CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 10 (290) 31 mai 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Tehnicã, instrucþie, poligon. Cuvinte fãrã senspentru unii, dar definitorii pentru artileriºti.

La artileriºti, pregãtirea personalã ºi colectivã areca rezultat lovitura la þintã. Precizia, iuþeala ºi coezi-unea sunt calitãþi pe care le descoperi pe rând lafiecare artilerist. În poligoane, artileria are tradiþii ºireprezintã un loc unde se cresc ºi se dezvoltã spe-

cialiºtii în arta traiectoriei.O artã doveditã de arti-leriºtii români încã din AlDoilea Rãzboi Mondial,când tancul ºi artileria audus un conflict direct ºirapid.

Artileriºtii, po-trivit conceptului,sunt militari educaþiºi pricepuþi înmânuirea siste-

melor de artilerie. În misiunile ce li se încre-dinþeazã ei sunt calculaþi, hotãrâþi ºi decuvânt, în înþelesul cã ºtiu, vor ºi pot sãîndeplineascã misiunile încredinþate.Instrucþia de artilerie a avut dintotdeauna uncaracter practic. Priceperea în mânuirea ºifolosirea artileriei nu înseamnã sã ºtii numaisã tragi precis cu tunul, ci înseamnã sã ºtii sãtragi precis ºi cu folos, înþelegând bine situ-aþia în care este solicitatã artileria în luptã. Laartilerie înveþi cã tragerea cu tunul se faceluând în calcul foarte multe restricþii. Acestea seimprimã în caracterul artileristului generând un fel de

a fi ce deosebeºte artileria de alte specialitãþi.(pagina 5)

SSppeecciiaalliiººttii îînn aarrttaattrraaiieeccttoorriieeii

C o n c u r s î n M ã l i n a

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Afganistanul a fostpânã în secolul alXVIII-lea o zonãstrãbãtutã dintr-o parteîn alta de populaþiiariene nomade, fiindcucerit ºi înglobat suc-cesiv în diferiteimperii. IstoriaAfganistanului reprezintã o excepþie. Ea este, maiales, o istorie de rãzboaie întrerupte, pentru puþintimp, de perioade de pace.

„Misiune îndeplinitã!”

KAKI 100%

Evaluarea artileriºtilorÎnceputurile artileriei se

pierd în negura vremurilor, deºinoþiunea de artilerie a apãrutdestul de la scara istoriei, pe lamijlocul secolului XV.

În poligonul Smârdan,judeþul Galaþi, pe o vreme frumoasã de început demai, ofiþerii ºi subofiþerii din cadrul comandamentuluiDiviziei 1 Infanterie „Dacica” au trecut ca în fiecarean prin botezul focului. Ei au desfãºurat în ziua de 13mai, tragerile de apreciere cu cadrele militare de arti-lerie terestrã din comandamentul diviziei, dupã ce înprealabil, în aprilie, la Focºani, au desfãºurat verifi-carea în vederea admiterii la tragere, la Batalionul 81Artilerie.

LECÞIA DE ISTORIE

În capul de pod de pe Arieº

Încã din dimineaþa zilei de 2octombrie, compania 3 a reuºit sãocupe o poziþie pe malul opus alArieºului. În cadrul acestei companiilupta ºi grupa comandatã de sergen-tul Nicolae Grigore. Dupã trecerearâului, înfruntând un puternic barajde foc, subunitatea trebuia sã seangajeze într-o luptã aprigã cu rezis-tenþele fasciste de pe Dealul Ciocaº. Deºi inamiculdispunea de puternice lucrãri genistice ºi executarepetate contraatacuri, neînfricaþii ostaºi ai companiei3 au cucerit prin acþiuni energice la baionetã ºigrenadã o parte însemnatã din pantele sud-vestice aleacestei înãlþimi.

MOZAIC

Chott El Jerid din Tunisia este una din cele maiasemãnãtoare regiuni cu planeta Marte. Acolo s-a filmatRãzboiul Stelelor, însã, acum zona este cercetatã de oechipã formatã din nouã astronomi ºi geologi, în cadrulunei campanii ºtiinþifice organizatã de infrastructuraeuropeanã de cercetare Europlanet. Chott el Jerid esteun lac sezonier complet uscat în cea mai mare perioadã

de peste an. Suprafaþa sa este for-matã dintr-o crustã masivã declorurã de sodiu, ascunde surse deapã subteranã ºi întreaga regiuneare o culoare roºiaticã datoritãconþinutului ridicat de fier.

Regiuni marþiene pe Pãmânt?

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 10 (290) din 31 mai 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneePPlltt..aaddjj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 10/2010

Ziua de naºtere a armei geniu tre-buie legatã de domnitorulAlexandru Ioan Cuza, care la 31 mai1859 a înfiinþat primul batalion degeniu la Iaºi. Acesta avea caatribuþii întreþinerea ºi construireaanumitor lucrãri publice.

De la înfiinþare ºi pânã în prezent,istoria armei s-a confundat cu istoriaarmatei române, geniºtii militaricontribuind semnificativ la efortulmilitar al þãrii în toate momenteleimportante ale poporului român. Auparticipat la Rãzboiul de Indepen-denþã, la reconstruirea infrastructuriide cãi ferate ºi drumuri distruse încampaniile militare din perioada1877 – 1878. Cele douã rãzboaie

mondiale din secolul XX auprilejuit noi acte de eroismdin partea lor.

Dupã Al Doilea RãzboiMondial, trupele de geniu ausuferit modificãri ºi auîndeplinit numeroase misiunice au contribuit la per-fecþionarea pregãtirii lor despecialitate. În paralel cudesfãºurarea pregãtirii mili-tare, geniºtii au participat la consti-tuirea unor mari obiective econo-mice ºi sociale, activitate care s-aîmpletit armonios cu cea deinstrucþie. Prestigiul armei a fostcompletat în mod onorant de partici-parea acesteia, înainte de 1990 la

marile construcþii realizate în aceaperioadã istoricã: platforme indus-triale, modernizãri portuare, irigaþii,Transfãgãrãºanul ºi CanalulDunãre-Marea Neagrã, dezvoltareaºi întreþinerea reþelei de drumuri ºicãi ferate etc.

Dupã 1990, arma geniu s-aînscris organic în amplul proces dereformã a armatei, de reorganizare ºimodernizare a structurilor sale. Pen-tru a rãspunde noilor cerinþe interneºi internaþionale a fost necesarã oregândire a structurilor acesteia.Astfel, la momentul actual, forþelede geniu din Armata românãcuprind douã brigãzi – Brigada 10Geniu ºi Brigada 4 Geniu Teritorialã– o bazã de instrucþie pentru geniu însubordinea ªcolii de Aplicaþie pen-tru Geniu ºi Cãi Ferate „PanaitDonici” ºi un regiment de geniu –aviaþie în subordinea Statului Majoral Forþelor Aeriene, precum ºi sub-unitãþi de geniu în organica altormari unitãþi ºi unitãþi operaþionale.

În perspectivã, structurile degeniu vor fi modernizate, înzestratecu tehnicã ºi materiale, astfel încâtsã fie în mãsurã sã asigure interope-rabilitatea cu forþele din structurileNATO ºi sprijinul logistic pentruacþiunile desfãºurate.

Daniela ÞÃRUªI

31 mai – z iua geniºt i lor

Afganistanul a fost pânã în secolul al XVIII-lea ozonã strãbãtutã dintr-o parte în alta de populaþii arienenomade, fiind cucerit ºi înglobat succesiv în diferiteimperii. Istoria Afganistanului reprezintã o excepþie. Eaeste, mai ales, o istorie de rãzboaie întrerupte, pentrupuþin timp, de perioade de pace. Privit ca un paradis ori-ental, cândva, prin anii `60, Afganistanul era sinonim culibertatea totalã, emanând un farmec aparte care i-acucerit pe mulþi.

Acesta este locul de unde s-a întors Detaºamentul„ANA TRAINING XIII”. Ceremonialul de repatriere, aavut loc la comandamentul Batalionului 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan SOVERTH” în ziua de 20 mai. 21 demilitari din cadrul detaºamentului au participat, înperioada noiembrie 2009 - aprilie 2010, la procesul deoperaþionalizare a noii Armate Naþionale a Afganistanu-lui (A.N.A.). A.N.A. TRAINING are drept scop instru-irea, consilierea ºi însoþirea ofiþerilor ºi subofiþerilorArmatei Naþionale Afgane pe timpul planificãrii,pregãtirii ºi executãrii misiunilor. Locul de acþiune adetaºamentului a fost în provincia Kabul. La ceremoni-al, a participat comandantul Brigãzii 1 Mecanizate,colonelul Marius HARABAGIU, ºi reprezentantul Sta-tul Major al Forþelor Terestre. Comandorul Costel

AVRAMESCU, comandantul Cen-trului de Conducere Operaþionalã, afost cel care a primit raportul din

partea comandantului detaºamentului „Ana TrainingXIII”, locotenent-colonelul Gheorghe ZIDARU. Cere-monialul a continuat cu o slujba religioasã oficiatã de

preotul brigãzii, cu mesajul comandantului detaºamen-tului care a raportat „misiune îndeplinitã” ºi al coman-dantului Centrului de Coordonare a Operaþiilor care amulþumit detaºamentului pentru îndeplinirea misiunii ºiîntoarcerea lor sãnãtoºi ºi în efectiv complet acasã.Ceremonialul de repatriere s-a încheiat cu defilareadetaºamentului.

Antrenarea detaºamentului „ANA TRAINING XIII” afost complexã, împingând la limite rezistenþa fizicã ºipsihicã a laturii umane, dar întreg efortul susþinut nu aavut decât un singur þel – eliminarea tuturor riscurilordin zona de operaþii, riscuri pe care numai rãzboiul lepune pe rampa de lansare. Aºadar, este imperios necesarsã se conºtientizeze la nivel politic, militar ºi nu numai,faptul cã, dacã rãzboiul cu talibanii se eternizeazã,devine comun tuturor membrilor coaliþiei, adicã nouã!Din nefericire pentru Afganistan, acest lucru ar însemnareluarea ciclului de conflicte interne ºi o nouã ºansãpierdutã pentru pace.

Plutonier Radu SÃCÃREA

„„ MM ii ss ii uu nn ee îî nn dd ee pp ll ii nn ii tt ãã !! ””

Bruxelles - Moscova aºteaptã propuneri concrete dinpartea NATO cu privire la scutul antirachetã european.Moscova aºteaptã detalii concrete în legãturã cu propunereasecretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmunsen, dea coopta Rusia în cadrul unui scut antirachetã european, adeclarat Dimitri Rogozin, ambasadorul rus la Alianþa Nord-Atlanticã, citat de RIA Novosti în pagina electronicã. „Amvrea ca aceastã discuþie sã fie mai concretã”, a declarat elîntr-un interviu acordat agenþiei RIA Novosti, la încheiereaunei reuniuni la Bruxelles a Consiliului Rusia NATO lanivelul ambasadorilor. În cadrul unei reuniuni informale aminiºtrilor de externe ai þãrilor membre NATO la Tallinn(22-23 aprilie 2010), secretarul general al Alianþei a conside-rat cã este necesar ca Rusia sã fie invitatã sã participe lacrearea unui scut antirachetã european. Dacã totul sedesfãºoarã conform previziunilor, decizia cu privire lacrearea unui scut antirachetã european va fi adoptatã la Sum-mitul NATO din noiembrie , de la Lisabona. Washington- SUA au lansat douã rachete în spaþiu, dintre care unacu o armã secretã. Statele Unite au lansat în spaþiu douãrachete, dintre care una ar transporta prototipul unei armesecrete ce poate lovi orice þintã din lume în mai poþin de oorã, relateazã The Times. Una dintre cele douã rachete a fostlansatã cu succes de la baza Cape Canaveral, transportând un„vehicul orbital de testare”, X37B, cu o misiune secretã.Unul dintre potenþialele sale scopuri pare sã fie lansarea anumeroºi sateliþi mici în perioade de tensiuni internaþionale.Astfel, Statele Unite ar avea „ochi ºi urechi” deasupraoricãrui punct fierbinte din lume. X37B poate rãmâne peorbitã pânã la 270 de zile, ceea ce permite SUA sã facãexperimente lungi în spaþiu, precum testarea unui nou sistemlaser. Criticii afirmã cã lansarea X37B ar putea duce la mili-tarizarea spaþiului. Însã, oficiali din domeniul apãrãrii neagãacuzaþiile. Lansarea a avut ca scop testarea vehiculului, ceconþine o serie de inovaþii. Programul SX37B al NASA aînceput în anul 1999 ºi s-a derulat pânã în septembrie 2004,când a fost transferat Agenþiei pentru proiecte de cercetareavansatã, apoi exclusiv aviaþiei militare. Þinând cont cã toþiochii au fost aþintiþi asupra lansãrii X37B, o altã lansare, aunei rachete Minotaur IV, de la baza Vandenberg din Cali-fornia, a primit mai puþinã atenþie. Însã, aceasta transportaprototipul unei arme noi, care poate lovi orice þintã din lumeîn mai puþin de o orã. Ierusalim - Exerciþiul militarisraelian de apãrare pasivã, împotriva unui atac masivcu rachete. Israelul începe un exerciþiu de apãrare pasivã decinci zile, care prevede simularea a mii de tiruri de rachetãlansate împotriva teritoriului sãu din Siria, Liban, Fâºia Gazaºi Iran, relateazã AFP. Acest exerciþiu intitulat „TurningPoint 4” implicã armata, poliþia, serviciile de urgenþã, comu-nitãþile locale ºi aproximativ 150 de organisme guvernamen-tale, a declarat o sursã militarã. „Este vizat tot teritoriulnaþional”, a declarat adjunctul ministrului Apãrãrii, MathanVilnai. El a precizat cã acest exerciþiu anual, „planificat cuatenþie”, este al patrulea de acest fel de la cel de-al doilearãzboi cu Libanul, din vara anului 2006. Potrivit scenariului,sute de ambulanþe, pompieri, forþe armate, urmeazã sã seconfrunte cu situaþia creatã de atentate majore ºi atacuri curachete, inclusiv, cu ogive neconvenþionale, împotriva mari-lor centre urbane din þarã. Aceste atacuri ar urma sã aibã locsimultan cu o ofensivã împotriva reþelei informatice ºi detelecomunicaþii. Exerciþiul va atinge punctul culminant cândsirenele vor suna timp de un minut ºi jumãtate pe tot terito-riul naþional, pentru a le aminti israelienilor sã coboare înadãposturi. Colonelul Helik Soffer, un oficial de rang înaltdin cadrul Apãrãrii Civile, a adresat un mesaj de liniºtire aþãrilor arabe vecine ale Israelului „Este vorba despre unexerciþiu de apãrare ºi sper cã nu va declanºa ceva, indifer-ent despre ce va fi vorba”, a spus acesta. Premierul libanez,Saad Hariri, a criticat la Cairo, acest exerciþiu, afirmând cã elcontrazice eforturile de pace în regiune. „Israelul trebuie sãse aºeze la masa negocierilor pentru a realiza pacea.Lansarea, în prezent, a unor exerciþii militare este în con-tradicþie cu eforturile de pace”, a subliniat acesta. Wash-ington - Statele Unite anunþã organizarea de manevrenavale comune cu Coreea de Sud. Statele Unite vor orga-niza în curând manevre navale comune cu Coreea de Sud,dupã ce o navã sud-coreeanã a fost scufundatã în urma unuiatac nord-coreean, a anunþat Pentagonul, citat de AFP.Decizia de organizare a manevrelor, care vor include ºi exer-ciþii de luptã împotriva submarinelor, „decurge din concluzi-ile anchetei asupra incidentului” a declarat un purtãtor decuvânt al Pentagonului, referindu-se la scufundarea corveteisud-coreene Cheonan. Preºedintele american, BarackObama, a cerut armatei americane sã colaboreze îndeaproapecu forþele sud-coreene ºi sã ajute autoritãþile de la Seul „sãdescurajeze” noi agresiuni din partea regimului de la Phen-ian. Nava Cheonan s-a scufundat în largul insulei Baneg-nyeong, în apropierea frontierei maritime cu Coreea de Nord,provocând moartea a 46 de militari. Conform rezultatelorunei anchete internaþionale, nava a fost lovitã de o torpilãlansatã de pe un submarin nord-coreean. Phenianul a acuzatCoreea de Sud cã a falsificat dovezile ºi afirmã cã PeninsulaCoreeanã se aflã „aproape de un rãzboi”. (Þ.D.)

Direcþia Iinformare ºi Relaþii Pu-blice a Ministerului ApãrãriiNaþionale, cu sprijinul StatuluiMajor al Forþelor Terestre, orga-nizeazã, în perioada 21-25 iunie2010, cea de-a ºaptea ediþie a"Cursului de bazã introductiv pen-tru jurnaliºtii care transmit dinzone de conflict".

Cursul se va desfãºura în garni-zoana Focºani ºi abordeazã, teoreticºi practic, teme privind cunoaºtereafactorilor de risc din zonele în carese desfãºoarã operaþii militare,diversele tipuri de armament,muniþii ºi mine antipersonal,mãsurile de protecþie NBC ºimetode de acordare a primului aju-tor medical. De asemenea, cursan-þilor li se vor prezenta regulile delucru cu mass-media în condiþii decampanie ºi de supravieþuire în situ-aþii speciale.

În vede-rea asigu-rãrii unui

antrenament intensiv ºi a uneiinstruiri eficiente, numãrul jur-naliºtilor - redactori, cameramani ºifotoreporteri - care vor participa laaceastã ediþie va fi limitat la 14.

Detalii privind organizareacursului ºi documentele de înscrierepot fi obþinute accesând site-ulwww.mapn.ro/corespondenti. Dupãcompletare, documentele solicitatetrebuie transmise prin fax sau email,împreunã cu recomandarea insti-tuþiei de presã la care jurnalistul îºidesfãºoarã activitatea, la DirecþiaInformare ºi Relaþii Publice, pânã ladata de 7 iunie 2010.

Persoanã de contact pentrudetalii suplimentare lt. col. CãtãlinCRÃCEA, tel.: 021 402.34.00 int1011605, fax 021 319.56.98, mobil0730.865.236.

Biroul de presã al M.Ap.N.

Cursuri pentru jurnal iº t i

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 10 (290) din 31 mai 2010 Pagina 3

Sublocotenentul post-mortem Valericã Leu, cãzut ladatorie în timpul îndeplinirii unei misiuni în Afga-nistan, a fost repatriat cu o aeronavã militarãaparþinând Forþelor Aeriene Române, pe 14 mai, peaeroportul militar de la Baza 90 Transport Aerian dinOtopeni. Sublocotenentul post-mortem a murit, înAfganistan, în timpul unei misiuni de securizare a uneicãi de acces. În timpul operaþiunii, subofiþerul a

declanºat exploziaunei mine antiper-sonal, fiind gravrãnit. El a decedatulterior, la spital

La ceremoniamilitarã ºi religioasãorganizatã la aero-port au participatministrul ApãrãriiNaþionale GabrielOprea ºi ºeful Statu-lui Major General,amiral GheorgheMarin. În cadrulceremoniei, s-a datcitire ordinului mi-

nistrului Apãrãrii Naþionale prin care sergentului-major Valericã Leu i s-a acordat gradul de sublocote-nent post-mortem. A fost prezentat, de asemenea,decretul Preºedintelui României privind conferirea,post-mortem, a Ordinului Naþional Steaua României, îngrad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de rãzboi,în semn de înaltã recunoºtinþã ºi apreciere pentrudevotamentul excepþional dovedit de eroul ValericãLeu în timpul executãrii misiunii.

La Baza 90 Otopeni a fost organizatã o ceremoniereligioasã la sosirea trupului soldatului, iar ministrulOprea ºi ambasadorul SUA au susþinut câte un discurs.Gabriel Oprea s-a referit la patriotismul militaruluiromân. „Cu sufletele cernite de durere îl întâmpinãmastãzi pe camaradul nostru, sublocotenentul post-mortem Valericã Leu, cãzut la datorie sub culoriledrapelului naþional, în teatrul de operaþii din Afga-nistan. Cuvintele nu reuºesc sã exprime tot ceea cesimþim pentru cã suntem cu toþii copleºiþi în acestemomente tragice, când destinul camaradului nostru afost curmat brusc”, a spus Oprea. Ministrul a mai spuscã militarul care ºi-a pierdut viaþa în Afganistan „alãsat în urmã o familie îndureratã, un copil pe carel-a iubit ca lumina ochilor, rude, colegi ºi prieteni carenu-i vor mai vedea niciodatã chipul cald, surâzãtor ºibun”.

Ambasadorul SUA în România, Mark HenriGitenstein a spus cã, prin curajul sãu, Valericã Leu a

devenit un fiu alAmericii. „Mãaflu astãzi aici înnumele preºedin-telui SUA ºi aîntregului poporamerican. Sublo-cotenentul Leuºi-a dat viaþaîntr-o misiune înnumele poporuluiamerican, cât ºi ag u v e r n u l u iromân. În acestfel, el nu sedeosebeºte prinnimic de un altsoldat american,deci el este ca unfiu al Americii. Elºi-a îndeplinitmisiunea cu multcuraj ºi suntem profund recunoscãtori faþã de el. Nuexistã cuvinte pe care le-aº putea spune astãzi ºi caresã consoleze inimile familiei ºi tocmai de aceeainvocãm numele lui Dumnezeu. Fie ca Dumnezeu sãvã binecuvânteze. Fie ca bunãtatea lui Dumnezeu sã

strãluceascã asupra voastrã, iar familiei îndoliateDumnezeu sã îi aducã liniºte”.

La finalul ceremoniei, a fost format cortegiul fune-rar. Sergentul-major Valericã Leu a fost dus, la Braºovpentru a fi înmormântat. L-au condus pe ultimul drumde la ministrul Apãrãrii ºi primarul George Scripcaru,

la ultimul vânãtor din„Sarmizegetusa”, de lafiul sãu de numai 4 ani,pânã la cele mai îndepãr-tate rude, cu toþii ºi-auluat rãmas bun, de lasublocotenentul post-mortem Valericã SanduLeu.

Zeci de militari de laBrigada 2 Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa”au purtat cu onoruricoºciugul învelit în trico-lor al colegului lor,devenit erou în timpulunei misiuni desfãºurateîn Afganistan. PrimarulGeorge Scripcaru adeclarat cã va propune înºedinþa Consiliului Localca eroului Valericã Leusã îi fie acordat titlul decetãþean de onoare post-mortem. (S.R.)

II nn vv oo cc ãã mm dd ii vv ii nn ii tt aa tt ee aa

Începuturile artileriei se pierd în negura vremurilor,deºi noþiunea de artilerie a apãrut destul de la scaraistoriei, pe la mijlocul secolului XV.

În poligonul Smârdan, judeþul Galaþi, pe o vremefrumoasã de început de mai, ofiþerii ºi subofiþerii dincadrul comandamentului Diviziei 1 Infanterie„Dacica” au trecut ca în fiecare an prin botezul focu-lui. Ei au desfãºurat, în ziua de 13 mai, tragerile deapreciere cu cadrele militare de artilerie terestrã dincomandamentul diviziei, dupã ce în prealabil în apriliela Focºani au desfãºurat verificarea în vederea admi-terii la tragere, la Batalionul 81 Artilerie.

De la cazarma Mãlina ºi pânã la poziþiile de tragere,într-un loc numit dealul Nanþilor, cu un autoturism deteren, am parcurs împreunã cu locotenent-colonelulMarcel MERGEANU, ºeful biroului instrucþie laDivizia 1 Infanterie, un traseu anevoios, pe un drumdesfundat, acum uscat, dar dacã ar fi plouat plin de

noroi ºi gropi care ºerpuiesc printre colinelepoligonului. Aºa aratã poligonul Mãlina, cumîl ºtiu tanchiºtii, un adevãrat câmp de luptã,fãrã alei cu dale de beton ºi borduri proaspãtvopsite. Aici ºi-au perfecþionat pregãtireageneraþii de ofiþeri, maiºtri militari ºi subo-fiþeri din forþele terestre.

Tragerile pe care le-au executat cadrele dincomandamentul diviziei în aceastã zi fac partedin cadrul procesului de evaluare aartileriºtilor. Aceºtia, ajunºi în poligon, audesfãºurat activitãþi specifice de pregãtire:cunoaºterea poziþiei de tragere, lucrul înaintede ocuparea poziþiei de tragere ºi, bineînþeles,lucrul dupã ocuparea poziþiei de tragere care aîncheiat seria activitãþilor. Pe tot parcursulexecutãrii tragerilor, cadrele comandamentuluidiviziei erau foarte concentrate pe ceea ce

f ã c e a u .T r e c â n dp e s t eezitãrile ºie m o þ i i l einerente, eicalculau cuprecizie ele-mentele detragere ºi dã-deau cu fer-m i t a t eechipelor deservanþi dela piese co-menzile necesareexecutãrii focului. Depuþine ori a fost nece-sarã intervenþia in-structorilor care îisupravegheau ºi co-ordonau. La finalul

zilei, artileriºtii comandamentului diviziei au rãsuflatuºuraþi cã nu ºi-au pierdut deprinderile învãþate înºcoalã sau la batalioane, dupã ani de muncã într-uncomandament de divizie. Norocul le surâde cel puþinodatã pe an, când au ocazia sã participe ºi sã conducãpropriu-zis o tragere de luptã.

Plutonier Radu SÃCÃREA

EE vv aa ll uu aa rr ee aa aa rr tt ii ll ee rr ii ºº tt ii ll oo rr

În cursul lunii mai, a. c., în cadrul procesului deresubordonare, Brigada 282 Infanterie Mecanizatã„Unirea Principatelor”, Brigada 9 Mecanizatã„Mãrãºeºti”, Regimentul 53 Rachete Antiaeriene„Trophaeum Traiani”, Batalionul 3 Geniu ºi CentrulAdministrativ de la Mihail Kogãlniceanu au trecut dinsubordinea Diviziei 1 Infanterie „Dacica” în subor-dinea noii Divizii 2 Infanterie de la Buzãu.

Despre prima brigadã amintitã putem spune cã,începând cu data de 15 ianuarie 2001, a fost nominali-zatã ca mare unitate tacticã din structura ForþelorActive ºi a avut de parcurs programul de operaþiona-lizare structuralã ºi acþionalã. Dupã încheierea acestuiproces, militari, subunitãþi ºi unitãþi din compunereaBrigãzii 282 Infanterie Mecanizatã au executat misiu-ni de menþinere a pãcii în teatrele de operaþii din Bal-canii de Vest, Irak ºi Afganistan. De asemenea, mareaunitate a participat ºi la exerciþii interne ºi inter-naþionale.

Brigada 9 Mecanizatã „Mãrãºeºti” este o unitatetacticã de luptã care asigurã instruirea pentrumenþinerea ºi dezvoltarea nivelului de operaþionalizarea comandamentului ºi unitãþilor subordonate, în vede-rea participãrii la misiuni de menþinere sau deimpunere a pãcii în teatrele de operaþii externe, în sub-ordinea unor comandamente multinaþionale, iar în situ-aþii de urgenþã, la acþiuni de prevenire ºi limitare a

efectelor dezastrelornaturale pe teritoriulnaþional.

Pe linia întâi, înceea ce priveºte acþiu-nile militare de pro-tecþie aerianã în cadrulunei structuri opera-þionale, se aflã Regi-mentul 53 RacheteA n t i a e r i e n e„Trophaeum Traiani”.În cei 25 de ani de exis-tenþã, prin modul încare ºi-a dus laîndeplinire misiunileîncredinþate, indiferentde natura sau de com-plexitatea lor, regimen-tul ºi-a câºtigat unbinemeritat loc în elitaunitãþilor de acest gen.

De-a lungul unuiparcurs de peste 40 deani, Batalionul 3 Geniuse poate mândri cunumeroase realizãri.

Dintre acestea putem amintiparticiparea la marile con-strucþii realizate înainte de1990, cum ar fi: platformeindustriale, modernizãri por-tuare, Transfãgãrãºanul ºiCanalul Dunãre-Marea Nea-grã. Nu putem uita nici efor-turile depuse pentru înlãtu-rarea efectelor calamitãþilornaturale în cazul restabiliriicirculaþiei pe E85 la Mãrãci-neni, în vara anului 2005,prin construcþia de podurimilitare temporare. Unitateaa fost prezentã ºi în afarateritoriului naþional, în misi-unile Iraqi Freedom din Irak,SFOR ºi EUFOR dinB o s n i a - H e r t z e g o v i n a ,

Enduring Freedom ºi ISAF din Afganistan, dar ºi înAngola ºi Somalia. A luat parte ºi la numeroase apli-caþii militare ºi exerciþii naþionale ºi multinaþionale.

Centrul Administrativ de la Mihail Kogãlniceanureprezintã locaþia unde militarii români ºi americaniexecutã în comun o serie de exerciþii tactice necesareparticipãrii în teatrele de operaþii internaþionale, înbaza unui acord semnat între România ºi Statele Uniteale Americii, în anul 2005, ºi ratificat de cãtre Parla-mentul României în urmãtorul an. Aici, pregãtireamilitarilor constã în exerciþii de trageri în comun cuarmamentul din dotare, exerciþii cu trageri reale – nivelgrupã, exerciþii tactice specifice zonelor urbane,rezolvarea unor situaþii tactice, alte tehnici de acþiuneindividuale, executarea de patrule mixte, acordareaprimului ajutor în zonele de operaþii.

Tuturor acestor mari unitãþi ºi unitãþi le dorim suc-ces în continuare, putere de muncã ºi tot ceea ce estenecesar pentru a-ºi menþine trendul ascendent de pânãacum.

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 10 (290) din 31 mai 2010Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

SS pp ee cc ii aa ll ii ºº tt ii îî nn aa rr tt aa tt rr aa ii ee cc tt oo rr ii ee ii

Orgoliile, judecãþile înceþoºate ºiraþionamentele deformate vor dispãrea.Tranzacþionarea interpersonalã va devenivirtute, hazardul îºi va lãsa descânteceleîn borsetele ursitoarelor, iar altruismul îºiva întâlni perechea ºi, împreunã, vorîmpleti corola de minuni a clipei mereucontroversate. Cam aºa s-a vãzut modelulholografic al clipei, la Brigada 282 Infan-terie Mecanizatã „Unirea Principatelor”,atunci când a fost lansat proiectul men-toratului. Totuºi, ce valenþe are mentora-tul pe care l-au gândit focºãnenii? Maiîntâi, sã îi direcþioneze în cariera profe-sionalã pe tinerii ofiþeri ºi subofiþeri careau optat sã lupte pentru Unire (ne referimla numele onorific al marii unitãþi). Apoi,sã le traducã semnificaþiile evenimentelorsociale, cele care, mai târziu, le vor con-tura competenþele morale. Ne gândim lafaptul cã oricine poate fi mentorul celuide lângã el. Îmi este imposibil sã acceptcã îi poþi stimula cuiva talentele, aptitu-dinile ºi atitudinile, fãrã a avea o brumãde ºtiinþã, o chemare cãtre comunicarearelaþionalã. Da, sunt încântat de ceea ceau gândit colegii de la marea unitatecunoscutã în misiunile internaþionale. Îmifac griji doar atunci când vor începesecvenþele de consiliere ºi educare a celorce vin cu entuziasm în organizaþia mili-tarã. Vreau sã cred cã metodele modelului

mentorial se vor cristaliza dupã lungi dez-bateri cu Specialiºtii psihologi, cu cei careîncadreazã funcþiile de consilieri, cu li-derii ce au condus ºi au format de-a lun-gul carierei generaþii de luptãtori, dar ºionorabili cetãþeni. Adevãrat este cã pânãla concepþia celor din Brigada 282 Infan-terie Mecanizatã „Unirea Principatelor”,conceptul de mentorat avea o micã razãde împrãºtiere, fie din cauzanecunoaºterii, ori din slaba implicare acelor ce puteau da viaþã unor proiecte deacomodare la personalitatea organizaþieimilitare a celor tineri.

Ideea instituþiei mentoratului, fie ºiîntr-o fazã iniþialã, poate fi exemplu deurmat. De noi, de alþii care înþeleg cãomul nu poate deveni om decât prin edu-caþie. Cum educaþia înseamnã procesulcontinuu de modificare a modului integra-tiv de personalitate, cu experienþe ºi acu-mulãri capabile sã elimine stereotipia,cred cã mentorul celor de la Brigada 282infanterie Mecanizatã seamãnã cu mode-lul inteligent al hologramei, chiar ºi cucea acordatã clipei, mãcar pentru caorgoliile, judecãþile ºi raþionamenteledeformate sã intre în hora bucuriei, peversurile odei speranþei ca un vis atins depasiunea continuitãþii.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Tehnicã, instrucþie, poligon. Cuvinte fãrãsens pentru unii, dar definitorii pentruartileriºti.

La artileriºti, pregãtirea personalã ºi colectivãare ca rezultat lovitura la þintã. Precizia, iuþeala ºicoeziunea sunt calitãþi pe care le descoperi pe rândla fiecare artilerist. În poligoane, artileria aretradiþii ºi reprezintã un loc unde se cresc ºi se dez-voltã specialiºtii în arta traiectoriei. O artã dove-ditã de artileriºtii români încã din Al Doilea RãzboiMondial, când tancul ºi artileria au dus un conflictdirect ºi rapid.

Astãzi, tunul de 100 de mm ºi instalaþia cu racheteantitanc dirijate trebuie sã facã faþã altor standarde, înpas cu vremurile. ªi, pentru realizarea acestui dezide-

rat, este nevoie de foarte multã instrucþie, totul finali-zându-se cu un examen în poligoane. Dar pânã acolo,unii uitã uºor de transpiraþie, de antrenamentele nãuci-toare, de nervi, de stres, insatisfacþie când ceva numerge sau nu are rezultatul scontat. Mulþi alþii afirmã

cã rutina de zi cu zi nu mai intereseazã, cã nu este unsubiect actual. Însã, toþi aplaudã atunci când vãd þintadistrusã.

De ce sã uitãm aºa de uºor orele de pregãtire,scrâºnetul din dinþi, pierderea temporarã a vocii,rãguºelile? Poate da, unii au dreptate, nu este nimic desenzaþie, dar pentru artileriºti instrucþia este tot timpulpe primul loc, iar rezultatul este „þintã distrusã”.

Instrucþia implicã aproape tot. Militari, tehnicã, fon-duri pentru acestea, motivaþie ºi, de ce nu, la sfârºit, sa-tisfacþie. Dar acestea din urmã vin greu, dupã multezile de pregãtire individualã ºi colectivã. Fiecare lalocul sãu trebuie sã fie conºtient cã este o rotiþã caretrebuie sã funcþioneze perfect în angrenajul subunitãþiiºi al batalionului de artilerie. Cred cã în aceste vremuri

se vede cel mai bineefortul militarilor, ºitotuºi, este loc demai bine, dar avemnevoie de multe.Pentru cã, la necaz,artileristul esteprimul pe care sebazeazã societateaîn momente grele.

Sistemul actualde instruire sinte-tizeazã munca in-structorilor însã înacelaºi timp îiobligã sã studiezemai mult pentru cãrealitãþile instrucþieicu finalitate înpoligoane sunt celecare îl fac pe arti-lerist sã conºtien-

tizeze nivelul sãu depregãtire. Atunci sepoate spune cã piesa,secþia, bateria funcþio-neazã ca un tot unitar.

Chiar dacã este noapte sau zi, vreme bunã sau nepriel-nicã.

Artileria trebuie sã o ai în sânge pentru a avea rezul-tate. Nu este greu, dar trebuie sã vrei. Instrucþiaînseamnã pe lângã regulamente, standarde, proceduriºi multã transpiraþie, nervi ºi mult stres. Tragerile nutrebuie ratate pentru cã acolo îþi faci evaluarea ta caartilerist.

Instrucþia în arma artilerie va exista atâta timp câtvor exista artileriºti, indiferent de grade. Se pot schim-ba multe. Metode, standarde, tehnicã, dar pregãtirea,motivarea ºi performanþa rãmân definitorii.

Plutonier Radu SÃCÃREA

BB aa zz aa DD ii vv ii zz ii ee ii 22 II nn ff aa nn tt ee rr ii ee

Holografia clipeiMM ee nn tt oo rr aa tt ,, ee xx ee mm pp ll uu dd ee uu rr mm aa tt

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 10 (290) din 31 mai 2010

Artileriºtii, potrivit conceptului, sunt mili-tari educaþi ºi pricepuþi în mânuirea sis-temelor de artilerie. În misiunile ce li se

încredinþeazã ei sunt calculaþi, hotãrâþi ºi decuvânt, în înþelesul cã ºtiu, vor ºi pot sã îndeplin-eascã misiunile încredinþate. Instrucþia de artileriea avut dintotdeauna un caracter practic. Pri-ceperea în mânuirea ºi folosirea artileriei nuînseamnã sã ºtii numai sã tragi precis cu tunul, ciînseamnã sã ºtii sã tragi precis ºi cu folos,înþelegând bine situaþia în care este solicitatã artile-ria în luptã. La artilerie, înveþi cã tragerea cu tunulse face luând în calcul foarte multe restricþii. Aces-tea se imprimã în caracterul artileristului generândun fel de a fi ce deosebeºte artileria de alte special-itãþi.

În planul cu principalele activitãþi ale Divizie 1Infanterie „Dacica” pe anul 2010, pentru prima datãdupã mulþi ani, s-a gãsit timp pentru organizarea con-cursului „Artileristul anului 2010”. Obiectivul princi-pal al concursului a constat în stimularea ridicãriinivelului de instruire a artileriºtilor din unitãþile deinfanterie ºi artilerie. Aºa cum reiese din plan, con-cursul va fi organizat anual de secþia instrucþie aDiviziei 1 Infanterie, pe trei categorii de participanþi(funcþii): comandanþi de baterie, secþie ºi piesã.

În perioada 12 – 13 mai, în frunte cu locotenent-colonelul Marcel MERGEANU, ºef birou instrucþie laDivizia 1 Infanterie, promotor al concursului, am fãcut

deplasarea în poligonul Mãlina pentru a asista la con-curs. Participanþii au fost selecþionaþi pentru fiecarecategorie din fiecare brigadã subordonatã diviziei.Prima zi a concursului a fost ziua emoþiilor pentru par-ticipanþi pânã au vãzut testul care, dupã spusele locote-nent-colonelului MERGEANU, i-a plimbat prin toateregulamentele ºi manualele.

Dupã ce ºi-au „stors creierii” pentru rezolvarea tes-tului, concurenþii au trecut la faza urmãtoare a con-cursului ºi anume la proba practicã. Aceastã probã con-sta în executarea unei misiuni de foc cu bateria, secþia,

piesa. Misiunea de foc s-a executat cu obuziere calibru122 mm, model 1938,asigurate de cãtreBatalionul 82 Artileriedin cadrul Brigãzii 8Artilerie Mixtã.

Primii intraþi înevaluarea la probapracticã au fostcomandanþii de piesã.Printre participanþiipentru proba practicã,la aceastã categorie,s-a aflat ºi singura fatãdin concurs, sergent-major MihaelaMITULECI de laBatalionul 113 Arti-lerie Mixt, din cadrulBrigãzii 1 Mecanizate.A fost primul concursla care a participat,emoþiile fiind foartemari pentru tânãradomniºoarã.

Prima zi a con-

cursului s-aîncheiat spresearã când asuprapoligonului Mãli-na s-au adunatnori negri ºi foartedeºi care pre-vesteau o ploaiede primãvarã.Ceea ce s-a ºiîntâmplat. Depla-

sarea din locul de observare pânãla cazarmã s-a fãcut pe un traseuanevoios plin de noroi.

Cea de-a doua zi a concursuluia continuat cu proba practicã ce aconstat în executarea unei misiunide foc cu bateria ºi secþia. Comisiaformatã la proba practicã dinlocotenent-colonel AlexandruPUIU, comandantul Batalionului81 Artilerie ºi maior GabrielFLECHEA, locþiitorul comandan-tului Batalionului 82 ArtilerieAntitanc, au dat dovadã de foartemultã exigenþã fiind unii dintreadevãraþii profesioniºti în armaartilerie terestrã. Comisia de eval-uare de la proba teoreticã alcãtuitãdin maior Florin PARASCHIV,ºef de stat major la Batalionul 285Artilerie, maior NicolaieGAVRILESCU, locþiitorulcomandantului Batalionului 325

Artilerie Mixtã, ºi maior Jenicã DIMIAN, locþiitorulcomandantului Batalionului 206 Artilerie, au sosit înpoligon spre ora prânzului cu rezultatele de la probateoreticã. Lucrãrile au fost corectate cu exigenþa speci-ficã unor profesioniºti în meserie. La finalul probeipractice, cele douã comisii s-au întrunit sub comandapreºedintelui comisiei, locotenent-colonelul MarcelMERGEANU, pentru a întocmi clasamentul final.Emoþiile pentru participanþi au atins culmi înalte înacele momente.

Festivitatea de premiere a fost condusã de locote-nent-colonelul Marcel MERGEANU, ca reprezentantal comandantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.Câºtigãtorilor la fiecare secþiune li s-au conferit cupe,medalii ºi diplome. La categoria comandanþi de baterie,câºtigãtor a fost cãpitanul Marius COSTIN de laBatalionul 206 Artilerie, locul doi a fost câºtigat decãpitanul Cãtãlin BÂRSà de la Batalionul 345 Arti-lerie Mixtã, iar locul trei a revenit cãpitanului LeonardPANTAZI din Batalionul 285 Artilerie. La categoriacomandanþi de secþii, locul întâi a revenit locotenentu-lui Bogdan DOAGà din Batalionul 206 Artilerie, loculdoi sublocotenentului Marian NEAGU din Batalionul325 Artilerie Mixt, iar locul trei locotenentuluiConstantin APOSTOL din Batalionul 81 Artilerie. Laultima secþiune, comandanþi de piesã, locul întâi a

revenit plutonierului Romicã SERBU din Batalionul285 Artilerie, locul doi sergentului-major MarianMARTINESCU din Batalionul 206 Artilerie, iar locultrei, plutonierului Daniel SAVIN din Batalionul 83LAROM.

Concursul a fost extrem de strâns, departajarearealizându-se la sutimi ºi zecimi de puncte, ceea cedovedeºte foarte buna pregãtire a participanþilor ºi do-rinþa acestora de a câºtiga. Clasamentul final a scoscâºtigãtoare detaºatã, cu douã locuri întâi ºi un loc doi,Brigada 2 Vânãtori de Munte.

Concursul a luat sfârºit, dorinþa participanþilor fiindca anul viitor sã se repete concursul ºi sã câºtige celmai bun.

Militarul de azi ºtie ce vrea. Are o mentalitate a lui.Chiar dacã unii au minusuri, sunt alþii care îi pot com-pensa, îi pot ajuta sã ajungã la nivelul cerut. Importan-tã este coeziunea grupului ºi, dacã aceasta existã, poþisã repari ce este defect. Trebuie sã crezi în tine ºi înputerile tale. Dacã mai pui ºi puþinã pasiune ºi priveºtiînainte, atunci situaþia se îmbunãtãþeºte, atât pentrutine, cât ºi pentru cei din jurul tãu.

Plutonier Radu SÃCÃREA

C o n c u r s î n M ã l i n a

Cei patru sfinþi martiri de la Niculiþel (judeþul Tulcea),Zotic, Atal, Camasie ºi Filip au fãcut parte dintr-un grupmai mare ºi sunt pomeniþi, pe rând, în cãrþile sfinte ale mar-tirilor întru Hristos.

Moaºtele acestora au fost descoperite în 1971, în urmaunei surpãri de teren dupã o ploaie torenþialã, în localitateaNiculiþel, care a scos la ivealã o strãveche bazilicã din tim-pul ocupaþiei romane a Dobrogei, pe teritoriul fostei aºezãriNoviodunum (Isaccea - Niculiþelul de azi).

Moaºtele erau puse într-o raclã de lemn, într-o criptã dinbazilica respectivã, iar deasupra scris: „Martirii lui Hristos,

Zotic, Atal, Camasie ºiFilip”. Se pare cã la locul încare au fost descoperiþi ceipatru martiri este cea mai

veche bisericã de pe teritoriul românesc.Sfinþii Martiri de la Niculiþel sunt pomeniþi în ziua de 4

iunie în Martirogiul Hieronimian ca fiind pãtimitori pentrucredinþa creºtinã. Soldaþi romani, cei patru mucenici auprimit moartea martiricã (au fost decapitaþi) în timpul per-secuþiilor din secolul al IV-lea, când Roma era condusã deDiocleþian.

Aceasta este una dintre cele mai mari sãrbãtori dinDobrogea. Se crede cã sfinþii martiri-poate ºi datoritãmodului în care au fost descoperite rãmãºiþele lor - îi apãrãpe cei cu credinþã în Hristos de ploile cele mari sau de sece-ta distrugãtoare.

Încã din 2001, arhiepiscopul Tomisului, a reînviat ceamai amplã procesiune anualã din Eparhia Tomisului – 22km de la mãnãstirea Cocoº, unde sunt depuse astãzi raclelecelor patru martiri, pânã la strãvechea bazilicã dinNiculiþel. Pelerinii, în cãutarea mângâierii ºi întãririi încredinþã, însoþesc moaºtele în cãruþe împodobite tradiþional.

Dobrogea, binecuvântat pãmânt dintre Dunãre ºi Mare,ce s-a învrednicit a primi cuvântul Evangheliei chiar prinpropovãduirea directã a celui întâi chemat dintre Apostoli –Sfântul Andrei, ocupã un loc aparte în istoria creºtinismu-lui românesc ºi nu numai, dacã ar fi sã amintim doar faptulcã, prin misionarii porniþi de aici,- poate, ucenici direcþi ai

Apostolului Andrei,- credinþa creºtinã s-a rãspândit ºi înregiunile învecinate.

Vestigiile unor vechi bazilici descoperite aici, precum ºiexistenþa a numeroase scaune episcopale, încã din primelesecole dupã Hristos ºi pânã în veacul al XIV-lea, cândpãgânii au luat sub stãpânire aceste pãmânturi, vin sã neaducã în faþa ochilor coordonatele vieþii religioase din aceletimpuri.

Astãzi, viaþa bisericeascã din Dobrogea cunoaºte un nouelan. Având în vedere cã îndrumarea ºi administrarea uni-tarã a vieþii bisericeºti din teritoriu, generate de distanþelefoarte mari existente între parohiile din Nordul EparhieiTomisului - aflate pe teritoriul administrativ al judeþuluiTulcea-ºi Centrul Arhiepiscopal de la Constanþa, devenisefoarte anevoioasã, Sfântul Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne, þinând cont de dorinþa clerului ºi credincioºilor dinjudeþul Tulcea, a aprobat înfiinþarea Episcopiei Tulcei, cureºedinþa în Municipiul Tulcea, ca sufraganã a MitropolieiMunteniei ºi Dobrogei, având jurisdicþie asupra judeþuluiomonim. În luarea acestei hotãrâri, s-a þinut cont ºi de fap-tul cã, în zonã, cãtre mijlocul veacului al XIX-lea, a existato eparhie pãstoritã de un ierarh de la Dristra.

Prezenþa la Tulcea a unui ierarh la nivel de episcopeparhiot a constituit un semnal pozitiv pentru o ºi mai vieactivitate bisericeascã, prilej, totodatã, ºi de lucrare bise-riceascã specificã a „ssffiinnþþiilloorr aadduuccããttoorrii ddee ppllooaaiiee”.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 10 (290) din 31 mai 2010Pagina 6

În primele zile ale lunii octombrie 1944, Regimentul14 infanterie din Divizia 7 infanterie ducea lupte greleîmpotriva trupelor fasciste în preajma oraºului CâmpiaTurzii. Un moment impresionant din acþiunile acesteiunitãþi l-a constituit forþarea râului Arieº ºi cucerirea unuicap de pod la sud de localitatea Viiºoara.

Încã din dimineaþa zilei de 2 octombrie, compania 3 areuºit sã ocupe o poziþie pe malul opus al Arieºului. Încadrul acestei companii lupta ºi grupa comandatã de ser-gentul Nicolae Grigore. Dupã trecerea râului, înfruntândun puternic baraj de foc, subunitatea trebuia sã se angajezeîntr-o luptã aprigã cu rezistenþele fasciste de pe DealulCiocaº. Deºi inamicul dispunea de puternice lucrãri genis-tice ºi executa repetate contraatacuri, neînfricaþii ostaºi aicompaniei 3 au cucerit prin acþiuni energice la baionetã ºigrenadã o parte însemnatã din pantele sud-vestice aleacestei înãlþimi.

… Se înserase. La focul turbat al duºmanului s-a adãu-gat o ploaie torenþialã. Era aproape imposibilã oricemiºcare înainte. Frãmântând anevoie cu bocancii noroiulgalben, clisos, ostaºii ajunºi în apropierea poziþiilorduºmane alunecau pe pantele abrupte, unii loviþi degloanþe ºi de schijele grenadelor. Pentru sergentul Grigoreºi grupa sa, aceastã vreme vitregã ºi noaptea întunecoasãse dovedirã însã aliaþi preþioºi. Acþionând în cadrul plu-tonului din care fãcea parte, el a nimicit prin surprindere osubunitate duºmanã, smulgându-i din mâini poziþia avan-tajoasã pe care o deþinea. Hotãrârea ºi iscusinþa cu care auacþionat cu acest prilej grupa sergentului Grigore ºiîndeosebi soldatul Nicolae Varodin, trãgãtor la puºca-mitralierã, au grãbit deznodãmântul luptei. Iatã cum s-aupetrecut lucrurile:

Plutonul de puºcaºi români se apropiase pas cu pas deinamic, fãrã sã fie observat. La un moment dat însãfasciºtii au prins de veste. Ca la un semnal începu sã tragãtot armamentul de pe întreaga poziþie duºmanã. Deosebitde înverºunat era focul unei mitraliere care lovea din flancpe ai noºtri, þintuindu-i la pãmânt. Fiecare minut pierdut arfi dat posibilitatea inamicului sã-ºi aducã forþe din spate ºisã-ºi întãreascã poziþia de apãrare. În acest caz, întreagaacþiune proiectatã, menitã sã uºureze atacul hotãrâtor

asupra poziþiilor fasciste, ar fifost periclitatã. De aceasta ºi-adat imediat seama ºi soldatul

Varodin. În mintea lui încolþi un gând: sã nimiceascãcuibul de armã automatã fascist! Era greu, dar ostaºul nuse îndoia de reuºitã.

Porni târ⺠înainte ca sã cadã în spatele trãgãtoruluifascist. Se târa anevoie. Totuºi dupã mari eforturi reuºi sãse apropie de mitraliera inamicã. Apoi înºfãcã prin sur-prindere pe soldatul care trãgea cu arma automatã. Acþi-unea s-a desfãºurat atât de rapid, încât fascistul n-a maiavut timp sã schiþeze vreo împotrivire. Mitralieraduºmanã încetã sã mai tragã.

Dupã ce l-a fãcut inofensiv pe fascist, soldatul Varodinîntoarse mitraliera capturatã ºi începu sã tragã, cu sete, înduºmani. În urma acestei acþiuni îndrãzneþe, ai noºtri auocupat poziþia deþinutã de fasciºti.

Dar inamicul nu se împãca cu pierderea suferitã. Înzorii zilei de 3 octombrie, pe colinele din faþa poziþiei s-auobservat miºcãri neobiºnuite de trupe. Apoi, dupã un put-ernic bombardament de artilerie ºi aruncãtoare, fasciºtii,scoþând strigãte sãlbatice, au trecut la atac, în valuri suc-cesive. Atacatorii urmãreau sã recupereze poziþiile pier-dute în noaptea trecutã ºi sã lichideze capul de pod.Neþinând seama de pierderile suferite, ei s-au apropiatpânã la 30 de metri pe poziþia apãratã de grupa sergentu-lui Grigore. Aici, mulþi fasciºti au cãzut rãpuºi de foculbine ochit ºi de grenadele neînfricaþilor ostaºi români.Fasciºtii au atacat din nou, ºi din nou au fost respinºi.

Timp de trei zile ºi tot atâtea nopþi, inamicul ºi-a între-prins o încercare dupã alta, pentru a pãtrunde în poziþiilegrupei. Dar toate atacurile sale s-au sfãrâmat, ca de un zidde granit, de hotãrârea de neclintit a ostaºilor români, caren-au cedat nici o palmã de pãmânt.

În prima jumãtate a nopþii de 5 octombrie, contra-atacurile duºmane au devenit deosebit de înverºunate.Erau în acea zonã ultimele zvârcoliri ale fiarei fascisteîncolþite. Deºi sleiþi de puteri, ostaºii noºtri au ieºit ºi dedata aceasta biruitori. Când, dupã o scurtã, dar violentãpregãtire de artilerie, fasciºtii au contraatacat din nou, eiau fost întâmpinaþi cu un foc viu, nimicitor. Jurnalul deoperaþii al Diviziei 7 infanterie consemneazã: „Inamiculpreseazã puternic ºi se ajunge la o crâncenã luptã la

baionetã ºi gre-nade, care în-seamnã pentruunitãþile noastreun adevãrat suc-ces; inamicul esteobligat sã seretragã, dupã ce alãsat în faþa lini-ilor noastre mulþimorþi ºi rãniþi”.

ªi la respin-gerea acestui noucontraatac duº-man grupa ser-gentului NicolaeGrigore ºi-a adusdin plin contribuþia. Înainte de ultimul contraatac,fasciºtii, aflaþi doar la 20 – 30 de metri de poziþiile noas-tre, au aruncat asupra grupei o ploaie de grenade. Apãrã-torii au fost orbiþi de þãrânã ºi fum. Unii dintre ei au cãzutla datorie. Ei n-au reuºit însã decât sã se ridice ºi sã facãcâþiva paºi în fugã, deoarece au fost întâmpinaþi, la rândullor, de grenadele ostaºilor români. În timpul acestui duelde grenade, o schijã rãni pe sergentul Grigore.

– Iau comanda! Strigã soldatul Varodin cât putu detare, pentru a se face auzit de tovarãºii sãi. Nici un pasînapoi, bãieþi!...

Lupta devenea tot mai sângeroasã. Fasciºtii cãdeau caiarba cositã. Deoarece arma automatã din mâinile soldatu-lui Varodin amuþi. Se defectase! Fasciºtii se aruncarã dinnou la contraatac, azvârlind zeci de grenade. Repezindu-se spre soldatul Varodin, un fascist trase cu disperare. Sol-datul român se prãbuºi la pãmânt, strigând: „Nu vã lãsaþi,bãieþi!”

Era un ordin, era o chemare, era un imbold.Inamicul n-a mai izbutit sã facã nici un pas înainte.

Capul de pod a fost menþinut.Inamicul, mãcinat, uzat a fost nevoit sã dea înapoi,

urmãrit pas cu pas de ostaºii noºtri.Arhiva M.F.A. – M.St.M., dosarul nr. 294/5, filele 27 –

48; Arhiva M.F.A., fondul decoraþii, dosarul nr. 15, fia114; Arhiva M.M.C., dosarul nr 11, fila 118.

ÎÎ nn cc aa pp uu ll dd ee pp oo dd dd ee pp ee AA rr ii ee ºº

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

S f i n þ i i a d u c ã t o r i d e p l o a i e

Cartea din vitrinãHHeerrttaa MMüülleerr

ÎÎnnccãã ppee aattuunnccii vvuullppeeaa eerraavvâânnããttoorruull

„Premiul Nobel pentru literaturã îi este acordat scri-itoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul sãu con-centrat ºi proza plinã de sinceritate universul celordeposedaþi.“ (motivaþia juriului Nobel 2009)

Gardul fabricii ºi casele sunt înconjurate de zidurileoraºului, iar dincolo de acesta sunt lanurile unduitoare degrâu, nesfârºite, mãrginite de Dunãrea ce nu poate fi tra-versatã decât sub tirul grãnicerilor. Dacã lumea este doaro inimaginabilã ºi apãsãtoareînºiruire de închisori concentrice,în care-þi ispãºeºti condamnareape viaþã, mai eºti, de fapt, înviaþã? Sau te amãgeºti mimândumanitatea într-un cotidian pecare nici frumuseþea inocentã anaturii nu-l poate lumina, cândrelaþiile dintre oameni sunt denat-urate de suspiciune, când vic-timele nu pot sã scape decât dacãdevin, la rândul lor, vânãtori deoameni?

Rãspunsurile pe care ºi le daula aceste întrebãri obsedante,niciodatã formulate explicit, îiîmpart pe actorii acestei lumi în douã tabere. Însã ºi unii,ºi alþii trebuie sã poarte mãºti.

„O blanã de vulpe în apartamentul profesoarei Adinadevine un simbol al ameninþãrilor unei Securitãþiomniprezente pe când regimul începe deja sã se clatine.În imagini expresive ºi de o frumuseþe înfricoºãtoare,Herta Müller reconstituie panorama crudã ºi înspãimân-tãtoare a dictaturii ºi a unei societãþi distruse pânã larãdãcinã. Decãderea oamenilor, ba chiar a unei întregiþãri, este redatã aici pânã în cele mai mici detalii – întoatã aceastã suferinþã pare cã natura însãºi trece departea terorii. Încã de pe atunci vulpea era vânãtorul esteprobabil cartea cea mai româneascã a acestei mariautoare de limbã germanã.“ (Ernest WICHNER) (F.C.)

Biserica Ortodoxã îi prãznuieºtepe 21 mai, pe Sfinþii ÎmpãraþiConstantin ºi mama sa, Elena.Constantin cel Mare a devenit suve-ran al întregului Imperiu Roman dupãînvingerea lui Maxenþiu ºi a luiLiciniu. Potrivit mãrturiilor luiEusebiu de Cezareea, scriitor bise-ricesc, în ajunul luptei cu Maxenþiu,Constantin a vãzut pe cer ziua, înamiaza mare, o cruce luminoasã cuinscripþia: „in hoc signo vinces”(prinacest semn vei birui).

Noaptea, în vis, i se descoperãHristos, cerându-i sã punã semnulsfintei cruci pe steagurile soldaþilor.Dând ascultare poruncii primite învis, iese biruitor în lupta cuMaxenþiu. Pe Arcul de Triumf al luiConstantin, care se pãstreazã laRoma, se aflã inscripþia: „instinctudivinitatis” („prin inspiraþie divinã”),ce descoperã cum a fost câºtigatã vic-toria asupra lui Maxenþiu.

Cea mai însemnatã realizare aîmpãratului Constantin a fost Edictulde la Milano (313) prin care creºtinis-mul ajunge sã fie recunoscut de Stat.Dupã edictul din 313, împãratulscuteºte Biserica de impozite, înlã-

turã din legile penale pedepsele con-tra spiritului creºtinismului, precum:rãstignirea, zdrobirea picioarelor,stigmatizarea (arderea cu fierul roºu).

Împãratul Constantin a convocatprimul sinod ecumenic la Niceea(325), unde dupã lungi dezbateri,învãþãtura lui Arie a fost condamnatãºi s-a adoptat formula : Fiul luiDumnezeu este de o fiinþã cu tatãl ºideci, din veci cu El. la sinod au fostalcãtuite ºi primele 7 articole ale Sim-bolului de credinþã (Crezul), a fostfixatã data Paºtilor (prima duminicãdupã luna plinã, dupã echinocþiul deprimãvarã) ºi s-au dat 20 de canoanereferitoare la disciplina bisericeascã.

Sfântul Constantin cel Mare a fostbotezat pe patul de moarte de cãtreepiscopul Eusebiu de Nicomidia. Amurit la scurt timp (337) în Nico-midia ºi a fost înmormântat în biseri-ca Sfinþii Apostoli din Constan-tinopol, ctitoritã de el.

Împãrãteasa Elena-Flavia IuliaHelena (c.248-329)

A fost o femeie deosebit decredincioasã ºi cunoscutã pentrupioºenia ei. Împãrãteasa Elena areuºit sã descopere pe dealul Golgotei

crucea pe care a fostrãstignit Hristos. Potrivit

tradiþiei, în urma sãpãturilor, s-augãsit trei cruci. Pentru a identificacrucea pe care a fost rãstignit Hristos,au atins cele trei cruci de un mort.Acesta a înviat în momentul în care afost atins de Crucea Domnului. La 14septembrie 326, episcopul Macarie Ial Ierusalimului a luat crucea ºi aînãlþat-o în faþa mulþimii. Ziua de 14septembrie a devenit sãrbãtoareaÎnãlþãrii Sfintei Cruci în calendarulcreºtin.

Împãrãteasa Elena a zidit BisericaSfântului Mormânt, Biserica dinBethleem, pe cea din Nazaret ºi multealte sfinte locaºuri.

Semnificaþia numelorConstantin ºi Elena

Numele Constantin este de originelatinã ºi vine de la constans, con-stantis, („constant”, „ferm”).

Elena – Strãvechiul nume Helenaeste explicat de unii prin grecesculhelane („torþã”, „fãclie”, dar ºi „focsacru”, la anumite sãrbãtori numiteHeleneia, dedicate zeiþei Artemis), iarde alþii prin grecescul hele („luminaarzãtoare a soarelui”)

Daniela ÞÃRUªI

Sfinþ i i Împãraþ i Constantin º i Elena

soldatul Nicolae Varodin

Un individ avea nevoie de uninstalator, aºa cã îl roagã pe un prietensã-i recomande unul. Zis ºi fãcut. Punemâna pe telefon ºi-l sunã pe instalator:

- Bunã ziua...- Sunt fierbinte, ce doriþi?Ce numãr de telefon mi-a dat ãsta?

se întreabã omul, care închide telefonulºi formeazã numãrul din nou.

- Alo?...aº dori...- Alo...sunt fierbinte...- Auzi, cucoanã... eu nu-mi vãd

capul de treabã ºi dumitale îþi arde dealte alea.

Trânteºte telefonul ºi-l sunã pe pri-eten:

- Bã, ce numãr de telefon mi-ai dat?Cã-mi rãspunde una ºi-mi spune cã-i...fierbinte...

- Pãi Fierbinte Ion îl cheamã peinstalator. Cred cã þi-a rãspuns nevastã-

sa.☺

- De ce ai furat maºina asta?- Mã gândeam cã nu are stãpân.- De ce?- Maºina stãtea la poarta cimitirului.

☺- Câinele dumneavoastrã mi-a

muºcat soacra!- ªi ce pretenþii aveþi?- ªtiþi, dacã se poate, aº dori sã-l

cumpãr!☺

- Mi-am fãcut maºina zob din cauzaunei albine de-a dumitale, îi spuneºoferul unui apicultor.

- Îmi pare rãu. Arãtaþi-mi care e aiaºi îi arãt eu!

☺Profesorul se strãduieºte sã

lãmureascã elevilor proverbul „Drumulcel mai scurt este cel mai bun”.

- Tata zice cã nu-i aºa! spune unelev.

- Zãu? ªi ce meserie are tatãl tãu?- ªofer de taxi.

☺- De ce existã atâtea organizaþii

împotriva hainelor de blanã ºi nici unaîmpotriva hainelor de piele?

- Pentru cã e mai simplu sã hãrþuieºtifemeile bogate decât gãºtile de motoci-cliºti!

☺- De ce nu se duc toþi managerii în

concediu în acelaºi timp?- Ca sã nu se vadã cã merge compa-

nia ºi fãrã ei.☺

- Î-am dat unuia 2000 $ sã-ºi facãoperaþie esteticã ºi acum nu-l mai gã-sesc.

RReeggiiuunnii mmaarrþþiieennee ppee PPããmmâânntt??Chott El Jerid din Tunisia este una din cele mai

asemãnãtoare regiuni cu planeta Marte. Acolo s-afilmat Rãzboiul Stelelor, însã, acum zona este cerce-tatã de o echipã formatã din nouã astronomi ºi geolo-gi, în cadrul unei campanii ºtiinþifice organizatã deinfrastructura europeanã de cercetare Europlanet.

Chott elJerid este unlac sezoniercomplet uscatîn cea maimare perioadãde peste an.Suprafaþa saeste formatãdintr-o crustãmasivã de clo-rurã de sodiu,ascunde sursede apã subteranã ºi întreaga regiune are o culoareroºiaticã datoritã conþinutului ridicat de fier. Mediulpare sã semene cu cel descoperit pe Marte la latitu-dini mari. Înainte de a putea fi pusã la dispoziþiaîntregii comunitãþi ºtiinþifice a experþilor în plane-tologie, regiunea Chott el Jerid trebuie sã treacãprintr-o perioadã de analizã în detaliu din perspec-tivã geologicã, mineralogicã, climaticã ºi microbio-logicã. „Vom studia asemãnãrile dintre deºertulChott el Jerid ºi depozitele minerale de pe Marte.Vom folosi sunete pentru a produce hãrþi 3D aleapei subterane, vom studia geologia zonei ºi dis-tribuþia biologicã”, spune Felipe Gomez de la Cen-trul de astrobiologie din Madrid, unul dintre lideriiechipei de cercetãtori. Chott el Jerid va fi disponibilpentru utilizare ca un site de studiu pe terenincepând din anul 2011, prin intermediul unui pro-gram coordonat de infrastructura europeanã decercetare Europlanet.

AAllggeellee aajjuuttãã lluuppttaa îîmmppoottrriivvaaîînnccããllzziirriiii gglloobbaallee

Algele vor putea fi considerate un barometru alstãrii de sãnãtate a oceanelor, putând sã îi ajute peoamenii de ºtiinþã sã lupte împotriva încãlzirii glo-bale.

La aceastã concluzie au ajuns specialiºtii de la

Joint Genome Institutes care au descoperit geno-murile algelor Micromonas ºi Ostreococcus, identi-ficând genele care le permit acestora sã captezedioxidul de carbon (CO2), menþinând astfel echili-brul chimic al oceanelor.

Aceste alge sunt cele mai rãspândite din oceanelelumii. Ele au capacitatea de a înmagazina dioxid decarbon, lumina soarelui, apa ºi nutrimentele din ea,producând glucide ºi oxigen.

Cercetarile au permis identificarea a circa10.000 de gene în fiecare dintre cele douã genomuriale celor douã alge, care conþin împreunã 22 de mili-oane de nucleotide (molecule complexe).

DDee-LLiinnkk - nnoouuaa tteehhnnoollooggiieeppeennttrruu rreecciiccllaarreeaa ccaauucciiuuccuurriilloorr

Compania Green Rubber a realizat o nouãt e h n o l o g i e ,denumitã De-Link, carepermite reci-clarea cauciu-cului vulcani-zat.

Vu lcan i -zarea a fostinventatã în1839 deC h a r l e sGoodyear ºip r e s u p u n ea d ã u g a r e aunor produse

chimice, inclusiv sulf, în cauciucul natural,rezultând astfel un material mult mai rezistent.

Practic, prin procesul de „de-vulcanizare" De-Link, produsele chimice din cauciucul vulcanizatsunt eliminate, acestea putând fi refolosite. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 10 (290) din 31 mai 2010

Pagina 7

GG oo oo gg ll ee ll aa nn ss ee aa zz ããGG oo oo gg ll ee TT VV

Google a anunþat oficial, în data de20 mai, parteneriatul lor cu Sony, Intelºi Logitech pentru noul lor proiectGoogle TV. Acesta este un serviciu carecombinã televiziunea tradiþionalã cuconþinutul livrat pe internet. „Am aºtep-

tat de mult aceastã zi” a spus EricSchmidt, directorul executiv al Google,adãugând cã cei din domeniul tehnolo-giei au încercat sã aducã conþinutulonline pe televizoare de aproape 20 deani. „Este mult mai dificil sã îmbini otehnologie veche de 50 de ani cu unanouã, decât am gândit noi cei dintehnologia nouã”, a mai declarat EricSchmidt.

Serviciul este bazat pe sistemul deoperare Android ºi brouserul webGoogle Chrome, incluzând facilitãþi decãutare a programelor ºi un ghid denavigare printre diferite site-uri ºi pro-grame TV. Serviciul va putea fi accesatcu ajutorul televizoarelor de înaltãdefiniþie sau al playerelor Blu-ray reali-zate de Sony, precum ºi cu recep-

toarele(set-top-boxuri) realizate deLogitech. Totodatã, cei de la Logitechse vor ocupa de realizarea telecomen-zilor, tastaturilor ºi altor periferice nece-sare noilor televizoare, în timp ce Intelva aproviziona noile televizoare cu pro-cesoare IntelAtom. În acelaºi timp, însã,Google trebuie sã convingã ºi alþi pro-ducãtori sã foloseascã sistemul androidpentru realizare unor astfel de dispozi-tive.

Primele dispozitive de acest tip vorfi comercializate în SUA începând cuaceastã toamnã, scrie The New YorKTimes.

HHTTCC EEvvoo 44GG eedd ii ssppoonn iibb ii ll dd ii nn 44

iiuunn iieeDan Hesse a dezvãluit în cele din

urmã stabilirea preþurilor ºi data delansare a mult aºteptatu-lui HTC 4G Evo. Acestava fi primul smartphone4G, disponibil începânddin 4 iunie, pentru sumade 199,99 dolari.

Oferta este condi-þionatã de încheiereaunui contract de tele-fonie mobilã pe doi ani,a anunþat CEO-ul SprintNextel, Dan Hesse, citatde PC World. Sprint estecel de al treilea jucãtorde pe piaþa americanã detelefonie mobilã.

Partea proastã constãîn faptul cã utilizatorii EVO 4G, cunos-cut ºi ca Supersonic, vor plãti cel puþin70 de dolari pe lunã, dacã vor opta pen-tru pachetul Sprint „Everything Data

Plan”, la care se vor adãuga 10 dolari,pentru asigurarea acoperirii 4G, indife-rent dacã utilizatorul locuieºte sau nuîntr-o zonã cu acoperire 4G. Suma de200$ este numai la abonament, la liber(fãrã abonament), fiind aproximativ450$.

Pentru cine se gândeºte la întrebarea„Care este diferenþa între 4G ºi 3G?”rãspunsul este simplu: la ora actualã,viteza maximã pe 3G, este de 14mb/sec, iar în 4G, ajunge pânã la maxim1gb/s download!

Ca ºi Nexus One de la Google, noultelefon 4G are patru butoane de navi-gare, respectiv Home, Menu, Back ºiSearch. Evo include un procesor Qual-comm Snapdragon de 1 GHz, memorieRAM de 512 MB, memorie internã de1GB, Wi-Fi, o camerã foto de 8megapixeli ºi suportã atât servicii 3G,

cât ºi 4G. În plus, este dotat ºi cu unsuport HDMI, având o intrare de acestfel în partea de jos. (F.C.)

P-C-O-V-G-M-CUVIINCIOASA-RUTA-ALUNAR-OI-RUBLA-GRI-CIOROI-SAPA-TIC-TURBANE-A-NP-REALI-M-CREOLI-NAIVA-ATEI-MIT-IN-OP-ZANA-ARSI-AFINATA-AIA-LINIAT-CRUNT

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

- Cel ce doar copiazã natura nupoate produce nimic mãreþ.

- Un om poate scrie oricând dacã seþine cu încãpãþânare de scris.

- Când un lucru este amuzant, cautã-i un adevãr ascuns.

- O poveste cinstitã ajunge mai binela þintã când e spusã de-a dreptul.

- S-a lãsat cu totul de citit,îmbunãtãþindu-ºi astfel mult origi-nalitatea.

- Înþeleptului îi sunt necesare puþinecuvinte.

- Cuvintele puþine sunt cele maibune.

- Vorbirea e imaginea minþii.- Lectura este pentru minte ceea ce

antrenamentul este pentru trup.- Lectura nu-l face pe om înþelept, ci

doar învãþat.- O carte închisã e ca un bloc de pia-

trã.- Poeþii sunt legislatorii nere-

cunoscuþi ai lumii.Selecþie realizatã de

Col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

““ PP II SS TT EE FF AA LL SS EE ””TRAªI CU

FORÞASFÂNTA

GRIJANIE

TRASÃ CUARCUL

PUS PEJANTÃ

LUMINEAZÃPE CERUL

NOPÞII

RADU HORIA

NES!

FÃCUTÃSCRUM

A VESTI

PRIETENÃ LARÃZBOI

BÃUTURÃ DINPLANTE

A DA OCHIICU CINEVA

COTLON

DRUMPRIN PARC

SATELITULTERREI

FLORI PAR-FUMATE

A APUNESOARELEMONEDÃ

FORTE

LICHIDSANGVIN

RÃMêIÞÃ

ASCUÞITÃ

A SUNASTRIDENT

NEAMÞ DINARDEAL

ORIFICIUPE PIELE

SURÃPTURÃDE PÃMÂNT

MESE!

UN FEL DEZAHÃRTARE

SUPÃRAT

PROPRI-ETAR

DE NAVE

AVERE

DELICATPRIMELE

LA BISERICÃ

A DA INDICAÞIIDIN JOI ÎN

PAªTI

VORBIRE ÎN

NEªTIRE

SUVERANSLAV

SCRIE CUMINA

A EXPUNEMARFAVAS DE

UNT

GHID DECÃLÃTORIEPAGINÃ CU

GREªELI

NICU IORGA

COMPLEXCOMERCIAL

A CLINTIDIN LOC

A VENI

GLAS DEPUIªOR

INESTETIC

Lansatã de Ziua Eroilor (Înãlþarea Domnului), în aulaBibliotecii Judeþene „V. Voiculescu", cea mai nouãapariþie a revistei (an IV, nr. 7, mai 2010, 100 p.), cadranmilitar buzoian, apãrut sub egida Fundaþiei „MareºalAlexandru Averescu", deruleazã, în cadrul rubricilor salestatuate, o sumã de contribuþii (de la ºtire la studiu)referitoare la realitatea imediatã ºi tradiþiile oºtirii dinarealul numit.

Editorialul liderului, „Patriotism ºi eroism",racordeazã conceptele din titlu la noua configuraþie aarmatei, cea profesionalizatã, misiunile ei specifice faþãde provocãrile contemporaneitãþii, readucând în memo-rie vechile ºi, de multe ori, perenele valori ºi semnificaþiiale acestor „termeni". Din „agenda" fundaþiei suntdesprinse pagini ºi intervenþii din dezbaterea /sim-pozionul „Armata ºi societatea" (20 aprilie a.c.), la careau participat militari, activi ºi în rezervã, oameni de artãºi culturã, între care generalul-maior dr. VisarionNeagoe, generalii (rez) Nicolae Spiroiu ºi Florian Pinþã,

coloneii Mircea Tãnase ºi Florianªperlea, Liviu Viºan, preºedinteleSocietãþii Scriitorilor Militari, MihaiGoia, Adrian Pandea, directorul Edi-turii Militare, Valentin Tãnase, pic-tor, preotul profesor Mihai Milea,Gheorghe Petcu, Relu Stoica ºi alþii;tot la aceastã rubricã se insereazãºtiri asupra unor evenimente ºimomente în care a fost implicatãfundaþia în ultimul semestru.

La capitolul „teatrele de operaþii" semnaleazã ºisemneazã colonel dr. Costel Olteanu (Afganistan) ºilocotenent Iuliana Fondoº (Kosovo).

Spaþiul dedicat istoriei ºi culturii referã asupra gener-alului Arthur Vãitoianu, fost comandant al Armatei a 2-a (colonel în rezervã Constantin Dinu), bãtãlia Râm-

nicului (Sãrat),1916, (profesor dr.Cinstantin I. Stan),reporterul buzoiande pe Frontul de EstGeorge Pâslaru(Viorel Frîncu),gazetarul Eminescu(Emil Niculescu),Regimentul 48 In-fanterie Buzãu, înPrimul Rãzboi Mon-dial (locotenent-colonel LiviuCorciu), trupeleaeropurtate, în adoua conflagraþiemondialã (coloneldr. Mircea Tãnase),însemnãri de vete-ran de pe frontulCrimeei (sergentMihai P. Niculescu).Raftul cu cãrþi semnaleazã noi apariþii editoriale privindoºtirea de azi ºi de ieri, semnate de Visarion Neagoe,Mircea Tãnase, Gheorghe Nicolescu, GheorgheDobrescu ºi Andrei Nicolescu.

Teoria militarã vizeazã participarea României lamisiuni multinaþionale (general-maior dr. VisarionNeagoe), platoul continental naþional privit din avansce-na ºi culisele procesului de la Haga (comandor CostelAvrãmescu) ºi interferenþa armatã-societate (colonel dr.Mihai Goia).

Arealul buzoian este investigat prin paginile, aproapenecunoscute, din legendele Penteleului, ale învãþãtoruluiºi scriitorului D. Serbescu-Lopãtari (1883-1954) ºi invi-

taþia la drumeþie pusã la cale de Gheorghe Petcu ºiSimona Mioara Boian, prin volumul „Buzãu. Sã necunoaºtem judeþul".

„Mozaicul" magazinului cuprinde informaþii asupravizitei ministrului Apãrãrii Naþionale, Gabriel Oprea, îngarnizoanã, organizaþiile cadrelor militare în rezervã(ANCMRR, Asociaþia „Cultul Eroilor"), Ziua Vete-ranilor de Rãzboi, Ziua NATO ºi ceremonia deabsolvire a unei noi promoþii de ofiþeri de la Boboc.Redacþia ºi-a propus, rãmâne ca cititorii sã observe dacãa ºi reuºit, sã realizeze un sumar ale cãrui „þinte" suntrecrutate nu numai din organismul militar, ci ºi din viaþacivilã. Emil Niculescu

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .10 (290) din 31 mai 2010Pagina 8

Frauda fiscalã are consecinþe grave asuprabugetelor statelor membre ºi asupra sistemului deresurse proprii al UE. Conduce la încãlcãri ale prin-cipiului impozitãrii juste ºi transparente, dena-tureazã concurenþa ºi, astfel, afecteazã semnificativfuncþionarea pieþei interne. Companiile onesteîntâmpinã dezavantaje de ordin concurenþial dincauza fraudei fiscale, iar pierderile de venituri fiscalesunt, în final, acoperite de contribuabilul europeanprin alte forme de impozitare.

Faptul cã în prezent nu se aplicã un sistem uniformde colectare a datelor în toate statele membre, existânddiferenþe majore între standardele naþionale de raportare,face imposibilã evaluarea adecvatã a amplorii reale aacestui fenomen. În aceste condiþii, estimãrile fãcuteasupra pierderilor bugetare comunitare, datorate neîn-casãrii impozitelor ºi taxelor, oscileazã în jurul sumei de250 miliarde EUR (2-2,25 % din PNB). Cifra de 40 mili-arde EUR, provenind din fraude în domeniul TVA-ului,se apreciazã, totuºi, cã este realistã. Apoi, cel puþin 10%din pierderi corespund încasãrilor de TVA, 8% -încasãrilor din accize pe bãuturile alcoolice ºi 9% -încasãrilor din accize pe produsele din tutun. Globa-lizarea implicã astãzi dificultãþi din ce în ce mai mari înceea ce priveºte combaterea fraudei fiscale la nivel inter-naþional. Implicarea sporitã a întreprinderilor cu sediulîn þãri terþe în frauda de tip „carusel”, rãspândireacomerþului electronic ºi globalizarea pieþelor serviciilor

spun multe în aceastã direcþie. Deºi intrã în mare mãsurãîn domeniul de competenþã al statelor membre, combate-rea fraudei nu este o problemã care poate fi soluþionatãdoar la nivel naþional. Scopul unei strategii la nivelul UEde combatere a fraudei fiscale trebuie sã fie reducereapierderilor fiscale generate de fraude fiscale, prin identi-ficarea domeniilor în care se pot aduce îmbunãtãþiri, atâtlegislaþiei CE, cât ºi cooperãrii administrative dintrestatele membre. Ideal ar fi ca aceste îmbunãtãþiri sã pro-moveze în mod eficient reducerea fraudei fiscale, fãrã acrea sarcini inutile pentru administraþiile fiscale ºi pen-tru contribuabili. În principal, amploarea fraudei fiscaleîn Uniunea Europeanã se datoreazã sistemului TVA careeste prea complex, fãcând tranzacþiile intracomunitaregreu de urmãrit, opace ºi, implicit, vulnerabile abuzului(Cf. Rezoluþia PE din 2 sept. 2008 asupra Strategieicoordonate anti-fraudã fiscalã). De altfel, Comisia Euro-peanã ºi Curtea de Conturi au declarat în mod con-secvent cã sistemul pentru schimburi de informaþii întrestatele membre cu privire la livrãrile intracomunitare debunuri nu furnizeazã informaþii relevante sau în timp utilpentru combaterea eficientã a fraudei în domeniul TVA.Aceleaºi instituþii au invocat ºi necesitatea unor normemai clare, cu caracter obligatoriu, pentru cooperarea din-tre statele membre ºi Oficiul European de LuptãAntifraudã (OLAF). În aceastã privinþã, ParlamentulEuropean a constatat faptul cã statele membre pun obsta-cole în calea unei reforme reale a Directivei 2003/48/CE,

recurgând la obiecþii continue ºi tactici de amânare. Prinreforma respectivei Directive (privind impozitarea veni-turilor din economii) ar urma sã se corecteze diferitelelacune ºi deficienþe actuale, care împiedicã descoperireaoperaþiunilor frauduloase, dar ºi sã fie extinsã la maimulte tipuri de persoane juridice ºi de surse de venit. Înacest context, nu mai puþin importantã este ºi eliminareaparadisurilor fiscale, dacã avem în vedere efectele nega-tive ale acestora asupra încasãrilor fiscale ale fiecãruistat membru. Mai mult, acestea ar putea reprezenta obarierã în calea punerii în aplicare a Strategiei de laLisabona, în cazul în care exercitã o presiune de scãdereexcesivã asupra ratelor de impozitare ºi, în general,asupra veniturilor fiscale. De aceea, Consiliul ºi Comisiaar trebui sã facã uz de puterea comercialã a UE atuncicând negociazã acorduri comerciale ºi de cooperare cuguvernele unor paradisuri fiscale, pentru a le convinge sãelimine dispoziþiile ºi practicile fiscale care favorizeazãevaziunea ºi frauda fiscalã. Un aspect notabil îl constitu-ie faptul cã la Reuniunea Consiliului European din 14mai 2008 s-au formulat recomandãri de a include înacordurile comerciale o clauzã privind buna guvernare înprobleme fiscale. Evident, acest lucru nu este suficient,Comisia urmând sã includã o astfel de clauzã, cu efectimediat, în negocierile sale referitoare la toate acordurilecomerciale.

Prof. univ. dr. Ionel BOSTAN

LL uu pp tt aa aa nn tt ii ff rr aa uu dd ãã ff ii ss cc aa ll ãã îî nn ss pp aa þþ ii uu ll cc oo mm uu nn ii tt aa rr

Inteligentã ºi îndelung studiatã, mãsuraaplicatã la nivelul Diviziei 1 Infanterie„Dacica” pentru susþinerea interviului decãtre cei care solicitã sã ocupe funcþii, chiarpânã la gradul de locotenent-colonel, câºtigãîn planul imaginii organizaþionale. Departegândul de a-i pune în primul rând pe tehni-cienii de interviu, dar ei chiar se înscriu înregistrul cu exigenþe ale managementului deimagine instituþionalã. Este de mare succesfaptul cã pretendentul pentru o funcþiefaciliteazã comunicarea cu specialiºtii înresurse umane. Decât sã studiezi sute depagini de memoriu personal, mai bine teconfrunþi cu aspirantul, care fie cã vrea saunu, îºi evidenþiazã tiparele proceselor psihiceraþionale, senzoriale, pe cele ale însuºirilor ºiactivitãþii psihice. Sugeram într-o lucrare pecare am publicat-o în anul 2009, cã plãtimpreþuri mari pentru imaginea de sine, pentrustereotipiile ca lideri ºi pentru informareapublicã. De ce? Simplu. Nu ne putem alegeangajaþii cãrora sã le pretindem sã seadapteze la filozofia noastrã socio-organiza-þionalã. Am participat de-a lungul carierei la

câteva interviuri profesionale. Nu am nici oatitudine criticã faþã de proiectanþii ches-tionarelor de cunoaºtere. Altceva doresc sãarãt. Cã devin adevãrate adagiile care spuncã ochii sunt fântâna sufletului, cã instabili-tatea afectivã este nesiguranþa competenþelorsau cã, prin comunicare, câºtigi beneficiisigure ºi de duratã. Sunt marcat cu multesemne plus de cutezanþa managerilor decarierã din Divizia 1 Infanterie „Dacica” ºiîmi propun sã mã dezvolt prin a-i imita.Cum? Sã reînfiinþez, la mine acasã, clubulde imagine. Ce voi face acolo? Îi voi învãþape alþii sã devinã ei înºiºi, adicã, autonomi,cu demnitate ºi comportament inteligent.Apoi le voi acorda ºansa de a învãþa comuni-carea. Deºi este de pe vremea lui Aristotel,totuºi, noi nu o ºtim. Cu ajutorul altora, lafel de altruiºti ca ºi mine, îmi voi ajutaapropiaþii sã înþeleagã sensul interviului. Darnu ca pe o ghilotinã, ci ca pe o ºansã la pro-pria valenþã. Ce-i valenþa? Idealul, aspiraþiaºi apropierea de forþa supremã a spiritului,creativitatea. Cât face pentru organizaþie?Dacã nu puþin, atunci, enorm. (C.D.C.)

Adrian DOGARU, plutonier-major de vânãtori demunte, mai nou ºi în comandamentul Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, îºi face propria terapie. Dar nu cu tehni-ci exigente de psihanalizã sau cu cele de „programare”a creierului. Cu versuri, scrise pe foi galbene vitregite deamestecurile chimice complete, într-un numãr impre-sionat. Aproape opt sute, aranjate pe portative prozodicepotrivite. Nu mi-a fost greu sã renunþ la modelul deanalizã literarã, din cauzã cã m-a impresionat curajul pecare îl oferã sufletului ca o binefacere perenã. Meritã sãrenunþãm la stereotipuri de a le sesiza preferinþele pentrugenul liric, tiparul imaginilor poetice, nivelul lexical sauabundenþa vocabularului. Adrian DOGARU esteinteligent la relaþionarea socialã, îºi iubeºte propria exis-tenþã ºi a renunþat demult sã mai fie un egoist rezonabil.Are vocaþie pentru forþa rimei, sesizeazã uºor stimulii cuimaginile lor ºi devine repede emotiv. Nu emite pretenþiica sã se înscrie în vreo doctrinã poeticã, dar îºirecunoaºte amorul rãnit de geana clipei. El ºtie bine cevrea, pãstreazã imprecaþiile (blestemele). ªtie sã sededubleze ca personaj, cel puþin aºa declarã în „Aº vreasã fiu”: Aº vrea sã fiu fulgul leneº/ Ce-þi cade pe gene/Poate atunci mã vei vedea.

Senzorii lui sunt activaþi la durere, mai ales cândautentificã o definiþie a dragostei – „Dragostea-i o ranã

ce te doare/ atunci când iubeºti/ vine ca o tainã ºi-þiºopteºte/ Sã te îndrãgosteºti”. Egocentrismul îl sesizãmdoar când este timorat. Versificaþiile din „Fricã ºigrijã”: Acum ca-ntotdeauna/ ai fost ºi eºti încã a mea/pentru cât timp, încã nu ºtiu/ dar sper cã voi afla/, îltrãdeazã ca pe un semen ce înþelege pregãtirea apercep-tivã pentru învãþarea socialã. Din terapia vaºniculuivânãtor de munte, înþelegem cã viaþa nu este posibilãfãrã simetrie ºi dualism. Nici nu mai încap comentarii,cel puþin în „Inima ta, dragostea mea”, o elocuþie cândimperativã, când interogativã, referitoare la eterna duali-tate: Oare ce s-a întâmplat/ cu noi amândoi/ de parcãn-am fost/ ca niºte pete peste flori/ iubito, tu/ dã-mi doartu/ inima ta/ dragostea mea. Mânuieºte bine ele-mentarele figuri de stil, cel puþin semantic, ºi dezvãluietendinþa de comunicare prin persuasiune.

Alege ca mãrturie „Destin”, aici, unde:„O viaþã ucisã de ºoapte/ asemenea stâncii muºcate

de valuri/ la capãtul singurãtãþii/ pe tristele maluri.”Aproape cã nu existã model creativ liric pur, cu excepþiapoeþilor populari, în care sã decidem cã ideea este curealitate ºi a trecut prin capetele omeneºti. AdrianDOGARU preferã funcþia originalului, scrie din încrede-rea în idealul cultu-ral ºi poartã recu-

noºtinþã nobilului sãu suflet, pe care l-a educat cu accen-tele iambilor ºi troheelor. S-ar comite o eroare maiadâncã decât Baikalul, dacã terapeutul prin versuri,Adrian DOGARU, ºi-ar truca faþa doar ca sã semene cuEminescu, Arghezi sau Villon. El este unic prin curaj,înclinaþie cãtre gama stihurilor ºi prin demnitatea profe-sionistului ce ºtie sã ajungã pe muntele pãcii, pentru avedea mult mai departe spre steaua care va rãsãri ºi vamicºora distanþa pânã la consacrare.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

IInntteerrvviiuull ,, ººaannssaa llaa pprroopprriiaa vvaalleennþþããRevista fundaþiei „MMaarreeººaall AAlleexxaannddrruu AAvveerreessccuu"

SSttrrããjjeerr îînn ccaalleeaa ffuurrttuunnii lloorr

CClliippaa uunnuuii ppooeettJJ uu rr nn aa ll uu ll ss tt ãã rr ii ll oo rr ss uu ff ll ee tt ee ºº tt ii