Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide lichide sau gazoase Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi icircn acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanţilor ale căror efecte sunt resimţite icircn mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constitue o problemă de interes public naţional şi internaţionalPotenţial poluarea aerului este cea mai gravă problemă icircntrucacirct are efecte pe termen scurt mediu şi lung Pe termen scurt şi mediu poluarea are efecte negative de natură să pună icircn pericol sănătatea omului să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor să provoace pagube economicePe termen lung poluarea produce modificări asupra mediului prin efectul de seră distrugerea stratului de ozon şi ploile acide Poluarea mediului este cea mai importantă problemă a secolului XXI Se poate spune că poluarea a apărut odată cu industrializarea dar s-a amplificat şi s-a diversificat paralel cu dezvoltarea societăţii La baza poluării stau factori variaţi dintre care cei mai importanţi sunt urbanismul industrializarea chimizarea densitatea demografică Poluarea apare astfel ca un bdquosubprodusrdquo al civilizaţiei care nu se limitează doar la interiorul unei icircntreprinderi a unei colectivităţi mici ci cuprinde oraşe zone din interiorul unei ţări şi chiar arii ce se referă la zone geografice icircntinse devenind o problemă internaţionalăPe de altă parte datele privind cantitatea poluanţilor la nivelul solului sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calităţii aerului administrate de diferite organizaţii de control mai ales icircn domeniul publicPentru aer problemele actuale de mediu sunt1048707 efectul de seră1048707 distrugerea stratului de ozon1048707 acidifierea1048707 micropoluanţii1048707 producerea ozonului troposferic1048707 particulele icircn suspensieIndicatorii legaţi de mediul atmosferic sunt organizaţi pe trei nivele indicatori de presiune (emisii de poluanţi) indicatori de stare (calitatea aerului) şi indicatori de răspuns (măsurile luate şi eficacitatea lor)Substanţele emise icircn mediul atmosferic contribuie la schimbări climatice distrugerea stratului de ozon acidifierea aerului formarea smogul fotochimic şi deteriorarea calităţii aeruluiSursele principale emitente de poluanţi sunt1048707 sursele fixe industriale concentrate de obicei pe mari platforme industriale dar şi intercalatecu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticală)1048707 circulaţia auto icircn special de-a lungul marilor artere incluzacircnd şi traficul greu1048707 şantiere de construcţie şi betoniere1048707 centralele electrotermice1048707 surse difuze de combustiePentru protecţia atmosferei şi icircmbunătăţirea calităţii aerului sunt necesare măsuri de control ale emisiilor poluanţilor Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului icircnconjurător Emisiile se

măsoară prin metode adecvate de evaluare specifice fiecărui poluant icircn parte bazate pe factori de emisie şi pe indicatori de activitateAnalizele emisiilor la nivel naţional distribuţia sectorială ţintele spaţiale şi temporale reprezintă elementele cheie icircn stabilirea priorităţilor de mediu icircn identificarea ţintelor ce trebuie atinse şi politicilor ce trebuie adoptate atacirct la nivel local cacirct şi la nivel naţional Indicatorii selectaţi trebuie să răspundă criteriilor de identificare şi să fie relevanţi pentru problemele principale privind atmosferaMonitorizarea calităţii aerului implică urmărirea elementelor incluse icircn cele patru categorii de probleme1048707 sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici1048707 transferul poluanţilor icircn atmosferă1048707 nivelul concentraţiilor de poluanţi icircn atmosferă şi distribuţia spaţio-temporală a acestora1048707 efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului biotic şi abioticAerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora icircn mediul icircnconjurator astfel că supravegherea calităţii atmosferei este pe prim loc icircn activitatea de monitoringDin datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare rezultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului) Supravegherea calităţii aerului a icircnregistrat o icircmbunătăţire icircn perioada 1995ndash2004 prin creşterea numărului de staţii de supraveghere şi a numărului de indicatori monitorizaţi la o singură staţieAceastă creştere a fost posibilă datorită dotărilor cu echipamente noi şi moderne icircn acest fel realizacircndu-se o monitorizare eficientă a calităţii aerului

1Surse de poluare identificare şi locul unde s-au făcut măsurătorilePoluarea atmosferei cu pulberi icircn suspensie are multe surse Icircn primul racircnd

industriile de prelucrare a metalelor care eliberează in atmosfera cantităţi icircnsemnate de pulberi apoi centralele termice pe combustibili solizi fabricile de ciment transporturile rutiere haldele si depozitele de steril etc

Natura acestor pulberi este foarte diversificata Ele pot conţine fie oxizi de fier fie metale grele (plumb cadmiu mangan crom) icircn cazul icircntreprinderilor de metale neferoase sau alte noxe

Dezvoltarea continuă a mijloacelor de transport terestre şi aeriene a dus la o creştere a concentraţiei de metale grele din praful din aer care poate fi regăsit şi icircn sol prin sedimentarea prafului fin

Volumul poluanţilor emişi de mijloacele de transport se situează imediat după cel al combustiilor icircn surse fixe dar ţinicircnd seama că mijloacele rutiere de transport elimină poluanţii la nivelul solului riscul pentru sănătate icircn zone intens populate este mult mai crescut

Emisia poluanţilor icircn atmosferă se face icircn cazul motoarelor cu benzinăprin ţeava de eşapament şi prin evaporare din carburator şi rezervoriar icircn cazul motoarelor Diesel prin ţeava de eşapament Poluanţii emişi sunt oxid şi dioxid de carbon oxizi de azot pulberi fum hidrocarburi nearse şi plumbul

Un caz special de poluare datorat mijloacelor de transport icircl prezintă transporturile aeriene Icircn general poluarea produsă de acestea nu afectează direct sănătatea dar poluanţii emişi icircn cantităţi mari pot modifica echilibrul din atmosferă Vaporii de apă şi dioxidul de carbon aruncaţi icircn stratosferă pot modifica balanţa termicăvaporii de apă şi oxizii de azot reprezintă un pericol pentru stratul de ozon Prin studii s-a pus icircn evidenţă faptul că componenţii gazului de eşapament pot produce efecte de alergizare a organismului

Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului funcţionează din 1991 cacircnd au existat doar două puncte de supraveghere a calităţii aerului şi este astfel organizată icircncacirct să urmărească efectul cumulat al industriei a rampei de depozitare a deşeurilor a municipiului al traficului al icircncălzirii spaţiilor de locuit şi comerciale precum şi să asigure monitorizarea principalelor surse de poluare şi anume a) poluarea de fond orăşenească - 1 staţie (zona centrală)b) efectul poluant al traficului - 1 staţie amplasată icircn una din cele mai aglomerate intersecţii ale municipiului Satu Mare (Burdea) (zona Sud)c) influenţa rampei de depozitare a deşeurilor urbane - 1 staţie amplasată icircn apropierea frontului de lucru de descărcare a deşeurilor (zona Est)d) influenţa platformei industriale - zona sud vest SC Samcif SA şi zonă cu trafic rutier intense) influenţa platformei industriale - zona nord-est SC Bentoflux SA

Calitatea aerului este urmărită prin determinarea poluanţilor gazoşi icircn imisie icircn 5 staţii de recoltare indicatorii urmăriţi fiind amoniac dioxid de sulf oxizi de azot substanţe oxidante (ozon) pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 icircntr-un singur punct de recoltare amplasat la sediul APM Satu Marepulberi totali icircn suspensie icircn 2 puncte din oraşpulberi sedimentabile icircn 5 puncte icircn oraşele Satu Mare Carei şi Tăşnad

- ape de precipitaţii recoltate din 11 puncte acestea fiind amplasate pe icircntreg teritoriul judeţului icircn special icircn zone limitrofe pentru urmărirea calităţii aerului influenţată de activitatea industrială a judeţelor vecine

Pentru urmărirea poluării cu pulberi totali icircn suspensie s-au amplasat puncte de prelevare reprezentative un punct de prelevare pentru trafic (SC Saturn SA) şi un punct de prelevare icircn zona unei unităţi de prelucrare a bentonitei (SC Bentoflux SA) şi a gării CFR

Poluarea de fond a aerului este o poluare a aerului atmosferic icircn zonele icircn care acţiunea surselor de poluare nu se manifestă direct Pentru determinarea poluării de fond s-a instalat prelevatorul de pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 la sediul APM Satu Mare locaţie unde traficul rutier se desfăşoară la o distanţă de 150 m şi fără altă sursă de poluare industrială Determinarea s-a efectuat conform Ordinului 5922002 ldquoNormativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM10 şi PM25) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerului icircnconjurătorrdquo care reglementează nivelul imisiilor de poluanţi icircn aer Din probele recoltate pe lacircngă cele gravimetrice s-au determinat şi concentraţiile de metale grele Analize de pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 sunt efectuate icircn cadrul laboratorului APM din 2003 aparatura de recoltat este prezentată mai jos

Fig3611 Prelevatorul Sven-Leckel de PM10

2Poluantul analizat şi efectele salePulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichidSurse naturaleeruptii vulcanice eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului

Surse antropiceactivitatea industriala sistemul de incalzire a populatiei centralele termoelectrice Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete

Efecte asupra sanatatii populatieiDimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicariSunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii copiii varstnicii si astmaticiiCopiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer si in consecinta mai multi poluanti Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura ocolind practic filtrul natural din nas Sunt in mod special vulnerabili deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibilPoluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului respectiv tuse dureri in piept si dificultati respiratoriiExpunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura2 Metode de masurareMetoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM25 va fi stabilita potrivit art 47 din normativ

3 Norme ORDIN nr 592 din 25 iunie 2002Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

Faza 150 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007)40 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 250 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)20 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

(pana la 1 ianuarie 2010)

Există două grupe de sursă generatoare de praf cenuşă şi fum icircn atmosferă surse artificiale şi surse naturale Sursele artificiale cuprind icircn general toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi solizi şi gazoşi

Fumul constituie partea invizibilă a substanţelor care se elimină prin coşurile icircntreprinderilor industriale şi este constituit din vapori de apă gaze produşi incomplet arşi şi alte impurităţi eliberate cu ocazia arderii Cenuşa rezultă din combustibili soliziO altă sursă importantă generatoare de fum şi cenuşă este arderea combustibililor solizilichizi şi gazoşi icircn scop domestic

Creşterea producţiei industriale circulaţia rutier arderea gunoaielor sunt tot atacirctea cauze care fac ca icircn ultimul timp să devină tot mai acută poluarea atmosferică care are urmări neplăcute adesea grave asupra omului şi mediului său icircnconjurător sub diferite forme murdăreşte locuinţele icircmpiedică creşterea plantelor diminuează valoarea produselor agricole reduce vizibilitatea şi aduagă mirosuri neplăcute mediului ambiant şi cel mai important afectează sănătatea omului

La acestea se adaugă icircncă multe alte categorii de pagube produse de poluarea atmosferei reprezentate prin icircnlocuirea şi protejarea aparatelor de precizie menţinerea curăţeniei icircn industria alimentară fără a mai discuta la cacirct se ridică cheltuielile medicale şi timpul nefolosit din cauza incapacităţii pentru muncă datorită poluării atmosferei

Particulele icircn suspensie din aer se pot include icircn racircndul poluanţilor iritanţiPe lacircngă alte efecte posibile dependente de natura lor au şi un efect iritant Acest efect este variabil icircn funcţie de natura dimensiunea şi concentraţia lor icircn atmosferă Efectul iritant este mai pronunţat icircn cazul unei reactivităţi chimice importante a substanţei existente sub formă de suspensie sau cacircnd prin formă şi duritate pot leza mucoasa icircn momentul impactului Dimensiunea condiţionează nivelul din aparatul respirator la care se realizează efectul iritantiar concentraţia mai mare suprasolicită mecanismele de clearance pulmonar Procesul patologic este icircnsoţit de hipersecreţie de mucus şi de spasm bronşic reflex Mecanismele de reţinere a suspensiilor icircn aparatul respirator sunt reprezentate de impactul pe suprafaţa căilor respiratorii sedimentarea gravitaţională şi depunerea prin mişcarea browniană A fost demonstrat că pneumoniabronşita şi emfizemul cresc proporţional cu gradul de icircncărcare a plămacircnului cu pulberi Nivelul poluării aerului cu suspensii se corelează şi cu incidenţa bolilor respiratorii acute şi croniceCu privire la evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele icircn suspensie precizăm că DSP jud Satu Mare nu a efectuat icircn anul 2005 determinări pentru pulberi icircn suspensie din aer motiv pentru care nu se poate face o corelare icircntre prezenţa particulelor icircn suspensie şi riscul asupra stării de sănătate

Referitor la efectele poluări aerului asupra stării de sănătate menţionăm că icircntrucacirct pentru indicatorul poluări sedimentabile din aer determinate icircn mediul urban icircn cursul anului 2005 nu au fost icircnregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxim admise şi care sunt de 17gmplună precizăm că nu se poate stabili o influenţă asupra stării de sănătate ca urmare a influenţei acestui indicator

3Evoluţia

Icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr de 365 prelevări din care 204 depăşiri la probe gravimetrice şi nu s-au obţinut depăşiri la nici un metal determinat (plumb zinc cadmiu mangan cupru nichel) faţă de anul 2004 cacircnd s-au icircnregistrat 209 depăşiri la măsurători gravimetrice din 366 prelevări şi 50 ale limitei admise la cadmiu Menţionăm faptul că icircn anul 2005 nu s-au mai efectuat analize de cadmiu din cauza defecţiunii iremediabile a lămpii cu catod cavitar pentru determinarea cadmiului

Icircn decursul anului 2005 s-au efectuat 302 prelevări faţă de 358 icircn anul 2004 Diferenţa de număr a apărut din cauza defecţiunilor tehnice apărute s-a defectat pompa de prelevare amplasată icircn zona industrială iar repararea a durat 6 luni

Numărul depăşirilor icircn anul 2005 39 la probe gravimetrice şi 96 la plumb faţă de 2004 cacircnd din cele 358 determinări s-au obţinut 31 depăşiri la probe gravimetrice 44 la plumb 177 la cadmiu şi 88 la crom

plumb gravimetric

0

100

200

300

400

20

04 2

00

5

Număr depăşiri

Fig 3621 Numărul de depăşiri din numărul total de pulberi icircn suspensie la analize de metale grele (plumb) şi măsurători gravimetrice

Icircn urma elaborării inventarului anual de emisii s-au constatat că transporturile au contribuit icircn mare parte la emisiile de poluanţi icircn atmosferă după cum urmează icircn 9927 la emisiile de Pbicircn 9823 la emisiile de Cuicircn 9441 la emisiile de Znicircn 9430 la emisiile de COicircn 769 la emisiile de NOx

37 Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Controlul calităţii aerului este conceptul ce defineşte procesul de observare şi măsurare cantitativă calitativă şi repetitivă a concentraţiei unuia sau mai multor constituente din aer Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării se de prevenire a accentuării acesteia

Dintre ramurile economice cu emisii de substanţe poluante icircn judeţ se fac remarcate transporturile industria alimentară industria construcţiilor de maşini

39 Concluzii

Este necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

96 Concluzii

Icircn acest sens pentru a putea urmări poluarea de fond a municipiului se va dota APM Satu Mare cu o staţie automată de monitorizarea calităţii aerului de tip fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006 1038 Impactul transporturilor asupra mediului Emisii din transporturi

Icircn judeţul Satu Mare icircntacirclnim transporturi auto feroviare aeriene şi speciale Impactul cumulat al acestora asupra mediului este mare căile de transport modificacircnd conformaţia terenurilor şi schimbacircnd peisajul eco-urban

Transportul auto se desfăşoară icircn total pe 1606 km dintre care 268 km drumuri naţionale şi 1338 Km drumuri judeţene şi comunale Căile ferate icircnsumează 29132km prin judeţul Satu Mare iese din ţară pe la Halmeu magistrala 4 de transport feroviar Aeroportul Satu Mare are o pistă cu lungimea de 2500m liniile aeriene făcacircnd legătura cu capitala şi cu alte oraşe europeneDin categoria transporturi speciale se pot aminti transporturile prin conducte liniile de transport electric aerian liniile de transport de informaţie

Traficul auto icircn special icircn municipiul Satu Mare dar şi de-alungul principalelor şosele reprezintă principalul factor poluant atacirct al aerului cacirct şi al solului

măsoară prin metode adecvate de evaluare specifice fiecărui poluant icircn parte bazate pe factori de emisie şi pe indicatori de activitateAnalizele emisiilor la nivel naţional distribuţia sectorială ţintele spaţiale şi temporale reprezintă elementele cheie icircn stabilirea priorităţilor de mediu icircn identificarea ţintelor ce trebuie atinse şi politicilor ce trebuie adoptate atacirct la nivel local cacirct şi la nivel naţional Indicatorii selectaţi trebuie să răspundă criteriilor de identificare şi să fie relevanţi pentru problemele principale privind atmosferaMonitorizarea calităţii aerului implică urmărirea elementelor incluse icircn cele patru categorii de probleme1048707 sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici1048707 transferul poluanţilor icircn atmosferă1048707 nivelul concentraţiilor de poluanţi icircn atmosferă şi distribuţia spaţio-temporală a acestora1048707 efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului biotic şi abioticAerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora icircn mediul icircnconjurator astfel că supravegherea calităţii atmosferei este pe prim loc icircn activitatea de monitoringDin datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare rezultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului) Supravegherea calităţii aerului a icircnregistrat o icircmbunătăţire icircn perioada 1995ndash2004 prin creşterea numărului de staţii de supraveghere şi a numărului de indicatori monitorizaţi la o singură staţieAceastă creştere a fost posibilă datorită dotărilor cu echipamente noi şi moderne icircn acest fel realizacircndu-se o monitorizare eficientă a calităţii aerului

1Surse de poluare identificare şi locul unde s-au făcut măsurătorilePoluarea atmosferei cu pulberi icircn suspensie are multe surse Icircn primul racircnd

industriile de prelucrare a metalelor care eliberează in atmosfera cantităţi icircnsemnate de pulberi apoi centralele termice pe combustibili solizi fabricile de ciment transporturile rutiere haldele si depozitele de steril etc

Natura acestor pulberi este foarte diversificata Ele pot conţine fie oxizi de fier fie metale grele (plumb cadmiu mangan crom) icircn cazul icircntreprinderilor de metale neferoase sau alte noxe

Dezvoltarea continuă a mijloacelor de transport terestre şi aeriene a dus la o creştere a concentraţiei de metale grele din praful din aer care poate fi regăsit şi icircn sol prin sedimentarea prafului fin

Volumul poluanţilor emişi de mijloacele de transport se situează imediat după cel al combustiilor icircn surse fixe dar ţinicircnd seama că mijloacele rutiere de transport elimină poluanţii la nivelul solului riscul pentru sănătate icircn zone intens populate este mult mai crescut

Emisia poluanţilor icircn atmosferă se face icircn cazul motoarelor cu benzinăprin ţeava de eşapament şi prin evaporare din carburator şi rezervoriar icircn cazul motoarelor Diesel prin ţeava de eşapament Poluanţii emişi sunt oxid şi dioxid de carbon oxizi de azot pulberi fum hidrocarburi nearse şi plumbul

Un caz special de poluare datorat mijloacelor de transport icircl prezintă transporturile aeriene Icircn general poluarea produsă de acestea nu afectează direct sănătatea dar poluanţii emişi icircn cantităţi mari pot modifica echilibrul din atmosferă Vaporii de apă şi dioxidul de carbon aruncaţi icircn stratosferă pot modifica balanţa termicăvaporii de apă şi oxizii de azot reprezintă un pericol pentru stratul de ozon Prin studii s-a pus icircn evidenţă faptul că componenţii gazului de eşapament pot produce efecte de alergizare a organismului

Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului funcţionează din 1991 cacircnd au existat doar două puncte de supraveghere a calităţii aerului şi este astfel organizată icircncacirct să urmărească efectul cumulat al industriei a rampei de depozitare a deşeurilor a municipiului al traficului al icircncălzirii spaţiilor de locuit şi comerciale precum şi să asigure monitorizarea principalelor surse de poluare şi anume a) poluarea de fond orăşenească - 1 staţie (zona centrală)b) efectul poluant al traficului - 1 staţie amplasată icircn una din cele mai aglomerate intersecţii ale municipiului Satu Mare (Burdea) (zona Sud)c) influenţa rampei de depozitare a deşeurilor urbane - 1 staţie amplasată icircn apropierea frontului de lucru de descărcare a deşeurilor (zona Est)d) influenţa platformei industriale - zona sud vest SC Samcif SA şi zonă cu trafic rutier intense) influenţa platformei industriale - zona nord-est SC Bentoflux SA

Calitatea aerului este urmărită prin determinarea poluanţilor gazoşi icircn imisie icircn 5 staţii de recoltare indicatorii urmăriţi fiind amoniac dioxid de sulf oxizi de azot substanţe oxidante (ozon) pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 icircntr-un singur punct de recoltare amplasat la sediul APM Satu Marepulberi totali icircn suspensie icircn 2 puncte din oraşpulberi sedimentabile icircn 5 puncte icircn oraşele Satu Mare Carei şi Tăşnad

- ape de precipitaţii recoltate din 11 puncte acestea fiind amplasate pe icircntreg teritoriul judeţului icircn special icircn zone limitrofe pentru urmărirea calităţii aerului influenţată de activitatea industrială a judeţelor vecine

Pentru urmărirea poluării cu pulberi totali icircn suspensie s-au amplasat puncte de prelevare reprezentative un punct de prelevare pentru trafic (SC Saturn SA) şi un punct de prelevare icircn zona unei unităţi de prelucrare a bentonitei (SC Bentoflux SA) şi a gării CFR

Poluarea de fond a aerului este o poluare a aerului atmosferic icircn zonele icircn care acţiunea surselor de poluare nu se manifestă direct Pentru determinarea poluării de fond s-a instalat prelevatorul de pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 la sediul APM Satu Mare locaţie unde traficul rutier se desfăşoară la o distanţă de 150 m şi fără altă sursă de poluare industrială Determinarea s-a efectuat conform Ordinului 5922002 ldquoNormativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM10 şi PM25) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerului icircnconjurătorrdquo care reglementează nivelul imisiilor de poluanţi icircn aer Din probele recoltate pe lacircngă cele gravimetrice s-au determinat şi concentraţiile de metale grele Analize de pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 sunt efectuate icircn cadrul laboratorului APM din 2003 aparatura de recoltat este prezentată mai jos

Fig3611 Prelevatorul Sven-Leckel de PM10

2Poluantul analizat şi efectele salePulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichidSurse naturaleeruptii vulcanice eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului

Surse antropiceactivitatea industriala sistemul de incalzire a populatiei centralele termoelectrice Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete

Efecte asupra sanatatii populatieiDimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicariSunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii copiii varstnicii si astmaticiiCopiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer si in consecinta mai multi poluanti Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura ocolind practic filtrul natural din nas Sunt in mod special vulnerabili deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibilPoluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului respectiv tuse dureri in piept si dificultati respiratoriiExpunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura2 Metode de masurareMetoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM25 va fi stabilita potrivit art 47 din normativ

3 Norme ORDIN nr 592 din 25 iunie 2002Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

Faza 150 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007)40 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 250 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)20 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

(pana la 1 ianuarie 2010)

Există două grupe de sursă generatoare de praf cenuşă şi fum icircn atmosferă surse artificiale şi surse naturale Sursele artificiale cuprind icircn general toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi solizi şi gazoşi

Fumul constituie partea invizibilă a substanţelor care se elimină prin coşurile icircntreprinderilor industriale şi este constituit din vapori de apă gaze produşi incomplet arşi şi alte impurităţi eliberate cu ocazia arderii Cenuşa rezultă din combustibili soliziO altă sursă importantă generatoare de fum şi cenuşă este arderea combustibililor solizilichizi şi gazoşi icircn scop domestic

Creşterea producţiei industriale circulaţia rutier arderea gunoaielor sunt tot atacirctea cauze care fac ca icircn ultimul timp să devină tot mai acută poluarea atmosferică care are urmări neplăcute adesea grave asupra omului şi mediului său icircnconjurător sub diferite forme murdăreşte locuinţele icircmpiedică creşterea plantelor diminuează valoarea produselor agricole reduce vizibilitatea şi aduagă mirosuri neplăcute mediului ambiant şi cel mai important afectează sănătatea omului

La acestea se adaugă icircncă multe alte categorii de pagube produse de poluarea atmosferei reprezentate prin icircnlocuirea şi protejarea aparatelor de precizie menţinerea curăţeniei icircn industria alimentară fără a mai discuta la cacirct se ridică cheltuielile medicale şi timpul nefolosit din cauza incapacităţii pentru muncă datorită poluării atmosferei

Particulele icircn suspensie din aer se pot include icircn racircndul poluanţilor iritanţiPe lacircngă alte efecte posibile dependente de natura lor au şi un efect iritant Acest efect este variabil icircn funcţie de natura dimensiunea şi concentraţia lor icircn atmosferă Efectul iritant este mai pronunţat icircn cazul unei reactivităţi chimice importante a substanţei existente sub formă de suspensie sau cacircnd prin formă şi duritate pot leza mucoasa icircn momentul impactului Dimensiunea condiţionează nivelul din aparatul respirator la care se realizează efectul iritantiar concentraţia mai mare suprasolicită mecanismele de clearance pulmonar Procesul patologic este icircnsoţit de hipersecreţie de mucus şi de spasm bronşic reflex Mecanismele de reţinere a suspensiilor icircn aparatul respirator sunt reprezentate de impactul pe suprafaţa căilor respiratorii sedimentarea gravitaţională şi depunerea prin mişcarea browniană A fost demonstrat că pneumoniabronşita şi emfizemul cresc proporţional cu gradul de icircncărcare a plămacircnului cu pulberi Nivelul poluării aerului cu suspensii se corelează şi cu incidenţa bolilor respiratorii acute şi croniceCu privire la evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele icircn suspensie precizăm că DSP jud Satu Mare nu a efectuat icircn anul 2005 determinări pentru pulberi icircn suspensie din aer motiv pentru care nu se poate face o corelare icircntre prezenţa particulelor icircn suspensie şi riscul asupra stării de sănătate

Referitor la efectele poluări aerului asupra stării de sănătate menţionăm că icircntrucacirct pentru indicatorul poluări sedimentabile din aer determinate icircn mediul urban icircn cursul anului 2005 nu au fost icircnregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxim admise şi care sunt de 17gmplună precizăm că nu se poate stabili o influenţă asupra stării de sănătate ca urmare a influenţei acestui indicator

3Evoluţia

Icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr de 365 prelevări din care 204 depăşiri la probe gravimetrice şi nu s-au obţinut depăşiri la nici un metal determinat (plumb zinc cadmiu mangan cupru nichel) faţă de anul 2004 cacircnd s-au icircnregistrat 209 depăşiri la măsurători gravimetrice din 366 prelevări şi 50 ale limitei admise la cadmiu Menţionăm faptul că icircn anul 2005 nu s-au mai efectuat analize de cadmiu din cauza defecţiunii iremediabile a lămpii cu catod cavitar pentru determinarea cadmiului

Icircn decursul anului 2005 s-au efectuat 302 prelevări faţă de 358 icircn anul 2004 Diferenţa de număr a apărut din cauza defecţiunilor tehnice apărute s-a defectat pompa de prelevare amplasată icircn zona industrială iar repararea a durat 6 luni

Numărul depăşirilor icircn anul 2005 39 la probe gravimetrice şi 96 la plumb faţă de 2004 cacircnd din cele 358 determinări s-au obţinut 31 depăşiri la probe gravimetrice 44 la plumb 177 la cadmiu şi 88 la crom

plumb gravimetric

0

100

200

300

400

20

04 2

00

5

Număr depăşiri

Fig 3621 Numărul de depăşiri din numărul total de pulberi icircn suspensie la analize de metale grele (plumb) şi măsurători gravimetrice

Icircn urma elaborării inventarului anual de emisii s-au constatat că transporturile au contribuit icircn mare parte la emisiile de poluanţi icircn atmosferă după cum urmează icircn 9927 la emisiile de Pbicircn 9823 la emisiile de Cuicircn 9441 la emisiile de Znicircn 9430 la emisiile de COicircn 769 la emisiile de NOx

37 Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Controlul calităţii aerului este conceptul ce defineşte procesul de observare şi măsurare cantitativă calitativă şi repetitivă a concentraţiei unuia sau mai multor constituente din aer Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării se de prevenire a accentuării acesteia

Dintre ramurile economice cu emisii de substanţe poluante icircn judeţ se fac remarcate transporturile industria alimentară industria construcţiilor de maşini

39 Concluzii

Este necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

96 Concluzii

Icircn acest sens pentru a putea urmări poluarea de fond a municipiului se va dota APM Satu Mare cu o staţie automată de monitorizarea calităţii aerului de tip fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006 1038 Impactul transporturilor asupra mediului Emisii din transporturi

Icircn judeţul Satu Mare icircntacirclnim transporturi auto feroviare aeriene şi speciale Impactul cumulat al acestora asupra mediului este mare căile de transport modificacircnd conformaţia terenurilor şi schimbacircnd peisajul eco-urban

Transportul auto se desfăşoară icircn total pe 1606 km dintre care 268 km drumuri naţionale şi 1338 Km drumuri judeţene şi comunale Căile ferate icircnsumează 29132km prin judeţul Satu Mare iese din ţară pe la Halmeu magistrala 4 de transport feroviar Aeroportul Satu Mare are o pistă cu lungimea de 2500m liniile aeriene făcacircnd legătura cu capitala şi cu alte oraşe europeneDin categoria transporturi speciale se pot aminti transporturile prin conducte liniile de transport electric aerian liniile de transport de informaţie

Traficul auto icircn special icircn municipiul Satu Mare dar şi de-alungul principalelor şosele reprezintă principalul factor poluant atacirct al aerului cacirct şi al solului

1Surse de poluare identificare şi locul unde s-au făcut măsurătorilePoluarea atmosferei cu pulberi icircn suspensie are multe surse Icircn primul racircnd

industriile de prelucrare a metalelor care eliberează in atmosfera cantităţi icircnsemnate de pulberi apoi centralele termice pe combustibili solizi fabricile de ciment transporturile rutiere haldele si depozitele de steril etc

Natura acestor pulberi este foarte diversificata Ele pot conţine fie oxizi de fier fie metale grele (plumb cadmiu mangan crom) icircn cazul icircntreprinderilor de metale neferoase sau alte noxe

Dezvoltarea continuă a mijloacelor de transport terestre şi aeriene a dus la o creştere a concentraţiei de metale grele din praful din aer care poate fi regăsit şi icircn sol prin sedimentarea prafului fin

Volumul poluanţilor emişi de mijloacele de transport se situează imediat după cel al combustiilor icircn surse fixe dar ţinicircnd seama că mijloacele rutiere de transport elimină poluanţii la nivelul solului riscul pentru sănătate icircn zone intens populate este mult mai crescut

Emisia poluanţilor icircn atmosferă se face icircn cazul motoarelor cu benzinăprin ţeava de eşapament şi prin evaporare din carburator şi rezervoriar icircn cazul motoarelor Diesel prin ţeava de eşapament Poluanţii emişi sunt oxid şi dioxid de carbon oxizi de azot pulberi fum hidrocarburi nearse şi plumbul

Un caz special de poluare datorat mijloacelor de transport icircl prezintă transporturile aeriene Icircn general poluarea produsă de acestea nu afectează direct sănătatea dar poluanţii emişi icircn cantităţi mari pot modifica echilibrul din atmosferă Vaporii de apă şi dioxidul de carbon aruncaţi icircn stratosferă pot modifica balanţa termicăvaporii de apă şi oxizii de azot reprezintă un pericol pentru stratul de ozon Prin studii s-a pus icircn evidenţă faptul că componenţii gazului de eşapament pot produce efecte de alergizare a organismului

Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului funcţionează din 1991 cacircnd au existat doar două puncte de supraveghere a calităţii aerului şi este astfel organizată icircncacirct să urmărească efectul cumulat al industriei a rampei de depozitare a deşeurilor a municipiului al traficului al icircncălzirii spaţiilor de locuit şi comerciale precum şi să asigure monitorizarea principalelor surse de poluare şi anume a) poluarea de fond orăşenească - 1 staţie (zona centrală)b) efectul poluant al traficului - 1 staţie amplasată icircn una din cele mai aglomerate intersecţii ale municipiului Satu Mare (Burdea) (zona Sud)c) influenţa rampei de depozitare a deşeurilor urbane - 1 staţie amplasată icircn apropierea frontului de lucru de descărcare a deşeurilor (zona Est)d) influenţa platformei industriale - zona sud vest SC Samcif SA şi zonă cu trafic rutier intense) influenţa platformei industriale - zona nord-est SC Bentoflux SA

Calitatea aerului este urmărită prin determinarea poluanţilor gazoşi icircn imisie icircn 5 staţii de recoltare indicatorii urmăriţi fiind amoniac dioxid de sulf oxizi de azot substanţe oxidante (ozon) pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 icircntr-un singur punct de recoltare amplasat la sediul APM Satu Marepulberi totali icircn suspensie icircn 2 puncte din oraşpulberi sedimentabile icircn 5 puncte icircn oraşele Satu Mare Carei şi Tăşnad

- ape de precipitaţii recoltate din 11 puncte acestea fiind amplasate pe icircntreg teritoriul judeţului icircn special icircn zone limitrofe pentru urmărirea calităţii aerului influenţată de activitatea industrială a judeţelor vecine

Pentru urmărirea poluării cu pulberi totali icircn suspensie s-au amplasat puncte de prelevare reprezentative un punct de prelevare pentru trafic (SC Saturn SA) şi un punct de prelevare icircn zona unei unităţi de prelucrare a bentonitei (SC Bentoflux SA) şi a gării CFR

Poluarea de fond a aerului este o poluare a aerului atmosferic icircn zonele icircn care acţiunea surselor de poluare nu se manifestă direct Pentru determinarea poluării de fond s-a instalat prelevatorul de pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 la sediul APM Satu Mare locaţie unde traficul rutier se desfăşoară la o distanţă de 150 m şi fără altă sursă de poluare industrială Determinarea s-a efectuat conform Ordinului 5922002 ldquoNormativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM10 şi PM25) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerului icircnconjurătorrdquo care reglementează nivelul imisiilor de poluanţi icircn aer Din probele recoltate pe lacircngă cele gravimetrice s-au determinat şi concentraţiile de metale grele Analize de pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 sunt efectuate icircn cadrul laboratorului APM din 2003 aparatura de recoltat este prezentată mai jos

Fig3611 Prelevatorul Sven-Leckel de PM10

2Poluantul analizat şi efectele salePulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichidSurse naturaleeruptii vulcanice eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului

Surse antropiceactivitatea industriala sistemul de incalzire a populatiei centralele termoelectrice Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete

Efecte asupra sanatatii populatieiDimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicariSunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii copiii varstnicii si astmaticiiCopiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer si in consecinta mai multi poluanti Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura ocolind practic filtrul natural din nas Sunt in mod special vulnerabili deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibilPoluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului respectiv tuse dureri in piept si dificultati respiratoriiExpunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura2 Metode de masurareMetoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM25 va fi stabilita potrivit art 47 din normativ

3 Norme ORDIN nr 592 din 25 iunie 2002Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

Faza 150 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007)40 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 250 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)20 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

(pana la 1 ianuarie 2010)

Există două grupe de sursă generatoare de praf cenuşă şi fum icircn atmosferă surse artificiale şi surse naturale Sursele artificiale cuprind icircn general toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi solizi şi gazoşi

Fumul constituie partea invizibilă a substanţelor care se elimină prin coşurile icircntreprinderilor industriale şi este constituit din vapori de apă gaze produşi incomplet arşi şi alte impurităţi eliberate cu ocazia arderii Cenuşa rezultă din combustibili soliziO altă sursă importantă generatoare de fum şi cenuşă este arderea combustibililor solizilichizi şi gazoşi icircn scop domestic

Creşterea producţiei industriale circulaţia rutier arderea gunoaielor sunt tot atacirctea cauze care fac ca icircn ultimul timp să devină tot mai acută poluarea atmosferică care are urmări neplăcute adesea grave asupra omului şi mediului său icircnconjurător sub diferite forme murdăreşte locuinţele icircmpiedică creşterea plantelor diminuează valoarea produselor agricole reduce vizibilitatea şi aduagă mirosuri neplăcute mediului ambiant şi cel mai important afectează sănătatea omului

La acestea se adaugă icircncă multe alte categorii de pagube produse de poluarea atmosferei reprezentate prin icircnlocuirea şi protejarea aparatelor de precizie menţinerea curăţeniei icircn industria alimentară fără a mai discuta la cacirct se ridică cheltuielile medicale şi timpul nefolosit din cauza incapacităţii pentru muncă datorită poluării atmosferei

Particulele icircn suspensie din aer se pot include icircn racircndul poluanţilor iritanţiPe lacircngă alte efecte posibile dependente de natura lor au şi un efect iritant Acest efect este variabil icircn funcţie de natura dimensiunea şi concentraţia lor icircn atmosferă Efectul iritant este mai pronunţat icircn cazul unei reactivităţi chimice importante a substanţei existente sub formă de suspensie sau cacircnd prin formă şi duritate pot leza mucoasa icircn momentul impactului Dimensiunea condiţionează nivelul din aparatul respirator la care se realizează efectul iritantiar concentraţia mai mare suprasolicită mecanismele de clearance pulmonar Procesul patologic este icircnsoţit de hipersecreţie de mucus şi de spasm bronşic reflex Mecanismele de reţinere a suspensiilor icircn aparatul respirator sunt reprezentate de impactul pe suprafaţa căilor respiratorii sedimentarea gravitaţională şi depunerea prin mişcarea browniană A fost demonstrat că pneumoniabronşita şi emfizemul cresc proporţional cu gradul de icircncărcare a plămacircnului cu pulberi Nivelul poluării aerului cu suspensii se corelează şi cu incidenţa bolilor respiratorii acute şi croniceCu privire la evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele icircn suspensie precizăm că DSP jud Satu Mare nu a efectuat icircn anul 2005 determinări pentru pulberi icircn suspensie din aer motiv pentru care nu se poate face o corelare icircntre prezenţa particulelor icircn suspensie şi riscul asupra stării de sănătate

Referitor la efectele poluări aerului asupra stării de sănătate menţionăm că icircntrucacirct pentru indicatorul poluări sedimentabile din aer determinate icircn mediul urban icircn cursul anului 2005 nu au fost icircnregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxim admise şi care sunt de 17gmplună precizăm că nu se poate stabili o influenţă asupra stării de sănătate ca urmare a influenţei acestui indicator

3Evoluţia

Icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr de 365 prelevări din care 204 depăşiri la probe gravimetrice şi nu s-au obţinut depăşiri la nici un metal determinat (plumb zinc cadmiu mangan cupru nichel) faţă de anul 2004 cacircnd s-au icircnregistrat 209 depăşiri la măsurători gravimetrice din 366 prelevări şi 50 ale limitei admise la cadmiu Menţionăm faptul că icircn anul 2005 nu s-au mai efectuat analize de cadmiu din cauza defecţiunii iremediabile a lămpii cu catod cavitar pentru determinarea cadmiului

Icircn decursul anului 2005 s-au efectuat 302 prelevări faţă de 358 icircn anul 2004 Diferenţa de număr a apărut din cauza defecţiunilor tehnice apărute s-a defectat pompa de prelevare amplasată icircn zona industrială iar repararea a durat 6 luni

Numărul depăşirilor icircn anul 2005 39 la probe gravimetrice şi 96 la plumb faţă de 2004 cacircnd din cele 358 determinări s-au obţinut 31 depăşiri la probe gravimetrice 44 la plumb 177 la cadmiu şi 88 la crom

plumb gravimetric

0

100

200

300

400

20

04 2

00

5

Număr depăşiri

Fig 3621 Numărul de depăşiri din numărul total de pulberi icircn suspensie la analize de metale grele (plumb) şi măsurători gravimetrice

Icircn urma elaborării inventarului anual de emisii s-au constatat că transporturile au contribuit icircn mare parte la emisiile de poluanţi icircn atmosferă după cum urmează icircn 9927 la emisiile de Pbicircn 9823 la emisiile de Cuicircn 9441 la emisiile de Znicircn 9430 la emisiile de COicircn 769 la emisiile de NOx

37 Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Controlul calităţii aerului este conceptul ce defineşte procesul de observare şi măsurare cantitativă calitativă şi repetitivă a concentraţiei unuia sau mai multor constituente din aer Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării se de prevenire a accentuării acesteia

Dintre ramurile economice cu emisii de substanţe poluante icircn judeţ se fac remarcate transporturile industria alimentară industria construcţiilor de maşini

39 Concluzii

Este necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

96 Concluzii

Icircn acest sens pentru a putea urmări poluarea de fond a municipiului se va dota APM Satu Mare cu o staţie automată de monitorizarea calităţii aerului de tip fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006 1038 Impactul transporturilor asupra mediului Emisii din transporturi

Icircn judeţul Satu Mare icircntacirclnim transporturi auto feroviare aeriene şi speciale Impactul cumulat al acestora asupra mediului este mare căile de transport modificacircnd conformaţia terenurilor şi schimbacircnd peisajul eco-urban

Transportul auto se desfăşoară icircn total pe 1606 km dintre care 268 km drumuri naţionale şi 1338 Km drumuri judeţene şi comunale Căile ferate icircnsumează 29132km prin judeţul Satu Mare iese din ţară pe la Halmeu magistrala 4 de transport feroviar Aeroportul Satu Mare are o pistă cu lungimea de 2500m liniile aeriene făcacircnd legătura cu capitala şi cu alte oraşe europeneDin categoria transporturi speciale se pot aminti transporturile prin conducte liniile de transport electric aerian liniile de transport de informaţie

Traficul auto icircn special icircn municipiul Satu Mare dar şi de-alungul principalelor şosele reprezintă principalul factor poluant atacirct al aerului cacirct şi al solului

- ape de precipitaţii recoltate din 11 puncte acestea fiind amplasate pe icircntreg teritoriul judeţului icircn special icircn zone limitrofe pentru urmărirea calităţii aerului influenţată de activitatea industrială a judeţelor vecine

Pentru urmărirea poluării cu pulberi totali icircn suspensie s-au amplasat puncte de prelevare reprezentative un punct de prelevare pentru trafic (SC Saturn SA) şi un punct de prelevare icircn zona unei unităţi de prelucrare a bentonitei (SC Bentoflux SA) şi a gării CFR

Poluarea de fond a aerului este o poluare a aerului atmosferic icircn zonele icircn care acţiunea surselor de poluare nu se manifestă direct Pentru determinarea poluării de fond s-a instalat prelevatorul de pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 la sediul APM Satu Mare locaţie unde traficul rutier se desfăşoară la o distanţă de 150 m şi fără altă sursă de poluare industrială Determinarea s-a efectuat conform Ordinului 5922002 ldquoNormativului privind stabilirea valorilor limită a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor icircn suspensie (PM10 şi PM25) plumbului benzenului monoxidului de carbon şi ozonului icircn aerului icircnconjurătorrdquo care reglementează nivelul imisiilor de poluanţi icircn aer Din probele recoltate pe lacircngă cele gravimetrice s-au determinat şi concentraţiile de metale grele Analize de pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 sunt efectuate icircn cadrul laboratorului APM din 2003 aparatura de recoltat este prezentată mai jos

Fig3611 Prelevatorul Sven-Leckel de PM10

2Poluantul analizat şi efectele salePulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichidSurse naturaleeruptii vulcanice eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului

Surse antropiceactivitatea industriala sistemul de incalzire a populatiei centralele termoelectrice Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete

Efecte asupra sanatatii populatieiDimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicariSunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii copiii varstnicii si astmaticiiCopiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer si in consecinta mai multi poluanti Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura ocolind practic filtrul natural din nas Sunt in mod special vulnerabili deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibilPoluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului respectiv tuse dureri in piept si dificultati respiratoriiExpunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura2 Metode de masurareMetoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM25 va fi stabilita potrivit art 47 din normativ

3 Norme ORDIN nr 592 din 25 iunie 2002Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

Faza 150 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007)40 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 250 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)20 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

(pana la 1 ianuarie 2010)

Există două grupe de sursă generatoare de praf cenuşă şi fum icircn atmosferă surse artificiale şi surse naturale Sursele artificiale cuprind icircn general toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi solizi şi gazoşi

Fumul constituie partea invizibilă a substanţelor care se elimină prin coşurile icircntreprinderilor industriale şi este constituit din vapori de apă gaze produşi incomplet arşi şi alte impurităţi eliberate cu ocazia arderii Cenuşa rezultă din combustibili soliziO altă sursă importantă generatoare de fum şi cenuşă este arderea combustibililor solizilichizi şi gazoşi icircn scop domestic

Creşterea producţiei industriale circulaţia rutier arderea gunoaielor sunt tot atacirctea cauze care fac ca icircn ultimul timp să devină tot mai acută poluarea atmosferică care are urmări neplăcute adesea grave asupra omului şi mediului său icircnconjurător sub diferite forme murdăreşte locuinţele icircmpiedică creşterea plantelor diminuează valoarea produselor agricole reduce vizibilitatea şi aduagă mirosuri neplăcute mediului ambiant şi cel mai important afectează sănătatea omului

La acestea se adaugă icircncă multe alte categorii de pagube produse de poluarea atmosferei reprezentate prin icircnlocuirea şi protejarea aparatelor de precizie menţinerea curăţeniei icircn industria alimentară fără a mai discuta la cacirct se ridică cheltuielile medicale şi timpul nefolosit din cauza incapacităţii pentru muncă datorită poluării atmosferei

Particulele icircn suspensie din aer se pot include icircn racircndul poluanţilor iritanţiPe lacircngă alte efecte posibile dependente de natura lor au şi un efect iritant Acest efect este variabil icircn funcţie de natura dimensiunea şi concentraţia lor icircn atmosferă Efectul iritant este mai pronunţat icircn cazul unei reactivităţi chimice importante a substanţei existente sub formă de suspensie sau cacircnd prin formă şi duritate pot leza mucoasa icircn momentul impactului Dimensiunea condiţionează nivelul din aparatul respirator la care se realizează efectul iritantiar concentraţia mai mare suprasolicită mecanismele de clearance pulmonar Procesul patologic este icircnsoţit de hipersecreţie de mucus şi de spasm bronşic reflex Mecanismele de reţinere a suspensiilor icircn aparatul respirator sunt reprezentate de impactul pe suprafaţa căilor respiratorii sedimentarea gravitaţională şi depunerea prin mişcarea browniană A fost demonstrat că pneumoniabronşita şi emfizemul cresc proporţional cu gradul de icircncărcare a plămacircnului cu pulberi Nivelul poluării aerului cu suspensii se corelează şi cu incidenţa bolilor respiratorii acute şi croniceCu privire la evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele icircn suspensie precizăm că DSP jud Satu Mare nu a efectuat icircn anul 2005 determinări pentru pulberi icircn suspensie din aer motiv pentru care nu se poate face o corelare icircntre prezenţa particulelor icircn suspensie şi riscul asupra stării de sănătate

Referitor la efectele poluări aerului asupra stării de sănătate menţionăm că icircntrucacirct pentru indicatorul poluări sedimentabile din aer determinate icircn mediul urban icircn cursul anului 2005 nu au fost icircnregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxim admise şi care sunt de 17gmplună precizăm că nu se poate stabili o influenţă asupra stării de sănătate ca urmare a influenţei acestui indicator

3Evoluţia

Icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr de 365 prelevări din care 204 depăşiri la probe gravimetrice şi nu s-au obţinut depăşiri la nici un metal determinat (plumb zinc cadmiu mangan cupru nichel) faţă de anul 2004 cacircnd s-au icircnregistrat 209 depăşiri la măsurători gravimetrice din 366 prelevări şi 50 ale limitei admise la cadmiu Menţionăm faptul că icircn anul 2005 nu s-au mai efectuat analize de cadmiu din cauza defecţiunii iremediabile a lămpii cu catod cavitar pentru determinarea cadmiului

Icircn decursul anului 2005 s-au efectuat 302 prelevări faţă de 358 icircn anul 2004 Diferenţa de număr a apărut din cauza defecţiunilor tehnice apărute s-a defectat pompa de prelevare amplasată icircn zona industrială iar repararea a durat 6 luni

Numărul depăşirilor icircn anul 2005 39 la probe gravimetrice şi 96 la plumb faţă de 2004 cacircnd din cele 358 determinări s-au obţinut 31 depăşiri la probe gravimetrice 44 la plumb 177 la cadmiu şi 88 la crom

plumb gravimetric

0

100

200

300

400

20

04 2

00

5

Număr depăşiri

Fig 3621 Numărul de depăşiri din numărul total de pulberi icircn suspensie la analize de metale grele (plumb) şi măsurători gravimetrice

Icircn urma elaborării inventarului anual de emisii s-au constatat că transporturile au contribuit icircn mare parte la emisiile de poluanţi icircn atmosferă după cum urmează icircn 9927 la emisiile de Pbicircn 9823 la emisiile de Cuicircn 9441 la emisiile de Znicircn 9430 la emisiile de COicircn 769 la emisiile de NOx

37 Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Controlul calităţii aerului este conceptul ce defineşte procesul de observare şi măsurare cantitativă calitativă şi repetitivă a concentraţiei unuia sau mai multor constituente din aer Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării se de prevenire a accentuării acesteia

Dintre ramurile economice cu emisii de substanţe poluante icircn judeţ se fac remarcate transporturile industria alimentară industria construcţiilor de maşini

39 Concluzii

Este necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

96 Concluzii

Icircn acest sens pentru a putea urmări poluarea de fond a municipiului se va dota APM Satu Mare cu o staţie automată de monitorizarea calităţii aerului de tip fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006 1038 Impactul transporturilor asupra mediului Emisii din transporturi

Icircn judeţul Satu Mare icircntacirclnim transporturi auto feroviare aeriene şi speciale Impactul cumulat al acestora asupra mediului este mare căile de transport modificacircnd conformaţia terenurilor şi schimbacircnd peisajul eco-urban

Transportul auto se desfăşoară icircn total pe 1606 km dintre care 268 km drumuri naţionale şi 1338 Km drumuri judeţene şi comunale Căile ferate icircnsumează 29132km prin judeţul Satu Mare iese din ţară pe la Halmeu magistrala 4 de transport feroviar Aeroportul Satu Mare are o pistă cu lungimea de 2500m liniile aeriene făcacircnd legătura cu capitala şi cu alte oraşe europeneDin categoria transporturi speciale se pot aminti transporturile prin conducte liniile de transport electric aerian liniile de transport de informaţie

Traficul auto icircn special icircn municipiul Satu Mare dar şi de-alungul principalelor şosele reprezintă principalul factor poluant atacirct al aerului cacirct şi al solului

2Poluantul analizat şi efectele salePulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichidSurse naturaleeruptii vulcanice eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului

Surse antropiceactivitatea industriala sistemul de incalzire a populatiei centralele termoelectrice Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete

Efecte asupra sanatatii populatieiDimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicariSunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii copiii varstnicii si astmaticiiCopiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer si in consecinta mai multi poluanti Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura ocolind practic filtrul natural din nas Sunt in mod special vulnerabili deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibilPoluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului respectiv tuse dureri in piept si dificultati respiratoriiExpunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura2 Metode de masurareMetoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM25 va fi stabilita potrivit art 47 din normativ

3 Norme ORDIN nr 592 din 25 iunie 2002Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

Faza 150 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007)40 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 250 ugm3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)20 ugm3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

(pana la 1 ianuarie 2010)

Există două grupe de sursă generatoare de praf cenuşă şi fum icircn atmosferă surse artificiale şi surse naturale Sursele artificiale cuprind icircn general toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi solizi şi gazoşi

Fumul constituie partea invizibilă a substanţelor care se elimină prin coşurile icircntreprinderilor industriale şi este constituit din vapori de apă gaze produşi incomplet arşi şi alte impurităţi eliberate cu ocazia arderii Cenuşa rezultă din combustibili soliziO altă sursă importantă generatoare de fum şi cenuşă este arderea combustibililor solizilichizi şi gazoşi icircn scop domestic

Creşterea producţiei industriale circulaţia rutier arderea gunoaielor sunt tot atacirctea cauze care fac ca icircn ultimul timp să devină tot mai acută poluarea atmosferică care are urmări neplăcute adesea grave asupra omului şi mediului său icircnconjurător sub diferite forme murdăreşte locuinţele icircmpiedică creşterea plantelor diminuează valoarea produselor agricole reduce vizibilitatea şi aduagă mirosuri neplăcute mediului ambiant şi cel mai important afectează sănătatea omului

La acestea se adaugă icircncă multe alte categorii de pagube produse de poluarea atmosferei reprezentate prin icircnlocuirea şi protejarea aparatelor de precizie menţinerea curăţeniei icircn industria alimentară fără a mai discuta la cacirct se ridică cheltuielile medicale şi timpul nefolosit din cauza incapacităţii pentru muncă datorită poluării atmosferei

Particulele icircn suspensie din aer se pot include icircn racircndul poluanţilor iritanţiPe lacircngă alte efecte posibile dependente de natura lor au şi un efect iritant Acest efect este variabil icircn funcţie de natura dimensiunea şi concentraţia lor icircn atmosferă Efectul iritant este mai pronunţat icircn cazul unei reactivităţi chimice importante a substanţei existente sub formă de suspensie sau cacircnd prin formă şi duritate pot leza mucoasa icircn momentul impactului Dimensiunea condiţionează nivelul din aparatul respirator la care se realizează efectul iritantiar concentraţia mai mare suprasolicită mecanismele de clearance pulmonar Procesul patologic este icircnsoţit de hipersecreţie de mucus şi de spasm bronşic reflex Mecanismele de reţinere a suspensiilor icircn aparatul respirator sunt reprezentate de impactul pe suprafaţa căilor respiratorii sedimentarea gravitaţională şi depunerea prin mişcarea browniană A fost demonstrat că pneumoniabronşita şi emfizemul cresc proporţional cu gradul de icircncărcare a plămacircnului cu pulberi Nivelul poluării aerului cu suspensii se corelează şi cu incidenţa bolilor respiratorii acute şi croniceCu privire la evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele icircn suspensie precizăm că DSP jud Satu Mare nu a efectuat icircn anul 2005 determinări pentru pulberi icircn suspensie din aer motiv pentru care nu se poate face o corelare icircntre prezenţa particulelor icircn suspensie şi riscul asupra stării de sănătate

Referitor la efectele poluări aerului asupra stării de sănătate menţionăm că icircntrucacirct pentru indicatorul poluări sedimentabile din aer determinate icircn mediul urban icircn cursul anului 2005 nu au fost icircnregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxim admise şi care sunt de 17gmplună precizăm că nu se poate stabili o influenţă asupra stării de sănătate ca urmare a influenţei acestui indicator

3Evoluţia

Icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr de 365 prelevări din care 204 depăşiri la probe gravimetrice şi nu s-au obţinut depăşiri la nici un metal determinat (plumb zinc cadmiu mangan cupru nichel) faţă de anul 2004 cacircnd s-au icircnregistrat 209 depăşiri la măsurători gravimetrice din 366 prelevări şi 50 ale limitei admise la cadmiu Menţionăm faptul că icircn anul 2005 nu s-au mai efectuat analize de cadmiu din cauza defecţiunii iremediabile a lămpii cu catod cavitar pentru determinarea cadmiului

Icircn decursul anului 2005 s-au efectuat 302 prelevări faţă de 358 icircn anul 2004 Diferenţa de număr a apărut din cauza defecţiunilor tehnice apărute s-a defectat pompa de prelevare amplasată icircn zona industrială iar repararea a durat 6 luni

Numărul depăşirilor icircn anul 2005 39 la probe gravimetrice şi 96 la plumb faţă de 2004 cacircnd din cele 358 determinări s-au obţinut 31 depăşiri la probe gravimetrice 44 la plumb 177 la cadmiu şi 88 la crom

plumb gravimetric

0

100

200

300

400

20

04 2

00

5

Număr depăşiri

Fig 3621 Numărul de depăşiri din numărul total de pulberi icircn suspensie la analize de metale grele (plumb) şi măsurători gravimetrice

Icircn urma elaborării inventarului anual de emisii s-au constatat că transporturile au contribuit icircn mare parte la emisiile de poluanţi icircn atmosferă după cum urmează icircn 9927 la emisiile de Pbicircn 9823 la emisiile de Cuicircn 9441 la emisiile de Znicircn 9430 la emisiile de COicircn 769 la emisiile de NOx

37 Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Controlul calităţii aerului este conceptul ce defineşte procesul de observare şi măsurare cantitativă calitativă şi repetitivă a concentraţiei unuia sau mai multor constituente din aer Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării se de prevenire a accentuării acesteia

Dintre ramurile economice cu emisii de substanţe poluante icircn judeţ se fac remarcate transporturile industria alimentară industria construcţiilor de maşini

39 Concluzii

Este necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

96 Concluzii

Icircn acest sens pentru a putea urmări poluarea de fond a municipiului se va dota APM Satu Mare cu o staţie automată de monitorizarea calităţii aerului de tip fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006 1038 Impactul transporturilor asupra mediului Emisii din transporturi

Icircn judeţul Satu Mare icircntacirclnim transporturi auto feroviare aeriene şi speciale Impactul cumulat al acestora asupra mediului este mare căile de transport modificacircnd conformaţia terenurilor şi schimbacircnd peisajul eco-urban

Transportul auto se desfăşoară icircn total pe 1606 km dintre care 268 km drumuri naţionale şi 1338 Km drumuri judeţene şi comunale Căile ferate icircnsumează 29132km prin judeţul Satu Mare iese din ţară pe la Halmeu magistrala 4 de transport feroviar Aeroportul Satu Mare are o pistă cu lungimea de 2500m liniile aeriene făcacircnd legătura cu capitala şi cu alte oraşe europeneDin categoria transporturi speciale se pot aminti transporturile prin conducte liniile de transport electric aerian liniile de transport de informaţie

Traficul auto icircn special icircn municipiul Satu Mare dar şi de-alungul principalelor şosele reprezintă principalul factor poluant atacirct al aerului cacirct şi al solului

(pana la 1 ianuarie 2010)

Există două grupe de sursă generatoare de praf cenuşă şi fum icircn atmosferă surse artificiale şi surse naturale Sursele artificiale cuprind icircn general toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi solizi şi gazoşi

Fumul constituie partea invizibilă a substanţelor care se elimină prin coşurile icircntreprinderilor industriale şi este constituit din vapori de apă gaze produşi incomplet arşi şi alte impurităţi eliberate cu ocazia arderii Cenuşa rezultă din combustibili soliziO altă sursă importantă generatoare de fum şi cenuşă este arderea combustibililor solizilichizi şi gazoşi icircn scop domestic

Creşterea producţiei industriale circulaţia rutier arderea gunoaielor sunt tot atacirctea cauze care fac ca icircn ultimul timp să devină tot mai acută poluarea atmosferică care are urmări neplăcute adesea grave asupra omului şi mediului său icircnconjurător sub diferite forme murdăreşte locuinţele icircmpiedică creşterea plantelor diminuează valoarea produselor agricole reduce vizibilitatea şi aduagă mirosuri neplăcute mediului ambiant şi cel mai important afectează sănătatea omului

La acestea se adaugă icircncă multe alte categorii de pagube produse de poluarea atmosferei reprezentate prin icircnlocuirea şi protejarea aparatelor de precizie menţinerea curăţeniei icircn industria alimentară fără a mai discuta la cacirct se ridică cheltuielile medicale şi timpul nefolosit din cauza incapacităţii pentru muncă datorită poluării atmosferei

Particulele icircn suspensie din aer se pot include icircn racircndul poluanţilor iritanţiPe lacircngă alte efecte posibile dependente de natura lor au şi un efect iritant Acest efect este variabil icircn funcţie de natura dimensiunea şi concentraţia lor icircn atmosferă Efectul iritant este mai pronunţat icircn cazul unei reactivităţi chimice importante a substanţei existente sub formă de suspensie sau cacircnd prin formă şi duritate pot leza mucoasa icircn momentul impactului Dimensiunea condiţionează nivelul din aparatul respirator la care se realizează efectul iritantiar concentraţia mai mare suprasolicită mecanismele de clearance pulmonar Procesul patologic este icircnsoţit de hipersecreţie de mucus şi de spasm bronşic reflex Mecanismele de reţinere a suspensiilor icircn aparatul respirator sunt reprezentate de impactul pe suprafaţa căilor respiratorii sedimentarea gravitaţională şi depunerea prin mişcarea browniană A fost demonstrat că pneumoniabronşita şi emfizemul cresc proporţional cu gradul de icircncărcare a plămacircnului cu pulberi Nivelul poluării aerului cu suspensii se corelează şi cu incidenţa bolilor respiratorii acute şi croniceCu privire la evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele icircn suspensie precizăm că DSP jud Satu Mare nu a efectuat icircn anul 2005 determinări pentru pulberi icircn suspensie din aer motiv pentru care nu se poate face o corelare icircntre prezenţa particulelor icircn suspensie şi riscul asupra stării de sănătate

Referitor la efectele poluări aerului asupra stării de sănătate menţionăm că icircntrucacirct pentru indicatorul poluări sedimentabile din aer determinate icircn mediul urban icircn cursul anului 2005 nu au fost icircnregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxim admise şi care sunt de 17gmplună precizăm că nu se poate stabili o influenţă asupra stării de sănătate ca urmare a influenţei acestui indicator

3Evoluţia

Icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr de 365 prelevări din care 204 depăşiri la probe gravimetrice şi nu s-au obţinut depăşiri la nici un metal determinat (plumb zinc cadmiu mangan cupru nichel) faţă de anul 2004 cacircnd s-au icircnregistrat 209 depăşiri la măsurători gravimetrice din 366 prelevări şi 50 ale limitei admise la cadmiu Menţionăm faptul că icircn anul 2005 nu s-au mai efectuat analize de cadmiu din cauza defecţiunii iremediabile a lămpii cu catod cavitar pentru determinarea cadmiului

Icircn decursul anului 2005 s-au efectuat 302 prelevări faţă de 358 icircn anul 2004 Diferenţa de număr a apărut din cauza defecţiunilor tehnice apărute s-a defectat pompa de prelevare amplasată icircn zona industrială iar repararea a durat 6 luni

Numărul depăşirilor icircn anul 2005 39 la probe gravimetrice şi 96 la plumb faţă de 2004 cacircnd din cele 358 determinări s-au obţinut 31 depăşiri la probe gravimetrice 44 la plumb 177 la cadmiu şi 88 la crom

plumb gravimetric

0

100

200

300

400

20

04 2

00

5

Număr depăşiri

Fig 3621 Numărul de depăşiri din numărul total de pulberi icircn suspensie la analize de metale grele (plumb) şi măsurători gravimetrice

Icircn urma elaborării inventarului anual de emisii s-au constatat că transporturile au contribuit icircn mare parte la emisiile de poluanţi icircn atmosferă după cum urmează icircn 9927 la emisiile de Pbicircn 9823 la emisiile de Cuicircn 9441 la emisiile de Znicircn 9430 la emisiile de COicircn 769 la emisiile de NOx

37 Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Controlul calităţii aerului este conceptul ce defineşte procesul de observare şi măsurare cantitativă calitativă şi repetitivă a concentraţiei unuia sau mai multor constituente din aer Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării se de prevenire a accentuării acesteia

Dintre ramurile economice cu emisii de substanţe poluante icircn judeţ se fac remarcate transporturile industria alimentară industria construcţiilor de maşini

39 Concluzii

Este necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

96 Concluzii

Icircn acest sens pentru a putea urmări poluarea de fond a municipiului se va dota APM Satu Mare cu o staţie automată de monitorizarea calităţii aerului de tip fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006 1038 Impactul transporturilor asupra mediului Emisii din transporturi

Icircn judeţul Satu Mare icircntacirclnim transporturi auto feroviare aeriene şi speciale Impactul cumulat al acestora asupra mediului este mare căile de transport modificacircnd conformaţia terenurilor şi schimbacircnd peisajul eco-urban

Transportul auto se desfăşoară icircn total pe 1606 km dintre care 268 km drumuri naţionale şi 1338 Km drumuri judeţene şi comunale Căile ferate icircnsumează 29132km prin judeţul Satu Mare iese din ţară pe la Halmeu magistrala 4 de transport feroviar Aeroportul Satu Mare are o pistă cu lungimea de 2500m liniile aeriene făcacircnd legătura cu capitala şi cu alte oraşe europeneDin categoria transporturi speciale se pot aminti transporturile prin conducte liniile de transport electric aerian liniile de transport de informaţie

Traficul auto icircn special icircn municipiul Satu Mare dar şi de-alungul principalelor şosele reprezintă principalul factor poluant atacirct al aerului cacirct şi al solului

3Evoluţia

Icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr de 365 prelevări din care 204 depăşiri la probe gravimetrice şi nu s-au obţinut depăşiri la nici un metal determinat (plumb zinc cadmiu mangan cupru nichel) faţă de anul 2004 cacircnd s-au icircnregistrat 209 depăşiri la măsurători gravimetrice din 366 prelevări şi 50 ale limitei admise la cadmiu Menţionăm faptul că icircn anul 2005 nu s-au mai efectuat analize de cadmiu din cauza defecţiunii iremediabile a lămpii cu catod cavitar pentru determinarea cadmiului

Icircn decursul anului 2005 s-au efectuat 302 prelevări faţă de 358 icircn anul 2004 Diferenţa de număr a apărut din cauza defecţiunilor tehnice apărute s-a defectat pompa de prelevare amplasată icircn zona industrială iar repararea a durat 6 luni

Numărul depăşirilor icircn anul 2005 39 la probe gravimetrice şi 96 la plumb faţă de 2004 cacircnd din cele 358 determinări s-au obţinut 31 depăşiri la probe gravimetrice 44 la plumb 177 la cadmiu şi 88 la crom

plumb gravimetric

0

100

200

300

400

20

04 2

00

5

Număr depăşiri

Fig 3621 Numărul de depăşiri din numărul total de pulberi icircn suspensie la analize de metale grele (plumb) şi măsurători gravimetrice

Icircn urma elaborării inventarului anual de emisii s-au constatat că transporturile au contribuit icircn mare parte la emisiile de poluanţi icircn atmosferă după cum urmează icircn 9927 la emisiile de Pbicircn 9823 la emisiile de Cuicircn 9441 la emisiile de Znicircn 9430 la emisiile de COicircn 769 la emisiile de NOx

37 Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Controlul calităţii aerului este conceptul ce defineşte procesul de observare şi măsurare cantitativă calitativă şi repetitivă a concentraţiei unuia sau mai multor constituente din aer Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării se de prevenire a accentuării acesteia

Dintre ramurile economice cu emisii de substanţe poluante icircn judeţ se fac remarcate transporturile industria alimentară industria construcţiilor de maşini

39 Concluzii

Este necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

96 Concluzii

Icircn acest sens pentru a putea urmări poluarea de fond a municipiului se va dota APM Satu Mare cu o staţie automată de monitorizarea calităţii aerului de tip fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006 1038 Impactul transporturilor asupra mediului Emisii din transporturi

Icircn judeţul Satu Mare icircntacirclnim transporturi auto feroviare aeriene şi speciale Impactul cumulat al acestora asupra mediului este mare căile de transport modificacircnd conformaţia terenurilor şi schimbacircnd peisajul eco-urban

Transportul auto se desfăşoară icircn total pe 1606 km dintre care 268 km drumuri naţionale şi 1338 Km drumuri judeţene şi comunale Căile ferate icircnsumează 29132km prin judeţul Satu Mare iese din ţară pe la Halmeu magistrala 4 de transport feroviar Aeroportul Satu Mare are o pistă cu lungimea de 2500m liniile aeriene făcacircnd legătura cu capitala şi cu alte oraşe europeneDin categoria transporturi speciale se pot aminti transporturile prin conducte liniile de transport electric aerian liniile de transport de informaţie

Traficul auto icircn special icircn municipiul Satu Mare dar şi de-alungul principalelor şosele reprezintă principalul factor poluant atacirct al aerului cacirct şi al solului

Icircn urma elaborării inventarului anual de emisii s-au constatat că transporturile au contribuit icircn mare parte la emisiile de poluanţi icircn atmosferă după cum urmează icircn 9927 la emisiile de Pbicircn 9823 la emisiile de Cuicircn 9441 la emisiile de Znicircn 9430 la emisiile de COicircn 769 la emisiile de NOx

37 Sistemul de monitorizare a calităţii aerului

Controlul calităţii aerului este conceptul ce defineşte procesul de observare şi măsurare cantitativă calitativă şi repetitivă a concentraţiei unuia sau mai multor constituente din aer Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării se de prevenire a accentuării acesteia

Dintre ramurile economice cu emisii de substanţe poluante icircn judeţ se fac remarcate transporturile industria alimentară industria construcţiilor de maşini

39 Concluzii

Este necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

96 Concluzii

Icircn acest sens pentru a putea urmări poluarea de fond a municipiului se va dota APM Satu Mare cu o staţie automată de monitorizarea calităţii aerului de tip fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006 1038 Impactul transporturilor asupra mediului Emisii din transporturi

Icircn judeţul Satu Mare icircntacirclnim transporturi auto feroviare aeriene şi speciale Impactul cumulat al acestora asupra mediului este mare căile de transport modificacircnd conformaţia terenurilor şi schimbacircnd peisajul eco-urban

Transportul auto se desfăşoară icircn total pe 1606 km dintre care 268 km drumuri naţionale şi 1338 Km drumuri judeţene şi comunale Căile ferate icircnsumează 29132km prin judeţul Satu Mare iese din ţară pe la Halmeu magistrala 4 de transport feroviar Aeroportul Satu Mare are o pistă cu lungimea de 2500m liniile aeriene făcacircnd legătura cu capitala şi cu alte oraşe europeneDin categoria transporturi speciale se pot aminti transporturile prin conducte liniile de transport electric aerian liniile de transport de informaţie

Traficul auto icircn special icircn municipiul Satu Mare dar şi de-alungul principalelor şosele reprezintă principalul factor poluant atacirct al aerului cacirct şi al solului

Icircn acest sens pentru a putea urmări poluarea de fond a municipiului se va dota APM Satu Mare cu o staţie automată de monitorizarea calităţii aerului de tip fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006 1038 Impactul transporturilor asupra mediului Emisii din transporturi

Icircn judeţul Satu Mare icircntacirclnim transporturi auto feroviare aeriene şi speciale Impactul cumulat al acestora asupra mediului este mare căile de transport modificacircnd conformaţia terenurilor şi schimbacircnd peisajul eco-urban

Transportul auto se desfăşoară icircn total pe 1606 km dintre care 268 km drumuri naţionale şi 1338 Km drumuri judeţene şi comunale Căile ferate icircnsumează 29132km prin judeţul Satu Mare iese din ţară pe la Halmeu magistrala 4 de transport feroviar Aeroportul Satu Mare are o pistă cu lungimea de 2500m liniile aeriene făcacircnd legătura cu capitala şi cu alte oraşe europeneDin categoria transporturi speciale se pot aminti transporturile prin conducte liniile de transport electric aerian liniile de transport de informaţie

Traficul auto icircn special icircn municipiul Satu Mare dar şi de-alungul principalelor şosele reprezintă principalul factor poluant atacirct al aerului cacirct şi al solului