Raport Monitorizare EnergieSăptămâna 30 Iunie – 6 Iulie 2014

30 Iunie, rl.ro: România, înconjurată de prietenii lui Putin. Cum a divizat Rusia Europa de Est (II)

Criza din Ucraina a redesenat vechile linii de demarcație din Europa. Distincția dintre Vest și Est a devenit irelevantă, după cum a devenit și cea dintre Vechea Europă (antiamericană) și Noua Europă (proamericană) propusă de fostul șef al Pentagonului, Donald Rumsfeld, în timpul războiului din Irak. Țările europene se diferențiază astăzi prin atitudinea față de Rusia. De o parte se află statele „acomodante“, care pledează pentru „înțelegerea” acțiunilor Moscovei, iar de cealaltă, cele care numesc agresiunea „agresiune“ și cer Rusiei să respecte legile internaționale.

Slovacia. La Bratislava, ca la BucureștiFalimentul moral și duplicitatea guvernului socialist al Cehiei sunt cel mai bine exprimate de o

declarație a ministrului Apărării de la Praga, Martin Stropinsky, care după discursul lui Barack Obama de la Varșovia, de pe 4 iunie, când a reafirmat angajamentul de a apăra Polonia, România și statele baltice și a propus un plan în valoare de un miliard de dolari pentru întărirea prezenței militare NATO în Europa de Est, s-a trezit făcând o comparație calificată de Wall Street Journal drept „tâmpită”. Stropinsky a afirmat, nici mai mult, nici mai puțin, că Cehia nu dorește baze militare NATO și soldați americani pe teritoriul său pentru că acest lucru ar evoca invazia Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia din 1968. Două zile mai târziu, și prim-ministrul socialist al Slovaciei, Robert Fico, a respins creșterea prezenței militare a NATO în Slovacia pe exact același temei, ceea ce este relevant pentru atitudinea guvernului de la Bratislava.

Citește și:  Cum a divizat Rusia Europa de Est (I) Fico a pierdut rău alegerile prezidențiale de la sfârșitul lui martie în fața omului de afaceri Andrej Kiska.

În campanie, Fico a făcut mare caz de lipsa de experiență internațională a lui Kiska și s-a prezentat pe sine drept un politician abil în politica externă. Atât de abil este prim-ministrul acestei micuțe țări central-europene, că n-a găsit nici un moment pentru a face o declarație lipsită de echivoc privind agresiunea rusă în Crimeea. Cel care a declarat că Slovacia nu recunoaște referendumul din Crimeea a fost președintele de la acea dată, Ivan Gasparovici. La rândul său, Andrej Kiska a declarat într-un interviu, cu câteva zile înainte de a prelua mandatul: „Suntem o țară mică și suntem dependenți de Rusia, dar nu putem lăsa interesele economice să ne oprească să spunem lucrurilor pe nume. Dacă cineva comite un act de agresiune, atunci este agresiune. Punct”.

Cu totul alta este poziția „experimentatului” Robert Fico, unul dintre cei mai înverșunați adversari ai sancțiunilor împotriva Rusiei: „Toată indignarea gardienilor democrației se stinge atunci când se lovește de interesele lor economice – declara Fico în luna martie. Cu alte cuvinte, de câte ori interesele economice ale unei țări sunt în joc, problemele legate de drepturile omului și democrație ies din scenă”.

Slovacia depinde 100% de gazul rusesc și este, totodată, țară de tranzit pentru aproximativ 40% din gazul rusesc care ajunge în Europa. Ucraina spera să ajungă la un acord cu partea slovacă astfel încât să permită fluxul de gaz în ambele direcții (așa-numitul reverse flow) care să îi asigure aprovizionarea în cazul în care rușii închid robinetul. Ce a primit în schimb a fost un acord semnat la sfârșitul lunii aprilie pentru modernizarea unei conducte nefolosite prin care ar primi din Slovacia 3 miliarde metri cubi pe an în condițiile unui necesar de 55 de miliarde. Dar nici aceste 3 miliarde nu sunt sigure pentru că Slovacia a acceptat condițiile Gazprom, care nu permite accesul terților, în schimbul unei reduceri a prețului. Cu două săptămâni în urmă, Fico a declarat că actuala dispută privind gazele între Rusia și Ucraina nu este politică, ci strict comercială pentru că rușii au oprit livrările vara, nu iarna, ca în 2009, și a dat vina pe Ucraina că a lăsat Slovacia fără gaze în ianuarie 2009.

Țările baltice. Vocea ignorată a EstuluiPână la Crimeea, orice om politic sau diplomat occidental care îndrăznea să ridice problema atitudinii

agresive a regimului lui Vladimir Putin față de vecini își punea serios în joc cariera pentru că linia oficială era că

„Războiul Rece s-a încheiat și cine vede vreo amenințare rusească e ori rusofob ori paranoic”. Și nimeni nu era mai des taxat drept rusofob sau paranoic decât statele baltice, ale căror avertismente au fost în mod constant ignorate, deși balticii, care au fost 50 de ani sub ocupație sovietică, sunt cei care cunosc cel mai bine politica rusească. Marko Mihkelson, președintele Comisiei de politică externă a Parlamentului estonian, a rezumat cel mai bine: „Noi am spus-o de nenumărate ori: Rusia nu e o nouă Rusie. Este aceeași Rusie care își continuă tradiția expansionistă”.

Amenințarea rusească la adresa țărilor baltice este cât se poate de reală. Minoritatea rusă din Letonia este de 27% din populație, iar în Estonia de 25%, dar în regiunea de nord-vest a Estoniei, la o aruncătură de băț de Sankt Petersburg, concentrația rușilor se ridică uneori și la 80%. Această situație i-a făcut pe baltici, dar și pe unii occidentali să evoce episodul invaziei Cehoslovaciei de către Germania nazistă sub pretextul protejării minorității germane din regiunea sudetă. Imediat după invazia Crimeii, președintele lituanian, Dalia Grybauskaite, a avertizat că Rusia încearcă să redeseneze harta Europei și că după Ucraina vor urma Moldova și țările baltice.

Balticii au cel mai mult de pierdut dintr-o relație înghețată cu Rusia. 25% din comerțul Lituaniei se face cu Rusia, respectiv 10% din cel al Estoniei și Letoniei. Economia celor trei țări este dependentă de Rusia în transporturi, porturi, logistică, agricultură, industria alimentară, dar mai ales în materie de energie. Dacă rușii opresc gazul, există un singur depozit în Letonia care ar putea asigura alimentarea celor trei țări pentru trei luni, dar atât. Nu există nici o legătură cu restul Europei și nici facilități portuare pentru gaz natural lichefiat.

Și cu toate acestea țările baltice nu au nici cea mai mică intenție să se încline în fața Moscovei și a lui Putin. Dacă e ceva, balticii sunt nemulțumiți că agresiunea rusă asupra Ucrainei nu a fost condamnată în termeni suficient de fermi. Țările baltice vor sancțiuni mult mai dure și, potrivit unui diplomat leton citat de The Economist, „lista cu persoanele supuse sancțiunilor este o glumă pentru că nici măcar nu conține persoanele care ar trebui să figureze acolo”. Balticii vor trupe americane pe teritoriul lor și încearcă să-i convingă pe suedezi (principala lor alternativă economică la Rusia) și pe finlandezi să renunțe la neutralitate și să adere la NATO.

Cât despre gaz, pe 10 iunie, Lituania a amendat Gazprom cu 48 de milioane de dolari pentru încălcarea legilor antitrust. Două zile mai târziu, Gazprom a anunțat că vinde cele 37% din acțiunile pe care le deținea la companiile lituaniene de distribuție și de transport de gaze naturale, iar guvernul lituanian s-a arătat bucuros să cumpere. Președintele estonian, Toomas Hendrik Ilves, avertiza într-un articol în Washington Post că „răspunsul nostru pentru Rusia nu trebuie să fie legat de prețul gazelor, ci de respectarea valorilor comune. Sancțiunile economice sunt mai ieftine decât intervenția militară”.

Ungaria. Convertirea lui Orban la putinismÎn 2008, liderul Fidesz, aflat în opoziție, Viktor Orban, tuna și fulgera împotriva prim-ministrului Ferenc

Gyurcsany, care semnase un acord cu Vladimir Putin pentru construcția gazoductului South Stream. Doi ani mai târziu, în preajma alegerilor, același Orban îl acuza pe Gyurcsany de trădare pentru că ar fi vrut să dea compania ungară MOL rușilor de la Gazprom.

Patru ani mai târziu, după încă o rundă de alegeri câștigate de Fidesz, Orban este artizanul unei răsturnări copernicane în politica externă. Vladimir Putin a devenit prietenul său cel mai bun, iar Rusia – indispensabilă pentru sectorul energetic ungar.

După invazia Crimeii, trei zile Orban n-a scos o vorbă și s-a ascuns după declarația de condamnare a Grupului de la Vișegrad. Când a făcut-o, a ținut să precizeze că Ungaria nu este parte a conflictului ruso-ucrainean de parcă îi ceruse cineva să declare război și a răsucit întreaga problemă la minoritatea maghiară din Ucraina, dând asigurări că aceasta este în siguranță. Nici o vorbă despre Crimeea, cum nu scosese nici o vorbă despre masacrul din Maidan de pe 18 februarie. După ce a câștigat alegerile de pe 6 aprilie, Orban a trecut la atac împotriva… Ucrainei, astfel că pe la mijlocul lunii mai, în plin conflict în estul Ucrainei, Orban s-a trezit să ceară „cetățenie dublă, drepturi colective depline pentru cei 200.000 de maghiari din Ucraina și autonomie”. Nimeni în Europa nu cere și nu recunoaște drepturi colective, cu atât mai puțin „depline”, cu excepția Rusiei, care exact asta face în estul Ucrainei. Promovează „drepturi colective depline și autonomia” cu Kalașnikovul.

Declarația a determinat guvernul de la Kiev să îl convoace pe ambasadorul ungar și a stârnit îngrijorarea Poloniei, care a emis imediat o condamnare a poziției exprimate de prim-ministrul Ungariei.

Ca și Victor Ponta, Viktor Orban are prostul obicei să spună una în capitalele vizitate și altceva acasă. La sfârșitul lunii martie, la congresul PPE ținut la Bruxelles, Orban a cerut Uniunii Europene să-și apere valorile democratice în criza din Crimeea, dar o săptămână mai târziu, în plină campanie, vorbea despre datoria sa de „a proteja familiile maghiare de profitorii, monopoliștii și birocrații imperialiști” de la Bruxelles. Nici o vorbă despre imperialistul de la Moscova a cărui manieră autoritaristă de guvernare încearcă să o redea la Budapesta.

Cât despre vânzarea țării către ruși, în decembrie anul trecut șeful Gazprom, Alexei Miller, a venit la Budapesta, unde a semnat cu Orban un acord de construcție a sectorului ungar al gazoductului…South Stream, iar o lună mai târziu, în plină criză ucraineană, se ducea Orban la Moscova pentru a semna cu Putin un acord de construcție de către Rosatom a două noi reactoare nucleare la centrala de Paks, contra unui împrumut de 10 miliarde de euro pus la dispoziție cu generozitate de Putin. Cum destinul energetic al Ungariei este din ce în ce mai strâns legat de cel al Rusiei, Orban este unul dintre cei mai vocali adversari ai sancțiunilor împotriva Moscovei.

Bulgaria. South Stream doboară guvernulPreședintele Rosen Plevneliev a anunțat duminică seară că Parlamentul Bulgariei va fi dizolvat la 6

august, iar data alegerilor anticipate a fost stabilită pentru 5 octombrie, punând în acest fel capăt crizei politice create de divergențele legate de construcția gazoductului South Stream.

Guvernul Plamen Oreșarski, dominat de socialiști, a fost dintru început considerat „guvernul South Stream”. Costul total al sectorului bulgar al conductei a fost estimat la 3,5 miliarde de euro, cam în aceeași manieră în care modernizarea stațiunii Soci pentru Olimpiada de iarnă a costat 50 miliarde dolari. Cu alte cuvinte, de South Stream trebuiau să profite o mulțime de subcontractori afiliați Partidului Socialist, unul dintre cele mai pro-ruse din Europa, motiv pentru care Bulgaria a fost numită „Calul troian al Rusiei” în Uniunea Europeană. Principalul contractor era însă compania rusă Stroytransgaz, deținută de omul de afaceri Ghenadi Timcenko, aflat pe lista de sancțiuni a SUA și UE. În primă instanță, guvernul de la Sofia n-a ținut seama de avertismentele venite de la Bruxelles și, prin aprilie, a mers până acolo încât să modifice Legea Energiei pentru a declara că cei 27 de kilometri din platoul continental bulgar din Marea Neagră pe unde trebuia construită South Stream nu reprezintă teritoriu al Uniunii Europene. Abia pe 3 iunie, când însuși președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat Bulgaria că Executivul UE va declanșa acțiuni de infringement împotriva Bulgariei pentru încălcarea reglementărilor europene privind concurența și achizițiile publice, guvernul de la -Sofia și-a dat seama că situația este gravă. Cât de gravă a devenit foarte clar când ambasadorul american la Sofia a transmis că firmele bulgare care vor participa la construcția gazoductului riscă să fie supuse sancțiunilor americane. Abia în acel moment, partidul etnicilor turci, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, a anunțat că iese din coaliția de guvernământ. Pe 8 iunie, trei senatori americani, John McCain, Ron Johnson și Christopher Murphy, soseau la Sofia venind de la București, iar a doua zi Oreșarski anunța suspendarea lucrărilor la South Stream.

Principalul avocat al South Stream și artizanul strângerii legăturilor cu Moscova este președintele socia-liștilor bulgari, Serghei Stanișev, născut în URSS (mai exact la Kherson, în Ucraina) și educat la Moscova, nimeni altul decât președintele Partidului Socialiștilor Europeni. Dacă președintele Plevneliev a făcut declarații ferme privitor la anexarea Crimeii, guvernul bulgar s-a mulțumit să își exprime neconvingător preocuparea. În schimb, partidul socialist a emis o rezoluție în care se pronunță împotriva sancțiunilor la adresa Moscovei și avertizează că „Bulgaria nu ar trebui să se alinieze cu poziția oricui”. De aliniat nu s-au aliniat, în schimb un parlamentar socialist, Nikolai Malinov, i-a transmis o scrisoare de felicitare lui Putin pentru anexarea Crimeii, în care avertiza că „urmează Balcanii”. Malinov nu este chiar orice parlamentar, ci patronul ziarului Duma, oficiosul Partidului Socialist Bulgar.

Serbia. Aliatul RusieiDintre statele fostei Iugoslavii, cea mai puternică declarație de condamnare a agresiunii ruse în Crimeea

a venit din partea Muntenegrului, țară prin care nu trece South Stream. Guvernul socialist al lui Zoran

Milanovici de la Zagreb n-a spus nimic, Slovenia s-a oferit mediator, Macedonia și Bosnia au dat niște declarații vagi pentru a nu supăra pe nimeni. În schimb, guvernul Serbiei a refuzat explicit să condamne Rusia și s-a declarat împotriva sancțiunilor. Atât Serbia, unde Gazprom deține principala companie petrolieră, NIS, cât și Croația și Slovenia speră să beneficieze de construcția South Stream. Dintre țările balcanice, cea mai fermă poziție de condamnare a avut-o Albania.

RomâniaDacă președintele Traian Băsescu a fost explicit în condamnarea agresiunii ruse asupra Ucrainei și a

cerut în mod repetat Moscovei să renunțe la susținerea rebelilor din estul Ucrainei, guvernul a avut o poziție mult mai ambiguă. În primul comunicat de după anexarea Crimeii, Ministerul de Externe de la București a emis un comunicat vag în care își exprima îngrijorarea, dar nu menționa principalul agresor, Rusia. Totodată, premierului Victor Ponta i-au trebuit mai multe zile până să constate agravarea situației din Ucraina și nu a emis o condamnare oficială decât mult mai târziu.

România nu se află în situația de a fi dependentă de gazul rusesc și atât președintele, cât și prim-ministrul s-au pronunțat în favoarea independenței energetice a României, dar nu par să se înțeleagă asupra modului în care va fi obținută aceasta. Pe de altă parte, Băsescu s-a declarat nemulțumit de inițiativa premierului polonez Donald Tusk de uniune energetică și a reproșat Poloniei că nu a susținut suficient proiectul gazoductului Nabucco, acum defunct. Băsescu nu a respins uniunea energetică, dar a lăsat să se înțeleagă că România nu depinde de aceasta pentru a-și asigura alimentarea cu gaz.

Criza din Ucraina a scos la iveală atitudinea pro-rusă a țărilor care înconjoară România (Ungaria, Bulgaria, Serbia), precum și slăbirea angajamentului pro-occidental al unor țări central-europene precum Cehia și Slovacia, ceea ce face din țara noastră principalul avanpost al intereselor occidentale la Marea Neagră. În aceste condiții, România nu are alternativă la consolidarea parteneriatului cu Statele Unite, dar și cu țările din regiune care au dat dovadă fără echivoc de fermitate față de ilegalitățile comise de Rusia, în primul rând cu Polonia și țările baltice.

30 Iunie, radioinfinit.ro: Sindicatele lui Ion Ruşeţ ameninţă cu proteste la Guvern şi ANRE!Liderul sindical Ion Rușeț spune că există o concurenţă neloială pe piaţa de energie, ceea ce înseamnă un

mare pericol pentru Complexul Energetic Oltenia.În şedinţa adminsitraţie- sindicate, desfăşurată sâmbătă, la Mătăsari s-a discutat acest aspect.„Pe piaţa de energie există o subvenţionare excesivă a producătorilor de energie verde. Vom face un

program de acţiuni şi vom sesiza factorii responsabili în legătură cu aceste anomalii. Sperăm să nu fim nevoiţi să ieşim în stradă” declară Ion Ruşeţ.

Primvicepreşedintele Federaţiei Univers atrage din nou atenţia în privinţa „atacurilor externe asupra CE Oltenia”.

„Situaţia este mult mai gravă decât se spune. Cei care vor să facă rău acestei companii, vor să facă rău acestui popor. Vor să pună  la pământ o companie care se poate descurca singură. Este în pericol independenţa energetică a României” spune Ion Ruşeţ.

30 Iunie, gazetadebistrita.ro: Cretu reabiliteaza blocurile cu favoritii de la TCITrei societăţi şi-au adjudecat contractele de reabilitare a blocurilor din municipiul Bistriţa. Licitaţia

organizată de Primăria Bistriţa a ajuns la TCI Contractor, INST-Nistor şi Avril. Cea mai consistentă ofertă a mers la unul dintre favoriţii lucrărilor bistriţene, TCI Contractor. Ofertele sunt de 1,3 milioane, 0,4 milioane şi respectiv 0,5 miloane de lei. Valoarea totală a lucrărilor este de 2,3 milioane cu 0,6 milioane mai puţin faţă de estimările lui Ovidiu Creţuşi a subordonaţilor săi.

Ce se vrea cu proiectul de reabilitare“Obiectul contractului îl reprezintă executarea de lucrări aferente proiectului ,,îmbunătăţirea eficienţei

energetice a blocurilor de locuinţe – Bistriţa 1,, pentru obiectivele de investiţii: 1.1“REABILITAREA TERMICĂ A BLOCULUI DE LOCUINŢE DIN MUNICIPIUL BISTRIŢA, STR. CALEA MOLDOVEI NR.1,

BLOC 1” 1.2“REABILITAREA TERMICĂ A BLOCULUI DE LOCUINŢE DIN MUNICIPIUL BISTRIŢA, STR. ANDREI MUREŞANU NR. 10, BLOC 10” 1.3 “REABILITAREA TERMICĂ A BLOCULUI DE LOCUINŢE DIN MUNICIPIUL BISTRIŢA, STR. DECEBAL NR. 26 ŞI STR. LALELELOR NR. 11” presupune următoarele faze de lucrări: a) izolarea termică a părţii opace a faţadelor; b) înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în bloc, cu tâmplărie termoizolantă (partea vitrată); tâmplăria trebuie dotată cu dispozitive/fante/grile pentru aerisirea controlată a spaţiilor ocupate şi evitarea apariţiei condensului pe elementele de anvelopă; c) închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplarie termoizolanta, inclusiv izolarea termica a parapetilor; d) termo-hidroizolarea acoperisului tip terasa, respectiv izolarea termica a planseului peste ultimul nivel în cazul existentei sarpantei; e) termoizolare planseu peste subsol neîncalzit la partea inferioara cu polistiren expandat – daca este cazul. Valoarea estimata a lucrarilor: 2.903.807,25 lei, fara TVA, din care valoarea aferenta procentului de cheltuieli diverse si neprevazute de 83.832,36 lei; respectiv 655.072,92 euro la cursul BNR de 4,4328 lei/euro din data de 06.11.2013; din care: obiectivul de investitii 1.1 = 1.659.176,79 lei, fără TVA; din care valoarea aferenta procentului de cheltuieli diverse si neprevazute este de 48.015,68 lei, reprezentând procent 3% din valoarea calculata conform HGR 28/2008 (fara valoarea alocata pentru organizarea de şantier); obiectivul de investiţii 1.2 = 535.613,88 lei, fara TVA; din care valoarea aferenta procentului de cheltuieli diverse si neprevazute este de 15.418,03 lei,reprezentând procent 3% din valoarea calculata conform HGR 28/2008 (fara valoarea alocata pentru organizarea de şantier); obiectivul de investiţii 1.3 = 709.016,58 lei, fara TVA; din care valoarea aferenta procentului de cheltuieli diverse si neprevazute este de 20.398,65 lei,reprezentand procent 3% din valoarea calculata conform HGR 28/2008 (fara valoarea alocata pentru organizarea de santier); Valoarea estimata fara diverse si neprevazute este de: obiectivul de investitii 1.1 = 1.611.161,11 lei; obiectivul de investitii 1.2 = 520.195,85 lei; obiectivul de investitii 1.3 = 688.617,93 lei”, se arată în caietul de sarcini.

TCI Contractor General nu e străină de Primăria BistriţaPe lista firmelor care s-au înscris la licitaţia pentru construcţia blocurilor sociale avem o firmă care nu

este străine de lucrările licitate în anii trecuţi de Primăria Bistriţa.Astfel regăsim pe listă SC TCI Contractor General din Cluj Napoca, firmă care în 2009 şi-a adjudecat

lucrările de execuţie pentru blocurile sociale nr. 8 şi 9 din Viişoara, la acea vreme valoarea contractului fiind de 3.850.000 lei.

Aceeaşi firmă a câştigat şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor din cadrul proiectului Regenerarea urbană a municipiului Bistriţa, Axa 1,2,3. În acest caz SC TCI Contractor General apare ca lider de asociere împreună cu SC Iasicon SA, deţinută de afaceristul ieşean Titel Sinescu, cunoscut ca un apropiat al PSD şi bun prieten cu primarul social-democrat al municipiului Iaşi, Gheorghe Nechita, SC Drum Construct SRL, SC Ianus SRL şi SC Elenmarc Impex SRL.

La această licitaţie, SC TCI Contractor General SA face cunoscut că are două firme căreia le va subcontracta lucrări, fiind vorba mai precis de SC Ianus SRL, din Zalău, şi SC Proinstal 302G SRL din Bistriţa. Ambele firme care figurează acum drept subcontractante au participat alături de TCI Contractor General şi anul trecut, după cum am menţionat mai sus la licitaţia pentru execuţia lucrărilor din cadrul proiectului Regenerarea urbană a municipiului Bistriţa, Axa 1,2,3.

Cine deţine celelalte firme?SC Inst Nistor SRL aparţine omului de afaceri bistriţean Iacob Nistor. Firma a câştigat o serie de licitaţii

prin judeţ, însă nu se numără printre favoritele municipalităţii, cel puţin deocamdată. Firma Avril este deţinută de Ioan Savu şi Ana Savu.

Licitaţie împărţită în două loturiLucrările de execuţie din cadrul proiectului finanţat prin POR – „Îmbunătăţirea eficienţei energetice a

blocurilor de locuinţe Bistriţa 2” – au fost estimate la 13.984.451,57 lei, contractul fiind împărţit în două loturi. Astfel pentru primul lot în care sunt cuprinse şase blocuri de locuinţe cu 622 de apartamente, valoarea lucrărilor de reabilitare termică este estimată la 7.371.789,35 lei, iar pentru cel de-al doilea lot estimarea ajunge la

6.612.662,22 lei, aici fiind incluse nouă blocuri cu 425 de apartamente. Trebuie să precizăm că sumele nu cuprind TVA.

Pentru Bistriţa 2 este vorba despre blocuri de pe str. Năsăudului, 1 Decembrie, Octavian Goga, Andrei Mureşanu, Axente Sever, Gh. Pop de Băseşti, Mărăşeşti şi Bulevardul Independenţei.

După atribuirea contractului, în cazul ambelor loturi de blocuri, vor trebui executate lucrări de izolarea termică a părţii opace a faţadelor, să fie înlocuită tâmplăria exterioară existentă, inclusiv cea aferentă accesului în bloc, cu tâmplărie termoizolantă (partea vitrată), iar tâmplăria trebuie dotată cu dispozitive/fante/grile pentru aerisirea controlată a spaţiilor ocupate şi evitarea apariţiei condensului pe elementele de anvelopă. De asemenea se prevăd lucrări de închidere a balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeţilor; termo-hidroizolarea acoperişului tip terasă, respectiv izolarea termică a planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei; termoizolare planşeu peste subsol neîncălzit la partea inferioara cu polistiren expandat, dacă este cazul.

30 Iunie, Pandurul: Întâlnire sindicate-administraţie la Mătăsari. Încep negocierile!Sindicaliştii din Federaţia Naţională de Electricitate „Univers“ s-au întâlnit sâmbătă cu directorul

general al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, dar şi cu directorii Diviziei Miniere, Diviziei Energetice şi Resurse Umane, Daniel Antonie, Aurel Medinţu şi Cosmin Popescu. S-a discutat despre posibilitatea de demarare în această săptămână a negocierilor pentru actul adiţional la Contractul Colectiv de Muncă (CCM). Concluzia întâlnirii dintre cele două părţi este neclară, deoarece nu se ştie dacă bugetul companiei poate susţine cerinţele liderilor sindicali. La negocieri vor participa cel puţin şapte sindicalişti de la Univers.

Negocierile actului adiţional din CE Oltenia încep săptămâna aceasta, susţine liderul Gabriel Căldăruşe. Aceasta pare să fie şi concluzia după întâlnirea de sâmbătă, de la Mătăsari, unde liderii sindicali din „Univers“ s-au întâlnit cu conducerea companiei. Lista de revendicări pare să fie ţinută la secret de către sindicalişti, însă cert este că toţi liderii, indiferent din ce barcă, vor înapoi cotele de cărbune şi energie.  „E inadmisibil să ne ridicăm de la masa negocierilor fără să obţinem cota de cărbune“, spune liderul Gabriel Căldăruşe. „În toate discuţiile pe care le-am avut până la ora actuală cu reprezentanţii conducerii CEO, întotdeauna a negat faptul că ar exista vreodată tendinţa pentru a reduce în partea de producţie“, a mai spus acesta în contextul tăierilor salariale de la TESA. Negocierile pentru actul adiţional vor dura circa zece zile. Nu se cunoaşte însă componenţa comisiei de negociere. O primă întâlnire sindicate-administraţie va avea loc azi sau mâine la Mătăsari, acolo unde vor avea loc negocierile.

Şapte membri de la „Univers“Tot atunci se va stabili şi câţi membri va avea fiecare federaţie. Federaţia Univers are, potrivit lui

Gabriel Căldăruşe 11.000 de membri, Ion Ruşeţ a declarat 10.582, iar liderul Nelu Roşca 11.234. Căldăruşe a explicat faptul că la negocieri 1500 de membri de sindicat vor avea un reprezentant. Astfel, Univers va avea şapte-opt membri, iar Federaţia Naţională Mine Energie cinci sau şase reprezentanţi. „Indiferent de cineva va participa, reprezentanţii Federaţiei Univers vor fi majoritari. Până la urmă noi ne apropiem de 11 mii de oameni, deci până la urmă noi avem minim şapte reprezentaţi. Mai rămân să zic 8000 de oameni, dar asta înseamnă că trebuie să demonstreze numărul de membri“, a declarat Căldăruşe, menţionând că sunt şi circa 1500 de persoane care nu fac parte din vreun sindicat.

30 Iunie, Bursa: Gazoductul Trans-Saharian, o alta tentativa (aproape) esuata a Europei sa isi reduca dependenta de gazul rusesc

 Demersurile Uniunii Europene (UE) să depindă mai puţin de gazul natural care provine din Rusia nu se limitează doar la proiecte care privesc către Est, precum Nabucco.

     Oficialii de la Bruxelles au încercat să se orienteze şi către Sud, mai exact către resursele energetice ale Africii.

     Nici aici, însă, nu au avut prea mult succes.

     O iniţiativă ambiţioasă este cea a Conductei Gazeifere Trans-Sahariene (Trans-Saharian Gas Pipeline - TSGP) care ar trebui să transporte gaz natural din Nigeria şi Algeria până la ţărmul mediteranean al continentului african.

     Gazoductul ar trebui să pornească din regiunea Warri, aflată în sudul Nigeriei, să traverseze teritoriul acestei ţări, cel al Nigerului şi cel al Algeriei, ajungând până în oraşul Hassi R'Mel, situat lângă câmpul gazeifer algerian. Aici ar urma să se conecteze la conductele prin care gazul din Algeria este transportat, în prezent, până în porturile de unde pleacă înspre Europa.

     Lungimea conductei a fost estimată la aproximativ 4.400 km.

     Capacitatea de transport ar urma să fie 30 miliarde metri cubi anual, iar costurile s-ar ridica la 12 miliarde dolari (unele estimări au înaintat valori mai mari, de până la 21 miliarde dolari).

     Acordul interguvernamental pentru realizarea gazoductului a fost semnat la începutul lui iulie 2009 de miniştrii energiei din Nigeria, Algeria şi Niger.

     Uniunea Europeană s-a arătat a fi în favoarea proiectului, comisarul european pentru Energie de la acea vreme, Andris Piebalgs, declarând că accesul la resursele de gaze naturale ale Nigeriei este crucial pentru Europa, având în vedere consumul în creştere.

     De asemenea, companii europene precum Total (Franţa), Eni (Italia) sau Royal Dutch Shell (Marea Britanie/Olanda) s-au arătat interesate să participe la proiect.

     Deşi termenul anunţat oficial pentru finalizarea Conductei Gazeifere Tans-Sahariene a fost anul 2015, preşedintele Nigeriei, Goodluck Jonathan, anunţa anul trecut, că proiectul se află în faza de revizuire, în vederea stabilirii dacă mai este viabil, din punct de vedere economic, având în vedere scăderea preţului la gaze naturale.

     Până în prezent, nu s-a anunţat finalizarea acţiunii de revizuire.

     Specialiştii au atras atenţia că proiectul gazoductului prezintă mai multe riscuri, atât economice, cât şi de securitate a transportului.

     Pe lângă problema evoluţia preţului pentru gazele naturale, aceştia arătau că nu este clar dacă Nigeria şi Algeria dispun de resurse suficiente care să asigure alimentarea pentru o perioadă îndelungată de timp şi să justifice costurile ridicate de realizare.

     În ceea ce priveşte securitatea rutei de transport, analiştii semnalau că toate cele trei ţări care ar urma să fie traversate se confruntă cu organizaţii implicate în sabotarea de instalaţii energetice şi/sau răpiri de persoane: Mişcarea de Emancipare a Deltei Nigerului - MEND, în Nigeria, gruparea Touaregilor, în Niger, respectiv al-Qaeda în Magrebul Islamic (AQMI), în Algeria.

     Chiar dacă toate problemele ridicate de realizarea Gazoductului Trans-Saharian ar fi depăşite, iar acesta s-ar realiza, este puţin probabil că ar ajuta la reducerea dependenţei UE faţă de gazul rusesc.

     Cu aproximativ o săptămână înaintea semnării acordului între cele state africane, Gazprom şi compania naţională de petrol şi gaze naturale a Nigeriei au încheiat un acord pentru crearea unei companii mixte care să deruleze investiţii de 2,5 miliarde dolari, în domeniul procesării şi transportului de petrol şi gaze nigeriene.

     Proiectul prioritar al companiei mixte, denumită Nigaz, constă, potrivit celor doi acţionari, în construirea segmentului nigerian al Conductei Trans-Sahariene. (Ministrul nigerian al Energiei din perioada în care au semnate cele două înţelegeri, Rilwanu Lukman, a fost preşedinte al subsidiarei din statul african a companiei britanice Afren, despre care presa nigeriană a relatat că ar fi apropiată de Gazprom).

     Potrivit unei analize realizată, în anul 2010, de Institutul Francez de Relaţii Internaţionale, abordarea Gazprom faţă de gazoductul Trans-Saharian face parte din strategia gigantului energetic de limitare a tuturor posibilităţilor pe care Uniunea Europeană le are pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale.

     Documentul aminteşte că Gazprom investeşte în proiecte energetice şi în alte părţi ale Africii, precum în Africa de Nord şi Golful Guineei.  

30 Iunie, 2014, romania-actualitati.ro: Contribu ie a Romaniei "privind politicile de vecin tate ale UE"

Comisarul european Štefan Füle contează pe sprijinul României în dezvoltarea politicilor de vecinăte ale Uniunii Europene.

Deţinător al portofoliului pentru extindere, Štefan Füle a apreciat contribuţia României în relaţiile cu partenerii estici ai Uniunii.

"Apreciez poziţia principială a Bucureştiului în privinţa politicii Rusiei faţă de Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

"În particular, în cazul Moldovei, vedem că România nu doar vorbeşte despre solidaritate, ci face şi paşi concreţi în acest sens.

"Mă refer, de exemplu, la interconectarea energetică dintre România şi Republica Moldova, care contribuie la creşterea securităţii energetice a acestei ţări", spune Štefan Füle.

Comisarul european, citat de corespondentul nostru Sorin Croitorescu, a mai precizat, la Bruxelles, că, în declaraţia publicată săptămâna trecută de presa online despre continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene, nu a pus în niciun moment sub semnul întrebării credibilitatea României şi a Bulgariei, aşa cum s-a relatat de către unele instituţii mass-media.

30 Iunie, Bursa: Gazprom si OMV vor opera impreuna tronsonul austriac al South StreamGigantul rus al gazelor naturale "Gazprom" şi compania petrolieră austriacă OMV AG au convenit,

săptămâna trecută, la Viena, să pună bazele unei societăţi mixte care va construi şi opera tronsonul austriac al gazoductului South Stream.

     Acest tronson, de 50 de kilometri, nu este foarte lung, dar este important întrucât reprezintă punctul terminus al gazoductului, după cum declară directorul general al "Gazprom", Alexei Miller. În opinia sa, acordul dintre cele două companii va consolida rolul Baumgarten - punctul final al conductei South Stream - ca centru nodal de livrare a gazelor în Europa Centrală şi de Est.

     La rândul său, directorul general al OMV, Gerhard Roiss, a afirmat că acordul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a Europei şi va respecta legislaţia UE, care susţine creşterea concurenţei.

     "Europa are nevoie de gazele ruseşti şi va fi necesară o cantitate mai mare de gaze pe măsură ce rezervele proprii se epuizează", a spus Roiss. Afirmaţiile sale au venit după ce Comisia Europeană a cerut "Gazprom" ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de distribuţie, solicitare respinsă de Rusia.

     Tronsonul austriac va deveni operaţional de la sfârşitul anului 2016, sub administrarea companiei mixte deţinute de OMV şi "Gazprom" în proporţii egale. Livrările comerciale prin acest gazoduct sunt estmate să înceapă în 2017, iar capacitatea conductei, de 63 de miliarde metri cubi de gaze anual, va fi atinsă în 12 luni.

     De menţionat că, în 2011, "Gazprom" renunţase la planul de construcţie a conductei în Austria, preferând Italia, ţara de origine a companiei energetice "Eni". Dar, grupul rus a analizat renunţarea la ruta italiană după ce, în luna aprilie a acestui an, a semnat un acord cu OMV pentru tronsonul austriac. În luna mai, oficialii grupului rus spuneau că vor decide până în iulie dacă vor construi ambele tronsoane.

     Rusia a promovat proiectul South Stream după mai mulţi ani de dispute cu Ucraina, ţara prin care trec jumătate din gazele livrate de "Gazprom" Europei. Rusia a oprit luna aceasta livrările destinate Ucrainei, din cauza neînţelegerilor legate de datoriile ţării pentru gazele importate. Disputele de acest tip au dus la întreruperea livrărilor de gaze către Europa, în 2006 şi 2009.

     Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării modul în care "Gazprom" şi partenerii săi vor exploata South Stream, în timp ce Ucraina a susţinut că Rusia foloseşte gazele ca armă politică.

     Conducerea "Gazprom" consideră că proiectul South Stream va fi construit indiferent de problemele cu care grupul se confruntă în Europa.  

     Vladimir Putin: "Inaugurarea cât mai repede posibil a gazoductului South Stream va contribui la securitatea energetică şi la diversificarea aprovizionărilor cu gaze. Acest fapt este extrem de important în contextul ultimelor evoluţii din Ucraina".

     *      Gazoductul South Stream, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va

transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE. Conducta va traversa Marea Neagră pe o distanţă de 900 de kilometri, spre Balcani, unde se bifurcă spre nord şi sud, cu destinaţia Austria şi Italia.

30 Iunie, Timpul Moldova: Cu un „butoi cu vânt” și-a scăpat tatăl de-o cheltuială de 150 mii lei

Motociclete și trotinete care funcționează în baza energiei solare, un „butoi cu vânt” care generează curent electric, cuptoare în care fructele stau la „bronzat” și multe alte inovații au fost expuse zilele trecute în Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, în cadrul evenimentului „Săptămâna Europeană a Energiei Durabile în Republica Moldova”.  

Micul inventatorDeși abia a terminat clasa a VII-a, Cătălin Bețivu din Chișcăreni, Sângerei, a reușit cu un simplu butoi

să-l scape pe tatăl său de cheltuieli în valoare de 150 mii lei. Băiatul care a studiat la școală cursul „Conservarea energiei”, a hotărât să-și ajute tatăl care avea nevoie de curent electric pe malul iazului pe care-l deține, într-o zonă în care nu există rețele electrice. Astfel, dintr-un butoi de 200 de litri, o roată de bicicletă și o curea de la mașină a construit o turbină eoliană cu puterea de 12 volți. Acesta și-a prezentat proiectul la diferite concursuri de profil și în cadrul expoziției dedicate „Săptămânii Europene a Energiei Durabile”.

„Am proiectat o turbină eoliană cu amplasarea verticală a paletelor. Am făcut asta pentru că la iazul tatălui meu bat vânturi foarte puternice și m-am gândit să utilizez energia vântului pentru a ilumina vagoneta pentru paznici, pentru că până acum era iluminată cu un felinar care consuma săptămânal 5 litri de motorină, iar ca să ne conectăm la rețeaua națională e nevoie de 150 mii lei. Așa m-am gândit să reduc aceste cheltuieli”, îmi povestește Cătălin mândru de realizarea sa, după care învârte turbina ca să ne demonstreze cum funcționează. „Generatorul încarcă acumulatorul de 12 volți, de acolo curentul merge la o lampă led cu o putere totală de 21 de

wați, care iluminează vagonul. Astfel nu mai sunt eliminate anual 360 de kg de CO2 în atmosferă”, subliniază mulțumit băiatul. Și tatăl băiatului este mândru de rezultat, mai ales că nu mai trebuie să scoată din buzunar nici un ban pentru iluminare. Mai mult, părinții lui Cătălin vor să investească și în panouri solare. „Vrem să utilizăm energia solară pentru a hrăni peștii, punând panouri solare deasupra apei. Ele vor încărca niște lămpi care noaptea vor lumina, iar musculițele, gâzele, țânțarii, vor cădea în apă. Astfel peștii vor avea cea mai bună hrană care sunt organismele vii”, explică băiatul proiectul său de viitor.

Tineri cu idei ECO revoluționareCătălin afirmă că s-a inspirat de pe Internet, dar a fost ajutat și de profesorul Nicolae Spânu. Acesta

spune că băiatul a venit cu ideea de a construi o eoliană după ce la lecția de conservare a energiei elevii au avut de realizat pașaportul energetic al casei lor.

„Eu singur, cu 5 ani în urmă, când am trecut cursul de perfecționare ca să pot preda lecțiile, am învățat să fac pașaportul energetic. După curs am mers acasă și am făcut pașaportul energetic al casei mele. Și după ce am făcut câteva schimbări factura, de la 400-450 de lei lunar, a scăzut la 100-115 lei. La mine problema era că aveam frigiderul de pe vremea când încă mă căsătorisem, câștigat la nuntă. Consuma mult. Sunt multe mărunțișuri pe care fiecare acasă poate să le implementeze și să obțină economii”, remarcă profesorul Nicolae Spânu din Chișcăreni. El este mândru de discipolul său și remarcă faptul că deși instalația lui Cătălin e mică și aparent lipsită de importanță, anual se reduce emisiile de bioxid de carbon cu 340 de kg.

„Un alt discipol cu care mă mândresc a câștigat recent marele premiu la concursul de Business Planuri pentru Tineri. Tot în cadrul cursului conservarea energiei, Dorin Prisăcaru a construit o instalație de biogaz cu capacitatea de 200 de ml. Am văzut că funcționează, dar e cu capacitate mică. Așa că a construit o instalație mai mare, un reactor cu volumul de 1,7 m3. A început să producă biogaz în cantități mai mari pe care-l utiliza în gospodărie. Apoi, ca să utilizeze eficient biogazul a construit o fermă de prepelițe. Toate deșeurile de la fermă merg în reactor, iar biogazul se utilizează pentru producerea energiei electrice și termice. Astfel, Dorin a reușit să construiască o fermă independentă energetic”, a menționat profesorul Nicolae Spânu.

Soarele „bate” vântul în MoldovaDe asemenea, vizitatorii cortului Energie şi Biomasă, amplasat în perimetrul havuzului central în cadrul

Săptămânii Europene a Energiei Durabile, au putut vedea pe lângă expoziţia de biocombustibil produs în R. Moldova și „butoiul cu vânt” al lui Cătălin, și cuptoare pentru uscare a fructelor, precum și o bancă şcolară cu bec electric şi ventilator ce funcţionează fără a fi racordate la reţeaua de curent electric. Mai mult, vizitatorii au putut să se plimbe cu motocicleta alimentată cu energie solară. Autorul acesteia, Nicolae Constantinov, care este și președintele Consiliului Coordonator al Asociației de Energie a Vântului din Moldova, întrebat fiind de unde i-a venit ideea să construiască o motocicletă care să meargă cu… soare, a răspuns: „În toată lumea se construiesc vehicule care funcționează pe energie solară. Am încercat și eu”.

Nicolae Constantinov s-a preocupat până recent de energia eoliană, însă, de patru ani acesta și-a focusat atenția pe metode de exploatare a energiei solare, și asta pentru că, spune el, energia vântului a cedat în fața energiei soarelui. „La noi sunt 230 de zile cu soare pe an, iar nivelul tehnologiilor a crescut rapid, sunt numeroși agenți economici care vând panouri solare. În acest mod s-au creat premise de dezvoltare a energiei solare, în defavoarea energiei eoliene. La noi viteza medie a vântului este de 3,5 m/s pe an, dar experții spun că dacă viteza medie este sub 6 m/s atunci nu este rentabil să investești în eoliene”, a punctat inventatorul.

Aceasta este prima ediție a Săptămânii Europene a Energiei Durabile în Republica Moldova și a fost organizată de proiectul UE-PNUD „Energie şi Biomasă” în parteneriat cu Delegaţia Uniunii Europene. Evenimente dedicate securității energetice și energiei regenerabile au fost organizate pe parcursul întregii săptămâni atât în Chișinău, cât și în Bălți și Orhei. Săptămâna Europeană a Energiei Durabile în Moldova se va încheia duminică, 29 iunie cu un concert live în aer liber, cu instrumente muzicale alimentate de la energia solară. La concertul eco SUN DA-I Fest sunt așteptați următorii artiști: FURIOSNAILS, TOULOUSE

LAUTREC, WHYNONA RYDERZ, UNIVOX, Laura BODORIN, ansamblul CONCORDIA. Tot duminică în Grădina Publică vor avea loc expoziții de tehnologii eco și târguri de obiecte handmade, confecţionate din materiale naturale.  

30 Iunie, Bursa: Revista presei 30.06.2014* ADEVARUL     * Iohannis trezeşte, din greşeală, candidatul din Antonescu     Klaus Iohannis a fost înscăunat preşedinte PNL, la Congresul de sâmbătă, dar nu a reuşit să-şi

adjudece şi poziţia de prezidenţiabil, pentru care se va lupta, în Delegaţia Permanentă, cu omul care l-a adus în partid: Crin Antonescu. La Congresul PNL de sâmbătă, Klaus Iohannis a câştigat, fără emoţii, cursa împotriva singurului său adversar la preşedinţia partidului, Ioan Ghişe, şi părea că nimic nu stă între el şi desemnarea drept candidat al PNL la Preşedinţia României. De altfel, Mircea Ionescu-Quintus explica, înainte de Congres, că viitorul preşedinte al partidului va fi cel care va avea şi cele mai mari şanse să fie ales în cursa pentru Cotroceni. Partidul i-a servit un duş rece: când s-a pus în discuţie numele prezidenţiabilului, delegaţii au început, din senin, să aplaude şi să scandeze un alt nume - cel al lui Crin Antonescu .

     * Cum era profesorul Klaus Iohannis. Ce spun foştii colaboratori şi elevi despre actualul preşedinte al PNL

     Proaspătul preşedinte al Partidului Naţional Liberal a predat fizică timp de 14 ani la mai multe şcoli din municipiul Sibiu, devenind apoi inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar şi ulterior primar al Sibiului. Foştii colaboratori ai lui Klaus Iohannis, din anii în care acesta era profesor de fizică, îşi amintesc cu plăcere de perioada când au lucrat cu proaspătul preşedinte al PNL. De altfel, primarul Sibiului se poate întoarce oricând la catedră, postul de titular fiindu-i rezervat la Colegiul Naţional Samuel von Brukenthal, conform legislaţiei în vigoare. 

     * Salariile românilor sunt cu 13 ani în urma polonezilor. Noi câştigăm abia acum cât câştigau ei în 2001

     Câştigul salarial mediu brut din România, sub 550 de euro, este astăzi echivalentul câştigului înregistrat în anul 2001 în Polonia, iar PIB-ul pe cap de locuitor este, la noi, cu 7 ani în urma ţării cu care eram egali în 1989. Dacă în 1989-90 România pornea de pe picior de egalitate cu Polonia, cel puţin din punctul de vedere al Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, acum românii sunt cu 5 până la 13 ani în urma polonezilor la principalii indicatori ai vieţii economice şi sociale. Cel mai mare decalaj este înregistrat la salariul mediu brut, arată un studiu al diviziei Research a grupului financiar Erste, proprietarul Băncii Comerciale Române (BCR), prezentat la sfârşitul săptămânii trecute în cadrul reuniunii "Conferinţele BCR". Concret, salariul mediu brut din România este acum de aproximativ 2.400 de lei, adică mai puţin de 550 de euro, în timp ce în Polonia este de aproape 900 de euro.

     * Vizita lui Victor Ponta în Afganistan şi atacul cu rachetă al talibanilor     Premierul Victor Ponta a fost prezent duminică în mijlocul militarilor români aflaţi în Afganistan,

acolo unde au început procedurile de retragere a trupelor româneşti. Şeful Guvernului a fost însoţit de ministrul Apărării, Mircea Duşa, şi de Gabriel Oprea, ministrul Administraţiei şi Internelor. În timpul vizitei în baza militară, s-a dat alarma pentru atac cu rachetă din partea talibanilor. În buncăr au fost duşi rapid şi miniştrii români de Apărare şi Interne, potrivit celor prezenţi în tabăra militară. Alarma a fost ridicată, parţial, după aproximativ 20 de minute, iar oficialii români au fost scoşi din buncăr. De altfel, la scurt timp după ce a ajuns în Afganistan şi înainte de a începe ceremonia de retragere a trupelor, Ponta a fost instruit, preventiv, de către militari asupra procedurilor de adăpostire în caz de urgenţă. Deşi s-a dat alarma pentru atac cu rachetă, nici oficialii, dar nici jurnaliştii care l-au însoţit pe Victor Ponta nu au făcut referire la vreo explozie în zonă.

     * Irak, victimă a luptei între Iran şi Arabia Saudită pentru dominaţie regională     S-a scris deja mult despre eşecurile strategiei americane în Irak, cât şi ale actualului guvern irakian,

mai interesat de stabilirea dominaţiei şiite decât de o pace multiconfesională - ambele cu rezultatul vizibil în aceste zile: recăderea ţării în haos, fundamentalism religios, sectarianism etc. A fost identificată drept cauză

principală marginalizarea sunniţilor, care s-au văzut nevoiţi să recupereze teren prin insurgenţă. Explicaţia este corectă, dar ratează adevărata problemă, mult mai amplă. Viitorul Irakului se decide la Teheran şi Riad. Nu la Bagdad, nu la Washington Nimic din Orientul Mijlociu nu mai poate fi gândit astăzi în termenii conflictelor, problemelor, intereselor sau evoluţiilor naţionale. Totul este regional şi nu poate fi gestionat decât la nivel regional. În primul rând din binecunoscutul motiv că graniţele în care se află aceste state nu sunt decât în mică măsură unele naturale, ci rezultatul deciziilor coloniale, al pierderilor şi câştigurilor teritoriale de-a lungul a numeroase conflicte istorice mai recente sau mai îndepărtate.

     * Cel mai mare ştrand cu apă sărată din România a fost deschis la Praid, cu o investiţie de 1,5 milioane de euro

     Cel mai mare ştrand cu apă sărată din România, având o suprafaţă de aproximativ 5.200 de metri pătraţi, a fost deschis, sâmbătă, la Praid (Harghita), investiţia, în valoare de 1,55 milioane de euro, fiind realizată integral din fondurile salinei din staţiune. Ştrandul de la Praid a fost amenajat pe amplasamentul unui vechi ştrand, deteriorat şi închis de câţiva ani. Potrivit şefului Serviciului Turism de la Salina Praid, Ilie Colorian, ştrandul se întinde pe o suprafaţă de 5.200 de metri pătraţi, din care luciul de apă este de 1.942 de metri pătraţi. Ştrandul are două bazine pentru copii, pornind de la 60 de centimetri adâncime, care creşte treptat până la 90 de centimetri şi apoi până la adâncimea maximă de 1,20 metri. " Este cel mai mare ansamblu de acest gen din Transilvania şi din România", a declarat şeful Serviciului Turism de la Salina Praid, Ilie Colorian.

     *  Partea economică a Acordului de asociere UE-Ucraina intră in vigoare după negocierile cu Moscova

     Partea economică a Acordului de asociere între UE şi Ucraina va intra în vigoare nu imediat după semnarea documentului, care a avut loc vineri la Summit-ul UE, ci doar după negocierile cu participarea Rusiei, a declarat cancelarul german Angela Merkel, citat de Ria Novosti. Potrivit cancelarului, înârzierea privind intrarea în vigoare a părţii economice a Acordului este legată de necesitatea de a "găsi soluţii care vor permite să fie eliminate temerile Rusiei". Autorităţile Federaţiei Ruse au afirmat în mod repetat că, în cazul aderării Ucrainei la zona de liber schimb cu UE, Rusia va fi nevoită să-şi protejeze piaţa internă de fluxul prin Ucraina al mărfurilor europene scutite de taxe vamale. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat vineri că, în cadrul viitoarelor consultări, Rusia aşteaptă de la UE şi Ucraina "o abordare responsabilă şi constructivă care ar contribui la eliminarea temerilor foarte reale şi nu imaginate ale Rusiei".

     * BANCHERUL     * Inca o banca din Bulgaria, Fibank, se confrunta cu un atac al deponentilor. Banca centrala spune ca

are loc un atac organizat asupra sectorului bancar prin care se incearca destabilizarea statului     Banca bulgareasca First Investment Bank (Fibank), a treia ca marime din tara, detinuta de doi

finantisti locali, a anuntat ieri la pranz ca isi inchide sucursalele pana luni, dupa ce a fost victima unui asa-numit atac al deponentilor, care, speriati de zvonurile, declaratiile publice si mesajele primite pe telefoanele mobile si prin internet cu privire la dificultatile in care s-ar afla banca, au format cozi si au retras in numai cateva ore depozite in valoare de peste o jumatate de miliard de dolar, reprezentand 10% din activele bancii. Banca a precizat ca operatiunile de internet banking si ATM-urile vor ramane functionale in continuare, fara intrerupere. "Banca este tinta unui atac criminal organizat fara precedent si a unor declaratii publice rau intentionate", a declarat un purtator de cuvant al bancii, citat de Reuters. Anul trecut, Fibank a preluat subsidiara maghiarilor de la MKB, care s-au retras din tarile din zona, inclusiv din Romania, astfel ca activele bancii se ridica la aproximativ 4 miliarde de euro (8,5 miliarde leva).

     Cum a ajuns a patra banca bulgareasca, Corpbank (KTB), sa fie inchisa temporar, dupa un atac al deponentilor, din cauza viceguvernatorului responsabil cu supravegherea

     O scrisoare anonima publicata de presa din Bulgaria in care se dezvaluia ca viceguvernatorul bancii centrale responsabil de supravegherea bancilor este anchetat pentru abuz in serviciu a determinat un atac al deponentilor la a patra banca bulgara ca marime, Corpbank (KTB), controlata de un mogul local, Tsvetan Vassilev. In consecinta, in fata sediului central al bancii din Sofia s-au format cozi lungi de oameni speriati care voiau sa-si retraga banii, astfel ca vinerea trecuta banca a ramas fara lichiditati si a oprit operatiunile, iar banca

centrala a fost nevoita sa o puna sub administrare si sa suspende platile catre deponenti, timp de trei luni. In consecinta, cei care aveau depozite si conturi la aceasta banca se vad acum pusi in situatia de a nu mai avea acces la bani.

     * CAPITAL     * Cine sunt beneficiarii "electoratei"     Guvernul Victor Ponta a aprobat în şedinţa de săptămâna trecută varianta finală a actului legislativ

prin care românii cu venituri reduse vor putea obţine o reducere a ratelor pentru o perioadă determinată. Care sunt avantajele şi problemele "electoratei"? Românii care au credite la bănci și venituri sub 2.000 de lei pe lună pot solicita până la finele anului 2015 o reducere a ratei cu până la 900 de lei. Începând cu 2016 aceștia vor achita sumele rămase astfel neplătite către bănci, statul oferind în schimb o compensare sub forma unei deduceri de impozit pe venit. Premierul Victor Ponta anunțase înainte de începerea ședintei de Guvern de săptămâna trecută că Executivul va aproba această prevedere. Zilele trecute, Guvernul a publicat noul proiect de ordonanță, cu varianta finală a schemei fiscale. Pentru a para criticile aduse proiectului inițial, Guvernul a introdus unele modificări care, însă, spun specialiștii, pot da bătăi de cap serioase românilor.

     * Privatizarea Electrica a fost împărțită egal între români și străini     Oferta publică inițială a Electrica s-a încheiat cu succes. O reală victorie pentru autorități, în

condițiile în care oferta a fost pregătită cam "pe genunchi" pentru a se reuși încadrarea în orarul stabilit de anul trecut, iar promovarea a lăsat de dorit. Totuși, s-au găsit destui investitori pentru a participa la cea mai mare ofertă de la Bursa de Valori București (BVB), după valoare, mai exact pentru 400 milioane de euro. Și nu doar modul în care a fost făcută oferta a lăsat de dorit, dar nici momentul nu a fost tocmai potrivit. Iunie este ultima lună relativ bună pentru oferte publice înainte de vacanță, iar companiile care nu prind la timp momentul, amână vânzările pentru toamnă. Mai mult, Electrica a concurat cu peste 20 de oferte în aceeași perioadă, având acțiuni la vânzare și la Londra, unde se va lista prin certificate globale de depozit (GDR). Un exemplu este oferta Wizz Air, care a și eșuat din lipsă de investitori.

     * CURENTUL     * Palatul Victoria, ,,kilometrul zero`` al marii corupţii: DNA deţine informaţii privitoare la implicarea

lui Victor Ponta în ,,scandalul Duicu``     Începută ,,la foc domol`` în urmă cu câteva luni, ancheta privitoare la traficul de influenţă exercitat de

Adrian Duicu, ,,baronul`` PSD-ist al Mehedinţiului se preschimbă, de la o zi la alta într-un incendiu devastator, care se întinde până în inima Palatul Victoria, mai exact, în biroul Premierului Victor Ponta. Mai mult decât atât, o serie de stenograme par să demonstreze că, la un moment dat, însuşi Prim-ministrul României s-a implicat în derularea acestei afaceri de corupţie pusă la cale chiar din sediul puterii executive. În plus, procurorii DNA deţin, în acest moment, informaţii conform cărora ,,baronul`` infractor Duicu, aflat în cest moment în arest preventiv, s-a bucurat de sprijinul unor personaje de la cel mai înalt nivel al Guvernului, inclusiv a Premierului Ponta. Astfel, în referatul din 27 iunie, cel prin care anchetatorii DNA solicită menţinerea lui Duicu în arest, se menţionează că, pe 13 iunie, Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, s-a prezentat la Guvern, la solicitarea premierului Victor Ponta, pentru a discuta cu fostul şef al CJ Mehedinţi.

     * Klaus Iohannis bate în retragere     "Cel mai puternic proiect politic al anului 2014 este unificarea dreptei, fuziunea dintre PNL si PDL.

Inteleg si respect sensibilitatea unor colegi din PDL legata de nume si identitate. Nu am dorit in niciun fel sa lezez aceasta sensibilitate. Afirmatia ca PDL accepta numele de PNL pentru noul partid a fost concluzia mea, in urma multor discutii formale si informale. Sunt convins ca noi, PNL, impreuna cu PDL, vom realiza acest proiect, redefinind astfel scena politica. Nu cred ca in procesul fuziunii trebuie sa introducem teme conflictuale false. Fuziunea noastra trebuie sa insemne marele partid al dreptei romanesti, o constructie doctrinara si organizatorica solida, capabila sa castige alegeri. Asupra acestor aspecte trebuie sa ne concentram", a comentat noul Presedinte PNL intr-un comentariu pe facebook. Postarea vine dupa ce Prim-vicepresedintele PDL Catalin Predoiu a scris, sambata, pe Facebook, la scurt timp dupa ce Klaus Iohannis a anuntat ca noua formatiune

rezultata din fuziune se va numi PNL, ca nu stie ce mandat are liderul PNL sa faca acest anunt, dar pe al lui nu il are.

     * CURIERUL NATIONAL     * China construieşte cel mai înalt turn din lume     Cu o înălţime de un kilometru, cel mai mare dintre cele două turnuri Phoenix, a căror construcţie este

planificată în capitala provinciei Hubei, din China, Wuhan, va căpăta titulatura de cel mai înalt turn din lume. La mai puţin de un an după ce au oprit construcţia turnului care, la 838 de metri înălţime, urma să bată recordul mondial de altitudine, arhitecţii au dezvăluit planuri mai mari pentru China, relatează jurnaliştii de la CNN. Potrivit firmei britanice Chetwood Architects, turnurile Phoenix, care vor fi gata în 2017- 2018, vor avea un design futurist şi prietenos cu mediul înconjurător, iar unul dintre aspectele care va captiva toată atenţia va fi culoarea lor roz. "Reflectă culorile spectaculoase ale apusului în zonă", a detaliat arhitectul Laurie Chetwood. Cel mai înalt dintre aceste turnuri va depăşi Burj Khalifa din Dubai cu 172 de metri şi va găzdui, de asemenea, cel mai înalt caleidoscop din lume alimentat de o turbină eoliană.

     * Asigurările din agricultură, un dezastru     Piaţa asigurărilor agricole este minusculă în România, în primul trimestru aceasta abia atingând 2,5

mil. euro. Jurconi, Pro Agro: Plăţile efectuate în ultimii ani de asiguratori către fermieri au fost ridicole în raport cu catastrofele înregistrate. Toma, "Fermierul": Fermierii nu îşi asigură culturile pentru că sunt slab capitalizaţi şi nu se asigură ce vor aceştia. Asigurările nu îi protejează şi nu îi despăgubesc pe agricultori. Ca în fiecare an, grindina, ploile şi temperaturile scăzute afectează puternic sectorul agricol. Un exemplu este zona legumicolă unde în ultima perioadă, potrivit Ministerului Agriculturii, au fost afectate 287.000 mp sere şi 1.564.000 mp solarii. Din aceste motive, deşi suntem în iunie, importurile sunt încă la cele mai mici preţuri din piaţă, situaţia urmând să se schimbe abia de luna viitoare.

     * Ce companii investesc cel mai mult în publicitate     Pentru prima dată de la începerea crizei economice, cei mai mari 100 de investitori în publicitate au

cheltuit mai mulţi bani pentru promovare. Astfel, anul trecut, aceste companii au alocat 109 miliarde de dolari pentru a cumpăra spaţiul publicitar, în creştere cu 4,4 procente faţă de nivelul din anul 2012, potrivit unui raport realizat de Ad Age. Avansul a fost determinat de creşterea cu 26 de procente venită din domeniul IT. Printre companiile cu majorări semnificative de bugete se numără Microsoft, cu un avans de 61 de procente al bugetului alocat pentru promovare. Totuşi, compania care a investit cel mai mult în publicitate anul trecut nu este din IT. Este vorba de Procter & Gamble, care a avut un buget de nici mai mult nici mai puţin de 5 miliarde dolari. Fondurile alocate de această companie au avansat cu 3,3 procente faţă de 2012, cea mai mare parte a bugetului mergând către TV (1,9 miliarde dolari). Către reviste s-au îndreptat 1,1 miliarde dolari din totalul bugetului, în timp ce ziarele au primit 280 milioane dolari. Internetul a avut doar 234 milioane dolari.

     * Ce se va întâmpla cu aurul Germaniei?     Pe fondul crizei datoriilor, în opinia publică germană a fost iniţiată o campanie în favoarea repatrierii

totale a aurului în valoare de 141 miliarde dolari ţinut de banca centrală din această ţară la New York, Paris şi Londra, iar răspunsul autorităţilor a fost pozitiv. Acum, planurile de aducere înapoi a aurului german par a fi intrat într-un impas, relatează un articol Bloomberg. "Germania a decis că aurul ei este sigur în mâinile americane", titrează agenţia de ştiri care citează o serie de oficiali germani ce se exprimă în această direcţie. După schimbările de ordin politic din interiorul coaliţiei conduse de cancelarul Angela Merkel, guvernul a ajuns la concluzia că stocarea unei jumătăţi din aurul ţării peste graniţe este prudentă până la urmă, se mai spune în materialul publicat săptămâna trecută. Campania "Repatriaţi aurul nostru!" va continua având în vedere că procesul demarat este greoi. Astfel, în anul 2013, au fost repatriate numai 5 tone de aur din cele 1.500 de tone de aur depozitate la New York într-un stoc neauditat din 1950 încoace.

     * Erste Asset Management, active de 7 mld. lei în administrare     Societatea de administrare Erste Asset Management, cel mai mare manager de fonduri mutuale, va

atinge la finele primului semestru active administrate de 7 miliarde lei, cu circa un miliard peste nivelul de la sfârşitul anului trecut, a declarat sâmbătă directorul general al companiei, Dragoş Neacşu. "La sfârşitul lunii

iunie vom atinge borna de 7 miliarde lei în active administrate. De asemenea, vorbim de primul trimestru (al doilea trimestru al anului - n.r.) pe care-l avem cu vânzări nete mai mari pentru fondurile mutuale denominate în euro decât pentru cele în lei. Tendinţa de echilibrare începuse spre finalul lui 2013, însă în trimestrul doi peste 60% sunt vânzările fondurilor denominate în euro", a afirmat Neacşu.

     * EVENIMENTUL ZILEI     * Informații incendiare din Dosarul "Bercea Mondial-Mircea Băsescu"     Din 31 mai, când Antena 3 a pus pe tapet "Scandalul Bercea Mondial", și până acum, toată țara a

aflat versiunea clanului Bercea și cea a procurorilor DNA. Anchetatorii, aflați la începutul strângerii de probe, au considerat că, existând indicii pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, e periculos ca fratele președintelui și asociatul lui să fie lăsați în libertate fiindcă ar putea influența martorii sau distruge eventuale probe. Au cerut arestarea celor doi, iar instanțele au fost de acord. Până acum, însă, presa nu a aflat versiunea lui Mircea Băsescu și a lui Marian Căpățână, prezentată magistraților. Evenimentul zilei a aflat informații care pun într-o altă lumină o anchetă cu multe semne de întrebare.

     * Cumpărăturile cu cardul de credit sunt mai ieftine decât cele cu cash     Utilizarea cardurilor de credit nu este doar o modalitate mai comodă de a achita cumpărăturile, ci și

un mijloc de a economisi bani. De altfel, românii și-au dat seama de aceste avantaje și utilizează tot mai des cardul de credit pentru plăți. O dovedesc statisticile Băncii Naționale a României, potrivit cărora valoarea tranzacțiilor de plată efectuate cu carduri de credit a crescut cu peste 13%, de la 4,18 la 4,73 miliarde lei. Această majorare a fost posibilă, pe de o parte, datorită creșterii numărului de unități de acceptare a plăților cu cardul, a POS-urilor, cu 1.788 anul trecut, până la 128.043. Pe de altă parte, oferta atractivă a băncilor a determinat românii să aleagă această modalitate de plată. De exemplu, Bancpost oferă programul Puncte Oriunde. Acesta se adresează posesorilor de carduri de credit VISA și American Express emise de bancă, cărora li se oferă puncte de loialitate pentru fiecare cumpărătură achitată cu cardul. Suma cheltuită se întoarce ulterior în proporție de 2% pe card, prin transformarea punctelor în bani.

     * BCR: Prețurile nu mai cresc de cinci luni. BNR trebuie să facă ceva     "De cinci luni suntem în deflație, ceea ce ar necesita o reacție din partea Băncii Naționale", consideră

economistul șef al Băncii Comerciale Române, Radu Crăciun. Potrivit acestuia, banca centrală ar trebui să scadă dobânda cheie. Banca Națională a României "are instrumente limitate la îndemână", ca și Banca Centrală Europeană, pentru a mai acoperi piața și a evita adâncirea deflației, a mai declarat acesta, citat de Agerpres. "În cazul României este clar, așa cum cursul de schimb a avut de-a lungul timpului, să zicem, un impact de limitare a inflației, în cazul în care am avea în momentul de față o apreciere a cursului, nu ar face decât să accelereze procesul acesta dezinflaționist și chiar deflaționist", a spus Crăciun. El a explicat că "acesta este și motivul pentru care Banca Națională, de câteva săptămâni încoace, are grijă să împiedice o apreciere excesivă a cursului.

     * JURNALUL NATIONAL     * Sectorul energetic are nevoie de 3,5 miliarde de euro anual     Sectorul energetic are nevoie de 35 miliarde de euro pentru investiţii în următorii 10 ani, a declarat

ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. "Calculele noastre arată că avem nevoie de 3,5 miliarde de euro anual pentru noi exploatări şi dezvoltarea reţelelor existente", a declarat ministrul la un seminar organizat de BCR. De unde vor veni banii? "Companiile au un mare potenţial dacă vor deveni mai transparente, mai puţin corupte. Dar trebuie să atragem şi capital străin pentru că cel autohton nu are forţa necesară. Capitalul străin se duce unde sunt condiţii optime, trebuie să le oferim un mediu atractiv pentru a veni să investească aici", a mai spus ministrul Energiei. Banii sunt necesari şi pentru obţinerea independenţei energetice. Guvernul vrea ca România să devină independentă energetic până în anul 2020, când va avea o producţie de gaze şi energie electrică mai mare decât consumul. Acum, România ocupă locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte independenţa energetică, după Danemarca şi Estonia.

     * NATIONAL     * George Maior, bagat cu japca in "Batalia pentru Cotroceni"!

     Una dintre mizele secrete ale intalnirii principalei formatiuni politice din coalitia de guvernamant de la Orastie o reprezinta incercarea gruparii "baronilor" de a-i forta mana presedintelui Victor Ponta in vederea scaparii suflarii pesediste din "ghearele" Justitiei. Iar un prim pas de conciliere s-ar putea face prin intretinerea zvonisticii privind candidatura lui George Maior la alegerile prezidentiale din toamna, din partea PSD. Sau, daca acest lucru nu este posibil, cel putin se va da ca sigura intrarea actualului sef al SRI in campania electorala ca "nominalizat" la postura de premier, in tandem cu prezidentiabilul Ponta. 

     * Tariceanu vrea sa-si cumpere partid de-a gata     Pentru ca un partid nu se pune pe roate de pe o zi pe alta, iar timpul nu-i este tocmai un aliat, Calin

Popescu Tariceanu s-a gandit ca ar fi mai usor sa prospecteze piata in cautarea unei formatiuni pe care sa o achizitioneze "la pret de dumping". Dupa o tentativa esuata cu Partidul National al Mediului, al carui presedinte are in CV o condamnare cu suspendare, presedintele Senatului a batut la usa Partidului Ecologist Roman. Nu personal, pentru ca nu se cadea, ci prin locotenentii sai. Potrivit unor surse politice, planul lui Tariceanu presupune o fuziune intre grupul lui si PER, din care sa rezulte Partidul Reformator Liberal sau Liberal Reformator, care s-a aiba in cadrul sau "un departament ecologist" si care, evident, sa se aflieze la ALDE. Formatiunea ar urma sa fie condusa de Calin Popescu Tariceanu, cu Daniel Chitoiu pe post de secretar general.

     *  Sandu pierde renta viagera de 50.000 de euro!     Renta viagera de 50.000 de euro pe an si celelalte beneficii stabilite la 5 martie de Comitetul Executiv

al FRF pentru presedintele de onoare Mircea Sandu au fost anulate, sambata, de Adunarea Generala extraordinara a Federatiei, care a avut loc la Casa Fotbalului. Pachetul de beneficii al presedintelui de onoare Mircea Sandu a fost adoptat in Comitetul Executiv, inaintea Adunarii Generale din 5 martie, care l-a adus in fruntea FRF pe Razvan Burleanu. Acest pachet nu a fost prezentat in cadrul AG, ci doar s-a supus la vot propunerea ca Mircea Sandu sa devina presedinte de onoare al FRF. 

     * PUTEREA     * STUDIU de CAZ. Lady Harvard, Avicola Buzău şi cacealmaua profitului reinvestit     Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor - Lady Harvard - crede că scutirea de impozit a profitului

reinvestit va ajuta societăţile comerciale şi va reduce evaziunea. O idee bună, dar lipsită de fundament. Un argument forte: industria producătorilor şi comercianţilor de produse din carne de pasăre unde profitul este foarte mic! Dar de ce se ambiţionează ministrul Petrescu să promoveze o cacealma, când foarte bine ar putea să reducă TVA de la 24 la 5-10%? Răspunsul este evident: pentru că rezolvă o mare problemă de propagandă PSD. Victor Ponta, premierul Guvernului din care face parte şi Lady Harvard, a făcut promisiuni măreţe în urmă cu mai bine de doi ani. După 800 de zile, poporul a primit doar firimituri, iar particularii - motorul economiei - nici o lege "energizantă" care să le dea aripi. Ba mai mult, au apărut două taxe exorbitante: pe carburant şi pe stâlp. Studiul PUTEREA are concluzii cutremurător de cinice, aidoma caracterului guvernanţilor noştri care mint fără să clipească. Din cele 22 de "avicole" analizate, nici măcar una nu are profit demn de reinvestit.

     * Eficienţa energetică. Românii nu ştiu să economisească energia     Românii fac risipă de energie, iar eficienţa energetică nu este punctul nostru forte. Eduard Bodor,

Data Center Business Development Manager pentru Europa Centrală şi de Est la APC by Schneider Electric, a declarat pentru PUTEREA că România are mult de lucru la ceea ce înseamnă eficienţa energetică. El se arată dezamăgit de faptul că în şcolile din România nu există programe speciale în acest sens, asemeni altor ţări europene, şi că guvernul nu recompensează companiile care investesc în eficienţa energetică. Oficialul Schneider Electric, companie specializată în managementul electricităţii şi automatizărilor, spune că o soluţie ar fi introducerea unor programe speciale în şcoli, pentru ca elevii să înveţe de mici cum să facă economie de energie.

     * Şantajaţi cu petrolul nostru     S-a ajuns în situaţia de râsu-lumii ca România să poată fi şantajată cu petrolul din subsolurile patriei.

Cum se poate asta? Adrian Năstase şi Dan Ioan Popescu au concesionat petrolul românesc la OMV. Acum, Gazprom cumpără 25% din OMV şi devine acţionar semnificativ. Cum şi alte două rafinării sunt în mâna cazacilor, iar Eurasia lui Putin va cuprinde şi Kazahstanul, avem toate şansele ca petrolul românesc şi capacitatea

noastră de rafinare să fie controlate de la Est. Ucraina şi Moldova sunt şantajate cu gazul rusesc. Noi vom fi ţinuţi din scurt cu petrolul nostru. Pe AN şi DIP îi doare la bască.

     * ROMANIA LIBERA     * Cum a divizat Rusia Europa de Est     Criza din Ucraina și tendința Rusiei de a utiliza gazul natural ca armă politică au creat o breșă fără

precedent între fostele state comuniste. Dacă țările din prima linie, Polonia, România și țările baltice, au avut atitudini ferme față de anexarea Crimeii și față de ofensiva Gazprom, în alte state, precum Ungaria, premierul Viktor Orban a făcut o întoarcere la 180 de grade, devenind, din adversar al acțiunilor Rusiei, un susținător "pragmatic" al Moscovei, altele, precum Cehia, au ales poziție ambivalentă, care să mulțumească și Bruxelles-ul, și Moscova, iar altele, precum Bulgaria președintelui socialiștilor europeni, Serghei Stanișev, au devenit suporteri entuziaști ai Rusiei lui Vladimir Putin. 

     * Dragnea: Colegii vor ca Ponta să candideze la prezidenţiale. Ei nu vor alegeri interne     Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, duminică, la Orăştie, că social-democraţii cu

care a discutat în cadrul şedinţei informale a CExN doresc ca Victor Ponta să candideze la prezidenţiale, fără a mai organiza alegeri interne în partid pentru desemnarea candidatului. Solicitat să precizeze dacă se va merge cu un candidat unic în Congres, pentru a fi validat, sau se vor organiza alegeri interne, Dragnea a răspuns: "Cei mai mulţi doresc lucrul ăsta. De fapt nu e nicio excepţie. Toţi cu care am vorbit au spus acest lucru, că nu vor să se meargă cu doi candidaţi, cu alegeri interne. În schimb vom discuta mâine (luni - n.r.) foarte serios, deschis.Vom lua cea mai bună decizie".

     * ZIARUL FINANCIAR     * Sistemul bancar se întoarce în timp, înainte de aderarea la UE     Ponderea creditului privat în produsul intern brut a scăzut până la nivelul din 2007 şi riscă să meargă

şi mai jos. Sectorul bancar s-a îndepărtat cu mult, anul trecut, de rolul de asigurare a intermedierii financiare prin acordarea de credite, ponderea activelor nete bancare în PIB intrând sub pragul de 60% pentru prima dată din 2007. Este practic o întoarcere în timp a industriei financiare locale, ajustarea bilanţurilor băncilor împingând sectorul chiar la stadiul de dinaintea aderării României la Uniunea Europeană, când handicapul faţă de pieţele dezvoltate era extrem de mare. În cinci ani de criză, ponderea activelor bancare în PIB a scăzut cu aproape zece puncte procentuale, de la 67,2% în 2009 la 57,6% în decembrie 2013 în condiţiile în care de-abia anul acesta ar urma să fie recuperată pierderea de PIB provocată de recesiunea din 2009 - 2010.

     * BNR a reintrat pe pierdere după şase ani     Pe primele cinci luni din 2014 banca centrală a avut un profit operaţional de 726 milioane de lei.

BNR, un susţinător constant al bugetului de stat prin impozitul pe profit în primii patru ani de criză, a avut o pierdere de 1,26 mld. lei în 2013, în condiţiile în care începând din august anul trecut banca centrală a revenit în poziţia de debitor net faţă de sistemul bancar ca urmare a politicii de întreţinere a unui exces de lichiditate pentru stimularea reducerii dobânzilor la lei. Din ultima parte a lui 2008 - care a marcat debutul crizei pe pieţele financiare, BNR a trecut în poziţia de creditor net al sistemului bancar, acoperind nevoia de lichiditate a băncilor prin operaţiuni repo realizate la dobânda-cheie. Din această poziţie BNR a ajuns să obţină un profit record de 4,6 mld. lei în 2009. 

     * Investitorii de retail au obţinut 21% din pachetul scos la vânzare, iar BERD a devenit al doilea acţionar

     Electrica a atras 1,95 miliarde de lei (444,3 mil. euro) prin oferta publică iniţială încheiată săptămâna trecută, iar 75 mil. euro (17% din total) au venit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a devenit al doilea cel mai mare acţionar al furnizorului de energie. "Al doilea acţionar al Electrica, după stat, este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu 75 milioane euro (17 mil. euro), iar al treilea este ING, care a participat prin mai multe entităţi", a declarat vineri ministrul delegat pentru energie Răzvan Nicolescu. Oferta Electrica, cea mai mare ofertă publică de listare de pe bursa din Bucureşti, s-a derulat în perioada 16-25 iunie şi a fost proiectată astfel încât să se concentreze pe segmentul de retail. Aici, numărul de acţiuni oferite spre cumpărare a fost extins în urma subscrierilor investitorilor de retail, prin realocarea unui

număr de 10,631 milioane acţiuni din tranşa adresată investitorilor instituţionali. Numărul final de acţiuni alocat pentru tranşele investitorilor de retail s-a ridicat la 37,209 milioane de titluri. 

30 Iunie, totul.md: Moldova a redus importul de resurse energeticeRepublica Moldova, în ianuarie-aprilie 2014, a importat resurse energetice în valoare de 367,9 milioane

de dolari SUA, cu aproape 11% mai puțin, comparativ cu perioada similară a anului precedent, transmite NOI.md.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, importul de produse petroliere în expresie valorică a însumat 152,8 mil. dolari sau cu 9,3% mai puțin, decît în ianuarie-aprilie 2013. Importul de gaze naturale s-a diminuat cu 11,3% - pînă la 194 mil. dolari. Totodată, importul de cărbune s-a redus cu aproape 50% și a constituit 2,3 mil. dolari, iar importul de energie electrică a crescut cu circa 10% - pînă la 13,3 mil. dolari.

Importul de resurse energetice a ocupat locul întîi în structura generală a importului în Moldova, în ianuarie-aprilie 2014. Ponderea carburanților minerali în volumul total al importului moldovenesc a constituit 22,1%, reducîndu-se cu 1,8 puncte procentuale față de ianuarie-aprilie 2013. Ponderea produselor petroliere în structura generală a importului a constituit 9,2%, a gazelor naturale – 11,7%, a energiei electrice – 1,1%, a cărbunelui – 0,1%.

30 Iunie, wall-street.ro: Razvan Nicolescu: In 2020 vom exporta gaze si energie electrica. Scenariul nu include exploatarea gazelor de sistRomania ar putea exporta in 2020 o parte din productia de gaze naturale si energie electrica, reusind

astfel sa reduca o parte din dependenta Europei fata de Rusia. Scenariul din strategia de obtinere a independentei energetice pana in 2020 se bazeaza doar pe resursele din Marea Neagra si nu pe potentialul exploatarii gazelor de sist, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu la Conferintele BCR.

Potrivit lui Nicolescu, in 2020 vom castiga independenta energetica, pentru ca vom produce mai multe gaze naturale si energie electrica decat vom consuma. Totusi, Romania va continua sa consume mai mult petrol decat va produce, dar centralizand toate sursele de energie Romania va fi independenta energetic. De altfel, in opinia ministrului, Romania sta foarte bine in UE la capitolul independenta energetica, fiind pe locul 3, dupa Danemarca si Estonia.

Razvan Nicolescu a tinut sa puncteze ca securitatea energetica va trebui asigurata si prin diversificarea surselor, statul urmand sa isi indrepte privirea catre sursele din Marea Caspica.

Ministrul delegat pentru Energie nu a divulgat estimarea de export pe gaze naturale in 2020, dar in cel mai pesimist scenariu legat de resursele din Marea Neagra Romania tot ar avea in 2020 un surplus de energie. Statul are un acord scris cu Petrom si Exxon, astfel incat toata productia de gaze naturale sa intre in sistemul national de transport operat de Transgaz.

"Nu mi-as dori vreodata sa simtim ce inseamna sa nu avem securitate energetica - Razvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie"

In ceea ce priveste riscurile de agravare a crizei din Ucraina si a intreruperii furnizarii de gaze naturale dinspre Rusia, ministurul a precizat ca "in cel mai greu scenariu, Romania nu va fi afectata toata iarna". El a explicat ca in scenariul negativ, Guvernul poate trece ELCEN (Electrocentrale Bucuresti - n.r.) pe pacura, pentru a compensa o eventuala incetare a importurilor din Rusia.

Eficientizarea, un subiect tabu unde necesarul de investitii este de 5 miliarde de euro pe anRazvan Nicolescu estimeaza ca sectorul energetic romanesc ar avea nevoie de investitii anuale cuprinse

intre 3 si 5 miliarde de euro, pentru urmatorii 10 ani, in vederea eficientizarii, dar acesti bani nu au cum sa vina doar de la stat. "Imi este greu sa cred ca statul, in urmatorii 10-15 ani, chiar daca ar putea din punct de vedere legal si nu ar aparea probleme referitoare la ajutorul de stat, va avea capacitatea sa finanteze sectorul cu sume de ordinul sutelor de milioane de euro", avertizeaza Nicolescu.

O alta optiune ar fi capitalul privat autohton, dar acesta este insuficient dezvoltat pentru a satisface aceasta nevoie. De asemenea, in opinia ministrului, companiile de stat au un potential de a investi, dar acestea au nevoie de restructurare si de eficientizarea activitatii. "Este mult de facut la companiile de stat. Trebuie sa devina mai transparente si mai eficiente". Solutia ramasa si cea mai buna varianta in actualele conditii este atragerea investitorilor privati.

30 Iunie, contributors.ro: Fracturarea hidraulică la timpul viitorFracturarea hidraulică se dovedește a fi o revoluție neanticipată, neplanificată, necondusă de nimeni.

Este rezultatul geniului inventiv al poporului american, al competiției și al forțelor pieței. Ne place sau nu, va sta cu noi mult timp.

Într-un interval de timp relativ scurt, fracturarea hidraulică a schimbat fundamental peisajul energetic american și mondial. A produs, produce și va produce mutații esențiale în domeniul resurselor energetice. A creat acces la surse de energie (gaze și țiței de șist) care nici nu au fost visate cu două decenii în urmă. A creat locuri de muncă, a stimulat economia, a scăzut emisiile de gaze de seră, a modificat piața mondială și a schimbat politici economice, de mediu, de sustenabilitate etc. În același timp, vocile critice au invocat (creând  mituri în jurul lor) contaminarea apei potabile, declanșarea unor cutremure, poluarea aerului cu metan, aducerea la suprafață a unor elemente radioactive ori posibile impacturi negative asupra sănătății animalelor și oamenilor. Sper că cititorul onest, fără prejudecăți sau preconcepții, a găsit în articolele mele precedente de pe Contributors.rosuficiente informații care să-l ajute să demistifice miturile pomenite.

Societățile moderne s-au dezvoltat și (unele) au prosperat pe baza combustibililor fosili. Există o conexie directă între numărul de joburi, automobile, fabrici și computere pe care le are o țară – pe scurt, prosperitatea ei economică – și consumul de energie. În fiecare zi, omenirea consumă 90 milioane de barili de petrol. Aproape 20% din acești barili potolesc setea economiei americane.

Statele Unite ale Americii sunt cea mai dezvoltată economie mondială cu un GDP de 16,244,600 milioane de dolari, reprezentând 22% din totalul  GDP mondial[1]. În același timp, SUA consumă mai mult petrol pe cap de locuitor decât oricare altă țară mare a făcut-o vreodată. Va putea această „sete” să fie ostoită și în viitor? Va putea fracturarea hidraulică a argilelor petrolifere și gazeifere să fie „oportunitatea de aur” a viitorului energetic al Statelor Unite și a altor țări care vor îmbrățișa această tehnologie?

Consider că viitorul fracturării hidraulice depinde o serie de răspunsuri la întrebări precum: Cât țiței și gaze se găsesc în zăcămintele din SUA și alte țări? Care sunt resursele de hidrocarburi ale României și ce rol va juca fracturarea hidraulică în

exploatarea lor? Care vor fi poziția și influența factorilor politici? Cum se reglementează fracturarea hidraulică în SUA și alte țări? Ce măsuri concrete adoptă forajiștii pentru conservarea apei? Ce rol vor juca „completările verzi” ale sondelor de foraj? Ce inovații tehnice se preconizează a apărea în viitoarele operațiuni de fracturare? Ce vor face legislatorii pentru a îmbunătăți siguranța ecologică a fracturării hidraulice? Vor exista în viitor mai multe mașini (automobile, camioane etc.) care vor funcționa pe bază de

gaz natural? Va ajuta fracturarea hidraulică economia Chinei (cel mai mare producător actual de gaze de

seră) să își reducă emisiile?Ca în orice chestiune legată de prognosticarea viitorului, cantitatea de incertitudine variază în funcție de

mai mulți parametri ale căror valori nu pot fi controlate cu suficientă precizie. De aceea, viitorul fracturării hidraulice trebuie privit calm, responsabil, fără entuziasm nefondat sau isterii lipsite de responsabilitate.

Desigur, fiecare dintre întrebările de mai sus definesc are importanța și locul ei în discuțiile despre viitorul fracturării hidraulice. În acest articol, ofer răspunsurile mele la doar două dintre ele.

Ce măsuri concrete adoptă forajiștii pentru conservarea apei?

După cum am scris în articolul „Circulația apei subterane. Implicații asupra fracturării hidraulice”, există preocupări legate de utilizarea apei pentru fracturarea hidraulică în unele regiuni unde condițiile hidrologice nu sunt cele mai favorabile.

Daniel Choi, un analist la Lux Research, o companie din Boston care monitorizează noile tehnologii, estimează că până în 2020 circa 984 milioane m3 de apă vor fi folosiți de industrie pentru fracturare în întreaga lume. Această cifră reprezintă un salt uriaș față de volumul de apă utilizat în 2012 (17 milioane m3)[2].

Perioade extinse de secetă pot mări presiunea asupra resurselor de apă și, în consecință, împiedica fracturarea. Un exemplu îl reprezintă statul Texas, afectat sever de seceta din 2011. În aceste condiții, inspectorii statului au suspendat  permisele de extragere apei din argila Eagle Ford, localizată în sudul statului, lângă San Antonio.[3].

Confruntați cu posibilitatea restricționării aprovizionării cu apă în viitor, o serie de companii americane au recurs la inventivitate, căutând noi soluții tehnologice de purificare.

Una dintre aceste companii este Ecosphere Technologies din Stuart, Florida, care utilizează ozonul ca un dezinfectant pentru a curăța apa printr-un proces numit oxidare avansată. Tratamentul, care nu va folosi produse chimice, poate elimina substanțele chimice utilizate pentru controlul bacteriilor și formării crustei minerale în timpul fracturării și reciclează 100% apa inițială. Ecosphere a curățat mai mult de 7,5 milioane m 3 de apă și a eliminat peste 6.400 m3 de substanțe chimice în aproximativ 600 de sonde de petrol și gaze naturale din zăcămintele de șist din SUA începând din 2008.[4]

Unele companii au creat “soluții la cheie” care să permită companiilor de gaze să curețe apa la fața locului și să valideze rezultatele prin testare. Unul dintre cei mai mari jucători de pe această piață este WaterTectonics din Everett, Washington. Compania are un acord de licențiere globală cu Halliburton, una dintre cele mai mari companii de servicii petroliere, pentru piața de tratare a apei și alte aplicații. WaterTectonics folosește curent electric pentru a lega împreună particule contaminante, permițându-le astfel să fie filtrate din apă. Din 2009-2011, personalul companiei și veniturile au crescut mai mult de trei ori. Sistemul WaterTectonics a fost folosit în zeci de proiecte din Statele Unite și multe alte zone cu argile gazeifere și petrolifere.[5]

O altă soluție care atrage interesul este reciclarea apei de canalizare pentru utilizarea în operațiile de fracturare. Alpha Reclaim Technology, o companie tânără din Bryan, Texas, cumpără apa din canalizarea orașului Karnes City și a altor orașe și o vinde forajiștilor din zona argilei Eagle Ford.[6]

Un plan alternativ implică dezvoltarea unor unități mobile de reciclare care vor trata apa de retur la locul forajului care apoi va fi reutilizată. Există în Texas și preocuparea pentru utilizarea apei sărate care se găsește din abundență în subsolul statului. O problemă care poate apărea în această situație este prezența unor săruri și alte elemente, ca borul, care pot dăuna procesului de foraj.

Apa de retur este de regulă ne-potabilă (este sărată). Autoritățile guvernamentale locale pot emite permise pentru manipularea și refolosirea apei de retur. Apa poate fi apoi trimisă la stații licențiate de purificare sau reciclată la fața locului și re-utilizată pentru următoarele operațiuni de fracturare. De exemplu, Comisia de Petrol și Gaze din British Columbia (The British Columbia Oil and Gas Commission) a estimat că 20% din apa utilizată în fracturarea hidraulică a Bazinului Horn River din Canada provine din reutilizarea apei de retur.[7]

Uneori, apa sărată se găsește la adâncimi prea mari pentru a fi economică extragerea ei [8]. Dar experiența corporației Apache dovedește că se poate renunța la apa de suprafață în favoarea apei sărate de adâncime. Apache a închiriat 800 km2 în Bazinul Horn River din nord-estul provinciei British Columbia, Canada, unde se găsește una dintre cele mai valoroase argile gazeifere din America de Nord.

Până în prezent, Apache a forat, completat și dat în producție 69 de foraje orizontale care în septembrie 2011 au avut o producție maximă de 4,2 milioane m3 de gaz pe zi.

Având în vedere protejarea resurselor de apă de suprafata care ar fi trebuit să asigure apa necesara fluidelor de fracturare, Apache a inaugurat Stația de Tratare a Apei Debolt. Această facilitate este prima din America de Nord care tratează apa sărată de adâncime și o transformă în fluid de fracturare.

Apa sărată din acviferul Debolt se extrage de la adâncime cuprinse între 500 și 1.100 metri, se tratează în stație și apoi este injectată în foraj. Sistemul de administrare a apei de retur permite reutilizarea apei de multe ori

prin reinjectarea apei reziduale înapoi în acviferul Debolt. Pe lângă efectele ecologice benefice, folosirea apei sărate în locul celei dulci reduce costurile de producție.

În 2011 stația Debolt a produs circa 95% din necesarul de apă pentru fracturările hidraulice ale corporației Apache în Bazinul Horn River și a câștigat premiul Responsible Canadian Energy pentru Performanță Ecologică.[9]

Folosirea apei sărate în locul celei dulci pentru operațiile de fracturare hidraulică este fezabilă. Impedimentele care pot apărea sunt legate de lipsa temporară a apei sărate, adâncimea prohibitivă, costul tratării ș.a.

Compania Schlumberger a introdus HiWAY, o tehnologie de fracturare care crește conductivitatea fracturilor în timp ce reduce consumul de apă cu 25% și de propant cu 40%. Aceasta înseamnă producții mai mari cu 20%, logistică mai simplă și o suprafață de lucru mai mică.

Tehnologia HiWAY schimbă fundamental modul în care fracturile cu propant generează conductivitate. Pentru prima dată în industria fracturării hidraulice, tehnologia HiWAYcreează căi deschise în interiorul fracturii, permițând hidrocarburilor să curgă prin canale stabile în loc de fracturi cu propant. Această soluție optimizează conectivitatea între rezervor și gaura de sondă, producând o conductivitate foarte mare a fracturilor.

Tehnologia HiWAY a produs îmbunătățiri în recuperarea fluidului de fracturare, în rata inițială de producție și recuperarea finală estimată a forajelor în peste 4.000 de fracturări hidraulice  în întreaga lume, inclusiv regiunea Munților Stâncoși din SUA și formațiunea Sierras Blancas din Argentina.[10]

Ce inovații tehnice se preconizează a apărea în viitoarele operațiuni de fracturare?Revoluția gazelor de șist a creat oportunități pentru diverse categorii de specialiști și diferite tipuri de

companii, mici și mari, să acceadă pe piața explorărilor și exploatărilor noilor resurse de țiței și gaze. Succesul individual sau colectiv depinde în mare măsură și de capacitatea de a inova în continuare tehnologia fracturării hidraulice inventată în Oklahoma cu 65 de ani în urmă.

Specialiști din mediul academic, antreprenori, finanțatori și companii de energie cred că tehnologii de fracturare hidraulică mult mai eficiente (cum ar fi un nou tip de propant ceramic produs de un consorțiu de la Rice University și o mai bună administrare a apei), care au atras atenția unor firme mari ca Schlumberger sau a unor firme mici precum Ecologix din Alparetta, Georgia, vor fi profitabile, dezvoltând-și afacerile în viitorul apropriat[11],[12]. Mai buna administrare a apei va conduce la o mai mare apropriere între industrie și ecologiști, știut fiind că volumele de apă utilizate pentru fracturarea hidraulică sunt un punct de discuții aprinse.

După cum am scris în articolul „Circulația apei subterane. Implicații asupra fracturării hidraulice”, la nivelul anului 2011 în SUA s-au folosit circa 513 miliarde m3 de apă pentru fracturarea hidraulică. Chiar dacă acest volum reprezintă doar 0,3% din totalul de apă dulce consumată (cu 0,2% mai puțin decît apa folosită la irigarea tuturor terenurilor de golf!), o parte a opiniei publice continue să creadă că industria folosește, totuși, prea multă apă! Industria extractivă nu a rămas indiferentă în fața acestor îngrijorări (chiar dacă sunt serios exagerate) și a căutat alte fluide pentru fracturare.

Pentru exploatarea gazului în Canada, precum și în câteva sonde de testare din SUA, forajiștii au înlocuit apa din fluidele de fracturare cu propan lichefiat sub formă de gel. Această substituție a avut un triplu efect: economisirea rezervelor de apă, ceea ce este foarte important în zone supuse secetei ca Texas, California  sau Alberta; limitarea șanselor de poluare a apelor de suprafață și a apei subterane cu aditivi chimici; și îndepărtarea pericolului de producere a unor cutremure prin injectarea apei în zonele cu falii tectonice[13].

Practic, folosirea gazului propan lichefiat (LPG – Liquified Propane Gas) este similară folosirii apei, dar cu o deosebire. Ca și în cazul apei, gelul este pompat la talpa sondei cu o presiune mare care va crea microfracturile din argilă și astfel va elibera gazul. Similar cu ap, gelul de propan  conține nisip sau propant artificial. Deosebirea apare atunci când gelul ajunge în adâncime: gradientul geotermic și presiunea litostatică îl transformă în vapori care se vor amesteca cu gazul natural din roci și vor curge împreună la suprafață, unde este capturat. Uneori, gelul uzat este refolosit sau vândut. De asemenea, spre deosebire de apă, propanul nu transportă la suprafață substanțe chimice, săruri sau elemente radioactive.

Gelul de propan a fost inventat de GasFrac, o companie din Calgary, Canada, și a fost deja folosit de circa 1.000 de ori începând din 2008, în principal în foraje săpate în provinciile Alberta, British Columbia și New Brunswick, precum și, într-un număr mai mic, în sonde de testare din Texas, Pennsylvania, Colorado, Oklahoma și New Mexico.

Dar utilizarea gelului de propan este îngreunată de costul ridicat, de datele limitate despre eficiența sa (în primul rând pentru că, pe fondul unei competiții aprige, companiile de foraj sunt reținute în ceea ce privește diseminarea informațiilor despre inovații) și de inerția industriei confruntate cu schimbări.

Tot în categoria inovațiilor din industria fracturării hidraulice trebuie re-amintită compania Ecosphere Technologies din Stuart, Florida (http://www.ecospheretech.com/) care a inventat procedeul Ozonix (șapte patente obținute până pe 24 mai 2014). Începând din 2008, compania a patentat și introdus un proces de purificare cu ozon a apei reziduale, numit Proces de Oxidare Avansată. Scopul procesului este eliminare aditivilor chimici utilizați ca biocid și cei pentru îndepărtarea crustei minerale din sondă. Compania spune că o unitate mobilă poate recicla apa reziduală la un debit de 12.500 litri/minut. 100% din apa tratată poate fi reutilizată.

Din 2008, procedeul Ozonix a reciclat și reutilizat peste 15 milioane m3 din aproximativ 900 de foraje de petrol și gaze, protejând componente ale sondelor în valoare de 4 miliarde dolari și generând un venit de 65 milioane dolari.

Compania WaterTeconics (http://www.watertectonics.com/ ) fondată în 1999 în Everett, Washington, s-a specializat în tehnologii care permit forajiștilor să purifice apa reziduală la fața locului și să o reutilizeze după aceea. Un număr de tehnologii (CleanWave, Wavelonicsși altele) folosesc electrocoagularea și filtrarea substanțelor poluante din apă. Personalul și venitul companiei s-au triplat între 2009 și 2011, reflectând cerințele de pe piața tratării apei de fracturare.

Firma Halliburton a introdus sistemul de fracturare în etape multiple RapidFrack[14] care oferă operatorilor noi opțiuni pentru completarea forajelor orizontale multiple în scopul obținerii unui plasament de mare precizie al fracturilor, fără  sau cu minimă intervenție.

Avantajele tehnologiei RapidFrack sunt multiple: Reprezintă o metodă alternativă a procesului de „etanșare și perforare” Ajută la eliminarea nevoii de intervenție pe cablu și a riscurilor asociate cu aceasta Reduce ciclul de stimulare de la săptămâni sau zile la ore cu pompare continuă Ajută la prevenirea problemelor asociate cu utilajele de pompare Reduce necesitățile de apă prin comparație cu dopurile și sculele de pompare din adâncime

Sunt doar câteva exemple care ne dau speranțe că în viitor, fracturarea hidraulică are „semne bune”.

30 Iunie, hotnews: Performantele a 7 ministri, analizate de liderii de business la 100 de zile de ministeriat. Concluzia: activitate necorespunzatoare!

La 100 de zile de la investirea in functie in noile portofolii guvernamentale,  antreprenorii si executivii din Romanian Business Leaders au evaluat performanta ministrilor Constantin Nita(Economie), Razvan Nicolescu (Energie),Ioana Petrescu (Finante Publice), Florin Jianu (IMM-uri, Mediu de Afaceri si Turism), Attila Korodi (Mediu si Schimbari Climatice), Rovana Plumb (Munca, Familie, Protectie Sociala si Persoane Varstnice) si Dan Sova (Transporturi). Evaluarea s-a facut prin prisma actiunilor si a deciziilor pe care acestia le-au luat pentru a rezolva sau aborda provocarile prioritare specifice fiecarui portofoliu, rezultatele barometrului reflectand perceptia (pozitiva/neutra/negativa) liderilor din business privind activitatea celor sapte ministri in perioada Martie 2014 - Iunie 2014.  Concluzia: desi in primul trimestru din 2014, economia Romaniei a avansat cu 3,8%, performanta ministerelor conduse de catre cei 7 ministri ramane nesatisfacatoare.

La realizarea Barometrului a contribuit o echipa de proiect formata printre altii din: Dragos Rosca (CEO Delta Asset Invest, membru al Consiliului Director al Fundatiei Romanian Business Leaders), Dragos Anastasiu

(Director General Eurolines Group, membru al Consiliului Director al Fundatiei Romanian Business Leaders), Mihai Rohan (Presedinte CIROM), Angela Rosca (Managing Partner, Taxhouse), Cosmin Manaila (Director Reglementari Stericycle Romania) si Claudiu Negrisan (Partener, Platinum Capital)

 

Barometrul primelor 100 de zile ale noilor ministri cu portofolii cu impact in economie consemneaza lipsa de rezultate si performanta slaba a ministrilor Transporturilor si Muncii.

Pe de alta parte, liderii din business considera ca exista semnale pozitive importante dupa primele 100 de zile ale noilor ministri de Finante, Energie si Mediu, privind activitatea acestora in perioada urmatoare.

Cel mai performant ministru in primele 100 de zile de la investire, potrivit liderilor din business, este ministrul Finantelor Publice, Ioana Petrescu. Peste jumatate dintre respondenti (caz singular) considera ca activitatea ministrului a fost buna sau acceptabila. Podiumul este completat de ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, si de ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Attila Korodi. Rezultatele activitatii celor doi demnitari sunt percepute drept bune sau acceptabile de patru din zece oameni din business.

Pentru ceilalti patru ministri, perceptia liderilor din business este mai degraba negativa. In clasament urmeaza, in ordine, ministrul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri si Turism, Florin Jianu (performanta buna sau acceptabila pentru 30% dintre respondenti), ministrul Economiei, Constantin Nita (performanta buna sau acceptabila pentru 28% dintre respondenti), ministrul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Rovana Plumb (performanta buna sau acceptabila pentru 24% dintre respondenti) si ministrul Transporturilor, Dan Sova (performanta buna sau acceptabila pentru 14% dintre respondenti)

Ministrul Finantelor Publice, Ioana Petrescu a demonstrat prin cateva actiuni si prin comunicareca respecta contribuabilul, in general. Mult mai deschisa spre dialog cu mediul de afaceri decatpredecesorii sai, aminteste - din acest punct de vedere - de prestatia celui mai bun ministru de finantede dupa 1989, Mihai Tanasescu.

Succesul Ioanei Petrescu va depinde de capacitatea de a profesionaliza si responsabiliza corpulfunctionarilor publici din Minister si de rezistenta de care va da dovada fata de presiunile politice inprivinta activitatii de control fiscal si fata de interesele din zona de legislatie fiscala.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII:+ facilitatile pentru profitul reinvestit;+ renuntarea la unele taxe si tarife si comasarea altora pentru a eficientiza activitatea de colectare sipentru a imbunatati climatul de business;+ initierea demersurilor pentru reducerea CAS care, daca se va implementa, va fi una din cele maiimportante decizii de crestere a competitivitatii Romaniei in domeniul muncii de la introducerea coteiunice si pana in prezent;+ masurile de imbunatatire a sistemului de raportare si plati de impozite in regim on-line.

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII:- calitatea proasta a unor texte de lege pregatite de functionari din minister/ANAF fara sa tina contde recomandarile mediului de afaceri si ale profesionistilor din domeniu care au analizat in extensodeficientele propunerilor legislative (ex. taxa pe constructii speciale). Capacitatea personalului si aexpertilor din minister/ANAF de a genera legi sau decizii cu caracter fiscal ce pot fi implementatesi care sa produca beneficii mai mari decat pagubele pe care le genereaza este pusa sub un semn de

intrebare extrem de serios;- cresterea fiscalitatii prin introducerea de noi impozite (ex. taxa pe constructii speciale) si majorareasemnificativa a unor taxe locale si accize pe diverse produse (ex. majorarea accizei la combustibili);- intarzieri serioase in restructurarea si profesionalizarea ANAF, cu efect direct in nivelul inca extremde slab al colectarii, in special in zona afacerilor cu potential ridicat de neconformare cu prevederilelegale, precum si cu privire la controlul fiscal, administrarea fiscala, contencios fiscal etc.;- intarzierea rescrierii Codului Fiscal, care contine multe prevederi neclare si insuficiente, mai ales cuprivire la tranzactii complexe

Razvan Nicolaescu: Ramane de demonstrat capacitatea de comunicare si de negociere

Competenta tehnica a ministrului delegat pentru Energie, Razvan Nicolaescu este incontestabila,la fel precum si intelegerea politicilor europene si expunerea la un mod de gandire pragmatic,eficient, urmare a activitatii anterioare de succes in cadrul institutiilor europene si respectiv in mediulcorporatist. Ramane de demonstrat capacitatea de comunicare si de negociere cu partile implicate, sianume: investitori, sindicate si, nu in ultimul rand, politicienii ce au afinitati in acest domeniu.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII+ A inceput sa lucreze la Strategia Energetica a Romaniei;+ Continua aplicarea principiilor de guvernanta corporatista la companiile de stat din subordine(schimbarile in echipele de management de la ELCEN si de la Regia Autonoma pentru ActivitatiNucleare);+ A atras in Departamentul de Energie experti tineri din mediul privat corporatist.

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII- Dificila si controversata problematica a schemei de sprijin a diferitelor tipuri de energie regenerabila

nu a fost inca solutionata;- In continuare, nu este formulata o decizie clara cu privire la rentabilitatea si atractivitatea proiectelor

energetice "strategice" (ex. centrala hidro de echilibrare cu acumulare prin pompare de la Tarnita, reactoarele nucleare 3 si 4 de la Cernavoda, cablul submarin pentru exportul de energie in Turcia, noi grupuri generatoare pe lignit in Oltenia etc.);

- Nu exista inca progres privind o Foaie de Parcurs referitoare la reforma sectorului gazelor naturale (ex. diversificarea surselor de import si care sunt acestea - aprovizionare prin conducte sau si prin terminale GNL, gaze de sist vs. gaze din platforma continentala vs. gaze de import -, calendarul de liberalizare a preturilor si a pietelor angro si cu amanuntul, interventia fiscala a statului etc.);

- Nu s-a luat inca o decizie cu privire la dimensionarea corecta a activitatii de minerit in bazinul Olteniei (lignit) si nu s-a inregistrat progres in decizia de privatizare / restructurare a Complexului Energetic Hunedoara;

- Nu exista vizibilitate cu privire la alocarea fondurilor structurale pentru Romania in domeniul infrastructurii mari de transport al electricitatii sau gazelor naturale, sau cu privire la surse de finantare alternative;

Attila Korodi- se bazeaza pe echipa din minister, tinand cont de parerile persoanelor competente

Attila Korodi, aflat deja la cel de-al treilea mandat de ministru al Mediului, s-a remarcat prin viziunea indreptata asupra problemelor reale de mediu din Romania, contribuind la indeplinirea cerintelor pentru aderarea la Uniunea Europeana, iar in prezent la respectarea criteriilor asumate. Ministrul se bazeaza pe echipa din minister, tinand cont de parerile persoanelor competente. 

Succesul sau depinde  de cum va reusi sa indeplineasca obiectivele de mediu la nivel macro, astfel incat Romania sa nu fie nevoita sa plateasca penalitati pentru incalcarea promisiunilor asumate fata de Uniunea  Europeana si de cum va gestiona politica de mediu in proiecte precum Rosia Montana, gazele de sist, managementul si reciclarea deseurilor sau energia verde.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII+ Pozitia clara si consecventa privind Rosia Montana, cu consultarea activa a partilor interesate

(comunitati locale, reprezentantii industriei, societatea civila, Academia Romana);+ Eforturile depuse pentru implementarea strategiei de management al deseurilor si atingerea tintelor de

reciclare (ex. campanii de informare, scheme financiare sustinute prin fonduri europene);+ Sistarea importului deseurilor pentru amendarea legislatiei specifice;+ Continuarea investitiilor in infrastructura de mediu - epurarea apelor uzate si alimentarea cu apa

potabila, managementul integrat al deseurilor si decontaminarea siturilor poluate istoric;+ Realizarea Strategiei privind schimbarile climatice;+ Absorbtia satisfacatoare a fondurilor europene;+ Gestionarea buna a Fondului de Mediu;+ Programul "Rabla".

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII- Nu s-a decis politica Romaniei fata de proiectul Gazelor de Sist;- Progresul limitat in privinta segregarii deseurilor la sursa, in special a celor provenite de la populatie,

existand un risc ridicat al aplicarii procedurii de "infringement" din partea UE;- Lipsa unui mecanism de subventionare a segregarii deseurilor, asa cum releva experienta pozitiva a

altor state UE (Italia, Germania, tarile nordice etc.);- Inexistenta unui sistem bine pus la punct pentru trasabilitatea deseurilor, fapt ce duce la blocarea

importurilor in vederea procesarii, pe pricipiul waste-to-energy, privand astfel industria de profil din Romania de participarea competitiva pe piata UE;

- Intarzieri in constructia de deponee ecologice, cu respectarea legislatiei europene;- Lipsa de fermitate a autoritatilor locale in implementarea masurilor de protectie a mediului prevazute

in legislatie si acceptarea facila a unor proiecte guvernamentale in detrimentul celor propuse de industria privata de profil;

- Amanarea taxei de depunere a deseurilor la groapa pana in 2017.

Florin Jianu- succesul lui depinde de capacitatea de a pune in aplicare o viziune si strategie coerente pentru dezvoltarea antreprenoriatului

Florin Jianu a adus in Ministerul pentru IMM-uri un suflu tanar si un mod de lucru mai antreprenorial.Succesul sau va depinde de capacitatea de a genera si pune in aplicare o viziune si strategie coerente

pentru dezvoltarea antreprenoriatului in Romania.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII:

+ Lucreaza la strategia guvernamentala pentru IMM-uri si o doreste scurta si concisa;+ Se lupta pentru ca Ministerul sa aiba o atitudine mai pragmatica si aplicata;+ Are o echipa tanara, energica si orientata spre rezultate.

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII:- Nu are cunostinte si aplecare pentru turism;- Nu aplica gandirea de "mai focusat, mai putin, dar mai bine" ci, dimpotriva, este adeptul conceptului

"orice roman sa-si faca o firma";- Este adeptul "cadourilor" din partea Guvernului (ajutor de stat, ajutor de minimis, SRL-D extins la

oricine), ceea ce contravine principiilor de performanta si responsabilitate care ar trebui sa guverneze activitatea mediul de business, astfel ca ajutoarele ar trebui sa fie rambursate dupa o perioada lunga de timp;

- Legea Turismului inca nu a fost promulgata, iar cea a IMM-urilor, desi reprezinta un pas inainte, are marele neajuns ca nu a instituit mecanisme de incurajare a PPP-urilor pentru derularea proiectelor pentru IMM-uri.

Constantin NitaTrecerea ministrului Constantin Nita de la portofoliul Energiei la cel al Economiei ar trebui sa dea o nota

de confort avand in vedere ca cele doua portofolii au fost intotdeauna apropiate atat ca localizare fizica, cat si ca fluxuri de decizie (Energia a fost mult timp un departament in cadrul Ministerului Economiei). Ramane de vazut, insa, in ce masura ministrul isi va atinge obiectivele de restructurare si viabilizare a unor companii "dificile" precum Oltchim (in insolventa de aproape doi ani) sau cele din industria de aparare. Nu in ultimul rand, strategia de reindustrializare a Romaniei, desi suna promitator, se dovedeste a fi pana acum complet lipsita de substanta si actiune cuantificabila, iar mediul de afaceri asteapta o imbunatatire a comunicarii cu ministrul Economiei, Constantin Nita.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII+ Introducerea conceptului de concentrare a procedurilor de privatizare in cadrul OPSPI din Ministerul

Economiei, singurul loc in cadrul institutiilor de stat unde in prezent se mai gasesc specialisti in privatizare capabili sa livreze rezultate concrete;

+ Incheierea unor acorduri de principiu privind initierea de investitii comune cu firme din China, in special in sectorul energetic (Termocentrala Rovinari, Complexul de la Tarnita).

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII- Lipsa unei solutii privind situatia combinatului Oltchim (inclusiv platforma petrochimica de la

Arpechim, detinuta de Oltchim);- Progresul lent al procesului de privatizare a companiilor energetice prevazute a fi listate la Bursa si

lipsa de pe lista de privatizari a unor companii cu potential ridicat de succes, precum Salrom;- Lipsa de progres privind Foaia de Parcurs pentru elaborarea strategiei de reindustrializare a Romaniei,

initiata de ministrii precedenti;- Lipsa de dialog real cu mediul de afaceri relevant din Romania (definit ca cei ce isi platesc taxele

datorate la stat si creeaza locuri de munca in companii viabile pe termen lung);- Lipsa de actiune privind atragerea de investitii in domeniul industrial in Romania, cu exceptia celor

directionate pe relatia cu China;- In domeniul resurselor naturale, inca nu a fost adoptata modificarea Legii Minelor (in sensul

interzicerii utilizarii de tehnologii ce au un impact negativ asupra mediului, cresterii gradului de transparenta in organizarea de licitatii de acordare a licentelor de exploatare, publicarii intentiei de acordare a licentelor de exploatare), care ar putea clarifica modul de exploatare a resurselor minerale ale Romaniei si creste gradul de atractivitate pentru investitorii din domeniu;

- Intarzieri foarte mari in eliberarea avizelor necesare pentru obtinerea licentelor de exploatare a resurselor minerale acordate de ANRM;

- Reintrarea in procedura de insolventa a companiei Hidroelectrica;- Sustinerea firava acordata activitatilor de promovare a exporturilor de produse si servicii ale

companiilor industriale romanesti;- Lipsa unei viziuni si strategii privind viabilizarea industriei de aparare pentru a atrage investitii din

partea jucatorilor importanti pe plan international.

Rovana Plumb: doi din trei lideri din business sunt nemulţumiţi de performanţa ei

Doi din trei lideri din business sunt nemulţumiţi de performanţa ministrului Muncii în primele 100 de zile de la învestire. Este al doilea cel mai slab grad de percepţie, cu unul din cinci respondenţi care consideră că rezultatele Rovanei Plumb sunt acceptabile şi doar 4% care sunt chiar mulţumiţi de activitatea sa.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII:+ Suplimentarea veniturilor pentru 234.000 pensionari, cu o crestere medie de 63 de lei a pensiei;+ Monitorizarea, urmarirea si sanctionarea angajatorilor care nu respecta incadrarea angajatilor cu

salariu brut peste nivelul minim garantat pe tara, la plata de 850 lei, incepand cu 1 aprilie 2014;+ Initiativele pentru reducerea somajului in randul tinerilor prin aplicarea schemelor de minimis -

subventii pentru plata salariilor pe o perioada de minim sase luni - maxim un an pentru firmele care angajeaza absolventi (cu studii medii si superioare) ai promotiei 2014;

+ Introducerea conceptului de TELEMUNCA in proiectul privind Modificarea Codului Muncii;ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII:- Programul de reducere a somajului in randul tinerilor prevede acordarea subventiilor pentru un numarlimitat de locuri de munca si se adreseaza numai microintreprinderilor, intreprinderilor mici si mijlocii;- Proiectul de Modificare a Codului Muncii prevede schimbarea esentei contractului de munca

temporara si limitarea acestui tip de contract (contrar prevederilor existente la nivel european), aprobarea in forma actuala urmand sa conduca la o serie de efecte adverse: reducerea numarului contractelor de munca temporare noi, disponibilizari masive in randul salariatilor temporari, cu implicatii importante in cresterea somajului, in special in randul tinerilor;

- Lipsa de progres in implementarea sistemului de pensii bazat pe conturi individuale de economisire si introducerea sistemului facultativ de pensii ocupationale;

- Serviciile electronice la nivelul Casei de Pensii publice au fost lansate fara a avea toate sectiunile functionale;

- Desi, teoretic, procesul de prelucrare si scanare a carnetelor de munca este considerat incheiat, nu au fost

predate la Casele de Pensii toate carnetele de munca in vederea prelucrarii si scanarii, iar pasii urmatori sunt neclari;

- Lipsa unei pozitii publice pe tema reducerii CAS;- Dialogul social lasa de dorit cat timp nu exista o deschidere mai mare spre mediul de afaceri;- Registrul electronic de evidenta al salariatilor este o baza de date utila, dar care are nevoie de multe

imbunatatiri.

Dan Sova: Prestatia sa a fost dominata de indecizie, stagnare, contraziceri si promisiuni nerealiste si de lipsa de consultare reala cu mediul de afaceri

Nominalizarea ministrului Sova la Transporturi in continuarea activitatii sale anterioare la Ministerul Marilor Proiecte a dat senzatia nevoii de asigurare a unui sprijin / control politic puternic pentru investitiile de infrastructura de transport, acest domeniu fiind de fapt si cel mai mare consumator de resurse bugetare si fonduri europene atat in prezent, cat si in anii ce vor urma. Lipsa experientei anterioare in domeniul transporturilor a fost un handicap pentru domnul Sova, in masura in care acesta nu a stiut sa atraga in jurul sau si sa pastreze specialisti. De fapt, aici este si cheia de bolta a ceea ce insemna succesul ministrului Transporturilor.

Prestatia ministrului Sova a fost dominata de indecizie, stagnare, contraziceri si promisiuni nerealiste si de

lipsa de consultare reala cu mediul de afaceri.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII+ Lansarea studiilor de fezabilitate pentru portiuni noi de autostrazi;+ Demararea lucrarilor la autostrada Sebes-Turda;

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII- Lipsa de progres vizibil in elaborarea Master Planului de Transport al Romaniei;- Lipsa unei decizii in ceea ce priveste constructia sau nu a autostrazii Pitesti -Sibiu;- Semnarea contractului pentru autostrada Comarnic - Brasov fara a avea finantarea asigurata si, mai

ales, cu aceleasi firme care au abandonat o data proiectul;- Slaba absorbtie a Fondurilor Europene;- Inexistenta unui proiect actualizat de privatizare a CFR Marfa;- Lipsa de colaborare reala cu echipele de management privat si interventia permanenta pentru

schimbarea acestor echipe la Tarom, CFR Marfa, CFR Infrastructura etc.;- Politizarea excesiva a argumentelor ce stau la baza deciziei economice privind strategia de privatizare,

actionariatul si guvernanta corporatista a Portului Constanta;- Lipsa de progres in proiectele de privatizare a Aeroportului Otopeni si respectiv a aeroporturilor

regionale cu potential semnificativ de privatizare (Timisoara si Cluj);- Lipsa de implicare si suport vizibil pentru companiile de transport afectate de decizia Ministerului

Finantelor privind introducerea accizei suplimentare la combustibili.

1 Iulie, gorj-domino.ro: Ruset: Exista o concurenta neloiala pe piata de energie. Speram sa nu fim nevoiti sa iesim in strada

Primvicepreședintele Federației Univers trage un semnal de alarmă în ceea ce privește concurența neloială de pe piața de energie, care dăunează Complexului Energetic Oltenia.

Liderii Federației Univers s-au întâlnit, sâmbătă, la Mătăsari cu mai marii Complexului Energetic Oltenia. Printre problemele discutate s-a aflat și situația actuală a CEO. Compania a traversat o perioadă dificilă. Vânzarea de energie pe bază de cărbune nu a mers la fel de bine ca cea produsă pe hidro și eoliană. Primvicepreședintele Federației Univers afirmă că, în acest moment, pe piața de energie există o concurenţă neloială, ce reprezintă un mare pericol pentru Complexul Energetic Oltenia. „Pe piaţa de energie există o subvenţionare excesivă a producătorilor de energie verde. Vom face un program de acţiuni şi vom sesiza factorii responsabili în legătură cu aceste anomalii. Sesizările le vom face la Guvern, Ministerul Economiei și ANRE. Sperăm să nu fim nevoiţi să ieşim în stradă. Situaţia privind atacurile externe asupra acestei companii este mult mai gravă decât se spune. Cei care vor să facă rău acestei companii vor să facă rău acestui popor. Vor să pună la

pământ o companie care se poate descurca singură. Este în pericol independenţa energetică a României”, a declarat Ion Ruşeţ.

1 iulie, gorj-domino.ro: Directorii CEO s-au intors cu premii de la FOREN 2014În perioada 22 – 26 iunie 2014, la Palatul Parlmentului, au avut loc lucrările celei de-a XII-a ediţii a

Forumului Regional al Energiei din regiunea Central-Est Europeană (FOREN), organizat de Asociaţia Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei – CNR-CME.

Cu tema „Energia pentru mâine: de la viziune la realitate”, FOREN 2014 a reunit decidenţi economici şi politici, precum şi specialişti din domeniul energetic din peste 15 ţări şi a analizat subiecte privind cele mai noi dezvoltări tehnologice şi perspectivele de viitor pentru sectorul de energie electrică, inclusiv deciziile economice şi politice necesare pentru a transforma viziunea energetică în realitate, se arată pe site-ul oficial al companiei. Miniştri, lideri ai industriei energetice, personalităţi eminente din mediul academic au răspuns celor mai presante probleme cu care se confruntă astăzi industria regională a energiei: securitatea alimentării cu energie, pieţele de energie, politicile naţionale, eficienţa energetică, prezentul şi viitorul energeticii nucleare, sursele convenţionale şi neconvenţionale, politicile de preţ pe piaţa globală, infrastructura de transport şi, nu în ultimul rând,  cărbunele şi tehnologiile curate.

CEO, „înarmat” cu lucrări care au acoperit toate secţiunile de profilLucrările susţinute de Complexul Energetic Oltenia la secţiunile de plen au abordat următoarele teme:

Realizarea unei microhidrocentrale pe canalul de evacuare a apei de răcire la SE Işalniţa; Teste preliminare efectuate la grupul energetic nr.3 de la SE Rovinari, pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot; Reducerea emisiei specifice de CO2 rezultată prin modernizarea grupurilor energetice din CE Oltenia; Noi capacităţi de producţie a energiei electrice şi termice în cadrul SE Craiova II; Aspecte privind concepţia şi realizarea arzătorului destinat instalaţiei pilot (experimentală) pentru arderea cu NOx scăzut a lignitului din CE Oltenia, la SE Işalniţa; Brichetarea lignitului, o soluţie pentru obţinerea de combustibil ecologic.

La secţiunea poster, CE Oltenia a participat cu alte două lucrări: Cărbunele din Oltenia – soluţia sigură a energeticii româneşti; Moduri de abordare, monitorizare şi soluţionare a dezechilibrelor faţă de programele de funcţionare ale unităţilor dispecerezabile din cadrul SE Turceni. Secţiunea cu tema “Cărbune şi tehnologii curate” a fost prezidată de directorul general al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel.

Compania, premiată pentru reducerea emisiilor şi realizarea biocărbunelui destinat consumatorilor casnici

Reprezentanţii CEO s-au întors cu premii importante de la FOREN. Potrivit comunicatului de presă al CEO, două dintre lucrările prezentate de CE Oltenia au fost  premiate şi astfel, Locul I la Secţiunea nr.5 a fost câştigat de dl. Marius Bazga, pentru lucrarea cu tema „Teste preliminare efectuate la grupul energetic nr. 3 de la SE Rovinari pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot”. Lucrarea a prezentat testele preliminare efectuate la reglarea turaţiei morilor de cărbune, rezultatele obţinute, precum şi propuneri pentru adaptarea reglării automate a temperaturii în separatorul morilor, conform noilor cerinţe de limitare a emisiilor de NOx. Temperatura în separatorul morii creşte la sarcini parţiale, iar pentru reglare se foloseşte aer primar, fapt care determină creşterea excesului de aer în zona arderii, favorizând formarea de NOx. Pentru reducerea aportului de aer primar, este necesară reglarea turaţiei morilor de cărbune în funcţie de încărcare (debitul de cărbune pe fiecare moară). De asemenea, locul III la Secţiunea nr.5 a fost câştigat de dl. Sorin Bălăcescu pentru lucrarea cu tema „Brichetarea lignitului – o soluţie pentru obţinerea de combustibil ecologic” ce are în vedere realizarea unui combustibil din lignit, în special pentru consumatorii casnici, care să corespundă cerinţelor de mediu şi, în acelaşi timp, să valorifice superior fracţia măruntă de cărbune, puterea calorifică fiind mult superioară cărbunelui din starea naturală. Prin utilizarea biocărbunelui (brichete ecologice din cărbune), scade conţinutul de SO2 în gazele emanate la ardere, datorită prezenţei agentului desulfurizant care duce la fixarea a 60 – 80% din elementul poluant în compuşii solizi (cenuşă), se realizează o reducere a pierderilor de masă lemnoasă inferior valorificată prin ardere, se elimină lucrările de pregătire a combustibilului solid la consumatori (nu necesită mărunţirea

combustibilului ca în cazul lemnelor de foc şi a cărbunelui bulgări) şi se utilizează resurse energetice interne – acestea fiind argumente majore în implementarea tehnologiilor de producere a brichetelor ecologice.

Mesaj important!Potrivit comunicatului CEO, „în cadrul EXPO – FOREN 2014, standul expoziţional al CE Oltenia a

prezentat, cu ajutorul elementelor grafice utilizate, atât imensitatea companiei, cât şi obiectul acesteia de activitate – producerea energiei electrice din arderea cărbunelui. Cu simplitate şi eleganţă, au fost transmise mesaje cheie despre activitatea companiei. Echivalentele sugestive ale cifrelor înregistrate de companie, în anul 2013, au captat atenţia vizitatorilor. Cel mai important mesaj transmis de CE Oltenia a ilustrat poziţia şi importanţa companiei în cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional: „Complexul Energetic Oltenia garantează de 40 de ani siguranţa Sistemului Energetic Naţional pentru că vântul nu bate în fiecare zi, debitul apelor scade în arşiţa soarelui şi nici soarele nu străluceşte tot timpul pe cer. În schimb, cărbunele Complexului Energetic Oltenia mai poate furniza energie României încă 40 de ani de acum înainte şi asta doar cu rezervele descoperite până în prezent – Complexul Energetic Oltenia – Energia pământului 

1Iulie, romania-actualitati.ro: România "va produce mai multă energie electrică decât consumă"Până la sfârşitul deceniului, România va produce mai multă energie electrică decât consumă, astfel încât,

în 2020, ţara noastră va atinge independenţa energetică, afirmă ministrul delegat pentru acest sector, Răzvan Nicolescu.

Priorităţile în domeniu şi liniile de acţiune pentru ca România să îşi consolideze locul pe piaţa europeană de energie au fost analizate în această dimineaţă într-o dezbatere pe această temă.

Energia nucleară este în continuare foarte importantă, a mai spus ministrul Răzvan Nicolescu, iar investiţia în unităţile 3 şi 4 va avea loc cu siguranţă.

Statul trebuie să încurajeze căldura produsă din energie electrică, mai spune ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu.

"Va trebui ca această strategie energetică să ofere o soluţie în ce priveşte încălzirea şi trebuie să analizăm foarte serios scenariul în care statul începe să încurajeze sectorul de energie termică, să folosească energia electrică din sursă primară, în detrimentul gazului sau a altor surse primare", a spus ministrul.

Ministrul delegat pentru energie a subliniat că listarea la Bursă a companiei Electrica a fost un succes, piaţa de capital a fost încurajată, iar Electrica ar putea deveni un exemplu de guvernanţă corporatistă, în condiţiile în care acţionarii vor desemna un nou consiliu de administraţie.

Al doilea acţionar după statul româm, în compania Electrica, este BERD, care a investit 75 de milioane de euro în acţiuni, urmată de Grupul ING.

1 Iulie, dcnews: Viktor Orban: South Stream va fi construit. Nu vom depinde de Ucraina

Premierul Viktor Orban susține că Ungaria nu intenționează să refuze construcția gazoductului South Stream, cu toate că Budapesta sprijină Ucraina. Uniunea Europeană a cerut suspendarea lucrărilor la gazoductul care transportă gaz rus în țări din centrul și sudul Europei, ca urmare a implicării Moscovei în criza de la Kiev.

"Vom construi South Stream, din moment ce proiectul consolidează securitatea energetică a țării noastre și nu vom permite ca Ungaria să fie dependentă de Ucraina", a spus Orban, marți, în timpul unei vizite la Belgrad, potrivit Itar-Tass.

Orban a adăugat că cei care caută să suspende proiectul ar trebui ca mai întâi să ofere o alternativă a surselor de aprovizionare.

Comisia Europeană a lansat toamna trecută o probă anti-monopol a proiectului South Stream, pe motiv că nu se conformează normelor Uniunii Europene. Primăvara aceasta, după anexarea Crimeii de către Rusia, Comisia Europeană le-a cerut tuturor țărilor implementate în proiect să sisteze implementarea.

Ca urmare a presiunilor venite de la Bruxelles, Bulgaria a acționat întocmai și a oprit construcția secțiunii de gazoduct care îi traversează teritoriul.

Cu toate astea, șefii Gazprom și OMV, Alexei Miller și Gerhard Roiss, au semnat la 24 iunie acordul final privind construcția secțiunii de gazoduct South Stream de pe teritoriul Austriei. 

1 iulie, mediasinfo.ro: Interconectarea sistemelor nationale de transport al gazelor naturale [OUG 50/2014]

Ordonanta de urgenta a Guvernului – OUG nr. 50/2014 privind modificarea si completarea Legii petrolului nr. 238/2004, are ca obiect reglementarea interconectarii sistemelor nationale de transport al gazelor naturale, atat pentru Romania, cat si pentru tarile vecine. Actul normativ a fost publicat ieri in  Monitorul Oficial nr. 483/2014.

Acestea constituie un obiectiv strategic si contribuie la consolidarea securitatii energetice a tarilor care participa la interconectare si se impune reglementarea de urgenta a situatiei. Avand in vedere ca au fost deja realizate conducte de interconectare, autoritatile au creat prin OUG 50/2014 cadrul legal pentru punerea lor in functiune.

In articolul unic al OUG 50/2014 se prevad urmatoarele:Legea petrolului nr. 238/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 535 din 15 iunie

2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:1 La articolul 2, punctul 37 se modifica si va avea urmatorul cuprins:“37. sistemul national de transport al petrolului reprezinta ansamblul conductelor magistrale

interconectate care asigura colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import si dirijarea lui de la punctele de predare de catre producatori, respectiv importatori, la unitatile de prelucrare, spre centrele de distributie si consum sau la export, statiile de pompare si comprimare, rampele de incarcaredescarcare pe calea ferata, precum si toate instalatiile, echipamentele si dotarile aferente acestora, inclusiv segmentele din conductele de interconectare, definite conform art. 100 pct. 34 din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, aflate pe teritoriul Romaniei;”

2. La articolul 31, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:“(4) Segmentele din conductele de interconectare situate pe teritoriul Romaniei se vor constitui ca bunuri

de retur ale concesiunilor petroliere in vigoare, prin modificarea/completarea acordului petrolier prin act aditional. Actul aditional intra in vigoare la data aprobarii lui de catre Guvern.”

1 iulie 2014, Jurnalul.ro: Operaţiunea “Dragonfly” - Spionaj informatic asupra unităţilor energetice din SUA şi Europa

Campania de spionaj cybernetic “Dragonfly” a reuşit să compromită un număr de organizaţii importante din sectorul energetic din SUA şi Europa, fiind descoperită de experţii companiei de securitate informatică, Symantec.

Printre ţintele grupului Dragonfly s-au numărat operatori ai reţelelor de distribuţie energetică, mari firme generatoare de electricitate, operatori ai conductelor de petrol, precum şi furnizori de echipamente industriale din domeniul energetic. Majoritatea companiilor care au fost vizate sunt localizate în Statele Unite, Spania, Franţa, Italia, Germania, Turcia şi Polonia. 

Grupul Dragonfly are resurse vaste şi dispune de o varietate de unelte malware, fiind capabil să lanseze atacuri prin intermediul mai multor vectori, se arată în raportul Symantec. Cea mai ambiţioasă campanie de atac a Dragonfly s-a soldat cu compromiterea unor furnizori de echipamente pentru sisteme de control industrial (ICS), cărora le-a infectat programele software cu un virus de tip troian cu capacitate de acces de la distanţă. Astfel, companiile instalau malware atunci când descărcau actualizări software pentru computerele care controlau echipamentele ICS. Aceste infectări nu doar că le oferă atacatorilor o cale de acces la reţelele interne ale organizaţiilor vizate, ci le-a permis totodată organizarea unor operaţiuni de sabotaj împotriva computerelor ICS infectate.

În urma investigaţiilor, au fost observate o serie de similarităţi între Dragonfly şi Stuxnet, prima campanie majoră cunoscută de atacuri malware asupra sistemelor ICS. Însă, în timp ce Stuxnet a fost concentrat exclusiv pe sabotajul programului nuclear iranian, având sabotajul drept scop principal, Dragonfly pare să aibă un obiectiv mult mai larg şi să aibă drept scop primar spionajul şi accesul nerestricţionat, în timp ce sabotajul este o capabilitate opţională, utilizată acolo unde este necesar. 

 Pe lângă compromiterea programelor ICS, Dragonfly a utilizat şi campanii de e-mailuri spam pentru a infecta organizaţiile vizate. Grupul a folosit două unelte malware principale: Backdoor.Oldrea şi Trojan.Karagany. 

Odată instalat pe computerul unei victime, programul Oldrea adună informaţii despre sistem, precum şi liste de fişiere, programe instalate şi structura partiţiilor disponibile. De asemenea, programul va extrage informaţii din agenda de adrese Outlook a computerului, precum şi din fişierele ce configurează reţeaua VPN. Aceste informaţii sunt apoi scrise şi criptate într-un fişier temporar, care este apoi transmis unui server de comandă şi control (C&C) aflat în subordinea atacatorilor. 

Cea de-a doua unealtă principală folosită de grupul Dragonfly este Trojan.Karagany. Spre deosebire de Oldrea, Karagany era deja disponibil pe piaţa neagră. Codul sursă pentru prima versiune a programului Karagany a fost dezvăluit în 2010.

1 iulie, Adevarul.ro: Războiul Rece 2.0 afectează România. Campania de spionaj cibernetic împotriva companiilor energetice

Symantec a descoperit o campanie de spionaj cibernetic care vizează ţinte multiple, în principal din sectorul energetic din SUA şi Europa, se arată într-un comunicat remis ”Adevărul”.

Specialiştii Symantec investighează de la începutul acestui an gruparea din spatele campaniei de spionaj, denumită Dragonfly, care a reuşit să compromită un număr de organizaţii importante în scopuri de spionaj. Dacă Dragonfly şi-ar fi folosit capabilităţile de sabotaj, ar fi putut cauza pagube sau întreruperi ale reţelelor de energie din ţările afectate. Printre ţintele grupului Dragonfly s-au numărat operatori ai reţelelor de distribuţie energetică, mari firme generatoare de electricitate, operatori ai conductelor de petrol, precum şi furnizori de echipamente industriale din domeniul energetic. Majoritatea companiilor care au fost vizate sunt localizate în Statele Unite, Spania, Franţa, Italia, Germania, Turcia şi Polonia, chiar şi România. Grupul Dragonfly are resurse vaste şi dispune de o varietate de unelte malware, fiind capabil să lanseze atacuri prin intermediul mai multor vectori. Cea mai ambiţioasă campanie de atac a Dragonfly s-a soldat cu compromiterea unor furnizori de echipamente

pentru sisteme de control industrial (ICS), cărora le-a infectat programele software cu un virus de tip troian cu capacitate de acces de la distanţă. Astfel, companiile instalau malware atunci când descărcau actualizări software pentru computerele care controlau echipamentele ICS. Aceste infectări nu doar că le oferă atacatorilor o cale de acces la reţelele interne ale organizaţiilor vizate, ci le-a permis totodată organizarea unor operaţiuni de sabotaj împotriva computerelor ICS infectate.   Specialiştii Symantec au observat o serie de similarităţi între Dragonfly şi Stuxnet, prima campanie majoră cunoscută de atacuri malware asupra sistemelor ICS. Însă, în timp ce Stuxnet a fost concentrat exclusiv pe sabotajul programului nuclear iranian, având sabotajul drept scop principal, Dragonfly pare să aibă un obiectiv mult mai larg şi să aibă drept scop primar spionajul şi accesul nerestricţionat, în timp ce sabotajul este o capabilitate opţională, utilizată acolo unde este necesar. Pe lângă compromiterea programelor ICS, Dragonfly a utilizat şi campanii de e-mailuri spam şi de atacuri de tip watering hole pentru a infecta organizaţiile vizate. Grupul a folosit două unelte malware principale: Backdoor.Oldrea şi Trojan.Karagany. Prima dintre ele pare să fie un program malware customizat, scris de către sau la comanda atacatorilor. De la ruşi vine troianul Grupul Dragonfly, cunoscut şi sub numele de Energetic Bear (Ursul Energetic), este din Rusia şi pare să fi devenit operaţional cel puţin din 2011 şi este posibil să fi fost activ încă dinainte. Grupul a atacat initial companii de apărare şi aviaţie din Statele Unite şi Canada şi s-a reorientat la începutul anului 2013 spre companii din domeniul energetic din Europa şi Statele Unite. Campania de atac asupra sectorului energetic european şi american şi-a extins rapid orizonturile. Grupul şi-a început activitatea prin trimiterea de programe malware către personalul firmelor vizate, în cadrul unor e-mailuri de tip phishing. Ulterior, grupul şi-a adăugat în arsenal atacurile de tip watering hole, compromiţând pagini web frecventate de angajaţii din domeniul energetic, cu scopul de a-i redirecţiona spre pagini web ce conţin seturi de programe de exploatare. La rândul lor, aceste seturi de exploatare instalează programe malware pe computerul ţintelor atacului. A treia etapă a campaniei a constat în infectarea cu viruşi de tip troian a unor pachete de programe software legitime aparţinând de trei producători diferiţi de echipamente ICS. Arsenalul Grupul Dragonfly utilizează două programe malware principale în atacurile sale. Ambele sunt malware de tip remote access tool (RAT - program pentru accesul de la distanţă), care le oferă atacatorilor acces şi control asupra computerului compromis. Dintre acestea, programul malware favorit al grupului Dragonfly este Backdoor.Oldrea, cunoscut şi sub numele de Havex sau Energetic Bear RAT (RAT-ul Ursul Energetic). Oldrea se comportă ca o uşă secundară de acces al atacatorilor la computerul victimei, permiţându-le să extragă informaţii şi să instaleze şi alte programe malware. Odată instalat pe computerul unei victime, programul Oldrea adună informaţii despre sistem, precum şi liste de fişiere, programe instalate şi structura partiţiilor disponibile. De asemenea, programul va extrage informaţii din agenda de adrese Outlook a computerului, precum şi din fişierele ce configurează reţeaua VPN. Aceste informaţii sunt apoi scrise şi criptate într-un fişier temporar, care este apoi transmis unui server de comandă şi control (C&C) aflat în subordinea atacatorilor. Cea de-a doua unealtă principală folosită de grupul Dragonfly este Trojan.Karagany. Spre deosebire de Oldrea, Karagany era deja disponibil pe piaţa neagră. Codul sursă pentru prima versiune a programului Karagany a fost dezvăluit în 2010. Symantec suspectează că grupul Dragonfly a modificat acest cod sursă pentru propriile scopuri. Această versiune este detectată de către Symantec ca Trojan.Karagany!gen1. Karagany are capacitatea de a partaja informaţia furată, a descărca fişiere noi şi a rula fişiere executabile pe un computer infectat. Poate de asemenea să ruleze extensii adiţionale, precum unelte pentru colectarea parolelor sau a capturilor de ecran, şi să catalogheze documentele de pe computerele infectate. Symantec a descoperit că majoritatea computerelor compromise erau infectate cu Oldrea, Karagany fiind utilizat doar în aproximativ 5% din infectări. Cele două programe malware au funcţii simillare şi nu este clar de ce atacatorii aleg una sau alta dintre ele. Vectori multiplii de atac Grupul Dragonfly a utilizat cel puţin trei tactici de infectare în atacurile sale asupra sectorului energetic. Cea mai timpurie dintre ele a fost o campanie de e-mailuri de tip spam, în cadrul căreia anumiţi factori de decizie şi angajaţi cu vechime ai companiilor vizate primeau e-mailuri cu un ataşament PDF infectat. Aceste e-mailuri aveau două posibile titluri: „Contul” sau „Rezolvarea problemei de livrare”, şi toate erau trimise de pe o singură adresă de Gmail. Campania de spam a început în februarie 2013 şi a continuat până în iunie 2013. Symantec a identificat şapte organizaţii diferite vizate, cu un număr de e-mailuri trimise către fiecare, cuprins între 1 şi 84. Atacatorii şi-au schimbat apoi tactica şi au demarat

atacuri de tip watering hole, prin care au compromis un număr de pagini web din domeniul energetic, introducănd în cadrul fiecăreia o linie de cod ce redirecţiona vizitatorii către o altă pagină web legitimă deja compromisă, unde se afla setul de exploatare Lightsout. Acesta foloseşte vulnerabilităţi din cadrul Internet Explorer sau Java pentru a instala Oldrea sau Karagany pe computerul victimei. O dovadă în plus a capacităţilor tehnice redutabile ale grupului Dragonfly constă în faptul că atacatorii au reuşit să compromită multiple pagini web legitime pentru fiecare etapă a operaţiunii. În septembrie 2013, grupul Dragonfly a început să folosească o nouă versiune a acestui set de exploatare, cunoscută drept setul de exploatare Hello. Pagina principală a acestui set conţine linii de cod JavaScript ce iau amprenta sistemului, identificând ce extensii sunt instalate pe browserul utilizatorului. Victima este apoi redirecţionată către un URL care la rândul său determină programul malware optim, pe baza informaţiei colectate. Programe software infectate cu viruşi de tip troian Cel mai ambiţios vector de atac al grupului Dragonfly a fost compromiterea unui număr de pachete software legitime. Au fost luaţi în vizor trei producători diferiţi de echipamente ICS, în pachetele de software disponibile pe paginile oficiale ale acestora fiind inserate programe malware. Toate trei companiile produceau echipamente utilizate în diverse sectoare industriale, inclusiv cel energetic. Primul program legitim infectat cu virus troian era folosit pentru a permite accesul către reţele VPN unor dispozitive de tip programmable logic controller (PLC – dispozitiv de comandă cu programare logică). Producătorul a descoperit atacul în scurt timp, dar nu înainte ca programul compromis să fi fost descărcat de către 250 de utilizatori diferiţi. A doua companie compromisă a fost un producător european de dispozitive PLC specializate. De această dată a fost compromis pachetul de programe conţinând driverele pentru unul din echipamente. Symantec estimează că versiunea infectată a programului a fost disponibilă pentru descărcare timp de cel puţin şase săptămâni, în iunie şi iulie 2013. Cea de-a treia firmă atacată a fost o companie europeană producătoare de sisteme care controlează turbine eoliene, centrale electrogeneratoare pe bază de biogaz şi alte elemente ale infrastructurii energetice. Symantec estimează că programul compromis a fost disponibil pentru descărcare timp de aproximativ zece zile, în aprilie 2014. Grupul Dragonfly are capacităţi tehnice avansate şi o gândire strategică. Având în vedere dimensiunile unora dintre ţintele sale, grupul a descoperit o zonă vulnerabilă prin compromiterea furnizorilor acestora – care sunt, invariabil, companii mai mici şi mai slab protejate. 

1 Iulie, Capital.ro: Nicolescu: Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi finalizat la 15 augustConducta de gaze Iaşi - Ungheni, prin care Republica Moldova va putea importa resurse din

România, va fi finalizată la 15 august, urmând ca România să exporte prin intermediul acestui gazoduct circa 1-2% din producţia naţională, într-o primă fază, potrivit ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

”Prima fază a proiectului va permite un schimb de gaz dinspre România spre Republica Moldova de aproximativ 14.000 - 15.000 de metri cubi pe oră, ceea ce înseamnă 1-2% din producţia totală a României”, a spus ministrul, în cadrul unei conferinţe pe tema strategiei energetice a României.

Referindu-se la companiile care vor exporta efectiv gaze din România, el a explicat că va fi organizată o licitaţie pentru rezervarea capacităţii conductei. ”Vom vedea de unde vor proveni gazele. Conform procedurilor, Transgaz şi nouacompanie din Republica Moldova, respectiv Vestmoldotransgaz, vor trebui să semneze un acord de cooperare şi, apoi, tot conform metodologiilor în vigoare, vor scoate la licitaţie capacitatea conductei printr-o procedură numită open season. De văzut cine va rezerva capacitate şi de văzut ce actori economici vor putea încheia contracte comerciale, care pot fi şi dinspre România spre Republica Moldova, dar şi dinspre Republica Moldova spre România. Este primul interconector care funcţionează în ambele sensuri încă de la punerea sa în funcţiune”, a spus Nicolescu. Potrivit oficialului, procesul de open season se va organiza după semnarea acordului de cooperare.

”Din punctul de vedere al statului român, noi am cam făcut tot ce era de făcut, proiectul este finalizat pe partea românească. Pe partea din Republica Moldova este realizat într-o proporţie mare şi va fi finalizat la 15 august. Mă bucură foarte mult că ne-am încadrat în buget şi suntem chiar cu 10% sub bugetul

estimat”, a mai spus el, potrivit Agerpres. Întrebat la ce preţ vor importa gaze cei din Republica Moldova, el a arătat că preţurile vor face obiectul înţelegerilor comerciale între companii. 

'Existenţa acestei noi surse de aprovizionare pentru Republica Moldova creează premisa obţinerii unor condiţii comerciale mai bune pe contractele actuale pe care le au. Gazele care vor veni din România într-o primă fază vor acoperi, la nivel anul, circa 8-9% din consumul Republicii Moldova, excluzând Transnistria', a adăugat Nicolescu.

Potrivit Departamentului pentru Energie, în prima etapă, gazoductul va transporta 14.000 - 15.000 metri cubi pe oră, iar în a doua etapă, capacitatea va ajunge la 1,5 - 2 miliarde de metri cubi pe an.

1 Iulie, romanian.ruvr.ru: Vladimir Putin: Rusia va continua sa promoveze proiectul South Stream

Rusia intenţionează să continue să promoveze proiectul gazoductului South Stream, a declarat preşedintele Vladimir Putin, în timpul unei reuniuni la Moscova cu ambasadorii Federaţiei Ruse.

„Am preţuit întotodeauna reputaţia de furnizor de încredere de resurse energetice, am investit în dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale. Împreună cu unele companii europene am construit un nou sistem de transport al gazelor - Nord Stream, pe sub Marea Baltică. Şi, în ciuda dificultăţilor, vom promova proiectul South Stream”, a spus Vladimir Putin.

Anterior, comisarul UE pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat că realizarea proiectului South Stream trebuie să fie suspendată până la deplina conformitate cu normele celui de-al Treilea Pachet Energetic al UE.

1 Iulie, Adevarul: Carmen Neagu, Transelectrica: Producatorii de energie trebuie sa fie mai flexibili. Capacitatile de interconexiune ale Romaniei au fost folosite sub 50%

Deşi autorităţile dau exportul de energie electrică drept soluţie pentru producătorii interni afectaţi de producţia subvenţionată din sectorul regenerabil, datele Transelectrica arată că gradul de folosire a capacităţii de interconectare a fost sub 50% anul trecut.

Astfel, anul trecut ţara noastră a înregistrat o producţie de 54,5 TWh de energie, exporturile s-au ridicat la 4,7 TWh, iar importurile la 2,7 TWh de energie electrică. 

 „În 2013, mai puţin de 50% din capacitatea de interconexiune a fost folosită. Asta spune ceva de pregătirea generatorilor şi a pieţelor. Producătorii trebuie să fie mai flexibili“, a declarat Carmen Neagu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, la forumul „România 2035: Securitate şi Politici Energetice“, realizat de către „Adevărul“, în parteneriat cu Centrul Român pentru Politici Europene. 

 În primul trimestru al acestui an, România a exportat 1,7 TWh, în creştere cu 47%, şi a importat 0,5 TWh, în scădere cu 53% faţă aceeaşi perioadă a anului trecut.

 Neagu avertizează că, odată cu mărirea capacităţii de interconectare ţara noastră ar putea deveni şi o destinaţie, nu doar un exportator. „Îmi pare rău, dar electronii nu circulă doar într-o singură direcţie“, a spus ea.

 România trebuie să îşi cupleze în toamnă piaţa energetică cu cele din Cehia, Slovacia şi Ungaria, acest lucru urmând să fie făcut în data de 11 noiembrie. 

 Distribuitorii au conectat parcurile solareCarmen Neagu a mai spus că Transelectrica a dat doar 45% din avizele de racordare la reţea pentru

proiectele din domeniul regenerabil, restul fiind acordate de către operatorii de sistem de joasă tensiune, adică de distribuitori. Principalii distribuitori din România sunt Electrica, Enel, E.ON şi CEZ. „Cu excepţia a câteva parcuri fotovoltaice, toată capacitatea instalată în energie fotovoltaică este aşa“, a mai completat ea. 

La 1 ianuarie 2014, România avea 3.563 MW  instalaţi în capacităţi regenerabile: 2.607 MW în ferme eoliene, 860 MW în sectorul fotovoltaic şi 96 MW în biomasă.

1 Iulie, adevarul.ro: Marile investiţii din energie, blocate de subvenţiile care distorsionează piaţa. Cea mai ieftină este cea economisită

Subvenţiile prea mari în domeniul energiei regenerabile au distorsionat puternic piaţa, iar acum România se găseşte în situaţia în care niciun fel de proiect să nu mai poată fi finanţat în domeniul generării de electricitate, indiferent de sursa folosită.

„Avem o piaţă cu distorsiuni, iar investiţiile în sectorul energetic sunt doar pe termen lung. Acum a venit vremea implementării. Un proiect în domeniul nuclear durează foarte mult, sunt necesare cheltuieli iniţiale foarte mari, dar are costuri de operare foarte mici“, a declarat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, la forumul „România 2035: Securitate şi Politici Energetice, organizat de  „Adevărul“ în parteneriat cu Centrul Român de Politici Europene.   Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă costă 6,4 miliarde de euro, iar cele două unităţi sunt necesare pentru menţinerea securităţii energetice a României. Dar subvenţiile foarte mari acordate energiei din surse regenerabile, în cuantum total de 10 miliarde de euro, au dus la o avalanşă de proiecte în sectoarele eolian şi fotovoltaic. Acestea, la rândul lor, după ce au intrat în producţie, au dus la scăderea preţului la electricitate pe OPCOM de la 230-250 de lei pe un MWh până la valori situate în jurul a 170 de lei/MWh.   

Scăderea abruptă a dus la îngheţarea marilor proiecte energetice, precum cele două noi unităţi nucleare de la Cernavodă sau centrala de acumulare prin pompaj de la Tarniţa, deoarece preţul mic la electricitate face neatractive investiţiile. Mai ales că România are acum excedent de energie şi un consum în scădere.      

De altfel, şi Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, declara acelaşi lucru săptămâna trecută. „În 2012 vindeam energie cu 230-267 lei/MWh, acum ne rugăm să vindem cu 160-170 lei/MWh. Acum preţul pieţei este sub preţul de cost al Complexului Energetic Hunedoara, al Complexului Energetic Oltenia şi nici noi nu ne simţim foarte bine“, afirma Borza.    Contracte pentru diferenţă   Pe de altă parte, Daniela Lulache spune că, în cazul în care Nuclearelectrica ar demara lucrările la reactoarele 3 şi 4, cel mai devreme acestea ar putea fi gata în zece ani, iar peisajul energetic va fi mult schimbat în acel moment, din cauza expirării duratei de viaţă pentru o serie de grupuri termo. „Dacă peste zece ani nu vom avea cele două noi unităţi, situaţia securităţii energetice va arăta mult diferit“, a spus Lulache.   România doreşte preluarea modelului britanic folosit pentru construirea centralei de la Hinkley Point, respectiv contractele pentru diferenţă. Mai exact, statul garantează investitorilor un anumit preţ pe fiecare MWh produs şi va oferi investitorului diferenţa dintre preţul cu care compania vinde energia pe bursă şi cel necesar pentru a face investiţia rentabilă. Statul român negociază cu China General Nuclear Power Group implicarea în proiectul reactoarelor de la Cernavodă.   Ajutoare pentru... anularea ajutoarelor  

Statul a amânat acordarea unei părţi din subvenţii până în 2017 pentru producătorii care au intrat deja în funcţiune şi a redus cuantumul pentru cei noi. Alro şi ArcelorMittal au criticat vehement subvenţiile, acuzând că obligaţiile respective le aduc pierderi. Guvernul a adoptat recent o schemă prin care marii consumatori industriali sunt scutiţi de la plata unei părţi din aceste subvenţii, însă Comisia Europeană trebuie să îşi dea avizul. Ajutorul de stat totalizează 750 de milioane de euro.   Strategia energetică trebuie corelată cu cea fiscală  Investiţiile nu sunt periclitate numai de subvenţiile oferite în anumite sectoare, ci şi de taxe, cel mai recent exemplu fiind taxa pe stâlp. „

Statul trebuie să coreleze strategia energetică şi cu strategia fiscală şi de mediu. Acum trebuie să mutăm 10 milioane de dolari de la investiţii la taxa pe construcţii speciale. Nu rezolvăm nimic aşa, anul viitor Ministerul de Finanţe poate impune o nouă taxă“, a declarat Bogdan Oslobeanu (foto), general manager pe proiecte de energie în cadrul KMG International, fostul Rompetrol Group.  

Taxa pe construcţii speciale reprezintă 1,5% din valoarea activelor şi se aplică pe sonde, cabluri, conducte, reactoare sau baraje. Iniţial, statul estima că va colecta 488 de milioane de lei, dar, în urma calculelor, s-a constatat că suma totală este de trei ori mai mare.  

Cea mai ieftină energie este cea economisită   România este una dintre codaşele Europei în privinţa utilizării eficiente a resurselor energetice, astfel că ţara noastră ar trebui să se concentreze pe acest aspect, mai puţin dezbătut în prezent, consideră Daniel Răduţ (foto), director în cadrul direcţiei Producere Energie la CEZ România.    „

Un subiect mai puţin dezbătut, dar important pe termen lung îl reprezintă eficienţa energetică. Este una dintre preocupările majore la nivel european, există şi o directivă din 2012. Ca intensitate energetică, România se află pe locul al treilea din coada clasamentului, doar Bulgaria şi Estonia stau mai rău“, a afirmat Răduţ, la forumul „România 2035: Securitate şi Politici Energetice“, organizat de „Adevărul“. „Cea mai ieftină energie este cea pe care n-o consumi, sau o consumi mai puţin“, a completat el.    Microgenerarea, o posibilă soluţie Una dintre zonele care ar putea aduce o contribuţie importantă este partea de energie termică. „Sistemul public de termoficare are 6-7 milioane de utilizatori conectaţi, dar pierderile sunt de 40%. Nevoia de investiţii este de un miliard de euro“, a afirmat Răduţ. Reprezentantul CEZ a mai afirmat că se poate trece de la termocentrale mari la microgenerare, cu unităţi capabile să alimenteze cu apă caldă şi căldură câte un cartier sau doar câteva străzi.   Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a anunţat şi el, în perspectiva realizării Strategiei energetice, că România trebuie să stabilească dacă pe viitor va impulsiona încălzirea pe gaze naturale sau pe electricitate.        

2 Iulie, adevarul.ro: Opinia ambasadei SUA la Bucureşti în cazul Mircea Băsescu: „Întăreşte independenţa Justiţiei”

Şeful misiunii diplomatice americane în România, Duane Butcher, a declarat, în cadrul unui interviu pentru postul Pro TV, că recentul scandal în care a fost implicat fratele preşedintelui României nu face nimic altceva decât să „întărească independenţa procurorilor şi a sistemului judiciar”.

Oficialul Statelor Unite a precizat totodată că acest caz mai demonstrează că toţi oamenii sunt egali în faţa legii, indiferent de legăturile de rudenie. „Nu comentăm cazuri anume. Vă pot spune însă că acest caz întăreşte independenţa procurorilor şi a sistemului judiciar. Arată că, în această ţară, oamenii sunt egali în faţa legii şi că nici măcar legăturile de familie la cel mai înalt nivel nu vor proteja pe cineva care a comis o infracţiune”, a declarat Duane Butcher. Diplomatul american a mai spus că apreciază „eroismul” celor care luptă împotriva corupţiei din România. Totodată, Duane Butcher a afirmat că există progrese „extraordinare” în domeniul anti-corupţiei pe care ţara noastră le-a făcut anul acesta. „Sunt extrem de impresionat de eroismul celor care luptă împotriva corupţiei, câteodată în condiţii extrem de dificile. În special în contextul unora dintre atacurile de presă împotriva celor care îşi fac treaba şi se luptă pentru România”, a mai declarat Duane Butcher, pentru sursa citată.   Întrebat despre criza din regiune, şeful misiunii diplomatice americane în ţara noastră a precizat că România poate face faţă influenţei Federaţiei Ruse. „Nu putem ignora influenţa Rusiei, dar luând în calcul ce se întâmplă în regiune, sunt foarte puţine ţări mai pregătite ca România să facă faţă influenţei Rusiei”, a mai declarat Duane Butcher. Duane Butcher a preluat funcţia de Însărcinat cu Afaceri în cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti în data de 14 decembrie 2012. 

2 Iulie, adevarul.ro: Braţul lung al Moscovei în scandalurile Europei de Est

Guvernele europene au fost zguduite pe rând în ultimele săptămâni de scandaluri care au decredibilizat puternic clasa politică. Vulnerabilităţile politicienilor se pare însă că au fost speculate cu multă abilitate de interese care transced sfera naţională. Multe semne indică spre Federaţia Rusă, transformată începând din această iarnă în noul inamic de la porţiele Europei. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Rusia avertizează românii, turcii şi polonezii, cu privire la scutul a... Rusia trece la  represalii şi împotriva Bucureştiului: interzice ... Guvernul polonez, trafic de influenţă Într-o înregistrare ilegală publicată la 15 iunie de săptămânalul „Wprost“, ministrul

de Interne Bartlomiej Sienkiewicz încerca să-l convingă pe guvernatorul Băncii Naţionale să susţină politica bugetară a Executivului, cel din urmă cerând în schimb demisia ministrului de Finanţe. Analiştii internaţionali suspectează „mâna Rusiei” în acest scandal. Potrivit jurnalistului polonez Hubert Koziel,  ofiţerul serviciului de informaţii polonez care se ocupă de antiterorism şi protecţia membrilor guvernului, care este suspect în acest caz, a fost acuzat de presa poloneză că ar fi întreţinut relaţii „prea apropiate” cu ruşii. În urma scandalului, cel mai important om de afaceri polonez, un magnat al cărbunelui, a fost arestat. „De două săptămâni, Polonia se află în mijlocul unui scandal indus, din câte se pare, din exterior de către o reţea mafiotă conectată în mod direct la una dintre cele mai securitizate şi lucrative pieţe globale – energia. Este vorba, în mod particular, de mafia cărbunelui, care ar avea legături încă dificil de distins cu organizaţii criminale ale căror ramificaţii ajung în Rusia, Ucraina şi Kazahstan. După cum a lăsat să se înţeleagă chiar ministrul de Externe al Poloniei, legăturile mafiei cărbunelui din Polonia cu distributori obscuri din Europa de Est sunt tot mai evidente, iar momentul declanşării scandalului ar putea fi motivat nu atât de evoluţii interne ale pieţei energetice poloneze, cât de pro-cese politice externe în care Polonia joacă un rol important, inclusiv în strategia energetică a UE. Acestea sunt şi concluziile preliminare la care s-a ajuns în urma investigaţiilor desfăşurate de Agenţia pentru Securitate Internă (ABW) şi reflectate amplu în presa poloneză“, informează politologul Octavian Milewski, într-un editorial publicat în Revista 22. Punctul culminant al scandalului a fost atins la câteva zile după publicarea primelor interceptări, când Wprost a lansat o înregistrare în care ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski folosea un limbaj trivial pentru a defini relaţia ţării sale cu SUA. Lovitura dură de imagine pentru Sikorski care se afla într-o poziţie favorabilă obţinerii postului de conducere al diplomaţiei europene, o funcţie care ar fi amplificat influenţa Poloniei în deciziile politicii externe a Uniunii. Bulgaria – lupta pentru resurse Există voci care susţin că şi criza bancară din Bulgaria ar fi tot un rezultat al intervenţiei ruşilor. Oligarhul Delian Peevski şi-a mutat toate afacerile de la o anumită bancă, stârnind zvonuri că aceasta va intra în faliment. Până la urmă, guvernul bulgar a fost nevoit să naţionalizeze banca pentru a o salva. Peevski ar fi luat această decizie pentru că Sofia a a sistat lucrările la gazoductul South Stream, finanţat de ruşii de la Gazprom. Peevski câştigase licitaţia publică pentru a construi tronsonul din Bulgaria al South Stream, însă Comisia Europeană anunţa că există motive de a crede că licitaţia a fost trucată. Fostul partener de afaceri al lui Peevski, Tsvetan Vassilev, susţine că are dovezi cu privire la trucarea licitaţie. Victoria Nuland, injurii la adresa UE În februarie, asistentul secretarului de Stat american, rostea cuvinte dure la adresa Uniunii Europene, într-o discuţie telefonică cu ambasadorul SUA la Kiev, în care plănuia componenţa viitorului guvern al Ucrainei. Ulterior, Nuland şi-a prezentat scuze. În plină criză ucraineană, apariţia înregistrării a fost considerată o încercare a ruşilor de a slăbi parteneriatul SUA-UE. 

2 Iulie, Ziarul Ceahlaul: Mediere pe subiectul prospectare-identificare gaze naturalePrefectul judetului Ioan Vlad Angheluta a moderat, ieri, o reuniune cu caracter tehnic privind lucrarile

de achizitie date geofizice 2D si 3D, care se vor desfasura in perioada iunie - septembrie 2014 pentru beneficiarul SNGN ROMGAZ SA, pe teritoriul a 28 de unitati administrativ teritoriale.Obiectivele acestei reuniuni, enuntate de catre initiatori, au fost medierea, intre autoritatile administratiei publice locale si beneficiarii lucrarilor, pentru corecta informare a cetatenilor, mesajul privind respectarea prevederilor legale de catre factorii implicati, in vederea mentinerii unui climat de normalitate si ordine publica, prezentarea completa, transparenta a modului si scopului in care se realizeaza activitatea de prospectare si dezamorsarea unor situatii conflictuale si prevenirea producerii altora noi.Reprezentantii SNGN

Romgaz, beneficiarii acestor lucrari, au precizat ca "au o experienta de peste 65 de ani de activitate, pe teritoriul intregii tari. Proiectul nu are nicio legatura cu exploatarea gazelor de sist". De asemenea, au mentionat ca exista voci, inclusive anumite organizatii neguvernamentale, care au distorsionat informatia si cel mai probabil, beneficiarii acestor actiuni, entitati mari, au interese economice de blocare a acestor prospectiuni. Pe fond, aceste lucrari vizeaza realizarea independentei energetice a tarii, dezvoltarea economica si crearea de locuri de munca.

Astfel de lucrari s-au mai facut si in urma cu 10 ani, fara probleme.Reprezentantii companiei de prospectiuni au precizat ca desfasoara o activitate perfect legala si au trimis memorii tehnice la toate consiliile locale si primariile din comunele in care urmeaza sa desfasoare activitati. Acestia au informat asistenta ca au participat la sedinte de consiliu local si au contactat proprietarii identificati ai terenurilor. Din perspectiva comunicarii, acestia au informat ca au distribuit flayere cu informatii.Toate lucrarile se fac in beneficiul Romgaz si al statului roman, au precizat specialistii companiilor implicate in aceste activitati,

de aceea nu trebuie sa existe un conflict intre Romgaz si autoritatile locale, pentru o chestiune in beneficiul tuturor.

Potrivit beneficiarilor, "zvonurile si manipularile referitoare la conexiunea dintre lucrari si gazele de sist apartin unor grupuri de presiune care au interes in blocarea realizarii acestor prospectiuni. Lucrarile de achizitii date geofizice 2D sau 3 D au ca obiectiv formarea unei imaginii cat mai fidele asupra structurii pamantului, in vederea gasirii de zacamant.

Informatiile sunt cunoscute de acum 50 de ani, sunt exploatari vechi si, pentru a continua productia in aceste zone, trebuie gasite alte zacaminte. Acest lucru se face in timp. Odata proiectul finalizat, datele vor fi exploatate de catre Romgaz, iar specialistii firmei vor decide, in cunostinta de cauza, unde trebuie realizate forajele", se arata in comunicatul postat pe situl oficial postat pe situl Institutiei Prefectului judetul Neamt.Prefectul judetului a precizat ca "o parte din cauzele generatoare de stari conflictuale au la baza si identificarea incompleta sau ineficienta a metodelor de informare folosite de companie pentru convingerea locuitorilor respectivelor zone asupra corectitudinii si beneficiilor generate de aceste activitati. In lipsa unei transparente si a unei comunicari eficiente, concluziile corecte asupra activitatii sunt inlocuite de zvonuri sau informatii care nu au nicio legatura cu activitatea de fond si beneficiile acesteia" se arata in comunicatul Institutiei Prefectului judetul Neamt postat pe situl oficial al Prefecturii Neamt. Reprezentantii autoritatilor locale au ridicat problema despagubirilor acordate proprietarilor de terenuri sau celor carora li s-au concesionat aceste suprafete, respectiv modalitatea achitarii acestora catre beneficiari, promisiunea achitarii ulterioare a unor astfel de despagubiri fiind, in general, neagreata de proprietari. Alaturi de reprezentantii companiilor implicate in activitate de prospectiuni au participat conducerea Consiliului Judetean Neamt si conducerile primariilor Dulcesti, Faurei, Valea Ursului, Podoleni, Zanesti, Romani, Roznov, Secuieni, Trifesti, Horia, Dochia, Ruginoasa, Bargauani, Girov, Stefan cel Mare, Razboieni, Bodesti, Tupilati, Tibucani si Pastraveni; Petricani. De la activitate au lipsit edilii comunelor Margineni; Moldoveni, Icusesti, Ion Creanga, Dragomiresti; Urecheni si Valeni.(I. Stefanescu)

2 Iulie, radioiasi: (UPDATE/ AUDIO) Neamţ: Prefectul a mediat tensiunile între primari şi reprezentanţii Prospecţiuni S.A.

(2 iulie, ora 6:45) Lucrările pe care societatea Prospecţiuni SA le va realiza în judeţul Neamţ pentru achiziţia datelor geofizice 2D şi 3D nu au nicio legătură cu explorarea gazelor de şist, au dat asigurări, ieri, reprezentanţii societăţii, într-o întâlnire pe care au avut-o cu prefectul Vlad Angheluţă.

Beneficiarul acestor lucrări este societatea Romgaz SA, iar prospecţiunile vor avea loc în iulie şi august pe teritoriul a 28 de comune.

De asemenea, reprezentanţii Romgaz au precizat că au o experienţă de peste 65 de ani de activitate pe teritoriul întregii ţări şi au acuzat că există anumite organizaţii neguvernamentale care au distorsionat informaţia şi cel mai probabil beneficiarii acestor acţiuni, entităţi mari, au interese economice de blocare a acestor prospecţiuni.

Reprezentanţii Romgaz au susţinut că lucrările vizează realizarea independenţei energetice a ţării, dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă, fiind realizate astfel de lucrări, fără probleme, şi în urmă cu 10 ani.

'Toate lucrările se fac în beneficiul Romgaz şi al statului român şi de aceea nu trebuie să existe un conflict între Romgaz şi autorităţile locale, pentru o chestiune în beneficiul tuturor. Zvonurile şi manipulările referitoare la conexiunea dintre lucrări şi gazele de şist aparţin unor grupuri de presiune care au interes în blocarea realizării acestor prospecţiuni.

Lucrările de achiziţii date geofizice 2D sau 3D au ca obiectiv formarea unei imaginii cât mai fidele asupra structurii pământului, în vederea găsirii de zăcământ. Informaţiile sunt cunoscute de acum 50 de ani, sunt exploatări vechi şi, pentru a continua producţia în aceste zone, trebuie găsite alte zăcăminte. Acest lucru se face în timp. Odată proiectul finalizat, datele vor fi exploatate de către Romgaz, iar specialiştii firmei vor decide, în cunoştinţă de cauză, unde trebuie realizate forajele', au susţinut reprezentanţii Prospecţiuni SA.

Prefectul judeţului a precizat că o parte din cauzele generatoare de stări conflictuale au la bază şi ineficienţa metodelor de informare folosite de companie pentru convingerea locuitorilor respectivelor zone asupra corectitudinii şi beneficiilor generate de aceste activităţi.

'În lipsa unei transparenţe şi a unei comunicări eficiente, concluziile corecte asupra activităţii sunt înlocuite de zvonuri sau informaţii care nu au nicio legătură cu activitatea de fond şi beneficiile acesteia', a declarat prefectul Vlad Angheluţă.

Reprezentanţii autorităţilor locale au ridicat problema despăgubirilor acordate proprietarilor de terenuri sau celor cărora li s-au concesionat aceste suprafeţe, respectiv modalitatea achitării acestora către beneficiari, promisiunea achitării ulterioare a unor astfel de despăgubiri fiind, în general, neagreată de proprietari.

2 iulie, Ziarul Ceahlaul: Deputat Marian Enache: "Energia verde"Deputat Marian Enache: Energia verde"In ritmul in care umanitatea se dezvolta, necesitatea gasirii unor

alternative verzi de energie este primordiala. Energia alternativa sau verde se refera la sursele de energie ce pot fi produse dinprocese naturale regenerabile, cum ar fi mareele, miscarile maselor de aer, soarele, caderile de apa, biomasa etc. Aceste resurse energetice pot fi captate prin intermediul diferitelor procesedezvoltate de oamenii de stiinta, procese ce devin din ce in ce mai diversificate si mai eficiente.Principalele tipuri de energii primare regenerabile recunoscute oficial sunt:*

Hidroenergia - sau energia hidraulica, reprezinta capacitatea apei de a efectua lucru mecanic prin curgere, iar datorita circuitului sau este considerata o forma valoroasa de energie regenerabila.Aceasta este exploatata in hidrocentrale, producand energie electrica bazata pe energia mareelor si a valurilor.* Energia biomasei - Aceasta energie reprezinta partile biodegradabile ce provin atat din deseurile industriale si urbane, cat si din deseurile, reziduurile si produsele care provin din silvicultura,agricultura etc.* Energia aerului - Este bazata pe curentii de aer care se formeaza datorita incalzirii neuniforme a Pamantului, acestia generand o energie cinetica numita si energie eoliana. Cu ajutorul unorturbine,

aceasta energie poate fi exploatata cu scopul de a genera curent electric.* Energia geotermala - Este o forma de energie regenerabila bazata pe caldura ce se afla in interiorul Pamantului. In zonele unde exista activitate vulcanica si tectonica, se pot capta abur si apafierbinte, care pot fi utilizate pentru producerea de energie electrica si pentru incalzire.* Energia solara - Aceasta sursa de energie regenerabila este rezultatul luminii si a radiatiilor produse de Soare. Energia solara poate fi utilizata pentru incalzire directa, incalzirea prinintermediul panourilor termice, producerea de electricitate cu ajutorul panourilor fotovoltaice sau a centralelor electrice termale.Incepand cu anul 2008, energia eoliana a inregistrat o crestere substantiala a popularitatii in tarile europene. Aceasta este una din cele mai dezvoltate ramuri ale energiei regenerabile din prezent.Conform unui studiu efectuat privind resursele regenerabile folosite in tarile UE, la sfarsitul anul 2010, in cele 27 de tari membre energia eoliana reprezenta 5,3% din totalul energiei produse.Planul UE este ca pana la

sfarsitul anului 2020, acest procentaj sa se tripleze. Din punctul de vedere al energiei nucleare ca si sursa de energie alternativa, Franta detine 58 de reactoare. Deasemenea, aceasta tara planuieste instalarea a cel putin unei centrale solare fotovoltaice in fiecare regiune, clasandu-se pe locul patru, fiind precedata de Germania, Spania si Italia.In conditiile unui potential substantial de energie alternativa, Romania se situeaza pe ultimele locuri, chiar si atunci

cand se compara cu statele invecinate. In urma sa se afla Republica Moldova siSerbia. Desi, conform Eurostat, in anul 2010 tara noastra avea un consum de 23,4% din surse regenerabile, cea mai mare parte provenea din hidroenergie, cele eoliene sau solare avand o pondere foartescazuta. Cu toate acestea, Romania are o tinta ambitioasa pentru anul 2020, si anume ca 24% din energia consumata in acel an sa isi aiba originile in surse regenerabile.Tara noastra este in continua dezvoltare din acest punct de vedere, atragand diferiti investitori care realizeaza parcuri fotovoltaice ce pot sustine pana la 13.000 de locuinte sau turbine eoliene,contribuind la crearea de energie electrica. Un alt program demn

de mentionat este Casa Verde 2014, program ce va acorda finantari proprietarilor de imobile pentru a-si asigura surse de energieregenerabila in propriile case, cu ajutorul panourilor solare, pompelor de caldura etc. Un alt sprijin pentru astfel de actiuni il reprezinta Asociatia Romana de Energie Alternativa, care estedeschisa oricarui cetatean care doreste sa participe activ la protectia mediului inconjurator si la dezvoltarea politicilor de mediu.Cele mai importante beneficii aduse de utilizarea resurselor regenerabile sunt:* Conservarea si protectia mediului; * Durata lunga de viata a echipamentelor; * Independenta energetica; * Sursa de energie nepoluanta si, cel mai important, inepuizabila.Desi foarte atragatoare, in prezent, resursele de energie regenerabile detin niste costuri de productie semnificative, lucru ce

pune o presiune din ce in ce mai mare pe tarile din UE. In Romania,acest lucru se transpune in taxe majorate pentru populatie, in timp ce subventiile scad si investitorii isi reduc activitatea pe teritoriul tarii, din lipsa de fonduri.O atentie deosebita ar trebui acordata acestei activitati, deoarece aceasta reprezinta viitorul energiei pe care noi si generatiile ce vor urma le vom folosi in viitor. Pe langa acest lucru, oriceactiune care poate aduce un beneficiu Pamantului si care reduce poluarea si exploatarea in mod necorespunzator a resurselor acestuia trebuie tratata cu cea mai mare responsabilitate.

2 Iulie, Romania TV: DOSARUL ZILEI, episodul 91: FAMILIA LUI PINALTI, afaceri eoliene cu mafia

Dosarul Zilei   este o investigatie politica marca Silviu Manastire, un produs media unic in Romania, despre coruptia la varf, afaceri cu statul, tunuri de milioane de euro.

Va spuneam ca afacerile cu energie ale familiei lui Gheorghe Stefan -alias Pinalti, baronul Moldovei, duc pana la mafia din fosta Iugoslavie. Datele compromitatoare sunt cunoscute de ani de zile la cel mai mare nivel. Pinalti s-a lipt in toti acesti ani de imaginea presedintelui Basescu si de cea a Elenei Udrea, pe care a sprijinit-o electoral la Miscarea Populara dar si in interiorul PDL. Asadar, documentele arata ca familia lui Pinalti a incasat milioane de euro de la companiile din Cipru, controlate de mafiotul Damir Fazlic. Cu toate acestea, procurorii DNA se ocupa doar de cotcariile pe bani publici ale primarului de la Neamt. Fiul lui Pinalti a vandut doua proiecte de energie dezvoltate in localitatile Sacele si Sibioara catre compania Alykos Ventures din Cipriu. Compania Alykos este detinuta de o alta firma offshore cipriota, denumita ALTARIA, controlata de mafiotul sarbo croat Damir Fazlic. Despre Fazlic v-am spus deja ca este vazut de jurnalistii din Balcani ca un fel de placa turnanta al afacerilor cu petrol, armament si energie. Fazlic are legaturi cu mafiile din Muntenegru Croatia si Serbia. Fazlic are afaceri in toate tarile fostei Iugoslavii iar incepand cu 2007 a penetrat in forta si Romania, prin intermediul familiei baronului Pinalti si al fostului general SRI Dumitru Badescu. Interesant este

ca acest Fazlic are la randul lui legaturi cu serviciile de informatii din fosta Iugoslavie prin unchiul sau, fostul sef al securitatii sarbesti.

Familia baronului Pinalti nu s-a oprit doar la cateva tranzactii cu firmele mafiotului Damir Fazlici. I-a deschis de fapt acestuia accesul la piata de energie regenerabila din Romania. Haideti sa vedem mecanismul si sa-l intelegem! Astfel, orice companie care vrea sa dezvolte un parc eolian sau solar in Romania are nevoie de avizele companiei de stat Transelectrica, transportatorul national de energie. Asta pentru ca, degeaba produci energie daca nu poate fi transportata catre clienti. Daca nu ai avizele de la Transelectrica, nu poti face nicio afacere in domeniu. In 2010, baronul Pinalti de la Neamt l-a promovat pe un anume Claudiu Stafie in functia de secretar de stat in Ministerul Economiei, ministerul care controla compania Transelectrica.

La conducerea Transelectrica a fost apoi promovat un anume Horia Hahaianu, de care Pinalti nu este strain. Cu cei doi oameni plantati in sistemul energetic romanesc, afacerile energetice ale mafiotului Damir Fazlic au prosperat. Astfel, compania detinuta de familia lui Pinalti, Green Energy, a fost cumparata de catre firma offshore - tot din Cipru – RG Renovatio Grup, devenita apoi Renovatio Trading. In spatele Renovatio sta umbra aceluias Fazlic. Apoi, compania Renovatio incepe sa primeasca avizele de la Transelectrica pentru dezvoltarea proiectelor energetice numite Baia Wind Park, Pestera Wind Park, Cernavoda 1 si 2 Wind park, Sarichioi Wind Park, Vutcani Wind Park dar si pentru alte proiecte eoliene similare in localitatile Cobadin, Albesti, Singureni, Scornicesti, Corabia si Izvoru. Toate aceste proiecte energetice au o capacitate totala de circa 300 de MW. Asta inseamna, in bani, o investitie totala de – atentie - 500 de milioane de euro. De unde vin acesti bani? Din conturile firmelor anonime din Cipru? Insa lacomia gruparii Pinalti a mers si mai departe.

In 2010 baronul de la Neamt era pe cai mari, controla direct Ministerul Economiei, pentru ca fostul sau subaltern de la primarie, Claudiu Stafie, era secretar de stat. In 2010, Claudiu Stafie contrasemneaza, in calitate de secretar de stat, un contract de vanzare de energie intre societatea offshore Rudnap, tot din Cipru evident, si compania de stat Electrica. Contractul prevedea un pret preferential pentru Rudnap. Aceasta companie, Rudnap, este detinuta partial de aceeasi companie ALTARIA din Cipru, controlata de mafiotul Damir Fazlic. Profitul facut numai din acest contract este de 20 de milioane de euro, bani scursi in conturile din Cipru. Toate aceste informatii prezentate acum – care au in spate kilograme de documente, zeci de persoane interpuse, zeci de firme anonime si casute postale din Cipru - sunt cunoscute de autoritatile romane. Nimeni nu face nimic impotriva baronului Pinalti, desi este evident ca banii scursi in Romania pe filiera mafiotului Damir Fazlic nu au cum sa fie bani curati. Sunt convins ca iubitorul de manele Pinalti a fost doar un pion in aceasta operatiune extrem de laborioasa, din ianuarie 2015 vom afla si cine este regele jocului si protectorul lui pinalti...

2 iulie, romanian.ruvr.ru: UE planifica sa creeze o piata unica de energieComisia Europeană intenţionează să creeze la sfârşitul anului o piaţă unică de energie, a declarat şeful

Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso în cadrul unui discurs rostit la Parlamentul European.El a atras iarăşi atenţia asupra dependenţei UE faţă de importurile de energie. Potrivit lui Barroso,

trebuie să fie creată o economie competitivă, cu o securitate energetică sigură şi cu o dependenţă scăzută faţă de importurile de gaz şi petrol.

Criza din Ucraina ameninţă stabilitatea aprovizionării Europei cu gaz rusesc. Comisia Europeană are rol de mediator în cadrul negocierilor dintre Ucraina şi Rusia legate de energie.

2 iulie, arenaconstruct.ro: Consiliul European va revizui directiva de eficienta energetica Consiliul European va revizui Directiva europeana privind eficienta energetica luna aceasta si

incurajeaza o strategie pentru securitate energetica coerenta pentru 2030 spre a fi aprobata cel mai tarziu in octombrie 2014. 

     Pentru consolidarea pietei energetice pe termen scurt Consiliul propune ca depozitarea gazelor, infrastructura de urgenta si fluxurile inversate sa fie consolidate in paralel cu investitiile in infrastructura energetica inclusiv cele implicand state terte, toate cu respectarea normelor europene si a legislatiei interne. 

     "In conformitate cu obiectivul finalizarii pietei europene a energiei pana la sfarsitul anului 2014, interconectivitatea trebuie sa sporeasca, inclusiv prin examinarea in continuare a noului obiectiv in materie de interconectare propus de Comisie.", potrivit unui comunicat al Consiliului emis in urma sedintei de la sfarsitul saptamanii trecute. 

     Consiliul European incurajeaza dezvoltarea infrastructurii care lipseste pentru a pune capat oricarei izolari a statelor membre de retelele europene de gaze si energie electrica pana in 2015. 

     Autoritatile sustin si masurile privind piata energetica discutate la Roma in cadrul Summitului G7 .     In luna septembrie este asteptata Reuniunea la nivel inalt a ONU privind politicile de mediu, se mai

arata in comunicatul CE.       3 iulie, Adevarul: Atenţie, urmează un nou Sarajevo!Ce avem pe lista crizelor din Orientul Mijlociu? Războiul civil din Siria continuă. Convorbirile de pace

dintre israelieni şi palestinieni sunt în colaps, iar războiul reîncepe. Egiptul este în proces de eliminare a grupării Fraţii Musulmani. Discuţiile SUA-Iran sunt marcate de incertitudine. Irakul este în convulsii, iar pericolul ruperii în trei provincii devine tot mai pronunţat, pe zi ce trece.

America face eforturi deosebite de a ţine Irakul în construcţia actuală. Secretarul de stat american, John Kerry, în vizită în Irak, încearcă să determine autorităţile de la Bagdad să schimbe guvernul monocolor şiit într-unul de coaliţie, în care să includă comunitatea sunnită. Kerry a negociat inclusiv în provincia semiautonomă Kurdistan cu unul din liderii importanţi de acolo Massud Barzani. Provincia semiautonomă kurdă speră să profite de pe urma situaţiei şi să devină independentă. A făcut deja un prim pas extrem de important a început vânzările de petrol în nume propriu şi a încheiat cu Turcia un acord de livrare de hidrocarburi pe 50 de ani. La fel ca şi suniţii, kurzii nu se consideră reprezentaţi de guvernul şiitului Nuri Al-Maliki. Aşa încât se folosesc de moment ca să-şi ceară dreptul la autodeterminare. Sub presiunea înaintării jihadiştilor din Statul Islamic din Irak şi Levant, kurzii fac pas după pas spre independenţă. Cine luptă în Irak şi cine antrenează trupele guvernamentale?   Conflictul din Irak este unul vechi, religios, între suniţi şi şiiţi, dar confruntările actuale vor genera o criză a refugiaţilor similară cu aceea din Siria. Şiiţii iranieni sunt deja în tranşeele din Irak să-şi ajute fraţii în credinţă. 100 de operativi din Arabia Saudită, potrivit unor informaţii neconfirmate în totalitate, sunt la Mosul pentru a-i sprijini pe sunniţi cu asistenţă militară şi fonduri. Ruşii au trimis instructori pentru cele 12 avioane SU-25, livrate în regim de urgenţă armatei irakiene. Maliki i-a acuzat pe americani că nu au livrat avioanele F-16 pe care Bagdadul le-a comandat, deşi acestea trebuiau să fie oferite în septembrie anul acesta. Sunt discuţii între cehi şi irakieni pentru un contract de vânzare elicoptere de atac Mi-24, la mâna a doua, şi avioane de însoţire trupe L-159 (produse de Aero Vodochody). Cehii operază 17 elicoptere Mi-24 şi sunt dispuşi să livreze 7 dintre acestea irakienilor, ceea ce constituie subiectul unor discuţii. Elicopterul Mi-24 are două motoare şi dezvoltă o viteză de 310 km/oră, având o autonomie de 750 km. Valoarea contractului pentru elicoptere se ridică la 12 milioane de dolari. America are 300 de militari în Irak, care pregătesc trupele guvernamentale în vederea opririi ofensivei SIIL, în timp ce Iranul are în jur de 24 de ofiţeri din trupele speciale Quad, care asigură consultanţă militară regimului de la Bagdad. Siria, la rândul ei, foloseşte aviaţia pentru a bombarda poziţiile SIIL (Statul Islamic în Irak şi Levant - n.r.) din Irak. Aliaţii SUA din Orientul Mijlociu sunt îngrijoraţi de implicarea Teheranului în Irak. Sunt pregătite, după unele surse, 10 divizii ale Forţelor Quad de-a lungul graniţei cu Irakul, gata să intervină. De asemenea, Iranul are 24 de avioane de luptă pregătite să intervină în Irak. Punctul de comandă iranian este la baza Rasheed, aparţinând aviaţiei irakiene, unde se găseşte şi o unitate de interceptare comunicaţii între luptătorii SIIL. Liderul Hezbollah Hassan Nasrallah s-a oferit să trimită luptători în Irak. Deocamdată, în zonă sunt prezenţi numai consilieri militari. Luptătorii Hezbollah sunt deja prezenţi în conflictul din Siria de partea regimului Assad. Începând cu 2003, Forţele Quad au solicitat serviciile Hezbollah în Irak. Astfel, aceştia au creat unitatea U 3800 care a trimis personal militar în Irak să pregătească

luptători de gherilă urbană. Hezbollah a asigurat fonduri şi arme miliţiilor şiite irakiene şi a pregătit luptătorii irakieni în derularea operaţiunilor speciale. Conform unui raport al Pentagonului din 2010, insurgenţii şiiţi au primit pregătire specială în tacticile operaţiunilor de răpire de persone şi de utilizare a dispozitivelor explozive improvizate sofisticate. Un exemplu a fost atacul din ianuarie 2007 asupra Centrului Comun de Coordonare a Forţelor americane din Karbala, unde au murit patru militari americani. Operaţiunea a fost planificată de Hezbollah şi Forţele Quad, conform declaraţiilor celui care a organizat acţiunea, capturat mai târziu de americani, Ali Musa Daqduq, şi a fost executată de insurgenţii şiiţi. Astăzi, Hezbollah şi Forţele Quad cooperează în Yemen, Bahrein, Irak şi Siria. Noul comandant al U 3800, Hajj Khalil Harb, un experimentat operativ şi un bun cunoscător al operaţiunilor teroriste a adus o nouă orientare a pregătirii acestei unităţi. Ce face Bagdadul?  FOTO Alegeri legislative în Irak, primele de la retragerea trupelor americane În îndeplinirea cerinţelor constituţionale, Parlamentul irakian a convenit formarea unui nou guvern care să certifice alegerile din 30 aprilie, câştigate de şiiţii lui Nuri al-Maliki. Diplomaţii europeni, liderii politici şi clericii şiiţi l-au îndemnat pe actualul premier să includă suniţii şi kurzii în noul guvern pentru a crea o forţă etnică în măsură să răspundă cu vigoare insurgenţilor. De asemenea, multe voci politice cer înlocuirea lui Nuri al-Maliki, care a fost deja de două ori prim-ministru. Partidul lui Maliki, Regula Legii, deţine 92 de locuri din cele 328 ale Parlamentului, iar pentru a forma un guvern sunt necesare 165. Kurzii şi suniţii au cerut o serie de revendicări prim-ministrului pentru a se alătura unui cabinet condus de acesta. În acest timp, situaţia continuă să se deterioreze, iar tensiunile  sectare sunt la ordinea zilei. Răpirile şi crimele împotriva suniţilor s-au înmulţit, astfel încât, numai în a treia săptămână din iunie, au fost aduse la morga din Bagdad peste 20 de corpuri neidentificate, cele mai multe împuşcate în cap. Guvernul de la Bagdad a abandonat singurul punct de trecere dintre Irak şi Siria, Turabil, în mâna triburilor sunite, ei fiind aceia care negociază trecerea grupurilor înarmate ale SIIL. Gruparea SIIL deţine controlul punctelor de trecere dintre Irak şi Siria. În aceste condiţii, Iordania şi-a pus militarii în alertă pe cele 112 mile ale graniţei cu Irakul. De asemenea, înaintarea SIIL în vestul Irakului a dus la capturarea aeroportului de la Tal Afar. SIIL îşi consolidează poziţiile în Irak şi trebuie să notăm că acest lucru se întâmplă numai în cooperare cu triburile sunite şi populaţia civilă, dar şi cu sprijinul foştilor generali ai lui Saddam Hussein. Conducătorul puternicului trib Dulaimi, Sheikh Ali Hatem al-Suleimani, cel care a fost în centrul revoltei împotriva premierului Nuri al-Maliki, începând de anul trecut, spunea unui reporter de la The Globe că teroriştii nu sunt mai mult de 10% dintre insurgenţi şi rolul lor în războiul declanşat între suniţi şi şiiţi este exagerat de media, Facebook şi Twitter: Noi vom amâna lupta cu SIIL după ce pleacă al-Maliki şi nu va fi o problemă pentru noi. Acum este timpul să luptăm cu Maliki. Este însă neclar cum se vor desfăşura evenimentele după plecarea lui Maliki. Ce s-ar putea întâmpla în Irak? Împărţirea Irakului în trei zone – şiiţii în sud şi est, kurzii în nord şi suniţii într-un califat în vestul ţării – ar face ca Afganistanul din vremea premergătoare lui 9/11 să fie o poveste fără importanţă. Califatul a fost declarat, urmează să fie împarţit Irakul. În acest scenariu, zona şiită ar deveni un vasal al Teheranului, iar centura şiită care se întinde din Liban, prin Siria şi Irak, către Iran s-ar rupe. Sute de irakieni vor pieri într-un conflict fără de sfârşit. Reconcilierea pare ceva irealizabil în viitorul apropiat, dar dacă s-ar întâmpla aşa ceva, atunci ar însemna pieirea SIIL şi preluarea locului său de o altă grupare sunită, naţionalistă, care să înceapă negocierile cu şiiţi. De asemenea, triburile sunite pot întoarce armele în cazul în care Bagdadul le rezolvă revendicările. Orice coaliţie conciliatoare necesită un răspuns moderat de la autorităţile din Bagdad. Din păcate, guvernul lui Nouri al-Maliki se pare că nu are un interes în a angaja negocieri de pace, iar suporterii de la Teheran nu au pe agenda lor un guvern cu suniţi în coaliţie la Bagdad. După o lungă şi sângeroasă confruntare, suniţii sunt învinşi şi eliminaţi din Bagdad şi Diala, urmând ca, în final, după un colaps economic al provinciilor sunite, acestea să se reconcilieze cu administraţia centrală şiită. Nu este un scenariu bun, dar este cel mai aproape de realitate. Opţiunile variază în cazul kurzilor răspândiţi într-o regiune mai largă care cuprinde Irakul, Siria şi Turcia. Ne îndreptăm cu paşi repezi spre un Kurdistan independent, dorit de populaţia kurdă de sute de ani şi niciodată realizat. S-ar putea ca inclusiv turcii să le dea o mână de ajutor, pentru că vor avea un producător de petrol la graniţă. În orice caz, turcii nu se simt confortabil în vecinătatea unui stat kurd independent, dar timpurile se schimbă şi interesul economic este mai important decât ceea ce cred politicienii. Tel Avivul s-a pronuţat pentru un stat kurd, având în vedere relaţiile pe care le pot dezvolta cu acesta

în domeniul energetic.  Cât despre Irakul de sud, este clar că va deveni o provincie şiită sub controlul Teheranului. Marea problemă a sudului va fi producţia de petrol, care se estimează la aceleaşi valori ca înaintea începerii conflictelor. Agenţia Internaţională a Energiei prognozează ca Irakul va produce, în 2020, în jur de 6 milioane de barili pe zi, faţă de 3,3 cât realizează acum. Confruntările din Irak vor duce la diminuarea producţiei de petrol. În primul rând, SIIL va conduce operaţii militare pentru a controla infrastructura energetică pe care se întemeiază finanţele Bagdadului. În al doilea rând, ineficienţa guvernului irakian, de care se plâng companiile de petrol ce operează în zonă, va fi accentuată de focalizarea Administraţiei de la Bagdad pe ostilităţile ce se derulează de-a lungul şi de-a latul Irakului. Securitatea în sudul Irakului, unde sunt o serie de câmpuri petrolifere importante, se va deteriora odată cu plecarea pe front a personalului. Toate aceste probleme se vor adăuga la soluţiile financiare necesare pentru păstrarea securităţii instalaţiilor petroliere şi a personalului. Aruncarea Irakului într-un război sectar a făcut ca preţul petrolului să urce spre 115 dolari, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Trei sferturi din producţia de petrol a Irakului, peste trei milioane de barili pe zi, aparţine terenurilor petrolifere din sud (Irakul este al doilea mare producător din OPEC), controlate de şiiţi şi care nu sunt, deocamdată, în pericol. Situaţia se poate schimba însă într-o bună zi. În acelaşi timp, Rusia a tăiat livrările de gaz către Ucraina, pentru a treia oară din 2006. SUA au devenit, astfel, principalul producător de petrol şi gaze naturale din lume, preluând locul deţinut istoric de Arabia Saudită. Creşterea aceasta se limitează la America de Nord şi Canada, pentru că în restul globului, în Marea Nordului, Mexic, Venezuela şi în alte regiuni, producţia scade. Harta distribuţiei puterilor în Irak: SIIL (în Ar Raqqah, Deir ez-Zur, Tel Afar, Mosul, Tikrit, Jalawin, Saadiyah, Saqlawiyah, Ramadi, Fallujah), oraşe controlate de de kurzi: Arbil şi Kirkuk, oraşe controlate de guvernul şiit: Baquabah, Baghdad, Najaf, Karbala şi oraşe disputate: Baiji şi Samarra Mită pentru comandanţi Provincia Ambar, cu o majoritate sunită importantă, poate fi cheia SIIL spre Bagdad. Dacă forţa brută nu va merge, SIIL va folosi mita pentru a corupe liderii suniţi. Mita a funcţionat cu succes în capturarea Kabulului de către talibani, în 1996, ei cupărând comandanţii din cealaltă tabără. SIIL este, poate, cel mai bogat grup terorist din Orientul Mijlociu, având la dispoziţie 1,3 miliarde de dolari cash (!), din care 875 de milioane sunt acumulate în Siria, prin vânzarea de petrol sirian. Militanţii suniţi sunt aproape de un nod energetic important, barajul Haditha de pe râul Eufrat. Controlul barajului va duce la controlul reţelei de energie electrică a Irakului şi va putea cauza inundaţii importante dacă vanele vor fi deschise. Bagdadul a trimis peste 2.000 de luptători să apere barajul. Controlul graniţelor cu Arabia Saudită şi cu Iordania în provincia Ambar (Trebil şi Al Waleed) taie legăturile guvernului de la Bagdad cu Siria şi Iordania. Armistiţiul turcilor cu kurzii i-a făcut pe primii să se întoarcă la utilizarea forţei militare convenţionale pe graniţa dintre Kurdistan şi Turcia. Recentele dezvoltări militare ale insurgenţilor SIIL au făcut ca Statul Major al armatei turce să reconsidere pregătirea pentru războaiele asimetrice. Pentru ca militarii turci să poată utiliza mai bine forţa în confruntările asimetrice este necesar ca informaţiile pe care le adună, de-a lungul graniţei, să fie de mare acurateţe pentru a executa operaţii militare chirurgicale. Achiziţiile se vor îndrepta spre baloane de observare şi staţii de sol pentru culegerea şi prelucrarea datelor. Din ceea ce se întâmplă acum, o concluzie este clară: odată cu capturarea oraşelor Mosul şi Tikrit de către militanţi SIIL, Irakul este în faţa unui pericol imens: fragmentarea, de-a lungul grupurilor etnice şi religioase, o soartă pe care o împărtăşeşte Siria de astăzi. Care sunt axele rezultate în urma confruntărilor din Irak şi Siria? Axa sunită Radicalii suniţi, sub comanda SIIL, vor defini un teritoriu între râurile Eufrat şi Tigru, începând din Siria şi oprindu-se la Fallujah, pe care-l vor denumi Califat. Frontiera acestuia va fi neguvernabilă de părţile implicate. SIIL a dovedit calităţi deosebite de a guverna teritoriile ocupate. Cu fiecare victorie, organizaţia câştigă resurse umane şi financiare. Printre suporterii grupului sunt luptători din Europa, Belgia sau Olanda, Franţa sau Germania, dar şi suniţi goniţi de administraţia Maliki sau luptători din Siria. SIIL a demonstrat capabilitatea de a manageria terenurile petroliere din Siria, ceea ce ne duce cu gândul că vor opera şi capacităţile energetice capturate de la irakieni. Un lucru trebuie reţinut: suniţilor nu le place o conducere violentă şi brutală. Inima Mesopotamiei va fi foarte greu de cucerit de SIIL. Ce ar trebui să facă SIIL este imposibil: să-i ţină pe suniţi jos şi pe şiiţi afară. Peste doi ani, centrul teritoriului sunit poate va arăta ca Siria de astăzi! Axa şiită Dacă axa sunită are un centru de gravitaţie incert şi amorf, axa şiită rămâne dominată de Teheran. Iranul nu numai că a adus forţele Gărzii Revoluţionare Islamice – Quad, dar face presiuni asupra suniţilor prin forţele din

Siria şi Liban. Iranul desenează graniţele Noii Mesopotamii. Forţele Quad sunt implicate în Liban, Siria şi, acum, în Irak. Axa kurdă Luptătorii kurzi, denumiţi peshmerga, au fost singurii care au contracarat luptătorii SIIL şi au păstrat zonele petroliere de lângă Kirkuk. Retragerea armatei irakiene a creat o oportunitate pentru kurzi de a-şi crea un viitor propriu şi independent. Deşi acest lucru nu se va întâmpla pe termen scurt, statul kurd se va organiza pe teritoriul actualului Kurdistan irakian. Solidificarea unei relaţii economice cu Turcia va duce, în final, la împlinirea dezideratului de secole al kurzilor. Bazată pe petrol, apropierea turcilor şi kurzilor irakieni va fi evidentă în următori 2-3 ani, la fel ca apropierea lui Assad de kurzii sirieni, însoţită de deteriorarea relaţiei dintre Recep Tayyip Erdoğan şi kurzii turci. Axa internaţională SUA are o multitudine de interese în zona Orientului Mijlociu. Între acestea se situează blocarea Iranului de a obţine arma nucleară, blocarea răspândirii radicalismului sunit, ţinerea sub control a rezervelor petroliere, astfel încât producţia să crească, iar economia globală să nu fie afectată şi, nu în ultimul rând, să protejeze comunităţile şiite şi kurde. Dar cel mai important obiectiv care-i aduce la aceeaşi masă cu americanii pe chinezi, ruşi şi saudiţi este protejarea câmpurilor petroliere de o eventuală preluare a acestora de SIIL. China importă din Orientul Mijlociu peste 40% din totalul petrolului utilizat. În condiţiile în care China nu-şi poate proiecta forţele în regiune, ea este capabilă să facă unele compromisuri pentru ca situaţia să revină la normal. Dezvoltarea producţiei în Irak, în următorii 10 ani, este o problemă. Singura zonă care poate menţine ritmul va fi zona kurdă din jurul Kirkukului. Dar şi aici sunt necesare investiţii în infrastructura de exploatare şi transport. Toate rămân în suspans până la stabilizarea situaţiei din zonă. Concluzia este că Irakul pe care îl ştiam este o amintire! Noii jucători sunt cei care vor stabili regulile în zonă (şiiţii, suniţii şi kurzii). La fel ca în Siria, ţara s-a împărţit în trei. Cele trei zone nu sunt capabile să se extindă pe seama celorlalte, dar pot apăra ceea ce deţin. Reunirea Irakului este un efort aproape imposibil de realizat. Influenţa se reduce la a calma radicalii şiiţi şi suniţi, a păstra capacităţile de producţie ale Irakului şi la prevenirea revărsării pentre graniţe, în Iordania sau în ţările din Golf, a militanţilor SIIL. Califatul Islamic şi Jihadul de primăvară Primăvara Arabă, primită cu entuziasm de lumea internaţională, s-a transformat treptat în Primăvara Jihadistă, după ce Libia s-a destructurat din cauza luptei între miliţiile tribale şi cele rezultate din fostele forţe militare ale lui Gaddafi. Egiptul s-a întors la dictatura militară, iar războiul împotriva dictaturii lui Assad s-a transformat într-un război civil sectar, revărsat peste graniţa cu Irakul. Ne întoarcem în timp, la momentul 11 septembrie 2001, şi constatăm că ceea ce se întâmplă acum este un punct de cotitură în privinţa terorismului global. Conducătorii SIIL au anunţat, de curând, crearea Statului Islamic/Califatul, al cărui şef/calif şi lider al musulmanilor de pretutindeni va fi Abu Bakr al-Baghdadi. Purtătorul de cuvânt al SIIL, Abu Muhammad al-Adnani, a anuţat acest lucru într-un discurs audio la începutul lunii sfinte a Islamului, Ramadan. Statul se întinde de la Aleppo, în Siria, până la nord de Diala, în estul Irakului. Ultimul califat al ultimului sultan turc a fost abolit în 1922. SIIL vrea să şteargă graniţele trasate după Primul Război Mondial de puterile coloniale. Califatul, subvenţionat din terenurile petrolifere din Siria şi Irak, a devenit o oportunitate pentru extremiştii de pretutindeni care doresc să lupte în jihadul global. Cruzimea cu care SIIL a reuşit să sperie nu numai populaţia, dar şi armata regulată irakiană este fără margini. Execuţii sumare ale şiiţilor, crucificări ale rebelilor rivali sirieni, tăierea membrelor pentru cei care fură etc., toate acestea au făcut ca ceea ce înseamnă terorismul practicat de al-Qaida să pară un joc de copii. Dispare al-Qaida de pe firmamentul grupărilor teroriste? Nu. Mişcarea SIIL, vizând crearea califatului, este o provocare imensă pentru al-Qaida, dar mai ales pentru lumea civilizată. SIIL nu este numai o mişcare teroristă, ci mai mult decât atât: este o mişcare militară bine organizată, echipată şi finanţată, ale cărei operaţii teroriste sunt concurate de operaţii militare convenţionale. Un nou Sarajevo, la fel ca în 1914? Da. Toate scenariile se îndreaptă spre acest final. De unde am evaluat că Ucraina va fi începutul unui nou Război Rece şi este, de fapt, începutul unui nou Război Economic, desfăşurat de Federaţia Rusă împotriva Europei Centrale şi de Est, mai bine zis împotriva Poloniei şi României, iată că Iordania ar putea genera, în curând, începutul unui nou război global. Extremiştii SIIL sunt la graniţa Iordaniei. Dacă linia roşie (graniţa care desparte Iordania de Irak) este încălcată, explozia Orientului Mijlociu este garantată. Acest tip de linie roşie înseamnă o schimbare a istoriei, ale cărei consecinţe nu pot fi prevăzute decât parţial. Este o linie roşie similară cu cea care a marcat începutul Primului Război Mondial, la Sarajevo, acum exact 100 de ani. Ea va invita SUA şi Israelul să intre în război cu zone unde guvernele au legături strânse cu

Moscova şi Teheranul. Dacă actualul premier irakian, Nouri al-Maliki, nu va demisiona, va fi nevoit să se sprijine pe Moscova şi Teheran, ca aliaţi şi, implicit, pe sprijinul lui Assad (deja acordat, prin folosirea aviaţiei siriene împotriva SIIL). Cele două războaie, din Siria şi Irak, se contopesc pe zi ce trece într-unul regional. Cine îl opreşte?

3 iulie, jurnal.md: ANRE a eliberat o licenţă pentru importul gazului din RomâniaAgenția Națională pentru Reglementare în Energetică a eliberat o licență pentru furnizarea gazelor

naturale la tarife nereglementate pentru Energocom.Compania intenţionează să importe gaze naturale din România odată cu punerea în funcţiune în luna

august 2014 a gazoductului Iaşi-Ungheni.Lucrările la conducta Iași-Ungheni au fost începute la sfârșitul lunii august, anul trecut. Durata

proiectului menit să asigure un nivel superior de securitate energetică pentru Republica Moldova și partea estică a României este de 17 luni.

Capacitatea gazoductului va fi de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze. Bugetul total al proiectului este de 26,4 milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro reprezintă contribuția financiară a UE.

3 iulie, www.inliniedreapta.net: Cristian Câmpeanu: România, victima „Ursului Energetic“Hackerii ruși au atacat în mod sistematic sute de companii occidentale de petrol și gaz, inclusiv din

România, precum și firme de investiții în energie, afirmă companiile specializate în securitatea cibernetică. Atacurile, extrem de sofisticate, sunt realizate cu sprijinul Kremlinului și au drept scop spionajul industrial. Acest lucru nu înseamnă, avertizează experții, că nu există potențial de sabotaj.

Rușii atacă firmele occidentale în același mod în care americanii și israelienii au atacat, în 2009, cu ajutorul virusului Stuxnet, sistemul de computere al unei centrale nucleare iraniene. Atunci, americanii au preluat controlul de la distanță asupra sistemelor industriale de control iraniene și au distrus 20% din rezervele de uraniu ale Iranului. Rușii sunt capabili, susțin cercetătorii, să preia la rândul lor controlul de la distanță asupra sistemelor industriale ale companiilor vizate.

În august 2012, compania de securitate CrowdStrike a descoperit un grup de ruși extrem de sofisticați și agresivi, care atacau industria de apărare, sistemul de sănătate și companiile energetice. Grupul a fost numit „Ursul Energetic” pentru că majoritatea victimelor sale sunt companii de petrol și gaze. În total, afirmă analiștii CrowdStrike, „Ursul Energetic“ a atacat peste 1000 de companii, guverne și organizații din peste 84 de țări. Compania americană susține, de asemenea, că grupul are susținerea guvernului rus pentru că are acces la resurse însemnate, atacurile sunt extrem de complexe și sofisticate și se produc în timpul orelor de lucru de la Moscova.

5% din atacurile „Ursului“, împotriva RomânieiCu două zile în urmă, o altă companie americană de securitate cibernetică, Synmatec, a publicat un

raport în care ajungea la aceleași concluzii cu CrowdStrike, dar adăuga un element suplimentar: parazitarea sistemelor de control industrial, care le permite rușilor să controleze de la distanță sisteme energetice vitale pentru țările supuse atacurilor. Pe lângă tehnicile clasice de virusare a computerelor țintelor, cum ar fi inundarea victimelor cu e-mailuri care conțin atașamente sau link-uri încărcate de viruși, rușii folosesc o tactică indirectă, numită „Water hole attack”. Pe scurt, rușii nu invadează direct computerele angajaților companiilor vizate, ci website-urile pe care aceștia le accesează în mod frecvent, cum ar fi, de exemplu, restaurantele cu livrare la care acești angajați apelează de obicei. Angajații singuri introduc virusul rusesc în sistemul informațional al companiei doar printr-un click prin care comandă mâncare fără să fie conștienți măcar un moment că au fost folosiți într-un act de spionaj. Synmatec, care numește grupul rusesc „Dragonfly” (Libelula), constată, la rândul său că atacurile au loc de luni până vineri între orele 9.00 a.m și 18.p.m. GMT+4, adică ora Moscovei. Potrivit

Synmatec, România se află în Top 10 al țărilor supuse cel mai frecvent atacurilor. Pe primul loc se află Spania, cu 27% din atacuri, urmată de Statele Unite (24%), Franța (9%), Italia (8%), Germania (7%), Turcia (6%), Grecia, Polonia, ROMÂNIA (5%) și Serbia (4%).

Între spionaj și sabotajPotrivit New York Times, o a treia companie de securitate cibernetică, finlandezii de la F-Secure, și-a

informat săptămâna trecută clienții că în ultimele șase luni rușii au devenit mult mai agresivi și sofisticați. În această perioadă, cel puțin trei companii care produc software și mecanisme de control industrial au fost vizate. Prima este o firmă care produce instrumente de control la distanță al sistemelor industriale, a doua, o companie europeană specializată în instrumente de control industrial și a treia, o altă companie europeană care produce sisteme de control pentru turbine eoliene, centrale pe bază de gaz și alte elemente de infrastructură. Practic rușii nu mai au nevoie să infecteze fiecare firmă care utilizează aceste sotfware-uri, pentru că au pus stăpânire pe surse. De îndată ce companiile descarcă programele noi primite de la acești dezvoltatori compromiși, au înmânat rușilor cheia propriilor sisteme. Potrivit specialiștilor în securitate cibernetică, cel puțin 250 de companii au descărcat aceste programe compromise, ceea ce oferă rușilor un nivel de acces fără precedent la infrastructura energetică occidentală. Potrivit directorului Synmatec, rușii s-au rezumat la operațiuni de spionaj industrial și nu au încercat să arunce în aer o platformă petrolieră sau o centrală electrică dar, a avertizat el, „potențialul de sabotaj există”, ceea ce înseamnă că dacă ar vrea, rușii ar putea produce haos în sistemul energetic din Europa, inclusiv în România. În luna martie, un raport publicat de compania britanică BAE Systems avertiza că imediat după fuga lui Viktor Ianukovici de la Kiev, hackerii ruși au activat un sistem numit Snake, care fusese implantat de mai mulți ani în computerele guvernului ucrainean, prin care au preluat controlul asupra sistemelor computerizate și de comunicații de la Kiev.

3 iulie, ecomagazin.ro: Tehnologia CSC, propusa la Reuniunea G7. Care sunt avantajele in captarea si stocarea carbonului

Securitatea energetica a fost principalul subiect dezbatut la Reuniunea G7 de la Roma, la inceputul lunii mai. Ministrii energiei din cele mai mari puteri economice ale lumii si comisarul european pentru energie au convenit asupra unui numar de activitati care trebuie realizate in vederea consolidarii securitatii energetice colective.

Avand in vedere situatia actuala din Ucraina, grupul si-a exprimat ingrijorarea fata de securitatea energetica. Ca urmare, participantii si-au luat „angajamentul de a initia o schimbare sistematica si de durata pentru imbunatatirea securitatii energetice la nivel regional, national si global”.

Un subiect important pe care l-au dezbatut reprezentantii celor sapte puteri si comisarul european pentru energie a fost utilizarea combustibililor fosili. Grupul a recunoscut ca acestia vor ramane in continuare un element extrem de important pe piata energetica. Insa, au sustinut cei prezenti la eveniment, reducerea emisiilor cauzate de combustibilii fosili este necesara pentru a face fata schimbarilor climatice. In acest sens, tehnologia CSC (Captarea si Stocarea Carbonului) poate avea o contributie extrem de importanta, fapt pentru care membri G7 sustin utilizarea acesteia.

Captarea si Stocarea Carbonului este o tehnologie in curs de dezvoltare, care a aparut ca solutie pentru limitarea emisiilor nocive eliberate in urma arderii combustibililor fosili. Sustinatorii ideii spun ca aceasta este cea mai buna solutie pana in acest moment pentru a opri raspandirea noxelor in atmosfera. In schimb, ideea este contestata de unele persoane care sustin ca exista riscul de scurgere a depozitelor odata ingropate. Tarile europene se bazeaza in mare masura pe gazul rusesc, motiv pentru care acestea au fost reticente la ideea de a impune sanctiuni mai puternice Rusiei, ca urmare a actiunilor Kremlinului in Ucraina. Reuniunea G7 a invocat necesitatea unei strategii mai ample de securitate energetica. Aceasta este necesara mai ales intr-o piata care a devenit globalizata.

3 iulie, cursdeguvernare.ro: Noul război rece și falia Occident-Rusia

Rusia a avertizat din nou, miercuri, cele trei state care au acceptat scutul antirachetă pe falia care o desparte de Occident: Polonia, România, Turcia.

În realitate, cinci sunt statele care reprezintă miza geopolitică a momentului: Polonia, Ungaria, România, Bulgaria și Turcia se află în zona tampon dintre Occident și Rusia. În contextul creat de criza din Ucraina, parteneriatul SUA cu Polonia, România și Turcia capătă noi valente.

Rusia însă își manifestă o influență soft în Ungaria și Bulgaria. Analiștii apreciază că ele pot fi fie calul troian al Rusiei în UE, așa cum a fost considerată Bulgaria de către serviciile secrete germane, potrivit der Spiegel, fie, pe de altă parte, un intermediar ar relației Germaniei cu Rusia.

Polonia, aliatul SUA cel mai radical împotriva MoscoveiPolonia este un avanpost important al SUA în Europa Centrală şi de Est – aici la fel ca şi în România,

vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă. Varşovia şi Washingtonul sunt parteneri a căror relaţie apropiată nu mai are nevoie de confirmări.

E și motivul pentru care în ultimele săptămâni au apărut în spațiul public  înregistrări ale unei discuţii private a ministrului de Externe, Radek Sirkorski, care arătau frustrarea polonezilor că SUA păreau să se fi dezangajat din regiune.

Numai că odată cu izbucnirea crizei din Ucraina, Polonia – avocatul Kievului în Europa, cu un obiectiv asumat de susţinere a Ucrainei în apropierea de UE – a cerut şi a primit reconfirmări americane.

Polonia a jucat un rol esenţial în gestionarea crizei ucrainene, făcând parte din troica ce a mediat dialogul dintre fostul preşedinte, Viktor Ianukovici, şi protestatarii proeuropeni, ieşiţi în stradă în urma refuzului preşedintelui de a semna Acordul de asociere cu UE.

Mai apoi, odată cu implicarea fățișă a Rusiei în destabilizarea Ucrainei, Polonia, sprijinită de statele baltice şi mizând pe temerea lor intrinsecă faţă de fostul centru de putere din perioada sovietică, a cerut o angajare fermă a SUA şi NATO. Rezultatul: o suplimentare a trupelor americane pe teritoriul polonez, avioane de vânătoare staţionate în baze aeriene din Polonia şi asigurări că americanii şi partenerii NATO sunt ferm alături de Polonia, ţările baltice, dar şi România.

Un model de succes al fostelor state comunistePolonia este modelul de succes al fostelor ţări comuniste, chiar dacă acum 25 de ani nu era clasată ca

favorită. Mult mai mult optimism era îndreptat spre Ungaria şi Cehia.Şi totuşi, Polonia – la cei 10 ani de apartenenţă la UE, 15 ani ca membru al NATO şi 25 de la căderea

comunismului – a avut o creştere în medie de 4% pe an (prin comparație, România a crescut cu doar 1,1% anual), în ultimul deceniu, PIB-ul/locuitor exprimat în puterea de cumpărare este la 67% din media UE şi are o economie de trei ori mai mare decât a Ucrainei, faţă de 33% din economia ţării vecine în 1098, la căderea comunismului.

Polonia a fost singura mare economie europeană care a evitat recesiunea economică. Potrivit The Economist, PIB-ul de anul trecut a fost cu o cincime mai mare decât cel avut înainte de începerea crizei în Europa. Iar Ministerul de Finanţe estimează o creştere mai mare de 3% în 2014.

Performanţele economice i-au acordat Poloniei o puternică voce în UE, atât din punct de vedere politic, cât şi economic.

Un premier puternic: Situația politică și rolul de jucător principal în gestionarea crizei din Ucraina

Criza din Ucraina a îndreptat din nou privirile liderilor europeni şi americani spre Donal Tusk şi ministrul său de externe, Radek Sirkorski. Şi nu doar privirile aliaţilor străini, ci şi ale polonezilor.

Iniţial, situaţia din Ucraina şi reacţia autorităţilor poloneze au contribuit la creşterea popularităţii Platformei Civice, partidul premierului Tusk, care scădea în sondaje pe măsură ce economia şi-a temperat creşterea şi rata şomajului a crescut.

Însă poziţionarea puternică în politica externă nu a putut să schimbe, în final, percepţia polonezilor, care îi consideră pe cei doi aroganţi şi satisfăcuţi de ei înşişi ca oameni de stat. Astfel că opoziţia a început să câştige teren. Iar scandalul provocat de publicarea unor conversaţii confidenţiale ale unor înalţi oficiali polonezi –

guvernatorul băncii centrale, miniştrii de Externe, Interne şi fostul ministru de Finanţe – a nemulţumit şi mai mult publicul.

Opoziţia a cerut demisia guvernului, însă premierul Tusk a cerut şi a obţinut votul de încredere al parlamentului, demonstrând astfel că încă mai are sprijinul majorităţii.

Înregistrările în care au fost suprinse discuţii private ale guvernatorului băncii centrale şi ale ministrului de Externe au avut potenţialul de a decredibiliza guvernul Tusk şi de a pune sub semnul îndoielii performanţa economică a Poloniei, chiar în momentul în care aceasta propusese o nouă strategie energetică pentru UE.

Analiști: Un scandal fabricat de serviciile ruse, pentru decredibilitarea PolonieiAnalişti, în special americani, dar şi europeni, au afirmat că nu trebuie axclus faptul că ieșirea în public a

înregistrărilor cu discuțiile înalților oficiali de la Varșovia să fie o acţiune a serviciilor secrete ruse, la fel cum a fost cazul interceptării subsecretarului de stat Victoria Nuland, în iarna trecută.

Polonia a iritat Rusia atât prin poziţia sa faţă de Ucraina – susţinător fervent al apropierii acesteia de UE – , cât şi prin propunerea de crearea a unei uniuni energetice, dar şi prin insistenţa asupra pericolului pe care îl reprezintă Rusia: unii experţi susţin că a fost exagerat de autorităţile poloneze şi că este puţin credibilă nesiguranţa afişată de ele, în condiţiile în care Polonia este membră al NATO.

Indubitabil, însă, Polonia rămâne cel mai fidel aliat al SUA în regiune. 2015 este un an decisiv: vor fi alegeri legislative şi prezidenţiale, însă oricine ar fi la putere (Platforma Civică a lui Donald Tusk sau partidul Lege şi Ordine, al lui Jaroslaw Kaczynski) atitudinea faţă de Rusia va fi aceeaşi. Poate mai radicală, în cazul celui din urmă.

Ungaria, un aliat puternic al Moscovei în Europa CentralăUngaria este, alături de Bulgaria, o ţară prietenă Moscovei în zona de falie între Occident şi Rusia, mai

ales prin strângerea acestor legături în ultimii ani.  Regimul luiViktor Orban, care a câştigat în această primăvară alegerile cu un scor zdrobitor pentru opoziţie, tot mai autoritar, suscită nemulţumirea Bruxelles-ului.

În ultima lună, noua taxă asupra publicităţii – care pune presiune pe presa nealiniată – şi opoziţia faţă de nominalizarea lui Jean-Claude Juncker va înrăutăţi şi mai mult relaţiile Budapestei cu UE. Iar poziţia adoptată de Budapesta faţă de situaţia din Ucraina – premierul Orban a ezitat să critice Moscova, argumentând, după anexarea Crimeei, că “Ungaria nu este implicată în conflict” – nu face decât să confirme o orientare pro-estică a Ungariei, începută în 2010. Şi să izoleze ţara faţă de celelalte state din regiune.

O ţară în conflict cu UE – sprijinită financiar de RusiaVenirea la putere a Fidesz, în 2010, a adus şi o serie deschimbări legislative controversate şi contestate

în UE, ca fiind un atac la democraţie: o lege mai dură a presei, o nouă Constituţie şi dorinţa de a pune sub controlul politic banca naţională şi justiţia. Sunt doar câteva dintre măsurile care au determinat o confruntare deschisă cu UE.

Comisia Europeană nu a ezitat să deschidă de urgenţă mai multe proceduri de infringement, iar Parlamentul European şi-a exprimat “îngrijorarea pentru situaţia din Ungaria privind democraţia”.

Fidesz a adoptat un discurs eurosceptic: UE a devenit expresia impunerii unei voinţe asupra unei majorităţi aleasă democratic. UE a devenit, în viziunea premierului ungar, un “imperiu”, iar “de pe vremea imperiului sovietic nicio altă putere externă nu a îndrăznit să atenteze deschis la suveranitatea Ungariei”.

În aceste condiţii, guvernul şi-a reorientat politica externă şi a aprofundat relaţiile cu Rusia, deși pe când se afla în opoziţie, între 2002 şi 2010, Fidesz a acuzat adesea guvernul socialist pentru că urmăreşte politici pro-ruse. Ferenc Gyurcsány a fost dur criticat pentru că ar fi încheiat un acord cu Vladimir Putin, în 2008, pentru proiectul South Stream.

Odată ajuns la putere,  guvernul Fidesz nu numai că a continuat această înţelegere, dar a şi arătat că a găsit noi modalităţi de cooperare cu Moscova: în luna ianuarie a acestui an, a semnat un acord pentru ca firma rusă Rosatom să contruiască două reactoare ale singurei centrale nucleare din Ungaria.

Proiectul va fi finanţat printr-un împrumut de 10 miliarde de euro acordat de Rusia, un împrumut aprobat săptămâna trecută şi de parlamentul de la Budapesta.

Asta înseamnă că Ungaria nu va organiza o licitaţie pentru proiectul nuclear, licitaţie la care se aşteaptau companii din Franţa, Coreea de Sud şi Japonia, și cerută de legislația europeană. Însă această situaţie a suscitat din nou nemulţumirea UE, care a anunţat că va analiza acordul şi se va pronunţa dacă este legal conform regulilor de concurenţă comunitare.

În plus, CE va analiza orice ajutor de stat pe care Ungaria îl va acorda proiectului, au anunţat oficialii europeni din directoratul pentru energie.

Ungaria a prezentat documentele preliminare Comisiei Europene, iar Bruxelles-ul nu a avut până acum nicio obiecţie. Justificarea Budapestei privind încheierea acestui acord este că termenii împrumutului erau mult mai favorabili decât o dobândă de 5,2% la care s-ar fi împrumutat de pe pieţele financiare.

“Putin a făcut o ofertă foarte bună”, spunea şeful de cabinet al premierului Orban, care adăuga că acordul nu este doar un contract economic, ci o înţelegere între două state, “o foarte funcţională căsătorie din interes care devine din ce în ce mai agreabilă”.

Fidesz a preluat de la opoziţia socialistă cea mai grea povară: percepţia unei forţe politice cu simpatii pro-ruse. Liderul opoziţiei şi contracandidatul din primăvară al premierului Orban, Gordon Bajnai, promitea să ducă ţara „într-o direcţie europeană într-un mod paşnic şi calm”. Numai ca această promisiune nu a fost suficientă să atragă electoratul, care pare să fi preferat modul confrontaţional al lui Viktor Orbam de relaţie cu UE.

România, partener strategic al SUA – cu o politică incertă față de Rusia în viitorRomânia, alături de Polonia, este un partener strategic al SUA în regiune, iar atitudinea pro-americană a

autorităţilor de la Bucureşti nu a fost pusă la îndoială. Cel puţin în primul mandat al preşedintelui Traian Băsescu şi a perioadei când PSD se afla în opoziţie. În mandatele actualului președinte, România a avut cea mai pro-americană atitudine.

Anunţând că prioritatea sa de politică externă este axa Bucureşti-Londra-Washington, la începutul preşedinţiei sale, actualul şef al statului a vrut să transmită Europei un mesaj: la vremea aceea, Franţa, Germania, Olanda găseau o serie de mijloace de presiune şi foloseau avertismente referitor la parcurgerea traseului României spre UE.

Treptat, autorităţile de la Bucureşti au înţeles că doar sprijinul Marii Britanii pentru intergrare nu este suficient, nici al Franţei – prieten tradiţional, dar care, în anumite perioade, a fost unul dintre cei mai mari critici şi oponenţi ai României. Şi au învăţat că sprijinul Germaniei este esenţial.

Integrarea deplină în UE şi NATO au devenit obiective naţionale, iar alianţa cu SUA a devenit un parteneriat solid, politic, militar şi se asteaptă şi economic.

Din 2004, declaraţiile tranșante ale unor înalţi oficiali români au acutizat ostilitatea faţă de Rusia, relațiile devenind tensionate odată cu semnarea acordului de amplasare a scutului anti-rachetă la Deveselu, în ciuda opoziției inistente a Moscovei. De-a lungul ultimului deceniu, încercările de normalizare a relațiilor cu Rusia au fost vagi, iar în ultimele luni au fost compromise, cel puțin deocamdată, de criza din Ucraina.

Apartenenţa României la UE şi NATO şi parteneriatul cu SUA au făcut ca orice derapaje democratice interne să fie contracarate şi orice sentiment de insecuritate în regiune să fie atenuat. Atât cancelariile europene, cât şi Bruxelles-ul au reacţionat la criza politică din vara anului 2012, la fel ca și SUA.

Iar criza din Ucraina a creat contextul unor reasigurări din partea SUA și a NATO privind angajamentul de securitate pentru România. Mai mulți soldați americani, amplasarea scutului antirachetă la Deveselu fac ca țara noastră să fie unul dintre avanposturile nord-atlantice în regiune și o fortificație la granița Occidentului.

An al alegerilor prezidențiale, într-o țară în care politica externă este atributul președinteluiContextul politic românesc s-ar putea însă schimba, inclusiv din perspectiva relațiilor cu Rusia.

Alegerile prezidențiale din luna noiembrie vor desemna omul care va face, în următorii 4 ani, politica externă a României – atribut pe care Constituția îl conferă președintelui.

Puterea actuală pare să fie înclinată spre o politică externă mai prietenoasă față de Rusia, susțin unii analiștii. Ei au considerat drept slabă reacția inițială a Guvernului la criza din Ucraina. Autoritățile române, la

nivel guvernamental, arată că parteneriatul cu SUA și relațiile cu statele membre rămân o prioritate a politicii externe românești, cu atât mai mult în acest context regional.

Jocul nuanțelor, precum și experiența țărilor vecine – Bulgaria și Ungaria în relația cu Rusia – așează România într-o zonă de mare sensibilitate politică: noua strategie la Marea Neagră a SUA nu e construită pe jumătăți de măsură.

Bulgaria, calul troian al Rusiei în EuropaBulgaria, la fel ca şi Ungaria, are o relaţie apropiată de Moscova, spre deosebire de celelalte ţări situate

pe falia dintre Occident şi Rusia: Polonia şi România sunt pro-americane şi confrontaţionale faţă de Moscova, în timp ce Turcia cultivă o prietenie rece, în care rivalitatea completează concurența.

Bulgaria traversează o perioadă de tumult politic, începută în vara anului trecut, în care protestele populaţiei faţă de clasa politică s-au întins pe câteva luni de zile.

Considerată, la fel ca şi România, “copilul problematic” al UE, o ţară în care autorităţile convinețuiesc pașnic cu organizaţiile de crimă organizată – care în urmă cu un deceniu detonau maşini în plină stradă şi făceau din ţara de la sud de Dunăre un stat nesigur – Bulgaria a reuşit, cu reforme accelerate şi îndeplinirea condiţionalităţilor să adere la UE în 2007.

Sub atenta monitorizare a Bruxelles-ului asupra justiţiei şi luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate, dar şi cu un protectorat şi investiţii germane după criza economică din anii ’90, autorităţile de la Sofia au reuşit să obţină o normaliate a funcţionării economiei şi democraţiei, în ciuda unor remanenţe ale trecutului.

În ultimul an şi jumătate, instabilitatea a fost mai accentuată: guvernul lui Boiko Borisov, liderul partidului GERB, de centru-dreapta, a fost nevoit să demisioneze în urma protestelor bulgarilor faţă de facturile prea mari la energie pentru consumatorii casnici.

Însă socialiştii ajunşi la putere, în urma imposibilităţii GERB, câştigător al alegerilor, de a face o coaliţie, au scos din nou bulgarii în stradă, după ce l-au desemnat pe Delian Peevski, un controversat parlamentar, cu puternice suspiciuni de corupţie planând asupra sa şi legături cu crima organizată, drept şef al unuia dintre serviciile secrete ale ţării.

Protestele au determinat retragerea numirii acestuia. Bulgarii au continuat însă să îşi manifeste nemulţumirea faţă de întreaga clasă politică.

Rusia – South Stream -Bulgaria. Comisia Europeană, îngrijorată de influența Gazprom la SofiaBulgaria a fost mereu – şi datorită legăturilor slave – apropiată de Rusia, în ciuda unor oscilaţii ale

guvernelor de la Sofia. Documente ale serviciilor secrete germane arată că Bulgaria ar fi “calul troian” al Rusiei în UE, pionul prin care Gazprom poate șubrezi şi submina unitatea Europei în privinţa unei politici energetice.

Guvernul bulgar şi Gazprom au semnat un acord prin care construirea porţiunii bulgăreşti din gazoductul South Stream a fost atribuită unor comapnii ruse, fără licitaţie. Uniunea Europeană, în mod cert conştienă de existenţa acestor înţelegeri, nu a reacţionat până de curând, folosind şi contextul crizei din Ucraina.

Luna trecută, Bruxelles-ul a cerut guvernului bulgar să sisteze lucrările la gazoduct, până când sunt analizate documentele acordului, sub suspiciunea că Bulgaria a încălcat regulile comunitare privind concurenţa pe piaţă.

Atribuirea, fără licitaţie, a unor contracte către o companie rusă, aparţinând unuia dintre apropiaţii lui Vladimir Putin şi aflat, în urma anexării Crimeei de către Federaţia Rusă, pe lista neagră, cu persoanele supuse sancţiunilor, este cercetată de Comisia Europeană şi face Bulgaria pasibilă suportării unor consecinţe legale.

Criza politică internă, combinată cu un atac la stabilitatea sistemului financiar bulgarAceastă situaţie a dus la necesitatea organizării de alegeri anticipate, care vor avea loc în 5 octombrie. În

plus, toată această perioadă de tulburări politice a fost completată de o lovitură primită de două bănci din Bulgaria: retrageri masive de capital, aparent fără niciun motiv, au suscitat temeri referitoare la stabilitatea financiară a ţării.

Banca centrală a Bulgariei a anunțat că există o încercare de destabilizare a ţării prin atacul asupra sistemului bancar şi s-a angajat că va proteja depozitele cetăţenilor.

Banca naţională a preluat controlul, spre sfârşitul lunii iunie, a băncii Corporate commercial Bank, aflată pe locul patru între instituţiile bancare din Bulgaria, după ce retrageri masive de capital au fost impulsionate de relatările presei privind afaceri suspecte ale băncii şi ale acţionarilor principali ai acesteia.

Economiştii şi agenţiile de rating au spus că nu există risc de contagiune, în timp ce filialele din Bulgaria ale băncilor străine au afirmt că operaţiunile lor sunt sigure. Totuşi, asta nu a împiedicat pe bulgari să continue să îşi retragă banii din bănci.

Ministrul de interne afirmă că există o campanie pentru a insufla panica populaţiei, prin mesaje pe internet şi telefonice. Bulgarii, care au mai trecut printr-o situaţie similară şi şi-au pierdut mare parte din economii în criza de la sfârşitul anilor ’90, nu par să fie liniştiţi de asigurările date de autorităţi.

Această problemă pentru sectorul financiar vine pe fondul unei economii fragile şi tot mai multe voci susţin că Bulgaria ar trebui să solicite sprijinul FMI.

Turcia – alianța cu SUA și dansul pe sârmă cu RusiaPremierul turc Recep Tayyip Erdogan este la putere în Turcia de peste un deceniu, iar pe întreaga

perioadă a rămas foarte popular. Un sondaj publicat joi, în vederea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în luna august, arată că si acum, după o serie de evenimente care au pus la îndoială ataşamentul faţă de democraţie al premierului turc, arată că ar câştiga alegerile încă din primul tur, cu 55-56%, la o diferenţă de peste 20 de puncte procentuale faţă de reprezentanţii opoziţiei.

Premierul Erdogan nu şi-a anunţat oficial candidatura pentru prezidenţiale, partidul său AKP îşi va face cunoscut candidatul în 2 iulie, însă nu există îndoială că va candida în primele alegeri în care turcii îşi aleg direct preşedintele.  Un preşedinte cu puteri sporite faţă de situaţia actuală, dar cu prerogative mai reduse decât şi-ar fi dorit politicianul aflat în frunte guvernului de la Ankara.

O economie performantă, dar dezechilibrată și dependentă de fonduri străineDar pentru ca popularitatea lui Tayyip Recep Erdogan să rămână la cote ridicate, are nevoie de o

economie performantă. Turcia este o poveste de succes: începând cu 2001, când autorităţile turce au fost nevoite să ia măsuri pentru redresarea după o cziră bancară. Cu ajutorul FMI.

Ankara şi-a redus cheltuielile, a pus inflaţia sub control, a introdus rata de schimba variabilă, a restructurat sistemul bancar şi a acordat şi garantat o mai mare independenţă băncii centrale şi instituţiilor de reglementare.

În 2002, când AKP a ajuns la putere, a adoptat aceeaşi politică, iar urmarea a fost o dedschidere a dialogului cu UE. În 2005 au început negocierile cu Uniunea Europeană, moment din care investiţiile străine au început să cauteTurcia.

Ţara a cunoscut un boom în infrastructură: reţeaua de autostrăzi a crescut cu mai mult de 16.000 de kilometri, numărul aeroporturilor s-a dublat, iar Turkish Airlines zboară acum în 100 de destinaţii, mai multe decât orice altă companie aeriană din lume.

Totuşi, spun analiştii, Turcia rămâne vulnerabilă pentru că depinde de fonduri străine. Ţara şi economia a fost inundată de banii Statelor Unite, iar asta a ascuns deficienţe structurale. Autorităţile, fără preocuparea pentru finanţare, nu au făcut reforme structurale profunde.

În medie, Turcia a avut o creştere de 5% pe an timp de un deceniu, între 2002 şi 2012. Însă economia sa, spun experţii, este dezechilibrată: Turcia atrage turişti (36 de milioane au fost în 2012), are o bază manufacturieră bine poziţionată pentru exporturi, un sector agricol de 62 de miliarde de dolari, o tradiţie în comerţ şi ambiţia de a deveni un hub energetic, economia se bazează încă pe consumul intern, iar consumul a crescut, pe măsură ce economiile au scăzut, este o analiză a Foreign Policy din primăvara acestui an.

Totuşi, toţi economiştii sunt de acord în a remarca succesul economic al Turciei în comparaţie cu ţările din sudul Europei şi, evident, al celor din Orientul Apropiat. berd estima că în 2014 economia turcă va creşte cu 3,6%, mai puţin decât erau aşteptările, dar mai mult decât ale celor ale vecinilor. Iar poziţia geografică şi uniunea valamă cu UE sunt avantaje competitive de neignorat.

De altfel, obiectivul premierului Erdogan este unul ambiţios: să facă din Turcia o mare naţiune şi o mare putere.  “Secolul XXI va fi secolul Turciei, acesta este obiectivul guvernului”, a spus prim ministrul la un moment dat.

Regimul autoritarist Erdogan, cu risc de radicalizareProblema ar putea fi una politică. În ultimul an şi jumătate, Recep Tayyip Erdogan i-a îngrijorat pe

prietenii şi aliaţii săi occidentali. “Turcia ar trebui să fie un partener important al SUA într-o perioadă de mare instabilitate într-o regiune-cheie a lumii. Tendinţele autoritariste ale premierului îngreunează teribil situaţia”, a afirmat Eric Edelman, fost ambasador american în Turcia, citat de The Economist.

Prim-ministrul turc a atras atenţia în ultima vreme prin emiterea mai multor legi făcute în aşa fel încât să îi ofere protecţie lui şi aliaţilor săi într-un scandal de corupţie care a izbucnit la finalul anului trecut şi care este considerat de analiştii din Turcia drept cel mai mare din istoria ţării.

În decembrie 2013, poliţia a percheziţionat reşedintele mai multor minmiştri şi ale fiilor acestora, după ce au fost făcute publice înregistrări care demonstrau implicarea lor în acte de corupţie. Mai mult, legăturile duceau la premier şi la unul dintre fiii acestuia.

Recep Tayyip Erdogan a acuzat judecători, procurori şi poliţişti că ar fi fabricat aceste înregistrări şi că este o nouă încercare a liderului opoziţiei Fetullah Gulen, un cleric sunnit aflat în exil în SUA, de a destabiliza puterea de la Ankara.

Iar pentru a pune piedici anchetei, premierul a concediat sau transferat sute de magistraţi şi poliţişti. Mai apoi a emis legislaţie care să pună sub un control guvernamental mai sever puterea judecătorească şi serviciile de informaţii şi a luat o serie de măsuri care au limitat libertatea presei şi a internetului. Temporar, a interzis Twitter în Turcia şi a ameninţat că va face inaccesibile reţelele de socializare.

Criticile interne şi internaţionale nu au avut ecou la premierul turc. Şi nu este pentru prima dată. Nici în cazul reprimării protestatarilor din parcul Ghezi, de vara trecută. O mişcare începută de tineri cu viziuni ecologiste, care s-au împotrivit demolării unui parc din Istanbul pentru a se construi pe locul acestuia un centru comercial, s-a transformat într-o revoltă care a polarizat cel mai important oraş al Turciei.

Argumentul premierului Erdogan a fost mereu susţinerea populară de care se bucură: atâta vreme cât votanţii îl sprijină, are dreptul să facă ce vrea, în ciuda opoziţiei, protestatarilor, judecătorilor şi procurorilor, sau a Europei.

Iar testul suprem au fost alegerile locale care au avut loc în Turcia în primăvară. Rezultatul acestora a întărit argumentaţia prim ministrului: 46% dintre turci au votat în favoarea partidului său.

Acest rezultat bun şi plasarea lui în fruntea opţiunilor electoratului, potrivit celor mai recente sondaje , la mare distanţă faţă de posibili contracandidaţi nu mai lasă loc de interpretări, iar analiştii sunt siguri că Recep Tayyip Erdogan va deveni primul preşeinte ales direct de cetăţeni al Turciei.

Dansul pe sârmă cu Rusia: dependență energetică și competiție regionalăCriza din Ucraina şi anexarea Crimeei de către Rusia a pus Turcia într-o poziţie diplomatică sensibilă,

susţin analiştii specializaţi în politica turcă. În balanţă se află angajamentele internaţionale şi parteneriatul cu aliaţii occidentali şi, pe de altă parte, relaţia economică şi politică pe care o are cu Moscova.

Turcia trebuie să îi susţină pe tătarii din Crimeea – care sunt împotriva ocupaţiei ruse. Iar Moscova a dat deja semne de bunăvoinţă: un decret din luna aprilie îi reabilizeată pe tătarii persecutaţi în perioada sovietică şi promite o „renaştere naţională, culturală şi spirituală” a grupurilor minoritare din Crimeea. În plus, companiei Turkish Airways i-a fost permisă reluarea zborurilor în Crimeea din luna iunie.

Moscova are mijloc de presiune asupra Turciei gazele naturale. În 2013, 60% din importurile sale de gaz au fost din Rusia, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Iar in viitorul apropiat, spun experţii, această dependenţă va continua.

Totuşi, Turcia îşi propune să devină un hub energetic. Criza din Ucraina a încurajat UE să caute moduri de reducere a dependenţei faţă de Rusia, iar Ankara are oportunitatea de a-şi extinde rolul ca ţară de tranzit.

Un proiet recent care se va materializa este TAP, care va traversa Tucia şi va transporta 16 miliarde de metri cubi de gaz din Azerbaidjan spre Europa. Iar alte proiecte ar putea apărea, dacă Turcia îşi joacă bine cărţile.

3 iulie, Ziarul Financiar: O fabrică a americanilor de la Ford la Iaşi ar fi fost cel mai bun scut antirachetă al României

România s-a pus sub pavăza militară a Statelor Unite, dar investiţiile americane se lasă aşteptate. O altă situaţie care trebuie lămurită este miliardul de euro dat Bechtel pentru numai 50 de kilometri de autostradă finalizaţi. 

Scutul antirachetă dezvoltat de americani la Deveselu (Olt) este pe cale să devină şi cea mai importantă investiţie americană în România.

Iniţial, scutul necesita investiţii de 400 de milioane de dolari, adică sub un sfert din investiţiile americane directe în România la nivelul lui 2011 (1,4 mld. euro), când se făcea estimarea. Acum, în noul context în care România devine frontieră a unui nou război nedeclarat, dar cu destul background încât să nu lase nimănui iluzia că se poartă cu creionul pe hârtie, „geostrategia“ s-ar putea dovedi mai importantă decât la momentul  parafării deciziei de construire a scutului în România.

O precizare: investiţia în scut ar putea fi mai importantă nu pentru că americanii se gândesc să investească masiv în România în domeniul militar astfel încât ţara să simtă şi economic o astfel de măsură, ci că, tocmai contrar a ceea ce aştepta administraţia de la Bucureşti, investiţiile americane totale aici nu cresc după instalarea scutului american antirachetă. Economiile coloşilor nu au sentimente. În 2003, totalul investiţiilor străine în România era de 9,6 mld. euro, iar America avea investiţii directe de 324 mil. euro, adică 3,4% din totalul investiţiilor străine directe.

Zece ani mai târziu, în 2012, totalul investiţiilor străine în România era de 59 de miliarde de euro, iar investiţiile americane erau de 1,8 miliarde de euro, adică 3,1% din totalul investiţiilor străine în România. Investiţiile străine directe totale au crescut în zece ani de peste şase ori, dar cele americane cu mai puţin, de 5,5 ori. Iar schimburile comerciale româno-americane sunt la un nivel foarte redus, 1,4 mld. euro (sub 2% din schimburile comerciale totale ale României), adică doar cu puţin mai mari decât cu Republica Moldova, o ţară de 3,5 milioane de oameni.

Spre comparaţie, aceeaşi este situaţia şi cu Polonia, de asemenea o ţară unde SUA vor să construiască un scut antirachetă. Aici, la finalul anului 2012 soldul investiţiilor directe străine americane era de 8,1 miliarde de euro, adică 4,5% din soldul total al investiţiilor directe străine.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre ţara vecină Ungaria. Aici soldul investiţiilor directe americane se ridică la 19,3 miliarde de euro, cifră valabilă pentru sfârşitul anului 2012, ceea ce reprezintă aproape 12% din total.

Nu ar fi de mirare ca, în timp, scutul antirachetă dezvoltat de americani la Deveselu (Olt) să devină şi cea mai importantă investiţie americană în România. Iniţial, scutul necesita investiţii de 400 de milioane de dolari adică sub un sfert din investiţiile americane directe în România la nivelul lui 2011 (1,4 milirde de euro) când se făcea estimarea.

Următoarele supercompanii americane au făcut investiţii majore în Ungaria: General Electric, Alcoa, Coca-Cola, Pepsi Co, General Motors, Procter & Gamble, Ford, Citibank, Exxon Mobil, McDonald’s, Burger King, Cisco, Microsoft, Oracle, Johnson & Johnson, Pfizer, Dow Chemical, iar acestea sunt doar câteva.

Americanii în România

În România există 3.900 de firme cu acţionariat american. Acestea au raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 15,8 mld. lei (3,6 mld. euro) şi un profit de 685 mil. lei (156 mil. euro). Companiile americane au în România 40.300 de angajaţi.

Dar între timp România a intrat în NATO, a acceptat baze americane aici (la Constanţa), a acceptat scutul american antirachetă, cu tot ceea ce înseamnă el, în primul rând o relaţie execrabilă cu Rusia - ţară în care România exportă de 1,4 mld. euro, cât întreg volumul schimburilor comerciale româno - americane. Doar că investiţiile americane nu au crescut, ceea ce infirmă teza, destul de pitorească de altfel, că investiţiile vor veni de vreme ce ele sunt apărate de un scut american. 

De ce nu cresc investiţiile? Cea mai simplă explicaţie este aceea de oportunitate. Doar că „oportunitatea“ este un termen mereu tradus în funcţie de ora la care se trezeşte fiecare. Un ambasador al Marii Britanii în România, Martin Harris, a explicat când a vorbit de investiţiile reduse ale Regatului Unit aici, că România este departe de Londra şi, prin tradiţie, nu am avut relaţii comerciale. Altfel spus, obişnuinţa ceaiului de la ora 5 funcţionează şi în afaceri. Americanii nu ar zice niciodată asta.

Ei recită o suită de fraze din care nu lipsesc cuvinte ca „predictibilitate“, „tratament egal“, deşi sunt mai egali decât toţi dacă socoteşti de câte ori au fost primiţi la Palatul Victoria în ultimii ani sau după câte ajutoare de stat primesc companiile americane.

În ultima vreme au revenit în discursul lor fraze precum  „stat de drept“ sau „respectarea regulilor democraţiei“. Ele exprimă o îngrijorare formulată public şi explicit, dar este greu de cuantificat cât este ea de reală şi este şi mai greu de cuantificat efectul ei practic.

Formal, şi oamenii politici ascultă ce spun reprezentanţii SUA la Bucureşti, gândind, probabil, că un diplomat are un mandat pe care îl onorează şi nu este bine să te pui rău cu americanii. Nu există om politic român din epoca postrevoluţionară care să nu fi dorit să-şi apropie ambasada SUA de la Bucureşti, prima verigă în lanţul complex al unei întâlniri la vârf cu reprezentanţii administraţiei americane. Unii preşedinţi sau candidaţi prezidenţiali au lăsat să se înţeleagă chiar că sunt binecuvântaţi de Casa Albă într-un demers al lor oarecare, dar niciodată nu am ştiut dacă e capriciu sau adevăr.

Relaţiile între România şi SUA, atât cât le putem privi din public, sunt însă foarte bune şi ele sunt încărcate pozitiv, fără îndoială, de complicata istorie de aici. Cu toţii am avut bunici care i-au aşteptat pe americani acum 70-60 de ani. Azi, într-o mai puţin complicată istorie (chiar dacă criza ucraineană este gravă, un război cu Rusia este încă de neimaginat), primim garanţii ferme de securitate din SUA.

Este foarte bine că avem aceste garanţii, dar parcă ele nu prea ne trebuiau acum. Sau  nu în acest fel, al întăririi unei prezenţe militare. Un nivel al investiţiilor americane în România de 10- 20 de ori mai mare decât acum ar fi fost o garanţie mai puternică pentru securitatea României decât baza militară de la Kogălniceanu. O fabrică Ford la Iaşi ar fi fost un scut antirachetă mai bun decât cel de la Deveselu. În fond, Rusia este greu de sancţionat pentru derapajele ei pentru că ţările Alianţei Nord-Atlantice ţin foarte mult la investiţiile pe care le-au făcut în această ţară.

Mizele sunt mari în România, atât pentru americani, cât şi pentru români, dovadă fiind faptul că rezervele de gaze naturale din Marea Neagră ale României s-au dovedit foarte tentante pentru Exxon Mobil, un colos petrolier american şi printre puţinii străini cărora li se permite exploatarea acestor resurse. De asemenea, fondul american de investiţii Franklin Templeton deţine şi tranzacţionează, prin Fondul Proprietatea, acţiuni la cele mai valoroase companii energetice de stat ale României.

Însă până acum businessul american s-a făcut remarcat în România mai ales prin două chestiuni controversate, gazele de şist şi aurul. Grupul Chevron a ieşit în evidenţă prin explorarea gazelor de şist la Pungeşti, unde-şi continuă activitatea în pofida opoziţiei populaţiei. Iar aurul de la Roşia Montana este râvnit de Gabriel Resources, o companie canadiană, dar care are în spate banii unor investitori americani puternici precum John Paulson şi Thomas Kaplan.

Un alt minus este „afacerea“ Bechtel, în care România a plătit 1,4 mld. euro pentru doar 52 km de auto-stradă finalizaţi, o situaţie care umbreşte relaţiile dintre cele două state.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2014

4 iulie, Jurnalul.ro: Cum luptă grecii contra privatizării? Taie curentul electric, în plin sezon turistic!

În plin sezon turistic, Grecia se pregăteşte să-şi dezgheţe produsele din congelatoare şi să stea la lumina lumânării, căci angajaţii companiei de stat din domeniul electricităţii DEI (PPC) au lansat o grevă de 48 de ore pentru a protesta faţă de planurile guvernamentale de privatizare a companiei !

De joi, în mai multe regiuni ale ţării au fost înregistrate întreruperi ale curentului electric. Deşi nu se aşteaptă ca greva să provoace o pană de curent la nivel naţional, majoritatea zonelor ţării vor fi lipsite de curent la un anumit moment al zilei.

Statul deţine 51% dintre acţiuni la compania care a procedat deja la întreruperi ale curentului electric în mai multe oraşe de provincie, dar nu şi în insulele turistice şi marile oraşe, potrivit unei liste a regiunilor afectate pe care a dat-o publicităţii. Deocamdată !

Protestul a fost declanşat de principalul sindicat al operatorului Genop-DEI, din cauza a ceea ce numeşte “vânzării bunului public şi jefuirii bogăţiilor naţionale”.

Premierul grec Antonis Samaras, al cărui Guvern de coaliţie, condus de conservatori, a fost forţat să întreprindă reforme dureroase sub auspiciile acordurilor de salvare internaţionale, a declarat că va merge înainte cu privatizarea.

Ministrul Mediului şi Energiei, Yannis Maniatis, a dat asigurări la postul de radio Skai că “toate procedurile necesare vor fi iniţiate pentru a se putea evita o pană totală în ţară, unde temperaturile au atins şi depăşit 34 de grade”.

Parlamentul urmează să se pronunţe cu privire la vânzare săptămâna viitoare, proiectul de lege privind crearea unei companii private care să deţină controlul asupra a 30% dintre uzinele sau minele DEI urmând să fie votat în procedură de urgenţă într-o şedinţă specială.

Decizia se înscrie în cadrul programului privatizării companiilor publice, impus de troica creditorilor – UE, BCE şi FMI – şi de problemele pieţei energetice, dominate de decenii de DEI.

Alexis Tsipras, liderul principalului partid de opoziţie al Stângii radicale Syriza, a solicitat un referendum privind această privatizare, apreciind că vânzarea DEI este o “crimă naţională şi economică”.

Protestele nu sunt doar la adresa “suprimării a mii de locuri de muncă”, a afirmat acesta miercuri, în cadrul unei vizite la o unitate a DEI din Amyntaio. “Este vorba, de asemenea, despre o chestiune de securitate energetică a ţării”, a precizat Tsipras. (I.D)

 4 iulie, marketwatch.ro: Proiectul PROMETEU reprezintă cea mai nouă direcţie de acţiune a

ICPE-CA, prin intermediul căreia institutul va reuşi să-şi extindă aria de acoperire a domeniilor de cercetare multidisciplinare şi să-şi consolideze poziţia de lider şi promotor al progresului în inginerie electrică, bazat pe inovare.

Graţie proiectului PROMETEU, ICPE-CA va contribui atât la îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei activităţii de cercetare-dezvoltare la nivel naţional, cât şi la punerea în practică a Planului strategic european privind tehnologiile energetice.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a reuşit să se impună rapid, în ultimul deceniu, drept una dintre cele mai competitive entităţi de CD din ţară, graţie strategiei sale bazate pe inovare şi multidisciplinaritate şi datorită concentrării constante pe domeniul cercetării aplicative. Pentru a-şi putea menţine şi consolida statutul de promotor al progresului în inginerie electrică, ICPE-CA a investit constant în extinderea şi modernizarea infrastructurii de cercetare. Cel mai recent demers făcut de către institut în acest sens este demararea proiectului „Infrastructura pentru promovarea competitivității prin inovare în inginerie electrică destinată creşterii durabile a securității energetice – PROMETEU“. Proiectul, cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, se desfăşoară prin intermediul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivității Economice“ (POS CCE), Axa prioritară 2 – Competitivitate prin Cercetare-Dezvoltare şi Inovare CDI, Operațiunea 2.2.1, Aria tematică – Energie, şi este axat pe dezvoltarea unui portofoliu de opţiuni inovative, durabile şi eficiente în domeniul energetic.

Prioritate la nivel europeanCercetarea şi inovarea în domeniul energiei reprezintă una dintre direcţiile principale promovate la nivel

european, înscriindu-se în Strategia Europa 2020, prin care Uniunea Europeană încurajează dezvoltarea tehnologiilor şi mijloacelor mai sigure de producţie a energiei, precum şi proiectarea ecologică a produselor electrice, pentru atingerea unui nivel superior de eficienţă energetică.

Planul strategic european privind tehnologiile energetice (SET) a stabilit pentru 2020 drept prioritare tehnologiile cele mai relevante în materie de energie şi climă: energia eoliană, energia solară, reţelele de energie electrică, captarea şi stocarea carbonului, bioenergia, energia nucleară, pilele de combustie, materialele stocatoare de hidrogen, eficienţa energetică. Pentru toate aceste sectoare, iniţiativele industriale europene au stabilit zone prioritare de cercetare şi inovare prin foi de parcurs tehnologic (inclusiv o foaie de parcurs dedicată materialelor).

Beneficiile proiectuluiStrategia ICPE-CA privind tehnologia şi inovarea în domeniul energiei, aplicată prin cele trei

departamente principale de cercetare ale institutului, este în conformitate cu politica energetică a României, iar prin demararea proiectului PROMETEU, de extindere a cercetării în domeniul ingineriei electrice spre domeniile

de eficienţă şi securitate energetică, se aliniază liniilor promovate prin documentele de politică energetică în cadrul SET.

Prin intermediul proiectului, ICPE-CA urmăreşte dezvoltarea unui portofoliu de opţiuni inovative în domeniul energetic, durabile şi eficiente din punct de vedere al costurilor, obiectivele specifice fiind:

• Dezvoltarea unei infrastructuri performante prin completarea dotărilor la nivelul laboratoarelor existente şi crearea de noi laboratoare în domeniul energiei; 

• Consolidarea capacităţii administrative de susţinere şi derulare de noi activităţi de cercetare;• Întărirea resurselor umane în domeniul cercetării în sectorul energetic.

„Proiectul PROMETEU este la fel de important ca şi proiectul PROMIT, finanţat în 2009 prin programul POS-CCE, Axa prioritară II, domeniul de intervenţie 2.2.1.

Dacă PROMIT a asigurat infrastructura pentru Departamentul de Materiale Avansate, PROMETEU va asigura dezvoltarea infrastructurii existente, prin modernizare şi achiziţii noi, a «Departamentului Eficienţă în Conversia şi Consumul de Energie» (ECCE), departament care constituie pilonul central al activităţii institutului“, ne-a explicat dr. ing. Elena Enescu, director tehnic ICPE-CA. 

4 iulie, noi.md: Bulgaria spera sa continue lucrarile de constructie a gazoductului South StreamBulgaria speră să continue lucrările de construcţie la conducta de gaz South Stream peste cîteva

săptămîni după ce va primi explicaţiile corespunzătoare din partea Comisiei Europene. Declaraţia aparţine ministrului bulgar de Externe, Kristian Vigenin, şi a fost făcută în timpul vizitei sale la Belgrad.

Diplomatul a confirmat că gazoductul are o importanţă crucială pentru securitatea energetică a Europei de Sud-Est. Şi ministrul sîrb de Externe, Ivica Dacic, a făcut o declaraţie similară. Şeful diplomaţiei de la belgrad a subliniat că realizarea proiectului este o chestiune ce ţine de securitatea energetică, şi nu de relaţiile cu Moscova.

„Serbia ar pierde foarte mult din punct de vedere economic şi energetic, în cazul în care ar înceta construcţia South Stream. Comisia Europeană nu oferă nicio alternativă”, a subliniat Ivica Dacic.

4 iulie, energynomics.ro: Romania are nevoie de curaj si imaginatie pentru a deveni un jucator international

Romania posedă aproape toate ingredientele necesare pentru a deveni un jucător puternic pe piața internațională de petrol și gaze. Aceasta este concluzia mesei rotunde organizate de energynomics.ro și CMS pe 25 iunie, în cadrul FOREN 2014.

Pentru marile companii de stat – precum Romgaz – asocierile cu giganții internaționali (OMV, Exxon) reprezintă oportunități excelente pentru a pregăti viitoare mișcări pe piețele externe, a apreciat  Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale, reprezentant special al Guvernului României pe probleme de securitate energetică. De ce nu au demarat deja asemenea proiecte? “Cred că Romgaz și-a pierdut curajul și imaginația; nu cred că și-a pierdut și competența”, a declarat Mihnea Constantinescu.

În plan european, România este deja aproape complet aliniată la reglementările europene, a explicat Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Procesul de liberalizare a prețurilor la energie este încă un pas important în atragerea unor noi companii puternice în România, iar cuplarea piețelor de electricitate va face, în scurt timp, ca piața locală să participe direct și constant la fluxurile regionale de energie. În plus, armonizarea reglementărilor în UE, inclusiv printr-un organism unic de reglementare în energie (ACER), va permite României să participe alături de celelalte state comunitare la producția și schimburile de energie.

Toți speakerii au insistat asupra faptului că după o istorie de peste 150 de ani, industria de petrol și gaze din România are în continuare un potențial foarte ridicat. Stabilitatea și predictibilitatea politicilor fiscale sunt condiții minimale pentru a atrage noi investiții, a subliniat Varinia Radu, partener CMS și șef al diviziei de petrol și gaze pe Europa Centrală și de Est. În condițiile în care rata de declin a zăcămintelor existente este foarte ridicată, sunt esențiale noi operațiuni de explorare, inclusiv pentru valorificarea resurselor de gaze naturale de mare adâncime. Varinia Radu s-a mai referit la importanța strategică a unei bune poziționări a României în noul context geopolitic creat de criza din Ucraina.

În fapt, România este în poziția privilegiată de a putea deveni furnizor de stabilitate energetică pentru vecinii săi, a apreciat Iulian Iancu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei și președintele Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților din Parlamentul României. În contextul regional tot mai tulbure, cu riscuri privind aprovizionarea cu energie a Europei centrale și de Est, potențialul productiv al României și capacitățile de interconectare sunt tot atâtea oportunități pentru companii și puncte de interes din partea decidenților politici de la Bruxelles.

Poziționarea geografică este un avantaj menționat și de Andrew Clark, președinte al companiei Prospecțiuni SA. “Noi suntem învățați să funcționăm pe 3-4 fusuri orare, iar amplasarea României deschide posibilități interesante în zone georgrafice cu mare potențial, precum Africa, Marea Mediterană, Orientul Mijlociu, Rusia sau Asia Centrală”, a afirmat Andrew Clark. La aceasta, companiile interesate de extindere internațională trebuie să adauge o standardizare a serviciilor oferită și căutarea activă a parteneriatelor cu companii locale din piețele vizate. “E mai bine să ai 50 sau 40% din ceva, decât 100% din nimic!”.

România mai are avantajul unui bazin larg de companii de servicii pentru industria de petrol și gaze, dar și de oameni calificați în acest domeniu. John Fitzpatrick, partener corporate internațional în cadrul CMS Cameron McKenna, a subliniat că, dată fiind tradiția industriei locale de petrol și gaze, România poate oferi specialiști bine pregătiți. În plus, el a adus argumente pentru importanța Turciei, din perspectiva poziționării acestei țări ca punct de întâlnire a consumului și a producției de petrol și gaze.

Dezbaterea CMS despre petrol și gaze: “Construind viitorul – România ca jucător internațional” , organizată energynomics.ro și CMS, a oferit unei asistențe de peste 60 de persoane oportunitatea de a discuta și dezbate temele de perspectivă pentru industrie. Au asistat la prezentări și au participat la discuții reprezentanți ai companiilor AB Energy Romania, Alconex, Amromco Energy, Axpo Energy Romania, Conpet, DSV Solutions Romania, Eco Solution, Energoutilaj SA, Eneria SRL – Caterpillar Power Systems, Expert Petroleum, Geomed Impex 2002, Honeywell Romania, Hunt Oil Company, MOL Romania Petroleum Products, OMV Petrom, OTTO GAZ, Star Storage, Transenergo, Transgaz, Zeta Petroleum, precum și ai asociațiilor ACUE (Federația Patronală a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie), AMCHAM (American Chamber of Commerce in Romania), CIS (Consiliul Investitorilor Straini), FPEN (Federatia Patronala Energia), IRE (Institutul Roman al Energiei), ROEC (Romania Energy Center), Societatea Romana de Mentenanta, SUNE (Asociatia patronala surse noi de energie) și ai ambasadelor Marii Britanii, Federației Ruse și Ungariei.

4 iulie, Jvj.ro: Paducel joaca la miza mare. Vrea 250 de tineri la Mina LoneaPolitician cu state vechi, primarul orasului Petrila, Ilie Paducel, aplica in politica reguli care

functioneaza in jocul de poker. Dupa ce la Mina Lonea s-au facut deja angajari, edilul ridica miza de mai multe ori. El vrea acum 250 de tineri in abatajele Minei Lonea."In data de 26 iunie am fost primit la Guvernul Romaniei, in audienta la premier. Cea mai importanta problema pentru care m-am dus si pentru care voi insista si in continuare impreuna cu colegii mei este problema angajarii tinerilor la Mina Lonea, o mina care a ramas pe program de dezvoltare. Am insistat si voi insista pentru angajarea a cel putin 250 de tineri si fac precizarea ca nu intamplator am ales aceasta cifra, pentru ca in 2013 s-au pensionat aproximativ 100 de salariati de la Mina Lonea, in 2014 vor fi 120, iar in 2015 cam 115. Deci, peste 300 de salariati s-au pensionat, ori vor fi pensionati pana la finalul lui 2015. Trebuie spus un lucru foarte important: Mina Lonea are capacitati de productie disponibile unde se poate plasa acest efectiv, are asigurat si poate asigura securitatea personalului si zacamantului, are conditii ca sa dea productie si, poate cel mai important: are cea mai buna huila energetica din

Valea Jiului! Aceste lucruri le-am prezentat d-lui ministru Nita si d-lui Nicolescu. Ii rog si prin intermediul presei, precum si pe conducerile SNIMVJ si CEH, sa inteleaga ca, copiii fostilor mineri si copiii cetatenilor din Petrila au nevoie de locuri de munca si este pacat - daca atata timp nu s-au creat alternative de munca in orasul nostru, disponibilizandu-se peste 9.000 de suflete. Ca parere personala si in atentia celor care fac criteriile de angajare,se poate pune nu doar zece clase obligatorii, ci si cu opt clase, in subteran se poate lucra si cu opt clase, bineinteles cu respectarea normelor de munca", a declarat primarul Paduce, intr-o conferinta de presa. 

Postare pe profil Facebook la Monitorul Oficial Gratuit

 Hotarire pentru modificarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului pentru numirea in functie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012.

Modificarea priveste data, locul, tematica si bibliografia concursului.

- Ordonanta urgenta privind modificarea si completarea Legii petrolului nr. 238/2004.

Actul normativ a fost adoptat in vederea consolidarii securitatii energetice prin diversificarea surselor si a rutelor de aprovizionare cu gaze naturale.

Postare pe profil Facebook la Agora.mdMinistrul de externe din Bulgaria, Kriastian Vigenin, a confirmat că această conductă este foarte

importantă pentru securitatea energetică a sud-estului Europei și a menționat că la câteva săptămâni după ce a primit anumite clarități din partea Comisiei Europene, Bulgaria va continua să lucreze la construcția conductei, scrie ria.ru.

„Serbia va avea mult de pierdut din punct de vedere economic și energetic, în cazul în care construcția „South Stream” va fi stopată. Comisia Europeană nu propune însă nici o alternativă”, a declarat vice-premierul Serbiei Ivica Dacic. Potrivit acestuia, Serbia mizează pe tranzitul de gaze efectuat prin „South Stream”, astfel ca în viitor să primească sute de milioane de EUR.

Proiectul „South Stream” trece prin sudul Mării Negre și Europa Centrală. El are ca scop diversificarea rutelor de export a gazului rusesc spre Europa. Pentru a realiza partea terestră a traseului, Rusia a semnat acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Slovenia, iar construcția a început în data de 7 decembrie 2012 în apropierea orașlui Anapa.

Darea în exploatare a primei porțiuni este preconizată pentru sfârșitul anului 2015, per total vor fi construite patru porțiuni cu o lungime mai mare decât 930 km fiecare.

Barierele au apărut la începutul lunii iunie în Bulgaria, când premierul Plamen Oreșarski a ordonat stoparea lucrărilor pentru o consultare cu Comisia Europeană. El a făcut această declarație după întâlnirea cu senatorii americani, printre care se afla și John McCain. Anterior, Comisia Europeană a anunțat Bulgaria că această contrucție nu se desfășoară conform normelor stabilite de UE, în special în privința concursului pentru constructorul și operatorul secțiunii bulgare a conductei.

Postare pe profil Facebook la RawIndustria de exploatare a gazelor de sist se confruntă cu o contestare socială vehementă, încărcată de

emoții și temeri... În orice caz, 2014 va fi un an al clarificării privind acceptabilitatea socială a gazelor din argile gazeifere

(GDS) în România. În scenariul de rezistență socială minimă și în care forajele exploratorii vor fi confirmat prezența resurselor, gazele de șist românești vor intra pe piață către anul 2020. Între timp, fără

îndoială,tehnologia fracturării hidraulice va deveni mult mai puțin controversată ecologic.

4 iulie, Capital: Germania vrea să interzică gazele de şist până în 2021Guvernul german vrea să interzică exploatarea gazelor de şist, cel puţin până în 2021, şi de

asemenea să reglementeze mai strict recursul la fracturarea hidraulică, potrivit unui proiect elaborat de doi miniştri din guvernul condus de Angela Merkel consultat de AFP.

'Proiectele de fracturare pentru exploatarea gazelor de şist la adâncimi de peste 3.000 de metri vor fi interzise' explică ministrul german al Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel şi colega sa de la Mediu, Barbara Hendricks, într-o scrisoare trimisă deputaţilor din PartidulSocial  Democrat, din care fac parte şi cei doi miniştri, în care aceştia încearcă să detalieze principalele puncte ale viitorului  act legislativ.

Oficialii germani afirmă că 'iau în serios îngrijorările populaţiei cu privire la fracturarea hidraulică', adăugând că 'protejarea sănătăţii şi a apelor potabile are o prioritate absolută'.

Proiectul de lege pare să închidă calea fracturării gazelor de şist, pentru ca efectele acestei tehnologii asupra mediului înconjurător să poată fi analizate mai întâi. Urmează ca în anul 2021 să fie elaborat un raport cu privire la situaţia cunoştinţelor şi tehnologiile pentru ca legislatorul să se aplece din nou asupra legii.

 Fracturarea hidraulică este singura tehnică disponibilă în acest moment pentru a extrage gazele de

şist. Potrivit activiştilor de mediu, această tehnică ce constă în a injecta în roci, la înaltă presiune, cantităţi enorme de apă cu nisip şi aditivi pentru a elibera gazele poate polua pânzele freatice, fragiliza solul şi chiar favoriza seismele.

În schimb industria germană, în frunte cu industria chimică, militează pentru a da o şansă gazelor de şist. Potrivit companiilor, Europa are şansa de a urma modelul SUA şi a reduce costurile energetice. 'Avem nevoie de gazele de şist pentru a asigura 100% din aprovizionarea energetică a Germaniei timp de 10 ani, probabil chiar pentru o perioadă mai mare', a declarat directorul grupului BASF, Kurt Bock.

În România, compania Chevron a început luna trecută activităţile de foraj la sonda de explorare din apropierea satului Siliştea, comuna Pungeşti, din judeţul Vaslui. Reprezentanţii companiei petroliere afirmă că Chevron va monitoriza calitatea apei înainte, în timpul şi după finalizarea operaţiunilor de foraj. Rezultatele acestor teste vor fi puse la dispoziţia autorităţilor din domeniu.

La finele lunii aprilie, premierul Victor Ponta declara că în România nu vor fi exploatate gaze de şist în următorii cinci ani, adăugând însă că este important ca România să-şi asigure independenţa energetică din producţie internă şi cu respectarea celor mai înalte standarde de mediu.

4 iulie, incomod-media.ro: COLABORARE: Austriecii ne dezvaluie sursele de finantare a investitiilor in domeniul energetic

Ambasada Austriei la Bucuresti a gazduit in premiera pentrutara noastra seminarul cu tema "Austrian Business Circle - investitiile in domeniul eficientei energetice pentru sectorul public si privat din Romania", care a urmarit informarea in ceea ce priveste noua lege privind Planul National de Actiune

pentru Eficienta Energetica. Numarul participantilor a depasit 70, interesul acestora fiind, pe langa intensificarea relatiilor economice dintre Austria si Romania, identificarea unor noi oportunitati bilaterale de afaceri. Subiectele abordate in cadrul seminarului au vizat, prin Daniel Marcu, Directorul Agentiei Economice Austriei Inferioare si Rudolf Lukavsy, atasatul economic al Ambasadei Austriei, tocmai acest aspect. Reprezentatnii Ministerului Economiei si ai unor firme de consultanta au prezentat situatia fondurilor structurale si posibilitatile de finantare a proiectelor de eficienta energetica pentru perioada 2014 - 2020. Prin intermediul ROSENC - Centrul de Energii Sustenabile din Romania si al unor importante institutii financiare si agenti economici de renume mondial s-au abordat posibilitatile de finantare prin fondurile BERD, prin finantarile acordate de bancile cu profil comercial sau prin organisme de specialitate cum ar fi ESCO - Energy Service Companies. Beneficiind de o experienta considerabila in domeniul eficientei energetice, al energiilor

regenerabile si al politicilor de mediu aplicate in segemntul economic si industrial, firmele austriece prezente la seminar au oferit o introspectie a celor mai recente tehnologii si procese in domeniile mentionate, know-how-ul austriac fiind unul dintre cele mai pliabile pe piata de resurse energetice a Romaniei, fapt certificat si de multitudinea de relatii si contacte de afaceri care s-au stabilit atat de partea romana, cat si de cea austriaca in decursul acestei intruniri. Invitatii

speciali ai evenimentului au fost deputatul Iulian Iancu, presedinte al Comisiei pentru Industrii si Servicii din Camera Deputatilor, Corneliu Radulescu, director general al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) si parlamentarul Silvia Vlasceanu, director executiv al Federatiei Patronale a Asociatiei Companiilor de Utilitati din Energie si Dl George Guran ca reprezentant al Ministerului Economiei, Departamentul pentru Energie. Un alt focus al evenimentului a fost intrunirea firmelor romanesti si austriece, cu interese economice in segmentul eficientei energetice si al mediului inconjurator.

20.

4 iulie, www.expresmagazin.ro: Ponta se laudă la Londra că statul pierde controlul la Electrica, vânzând 51% din companie. Cum rămâne cu independența energetică

Deși actuala putere trâmbițează pe unde apucă faptul că tot ce întreprinde, dar și măsurile viitoare privind exploatarea gazelor de șist, de pildă, are ca scop dobândirea de către România a independenței energetice.

Cu toate acestea, cele mai profitabile companii de stat din energie sunt privatizate pe bandă rulantă, fără nicio opoziție. A venit rândul companiei Electrica să fie vândută.

Două aspecte sunt de semnalat în acest caz – că statul pierde controlul asupra companiei, vânzând pachetul majoritar și că se laudă că nu a fost vândută unui investitor ci a fost listată la bursa, deci va fi o vânzare transparentă și corectă.  Acest lucru este vândut ca un mare success pentru care întreaga Românie ar trebuie să tresară.

Electrica este una dintre cele mai profitabile companii de stat în care nu era nevoie de investiții majore, ci doar de cheltuili pentru întreținere.

De remarcat că nici o societate cu pierderi nu intră în vizorul guvernului Ponta.Ca spectacolul să fie total, o delagție din România în frunte cu premierul Victor Ponta şi ministrul

delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a participat vineri la listarea companiei Electrica pe Bursa din Londra, pe care statul vrea 390 de milioane de euro pe 51% din acţiunile companiei. Adică preț de vreo 3-4-5 grădinițe și bazine. Electorale, firește.

În perioada 16-25 iunie, statul român a oferit 177 milioane noi acţiuni Electrica urmând ca, după vânzare, participaţia statului să se reducă la aproximativ 48,8%.

Per total, Guvernul spera sa stranga cel putin 435 de milioane de euro din listarea a 51% dintre actiunile Electrica.

Postare pe profil Facebook la Pentru Apa Curata si Contra Fracturare HidraulicaIn 2012, Traian Basescu a declarat ca in 2015-2017 se estimeaza ca va incepe exploatarea zacamantului

de gaze din Marea Neagra, moment de la care Romania va putea fi independenta energetic.

Declaratia a fost facuta in contextul vizitei pe nava de foraj marin Deepwater Champion a companiei ExxonMobil.

Postare pe profil Facebook la TV Pungesti

Ponta se laudă la Londra că statul pierde controlul la Electrica, vânzând 51% din a- Victor Ponta a deschis şedinţa Bursei de la Londra P2 

VIDEO http://youtu.be/MRvlVhSxY0I

Falsa independenţă energetică a României

Ce ar trebui să facă numitele autorităţi, pentru a asigura mult-trâmbiţata independenţă energetică a României? Înainte de toate, trebuie să naţionalizeze tot ce s-a înstrăinat: petrolul şi gazele naturale din subsolul ţării, ale ţării trebuie să rămână. Acestea nu trebuie vândute, ci păstrate pentru consumul intern şi consumate cu chibzuinţă. Prin atingerea unui echilibru optim al consumurilor de energie (electrică, termică, gaze naturale, combustibil solid), prin utilizarea formelor de energie neconvenţională acolo unde este posibil. Trebuie folosite aceste energii cu precădere în producţia bunurilor care asigură consumul intern şi - mai ales - exportul. Iar importurile de petrol şi gaze să fie făcute la nivelul cantităţilor strict necesare. Şi în contrapartidă cu exporturile.

"Potrivit Raportului DeGolyer & MacNaughton, la finele lunii iunie 2013, Romgaz deține rezerve dovedite nete de 62,1 miliarde metri cubi de gaze naturale și rezerve probabile nete de 13,2 miliarde metri cubi de gaze naturale.

Societatea a încheiat o serie de parteneriate și alte acorduri de operare în comun pentru explorarea și dezvoltarea unor perimetre concesionate atât în străinătate, cât și în România, cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited ('ExxonMobil'), OMV Petrom S.A. ('OMV Petrom'), Lukoil, Vanco, Amromcosi Schlumberger Logelco Inc. ('Schlumberger').

Procesul de Ofertă Publică Secundară Inițială de vânzare a 15% din capitalul social al S.N.G.N. Romgaz S.A. a fost intermediat de Sindicatul de Intermediere format din Goldman Sachs International, Erste Group Bank AG, Banca Comercială Română și Raiffeisen Capital&Investment.

Departamentul pentru Energie din Ministerul Economiei va derula, în anul 2014, procese de vânzare de acțiuni prin metode specifice pieței de capital la companiile deținute de stat din sectorul energetic, astfel: S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. (ofertă publică primară: 15%), S.C. D.F.E.E.Electrica S.A.(ofertă publică primară — pachet majoritar) și Complexul Energetic Oltenia (ofertă publică primară: 15%)." AGERPRES

Deși actuala putere trâmbițează pe unde apucă faptul că tot ce întreprinde, dar și măsurile viitoare privind exploatarea gazelor de șist, de pildă, are ca scop dobândirea de către România a independenței energetice.

Cu toate acestea, cele mai profitabile companii de stat din energie sunt privatizate pe bandă rulantă, fără nicio opoziție. A venit rândul companiei Electrica să fie vândută.

Două aspecte sunt de semnalat în acest caz – că statul pierde controlul asupra companiei, vânzând pachetul majoritar și că se laudă că nu a fost vândută unui investitor ci a fost listată la bursa, deci va fi o vânzare transparentă și corectă. Acest lucru este vândut ca un mare success pentru care întreaga Românie ar trebuie să tresară.

Electrica este una dintre cele mai profitabile companii de stat în care nu era nevoie de investiții majore, ci doar de cheltuili pentru întreținere.

De remarcat că nici o societate cu pierderi nu intră în vizorul guvernului Ponta.

Ca spectacolul să fie total, o delagție din România în frunte cu premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a participat vineri la listarea companiei Electrica pe Bursa din Londra, pe care statul vrea 390 de milioane de euro pe 51% din acţiunile companiei. Adică preț de vreo 3-4-5 grădinițe și bazine. Electorale, firește.

În perioada 16-25 iunie, statul român a oferit 177 milioane noi acţiuni Electrica urmând ca, după vânzare, participaţia statului să se reducă la aproximativ 48,8%.

Per total, Guvernul spera sa stranga cel putin 435 de milioane de euro din listarea a 51% dintre actiunile Electrica.

5 iulie, Ziarul Financiar: Exemplul Belgiei pentru independenţă energetică: cooperativele de energie regenerabilă la care oricine poate participa

Oficialităţile europene se uită la exemplul Belgiei, care a înfiinţat cooperative energetice, pentru a mări independenţa energetică a Uniunii Europene (UE), dar şi pentru a reduce emisiile de carbon din atmosferă, scrie EurActiv.

UE a cheltuit anul trecut aproape 1,25 miliarde de euro pe zi pe importurile de energie, potrivit celor mai recente estimări ale  Comisiei Europeane. Preţul este cu atât mai mare cu cât Rusia, pricipala sursă externă de energie a Europei, îşi foloseşte resurseleca armă geopolitică.

În Belgia şi în multe alte localităţi din nordul Europei locuitorii au luat producţia de energie pe cont propriu şi au creat proiecte de investiţii la care oricine poate deveni acţionar.

“Aceasta este o oportunitate pentru cetăţeni. Producţia de energie vine aproape de ei”, a spus Dirk Vansintjan, coordonatorul Ecopower, o cooperativă belgiană de energie regenerabilă.

Cooperativa, finanţată parţial de UE, încearcă să stimuleze investiţiile cetăţenilor în domeniul energiei regenerabile şi permite oricui să cumpere acţiuni şi, prin urmare, să devină un membru al proiectului. Ecopower are aproape 37.000 de membri, deţine 11 turbine eoliene, trei instalaţii hidroelectrice  şi 270 de panouri solare.

“Observăm un mare potenţial în acest model. Acesta încurajează acceptabilitatea”, a spus Adrien Bullier, care lucrează în Agenţia Executivă a Comisiei Europene pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Membrii care se angajează să facă parte din cooperativele de energie regenerabilă (REScoop) sunt motivaţi de dorinţa de a combate schimbările climatice şi încearcarea de a deveni “cetăţeni etici”, care îşi produc propria energie cu emisii reduse de carbon.

Comisia Europeană a propus recent o serie de obiective referitoare la mediul climatic şi domeniul energetic pentru anul 2030, care include reducerea cu 40% a emisiilor de carbon, comparativ cu nivelurile din 1990, şi o ţintă de creştere de 27% a surselor de energie regenerabilă. Belgia s-a angajat la rândul său să reducă emisiile de carbon cu 80-95% până în 2050.

"Comisia Europeană are o atitudine pozitivă faţă de producţia de energie în comun, întrucât astfel de iniţiative se bazează de obicei pe energia din surse regenerabile şi, prin urmare, contribuie la atingerea obiectivelor europene de SRE (surse regenerabile de energie) şi GES (gaze cu efect de seră)", a spus Sabine Berger, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru energie, Günther Oettinger.

Anul viitor, reprezentanţii guvernelor la nivel mondial se vor întâlni la Paris pentru conferinţa ONU COP21, cu scopul de a stabili un acord referitoar la reducerea nivelurilor de emisii de carbon pentru a evita creşterea temperaturii globale cu două grade Celsius.

"Puterea comunitară trebuie să fie recunoscută ca o strategie-cheie pentru schimbările climatice, precum şi pentru dezvoltarea economică, socială şi locală", a spus Josh Roberts, un avocat al problemelor de mediu al ClientEarth.

Cu toate acestea, cetăţenii se pot confrunta cu obstacole de reglementare sau financiare atunci când se angajează în lansarea unor proiecte de cooperare, regulile fiind diferite în fiecare ţără membră a UE. Pieţele energiei tind, de asemenea, să fie dominate de câţiva jucători mari şi stabili.

"Proiectele de energie regenerabilă pot fi finanţate mai uşor în unele ţări decât în altele”, a adăugat Vansintjan.

Postare pe profil Facebook la Gandeste Romania: Cele mai profitabile companii de stat din energie sunt privatizate pe bandă rulantă, fără nicio opoziție. A venit rândul companiei Electrica să fie vândută.

5 iulie, gandeste.org: Ponta se laudă la Londra că statul pierde controlul la Electrica, vânzând 51% din companie . Cum rămâne cu independența energetică

Deși actuala putere trâmbițează pe unde apucă faptul că tot ce întreprinde, dar și măsurile viitoare privind exploatarea gazelor de șist, de pildă, are ca scop dobândirea de către România a independenței energetice.

Cu toate acestea, cele mai profitabile companii de stat din energie sunt privatizate pe bandă rulantă, fără nicio opoziție. A venit rândul companiei Electrica să fie vândută.

Două aspecte sunt de semnalat în acest caz – că statul pierde controlul asupra companiei, vânzând pachetul majoritar și că se laudă că nu a fost vândută unui investitor ci a fost listată la bursa, deci va fi o vânzare transparentă și corectă.  Acest lucru este vândut ca un mare success pentru care întreaga Românie ar trebuie să tresară.

Electrica este una dintre cele mai profitabile companii de stat în care nu era nevoie de investiții majore, ci doar de cheltuili pentru întreținere.

De remarcat că nici o societate cu pierderi nu intră în vizorul guvernului Ponta.Ca spectacolul să fie total, o delagție din România în frunte cu premierul Victor Ponta şi ministrul

delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a participat vineri la listarea companiei Electrica pe Bursa din Londra, pe care statul vrea 390 de milioane de euro pe 51% din acţiunile companiei. Adică preț de vreo 3-4-5 grădinițe și bazine. Electorale, firește.

În perioada 16-25 iunie, statul român a oferit 177 milioane noi acţiuni Electrica urmând ca, după vânzare, participaţia statului să se reducă la aproximativ 48,8%.

Per total, Guvernul spera sa stranga cel putin 435 de milioane de euro din listarea a 51% dintre actiunile Electrica.

5 iulie, antena3.ro: INCOME: Războiul de independenţă energeticăCine şi de ce ar fi interesat ca Romania sa nu devina un jucător regional important pe piata resurselor

energetice? Jucator important, in acest context, ar fi unul, care odata ce nu mai depinde de altii si isi poate acoperi integral propriul consum - ar putea chiar sa mai si exporte energie

 Romania trebuie sa stie cum sa-si urmareasca propriul interes national intr-o piata tot mai incerta din

punct de vedere al resurselor energetice si naturale.  Pentru atingerea in urmatorii ani a unui nivel cat mai scazut de dependenta energetica, politicile coerente

si inteligent coordonate de identificare a noi depozite de gaz sau titei sunt la fel de importante ca exploatarea echilibrata a resurselor regenerabile sau demararea productiei in perimetrele din Marea Neagra. 

 Daca o tara are sansa si potentialul, ca in timp sa devina independenta energetic - fara a mai fi la

cheremul unor traditionali exportatori de energie - atunci trebuie sa profite. Drumul NU e unul simplu sau lipsit de necunoscute. 

 De departe, cel mai controversat dintre toate demersurile de a identifica noi resurse este acela legat de

explorarea potentialului gazelor de sist, din nord estul tarii, multe consilii locale contestand in instanta aceasta activitate. In ultimele zile insa Tribunalul Vaslui a declarat ilegale hotarari ale Consililor Locale din Puieşti si Gagesti de interzicere a explorării gazelor de şist pe teritoriul administrativ al comunelor, ceea ce inseamna ca explorarea ar putea sa continue. 

 

Exploatarea gazelor de sist prezinta inca multe necunoscute, ceea ce nu inseamna insa ca Romania, prin activitatile de exploarare sa nu afle cat gaz detine si daca acesta este exploatabil sau nu. Cu atat mai mult cu cat apele internationale raman destul de agitate. 

 Asa cum o arata si o recenta postare pe Facebook a premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, in care acesta

spune: "Ucraina nu plăteşte gazele. Restanţele sunt enorme. Iau gaze din rezervoarele subterane. În toamnă va fi o criză a gazelor de mare amploare". 

5 iulie, epochtimes-romania.com: R. Moldova va beneficia de consultanţă din partea UE în domeniul energetic

Reprezentanţii delegaţiei Uniunii Industriale de Electricitate Europeană “Eurelectric” se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova pentru a oferi consultanţă în domeniul energetic.

Hans Ten Berge, secretarul general al “Eurelectric”, a menţionat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Asociaţia pe care o reprezintă activează în vederea elaborării de politici energetice şi a modului de încorporare a acestora în legislaţie, spre beneficiul consumatorului final. Punctele esenţiale în domeniul electricităţii sunt securitatea furnizării şi alimentaţia neîntreruptă cu energie electrică pentru populaţie

Şeful delegaţiei europene a salutat implementarea de către R. Moldova a pachetului energetic III al UE. “Prin realizarea acestuia se urmăreşte crearea unui climat investiţional prielnic, lucru care ar asigura tranziţia de la folosirea combustibililor fosili la energia regenerabilă. Domeniul energeticii este o industrie ce emite cel mai mult bioxid de carbon, iar trecerea la folosirea energiei regenerabile (biomasă, energie solară şi eoliană, automobile electrice, crearea unor reţele electronice inteligente) va oferi o energie fără emisii de carbon”, a subliniat sursa citată.

De asemenea, Hans Ten Berge a afirmat că, în timp, înlocuirea folosirii gazului cu metode alternative de obţinere a energiei va face Moldova mai independentă faţă de importul combustibililor fosili şi că este important ca consumatorul final să aibă din ce alege. Pentru aceasta, însă, este nevoie de crearea unei reţele de interconectare, fapt ce ar asigura o transformare completă în vederea trecerii la utilizarea unor surse de energie regenerabile.

Din cadrul "Eurelectric" fac parte producători, distribuitori şi instituţii de cercetare din domeniul energetic din 31 de ţări europene.

5 iulie, Hotnews.ro: Berlinul vrea sa interzica exploatarea gazelor de sist cel putin pana in 2021Guvernul german vrea sa interzica exploatarea gazelor de stist cel putin pana in 2021, luand act de

opozitia puternica a opiniei publice fata de metoda fracturarii hidraulice, potrivit AFP.

"Nu va exista in Germania fracturarea hidraulica a gazelor de sist, in scop comercial, in viitorul apropiat", a declarat vineri ministrul Mediului, Barbara Hendricks.

Hendricks, impreuna cu ministrul Economiei si Energiei, Sigmar Gabriel, ambii de orientare social-democrata, au definit principalele linii legislative legate de acest subiect spinos   care a proocat probleme guvernului anterior.

In Germania exista o opozitie foarte puternica fata de fracturarea hidraulica (fracking), metoda care presupune crearea de fisuri subterane in care este pompat, sub presiune, un amestec de apa si substante chimice, pentru extragerea si captarea gazelor.

Temerile sunt legate de poluarea care ar putea-o provoca substantele chimice utilizate, in special asupra panzei freatice.

Industria militeaza insa pentru acordarea unei sanse acestul tip de gaze, sustinand ca aceastea ar permite reducerea costului energiei din Germania, unul dintre cele mai ridicate din Europa, precum si a dependentei de importuri de energie, mai ales in contextul crizei din Ucraina.

Sanatatea, o prioritate

Cei doi ministri "iau cat se poate de in serios ingrijorarea populatiei", a spus Hendricks, adaugand ca "protejarea sanatatii si a apei potabile reprezinta o prioritate absoluta". 

Autoritatile germane vor astfel sa inchida calea catre explorarea gazelor de sist, precum a facut Franta.

In 2021 urmeaza sa fie realizat un raport privind "stadiul cunostintelor si tehnologiei" existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Pana atunci, testarea zacamintelor de sist va fi autorizata doar in anumite conditii.

Asociatia pentru protectia mediului Bund a calificat proiectul guvernului drept "un pas mic in directia buna", insa vrea si interzicea explicita a testelor.

Fracturarea hidraulica pentru extragerea de gaze din zacamintele conventionale, care are loc de peste 60 de ani in Germania, va ramane "posibila in principiu", dar va fi insotita de reguli suplimentare, de exemplu legate de caracteristicile produselor utilizate.

Dependenta de importuriDe fapt, toate proiectele de fracking conventionale se afla intr-un punct mort, nicio noua autorizatie

nefiind acordata in ultimii ani."Daca aceste planuri se vor concretiza, nu va mai exista productie de gaze naturale in Germania, care va

fi dependenta in totalitate de importuri", a declarat vineri presedintele federatiei producatorilor de petrol si gaze WEG, Josef Schmid.

Germania nu detine zacaminte importante de gaze, cu exceptia catorva din nordul tarii.In schimb, "avem gaze de sist suficiente pentru asigurarea necesarului energetic al Germaniei pentru o

perioada de 10 ani, poate chiar mai mult de atat", a spus joi directorul general al grupului BASF, din industria chimica, Kurt Bock, un sustinator puternic al gazelor de sist.

Propunerile legislative prezentate vineri au nevoie de acordul conservatorilor din coalitia condusa de cancelarul Angela Merkel. Ele nu se vor concretiza intr-o noua lege, ci intr-un amendament la legea minelor si la legea apelor.

Hendricks considera ca modificarile pot fi adoptate inainte de sfarsitul acestui an.

Postare pe profil Facebook la TV Pungesti: JAFUL DIN ENERGIE, JAFUL RESURSELOR, MAFIA DIN ENERGIE……

Statul corupt sub tutela mafiei si la discretia seviciilor străine parteneri loiali de afaceri Ponta se laudă la Londra că statul pierde controlul la Electrica, vânzând 51% din companie. Cum rămâne

cu independența energetică

Deși actuala putere trâmbițează pe unde apucă faptul că tot ce întreprinde, dar și măsurile viitoare privind exploatarea gazelor de șist, de pildă, are ca scop dobândirea de către România a independenței energetice.

Cu toate acestea, cele mai profitabile companii de stat din energie sunt privatizate pe bandă rulantă, fără nicio opoziție. A venit rândul companiei Electrica să fie vândută.

Citeste:

http://www.expresmagazin.ro/ponta-se-lauda-la-londra-ca-statul-pierde-controlul-la-electrica-vanzand-51-din-companie-cum-ramane-cu-independenta-energetica/

5 iulie, capital: Bulgaria consideră South Stream drept o măsură eficientă de ameliorare a securităţii sale energetice

Ministrul bulgar de externe, Kristian Vighenin, a declarat că Bulgaria consideră proiectul de gazoduct South Stream drept o măsură eficientă de ameliorare a securităţii sale energetice, relatează agenţia BTA.

Într-un interviu pentru Itar-Tass, Vighenin a precizat că poziţia pe care Bulgaria a exprimat-o de mai multe ori este că proiectul South Stream este important din punct de vedere al diversificării rutelor de aprovizionare cu gaze naturale, dar şi din punct de vedere economic.

Potrivit declaraţiilor lui Vighenin, toate proiectele care pot contribui la diversificarea furnizorilor şi a rutelor de gaz trebuie considerate ca făcând parte din măsurile de ameliorare a securităţii energetice a Bulgariei.

Kristian Vighenin a mai spus că Bulgaria consideră South Stream un proiect european nu numai pentru că la el participă câteva state membre ale Uniunii Europene, ci şi pentru că el trebuie să fie în conformitate cu normele şi legislaţia UE.

6 iulie, epochtimes-romania.com: Statele Unite şi Uniunea Europeană n-ar investi în sistemul de gaze al Ucrainei, conform analiştilor

Încercarea Kievului de a vinde aproximativ 50% din sistemul naţional de conducte de gaze către investitorii europeni şi americani nu înseamnă că vesticii se vor grăbi să accepte oferta, de vreme ce valoarea sistemului depinde de livrarea constantă a gazelor ruse, au afirmat experţii ruşi, conform Moscow Times.

În mijlocul conflictului cu Rusia cu privire la datoriile neplătite pentru importurile de gaze, parlamentul Ucrainei a aprobat o lege, vineri, care vizează crearea unui operator pentru transportarea gazelor ucrainene din care investitorii americani şi europeni să poată deţine 49%.

Mişcarea pare să fie încercarea Ucrainei de a reţine controlul profiturilor aduse de transportarea gazelor ruse către Europa, în timp ce gigantul de energie al Rusiei, Gazprom, depune eforturi pentru construcţia gazoductului South Stream, care va evita Ucraina în drumul său spre Europa.

Rusia furnizează aproximativ 30% din total consumului de gaz din Europa prin gazoductele ce străbat teritoriul ucrainean, şi a râvnit la controlul sistemului de transport în ultimele două decenii. Kievul a respins încercările Rusiei – principalul furnizor de gaze al Ucrainei – de a acapara sistemul de transport ucrainean prin intermediul unor serii de războaie ale gazului, în timpul cărora Gazprom a sistat furnizarea de gaze către Ucraina de mai multe ori.

Confruntarea cu South StreamLegea aprobată de parlamentul de la Kiev exclude posibilitatea ca Rusia să deţină părţi din acest sistem,

acceptând numai companii deţinute şi controlate de rezidenţii UE, ai SUA sau de cei din Comunitatea Europeană de Energie, din care face parte Ucraina dar nu şi Rusia. Compania trebuie de asemenea să aparţină Reţelei de Transmisie Europeană al Operatorilor Sistemului de Gaze. Aceeaşi condiţie se aplică şi pentru operatorii facilităţilor de depozitare a gazului natural subteran al Ucrainei.

Premierul Ucrainei Arseni Iaţeniuk a afirmat, vineri, că situaţia energiei în Ucraina este ”critică”, precizând că este ”o parte din războiul pe care Rusia l-a desfăşurat împotriva Ucrainei”.

”Rusia încearcă să strângă cât de multe şuruburi poate asupra noastră”, a declarat acesta, conform Kievului.

”Totodată companiile europene şi americane, Ucraina, care avea numărul majoritar de acţiuni în companie, trebuie să câştige bani [din sistemul de transport a gazului] astfel încât vecinii noştri estici şi nordici nu vor construi South Stream în jurul Ucrainei”, a adăugat acesta.

Dacă gazoductul South Stream este finalizat, atunci, din 2015, conductele ucrainene nu vor mai fi necesare pentru exporturile de gaze ruse.

Fără garanţiiDar este improbabil ca Europa şi Statele Unite să investească în sistemul de transport ucrainean,

conform lui Sergei Pikin, directorul firmei de consultanţă şi inginerie din energie Fondul de Dezvoltare a Energiei.

”Până acum nu am văzut nicio companie care să-şi exprime interesul în acest aranjament. Cine va fi interesat într-o activă care este dependentă de gaze de la o a treia parte – Rusia”, a întrebat acesta.

Iaţeniuk afirmase anterior că mai multe companii europene şi americane şi-au trimis deja propunerile privind investiţiile în sistemul de gaze al Ucrainei, însă nu le-a dezvăluit numele.

Rusia a întrerupt furnizarea de gaze pentru Ucraina pe 16 iunie după eşecul negocierilor privind datoriile la gaze şi preţul furnizărilor viitoare. Gazprom sugera că furnizarea de gaze către Ucraina a rămas în mare parte stabilă, dar în situaţii asemănătoare, în 2006 şi 2009, Gazprom a acuzat Ucraina de furt de gaze, limitând livrările către Ucraina şi Europa.

Dacă investitorii europeni şi americani vor deveni acţionari majoritari ai sistemului de transport al gazului din Ucraina, va fi improbabil ca aceştia să poată garanta că gazul rus furnizat Europei nu este sifonat pe teritoriul ucrainean, conform analiştilor.

”Dacă UE şi SUA deţine 49% atunci aceştia nu vor fi în poziţia să garanteze nimic”, a declarat Simonov.”În orice caz, ei nu vor investi în aceste active. Ceea ce vor americanii este să perpetueze criza şi să

paralizeze Rusia, Ucraina şi Europa”, a adăugat acesta.O schimbare peste noapteParlamentul a făcut o schimbare radicală, vineri dimineaţă, după ce eşuase să adune destule voturi pentru

această lege cu o noaptea în urmă. Legea a fost aprobată cu 229 de voturi, cu trei peste minimul necesar de 226.”Se pare că cineva i-a sunat pe deputaţi şi le-a spus care este modul potrivit de vot; nu văd nicio altă

explicaţie pentru o schimbare aşa bruscă”, a declarat Konstantin Simonov, directorul Fondului de Securitate Energetică Naţional din Moscova.

”De mulţi ani Ucraina a argumentat că sistemul de transport la gaze este o activă naţională care nu poate fi vândută oricui, dar astăzi vedem că acest concept este flexibil”, a declarat acesta într-un interviu.