sulf (so2), în perioada 2010-2013 site/sedinte consiliu/30.04.2010/program ca jud… · zonele...

1

ROMÂNIA PROIECT

JUDEŢUL GORJ

CONSILIUL JUDEŢEAN

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele

Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu

pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul dioxid de

sulf (SO2), în perioada 2010-2013

CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ

Având în vedere:

-Expunerea de motive la proiectul de hotărâre;

-Raportul de specialitate întocmit de arhitectul şef al Consiliului Judeţean Gorj;

-Raportul de avizare al Comisiei pentru industrie, agricultură, silvicultură şi protecţia

mediului;

-Raportul de avizare al Comisiei juridice şi de administraţie publică locală;

-Anunţurile Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj, publicate în zilele de 22.01.2010,

16.02.2010 şi respectiv 11.03.2010 pe site-ul instituţiei (www.apmgj.ro);

-Procesele-verbale nr. 2676/13.04.2010, nr.2723/14.04.2010 şi nr.2774/15.04.2010, încheiate

cu ocazia dezbaterilor publice care au avut la Rovinari, Tg-Jiu şi Turceni;

-Adresa nr.2900 din 20.04.2010 a Comisiei Tehnice, înregistrată la Consiliul Judeţean Gorj

sub nr.3417 din 20.04.2010;

-Prevederile art.91, alin.1, lit.b, coroborat cu art.91, alin.3, lit.d din Legea administraţiei

publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

-Prevederile Ordinului Prefectului – Judeţul Gorj nr. 227/17.12.2007 privind înfiinţarea

Comisiei

tehnice pentru elaborarea programelor de gestionare a calităţii aerului;

-Prevederile H.G. nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi

programelor de gestionare a calităţii aerului;

-Prevederile Ordinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 35/2007 privind

aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a

calităţii aerului;

-Prevederile H.G. nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la

elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul;

http://www.cjgorj.ro/webnou/comisia6.asp



http://www.apmgj.ro/

2

În temeiul art.97, alin.1, din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare

H O T Ă R Ă Ş T E:

Art.1. Se aprobă Programul integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele Rovinari

pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru

indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2), în

perioada 2010-2013, conform anexei parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Direcţia urbanism, dezvoltare şi amenajare teritorială din cadrul Consiliului Judeţean Gorj,

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi consiliile locale Rovinari, Tg-Jiu şi Turceni vor duce la

îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art.3. Hotărârea privind aprobarea Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru

zonele Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu

pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2), în

perioada 2010-2013, se va afişa la sediul Consiliului Judeţean Gorj şi pe propria pagină de internet

(www.cjgorj.ro), precum şi pe pagina de internet a Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Gorj

(www.apmgj.ro) în termen de 5 zile de la adoptare.

PREŞEDINTE, CONTRASEMNEAZĂ,

Ion Călinoiu SECRETAR JUDEŢ,

Zoica Zamfirescu

Nr. __

Adoptată în şedinţa din ______2010

Cu un număr de __ voturi

Din totalul numărului de consilieri

http://www.cjgorj.ro/


3

CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ

EXPUNERE DE MOTIVE

la proiectul de hotărâre privind aprobarea

Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele Rovinari

pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu

pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul

dioxid de sulf (SO2), în perioada 2010-2013

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a monitorizat starea de calitate a aerului

din judeţul Gorj atât prin intermediul analizelor efectuate cu ajutorul aparaturii din

dotarea laboratorului de analize fizico-chimice, cât şi cu ajutorul staţiilor automate de

monitorizare a calităţii aerului amplasate în trei puncte de prelevare din judeţ,

respectiv zonele Tg.Jiu, Rovinari şi Turceni.

Pe baza datelor înregistrate în anii calendaristici 2008 şi 2009 la Staţiile de tip

industrial de monitorizare a calităţii aerului, corelate cu rezultatele studiilor de

evaluare a calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer la nivelul

judeţului, s-a constatat depăşirea valorilor limită ale concentraţiilor în aerul

înconjurător (imisii) pentru indicatorii:

pulberi în suspensie şi dioxid de sulf în zona Rovinari

pulberi în suspensie în zona Tg.Jiu

dioxid de sulf în zona Turceni

Urmare a constatărilor Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Gorj, a apărut

necesitatea elaborării Programului integrat de gestionare a calităţii aerului,

pentru zonele Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în

suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi

Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2), în perioada 2010-2013.

Temeiul legal la elaborarea programului de gestionare a calităţii aerului îl

constituie prevederile:

4

Hotărârea Guvernului României nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în

aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 35/2007 privind

aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi


HG 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea

anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul;

Potrivit actelor normative mai sus invocate, Comisia tehnică pentru elaborarea

programelor de gestionare a calităţii aerului, constituită prin Ordinul Prefectului –

judeţul Gorj nr.227/17.12.2007 a procedat la elaborarea proiectului programului de

gestionare a calităţii aerului ce a fost supus dezbaterii publice prin afişarea pe site-ul

Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj, cât şi prin organizarea de întâlniri publice.

Ca urmare a definitivării Programului de gestionare a calităţii aerului, pe baza

analizei observaţiilor şi propunerilor rezultate în urma consultării publicului, prin

adresa nr.3417/20.04.2010, Comisia tehnică a solicitat Consiliului Judeţean Gorj

aprobarea prin hotărâre a prezentului program de gestionare a calităţii aerului.

În conformitate cu prevederile art.15, alin.1 din H.G. nr.543/2004 privind

elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii

aerului ,,Programul de gestionare se aprobă prin hotărâre a consiliului local sau

judeţean, după cum programul priveşte una sau mai multe localităţi ori întreg judeţul,

în termen de 90 de zile de la finalizarea lui.”

Obiectivul Programului de gestionare a calităţii aerului

În zonele şi aglomerările în care, în urma evaluării calităţii aerului, se constată

că valorile concentraţiilor în aerul înconjurător (imisii) pentru unul sau mai mulţi

poluanţi depăşesc valorile limită şi/sau valorile ţintă, autoritatea publică teritorială de

protecţie a mediului iniţiază elaborarea programului de gestionare şi, respectiv, a

programului integrat de gestionare în cazul în care poluarea atmosferei se datorează

mai multor poluanţi.

Elaborarea şi punerea în aplicare a programelor de gestionare a calităţii aerului

se realizează în vederea menţinerii concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător

5

sub valoarea limită şi sub valoarea ţintă, stabilite prin reglementările în vigoare, şi

atingerii într-o perioadă dată a acestora, în cazul în care sunt depăşite, precum şi

stabilirea responsabilităţilor ce revin autorităţilor implicate în elaborarea acestor

planuri şi programe de gestionare.

Programul elaborat cuprinde totalitatea măsurilor/acţiunilor ce se vor realiza în

perioada 2010 - 2013, termenele şi responsabilităţile necesare în vederea încadrării

valorilor de imisie în zonele Tg.Jiu, Rovinari şi Turceni la indicatorii dioxid de sulf şi

pulberi în suspensie, sub valorile limită reglementate

Având în vedere prevederile actelor normative menţionate, propun

Consiliului Judeţean Gorj aprobarea proiectului de hotărâre în forma prezentată.

INIŢIATOR PROIECT

PREŞEDINTE,

ION CĂLINOIU

6

ROMÂNIA

JUDEŢUL GORJ

CONSILIUL JUDEŢEAN

DIRECŢIA URBANISM, DEZVOLTARE ŞI

AMENAJARE TERITORIALĂ

RAPORT DE SPECIALITATE

la proiectul de hotărâre privind aprobarea

Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele Rovinari --pentru

indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru indicatorul

pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2), în perioada

2010-2013

Prin prezentul proiect de hotărâre se propune Consiliului Judeţean Gorj

aprobarea unei hotărâri privind Programul integrat de gestionare a calităţii aerului,

pentru zonele Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie

(PM 10), Tg.Jiu pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru

indicatorul dioxid de sulf (SO2), în perioada 2010-2013 .

Temeiul legal la elaborarea programului de gestionare a calităţii aerului îl

constituie prevederile:

Hotărârea Guvernului României nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în

aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 35/2007 privind

aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi


HG 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea

anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul;

Potrivit actelor normative mai sus invocate, Comisia tehnică pentru elaborarea

programelor de gestionare a calităţii aerului, constituită prin Ordinul Prefectului –

judeţul Gorj nr.227/17.12.2007 a procedat la elaborarea proiectului programului de

gestionare a calităţii aerului ce a fost supus dezbaterii publice prin afişarea pe site-ul

Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj, cât şi prin organizarea de întâlniri publice.

7

Ca urmare a definitivării Programului de gestionare a calităţii aerului, pe baza

analizei observaţiilor şi propunerilor rezultate în urma consultării publicului, prin

adresa nr.3417/20.04.2010, Comisia tehnică a solicitat Consiliului Judeţean Gorj

aprobarea prin hotărâre a prezentului program de gestionare a calităţii aerului.

În conformitate cu prevederile art.15, alin.1 din H.G. nr.543/2004 privind

elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii

aerului ,,Programul de gestionare se aprobă prin hotărâre a consiliului local sau

judeţean, după cum programul priveşte una sau mai multe localităţi ori întreg judeţul,

în termen de 90 de zile de la finalizarea lui.”

Programul integrat de gestionare a calităţii aerului la nivelul judeţului Gorj este

un document complex ce are drept scop protecţia sănătăţii umane şi a ecosistemelor

prin aplicarea unor măsuri necesare menţinerii concentraţiilor poluanţilor în aerul

înconjurător sub valoarea limită şi sub valoarea ţintă, stabilite prin reglementările în

vigoare, şi atingerii într-o perioadă dată a acestora, în cazul în care sunt depăşite,

precum şi stabilirea responsabilităţilor ce revin autorităţilor implicate în elaborarea

acestor planuri şi programe de gestionare.

Prin cunoaşterea şi aplicarea prezentului Program se creează premisele unui

mediu curat şi sănătos ca urmare a implementării măsurilor/acţiunilor necesare ce se

vor realiza în perioada 2010 - 2013, în vederea încadrării valorilor concentraţiilor în

aerul înconjurător sub valorile limită reglementate, în zonele Tg.Jiu, Rovinari şi

Turceni, la indicatorii dioxid de sulf şi pulberi în suspensie, fracţiunea PM 10.

Având în vedere prevederile legale menţionate precum şi importanţa acestui

Program şi aplicabilitatea lui la nivelul judeţului, propunem Consiliului Judeţean Gorj

aprobarea lui în forma prezentată.

DIRECŢIA URBANISM, DEZVOLTARE ŞI

AMENAJARE TERITORIALĂ

ARHITECT ŞEF,

Victor Anca

8

JUDETUL GORJ

9

Capitolul 1 – Dispoziţii Generale 1.1 Introducere

In secolul XXI , poluarea mediului inconjurator este o problema stringenta la scara mondiala, omul fiind una dintre cauzele principale care duc la transformarea naturii . In aceasta situatie, a spera ca totul se va rezolva de la sine ar fi pentru civilizatie o superficialitate de neiertat. « De la sine », totul poate numai sa se distruga. Se impune ca necesitatile civilizatiei sa nu depaseasca posibilitatile de regenerare ale biosferei, dar acest fapt nu se ia tot timpul in consideratie. Tot mai des se vehiculează ideea ca omenirea se afla in pragul unei crize ecologice. Măsura impactului antropogen asupra mediului se exprima prin faptul ca raspunsul biosferei nu apare spontan, ci dupa o perioada oarecare de timp care depinde de caracterul impactului. Capacitatea planetei de a sustine omenirea este determinata nu numai de necesitatile noastre esentiale de hrana, dar si de graba cu care consumam o gama larga de resurse, de cantitatile de deseuri pe care le generam, de tehnologiile pe care le alegem pentru diferitele activitati, precum si de capacitatea de mobilizare in fata amenintarilor majore. Probleme globale, precum distrugerea stratului de ozon sau efectul de sera, au scos la iveala si pericolul de a depasi capacitatea planetei de a « absorbi » deseurile noastre. Continuarea acestui curs incepe sa devina riscanta. N-au mai ramas decat unul sau doua decenii inainte ca sansa de a ataca problemele cu care ne confruntam sa fie pierduta. Este necesara o noua etica fata de modul in care ne asumamresponsabilitatea fata de noi insine si fata de planeta. Sa nu uitam ca suntem responsabili si pentru generatiile viitoare

În acest context, protecţia mediului a devenit o preocupare permanentă a instituţiilor publice cu responsabilităţi în domeniu şi reprezintă una din cele mai importante activităţi desfăşurate de organizaţiile neguvernamentale. Acest lucru este confirmat nu numai de semnalele care vin din partea organismelor de specialitate şi a oamenilor de ştiinţă, cât şi de datele care prezintă evoluţia calităţii factorilor de mediu la nivel global.

Judetul Gorj incadrat in Regiunea de Desvoltare Sud-Vest Oltenia reprezinta prin suprafata sa de numai 2,4% din teritoriul tarii, cu o populatie de cca. 1,7% din total, unul din judetele mici.Poluarea este deobicei generata în orase, unde in afara concentrarii populatiei se dezvolta si importante industrii.

Judetul Gorj se confrunta am putea spune cu un "paradox": desi are o populatie urbana de 47% fata de media nationala de cca. 54%, are un nivel al poluarii important, generat de industriile dezvoltate aici. “Drama” a fost generata in timp de bogatiile de resurse energetice vitale din subsolul sau: carbunele si petrolul.

Independenta energetica a unei natiuni dovedita ca o necesitate in timp, readuce in fata decidentilor faptul ca optiunile lor trebuie sa depinda in egala masura de zestrea tarii, dar si de inteligenţa investită in timp pentru a asigura o dezvoltare durabilă. In tot arealul Olteniei, dar in special in judetul Gorj s-a produs in timp in domeniul energiei urmatoarea desfasurare de activitati industriale:

extragerea lignitului in special din cariere de suprafaţă ,activitate care a generat ocuparea unor mari suprafete de teren, sterilul rezultat din decopertare fiind depus pe alte noi suprafete, fapt ce a creat practic o noua geografie a zonei ;

lantul a continuat in binomul extragere-folosire, in cele doua mari termocentrale Turceni si Rovinari, care la randul lor consumă carbunele, eliminand pe cosuri pulberi si gaze , iar sub forma solida zgură si cenusă. Aceasta la randul ei a fost depozitata prin transport hidraulic in depozite ce ocupa mari suprafete, dar reprezinta in acelasi timp prin inaltimea si structura lor un potential rise de pierdere a stabilitatii.

10

1.2 Cadrul Legal Calitatea aerului este unul din domeniile în care Uniunea Europeană a adoptat foarte multe acte legislative, pe care România le-a transpus în legislaţia naţională şi pentru care şi-a asumat obligaţia de a le implementa în termen legal. Scopul principal a fost să se dezvolte o strategie completă, unitară prin stabilirea obiectivelor privind calitatea aerului pe termen lung. In 1996 Consiliul de Mediu a adoptat Directiva Cadru 96/62/EC privind managementul şi estimarea calităţii aerului, directivă care a introdus noi standarde de calitate pentru poluanţii atmosferici şi a definit principiile de bază în domeniul protecţiei atmosferei, respectiv:

Definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului în Uniunea Europeană, proiectate a evita, preveni sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;

Estimarea calităţii aerului în statele membre pe bază de metode şi criterii comune;

Obţinerea informaţiilor adecvate privind calitatea aerului şi asigurarea că aceste informaţii vor fi disponibile publicului, printre altele folosind pragurile de alertă;

Menţinerea calităţii aerului acolo unde este bun şi îmbunătăţirea acestuia în alte cazuri;

Strategia naţională privind protecţia atmosferei este dezvoltată astfel încât obiectivele privind calitatea aerului, prevăzute de legislaţia în vigoare, să poată fi atinse în perioada 2004 - 2007. După anul 2007 vor continua eforturile de atingere a obiectivelor privind calitatea aerului, prevăzute de noile cerinţe ale acquisului în domeniu.

Implementarea obiectivelor strategice în domeniul protecţiei atmosferei, cuprinse în legislaţia europeană, transpuse în legislaţia naţională, precum şi a obligaţiilor ce decurg în convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte implică eforturi instituţionale şi financiare. Liniile strategice pentru perioada 2008 - 2013 sunt:

a) evaluarea şi gestionarea integrată a calităţii aerului; b) implementarea cerinţelor de prevenire şi control integrat al poluării (IPPC); c) implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanţi în aer proveniţi de la

instalaţii mari de ardere; d) implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili proveniţi

din utilizarea solvenţilor în anumite activităţi şi instalaţii; e) implementarea cerinţelor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon; f) respectarea prevederilor naţionale în domeniul schimbărilor climatice; g) verificarea îndeplinirii obligaţiilor asumate prin ratificarea/aderarea la diferite

convenţii, tratate şi protocoale internaţionale. Calitatea aerului este caracterizată în funcţie de dinamica indicatorilor statistici de calitate a aerului şi evoluţia lor în timp. În Uniunea Europeană există valori limită unitare pentru indicatorii de calitate a aerului, conform Directivei Consiliului nr. 96/62/CE şi directivelor fiice (Directiva Consiliului nr.1999/30/CE privind valorile limită pentru SO2, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi Pb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon). Transpunerea acestora s-a realizat în România prin adoptarea urmatoarelor acte legislative: • O.U.G. nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei (M.Of. nr. 63/06.12.2000), modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001(M.Of.. nr. 773/4.12.2001); • H.G. nr. 586/2004 (M.Of.nr.398/03.05.2004) privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului Integrat de Evaluare şi Gestionare a Calităţii Aerului (SNEGICA). • H.G. nr. 543/2004 (M.Of.nr.393/04.05.2004) privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului; • H.G. nr. 731/2004 (M.Of.nr.496/02.06.2004) privind aprobarea Strategiei

11

Naţionale pentru Protecţia Atmosferei; • H.G. nr. 738/2004 (M.Of.nr.476/27.05.2004) privind aprobarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei; • Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România (M. Of. nr. 739/09.10.2002) • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 35/2007 privind aprobarea metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului. • Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător (M.Of. nr. 765/21.10.2002). conform Angajamentelor asumate de România a fost realizat Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului prin dotarea autorităţilor locale pentru protecţia mediului cu echipamente de monitorizare automată a calităţii aerului (staţii automate) şi cu echipamente de laborator aferente. În judeţul Gorj au fost amplasate, cu respectarea reglementărilor în vigoare, 3 staţii automate de tip industrial de monitorizare a calităţii aerului amplasate în zonele Tg.Jiu (Gj1), Rovinari (GJ2) şi Turceni (GJ 3). Un obiectiv deosebit de important al Directivei cadru 96/62/CE îl reprezintă cel de informare a publicului privind calitatea aerului înconjurător , atât prin intermediul panourilor de informare exterioare şi interioare, cât şi al site-ului www.calitateaer.ro unde sunt postate datele furnizate de întreaga reţea de monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional. Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a monitorizat starea de calitate a aerului din judeţul Gorj atât prin intermediul analizelor efectuate cu ajutorul aparaturii din dotarea laboratorului de analize fizico-chimice, cât şi cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului amplasate în cele 3 puncte de prelevare din judeţ. Pe baza datelor înregistrate în anii calendaristici 2008 şi 2009 la Staţia de tip industrial de monitorizare a calităţii aerului GJ 2 amplasată în zona Rovinari, corelate cu rezultatele studiilor de evaluare a calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer, la nivelul judeţului Gorj s-a constatat depăşirea numărului permis de depăşiri şi/sau depăşirea valorilor limită de imisie la indicatorii:

pulberi în suspensie şi dioxid de sulf în zona Rovinari

pulberi în suspensie în zona Tg.Jiu

dioxid de sulf în zona Turceni Astfel, în conformitate cu legislaţia în vigoare a apărut necesitatea elaborării Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2), program ce va cuprinde totalitatea măsurilor/acţiunilor , termene şi responsabilităţi necesare în vederea încadrării valorilor de imisie la indicatorii dioxid de sulf şi pulberi în suspensie sub valorile limită reglementate . Elaborarea programului de gestionare a calitatii aerului se realizează în conformitate cu următoarele prevederi:

Ordinul Prefectului – Judeţul Gorj nr. 227/17.12.2007 privind înfiinţarea Comisiei tehnice pentru elaborarea programelor de gestionare a calităţii aerului;

Hotărârea Guvernului României nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

Comisia Tehnica îşi desfăşoară activitatea în şedinţe publice, în baza ROF-ului stabilit si aprobat. Coordonatorul activităţii si Preşedinte al Comisiei este Directorul Coordonator al

12

APM Gorj. În activitatea sa, Comisia Tehnica poate solicita ca la sedintele sale sa participe experti (persoane fizice sau juridice) care prin experienta lor sa ajute la identificarea surselor de poluare si la luarea celor mai bune decizii în vederea gestionarii calitatii aerului . Hotarârile Comisiei Tehnice se iau doar în cadrul sedintelor, prin vot al membrilor. O hotarâre este considerata adoptata daca este votata de jumatate+1 din numarul de membri care alcatuiesc ComisiaTehnica Documentul elaborat de către Comisia Tehnică este necesar a fi aprobat prin Hotărâre de Consiliu Judeţean. Anterior, în baza HG 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la anumite planuri şi programe de mediu, se realizează consultarea publicului privind propunerea de program, în cadrul unor dezbateri publice, astfel :

Luni 12 aprilie 2010, orele 16,00, la sediul Primăriei Municipiului Tg.Jiu

Marţi 13 aprilie 2010, orele 16, 00 la sediul Primăriei Oraşului Rovinari

Miercuri 14 aprilie 2010, orele 16, 00 la sediul Primăriei Oraşului Turceni Publicul are dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor privind programul menţionat, propunerea de program putând fi consultată până la data de 12 aprilie 2010 la sediul APM Gorj din Tg.Jiu, Str. Unirii nr.76, de luni până vineri, între orele 8.30 – 14.00, precum şi în cadrul şedinţelor de dezbatere publică . În vederea cuantificării efectelor produse de implementarea măsurilor stabilite, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj va monitoriza calitatea aerului prin intermediul staţiilor automate în cele trei zone, ştiut fiind faptul că mediul urban este un mare consumator de resurse, un producător major de emisii poluante rezultate din industrie, trafic şi alte surse difuze , fiind caracterizat de o densitate mare a populaţiei şi de concentrarea surselor de poluare.

13

Capitolul 2 - Descrierea fizico-geografică a judetului Gorj 2.1 Relieful judetului Gorj

Morfologic, teritoriul judetului Gorj se dispune in trepte ce coboara de la N catre S. Muntii, ce apartin Carpatilor Meridionali, se gasesc grupati in partea de N a judetului si ocupa cca 29% din suprafata sa. Acestei zone montane ii apartin doua masive importante: M Parang, cu altitudine de 1900 – 2200 m in culmea sa principala, sânt dominati de varfurile Mandra 2519 m, Mohoru 2337 m, Papusa 2136 m. Urmele modelarii glaciare sunt prezente prin circuri si lacuri glaciare, custuri si morene (bazinele superioare ale Jietului, Lotrului, Latoritei, Gilortului). Spre S, scad treptat in inaltime dominand, de la cca 800 -1000 m depresiunea subcarpatica olteana. Calcarele de pe boldura sa sudica au impus un frumos relief carstic: Cheile Oltetului si Galbenului, pesterile Polovragi si pestera Muierilor. M. Vilcan, cuprinsi intre Jiu, Cerna si Motru, mai josi, cu plaiuri domoale, usor strabatut, sant dominati, in culmea lor centrala, de varfurile Oslea 1946 m, Arcanu 1815 m, Straja 1868 m, iar in partea de S-V de magurile calcaroase piatra Brostenilor 1629 si Piatra Closanilor 1421 m. Relieful carstic domina marginea sudica si sud-vestica a muntilor: Cheile Runcului, Sohodolului, Motrului, pesterile Cioaca cu Brebenei, Closani, Fusteica, Izvarna sunt de un pitoresc deosebit. Partea de NV a judetului cuprinde o parte din culmile M. Godeanu ce se coboara lent catre pitoreasca vale a Cernei ( Cheile Cernisoarei, Cheile Corcoaei, abrupturi si maguri calcaroase). Subcarpatii, aliniamente de dealuri si depresiuni , strans legate de cutele anticlinale si sinclinale din N Bazinul Getic, sunt situati in partea centrala a judetului ocupand cca 34% din suprafata sa. Imediat sub munte, de la Oltet pana la Motru se afla, Depresiunea Subcarpatica olteana formata, la randul ei, dintr-o succesiune de compartimente extinse la nivelul teraselor si luncilor din lungul vailor principale: Polovragi, Novaci, Stancesti-Alunisu, Bumbesti, Stanesti, Runcu, Pestisani, Tismana- Celei si Pades.

Desfasurarea altitudinala a reliefului pe directia N-S, pe o altitudine de 1600-2000 m, determina etajarea intregului complex natural de factori ce conditioneaza la randul lor tipul, extinderea si intensitatea proceselor actuale de modelare. Trecerea de la rocile mai dure ale Carpatilor, cu un relief accidentat, pante si fragmentare mare , dar protejate bine de paduri, catre rocile sedimentare mai moi, putin rezistente la eroziune, ale Subcarpatilor si Piemontului Getic, cu pante moderate, dar lipsite de protectia eficienta a padurilor, poate fi surprinsa sub raportul dinamicii actuale a reliefului, in doua etaje morfodinamice: montan si colinar. 2.2 Structura geomorfologică a judetului Gorj

Se remarca diferentieri structurale conforme unitatilor mari de relief ce se scucced de la N spre S: munti, dealuri si depresiuni subcarpatice, dealuri piemontane. Unitatile moontane, ce apartin zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic, sant alcatuite din sisturi cristaline epimetamorfice strapunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertura sedimentare mezozoica, predominant calcaroasa (muntii Parang, Vilcan si Mehedinti), precum si din sisturi cristaline mezo si katametamorfice (paragnaise, cuartite, amfibolite, calcare cristaline) in M. Godeanu. Unitatea subcarpatica, ce apartine structural zonei de molasa neogena a Depresiunii Getice, este alcatuita din formatiuni sedimentare cutate de varsta eocena (conglomerate gresii), tortoniana (marne, gresii), sarmatiana (conglomerate, argile, nisipuri) si pliocena (nisipuri, marne, carbuni. Cuaternalul este reprezentat prin nisipuri si pietrisuri ce alcatuiesc intinse terase fluviale in lungul raurilor. Dealurile piemontane getice sunt alcatuite din depozite levatine (nisipuri, argile,marne) si cuaternare inferioare (pietrisuri, nisipuri, in structura monoclinala).

14

2.3 Hidrologia judetului Gorj - prezentarea din punct de vedere hidrogeografic: cursuri de apă, debite, disponibilitatea debitelor etc.

Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jilţu, Motru, Gilort, Amaradia etc.), având o suprafaţă totală a bazinului de peste 10000 kmp.

Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului (în judeţul Gorj cu o suprafaţă de bazin de 130 kmp şi o lungime de 30 km) şi Cernei (în judeţul Gorj cu o suprafaţă de bazin de 230 kmp şi o lungime de 24 km).

Densitatea medie a reţelei hidrografice în judeţul Gorj este de 0.5 km/kmp. Râurile ce străbat teritoriul judeţului Gorj asigură o densitate medie a reţelei hidrografice de 0.5 km/km2, cu un debit multianual specific de apă de 40 l/sec/km2 în zona montană înaltă a munţilor Godeanu şi Vâlcan şi 2-3 l/sec/km2 în zona piemontană de sud. Pe teritoriul judeţului Gorj ca lacuri naturale sunt de menţionat cele de origine glaciară existente în Munţii Parângului dintre care mai mari cu apă permanentă sunt : Câlcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3 m), Slăveiu ( S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija şi Pasărea (S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m). În scopul apărării împotriva inundaţiilor a exploatărilor de cărbune din zona Rovinari s-a construit în amonte un baraj de 15 m înălţime care realizează retenţii temporare în timpul viiturilor deosebite. Lacul care se poate forma (Ceauru) totalizează un volum de 100 mil. mc.

Mai sunt de menţionat lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe râul Cerna, cu un volum util de 120 mil. mc (înălţimea max. a barajului 110.5 m) şi Lacul Motru cu un volum util de 3 mil. mc (înălţime max. a barajului 49 m).

Ambele acumulări fac parte din Complexul hidrotehnic şi energetic Cerna – Motru – Tismana, executat cu scopul principal al asigurării apei industriale şi potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului şi, în subsidiar, exploatarea hidroenergetică.

La acestea se adaugă acumularea Vâja (volum util cca. 2 mil. mc) şi acumularea Clocotiş (volum util cca. 5 mil. mc) pe râul Bistriţa.

În cadrul programului de amenajare hidroenergetică a râului Jiu, sectorul Valea Sadului – Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 80 MW şi o producţie de energie în anul hidrologic mediu de 193 GWh/an.

Acumularea Valea Sadului ( în construcţie) realizează un volum total de 306 mil. mc şi este proiectată pentru a satisface cerinţele complexe ale zonei (în prezent sistată, în conservare).

Acumularea Tg. Jiu are un volum util de 1,330 mil mc, iar Acumularea Vădeni cu un volum proiectat de 4 mil. mc, în prezent are un volum util de numai 0.8 mil. mc, datorită colmatării cu suspensii de cărbune din bazinul carbonifer Valea Jiului.

2.4 Clima judetului Gorj

- informaţii climatice: temperaturi medii, precipitaţii, viteza şi frecvenţa vântului, intensitatea radiaţiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosferă etc.

Datorită faptului că judeţul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 şi

2519 m, datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuală variază de la +10,8ºC în zona de sud (Cruşeţ, Ţânţăreni, Ioneşti) la +10.2ºC la Târgu Jiu sau +4,5 ºC la altitudinea cea mai ridicată.

Temperaturile extreme înregistrate la Staţia Meteo Tg. Jiu în cursul anului 2009 oscilează între –19,2º C înregistrată în 21 dec. 2009 şi +36,5º C înregistrată în 24 iun. 2009.

15

Temperatura minimă absolută (istorică) înregistrată la Tg. Jiu este –31º C (înregistrată la 24.01.1942), iar maxima absolută (istorică), +40.7º C (înregistrată la 24.06.2007), amplitudinea medie multianuală fiind 23.9.

Temperatura medie anuală în anul 2009 este +11,8º C, în timp ce temperatura medie multianuală (interval 1901 – 1990) este +10.2 º C . În ceea ce priveşte regimul pluviometric, cantitatea medie multianuală de precipitaţii variază de la 585 mm (Ţânţăreni) şi 750 mm (Tg. Jiu) la peste 1500 mm în zona cea mai înaltă a Lanţului Carpatic Meridional.

Cantitatea anuală de precipitaţii căzute în anul 2009 la Tg. Jiu, 802,9 l/mp, este excedentară comparativ cu cantitatea medie multianuală pe perioada 1901 – 1990 (759.5 l/mp).

Cantitatea minimă de precipitaţii înregistrată la Tg. Jiu (de la 1958) – 333.4 l/mp în anul 2000, maxima istorică înregistrată fiind 1121.9 l/mp în anul 2005.

Direcţia predominantă a vânturilor este dinspre nord pe culmile înalte, iar în zonele depresionare predomină vânturile dinspre sud şi sud-vest, în general frecvenţa şi intensitatea lor crescând pe măsură ce ne deplasăm spre nord.

Direcţia predominantă a vântului în anul 2009 – din E. (frecvenţa 17,5%), calmul atmosferic având o frecvenţă de 24%.

Direcţia şi viteza maximă a vântului – din V,VNV 8 m/s.

Viteza maximă înregistrată (de la 1992) a fost de 18 m/s.

2.5 Solul judetului Gorj

În judeţul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorită atât condiţiilor de relief, dominant foarte fragmentat, cât şi de rocă, climă şi vegetaţie (fond funciar 560,174 mii ha). În zona piemontană şi în sudul dealurilor subcarpatice domină solurile brute podzolice, în asociaţie cu soluri brune. Solurile montane sunt de regulă scheletice şi au grosime redusă. În partea centrală a judeţului, în depresiunea Tg. Jiu – Cărbuneşti, pe relief aşezat, domină solurile brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite şi, mai ales, în nordul depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste soluri au de regulă textură mijlocie la suprafaţă. Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca largă a Jiului şi afluenţilor săi. Suprafaţa ocupată de solurile erodate se ridică la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha cu alunecări), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosinţă agricolă cca. 110 mii ha. Condiţiile de sol şi mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea largă în agricultură a solului (cu excepţia depresiunii subcarpatice şi a luncilor), astfel că folosinţa silvică are o pondere mai însemnată. 2.6 Vegetaţia si fauna din judetul Gorj

In funcţie de condiţiile fizico-geografice pe teritoriul judeţului Gorj, se găsesc concentrate un număr mare de ecosisteme. In structura biocenozelor din aceste ecosisteme se remarca o flora si fauna sălbatica bogata . Zona alpina cuprinsa intre 1600 si 2518 m. cuprinde o subzona alpina inferioara intre

limita superioara a pădurii si 1200-2200 m si o subzona alpina superioara situata intre 2100-2200 m. si 2518m. altitudine maxima a Vârfului Parângul Mare.

Subzona alpina superioara caracterizata prin ierni geroase cu zăpezi mari si veri scurte si relativ călduroase, vanturi aproape permanente . Vegetaţia lemnoasa se compune din Salix herbacea, Salix redusa (sălcii pitice),

16

Rhododendron kotschyi (smirdar), Vaccinium myrtullus (afin), Vaccinium vitis idaea (merisor), Loiseleuria procumbens (azalee taritoare). Covorul plantelor erbacee este presarat cu : Festuca supina (patrusca), Seslaria disticha ( coada iepurelui), Nardus stricta (teposica), Dianthus gelidua (garofita de munte), Primula minima (ochiul gainii ), Potentilla ternata (scinteiuta de munte), Agrostis rupestris (iarba mieilor).

Subzona alpina inferioara se caracterizează prin formaţiuni lemnoase arbustive

de Pinus mughus (jepi), Uniperus sibirica (ienupar pitic), Rhododendron kotscyi (smirdar), Vaccinium vitis idaea (merisor), Festuca rubra ( paius rosu). Pajistile dominante de Nardus stricta (teposita), Agrostis rupestra (iarba mieilor), Carex sp. (coarna), alături de Gentiana lutea (ghintura galbena), - monument al naturii, Polygonum viviparum (iarba sopirlelor), Trollium europeus (bulbuci de munte).

Dintre putinele insecte care s-au încumetat sa ocupe nisa ecologica amintim formele endemice de fluturi Erebia laptim , Erebia epiphron , sau gândacul Cicindela silvicola .Batracienii si reptilele ajung numai întâmplător si nu depăşesc niciodată altitudinea de 2200 m. Pasările au si ele câteva specii care rămân si cuibăresc in zona alpina : Anthus spinoletta ( cocosul de munte) . Capra neagra (Rupicapra rupicapra) monument al naturii ca relict glaciar se afla in câteva porţiuni din cresta principala a Parângului, in ultima perioada au fost observate câteva exemplare, care sunt monitorizate de către O.S. Runcu, in zona Cheilor Sohodolului .

Subzona forestiera cuprinde in ordinea coborârii altitudinale subzona coniferelor , subzona fagului si sub zona stejarului .

Subzona fagului are o mare amplitudine altitudinala 600-1.700 m., având

interferări cu subzonele învecinate stejarului si coniferelor . Aici întâlnim plante lemnoase : Pinus silvestris (pinul), Castanea sativa (castanul), Carpinus betulus (carpenul), Betula montana (mesteacanul), Ulmus montana ( ulmul), Salix caprea (salcia căpreasca), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul tremurator ).

Stratul ierbaceu al pădurilor de fag cuprinde printre alte plante speciile: Helleborus purpurascens (spânzul), Hepatica nobilis (popilnic iepuresc), Dentaria bulbifera (coltisorul), Pilmonaria officinalis (mierea ursului ), Symphytum tuberosum (tataneasa), Atopa belladona (mătrăguna),etc. Numărul animalelor este determinat si de condiţiile climatice astfel aici se regăsesc un număr mare de specii . Majoritatea insectelor , batracienilor, reptilelor, pasărilor si mamiferelor se găsesc in aceasta subzona.

Subzona coniferelor reprezentata printr-o banda îngusta de păduri de molid si

brad, care de multe ori este întrerupta de pădurile de fag ce urca pana la golurile alpine . Vegetaţia lemnoasa cuprinde molidul, bradul, fagul, arinul de munte, socul rosu, caprifoiul, smeurul. Ca plante ierboase întâlnim : Dryopteris filix mas (feriga), Vaccinium myrtilus (afinul), Gentiana asclepiadea (lumânărica pamantului), Valeriana montana (valeriana), Chrysanthemum rotundifolium (margareta), Festuca rubra (paiusul rosu), etc. In compoziţia pajiştilor se întâlnesc speciile : Nardus stricta ( parul porcului), Agrostis tenuis (paiusul ), Carex leporina (rogozul de munte ), etc. In raport cu zona alpina numărul plantelor si animalelor care trăiesc in aceasta subzona este mai mare, datorita condiţiilor climatice mai propice. Dintre insectele întâlnite amintim in special lepidopterele : Acherontia atropus (fluturele cap de mort), Lymantria monacha (omida păroasa a molidului). Batracienii ajung in aceasta subzona prin

17

Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca râioasa ), iar dintre reptile Lacerta vivipara (şopârla de munte), Vipera berus (vipera). Pasările acestor zone sunt : Parus aster (piţigoiul de brădet), Parus cristatus (piţigoiul moţat), Parus montana (piţigoiul de munte), Corvus corax (corbul0, Tetrao urogalus (cocosul de munte). Un locuitor tipic al acestor păduri este Ursus arctos (ursul cafeniu).

Subzona stejarului cuprinde pădurile de gorun (Q.petraea), in depresiunile

Novaci, Crasna se întâlnesc si păduri de Q.robur, pe lingă acestea se găsesc si specii forestiere : Ulmus montana (ulm), Malus silvestris ( mărul pădureţ), Sorbus terminalis (scoruşul de munte). Aici se găsesc de asemenea o mare varietate de plante si o mulţime de specii de animale . Mamiferele sunt reprezentate de Vulpes vulpes (vulpea), Canis lupus (lupul), Capreolus capreolus (căpriorul ), Sus scrofa (mistreţul).

2.7 Cadrul antropic: 2.7.1 Structura socio-demografică

Populaţia judeţului Gorj era la 1 iulie 2009 de 377718 locuitori, cu o densitate de 67,4 loc/km2, înscriindu-se printre judeţele cu densitate relativ mică, sub media naţională, dar apropiată de cea a regiunii din care face parte (vezi tabelul de mai jos).

Tabel 2.1

Unitate teritorială Suprafata km2 Populatie 2009

Densitatea

Romania 238390,7 21537563 90,3

Reg Sud - Vest Oltenia 29211,69 2279849 78,0

Judetul Gorj 5601,74 377718 67,4

În ceea ce priveşte structura populaţiei, situaţia se prezintă astfel:

Tabel 2.2

Zona Total masculin feminin

Judeţ 377718 186487 191231

Urban 178324 86601 91723

Rural 199394 99886 99508

Din totalul populaţiei judeţului, 52,78% trăieşte în mediul rural, ponderea populaţiei

feminine per total judeţ fiind de 50.6%.

2.7.2 Lista titularilor de activităţi/activitatea potenţial poluatoare, (tipul şi cantitatea de poluanţi emişi).

Zone afectate si zone cu risc de poluare atmosferica: Principalele ramuri industriale din judeţ se bazează pe exploatarea resurselor naturale existente si pe producerea energiei electrice in termocentrale, care constituie principalele surse de poluare fixe:

producerea energiei electrice în termocentralele Turceni şi Rovinari

exploatarea cărbunelui (lignit) în cadrul exploatărilor din Rovinari, Motru, Jilţ

extracţia petrolului şi gazelor naturale în perimetrele Hurezani, Ţicleni, Licurici, Bustuchin, Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, Cruşet, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti, Turburea

18

producerea energiei electrice în hidrocentrale (pe râurile: Jiu, Olteţ şi Motru – Cerna – Tismana)

industria materialelor de construcţii (ciment, var, cărămizi şi blocuri ceramice, cărămizi refractare, prefabricate din beton la Bârseşti, Tg. Jiu, Tg. Cărbuneşti)

exploatarea şi prelucrarea lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate din lemn la Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş)

fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Tg. Jiu)

construcţii de maşini, utilaj minier (Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jilţ)

producerea de sticlărie de menaj (Tg. Jiu)

industrie alimentară (panificaţie, băuturi, ţigarete etc)

zootehnie

confecţii

Repartitia emisiilor de pulberi in anul 2009 / judetul Gorj

97,15%

0,60% 0,41%

1,84%

Arderi in energetica

Transport rutier

Arderi in industria de prelucrare

Alte surse mobile si utilaje

Fig.2 1 Repartitia emisiilor de pulberi in anul 2009 / judet Gorj

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

tone

CE Rovinari CE Turceni

Evolutia emisiilor de pulberi totale (TSP) la

Complexurile Energetice Rovinari si Turceni

2008

2009

Fig.2.2 Evolutia emisiilor de pulberi (TSP) la Complexurile Energetice Rovinari si Turceni Ponderea cea mai însemnată (peste 95%) în emisia totală de SO2 la nivelul judeţului o constituie emisiile provenite din arderea combustibililor fosili în energetică, evoluţia acestor emisii fiind strâns legată de evoluţia consumului de combustibili în centralele termoelectrice S.C. Complexul Energetic Rovinari şi S.C. Complexul Energetic Turceni. În conformitate cu prevederile art. 23. alin. 2 din Directiva 2008/50/CE privind concordanţa Planurilor privind Calitatea Aerului cu Planurile elaborate conform Directivei 2001/80/CE (LCP), respectiv Directivei 2001/81/CE ( Plafoane Naţionale de Emisie ) la nivelul operatorilor

19

economici din judeţul Gorj care exploateaza instalatii mari de ardere ( CE Rovinari si CE Turceni) există Planuri de acţiune la Autorizaţia Integrată de Mediu (AIM) conform Tratatului de Aderare, pentru încadrarea în cerinţele Directivelor menţionate. ZONA Tg.Jiu

În zona Tg. Jiu, activitatea agenţilor economici ce constituie potenţiale surse de poluare se desfăşoară cu respectarea valorilor limită de emisie conform legislaţiei în vigoare. În acest sens, la data de 01.01.2010 erau deja realizate toate măsurile impuse prin actele de reglementare emise, respectiv programele de conformare, /planurile de acţiuni . La nivelul operatorilor economici situaţia se prezintă astfel:

SC SIMCOR VAR SRL Oradea – Punct lucru Tg.Jiu / producerea varului

deţine autorizaţia integrată de mediu nr.32 din 14.05.2007 , revizuită la data de 21.11.2008, emisă cu Plan de acţiuni;

Pentru eliminarea emisiilor difuze de pulberi provenite din transportul şi manipularea calcarului şi a varului , precum şi a emisiilor dirijate la coşuri, prin Planul de acţiuni au fost impuse următoarele măsuri :

Eliminarea prafului în zona de alimentare a cuptoarelor - termen de realizare- 31.05.2007;

Reabilitarea sistemului de desprăfuire depozitare var hidratat - termen de realizare- 31.05.2007;

Reabilitarea sistemului de desprăfuire şi transport var încărcare CF şi auto - termen de realizare- 31.05.2007;

Eliminarea prafului în zona de extracţie var bulgări - termen de realizare- 31.10.2007;

Reabilitarea sistemului de desprăfuire depozitare şi transport var granulat - termen de realizare- 31.10.2007;

Eliminarea prafului de la epuratorul de var hidratat - termen de realizare- 31.10.2007;

Montarea unui sistem de captare şi filtrare pulberi la coş cuptor - termen de realizare- 31.10.2007;

Măsurile cu termen scadent 31.05.2007 au fost realizate la termen, iar pentru măsurile cu termen scadent 31.10.2007 nerealizate s-a acceptat de către autorităţile competente un program de reabilitare cu termen maxim de finalizare 30.04.2008

Tipul şi cantitatea de poluanţi emişi: SO2 0,36 t/an NOX 40,45 t/an TSP 13,33 t/an

CO2 82,68 mii t/an 2. SC MACOFIL SA Tg.Jiu / Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pt.

constructii Deţine autorizaţia integrată de mediu nr.32 din 14.05.2007 , emisă cu Plan de acţiuni. Pentru evitarea pierderilor de material pulverulent în incinte , cât şi pentru eliminarea prafului din secţii, prin Planul de acţiuni au fost impuse următoarele măsuri :

Achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unui dispozitiv de aspirare şi reţinere a pulberilor de pe platformele de lucru şi căile de comunicaţie - termen de realizare- 30.06.2007;

Realizarea unor suprafeţe de reţinere a materialului care cade accidental de pe benzi - termen de realizare- 30.06.2009;

Operatorul a notificat APM şi ARPM cu privire la realizarea acestor măsuri , reprezentanţii APM şi ARPM confirmând acest aspect , cu ocazia controlului

20

conformării. În plus, modelarea dispersiei realizată în cursul anului 2008 , ca urmare a sesizărilor cetăţenilor cu privire la disconfortul produs de praful din zonă, a scos în evidenţă aportul nesemnificativ al platformei industriale.

Tipul şi cantitatea de poluanţi emişi:

SO2 0,03 t/an NOX 1,4 t/an TSP 0,614 t/an

CO2 2,81 mii t/an 3. SC LAFARGE Ciment SA Punct lucru Tg.Jiu / producerea cimentului Deţine autorizaţia de mediu nr.150 din 18.05.2007, emisă cu Program de conformare. Pentru eliminarea emisiilor difuze de pulberi provenite din transportul şi manipularea clincherului, prin Programul de conformare au fost impuse următoarele măsuri :

Montare filtre MENHOFFER silozuri depozitare clincher şi vărsare bandă - termen de realizare – 31.12.2007;

Carcasare punct descărcare clincher 45 m ( pentru 3 vagoane ) – termen de realizare- 31.07.2007;

Operatorul a notificat APM Gorj cu privire la realizarea acestor măsuri , reprezentanţii APM confirmând acest aspect , cu ocazia controlului conformării. În plus, modelarea dispersiei realizată în cursul anului 2008 , ca urmare a sesizărilor cetăţenilor cu privire la disconfortul produs de praful din zonă, a scos în evidenţă aportul nesemnificativ al platformei industriale.


TSP 8,54 t/an 4. SC ROSTRAMO SA Tg. Jiu / Fabricare mobilier Deţine autorizaţia de mediu nr. 96 din 21.05.2008, emisă fără Program de conformare.

în cursul anului 2007 a fost înlocuit sistemul de exhaustare, fiind diminuate emisiile de pulberi de lemn, rezultatele automonitorizării confirmând acest aspect;

pentru centrala termică cu funcţionare pe combustibil solid ( deşeuri lemn ) nu au fost luate măsuri suplimentare, având în vedere rezultatele analizelor ( impuse prin actul de reglementare )pentru emisiile de poluanţi ( pulberi, SO2, NOx), acestea încadrându-se în cerinţele Ordinului MAPPM nr. 462/1993.


CO2 3,22 mii t/an

5. SC ARTEGO SA Tg. Jiu / Fabricare articole din cauciuc Deţine autorizaţia de mediu nr. 135 din 31.07.2009 , emisă fără Program de conformare;

principala sursă de pulberi o constituie Secţia Dozare , emisiile de negru de fum fiind reţinute în filtre cu saci, montate pe coş ;

rezultatele automonitorizării (impuse prin actul de reglementare) confirmă încadrarea în cerinţele Ordinului MAPPM nr. 462/1993.

Tipul şi cantitatea de poluanţi emişi: NOX 16,3 t/an CO2 16,3 mii t/an

21

6. S.C. COLAS DRUMURI S.R.L - Staţia de mixturi asfaltice ( fosta SC ANCORAD SA Oltenia) - deţine autorizaţia de mediu nr. 125 din 09.06.2006, revizuită la data de 28.12.2009, emisă fără Program de conformare – instalaţie conformă .


7. Directia Servicii Comunale Tg. Jiu / Statie mixturi asfaltice - deţine autorizaţia de mediu nr. 211 din 11.08.2006, revizuită la data de 18.09.2007, emisă fără Program de conformare – instalaţie conformă .


SO2 0,033 t/an NOX 0,29 t/an TSP 0,172 t/an

8. Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti, Bază Producţie Tg. Jiu / Statie mixturi asfaltice - deţine autorizaţia de mediu nr. 219 din 11.07.1007, emisă fără Program de conformare - instalaţie conformă .


Pentru zona Rovinari :

1. SC Complexul Energetic Rovinari SA – Directia Energie / Producerea energiei electrice SC CE Rovinari SA – Termocentrala deţine autorizaţia integrată de mediu nr. 12/19.07.2006, emisă cu Plan de Acţiuni, termenul final de conformare pentru încadrarea emisiilor de SO2 şi pulberi în valori limită de emisie (VLE) fiind 31.12.2011 ( IMA 2 ) , respectiv 31.12.2013 ( IMA 1 ) Complexul Energetic Rovinari.- Termocentrala a obţinut tranziţie anul 2013, în vederea încadrării în valorile limită de emisie (VLE) conform HG 541/2003 , cu modificările şi completările ulterioare , la poluanţii SO2, NOx, pulberi. Conform Autorizaţiei Integrate de Mediu (AIM), emisă cu Plan de acţiune, pentru perioada 2007- 2013 nu au fost impuse VLE, fiind alocate plafoane anuale de emisie, respectate de către operator şi validate trimestrial de către autorităţile competente. În perioada 2007-2009, activitatea Termocentralei s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor impuse în AIM.

Tipul şi cantitatea de poluanţi emişi: SO2 63549 t/an NOX 11844 t/an TSP 2397 t/an

CO2 5112 mii t/an 2. SC Complexul Energetic Rovinari SA – EM Rovinari / Extractia si prepararea carbunelui inferior

- Cariera Rovinari - deţine autorizaţia de mediu nr.21 din 23.02.2009, emisă cu Program de conformare;

- Cariera Tismana - deţine autorizaţia de mediu nr.22 din 23.02.2009, emisă cu Program de conformare;

22

- Cariera Pinoasa - deţine autorizaţia de mediu nr.180 din 02.11.2009, emisă cu Program de conformare;

Tipul şi cantitatea de poluanţi emişi: NOX 11,28 t/an TSP 0,72 t/an

3. SNLO – EMC Rosia-Pesteana / Extractia si prepararea carbunelui inferior Cariera Roşia – se află în procedură de reautorizare, autorizaţia de mediu urmând a fi emisă cu Program de conformare.


Pentru zona Turceni SC Complexul Energetic Turceni SA – Termocentrala deţine autorizaţia integrată de mediu nr. 11/05.07.2006 emisă cu Plan de Acţiuni, termenul final de conformare pentru încadrarea emisiilor de SO2 şi pulberi în VLE fiind este 31.12.2010 ( IMA 2 şi IMA 3 ). Termocentrala a obţinut tranziţie până la finele anului anul 2010, în vederea încadrării în valorile limită de emisie (VLE) conform HG 541/2003 , cu modificările şi completările ulterioare , la poluanţii SO2, NOx, pulberi. Conform Autorizaţiei Integrate de Mediu (AIM), emisă cu Plan de acţiune, pentru perioada 2007- 2010 nu au fost impuse VLE, fiind alocate plafoane anuale de emisie, respectate de către operator şi validate trimestrial de către autorităţile competente. În perioada 2007-2009, activitatea Termocentralei s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor impuse în AIM.


SO2 105236 t/an NOX 15223 t/an TSP 1289 t/an CO2 6555 mii t/an În zonele Rovinari şi Turceni există şi alte potenţialele surse de poluare cu dioxid de sulf şi pulberi în suspensie, industriale sau neindustriale ,surse ce au fost luate în calcul în realizarea inventarelor şi micro -inventarelor de emisii de poluanţi, de tipul:

- Centrale de încălzire pe combustibil solid ce deservesc sediile administrative ale exploatărilor miniere şi ale altor unităţi de tip industrial, social culturale, unităţi spitaliceşti, şcolare,etc

- Încălzire rezidenţială pe combustibil solid, în special cărbune, - Trafic rutier – drum european, drumuri industriale, trafic urban - Având în vedere distanţa de aproximativ 30 km între cele două termocentrale în

funcţie de direcţia/viteza curenţilor de aer activitatea S.C. Complexul Energetic Turceni poate influenţa calitatea aerului în zona Rovinari şi invers.

- alte surse de suprafaţă (accidental arderi necontrolate, autoaprinderi ale cărbunelui în depozite, etc)

23

Capitolul 3 - Descrierea situaţiei existente În acest capitol se prezintă informaţii tehnice legate de structura reţelei şi caracteristicile staţiilor de monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calităţii aerului, precum şi prezentarea detaliată a datelor statistice privind calitatea aerului.

3.1 Structura reţelei de monitorizare a calităţii aerului, informaţii generale cu privire la staţii

Tipul de staţii:

- GJ-1 – industrial, amplasare: Targu Jiu, Str. V. Alecsandri nr.2

- GJ-2 – industrial, amplasare: Rovinari, Str. Constructorilor nr.7

- GJ-3 – industrial, amplasare: Turceni, Str. Muncii, nr.452B

Timpul de referinţă (GMT şi local): +2 GMT

Responsabilul reţelei (numele şi prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail): Lărgeanu Robert – APM Gorj, telefon: 0253-215384, fax: 0253-212892, e-mail: [email protected]

Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu întreţinerea staţiei:

A.P.M. Gorj – str. Unirii, nr.76, Tg. Jiu

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compuşi, dacă este cazul): Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului – ANPM

3.1.1 Aria de reprezentativitate Tabel 3.1

Clasa staţiei Raza ariei de reprezentativitate

Încadrare

Staţie de trafic 10 - 100 m -

Staţie industrială 100 m - 1 km GJ-1, GJ-2, GJ-3

Staţie de fond: -

- urban 1 – 5 km -

- suburban 25 - 150 km -

- regional 200 - 500 km -

- EMEP > 500 km -

3.1.2 Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, măsurate în grade, minute şi

secunde), precum şi în sistem GIS. - GJ – 1: 23°16’26”,496 E - 45°03’0”,587 N - GJ – 2: 23°10’15”,940 E - 44°53’49”,775 N - GJ – 3: 23°22’22”,856 E - 44°40’50”,559 N

3.1.3 Altitudinea: GJ-1: 203 m; GJ-2: 167m; GJ-3: 155 m

3.1.4 Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, PM10, Pb, CO, O3

3.1.5 Parametrii meteorologici măsuraţi: temperatura, viteza vantului, directia

vantului, umiditatea relativa, presiunea atmosferica, radiatia solara, precipitatii;

mailto:[email protected]

24

3.1.6 Mediul înconjurător local/morfologia peisajului:

- Tipul zonei: urbana

Caracterizarea zonei: - GJ-1: industriala - GJ-2: industriala - GJ-3: industriala

Numărul aproximativ de locuitori din zonă: Tg.Jiu - cca. 100.000 loc. Rovinari – cca.13390 loc Turceni – cca. 8197 loc.

Caracterizarea traficului: Străzi largi, volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi)

3.1.7 Informaţii privind tehnicile de măsurare :

- Echipament: analizor SO2, monitor Europe ML 9850 - Metoda de referinţă : Fluorescenţă în UV - Echipament: analizor NO/NO2/NOx, monitor Europe ML 9841 - Metoda de referinţă : Chemiluminiscenţă - Echipament: analizor CO, monitor Europe ML 9830 - Metoda de referinţă : Spectrometrie in infrarosu nedispersiv (NDIR) - Echipament: analizor O3, monitor Europe ML 9810 - Metoda de referinţă : Fotometrie UV - Echipament: analizor PM10, LSPM10 UNITEC - Metoda de referinţă : colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora prin metoda gravimetrica

Caracteristici de prelevare: la nivelul statiei - înălţimea punctului de prelevare: 3m - lungimea liniei de prelevare: 3m - timpul de prelevare: 25 s

Calibrare: automata si manuala

- metoda pentru calibrare automata: tub permeaţie pentru SO2 si NOx, cu butelie pentru CO, iar pentru ozon cu generator intern; pentru calibrare manuala cu butelii multigaz;

- frecvenţa calibrarii automate: 23 ore - frecventa calibrarii manuale: lunar

25

3.2 Prezentarea datelor de monitorizare:

Pentru anul 2008 situatia se prezinta astfel: Tabel 3.2

Cod statie

Nr. depasiri

Indicatorul monitorizat

SO2 orar SO2 zilnic NO2 PM10* CO O3

GJ-2 VL 40 3 - 126 - -

GJ-2 VL+MT - - - - - -

GJ-2 VT - - - - - -

Nota : * PM10-metoda automata (nefelometrie) ; in cursul anului 2008 nu s-au efectuat determinari gravimetrice

0,0

200,0

400,0

600,0

800,0

1000,0

1200,0

01 J

an 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

12 J

an 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

23 J

an 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

03 F

eb 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

14 F

eb 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

25 F

eb 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

07 M

ar 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

18 M

ar 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

29 M

ar 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

09 A

pr 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

20 A

pr 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

01 M

ay 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

12 M

ay 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

23 M

ay 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

03 J

un 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

14 J

un 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

25 J

un 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

06 J

ul 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

17 J

ul 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

28 J

ul 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

08 A

ug 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

19 A

ug 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

30 A

ug 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

10 S

ep 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

21 S

ep 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

02 O

ct 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

13 O

ct 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

24 O

ct 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

04 N

ov 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

15 N

ov 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

26 N

ov 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

07 D

ec 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

18 D

ec 2

008

23

21

19

17

15

13

11 9

7

5

3

29 D

ec 2

008

23

21

19

GJ-2 - Rovinari hourly limit

SO2 orar (ug/m3), perioada: 01 Jan-31 Dec 2008 - date validate

Fig. 3.1 Evolutia SO2 orar la statia GJ-2 Rovinari in anul 2008 ANUL 2009

Tabel 3.3

Cod statie

Nr. depasiri

Indicatorul monitorizat

SO2 orar SO2 zilnic NO2 PM10* CO O3

GJ - 1 VL 7 - - 21 - -

GJ -2 VL 16 1 - 131 - -

GJ -2 VL+MT - - - - - -

GJ -2 VT - - - - - -

Nota : * PM10-metoda gravimetrica.

26

0,0

200,0

400,0

600,0

800,0

1000,0

1200,0

1400,0

01 J

an 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

24 J

an 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

16 F

eb 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

11 M

ar 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

03 A

pr 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

26 A

pr 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

19 M

ay 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

11 J

un 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

04 J

ul 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

27 J

ul 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

19 A

ug 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

11 S

ep 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

04 O

ct 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

27 O

ct 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

19 N

ov 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

4

3

2

12 D

ec 2

009

24

23

22

21

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

10 9

8

7

6

5

GJ-1 - Tg.Jiu Valoare limita GJ-2 - Rovinari GJ-3 - Turceni

SO2 orar (ug/m3), perioada: 01 Jan-31 Dec 2009 - date validate

Fig. 3.2.Evolutia SO2 orar la statiile GJ-1, GJ-2 si GJ-3 in anul 2009

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

Jan

2009

Feb 2

009

Mar

200

9

Apr

200

9

May

200

9

Jun

2009

Jul 2

009

Aug

200

9

Sep

200

9

Oct 2

009

Nov

200

9

Dec

200

9

GJ-1 - Tg.Jiu GJ-2 - Rovinari GJ-3 - Turceni

Evolutia concentratiei SO2 (ug/m3), 01 Jan - 31 Dec 2009

Fig. 3.3 Evolutia SO2 medii lunare la statiile GJ-1, GJ-2 si GJ-3 in anul 2009

27

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

250,0

01 J

an 2

009

21 J

an 2

009

10 F

eb 2

009

02 M

ar 2

009

22 M

ar 2

009

11 A

pr 2

009

01 M

ay 2

009

21 M

ay 2

009

10 J

un 2

009

30 J

un 2

009

20 J

ul 2

009

09 A

ug 2

009

29 A

ug 2

009

18 S

ep 2

009

08 O

ct 2

009

28 O

ct 2

009

17 N

ov 2

009

07 D

ec 2

009

27 D

ec 2

009

GJ-1 - Tg.Jiu GJ-2 - Rovinari VL

PM10 gravimetric (ug/m3), perioada: 01 Jan-31 Dec 2009 - date validate

Fig. 3.4 Evolutia PM10 gravimetric la statiile GJ-1 si GJ-2 in anul 2009 Praguri de calitate a aerului conform Ordin MAPM nr. 592/2002 Tabel 3.3

Poluant Criteriu Perioada de mediere / parametru

Valoare Unitate de măsură

Nr. permis de depăşiri anuale (dacă există)

Dioxid de sulf, SO2

VL orara pentru protectia sanatatii umane

1 h 350 µg/m3 24

VL zilnica pentru protectia sanatatii umane

24 h 125 µg/m3 3

PIE mediată la 24h

50 µg/m3 3

PSE mediată la 24h

75 µg/m3 3

VL pentru protectia ecosistemelor

An calendaristic si iarna

20 µg/m3 -

Prag de alerta 1 h 500 µg/m3 Masurat timp de 3 ore consecutive

Particule în suspensie, PM10

VL zilnica pentru protectia sanatatii umane

24 h 50 µg/m3 35

VL anuala pentru protectia sanatatii umane

An calendaristic

40 µg/m3 -

Dioxid de VL orara pentru 1 h 200 µg/m3 18

28

azot, NO2 protectia sanatatii umane

PIE mediată la 1h

100 µg/m3 18

PSE mediată la 1h

140 µg/m3 18

VL anuala pentru protectia sanatatii umane

An calendaristic

40 µg/m3 -

PIE mediu anual

26 µg/m3 -

PSE mediu anual

32 µg/m3 -

Prag de alerta 1 h 400 µg/m3 Masurat timp de 3 ore consecutive

Monoxid de carbon, CO

VL pentru prot. sanatatii umane

Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8h

10 mg/m3 -

Ozon, O3 VT pentru prot. sanatatii umane

Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8h

120 µg/m3 25

Pragul de informare a populaţiei

1 h 180 µg/m3 -

Prag de alertă 1 h 240 µg/m3 Masurat sau prognozat timp de 3 ore consecutive

Nota: VL – valoare limita; PIE – prag inferior de evaluare; PSE - prag superior de evaluare; VT – valoare tinta Capitolul 4. Identificarea si validarea depasirilor. Identificarea surselor 4.1. Identificarea depăşirilor valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă s-a efectuat de către responsabilul staţiei automate de monitorizare. 4.2 Validarea depăşirilor Depasirile inregistrate au fost validate in urma deplasarii in teren a operatorului local – responsabil operare statii, care a constatat functionarea corecta a echipamentelor de monitorizare. De asemenea au fost culese date preliminare în vederea identificării cauzei, a fost contactat operatorul economic ce constituie sursa potenţială de poluare, s-a solicitat sprijin GNM – CJ Gorj. Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj administrează reţeaua formată din cele trei staţii amplasate în zonele Tg.Jiu, Rovinari şi Turceni. Rezultatele validate pentru zona Rovinari în anul 2008 sunt prezentate in tabelul 4.1. pentru indicatorul SO2 şi în tabelul 4.2 pentru indicatorul PM10 nefelometric.

29

Tabel 4.1 SO2: Depasirile valorii limita orare (350 microg/m3, medie orara) Statia GJ-2 Rovinari Tip : industrial

Nume statie

an luna zi ora Valoare concentratie

µg/mc

Contor (nr.total

de depasiri /

an)

GJ-2 2008 11 6 3 526,1 1

GJ-2 2008 11 6 4 896,6 2

GJ-2 2008 11 6 7 602,2 3

GJ-2 2008 11 6 8 443,9 4

GJ-2 2008 11 6 9 728,2 5

GJ-2 2008 11 6 18 723,0 6

GJ-2 2008 11 6 19 679,0 7

GJ-2 2008 11 6 20 582,0 8

GJ-2 2008 11 6 21 479,5 9

GJ-2 2008 11 16 1 375,5 10

GJ-2 2008 11 16 2 416,4 11

GJ-2 2008 11 16 4 509,8 12

GJ-2 2008 11 16 5 787,5 13

GJ-2 2008 11 16 6 539,0 14

GJ-2 2008 11 16 7 428,6 15

GJ-2 2008 11 16 8 385,9 16

GJ-2 2008 11 16 10 465,5 17

GJ-2 2008 11 16 11 643,3 18

GJ-2 2008 11 16 12 807,5 19

GJ-2 2008 11 16 13 685,4 20

GJ-2 2008 11 16 14 553,0 21

GJ-2 2008 11 16 15 594,0 22

GJ-2 2008 11 16 16 480,9 23

GJ-2 2008 11 16 17 374,0 24

GJ-2 2008 12 28 19 681,9 25

GJ-2 2008 12 28 20 541,4 26

GJ-2 2008 12 29 18 736,1 27

GJ-2 2008 12 29 19 804,7 28

GJ-2 2008 12 29 21 1068,3 29

GJ-2 2008 12 29 22 974,2 30

GJ-2 2008 12 29 23 530,9 31

GJ-2 2008 12 29 24 642,4 32

GJ-2 2008 12 30 1 735,4 33

GJ-2 2008 12 30 2 897,4 34

GJ-2 2008 12 30 3 897,1 35

GJ-2 2008 12 30 4 1070,3 36

GJ-2 2008 12 30 5 730,3 37

GJ-2 2008 12 30 6 559,6 38

GJ-2 2008 12 30 7 514,9 39

GJ-2 2008 12 30 8 442,2 40

Nota : Numar maxim permis de depasiri ale valorii limita = 24/an calendaristic conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002, pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,

30

dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie PM10 şi PM2.5, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. Tabel 4.2 PM10 nefelometric: Depasirile valorii limita zilnice pt sanatate (50microg/m3, medie pe 24 ore)

Nume statie

an luna zi Valoare concentratie

µg/mc

Contor (nr.total

de depasiri /

an)

GJ-2 2008 1 23 92 1

GJ-2 2008 1 24 119 2

GJ-2 2008 1 29 74 3

GJ-2 2008 1 30 110 4

GJ-2 2008 1 31 162 5

GJ-2 2008 2 1 184 6

GJ-2 2008 2 4 152 7

GJ-2 2008 2 5 106 8

GJ-2 2008 2 6 91 9

GJ-2 2008 2 8 54 10

GJ-2 2008 2 11 51 11

GJ-2 2008 2 12 79 12

GJ-2 2008 2 13 118 13

GJ-2 2008 2 18 71 14

GJ-2 2008 2 19 112 15

GJ-2 2008 2 20 129 16

GJ-2 2008 2 22 104 17

GJ-2 2008 2 23 110 18

GJ-2 2008 2 24 79 19

GJ-2 2008 2 25 91 20

GJ-2 2008 2 26 142 21

GJ-2 2008 2 28 85 22

GJ-2 2008 2 29 94 23

GJ-2 2008 3 4 57 24

GJ-2 2008 3 6 55 25

GJ-2 2008 3 7 60 26

GJ-2 2008 3 10 97 27

GJ-2 2008 3 11 76 28

GJ-2 2008 3 12 74 29

GJ-2 2008 3 16 61 30

GJ-2 2008 3 17 79 31

GJ-2 2008 3 20 51 32

GJ-2 2008 3 22 63 33

GJ-2 2008 3 30 54 34

GJ-2 2008 4 1 68 35

GJ-2 2008 4 2 60 36

GJ-2 2008 4 4 81 37

GJ-2 2008 4 6 58 38

GJ-2 2008 4 7 59 39

GJ-2 2008 4 8 58 40

GJ-2 2008 4 9 60 41

31

GJ-2 2008 4 11 80 42

GJ-2 2008 4 12 84 43

GJ-2 2008 4 19 52 44

GJ-2 2008 4 20 53 45

GJ-2 2008 5 12 68 46

GJ-2 2008 5 14 64 47

GJ-2 2008 5 15 61 48

GJ-2 2008 5 17 58 49

GJ-2 2008 5 18 69 50

GJ-2 2008 6 17 110 51

GJ-2 2008 7 8 66 52

GJ-2 2008 7 30 52 53

GJ-2 2008 8 12 57 54

GJ-2 2008 8 13 59 55

GJ-2 2008 8 27 56 56

GJ-2 2008 8 28 56 57

GJ-2 2008 8 29 52 58

GJ-2 2008 9 10 58 59

GJ-2 2008 9 11 100 60

GJ-2 2008 9 12 89 61

GJ-2 2008 9 13 70 62

GJ-2 2008 9 22 58 63

GJ-2 2008 9 23 62 64

GJ-2 2008 9 24 54 65

GJ-2 2008 9 25 69 66

GJ-2 2008 9 28 59 67

GJ-2 2008 9 29 62 68

GJ-2 2008 10 3 106 69

GJ-2 2008 10 8 100 70

GJ-2 2008 10 9 102 71

GJ-2 2008 10 12 116 72

GJ-2 2008 10 16 154 73

GJ-2 2008 10 21 119 74

GJ-2 2008 10 22 139 75

GJ-2 2008 10 23 151 76

GJ-2 2008 10 25 51 77

GJ-2 2008 10 26 51 78

GJ-2 2008 10 27 86 79

GJ-2 2008 10 28 143 80

GJ-2 2008 10 29 125 81

GJ-2 2008 10 30 97 82

GJ-2 2008 10 31 81 83

GJ-2 2008 11 1 83 84

GJ-2 2008 11 2 67 85

GJ-2 2008 11 3 72 86

GJ-2 2008 11 4 66 87

GJ-2 2008 11 5 59 88

GJ-2 2008 11 6 110 89

GJ-2 2008 11 7 60 90

GJ-2 2008 11 10 60 91

GJ-2 2008 11 11 116 92

32

GJ-2 2008 11 12 107 93

GJ-2 2008 11 13 99 94

GJ-2 2008 11 14 99 95

GJ-2 2008 11 16 96 96

GJ-2 2008 11 17 79 97

GJ-2 2008 11 19 68 98

GJ-2 2008 11 20 79 99

GJ-2 2008 11 24 75 100

GJ-2 2008 11 25 71 101

GJ-2 2008 11 27 61 102

GJ-2 2008 11 28 139 103

GJ-2 2008 11 29 121 104

GJ-2 2008 11 30 85 105

GJ-2 2008 12 1 89 106

GJ-2 2008 12 2 83 107

GJ-2 2008 12 3 118 108

GJ-2 2008 12 4 79 109

GJ-2 2008 12 5 78 110

GJ-2 2008 12 6 118 111

GJ-2 2008 12 7 52 112

GJ-2 2008 12 9 115 113

GJ-2 2008 12 10 162 114

GJ-2 2008 12 11 171 115

GJ-2 2008 12 12 60 116

GJ-2 2008 12 17 56 117

GJ-2 2008 12 22 93 118

GJ-2 2008 12 23 75 119

GJ-2 2008 12 25 87 120

GJ-2 2008 12 26 150 121

GJ-2 2008 12 27 110 122

GJ-2 2008 12 28 61 123

GJ-2 2008 12 29 137 124

GJ-2 2008 12 30 149 125

GJ-2 2008 12 31 266 126

Nota : Numar maxim permis de depasiri ale valorii limita = 35/an calendaristic conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002, pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie PM10 şi PM2.5, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. În anul 2008 nu s-au efectuat determinari de PM10 gravimetric iar pentru anul 2009 s-au efectuat începând cu data de 18 februarie2009. Tabel 4.3

Nume statie

an luna zi Valoare concentratie

µg/mc

Contor (nr.total

de depasiri /

an)

GJ-2 2009 2 21 80.12 1

GJ-2 2009 2 23 66.5 2

GJ-2 2009 2 24 98.65 3

33

GJ-2 2009 2 25 88.12 4

GJ-2 2009 2 27 79.03 5

GJ-2 2009 3 1 70.13 6

GJ-2 2009 3 3 101.02 7

GJ-2 2009 3 4 94.84 8

GJ-2 2009 3 10 50.33 9

GJ-2 2009 3 11 74.31 10

GJ-2 2009 3 12 95.56 11

GJ-2 2009 3 13 66.31 12

GJ-2 2009 3 19 73.58 13

GJ-2 2009 3 20 83.76 14

GJ-2 2009 3 23 52.51 15

GJ-2 2009 3 25 53.23 16

GJ-2 2009 3 26 84.3 17

GJ-2 2009 3 27 127.36 18

GJ-2 2009 3 28 84.48 19

GJ-2 2009 3 30 101.3 20

GJ-2 2009 3 31 146.26 21

GJ-2 2009 4 2 56.68 22

GJ-2 2009 4 3 73.4 23

GJ-2 2009 4 4 53.96 24

GJ-2 2009 4 6 58.14 25

GJ-2 2009 4 7 117.19 26

GJ-2 2009 4 8 136.81 27

GJ-2 2008 4 9 84.3 28

GJ-2 2008 4 10 92.48 29

GJ-2 2008 4 11 60.68 30

GJ-2 2008 4 15 57.41 31

GJ-2 2008 4 16 77.94 32

GJ-2 2008 4 17 77.4 33

GJ-2 2008 4 23 50.87 34

GJ-2 2008 4 27 57.78 35

GJ-2 2008 4 28 66.86 36

GJ-2 2008 4 29 75.03 37

GJ-2 2008 4 30 120.09 38

GJ-2 2008 5 1 62.5 39

GJ-2 2008 5 4 53.05 40

GJ-2 2008 5 5 97.93 41

GJ-2 2008 5 6 53.78 42

GJ-2 2009 5 7 58.87 43

GJ-2 2009 5 8 75.22 44

GJ-2 2009 5 9 54.69 45

GJ-2 2009 5 11 59.05 46

GJ-2 2009 5 12 96.84 47

GJ-2 2009 5 14 52.51 48

GJ-2 2009 5 15 94.11 49

GJ-2 2009 5 18 51.42 50

GJ-2 2009 5 19 64.86 51

GJ-2 2009 5 21 82.3 52

GJ-2 2009 5 22 85.94 53

GJ-2 2009 5 25 61.59 54

34

GJ-2 2009 5 26 66.32 55

GJ-2 2009 5 27 52.33 56

GJ-2 2009 6 4 66.68 57

GJ-2 2009 6 5 59.96 58

GJ-2 2009 6 10 53.05 59

GJ-2 2009 6 16 64.32 60

GJ-2 2009 6 19 51.42 61

GJ-2 2009 7 15 67.95 62

GJ-2 2009 7 17 58.14 63

GJ-2 2009 7 22 54.32 64

GJ-2 2009 7 23 61.23 65

GJ-2 2009 7 24 66.68 66

GJ-2 2009 7 25 52.69 67

GJ-2 2009 7 27 51.6 68

GJ-2 2009 7 28 69.59 69

GJ-2 2009 7 29 72.86 70

GJ-2 2009 7 30 93.93 71

GJ-2 2009 7 31 65.77 72

GJ-2 2009 8 1 57.05 73

GJ-2 2009 8 3 63.95 74

GJ-2 2009 8 12 81.03 75

GJ-2 2009 8 13 73.04 76

GJ-2 2009 8 14 71.04 77

GJ-2 2009 8 18 74.31 78

GJ-2 2009 8 19 63.23 79

GJ-2 2009 8 20 87.39 80

GJ-2 2009 8 21 91.57 81

GJ-2 2009 8 22 63.95 82

GJ-2 2009 8 25 92.11 83

GJ-2 2009 8 26 88.12 84

GJ-2 2009 8 27 88.12 85

GJ-2 2009 8 28 58.32 86

GJ-2 2009 8 29 59.59 87

GJ-2 2009 8 30 52.51 88

GJ-2 2009 9 2 81.94 89

GJ-2 2009 9 3 79.58 90

GJ-2 2009 9 4 85.03 91

GJ-2 2009 9 5 105.92 92

GJ-2 2009 9 8 51.42 93

GJ-2 2009 9 9 76.31 94

GJ-2 2009 9 10 67.77 95

GJ-2 2009 9 11 78.49 96

GJ-2 2009 9 15 59.05 97

GJ-2 2009 9 16 88.84 98

GJ-2 2009 9 18 74.67 99

GJ-2 2009 9 21 60.32 100

GJ-2 2009 9 22 148.62 101

GJ-2 2009 9 23 55.05 102

GJ-2 2009 9 24 115.73 103

GJ-2 2009 9 25 150.07 104

GJ-2 2009 9 26 110.10 105

35

GJ-2 2009 9 28 119.91 106

GJ-2 2009 9 29 93.20 107

GJ-2 2009 9 30 76.31 108

GJ-2 2009 10 1 100.11 109

GJ-2 2009 10 2 102.29 110

GJ-2 2009 10 5 82.85 111

GJ-2 2009 10 6 79.94 112

GJ-2 2009 10 7 86.66 113

GJ-2 2009 10 8 95.57 114

GJ-2 2009 10 11 56.14 115

GJ-2 2009 10 16 64.14 116

GJ-2 2009 10 21 81.94 117

GJ-2 2009 10 22 74.67 118

GJ-2 2009 10 23 129.91 119

GJ-2 2009 10 24 68.31 120

GJ-2 2009 10 25 59.05 121

GJ-2 2009 10 27 58.32 122

GJ-2 2009 10 28 95.02 123

GJ-2 2009 10 29 72.49 124

GJ-2 2009 11 4 56.14 125

GJ-2 2009 11 6 77.03 126

GJ-2 2009 11 7 75.76 127

GJ-2 2009 11 13 96.84 128

GJ-2 2009 11 14 95.93 129

GJ-2 2009 11 17 90.66 130

GJ-2 2009 11 18 125.73 131

CAPITOLUL 5 - Măsuri şi responsabilităţi 5.1 Informarea autorităţilor responsabile Validarea datelor brute se realizează zilnic de către responsabilul cu gestionarea datelor. Datele validate sunt certificate anual de către Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului (CECA) din cadrul ANPM.Imediat dupa validarea datelor Agentia judeteana pentru Protectia Mediului informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului si Padurilor, Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu – CJ Gorj, Institutia Prefectului Gorj, precum si membrii Comisiei Tehnice cu privire la depasirea valorilor limita. 5.2 Identificarea surselor care au generat depasirile : 5.2.1 Pentru zona Rovinari : În Zona Rovinari sursele potenţiale de poluare cu dioxid de sulf şi pulberi în suspensie, fracţiunea PM 10, sunt următoarele:

- Principala sursă este SC Complexul Energetic SA – Termocentrala Rovinari - Centrale de încălzire pe combustibil solid ce deservesc sediile administrative ale

exploatărilor miniere şi ale altor unităţi de tip industrial, social culturale,unităţi spitaliceşti, şcolare,etc

- Încălzire rezidenţială pe combustibil solid, în special cărbune, atât în oraşul Rovinari, cât şi în zonele limitrofe

- Trafic rutier – drum european, drumuri industriale, trafic urban

36

- Sursă potenţială, în funcţie de direcţia/viteza curenţilor de aer - S.C. Complexul Energetic Turceni, aflat la aproximativ 30 km de oraş Rovinari .

- Alte surse de suprafaţă (accidental arderi necontrolate, autoaprinderi ale cărbunelui în depozite, etc)

Pentru indicatorul SO2 : SC Complexul Energetic Rovinari care detine doua instalatii mari de ardere pe combustibili fosili (lignit, pacura, GN). Agentul economic mentionat functioneaza cu respectarea prevederilor impuse prin Autorizatia Integrata de Mediu, neinregistrandu-se evenimente in activitate (de tipul porniri/opriri, autoaprinderi depozite carbune, functionare defectuoasa a echipamentelor de depoluare) care sa conduca la un aport suplimentar de SO2, conform verificarilor efectuate de APM si GNM-CJ Gorj si declaratiilor operatorului. Cauze - conditii defavorabile dispersiei (calm atmosferic pe perioade lungi de timp). Conform datelor înregistrate la Staţiile de tip industrial de monitorizare a calităţii aerului amplasate în zonele Rovinari (GJ-2) şi Turceni (GJ-3), aportul combinat al surselor de poluare menţionate la pct.1 a condus la înregistrarea unor depăşiri ale valorilor limită/pragului de alertă la indicatorul SO2, după cum urmează:

- în anul 2008 - Rovinari (GJ-2) - s-au înregistrat 40 de depăşiri ale valorilor limită orare ( faţă de 24 permise), respectiv 3 depăşiri ale valorilor limită zilnice (3 permise). S-au înregistrat 5 depăşiri ale pragului de alertă timp de 3 ore consecutiv, in zilele de: 06.11.2008, 16.11.2008, 29.12.2008 si 30.12.2008.

- în anul 2009 - Rovinari (GJ-2) - s-au înregistrat 16 depăşiri ale valorilor limită orare ( faţă de 24 permise), respectiv 1 depăşire a valorilor limită zilnice ( 3 permise). În data de 18.11.2009 s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă timp de 3 ore consecutiv.

Complexul Energetic Rovinari.- Termocentrala a obţinut tranziţie anul 2013, în vederea încadrării în valorile limită de emisie (VLE) conform HG 541/2003 , cu modificările şi completările ulterioare, la poluanţii SO2, NOx, pulberi. Conform Autorizaţiei Integrate de Mediu (AIM), emisă cu Plan de acţiune, pentru perioada 2007- 2013 nu au fost impuse VLE, fiind alocate plafoane anuale de emisie, respectate de către operator şi validate trimestrial de către autorităţile competente. În perioada 2007-2009, activitatea Termocentralei s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor impuse în AIM. Pentru indicatorul PM10 : Depasirile sunt cauzate de aportul combinat al mai multor surse enumerate anterior, în special cele din cadrul exploatarilor miniere de cariera din zona Rovinari apartinand Complexului Energetic Rovinari si Societatii Nationale a Lignitului Oltenia (SNLO) precum si activitatii de ardere a combustibililor fosili (in principal lignit) pentru producerea energiei in cele doua instalatii mari de ardere apartinand Complexului Energetic Rovinari. Aportul individual al fiecarei surse nu poate fi cuantificat deoarece nu detinem tehnica necesara. De asemenea, umiditatea relativa este mai ridicata in zona Rovinari ca urmare a existentei turnurilor de racire apartinand CE Rovinari, ceea ce determina erori pozitive ale analizorului de PM10 (concentratii de PM10 masurate de analizor mai mari pentru valori ridicate ale umiditatii relative). 5.2.2 Pentru zonele Tg.Jiu şi Turceni În conformitate cu rezultatele studiilor de evaluare preliminară a calităţii aerului realizate la nivel naţional, localităţile Rovinari şi Turceni se regăsesc pe Lista nr.1 pentru poluantul SO2 - Zone unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea limită , municipiul Tg.Jiu fiind prezent pe Lista nr. 1 pentru poluantul pulberi în suspensie, fracţiunea PM 10. Evaluarea preliminară a calităţii aerului a fost realizată în baza inventarelor de emisii locale şi a datelor meteorologice, utilizând modele matematice pentru dispersia poluanţilor emişi în atmosferă a calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer, pentru anul 2007.

37

Trebuie avut in vedere faptul ca exista zone geografice in tara aşa cum este Regiunea Oltenia, respectiv judeţul Gorj, cu o densitate mare de instalaţii mari de ardere pe o suprafaţa geografica relativ mică, fapt ce favorizează interferenta/suprapunerea norului de poluant provenit din zone învecinate cu surse similare, peste acumulările deja existente, in anumite condiţii meteo . Sursele potenţiale de poluare în zona Tg.Jiu - aport combinat : incalzire rezidentiala, trafic, resuspensie particule, surse din zona Rovinari (IMA, expl. miniere de cariera, depozit zgura/cenusa ) constructii, lucrari hidrotehnice amenajare râu Jiu, lucrari agricole, alte surse din amonte. Surse potenţiale de poluare în zona Turceni – aport combinat:

- Principala sursă este SC Complexul Energetic SA – Termocentrala Turceni - Centrale de încălzire pe combustibil solid ce deservesc sediile administrative ale

exploatărilor miniere şi ale altor unităţi de tip industrial, social culturale,unităţi spitaliceşti, şcolare,etc

- Încălzire rezidenţială pe combustibil solid, în special cărbune, atât în oraşul Turceni, cât şi în zonele limitrofe

- Trafic rutier – drum european, drumuri industriale, trafic urban - Sursă potenţială în funcţie de direcţia/viteza curenţilor de aer - S.C. Complexul

Energetic Rovinari, aflat la aproximativ 30 km de oraş Turceni. - Alte surse de suprafaţă (accidental arderi necontrolate, autoaprinderi ale

cărbunelui în depozite, etc)

5.3 Intrunirile Comisiei Tehnice Comisia Tehnică (CT) a fost înfiinţată prin Ordinul Prefectului – Judeţul Gorj nr. 227/17.12.2007 privind înfiinţarea Comisiei tehnice pentru elaborarea programelor de gestionare a calităţii aerului, în conformitate cu:

Hotărârea Guvernului României nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

Activitatea CT s-a desfăşurat în baza Regulamentului de Organizare şi Funcţionare (ROF), anexă la Ordinul Prefectului – Judeţul Gorj nr. 227/17.12.2007, astfel:

30.06.2009 – iniţierea Programului de gestionare a calităţii aerului, pentru zona Rovinari pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2) – comunicat de presă

28.09.2009 – şedinţă de analiză

24.11.2009 – decizie de elaborare a Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zona Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10) – comunicat de presă

28.01.2010 – iniţierea Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) – anunţ publicat pe site-ul www.apmgj.ro la secţiunea anunţuri, în data de 28.01.2010

16.02.2010 – şedinţă de lucru, analiza propunerilor de măsuri, luarea deciziei de elaborare a Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2)” anunţ publicat pe site-ul www.apmgj.ro la secţiunea anunţuri în data de 16.02.2010

24.02.2010 – şedinţă de lucru – analiza propunerilor de măsuri

23.03.2010 - şedinţă de lucru



38

Documentul elaborat de către Comisia Tehnică este necesar a fi aprobat prin Hotărâre de Consiliu Judeţean. Anterior, în baza HG 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la anumite planuri şi programe de mediu, se realizează consultarea publicului privind propunerea de program în cadrul unor dezbateri publice, astfel :

Luni 12 aprilie 2010, orele 16,00, la sediul Primăriei Municipiului Tg.Jiu

Marţi 13 aprilie 2010, orele 16, 00 la sediul Primăriei Oraşului Rovinari

Miercuri 14 aprilie 2010, orele 16, 00 la sediul Primăriei Oraşului Turceni. Anunţul privind organizarea dezbaterilor publice a fost publicat pe site-ul www.apmgj.ro la secţiunea anunţuri în data de 11.03.2010. Publicul are dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor privind programul menţionat, propunerea de program putând fi consultată până la data de 14 aprilie 2010 la sediul APM Gorj din Tg.Jiu, Str. Unirii nr.76, de luni până vineri, între orele 8.30 – 14.00, precum şi în cadrul şedinţelor de dezbatere publică . Comisia Tehnica îsi desfasoara activitatea în sedinte publice, în baza ROF-ului stabilit si aprobat. Coordonatorul activitatii si Presedinte al Comisiei este Directorul Coordonator al APM Gorj. În activitatea sa, Comisia Tehnica poate solicita ca la sedintele sale sa participe experti (persoane fizice sau juridice) care prin experienta lor sa ajute la identificarea surselor de poluare si la luarea celor mai bune decizii în vederea gestionarii calitatii aerului . Hotarârile Comisiei Tehnice se iau doar în cadrul sedintelor, prin vot al membrilor. O hotarâre este considerata adoptata daca este votata de jumatate+1 din numarul de membri care alcatuiesc ComisiaTehnica. 5.4. Informarea publicului Datele privind calitatea aerului, monitorizate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj in cadrul celor trei statii automate sunt prezentate publicului prin intermediul panourilor de informare situate in Tg. Jiu şi Rovinari. APM Gorj a publicat pe pagina de web proprie informaţii privind depăşirea concentraţiilor valorilor limită şi a pragurilor de alertă, sursa/sursele care au generat depăşirea/depăşirile. De asemenea în vederea facilitării informării publicului, se publică din oficiu pe pagina de web proprie, www.apmgj.ro, date privind indicii de calitate a aerului în zonele monitorizate. Totodată, au fost comunicate publicului informaţii privind elaborarea programului integrat de gestionare a calităţii aerului, conform pct. 5.3 . Documentul elaborat de către Comisia Tehnică este necesar a fi aprobat prin Hotărâre de Consiliu Judeţean. Anterior, în baza HG 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la anumite planuri şi programe de mediu, se realizează consultarea publicului privind propunerea de program, în cadrul unor dezbateri publice ( a se vedea pct. 5.3)

5.5 Identificarea cauzelor care au generat depăşirile Identificarea cauzelor depăşirilor reprezintă componenta cea mai complexă şi mai importantă a programului de gestionare/programului integrat de gestionare datorită multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cât şi a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corectă a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calităţii aerului.În cadrul celor trei staţii automate de monitorizare, situaţia se prezintă astfel: Tabel 5.1

Cod statie

Tip staţie

Depăşiri / Indicatorul monitorizat

SO2 NO2 NOx PM10 CO O3

GJ - 1 Ind.

GJ -2 Ind. X X

GJ -3 Ind.


39

5.5.1 Caracterizarea indicatorilor monitorizaţi

Dioxid de sulf - SO2

Gaz incolor, cu miros înţepător, amărui, produs ca urmare a arderii materialelor care conţin sulf.

Surse naturale: erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice: sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice şi procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric) şi în măsură mai mică emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sănătăţii: provoacă iritaţia ochilor şi a primei părţi a traiectului respirator.

În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi acidifierea corpilor apoşi.

Oxizi de azot - NOx (NO/NO2)

La temperatura mediului ambiental sunt prezenţi în formă gazoasă. NO este incolor şi inodor; NO2 are culoarea brun roşcat şi un miros puternic, înecăcios.

Surse naturale: sursa principală - acţiunea bacteriilor la nivelul solului.

Surse antropice: încălzirea rezidenţială şi evacuările de gaze de eşapament de la motoarele vehiculelor în etapa de acceleraţie sau la viteze mari. NO produce o cantitate mai mare de NO2 în procesul de combustie şi în prezenţa oxigenului liber.

Efecte asupra sănătăţii: gaz iritant pentru mucoasă ce afectează aparatul respirator şi diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decât cel al NO).

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

Pulberi în suspensie - PM10/PM2,5

Sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic de 10 microni.

Surse naturale: erupţii vulcanice, eroziunea rocilor şi dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile maşinilor la oprirea acestora şi datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5 - 10 microni (PM10) la 2,5 - 5 microni (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Pe de altă parte, vehiculele emit şi alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As etc.) şi substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompuşi etc.).

Plumb - Pb

Surse antropice: principala sursă de poluare o reprezintă emisiile motoarelor cu funcţionare pe bază de benzină şi industria în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile.

Efecte asupra sănătăţii: efect toxic la oameni, în cazul expunerii la concentraţii ridicate, influenţând sinteza hemoglobinei ce afectează rinichii, organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulaţiile, sistemul cardiovascular şi sistemul nervos.

Benzen - C6H6

40

Compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia.

Efecte asupra sănătăţii: substanţă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

Monoxid de carbon - CO

La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor şi inodor, de origine atât naturală cât şi antropică. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompletă a combustibililor fosili.

Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.

Surse antropice: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric şi mediul urban, în principal autovehiculele cu benzină în timpul funcţionării la turaţie mică.

Efecte asupra sănătăţii: gaz toxic, în concentraţii mari este letal (aproximativ 100 mg/mc). Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuităţii vizuale şi a capacităţii fizice.

Ozon - O3

Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a "smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacţii care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.

Efecte asupra sănătăţii: concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor. Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii.

Este responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

5.5.3. Depăşiri ale valorilor limită cauzate de surse fixe Pentru analiza depăşirilor înregistrate la staţiile industriale s-au folosit următoarele metode de analiză şi validare:

• analizarea listei principalelor surse de poluare a aerului din zona respectivă (agenţi economici, etc) • inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coşuri de dispersie existente, instalaţii de reţinere a poluanţilor); • analiza datelor meteo, cu viteza şi direcţia predominantă a vântului pe perioada depăşirii valorii limită şi/sau a valorii ţintă; • verificarea datelor de monitorizare a emisiilor pentru unităţile din zonă.

Depăşirea pragului de alertă la indicatorul dioxid de sulf : - în anul 2008 - Rovinari (GJ2) - s-au înregistrat 40 de depăşiri ale valorilor

limită orare ( faţă de 24 permise), respectiv 3 depăşiri ale valorilor limită zilnice (3 permise). S-au înregistrat 5 depăşiri ale pragului de alertă timp de 3 ore consecutiv, in zilele de: 06.11.2008, 16.11.2008, 29.12.2008 si 30.12.2008.

- în anul 2009 - Rovinari (GJ2) - s-au înregistrat 16 depăşiri ale valorilor limită orare ( faţă de 24 permise), respectiv 1 depăşire a valorilor limită zilnice ( 3 permise). În data de 18.11.2009 s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă timp de 3 ore consecutiv.

41

În cazul înregistrării unor valori ce au depăşit pragul de alertă timp de 3 ore consecutiv, în vederea identificării sursei de poluare, reprezentanţii APM şi GNM-CJ au efectuat verificări în scopul evidenţierii unor fenomene ce ar fi putut aduce un aport suplimentar de SO2 (autoaprinderi a cărbunelui în depozite aparţinând EMC Roşia, EMC Rovinari, arderi deschise de materiale combustibile, etc), altele decât activitatea de producere energie electrică la SC CE Rovinari, nefiind constatate astfel de evenimente. De asemenea s-au efectuat verificări la agentul economic SC CE Rovinari (sursa potenţial poluatoare) de către GNM-CJ şi APM. Din corelarea acestor verificări cu următoarele date şi informaţii:

Declaraţia operatorului/date de automonitorizare,

Date meteo furnizate de staţie (direcţia vânt, viteza vânt),

Informaţiilor furnizate de Centrul Meteorologic Regional Craiova şi Administraţia Naţională de Meteorologie referitoare la direcţie, viteză vânt şi informaţii privind deplasarea norului poluant.

Se poate concluziona: In condiţii climatologice defavorabile dispersiei poluanţilor în aer, la staţia de monitorizare a calităţii aerului GJ-2 amplasată în partea de SV a oraşului Rovinari şi la aprox 2 km S de sursa potenţială SC CE Rovinari, circulaţia maselor de aer cu viteză de deplasare redusă urmată de calm atmosferic pe parcursul mai multor zile, a condus la acumularea în atmosferă a dioxidului de sulf provenit din activitatea Termocentralei şi drept urmare la înregistrarea unor valori peste limitele reglementate de OM 592/2002. Fenomenul s-a produs în condiţiile în care activitatea termocentralei s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor impuse în Autorizaţia Integrată de Mediu intr-un regim normal de exploatare, neînregistrându-se accidente/incidente (de tipul porniri/opriri, defecţiuni echipamente filtrare, etc.), care să conducă la un aport suplimentar de noxe în atmosferă. 5.6 Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită la indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10) în zonele Rovinari, Turceni şi Tg. Jiu Comisia tehnică analizează toate datele şi elaborează propunerea de program de gestionare/program integrat de gestionare, propunere ce va ce cuprinde măsuri necesar a fi realizate în scopul reducerii emisiilor de poluanţi astfel încât să fie respectate valorile limită la imisie. Pentru fiecare măsură/acţiune se estimează perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potenţiale de finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea acţiunii. În program sunt introduse cel puţin măsurile deja incluse în programele de conformare respectiv planurile de acţiuni, prevăzute în autorizaţia/ autorizaţia integrată de mediu, precum şi din programele specifice de reducere. Titularii de activitate sunt obligaţi să-şi doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare. Măsurile identificate se prioritizează, fiecărei măsuri acordândui-se un număr de puncte cuprins intre 1 (cea mai puţin importantă) şi 5 (cea mai importantă). Aceste informaţii se prezintă sintetizat, conform tabelului următor:

42

MĂSURI ÎN CAZUL DEPĂŞIRII VALORILOR LIMITĂ LA INDICATORII DIOXID DE SULF (SO2) ŞI PULBERI ÎN SUSPENSIE (PM 10) ÎN ZONELE ROVINARI, TURCENI ŞI TG.JIU

Nr. crt.

Masuri/Actiuni Prioritizare

Responsabil Termen de realizare

Estimarea costurilor/ Surse de finantare

Rezultat asteptat Observatii

1. Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) , pulberi în suspensie (PM 10) pentru zona Rovinari

1.1 Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) , pulberi în suspensie (PM 10) datorate surselor fixe (industriale) - Complexul Energetic Rovinari

1 Reducerea concentratiei de dioxid de sulf din gazele de ardere la instalatiile mari de ardere prin realizarea instalatiilor de desulfurare umeda a gazelor de ardere IMA1 (cazan 3+cazan 4)

5 SC Complexul Energetic Rovinari SA

31.12.2013 240.163,90 mii euro

●Respectarea VLE prevazute in HG nr.541/2003, modificată şi completată de HG nr.322/2005 (Directiva 2001/80/EC) şi a prevederilor HG nr.833/2005 de aprobare a Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere ● Reducerea concentratiei de dioxid de sulf din gazele de ardere la valori de max. 400 mg/Nmc

2 Reducerea concentratiei de dioxid de sulf din gazele de ardere la instalatiile mari de ardere prin realizarea instalatiilor de desulfurare umeda a gazelor de ardere IMA2 (cazan 5+cazan 6)


31.12.2011

3 Reducerea concentratiei de pulberi din gazele de ardere la instalatiile mari de ardere prin modernizarea electrofiltrelor aferente blocurilor energetice: IMA1 (cazan 3+cazan 4)


31.12.2013 4.500 mii euro

●Respectarea VLE prevazute in HG nr.541/2003, modificată şi completată de HG nr.322/2005 (Directiva 2001/80/EC) şi a prevederilor HG nr.833/2005 de aprobare a Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi

43

4 Reducerea concentratiei de pulberi din gazele de ardere la instalatiile mari de ardere prin modernizarea electrofiltrelor aferente blocurilor energetice: IMA2 (cazan 5+cazan 6)


31.12.2011 9.000 mii euro

provenite din instalaţii mari de ardere ● Reducerea concentratiei de pulberi din gazele de ardere la valori de max. 50 mg/Nmc

5 Dotarea cu analizoare portabile de determinare a imisiilor de poluanti in vederea stabilirii ariei de raspandire a norului de poluant


Trim.IV 2011

4.000 euro Monitorizarea imisiilor in zona de influenta a SC Complexul Energetic Rovinari SA

6 Reducerea impactului produs de activitatea din depozitul de carbune Rosia prin : - desfiintarea stivei de EST a depozitului de carbune Rosia; - stropiri ; - monitorizarea temperaturii in stivele de carbune si initierea de masuri corespunzatoare


Trim.IV 2012

5.000 euro Reducerea emisiilor fugitive de pulberi zona de influenta a SC Complexul Energetic Rovinari SA

7 Dotarea cu instalatie de umectare (punct deversare carbune T1/Benzi Magistrale)

3 SC Complexul Energetic Rovinari SA - E.M.Rovinari

Trim.IV 2010

12.000 euro Reducerea emisiilor fugitive de pulberi zona de influenta a SC Complexul Energetic Rovinari SA

8 Amenajare Depozit Arderea (desfiintare stive carbune Rosia)

3 SC Complexul Energetic Rovinari SA - E.M.Rovinari

31.12.2013 104.224 mii euro

Reducerea emisiilor fugitive de pulberi zona de influenta a SC Complexul Energetic Rovinari SA

44

1.2 Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) , pulberi în suspensie (PM 10) datorate surselor fixe (industriale) - S.N.L Oltenia

9 Urmărirea şi eliminarea imediată a eventualelor autoaprinderi a cărbunelui în strate, halde şi depozitele de cărbune

3 S.N.L Oltenia Exploatarea de Cariere Roşia -

Permanent necuantificat Diminuarea emisiilor de noxe in atmosfera

10 Monitorizarea temperaturii în stivele de cărbune din depozite; controlul permanent al temperaturii cărbunelui şi înscrierea măsurătorilor într-un registru special, ce va fi gestionat de persoana responsabilă cu conducerea lucrărilor din depozit;

3 S.N.L Oltenia Exploatarea de Cariere Roşia


11 Efectuarea tasării în timpul formării stivei, care conduce la micşorarea spaţiului între bulgări, diminuarea schimbului de gaze, împiedicarea pătrunderii aerului şi a apei din precipitaţii



12 Expedierea cărbunelui la beneficiari din depozite în ordinea depunerii sau în funcţie de temperaturile maxime înregistrate în corpul depozitului. Când temperatura se apropie de 400C se va incepe evacuarea materialului din



45

zona încălzită

13 Carcasarea a patru buncăre la transportoarele cu bandă poziţionate pe treptele superioare ale carierelor-


2011 20 000 lei Diminuarea emisiilor de pulberi

14 Întreţinerea drumurilor tehnologice şi limitarea producerii prafului prin stropirea cu apă a acestora în perioadele secetoase


2011 30 000 lei Diminuarea emisiilor de pulberi

15 Lucrari de recultivare ameliorativa pe suprafata S=51,5 ha Rosia


2010 116028 lei Diminuarea emisiilor de pulberi de pe suprafetele

16 Lucrari de refertilizare ameliorativa pe suprafata S=49.7 ha Pesteana Sud etapa II

3 S.N.L Oltenia Exploatarea de Cariere Peşteana

2010 63468 lei Diminuarea emisiilor de pulberi de pe suprafetele libere de sarcini tehnologice

17 Lucrari de recultivare ameliorativa pe suprafata S=33,5 ha Pesteana Nord



18 Lucrari de redare in circuit productiv pe suprafata S=11.23 ha Pesteana Nord



1.3 Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) , pulberi în suspensie (PM 10) datorate surselor liniare şi de suprafaţă

19 Salubrizare stradală - măturare - spălare/stropire mecanizată

4 Primăria Rovinari

Permanent, conform programului de salubrizare

-100000 lei - 80000 lei

Reducerea concentraţiei de pulberi in suspensii

46

aprobat de Primăria Rovinari

20 Reabilitarea spatiilor verzi, inclusiv plantarea de arbori si arbusti ornamentali

4 Primăria Oraşului Rovinari

anual necuantificat Îmbunătăţirea calităţii aerului

Îmbunătăţirea aspectului zonei

21 Reabilitarea drumului de centura al orasului Rovinari - str. Constructorilor


2011 1209530 Reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie

22 Reabilitarea sistemului de incalzire al Spitalului orasului Rovinari prin instalarea unui sistem de panouri solare


2010 677900 lei Reducerea noxelor rezultate in urma procesului de ardere a combustibilului solid

2. Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) datorate surselor liniare şi de suprafaţă pentru zona Tg.Jiu

2.1 Mărirea suprafetelor de spatiu verde şi întreţinerea corespunzătoare a acestora

23 Amenajarea unui spaţiu verde cu suprafaţa de 225 mp la Centrul de zi Christian pentru persoanele tinere şi adulte pentru persoanele cu handicap

4 Primăria Municipiului Tg-Jiu

19 luni

(de la primirea finanţării)

3405320 lei

Program Operaţional Regional (depus)

Îmbunătăţirea calităţii aerului Îmbunătăţirea aspectului zonei

24 Amenajarea unui spaţiu verde cu suprafaţa de 100 mp la Centrul de servicii sociale integrat – centru îngrijire copii


28 luni

(de la primirea finanţării)

2518128 lei



25 Amenajarea unui spaţiu verde cu suprafaţa de 200 mp la Centrul de pensii social integrat – centrul de


28 luni

(de la primirea

2542829 lei

Program Operaţional


47

asistenţă pentru bătrâni, municipiul Tg-Jiu

finanţării) Regional (depus)

26 Amenajare spaţiu verde în insuliţa râului Jiu - 21 984 mp , din care, alei pietonale ecologice - 489 mp

4 Primăria

Municipiului Tg-Jiu

12 luni (de la primirea finanţării)

1655204 lei

Administraţia Fondului de Mediu (depus)


27 Amenajare spaţiu verde cu suprafaţa de 1945 mp în zona Tuşnad


9 luni (de la primirea finanţării)

664500 lei

Administraţia Fondului de Mediu (depus)

Îmbunătăţirea calităţii aerului ,îmbunătăţirea aspectului zonei

28 Organizarea activităţilor de voluntariat pentru plantări (amenajare de spaţii verzi)


anual necuantificat Conştientizarea şi responsabilizarea cetăţenilor

2.2 Lucrări de reabilitare, modernizare şi întreţinere a infrastructurii rutiere urbane

29 - Modernizare drumuri de rocadă municipiul Tg-Jiu, inclusiv realizarea unei perdele de protecţie prin plantarea a cca 1 000 buc arbori


24 luni

11.03.2012

76157872

lei


Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea emisiilor de noxe datorate traficului , descongestionarea circulaţiei auto urbane, Îmbunătăţirea aspectului zonei

30 Lucrări de întreţinere curentă drumuri

- frezare + plombare – 15000 mp

- covoare asfaltice – strat de uzură – 10000 mp

- pietruiri, balastări – 20000 mp


2010 800000 lei

850000 lei

150000lei

Diminuarea procesului de resuspensie a prafului, îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie Îmbunătăţirea aspectului zonei

31 Amenajarea parcărilor de reşedinţă în cartierele de

4 Primăria Municipiului Tg-

31.12.2010 necuantificat

48

blocuri, după demolarea prealabilă a garajelor care ocupă domeniul public – Titulescu, Minerilor, Mioriţei, 23 August, A I Cuza, Republicii, Nicolae Bălcescu, Unirii, Griviţa, 1 Mai Vest, Debarcader, Lotrului, Comuna din Paris.

Jiu Evitarea blocajelor şi fluidizarea circulaţiei auto in cartiere prin sistematizarea şi reorganizarea spaţiilor destinate parcării

32 Amenajarea sensului giratoriu la intersecţia Str.A.I.Cuza cu B-dul Republicii


2010 143.767 Euro

Evitarea blocajelor, fluidizarea traficului Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie şi noxe auto

33 Amenajarea sensului giratoriu la intersecţia Unirii – Republicii - Geneva


2010 197.483 Euro


34 Amenajarea sensului giratoriu la intersecţia B-dul Victoriei cu B-dul Unirii

Primăria Municipiului Tg-Jiu

2010 71.118 Euro Evitarea blocajelor, fluidizarea traficului Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie şi noxe auto

35 Amenajarea sensului giratoriu la intersecţia B-dul Unirii cu B-dul C.Brâncuşi


2010 165.395 Euro


35 Salubrizarea (măturarea) 5 Primăria Permanent, necuantificat

49

străzilor şi trotuarelor Municipiului Tg-Jiu

conform programului de salubrizare aprobat de Primăria Tg.Jiu

36 Stropirea şi spălarea mecanizată a străzilor/trotuarelor

5 Primăria Municipiului Tg-Jiu - Direcţia de Servicii Comunale Tg-Jiu – 1 maşină - SC TRANSLOC SA -1 masină

În perioada martie-octombrie

Stropit –

8000 lei/lună

Spălat – 5000 lei/lună

2.3 Înlocuirea/completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară,

37 Implementarea proiectului

„Energia solară, o

alternativă pentru viitor”

în trei locaţii:

- Spitalul de

Pneumoftiziologie Dobriţa,

- Spitalul Judeţean de

Urgenţă Tg-Jiu, str. Tudor

Vladimirescu

- Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu, str. Progresului.

3 Consiliul Judeţean Gorj

2010 Valoarea Proiectului -3.990.979 lei -Contribuţia AFM este de 3.132.865 lei, reprezentând 80% -Contribuţia Consiliului Judeţean Gorj este de 783.216 lei, reprezentând 20%

Reducerea consumului de combustibil convenţional şi, implicit, protecţia mediului prin diminuarea consistentă a emisiei de gaze ca efect de seră;

Proiectul este finantat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, în cadrul Programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care

50

utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului pentru anul 2009.

3. Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) datorate surselor liniare şi de suprafaţă - lucrări de reabilitare/consolidare a infrastructurii intra-judeţene în vecinătatea zonelor Tg.Jiu, Rovinari şi Turceni

38 Consolidarea sistemului rutier DN 67 km 63+262 – km 81+620 ( Cîlnic – Tg.Jiu)

4 DRDP Craiova 2010 5 milioane Euro / B.E.I.II

Fluidizarea traficului, îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie în zona Tg.Jiu

39 Reabilitarea DN 66 (5R1) km 0+00 – km 48+900 ( Filiaşi – Rovinari)


Fluidizarea traficului, îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie în zona Rovinari

40 Reabilitare DN 66 ( 5R2) km 48+900 – km 71+614 Rovinari – Tg.Jiu km 79+918 – km 93+500 Tg,Jiu – Petroşani


Fluidizarea traficului, îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie în zonele Rovinari şi Tg.Jiu

41 Reabilitare DJ 673 Siacu – Borăscu – Turceni – Broşteni ( DN 66) km 16+650 – 41+650 – lucrări


7 luni de la primirea finanţării

12.614.000/ HG 577 /1997 Programul privind

Fluidizarea traficului, îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie în zona Turceni

51

de reabilitare a 25de km de drum şi 14 poduri

pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate

42 Reabilitarea DJ 665, km 0+000 – 54 + 500 Iezureni – Curtişoara – Muşeteşti – Crasna – Novaci – Baia de Fier – Polovragi şi DJ 675 C, km 0+000 – 4+300


2011 52.122.000 / P.O.R 2007 – 2010, Axa prioritară 2 – Domeniul major de intervenţie 2.1

Fluidizarea traficului, îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie în zona Tg.Jiu (partea de nord)

43 Reabilitarea DJ 673 A, Dragoteşti – Mătăsari – DN 67 – 27,790 km


2011 25.347.000/HG 577- Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate

Fluidizarea traficului, îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea concentraţiei de pulberi in suspensie în zonele Rovinari şi Turceni

4. Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) , pulberi în suspensie (PM 10) pentru zona Turceni

4.1. Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), datorate surselor fixe (industriale) - Complexul Energetic Turceni

44 Reducerea emisiei de SO2 Montarea de instalaţii de desulfurare la blocurile energetice nr. 4, 5

5 SC Complexul Energetic Turceni SA

31.12.2010 500000 / credit extern + surse proprii

●Respectarea VLE prevazute in HG nr.541/2003, modificată şi completată de HG nr.322/2005 (Directiva 2001/80/EC) şi a prevederilor HG nr.833/2005 de

52

aprobare a Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere ● Reducerea concentratiei de dioxid de sulf din gazele de ardere la valori de max. 400 mg/Nmc

45 Reducerea concentratiei de pulberi din gazele de ardere la instalatiile mari de ardere prin modernizarea electrofiltrelor aferente blocului energetic nr.4

5 SC Complexul Energetic Turceni SA

31.12.2010 30505 / surse proprii

●Respectarea VLE prevazute in HG nr.541/2003, modificată şi completată de HG nr.322/2005 (Directiva 2001/80/EC) şi a prevederilor HG nr.833/2005 de aprobare a Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere ● Reducerea concentratiei de pulberi din gazele de ardere la valori de max. 50 mg/Nmc

46 Renunţarea la evacuarea hidraulică a zgurii şi cenuşii (1: 10). Evacuarea în fluid dens a zgurii şi cenuşii (1:1) Montarea instalaţiilor de evacuare a zgurii şi cenuşii în fluid dens Amenajarea depozitului existent de zgură şi cenuşă

SC Complexul

Energetic Turceni SA

31.12.2012 708149 /

surse proprii

Reducerea emisiilor fugitive de pulberi zona de influenta a SC Complexul Energetic Turceni SA

4.2 Măsuri în cazul depăşirii valorilor limită pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi datorate surselor liniare şi de suprafaţă

47 Spalarea strazilor si a trotuarelor (suprafata de

5 Primăria Turceni - Serviciul

In perioada lipsita de

50000 lei Reducerea concentraţiei de pulberi in suspensii

53

15000 mp). Public Turceni precipitatii

48 Maturarea strazilor cat si a trotuarelor (suprafata de 25000 mp).

5 Primăria Turceni -S.C Turcenisal SRL

Permanent 120000 lei Reducerea concentraţiei de pulberi in suspensii

49 Reabilitarea spatiilor verzi, si plantarea de arbori si arbusti ornamentali

4 Primăria Turceni -Compartiment Urbanism si Compartimentul Spatii Verzi

In perioada cand plantatul arboretului este permis

30000 lei Îmbunătăţirea calităţii aerului ,îmbunătăţirea aspectului zonei

50 Modernizarea str. Muncii 5 Primăria Turceni -Bir Investitii

2011 1200000 lei Reducerea concentraţiei de pulberi in suspensii

5. Conştientizarea opiniei publice

51 Promovarea educaţiei ecologice în scopul reducerii poluării aerului

5 Autorităţile publice locale, APM Gorj, ONG-uri, Instituţii de învăţământ

permanent necuantificat Creşterea nivelului de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte importanţa respectării măsurilor de reducere a poluării aerului

52 Promovarea în mod organizat a activităţilor de voluntariat, în baza unor parteneriate,în scopul îmbunătăţirrii calităţii factorilor de mediu

5 Autorităţile publice locale, APM Gorj, ONG-uri, Institutii de învătământ

permanent necuantificat Creşterea nivelului de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte problemele de mediu.

53 Mediatizarea activităţilor realizate în scopul formării unei culturi a respectului faţa de mediu

4 APM Gorj permanent necuantificat Informarea şi conştientizarea opiniei publice

54

CAPITOLUL 6 DISPOZITII FINALE Programul de gestionare se aproba prin hotărâre a Consiliului Judeţean Gorj, în termen de maxim 90 de zile de la finalizarea lui. După aprobarea Programului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, în colaborare cu Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Gorj şi alte autorităţi responsabile, monitorizează stadiul realizării masurilor. Responsabilii actiunilor sunt obligati sa respecte termenele din programul integrat si sa raporteze stadiul actiunilor si realizarea masurilor. Aceasta raportare se transmite la APM Gorj pâna la data de 15 decembrie a fiecarui an, urmând a fi elaborat raportul anual privind stadiul realizarii masurilor din programul integrat de gestionare, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administratiei publice locale, responsabilităţile în acest sens fiind stabilite conform tabelului 6.1: Tabel 6.1 Responsabili privind monitorizarea/raportarea măsurilor

Nr.crt Responsabili monitorizare/raportare

Instituţie/operator economic Persoană responsabilă

1 Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj Crăc Liliana Dădălău Nicolae

2 Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Gorj

Vâlcu Camelia

3 Consiliul Judeţean Gorj Palaloga Adriana

4 Primăria Municipiului Tg.Jiu Ghiţă Cristina

5 Primăria Oraşului Rovinari Podărelu Paul

6 Primăria Oraşului Turceni Calmuc Ioan

7 S.N.L.O Berca Marius

8 S.C.C.E. Rovinari Păsăreanu Flavia

9 S.C.C.E.Turceni Bănică Valerica

10 Secţia Drumuri Naţionale Tg.Jiu Leuştean Dumitru

Raportul anual se supune aprobarii Consiliului Judeţean. Dacă în timpul derulării programului apar depăşiri ale valorilor limită sau valorilor ţintă pentru alţi poluanţi, se revizuieşte programul de gestionare, cu parcurgerea aceloraşi paşi. Măsurile şi activităţile din cadrul programului integrat de gestionare a calităţii aerului se desfaşoară pe o perioadă de maximum 5 ani.

sulf (so2), în perioada 2010-2013 site/sedinte consiliu/30.04.2010/program ca jud… · zonele...

Documents