- Cred cã operaþiile psihologice reprezintã una

dintre cele mai vechi forme ale rãzboiului care seconstituie într-un însoþitor permanent al oricãruiconflict. Nimeni nu duce un rãzboi psihologic saudesfãºoarã operaþii psihologice punctuale, în sine, ciacestea se desfãºoarã întotdeauna în strânsã conexi-une cu rãzboiul informaþional, cu cel mediatic, cu celeconomic ºi, mult mai evident, cu cel dus prinmijloace militare. Armata, prin structurile sale spe-cializate, inclusiv prin elementele PSYOPS, trebuiesã fie în mãsurã sã contracareze toate agresiunilelansate la adresa ei, pentru a se menþine în afara dis-putelor ºi a putea sã-ºi îndeplineascã misiunile. Toc-mai din acest motiv, consider cã, într-un viitor nuprea îndepãrtat, operaþiile psihologice vor înlocuiconflictele armate aºa cum le cunoaºtem azi.

Concepþia clasicã a confruntãrii armate estepãrãsitã tot mai mult pentru a face loc unei concepþiiîn care operaþiile psihologice capãtã un rol importantpe timpul ostilitãþilor ºi în diverse situaþii de crizã.Este vorba despre un rãzboi care, probabil, va schim-ba concepþii, va rupe bariere temporale, spaþiale ºiconvenþionale.

ªi, pentru a nu avea falsa impresie cã specialiºtiiPSYOPS acþioneazã departe de linia de contact cuinamicul, vã dezvãluim faptul cã echipele tactice deoperaþii psihologice executã misiuni „face to face”cu populaþia civilã din zona câmpului tactic ºi culeginformaþii ce pot fi utilizate ulterior în desfãºurareaoperaþiilor. Dacã îi vezi practic la lucru ºi relaþio-nezi direct cu ei, realizezi faptul cã PSYOPS repre-zintã o capabilitate militarã ce utilizeazã cuvântul,sunetul ºi imaginea ca apanaj al acþiunilor tacticeîn sensul realizãrii misiunii ºi atingeriiEND STATE-ului.

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 5 (331) din 15 martie 2012Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

Operaþiile psihologice, un amplificator al acþiunilor tacticeInterviu cu domnul locotenent-colonel Marius NICOLAE, ºef Birou Operaþii Informaþionale ºi Operaþii Psihologice, la Divizia 1 Infanterie „Dacica”

Î n acest an, la start, s-au aliniatnouã loturi, respectiv loturile

SMFA, SMFN, Comandamentului Co-municaþiilor ºi Informaticii, Comanda-mentului Logistic Întrunit, Brigãzii 2Vânãtori de Munte, Brigãzii 61 Vânãtoride Munte, Brigãzii 2 Infanterie, Brigãzii15 Mecanizate ºi cel al Brigãzii 81 Me-canizate.

Probele de concurs au fost cele cla-sice: biatlon – un traseu cu o lungime de8-10 km, pe parcursul cãruia s-au execu-tat ºi douã trageri; ºtafetã 4x5 km –echipe din câte 4 militari, fiecare exe-cutând câte douã trageri cu armamentulde infanterie; patrulã - traseu cu lungi-mea de 12-15 km, pe parcursul cãruiacei ºapte membri ai echipei au executato tragere cu armamentul aflat asupra lor,au aruncat grenade de mânã de exerciþiula precizie ºi au trecut printr-o porþiune

de teren contaminatã.Dupã desfãºurarea festivitãþii de des-

chidere, în prezenþa preºedintelui comi-tetului de organizare, colonel ªtefanMãrginean, ºefulsecþiei Educaþie fizi-cã militarã dinSMG, competiþia aînceput cu proba debiatlon. Pe primulloc, la aceastã probã,s-au clasat militariiBrigãzii 81 Mecani-zate, urmaþi de ceidin Brigada 2 Vânã-tori de Munte, iar lo-cul al treilea a fostocupat de militariiBrigãzii 61 Vânãtoride Munte.

A doua zi, au luatstartul ºtafetele, re-

zultatul fiind la fel ca în prima zi: Briga-da 81 Mecanizatã, Brigada 2 Vânãtoride Munte, Brigada 61 Vânãtori deMunte.

Cea de-a tre-ia zi, a fost re-zervatã patrulei,proba cea maiimportantã dato-ritã numãruluide puncte pe ca-re le aduce laclasamentul ge-neral. Astfel, lo-cul I a fost ocu-pat tot de cãtremilitarii Brigã-zii 81 Mecani-zate. Pe locul aldoilea, s-a clasatlotul Brigãzii 61Vânãtori de

Munte, iar pe locul al treilea, marea sur-prizã a probei de patrulã, lotul Coman-damentului Comunicaþiilor ºi Informati-cii.

În clasamentul general, loturile s-auclasat astfel: locul I - Brigada 81 Meca-nizatã; locul II - Brigada 61 Vânãtori deMunte; locul III - Brigada 2 Vânãtori deMunte; locul IV - Comandamentul Co-municaþiilor ºi Informaticii; locul V -Brigada 15 Mecanizatã; locul VI -Briga-da 2 Infanterie; locul VII - Statul Majoral Forþelor Aeriene; locul VIII - StatulMajor al Forþelor Navale; locul IX - Co-mandamentul Logistic Întrunit. Festivi-tatea de închidere a pus punct unei com-petiþii acerbe, desfãºurate pe plaiurileBucovinei, care i-a întâmpinat pe con-curenþi cu zãpadã din belºug ºi cu tem-peraturi extrem de scãzute.

Colonel Ion PAPALEÞ

Vatra Dornei - Concursurile aplicativ militare de iarnã, faza pe M.Ap.N.

Î n t r e c e r i c a î n p o v e º t i

În perioada 27 februarie – 8 martie 2012, în garnizoanaBraºov, a avut loc Exerciþiul de instruire prin simulareconstructivã ºi realã în care au fost implicate Brigada 2Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, Batalioanele 21 ºi33 Vânãtori de Munte, împreunã cu Elementul Naþionalde Sprijin.

Regula jocului ºi a loculuiExerciþiul de instruire ºi simulare, de la Braºov, a fost

condus de Divizia 1 Infanterie „Dacica”, directorul exer-ciþiului fiind domnul colonel Vasile Giura. De monitori-zarea activitãþilor s-a ocupat personalul de stat major dinBrigada 1 Mecanizatã „Argedava”, iar suportul tehnic afost asigurat de specialiºtii din cadrul Centrului de Instru-ire prin Simulare. Gazda primitoare a tot ceea ce s-aîntâmplat la poalele Tâmpei a fost de aceastã datã Batali-onul 228 Apãrare Antiaerianã „Piatra Craiului”.

În calitate de conducãtor al exerciþiului, domnul colo-nel Gheorghe Viºan, ºeful de stat major al Diviziei 1Infanterie, a fãcut anumite precizãri în cadrul briefing-ului de deschidere a activitãþilor, referitoare la obiectivelepentru a cãror îndeplinire au contribuit aproximativ 250de militari: „Sarmizegetusa 19-11 este un exerciþiu denivel tactic care foloseºte un scenariu real din teatrul deoperaþii, adevãratele obiective de instruire propuse decãtre planificator fiind stabilite pentru fiecare structurãparticipantã în parte.

Exerciþiul este destinat repetãrii misiunii de cãtreCombined Task Force Arrow Head, gruparea de forþemultinaþionalã Vârful de Lance, modulul cu care va fiaugmentatã aceastã grupare din cadrul Brigãzii 2 Vânã-tori de Munte, fiind reprezentat de batalioanele de mane-vrã. Obiectivele sunt foarte generoase, ele putând fi dez-voltate pe timpul celor 10 zile pe care le avem la dispozi-þie. Sperãm ca, la finele acestei activitãþi, sã tragem linieºi sã spunem cã ne-am îndeplinit scopul propus. În prim-planul activitãþilor de dupã SIMEX, urmeazã sã ne atin-gem obiectivele ºi cu batalioanele de manevrã în cadrulSIMFTX-urilor, începând cu data de 19 martie.”

Prin prezenþa comandantului Brigãzii 1 Mecanizate,domnul colonel Marius Harabagiu, proaspãt întors dinmisiune, ºi a comandanþilor Batalioanelor 2 ºi 495 Infan-terie, respectiv colonel Iulian Berdilã ºi colonel DorinToma, participanþii la exerciþiu au avut la îndemânã celemai noi informaþii, completate pe baza rapoartelor primitezilnic din teatrul de operaþii Afganistan.

Discipoli ºi mentori„Exerciþiul se situeazã în cadrul activitãþilor de pre-

gãtire a marii unitãþi”, a declarat comandantul Brigãzii 2Vânãtori de Munte, colonel Cristinel Cernea. „Este o apli-caþie practicã de simulare constructivã, iar noi trebuie sãne comportãm ca atare. Suntem prezenþi aici aproxima-tiv 250 de militari, iar programul este destul de încãrcat.

Am încercat ºi cred cã am reuºit sã rezolvãm problemelestrict legate de administraþie, incluzând aici cazarea,hrãnirea ºi locaþia. Pe timpul derulãrii activitãþilor, vorfi anumite briefing-uri legate de protecþia informaþiilorclasificate ºi de securitate pentru protecþia forþei, astfelîncât fiecare participant sã aibã imaginea completã a totceea ce urmeazã sã facem. Echipa de la Centrul de In-struire prin Simulare se aflã alãturi de noi pentru a neajuta, având în evaluare ºi atenþie suportul tehnic nece-sar acestei activitãþi.

Noi, cei de la Brigada 2 Vânãtori de Munte, partici-pãm de vreo 10 ani la astfel de exerciþii de instruire prinsimulare organizate în garnizoana Bucureºti. De dataaceasta, însã, existã o diferenþã: este pentru prima oarãcând componenta mobilã a Centrului de Instruire prinSimulare se deplaseazã la Braºov. Ideea de bazã de lacare plecãm este cã vrem sã facem un lucru bun. Prezen-þa mentorilor, aºa cum îmi place sã îi numesc pe colegiinoºtri de la Brigada 1 Mecanizatã, ne va ajuta extraor-dinar de mult în economia activitãþilor ºi a acþiunilor pe

care le avem de des-fãºurat.”

Pentru personalulBrigãzii 1 Mecaniza-te este o onoare sã fiealãturi de Brigada 2Vânãtori de Munte înîncercarea de a trans-mite din experienþaproprie acumulatã înteatrul de operaþii.„De la început, aprecizat domnul co-lonel Harabagiu, tre-buie sã menþionezfaptul cã vã pregãtiþipentru o operaþie decontrainsurgenþã.Din punctul meu devedere, Batalionul 2Infanterie, prin dom-nul colonel IulianBerdilã, vã poatetransmite o serie deinformaþii despre a-bordarea persistentãpe care a avut-o înzona de operaþii dinAfganistan, iar dom-nul colonel DorinToma, comandantul Batalionului 495 Infanterie, vã poa-te asigura toate informaþiile în legãturã cu câºtigarea ºimenþinerea iniþiativei sau despre aºa-numitele acþiunioff-road.

În orice caz, experienþa dobânditã în teatrul de opera-þii este beneficã, iar noi ne aflãm aici pentru a vã ajutaºi, tocmai din acest motiv, suntem deschiºi oricãror între-bãri care pot clarifica prin rãspunsul nostru un anumitaspect. Sã fiþi convinºi cã împreunã vom avea succes înatingerea obiectivelor pe care le-am stabilit.”

O poartã nouã cãtre pregãtireDespre cei care au asigurat suportul tehnic necesar

desfãºurãrii activitãþii, adicã despre membrii echipeiCISM, putem sã spunem cã sunt niºte profesioniºti desã-vârºiþi în domeniul lor. Cu ajutorul acestor oameni, s-acoordonat echipã cu echipã ºi celulã cu celulã. Dinmomentul în care ºi-au intrat în rol, toate problemele le-gate de reþelitisticã, de banda de date, au fost anihilate,dovedindu-se adevãraþi maeºtri în mânuirea sistemului desimulare.

Se pare cã, prin intermediul unor astfel de exerciþii,Centrul de Instruire prin Simulare deschide de fiecare da-tã câte o nouã poartã cãtre pregãtire pentru militarii parti-

cipanþi. Dar despre cât de mult dorescei sã treacã dincolo de aceastã poartãvirtualã, putem spune doar cã þine denivelul de pregãtire al fiecãrui militarîn parte, de experienþa anterioarã do-bânditã cu diferite ocazii, de gradul dereceptivitate ºi de asimilare în faþa lec-þiilor învãþate, de spiritul de echipã ceduce spre coeziunea unitãþii, de intui-þia luãrii unei decizii oportune la mo-mentul potrivit.

În TOC-ul acþiunilor Militarii angrenaþi în acþiune s-au

implicat zi de zi în rezolvarea proble-melor apãrute, conºtientizând în fieca-re moment importanþa pregãtirii lor. ÎnCentrul de Operaþii Tactice al Batalio-nului 21 Vânãtori de Munte „GeneralLeonard Mociulschi”, activitãþile sederulau într-un flux continuu. Infor-maþiile se succedau cu repeziciune,imitând cumva agitaþia dintr-un furni-car, în care fiecare ºtia ce avea de fã-cut. Patrulele de pe teren executau mi-

siunile ordonate ºi raportau diferitele probleme cu care seconfruntau. Lanþul de comunicare funcþiona, atât pe verti-calã, cât ºi pe orizontalã. Totul s-a desfãºurat sub directaatenþie a arbitrilor-observatori din cadrul Brigãzii 1 Meca-nizate „Argedava”.

Comandantul Batalionului 21 Vânãtori de Munte, co-lonel Ovidiu Conduruþã, s-a aflat permanent în mijloculsubordonaþilor sãi, iar pe tot parcursul SIMEX-ului, a ur-mãrit atent fiecare incident ºi a indicat modul de rãspunsal militarilor din subordinea sa la acþiunile adversarilor.Toþi comandanþii de companii ºi plutoane au considerat cãacest tip de pregãtire este benefic în vederea misiunii ceurmeazã sã o execute în Afganistan. „La finalul acestuiexerciþiu, militarii pe care îi comand au înþeles cum func-þioneazã sprijinul în cadrul companiei”, a declarat locote-nentul Tiberiu Ghenþi, care a precizat în continuare cã,„în acelaºi timp, ºi comandanþii de plutoane s-au famili-arizat cu misiunile primite, cu modul de punere în aplica-re a principiilor operaþiilor pe care le-am desfãºurat ºiau înþeles fluxul de rapoarte standard”.

ªi Batalionul 33 Vânãtori de Munte „Posada” a avutun rol important în cadrul exerciþiului, rol definit prin exe-cutarea unor serii numeroase de misiuni. Comandantulunitãþii, locotenent-colonel Florin Corneliu ªoltuz, ºi-aconcentrat atenþia pe modul de reacþie a comandanþilor deplutoane. Statul major al batalionului a avut ca principalãmisiune gestionarea situaþiilor generate de fluxul inciden-telor, sprijinul acordat subunitãþilor, precum ºi planifica-rea acþiunilor viitoare în funcþie de informaþiile primite.„Mã aflu pentru prima datã la un astfel de exerciþiu”, aspus sublocotenentul Valentin Neþ de pe poziþia sa de co-mandant de pluton. „Avem acum o imagine de ansambluasupra situaþiilor pe care le vom întâlni în câmpul tacticreal. Aceastã activitate a venit ca o completare a instruc-þiei pe care am desfãºurat-o. Am observat dintr-o pers-pectivã apropiatã fluxul de informaþii ºi cum funcþio-neazã acesta, dar ºi modul de reacþie în timp real. Deasemenea, ne-am dezvoltat ºi deprinderile în cadrul sis-temului de comandã ºi control.”

Pro coeziuneSIMEX 11-19 s-a situat în cadrul activitãþilor de pre-

gãtire a marii unitãþi braºovene, fapt care l-a determinatpe comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte, colonelCristinel Cernea, sã puncteze anumite aspecte ale modu-lui de lucru abordat: „Pe parcursul zilelor de pregãtire,am urmãrit creºterea gradualã a instruirii fiecãrui mem-bru al echipei pe care am constituit-o. Pot afirma acumcã suntem gata oricând sã executãm misiunile ordonate,atât pe teritoriul naþional, cât ºi internaþional.”

Specificul acestui tip de pregãtire este determinat deimplementarea procedurilor de operare pânã la nivel plu-ton, precum ºi de verificarea standardelor de operare amilitarilor în faþa diferitelor incidente. S-a avut în vederecreºterea coeziunii comandamentelor de batalioane ºi debrigadã, îmbunãtãþirea acþiunilor ºi comunicãrii, aspectasigurat la Braºov de prezenþa unei echipe din cadrul Co-mandamentului Logistic Întrunit, care a simulat Elemen-

tul Naþional de Sprijin.„În acest moment, ne aflãm la sfârºitul unei etape

esenþiale a procesului de pregãtire ºi al unui exerciþiu încare au fost angrenate structuri de conducere din maimulte unitãþi”, a declarat locotenent-colonelul VasilicãGrãdinaru. „Planificarea, coordonarea ºi organizarea aureprezentat obiective esenþiale de îndeplinit, iar pentrurealizarea acestor scopuri, de-a lungul celor 10 zile deexerciþiu, am monitorizat relaþionarea pe orizontalã ºi peverticalã a structurilor implicate.”

Cristina FRATU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 5 (331) din 15 martie 2012

Operaþia de contrainsurgenþã a avut succes la SIMEX

Considerat de majoritatea criticilor drept cel maimare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuºi estefãrã îndoialã cel mai celebru artist pe care România l-adat omenirii. Deºi s-a nãscut în România ºi tot aici afãcut primii paºi în sculpturã, Brâncuºi s-a afirmat cuadevãrat în Franþa, unde a realizat cele mai multe din-tre operele sale. De altfel, celebrul artist s-a stins dinviaþã la Paris, ultima sa mãrturisire - fãcutã arhiepis-copului Teofil, de la biserica ortodoxã din capitalaFranþei - fiind: „Mor cu inima tristã, pentru cã nu mãpot întoarce în þara mea”.

Constantin Brâncuºi s-a nãscut la 19 februarie 1876,în localitatea Hobiþa, fiind un copil cam zvãpãiat, carea dorit sã fie independent încã de la o vârstã foartefragedã. În 1883, primul sãu an de ºcoalã, micul Con-stantin pleacã de acasã, fiind gãsit de mama sa la TârguJiu ºi adus înapoi de aceasta la Hobiþa. Dupã numai unan, în timp ce era elev în clasa a doua la ªcoala dinPestiºani, fuge din nou din localitatea natalã, supãrat cãfusese pedepsit pentru cã scrijelise cu briceagul bancadin sala sa de clasã ºi se „angajeazã” ca ucenic la unnegustor de butoaie. ªirul plecãrilor copilului rebel deacasã nu se încheie aici: în 1887, pleacã din nou laTârgu Jiu, înainte de a termina ºcoala primarã, pentru adeveni ucenic în boiangeria lui Ion Mosculescu. Este

readus la Hobiþa, darfuge din nou, în 1888,de data aceasta la Sla-tina, unde se angajea-zã ca bãiat de prãvã-lie.

Anul 1889 îl gã-seºte pe ConstantinBrâncuºi la Craiova,unde se angajeazã labirtul fraþilor Spir-taru, din Piaþa Gãrii,muncind aici 18 orepe zi, pentru „a faceavere” - dupã cum ospunea el atunci. Va

rãmâne aproape 9 ani în capitala Olteniei, dar, din anul1893, începe sã urmeze cursurile ªcolii de Meserii, încadrul cãreia obþine note excelente, fiind chiar bursier.

La 24 septembrie 1902, i se acordã diploma de ab-solvire a ªcolii de Arte Frumoase (al doilea din promo-þia sa), pe durata studiilor realizând mai multe lucrãri,câteva dintre acestea fiind chiar premiate. În anul 1903,Brâncuºi creeazã prima sa sculpturã remarcabilã: bus-tul generalului dr. Carol Davila, care va fi instalat înfaþa Spitalului Militar din Bucureºti.

1904 este anul plecãrii lui Constantin Brâncuºi dinRomânia: el porneºte pe jos spre Paris, oprindu-se pen-tru perioade mai lungi la Budapesta ºi la Viena. Apoi,se stabileºte o vreme la Munchen, unde frecventeazãcursurile Academiei Regale de Belle Arte, iar, pentrua-ºi putea plãti cheltuielile, practicã meseria de infirmi-er. De aici, pleacã apoi cu trenul spre Paris, unde ajungela 14 iulie 1904. Aici, închiriazã, împreunã cu un altromân, o camerã la mansarda unei case.

În 1905, la intervenþia ministrului roman Grigore

Ghica, Brâncuºi este acceptat pentru a da examen deadmitere la cursul de sculpturã al ªcolii Naþionale deArte Frumoase din Paris. În acelaºi an, Brâncuºi intrã în„Cercle des etudiants roumains” (Cercul studenþilorromâni), din care mai fãceau parte George Enescu, Tra-ian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandã, Ion Pillat, CamilRessu ºi alþi artiºti, dar ºi intelectuali de marcã românice studiau la Paris.

Dupã numai un an, în 1906, Brâncuºi expune, pen-tru prima oarã în Franþa, în cadrul Salonului de Toam-nã de la Paris, transportându-ºi singur lucrãrile la loculexpoziþiei, cu ajutorul unei roabe! Dupã numai câtevaluni, Brâncuºi pãrãseºte atelierul maestrului sãu, expli-caþia sa rãmânând în istoria artei: „Nimic nu poate creº-te la umbra unui copac foarte mare”. Rezultatele artis-tice de excepþie încep sã aparã încã din acel an (1907):lucrãrile „Capul unei fete tinere”, „Sãrutul” ºi „Cumin-þenia pãmântului”. Anul urmãtor, Brâncuºi îl cunoaºtepe Modigliani, celebrul pictor ºi sculptor italian deve-nindu-i prieten ºi realizându-i câteva portrete.

În 1909, Brâncuºi sculpteazã în lemn primele„coloane”, un „antrenament” pentru ceea ce urma sã fiecea mai importantã realizare artisticã a sa: „Coloanafãrã sfârºit”. În 1913, Constantin Brâncuºi îºi face de-butul ºi pe continentul american, câteva dintre lucrãrilesale fiind expuse la New York, în cadrul expoziþiei„The Armory Show”.

1914 este ºi anul în care Brâncuºi se întoarce în þarã,dar pentru cã nu este bine primit de personalitãþile cul-turale ale acelor vremuri, se întoarce în scurt timp înFranþa. Acest nefericit eveniment îl face pe Tudor Ar-ghezi sã afirme: „Cel care nu a putut fi stimat în Româ-nia îºi va gãsi locul în colecþiile din strãinãtate, alãturide alþi clasici”.Totuºi, în 1920, Brâncuºi se întoarce înþarã, la invitaþia lui Camil Ressu, pânã în 1921, cândpleacã din nou la Paris. Gândul de a realiza opere ºi înþara sa natalã nu-i dã pace: Brâncuºi discutã, în 1930,cu primarul de atunci al Bucureºtiului despre ridicareaunei „Coloane a Infinitului”, pe care sculptorul o vedea„înaltã de cel puþin 50 de metri ºi amplasatã într-unadintre pieþele Bucureºtiului, atât de sãrace în statui”.

Dar abia în 1935 aceastã idee începe sã se conture-ze, când Liga Naþionalã a Femeilor din judeþul Gorj îipropune lui Brâncuºi sã realizeze o astfel de coloanã, laTârgu Jiu, ca monument în cinstea eroilor români cãzuþiîn Primul Rãzboi Mondial, opera sa fiind finalizatã în1937, alãturi de alte lucrãri de excepþie, ca „Poartasãrutului” ºi „Masa tãcerii”.

Dupã desãvârºirea acestui complex expoziþional dela Târgu Jiu, Brâncuºi pleacã iarãºi din þarã, pentru areveni în 1938, cu prilejul inaugurãrii oficiale, care aavut loc pe 27 octombrie.

În 1944, în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondi-al, Brâncuºi refuzã sã mai participe la orice manifestareartisticã publicã, în semn de solidaritate cu Rezistenþafrancezã ºi ca protest împotriva ocupaþiei naziste. Re-voltat cã fusese aspru ºi pe nedrept criticat în „Aca-demia Republicii Populare Române” (controlatã depropagandiºtii comuniºti), Brâncuºi îºi depune la 1 au-gust 1951 paºaportul românesc la Ambasada de la Parisºi cere cetãþenia francezã, pe care o obþine la 15 iunie1952. Apreciat de o lume întreagã, dar ignorat de con-ducerea comunistã din România, Brâncuºi se stinge dinviaþã la Paris, pe 16 martie 1957, fiind înmormântat înCimitirul Montparnasse. (O.M.)

bbrraannccuussii..11ddeezz..ccoomm

În fragmentul din Epistola cãtre Evrei a SfântuluiApostol Pavel, care a fost rânduit spre învãþãturã în aDoua Duminicã a Marelui Post, Sfântul Apostol scriedespre o deosebire esenþialã între Dumnezeu ºi ZidireaSa. El spune, citind din scrierile Vechiului Legãmânt:„Întru început, Tu, Doamne, pãmântul ai întemeiat ºilucrurile mâinilor tale sunt cerurile; acelea vor pieri,dar Tu rãmâi; ºi toate ca o hainã se vor învechi, ºi ca unveºmânt le vei înveli pe ele ºi se vor schimba; dar Tu eºtiacelaºi ºi anii tãi nu vor lipsi”.

Dumnezeu este „negrãit ºi necuprins cu gândul,nevãzut, neajuns, pururi fiind ºi acelaºi fiind”, aºa cumse spune într-una dintre rugãciunile de tainã ale Dum-nezeieºtii noastre Liturghii. Sfântul Grigorie Palama astãruit mult asupra faptului cã între Ziditor, Dumnezeuînsuºi, ºi cele pe care le-a zidit, între care ne numãrãm ºinoi, se gãseºte o prãpastie de netrecut. Dumnezeu nu estepur ºi simplu o fiinþã supraomeneascã; nu este variantaduhovniceascã a unui om la o scarã nemãsuratã.

Firea Dumnezeirii celei veºnice ºi firea zidirilor Salesunt cu totul deosebite, cu totul neasemãnãtoare. Prinurmare, nu putem înþelege sau lua parte la firea dumne-zeiascã, cãci fiecare aspect al firii lui Dumnezeu este ne-grãit mai presus de capacitãþile noastre muritoare. Prã-pastia este nespus mai mare decât orice abis care despar-te globul pe care stãm de corpurile cereºti din marginilecele mai îndepãrtate ale cosmosului. Folosesc aici meta-fora depãrtãrii, dar mã refer nu atât la depãrtare, cât ladeosebirea dintre firea sau esenþa lui Dumnezeu ºi fireasau esenþa omului.

Dupã ce ne-a plãsmuit, Dumnezeu nu ne-a pãrãsit, unadevãr de care dau mãrturie toþi Apostolii ºi Pãrinþii,împreunã cu Sfântul Grigorie Palama. Dumnezeirea ceaveºnicã ni Se descoperã, ne lumineazã, ne binecuvân-teazã ºi, în cele din urmã, ne mântuieºte prin energiilesale.

Ce înseamnã expresia „a lua parte la energiile luiDumnezeu”? În primul rând, luãm parte sau ne împãrtã-ºim neîncetat de dumnezeieºtile energii prin faptul cãfiinþãm ºi rãmânem în viaþã cu harul lui Dumnezeu.Aceasta este o pãrtãºie pasivã (nelucrãtoare) cu energiileSale.

În al doilea rând, atunci când ne rugãm ºi când Dum-nezeu rãspunde rugãciunilor noastre, lucru pe care Îl faceîntotdeauna, primim dragostea ºi harul Sãu. ªi acestaeste unul dintre felurile de pãrtãºie cu energiile Sale.

În al treilea rând, existã acea pãrtãºie cu energiiledumnezeieºti pe care au cunoscut-o Sfinþii Pãrinþi ºimarii sfinþi, o participare deschisã tuturor. Dupã ce auprimit luminarea, sfinþii se învrednicesc de proslãvire, ostare de împãrtãºire tainicã cu Sfânta Treime în care vãd,încã din viaþa aceasta, Lumina energiilor necreate luiDumnezeu.

În al patrulea rând, dacã ne vom îngriji sã urmãmlegea lui Dumnezeu în aceastã viaþã ºi ne vom strãdui sãne preschimbãm spre asemãnarea cu Dumnezeu, adicãsã ne facem asemenea lui Hristos într-o mãsurã însemna-tã, vom lua parte la dumnezeieºtile energii pentru veºni-cie, în viaþa ce va veni. Ne vom uni atunci cu SfântaTreime, vom cunoaºte Theosis, „îndumnezeirea”, potri-

vit învãþãturii ortodoxe, fãrã însã a ne pierde individuali-tatea. Acesta este înþelesul veºnicei fericiri cu Dumne-zeu în Ceruri.

În Apostolul amintit mai sus, Sfântul Apostol Pavelspune: „Pentru aceea, trebuie mai cu prisosinþã sã luãmaminte la cele auzite, ca nu cumva sã alunecãm pe alã-turi. Cã de vreme ce s-a adeverit cuvântul grãit prin în-geri ºi toatã cãlcarea de poruncã ºi neascultarea au luatdreaptã rãsplãtire, cum vom scãpa noi, neîngrijindu-nede o mântuire ca aceasta? Care (mântuire), luând înce-pere (prin) a se grãi de Domnul, s-a adeverit întru noiprin cei ce L-au auzit (pe Domnul)...”

Cu alte cuvinte, dacã sub Lege fiecare nelegiuire îºiprimea rãsplata cuvenitã, cu atât mai mult va fi aºa înNoul Legãmânt propovãduit de Domnul Iisus, Cel ce apãtimit ºi a murit pentru mântuirea noastrã; acest lucrueste întãrit de cãtre cei ce L-au auzit grãind în trup.

Mântuirea, desigur, nu vine de la sine. Trebuie sã odorim, trebuie sã ne aducem aminte cerinþele ei ºi cuprisosinþã sã luãm aminte la ele, dupã cum scrie SfântulPavel (adicã sã auzim ºi sã aplicãm aceste învãþãturi învieþile noastre), trebuie sã ne luptãm pentru ea.

În schimb, dacã vom neglija chemarea de creºtiniortodocºi, dacã vom urma mereu chemãrii Vrãjmaºuluicelui vechi, fie în cele mari, fie în cele mãrunte, dacãvom refuza sã cãutãm asemãnarea lui Dumnezeu, sã neaºteptãm sã culegem roadele pe care le meritãm.

Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 5 (331) din 15 martie 2012Pagina 6

Gen iu l de la Hob i þa

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

D E O S E B I R E A E S E N Þ I A L Ã Î N T R E D U M N E Z E U ª I Z I D I R E A S AD E O S E B I R E A E S E N Þ I A L Ã Î N T R E D U M N E Z E U ª I Z I D I R E A S A

CCaarr tteeaa dd ii nn vv ii tt rr ii nnãã

Oceanu l e f ra te le meu

PPuuººllaammaauuaa -1199 mmaarrttiiee 22001122,, oorraa 1199::3300,, TTeeaattrruull NNoottttaarraa,,SSaallaa HHoorriiaa LLoovviinneessccuu,, BBuuccuurreessttii

În traducerea lui Radu Beligan ºi Liviu Dorneanu, textulsunã remarcabil de fluent ºi de simpatic, interzicând mitocã-niile dâmboviþene ori excesele de limbaj atât de prizate astãzi.Fluent ºi simpatic este ºi spectacolul regizat de George Motoi.Deºi amplasatã în decoruri improvizate, mizanscena curgealert, surprizele survin la þanc, iar traseele personajelor (foartecomplicate, datã fiind intriga) se întretaie cu suficientã pre-cizie.

Puºlamaua, un bãrbat trecut de prima tinereþe, se gãseºtedintr-o datã „încolþit” de principalele femei din viaþa sa: fostasoþie, actuala nevastã, amantã ºi… cea mai nouã ºi tânãrãcucerire, cu care acesta plãnuieºte sã evadeze în Africa. Deaici se naºte o întreagã încurcãturã, o cinã ºi o aniversare plinede surprize ºi umor, întrerupte uneori de câte un nou monologal personajului principal, ce vorbeºte pe rând despre fiecaredintre femeile din viaþa sa. O comedie excelentã, cu o distri-buþie de excepþie.

NNOOII - 2255 mmaarrttiiee,, oorraa 2200::0000,, CCoommppaanniiaa ddee TTeeaattrruu PPaassssee-PPaarrttoouutt „„DDaann PPuurriicc””

Un spectacol în care toate nebuniile vremurilor noastre - dela talk-show-urile isterice la problemele de alimentaþie - suntironizate senin, cu candoare. Protagoniºtii spectacolului NOIpromit sã aducã în faþa spectatorilor propria lor variantã delume, ceva mai puþin zbuciumatã, ceva mai puþin speriatã degreutãþile zilei, o lume mai coloratã, în care oamenii ºtiu sãrâdã fãrã batjocurã ºi sã fie triºti, fãrã dulcegãrii.

Limbajul teatral folosit este unic prin faptul cã adunã pescenã mai multe genuri spectaculare: dans, teatru de cuvânt,teatru non-verbal (relaþie), pantomimã comportamentalã ºiimitativã, dans popular, step etc.

wwwwww..ssppeeccttaaccoollee..rroo

R e p e r e c u l t u r a l e

OOcceeaannuull ee ffrraatteellee mmeeuu este o antologie de texte inedite,care conþine, printre altele, aºa-numitul „roman pierdut” al luiJack Kerouac, prima sa scriere de anvergurã, descoperitãrecent printre hârtiile personaleale autorului. Volumul mai inclu-de primele texte în prozã ºi dra-matice ale lui Kerouac, un jurnalinedit din anii de colegiu, precumºi corespondenþa sa cu un prietendin adolescenþã, Sebastian Sam-pas, ce dezvãluie istoria unui grupliterar numit Prometeicii ºi aduceinformaþii inedite despre perioadade formare ºi maturizare intelec-tualã a prozatorului american.Din paginile cãrþii, se degajã unidealism ºi un avânt adolescentincuceritor, ce capãtã o notã tragicãîn anii celui de-al Doilea RãzboiMondial. Iar, pentru cititorii pa-sionaþi ai autorului ºi pentru ceiinteresaþi de evoluþia sa, acest volum este un instrument indis-pensabil, cãci dezvãluie începuturile carierei scriitoriceºti a luiJack Kerouac. (O.M.)

ccaarrttiinnooii..rroo

Arta ar trebui sã fie numai bucurie!De aceea, nu existã „artiºti”, ci numai

oameni care simt nevoia sã lucreze, întrubucurie! Sã cânte, asemenea pãsãrilor!

Þestoasele uriaºe din Galapagos dau semne de viaþã

Exemplare ale unei specii de þestoasã, desprecare lumea ºtiinþificã credea cã a dispãrut completîncã de acum 150 de ani, ar putea fi descoperite înscurt timp pe o insulã din apropiere de Ecuador.Chelonoidis elephantopus a trãit pe insula Florena,iar oamenii de ºtiinþã stabiliserã cã a dispãrut dincauza vânãriiabuzive. Na-vele careporneau lavânãtoare debalene îºi fã-ceau plinul ºicu þestoasegigantice dinGalapagos.Însã, o echi-pã de la Universitatea Yale a descoperit câteva þes-toase cu însuºiri interesante pe o altã insulã,Isabela. Unele dintre þestoasele de pe Isabela aumai puþin de 15 ani, astfel încât sunt mari ºanse capãrinþii lor sã fie încã în viaþã. „Dacã faci niºtecalcule simple, înseamnã cã, în preajmã, trebuiesã fie câteva exemplare de elephantopus, pãrinþiiþestoaselor descoperite de noi”, a spus dr. GisellaCaccone, de la Universitatea Yale. Se pare însã cãmediul le asigurã destulã „intimitate”. Pe insulaVolcano Wolf, acolo unde cercetãtorii cred cã s-arascunde câteva exemplare de elephantopus, vege-taþia este deasã ºi înaltã, fiind nevoie de un ochifoarte ager pentru a observa carapacele sclipitoareale þestoaselor.

Rechinii hibrizi, o anomalie cauzatã deschimbãrile climatice

Cercetãtorii au descoperit în apele din Australiaprimii rechini hibrizi din lume, ceea ce indicã fap-tul cã animalele au început sã se adapteze la schim-bãrile climatice pentru a supravieþui.

B i o l o g i imarini au des-coperit 57 deastfel de re-chini de-a lun-gul a 2.000 dekilometri întreQueensland ºiNew South

Wales, despre care cred cã ar fi rezultatul uneiîncruciºãri între rechinul blacktip obiºnuit (cu vâr-ful înnotãtorii negru) ºi cel blacktip australian, celedouã fiind specii înrudite dar diferite genetic.

„Hibridizarea îi poate ajuta pe rechini sã seadapteze la schimbãrile ecologice, mai ales cã mi-cul rechin blacktip australian preferã apele tropi-cale din nord, în timp ce, mai marele rechin black-tip este întâlnit îndeobºte în apele subtropicale ºitemperate de-a lungul coastei sud-estice australie-ne”.

Americanii pot sã ascundã timpulSoldaþii americani vor putea sã realizeze opera-

þiuni militare fãrã a fi observaþi de inamici, graþieunei invenþii realizate de o echipã de fizicieni deelitã, sponsorizatã chiar de Pentagon. Oamenii deºtiinþã au reuºit sã creeze o adevãratã gaurã în timp,care le va permite sã „camufleze” anumite perioadede timp.

Rezultatul acestei cercetãri a fost publicat în re-vista Nature, iar experimentul a fost în detaliu ex-plicat. Cercetãtorii au reuºit sã mascheze, sã ascun-

dã un evenimentcare avea durataa 40 de picose-cunde, manipu-lând lumina.

Astfel,pentrua ascunde unobiect, fizicieniiau curbat luminaîn jurul acestuia,

deoarece, în momentul în care lumina nu atingerespectivul obiect, acesta nu este vizibil ochiuluiuman. Însã, atunci când se doreºte camuflarea anu-mitor evenimente, cercetãtorii modificã viteza încare se deplaseazã lumina. Astfel, pentru a observaun eveniment, lumina emisã se deplaseazã dinspreevenimentul observat spre ochiul uman, cu regula-ritate ºi într-un ritm constant.

Cercetãtorii de la Cornell au reuºit sã modificefluxul de luminã, iar evenimentul a putut trece fãrãa fi observat. (O.M.)

wwwwww..ccoottiiddiiaannuull..rroo//ddeessccooppeerriirrii//

MOZAICCurierul ARMATEINr. 5 (331) din 15 martie 2012 Pagina 7

Apple Inc a trecut pragulde 500 miliarde $ la bursãÎn aceste zile, Apple a depãºit

pragul psihologic de 500 miliarde $ca valoare totalã a companiei la bur-sã, o cifrã atinsã extrem de rar.

Cu o valoare de 505,75 miliarde$, la momentul redactãrii acestuitext, Apple a intrat într-un „club”exclusivist de numai 5 companii ca-re au atins aceastã performanþã vreo-datã. Asta se întâmplã în condiþiileîn care doar Exxon a depãºit acestprag în ultimii 10 ani, pe lângãApple.

Deºi este evident oricui cã Appletrece printr-o perioadã sclipitoare,interesant este cã noul CEO a avutun impact extrem de benefic pentrucompanie. Nici mãcar decesul luiSteve Jobsnu a fost oloviturã ca-re sã se re-flecte înv a l o a r e aacþiunilor.Dacã pe 24a u g u s t ,când TimCook a pre-luat funcþiade CEO, Apple valora 348,8 mili-arde $, pe 14 octombrie, odatã culansarea iPhone 4S, aceastã cifrãajunsese deja la 392 miliarde $. Dinoctombrie anul trecut, în condiþiileîn care Apple nu a mai lansat nimicsenzaþional, valoarea a tot crescut.

Samsung se plictiseºte –lanseazã un Galaxy S

fãrã telefonSub numele de Samsung Galaxy

S WiFi 4.2, gigantul coreean a lansatîn aceste zile în cadrul MobileWorld Congress un dispozitiv... nufoarte util!

Deºi mulþi considerã cã pe piaþãnu mai e loc de dispozitive cu func-þia de PMP, cei de la Samsung par sãaibã alte visuri, lansând în acestezile un Galaxy S fãrã telefon, carenici mãcar nu vine cu Ice CreamSandwich, ci cu Gingerbread.

Cum era de aºteptat la auzulnumelui, Samsung Galaxy S WiFi4.2, aparatul este un player multime-dia, cu vagi abilitãþi de gaming, ogrosime de 8,9 mm, creat dintr-unplastic care nu inspirã un cost de

producþie prea ridicat. Are un butonfizic pentru home ºi alte douã butoa-ne capacitive în partea stânga ºidreapta.

Ecranul nu este AMOLED, deºise vede bine, nu este exagerat demare - 4,2inchi, ºinici nuare o re-z o l u þ i espectacu-loasã –800 x 480p i x e l i .Are douãcamere, una de 2 megapixeli pe spa-te ºi una VGA pe faþã, pentru ape-lare video. La interior, are un proce-sor de 1 GHz, iar întregul dispozitiveste disponibil cu 8 sau 16 GB me-morie internã extensibilã cu ajutorulunor carduri MicroSD.

Guvernul japonezinvesteºte milioane de dolari

într-un virus informatic Virusul este parte a unui proiect

costisitor care dureazã 3 ani. Japonezii de la Fujitsu lucreazã

acum, cu acordul guvernului, sã cre-eze un virus informatic ce ar trebuisã identifice ºi sã combatã atacurilehackerilor, dar ºi alte ameninþãri ci-bernetice.

Virusul va funcþiona dupã prin-cipiul „seek and destroy” (cautã ºidistruge) ºi face parte dintr-un pro-gram al guvernului întins pe 3 ani,care vizeazã combaterea ameninþãri-lor informatice ce afecteazã utiliza-torii Internetului. Pentru întregulproiect, guvernul japonez a investit2,3 milioane de dolari.

Presa localã scrie cã arma virtua-lã ar fi, în esenþã, un virus caremonitorizeazã ºi analizeazã atacuri-le, dupã ce identificã sursa ºi elimi-

nã ameninþarea pentru a preveni alteprobleme.

O chestiune care rãmâne de

rezolvat este faptul cã, în acest mo-ment, legea japonezã interzice fabri-carea viruºilor informatici, însã celmai probabil se va ajunge la oînþelegere, dat fiind cã proiectul þinede securitatea naþionalã.

Japonia a fost o victimã impor-tantã a atacurilor informatice anultrecut, când pânã ºi calculatoareleparlamentarilor au fost afectate.

În prezent, virusul la care lucrea-zã compania Fujitsu este în faza deteste.

Primul clip Video cu LG Optimus VU,

smartphone-ul Android cu display de 5 inch

Producãtorul coreean lanseazãLG Optimus VU, un smartphone cuun display IPS de 5 inch, cu o rezo-luþie de 1024x768 pixeli. Noul mo-del poate fi folosit ºi cu creionul ca-pacitiv Rubberdium. Aparatul are ogreutate de 168 grame ºi dimensiunide 139,6x90,4x8,5 mm.

LG Optimus VU vine cu o seriede aplicaþii preinstalate precum Po-laris Office pentru documente ºi pre-zentãri, ºi QuickClip, ce permite uti-lizatorilor sã realizeze capturi deecran sau note cu o singurã apãsare.Gadgetul are instalat sistemul de

operare Android 2.3 Gingerbread.Smartphone-ul este echipat cu unprocesor dual-core, cu o frecvenþã de1,5 GHz, o memorie DDR2 de 1 GB,o memorie MMC de 32GB ºi un portHDMI. LG Optimus VU are o came-rã cu o rezoluþie de 8 MP cu bliþLED ºi autofocalizare, dar ºi o ca-merã frontalã cu o rezoluþie de 1,3megapixeli. Telefonul are o bateriecu o capacitate de 2080 mAh.

Optimus VU a fost prezentat lastandul LG (Hall 8) din cadrul Mo-bile World Congress, ce a avut loc,între 27 februarie ºi 1 martie 2012,la Barcelona. (O.M.)

wwwwww..yyaahhoooo..ccoomm

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

- E întotdeauna mai simplu sãgãseºti pe cineva, dacã ai deja pecineva.

- Nu conteazã cât de bine a fost;dacã te trezeºti cu remuºcãri,înseamnã cã a fost rãu.

- Cel mai mult te va satisfacepersoana nepotrivitã pentru tine.

- Indiferent ce speranþe þi-ar da,viaþa se scurge.

- Cred cã lumea e prea marepentru mine. În schimb, o lumeredusã la „doi” mi se pare idealã.

- Timpul este o iluzie care neface sã gâfâim.

- Oamenii nu sunt prizonieriisoartei, ci doar ai propriei minþi.

- Dumnezeu ne oferã pe tavãcâte un sortiment de fericire, darnoi, de multe ori, minþim cã suntemalergici.

- Acceptã faptul cã, în unelezile, eºti porumbel, iar, în altele,statuie.

- A învãþa sã ai încredere încineva este unsa dintre cele maigrele sarcini omeneºti.

- Am învãþat de tânãr sã gândescmult ºi amarnic.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

... majoritatea caracatiþelor nu trãiesc maimult de un an? Moartea lor este programatãgenetic ºi se petrece, de obicei, la scurt timpdupã încheierea procesului de reproducere.

... caracatiþele au trei inimi?

... caracatiþele sunt foarte inteligente, fiindconsiderate, din acest punct de vedere, supe-rioare celorlalte nevertebrate?

... caracatiþele secretã un „nor de cernealã”ca mãsurã de apãrare? „Cerneala” este defapt melanina, aceeaºi substanþã care dã cu-

loarea naturalã a pãrului ºi pielii noastre.... la fel cum ºopârla îºi poate lepãda coada ca parte a tacticii defensive ºi cara-

catiþele îºi pot abandona tentaculele, din acelaºi motiv?... deºi sunt prezentate ca un monstru înfricoºãtor în filme, povestiri pescãreºti

antice, cãrþi etc, caracatiþele nu atacã decât ca mãsurã defensivã, atunci cândsunt atacate?

... digestia unei mese dureazã aproximativ 12 ore la majoritatea caracatiþelor?Fecundaþia ouãlor dureazã de la minimum 24 de zile pânã la maximum 125 dezile. Temperatura apei este factorul determinant al acestui proces, iar caracatiþarãmâne aproape de cuib pe întreaga duratã a fecundãrii ºi nu se hrãneºte.

... Octopus dofleini, de pe coastele nordice ale Pacificului, este cea mai marespecie de caracatiþã cunoscutã pânã astãzi? Braþele ei au o lungime de pânã la 3metri ºi poate cântãri aproximativ 30 de kg.

... un experiment desfãºurat la Universitatea din Londra a demonstrat cã ocaracatiþã poate deosebi culorile de bazã, alb ºi negru, are memorie ºi se poateadapta situaþiilor repetitive? Astfel, în momentul în care a atins un disc negruintrodus în acvariul ei, caracatiþa a primit un peºte ca recompensã în timp ce,dupã ce a atins un disc alb, un ºoc electric a fãcut-o sã se retragã rapid în adã-post. La reintroducerea discului negru, caracatiþa l-a atins din nou, primind iarãºiun peºte drept recompensã, dar a evitat sã atingã discul alb. (O.M.)

wwwwww..ssttiiaattiiccaa..rroo

Caraca t i þa - ª t ia þ i cã . . . ?

C omplexul militar de la Rânca, din judeþul Gorj,este în fiecare anotimp alb gazda cercetaºilor

din Brigada 2 Infanterie „Rovine” din Craiova, pe tim-pul taberei de instrucþie de iarnã.

Staþiunea montanã Rânca este situatã la aproxima-tiv 1.700 m altitudine de-a lungul drumului care leagãþinutul Olteniei de þinutul Ardealului, dinspre Novacispre Obârºia Lotrului, cea mai înaltã ºosea din Româ-nia cunoscutã sub numele de Transalpina – ºoseauaspre cer – sau Drumul Regelui – locul unde cerul dãmâna cu pãmântul.

Tabãra de instrucþie de la Rânca la care au partici-pat cercetaºii olteni din Craiova ºi Caracal a reprezen-tat ocazia perfectã pentru a transmite informaþii noi,pentru schimburi de experienþã ºi, pentru oportunitateade a se cunoaºte mai bine ºi, nu în ultimul rând, pentrua-ºi armoniza modurile de acþiune în vederea misiu-nilor viitoare.

Condiþiile de pregãtire pentru cercetaºi trebuie sã

fie la fel de dure ca ºi misiunile pe care aceºtia le exe-cutã. Zona montanã Rânca, în care cantitãþile de zãpa-dã sunt însemnate, iar condiþiile de temperaturã pe tim-pul iernii pun la încercare ºi pe cei mai experimentaþi„oameni ai munþilor”, au oferit condiþii de instrucþie nutocmai prietenoase pentru cercetaºii Brigãzii 2 Infan-terie „Rovine” din Craiova.

La acest talou de iarnã s-a adãugat ºi mãiestria mi-cilor comandanþi ce au creat scenarii de instrucþie caresã rãspundã cerinþelor propuse ºi sã pregãteascã cerce-taºul pentru condiþii complexe de executare a misiu-nilor.

Plutonier Marius Ionescu – Batalionul 26 Infanterie„Neagoe Basarab” – Scorpionii Roºii a declarat: „Cer-cetaºul trebuie sã stãpâneascã, pe lângã cunoºtinþeleºi tehnicile necesare pentru a fi un bun militar, anumi-te tehnici specifice care îl ajutã sã îndeplineascã misi-uni izolat, în condiþii grele de teren ºi vreme, de multeori în contact cu inamicul sau în dispozitivul inamic.El trebuie sã se deplaseze în ascuns, trebuie sã se ori-enteze în teren mai bine ca oricine, sã supravieþuiascã

mai multe zile numai cu ceea ce îi oferã natura: hranã,apã, posibilitãþi de mascare ºi de a se încãlzi. Nu, cer-cetaºul nu trebuie sã fie un supraom, trebuie sã fiedoar un militar foare bine antrenat ºi foarteinteligent.”

În paralel cu programul de instrucþie, au fost planifi-cate ºi executate o serie de demonstrative specifice cer-cetaºilor care acþioneazã în teren muntos împãdurit, petimp de iarnã, „cea mai bunã ocazie pentru a schimbaexperienþã, pentru a ne îmbunãtãþi tehnicile ºi pentrua ne cunoaºte mai bine unii pe alþii, pentru cã, aºa cumam acþionat împreunã cu colegii noºtri din Batalionul26 Infanterie în Afganistan, în 2011, este posibil ca, înmisiunile viitoare, sã cooperãm cu cei din Batalionul22 Infanterie de la Caracal”, aprecia plutonierul Vale-ricã Pãtra din Batalionul 20 Infanterie „Dolj” – Scorpi-onii Negri.

Cercetaºii caracaleni din Batalionul 22 Infanterie aunumai doi ani de la înfiinþare, dar, în cele câteva zile pecare le-au petrecut în compania colegilor de la Craiova,

în tabãra de instrucþie de la Rânca, au de-monstrat cã sunt un colectiv foarte discipli-nat, bine închegat ºi instruit, gata în oricemoment pentru a rãspunde la orice provoca-re, fiind ºi însufleþiþi de tinereþea comandan-tului lor, sublocotenentul Marius Bordencea:„Chiar dacã suntem mai puþin experimen-taþi faþã de colegii noºtri, suntem capabilisã executãm toate tipurile de misiuni pe ca-re le executã subunitãþile de cercetare. Sun-tem o subunitate tânãrã ºi cu multã determi-nare, iar, în scurt timp, ne vom situa la unnivel apropiat faþã de colegii de la Craio-va.”

Tabãra de in-strucþie de la Rân-ca a fost prima ac-tivitate de acestgen care a adunatîn aceeaºi zonã deinstrucþie toate su-bunitãþile de cerce-

tare din batalioanele de mane-vrã ale Brigãzii 2 Infanterie„Rovine”. Scorpionii Roºii,Scorpionii Negri, cercetaºiiBatalionului 22 Infanterie dela Caracal ºi compania de cer-cetare din cadrul brigãzii cra-iovene au fost, pentru o sãptã-mânã, parte a unei structuricare nu a avut alt obiectiv de-cât perfecþionarea deprinderi-lor deja formate.

Locotenentul ConstantinAncuþa – comandatul compa-niei cercetare, a accentuatimportanþa instrucþiei: „Am încercat sã accentuãmcomponenta instrucþiei care se referã la traiul încondiþii de izolare; am încercat sã lucrãm, pe parcur-sul temelor executate, la aspectele psihicului unui mi-litar care trebuie sã supravieþuiascã în condiþiiextreme; am pus accent pe modul cum acesta trebuie

sã gândeascã pentru a elimina riscul apariþiei panicii.Am pus accent pe fiecare detaliu, pe fiecare amãnuntcare are importanþã în îndepinirea misiunii în astfelde condiþii.”

Deºi a fost numai o sãptãmânã de instrucþie, atât petimp de zi, cât ºi pe timp de noapte, obiectivele propuse

au fost atinse, s-au depuseforturi pentru desfãºura-rea la standardele necesa-re a tuturor temelor depregãtire, în ciuda zãpeziicare depãºea pe alocuriun metru. A fost o sãptã-mânã de cãlire fizicã ºipsihicã ºi, în acelaºi timp,au fost momente în carerezistenþa cercetaºilor ol-teni a fost împinsã pânãla extrem.

Citând din opera filo-sofului german FriedrichNietzsche, care spunea lafinele secolului XIX cã„Ceea ce nu mã omoarãmã face mai puternic!”,putem reliefa eficienþaacestor tipuri de tabere deinstrucþie care oferã con-diþiile necesare obþineriiperformanþei, condiþii de

teren ºi climã ce impun cea mai eficientã transpunereîn practicã a cunoºtinþelor teoretice deþinute ºi a expe-rienþei acumulate, pentru îndeplinirea misiunii.

Maior Cristian CÃNUCI Foto: Caporal Constantin GEICÃ

E chipamentul de protecþie în luptã la care nereferim în cele ce urmeazã este produs de o

companie al cãrei sediu se aflã în Finlanda. De peste 30de ani, datoritã calitãþii de excepþie, acest echipamenteste folosit de cãtre forþele NATO, de unitãþile careacþioneazã contra terorismului internaþional, de diferiteagenþii de implementare a legii, de cele care au ca do-meniu de activitate restabilirea ordinii publice, de di-verse instituþii din toatã lumea.

Când vine vorba despre compania finlandezã sepune în discuþie cea mai bunã protecþie balisticã ceexistã pe piaþa de specialitate în zilele noastre. Toateprodusele balistice promovate de acest producãtor suntfabricate din cel mai performant material posibil cu-noscut în lume – Dyneema – care este de 15 ori mairezistent decât oþelul ºi cu 40% mai dur decât aramidul.

Certificatã dupã cele mai înalte standarde de protec-þie balisticã în domeniul industriei de specialitate, ar-mura balisticã finlandezã oferã o protecþie completãîmpotriva armelor de mici dimensiuni, pistoale ºi puºtide mare velocitate. Foarte bine conceputã, vesta anti-glonþ este destul de rezistentã pentru a face faþã lovitu-rilor multiple pe care le împiedicã sã penetreze mate-rialul, glontele fiind oprit în 100% din cazuri. Armurabalisticã protejeazã o suprafaþã mai mare cu 10% faþãde celelalte produse similare ale companiilor con-

curente, reducând ast-fel incidenþa traume-lor fizice.

În timp ce climatulpolitic global se prã-buºeºte spre o stare rã-pânditã de neliniºtesocialã, echipamentulde protecþie în luptãs-a transformat ºi elîntr-o nouã generaþiede echipament desti-nat celor ce se con-fruntã, prin natura me-seriei lor, cu revoltelestradale. O astfel devestã este mult maiuºoarã ºi mult maisimplu ºi rapid de îm-brãcat. Ea protejeazãpe cel ce o poartã deloviturile directe cupumnul sau cu unobiect contondent.Agenþiile de imple-mentare a legii dinStatele Unite o au deja

în dotare, ca de altfel ºi anu-mite state europene sau unelesemnatare ale TratatuluiNord-Atlantic.

Echipamentul de protecþiepentru antrenament a fostconceput ca echipament su-plimentar pentru cele mai du-re sesiuni de pregãtire denu-mite „full-contact”. Este folo-sit în Statele Unite, Europa,Asia, dar ºi de cãtre forþeleNATO în teatrele de operaþiidin Kosovo, Irak ºi Afganis-tan.

Ca o concluzie, în ceea cepriveºte antrenamentul pen-tru astfel de „scenarii” care sedesfãºoarã, fie într-un mediude operaþii ostil sau pe strãzi-le luminate ale marilor oraºeîn mijlocul mulþimii revolta-te, echipamentul prezentatpânã acum este de neînlocuit.

Traducere Cristina FRATU

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 5 (331) din 15 martie 2012Pagina 8

Ech ipamen tu l de p ro tec þ i e în l up tã

Locu l unde ce ru l dã mâna cu pãmântu l