psihologic~ a militarilor pagina 8 pagina 16 … · dup` un scenariu fictiv, având scopul de a ......

EXAMENUL CERCETA{ILORÎN MUN}II TARC~ULUI

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 40 (1277) 15 – 21 OCTOMBRIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

INTERVIU

Pagina 24Pagina 16

ABORDARE NOU~PENTRU CONSILIEREA

PSIHOLOGIC~ A MILITARILOR

FESTIVALULCÂNTECULUIDE C~T~NIE

Pagina 8

DINDRAGOSTEDE AVIA}IE

BLINDATE ROMÂNE{TI ÎNSPRIJINUL BRITANICILOR

Maria-Magdalena Macarenco este coordonatoral Departamentului pentru AsistareaPsihologic` a Militarilor [i Familiilor acestora

Pagina 11ACTUALIT~}I |N MEDICINA BALCANIC~

INSTRUC}IE

INSTRUC}IE

Pagina 6

În perioada 6-18 octombrie, în poligonul Smârdan, din Gala]i, sedesf [oar Danube Express 14, un amplu exerci]iu tactic, în colaborarecu militari britanici din ALMA Company 2nd Yorkshire Regiment [i Brigada282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor, din Foc[ani. În sprijinulac]iunilor de lupt` comune s-au aflat blindatele române[ti.

LOGISTIC~

Logistica este o specialitate ce ac]ioneaz` din umbr`, ceea cepresupune mult` munc` [i pu]ine satisfac]ii vizibile.

Pagina 9

OAMENI DIFERI}I,ACELA{I CREZ: MUNCA

Paginile 12-13

FOTOREPORTAJ

MILITARI ROMÂNI {IAMERICANI S-AU INSTRUIT

|N MUN}II RODNEI

ART~

Pagina 5

FOTO: LOCOTENENT-COLONEL EDUARD BORHAN


PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !Colaborarea strâns`, continu`, cupartenerii no[tri români demonstreaz`cât de vitali sunt alia]ii no[tri europeniîn construirea sistemului global deap`rare antirachet` al NATO.

Ofi]erii de geniu, absolven]i ai Academiei For]elorTerestre promo]ia Constantin Brâncoveanu 2014, afla]i lacursul de baz`, împreun` cu studen]ii anului III ai aceleia[iinstitu]ii, afla]i la modulul de instruire de specialitate –Bazele tactice ale armei geniu – la Centrul de Instruirepentru Geniu EOD [i Ap`rare CBRN Panait Donici, dinRâmnicu Vâlcea, se preg`tesc în aceast` perioad`, în Tab`rade instruc]ie la ap`, din localitatea Râureni. Timp de dou`s`pt`mâni, cursan]ii vor c`p`ta deprinderile necesareorganiz`rii unei subunit`]i de poduri pentru amenajarea [ideservirea unui punct de trecere – pe pod fix, pe porti]` saupe pod de pontoane. (MAIOR FLORENTIN DUMAN)

Un elicopter IAR 330 Puma navalizata intervenit miercuri, 8 octombrie,

pentru evacuarea echipajului unei navecargo, care a e[uat la intrarea pe bra]ulSulina al Dun`rii.

Cele 12 persoane din compunereaechipajului au fost transportate cuelicopterul de la bordul navei pe uscat,lâng` farul de la Sulina, de unde au fostpreluate de C`pit`nia Portului Sulina.

Misiunea de salvare a fost executat` lasolicitarea IGSU.

În perioada 6-12 octombrie,s-a desf`[urat, la Sibiu, cea

de-a XXI-a edi]ie a Festivaluluide film documentar Astra FilmFestival. La aceast` manifestare,

MILITARIROMÂNI,

ÎN GERMANIA

Sâmb`t`, 11 octombrie,peste 200 de militari din

Brigada 2 Vân`tori de MunteSarmizegetusa, din Bra[ov, auînceput deplasarea c`tre Centrulde Instruire din Hohenfels, Ger-mania, pentru a participa laexerci]iul Combined Resolve III,care va avea loc în perioada 15octombrie-12 noiembrie.

Militarii români vor lua parte la exerci]iucu transportoare blindate TABC-79, vehiculede lupt` URO VAMTAC, autospeciale detransmisiuni [i mijloace logistice.

La activitate vor participa peste 4.000 demilitari din 19 ]`ri NATO [i partenere.

Exerci]iul de instruire tactic cuparticipare multina]ional` se va desf`[uradup` un scenariu fictiv, având scopul de aantrena for]ele pentru planificarea [iexecutarea unui spectru larg de opera]iiterestre ofensive, defensive, de stabilitate [ide sprijin, în context întrunit.

Mar[ul Dancon este o tradi]ie pentru danezi, acesta fiind organizatîncepând cu anul 1972, pentru solda]ii danezi afla]i în teatrele de opera]ii. Elconst` în parcurgerea a 22 km în maxim [ase ore, militarii având asupra lorcasc`, vest` antiglon] cu pl`ci ceramice, ochelari de protec]ie, arm` cu]eav` lung` [i pistol, fiecare cu [ase, respectiv dou` înc`rc`toare pline. Înacest an, organizatorii au invitat s` participe toate na]iunile prezente înbaza Kandahar.

{oimii Carpa]ilor din compania KAF GDA au dat dovad`, înc` o dat`, deprofesionalism, ambi]ie [i perseveren]`, având în vedere faptul c` pe primeledou` locuri au ajuns caporalul clasa a III-a Marcel B`lan [i caporalul clasa a III-aDumitru Moi[an, ace[tia ob]inând un timp record absolut al competi]iei, de dou`

ore [i jum`tate.Ceilal]i militaridin echipa româ-neasc`, prove-nit` din Batalio-nul 812 Infan-terie Bistri]a, auparcurs traseulîn trei ore [ijum`tate, situân-du-se în primele40 de locuri din300 de partici-pan]i.

FO

TO

: C

~P

ITA

N A

DR

IAN

CO

JOC

AR

U

Comemorare la Curtea de Arge[. Sâmb`t`, 11 octombrie,la M`n`stirea Curtea de Arge[, a avut loc comemorarea a 100 deani de la moartea regelui Carol I. Al`turi de militarii Batalionului33 Vân`tori de Munte Posada, la ceremonie au participat oficialit`]ilocale, precum [i prim-ministrul României, Victor Ponta. S`rb`toare la Constan]a. O zi foarte drag` celor care î[i

desf`[oar` activitatea în {coala Militar` de Mai[tri Militari aFor]elor Navale Amiral Ion Murgescu este cea de 8 octombrie,dat` la care, anul acesta, s-au împlinit 117 ani de când s-au deschispor]ile acestei institu]ii militare de înv`]`mânt. Cu acest prilej, înzilele premerg`toare evenimentului, au fost organizate unsimpozion, o expozi]ie de carte, precum [i o serie de concursurimarin`re[ti [i sportive, la care, al`turi de elevii [colii, au participat[i elevi de la licee partenere const`n]ene, precum Colegiul Tehnicde Marin` Alexandru Ioan Cuza, Colegiul Tehnic Energetic [iLiceul Tehnologic Dimitrie Leonida, al`turi fiindu-le, [i de aceast`dat`, Liga Mai[trilor Militari de Marin`. Miercuri, 8 octombrie, s-a desf`[urat apelul solemn, prilej de omagiere a celor 14 elevic`zu]i în cele dou` conflagra]ii mondiale. În cei 117 ani ai existen]eisale, {coala Militar` de Mai[tri Militari a For]elor Navale AmiralIon Murgescu a dat Marinei Militare, Marinei Gr`nicere[ti (actualaPoli]ie de Frontier`) [i, în unele momente ale istoriei, MarineiComerciale, peste 8.000 de cadre medii. Ceremonie la Ia[i. Muzica Militar` din ora[ul celor [apte

coline [i Lupii Negri din Batalionul 151 Infanterie, subordonatBrig`zii 15 Mecanizat` Podu Înalt au luat parte duminic`, 12octombrie, la ceremonia primirii moa[telor Sfântului VoievodMartir Constantin Brâncoveanu, desf`[urat` la Ia[i. Curs multina]ional. 30 de participan]i din Republica

Moldova, Georgia, Belarus, Muntenegru, Tunisia, Egipt,Azerbaidjan, Armenia, Afganistan [i România au primit diplomede absolvire a cursului de preg`tire în domeniul gestion`rii civilea crizelor, în cadrul unei ceremonii care a avut loc vineri, laCercul Militar Na]ional. Cursul intitulat Reconstruc]ie post-conflict[i stabilizare a fost organizat s`pt`mâna trecut`, de luni pân`vineri, la Bucure[ti, de Ministerul Afacerilor Externe în parteneriatcu Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i cu Programul Na]iunilor Unitepentru Dezvoltare-România. Aflat la cea de-a [aptea edi]ie, cursulse înscrie pe linia ini]iativelor de dezvoltare [i consolidare amecanismelor existente la nivel na]ional în vederea preg`tiriiexper]ilor civili [i pentru o mai eficient` gestionare a resurselornecesare pentru participarea la opera]ii de stabilizare [ireconstruc]ie.

FOTO: MAISTRU MILITAR PRINCIPAL CRISTIAN BUNEA

GRA}IELA MIH~ESCU

Printre ace[tia s-au num`rat profesori care, cu pricepere [ipasiune, au contribuit la formarea atâtor promo]ii. În cinstea lor,decanul de vârst` al profesorilor de ieri, Iacob Hadârc`, profesoremerit, matematician [i director al institu]iei, a fost nominalizatde comandantul colegiului, colonel Horia St`nescu, s`dezveleasc` panoul cu galeria celor 41 de educatori, care s-audistins prin întreaga lor activitate. Au r`spuns prezent invita]iei24 de cadre didactice cu o vechime mai mare de 20 de ani încolegiul cantemirist, 16 de ieri [i 8 de ast`zi.

Precum marii actori au câte o stea pe aleea personalit`]ilor,a[a [i dumneavoastr` ave]i un portret în aceast` galerie a

Ziua Mondial` a Educa]iei, s`rb`torit`luni, 6 octombrie, la Colegiul Na]ional

Militar Dimitrie Cantemir, din Breaza, a fostdedicat` f`uritorilor de seam` ai spirituluicantemirist, în semn de pre]uire [i recuno[tin]`pentru prestigioasa activitate pedagogic`,d`ruirea [i energia depuse pentru conturareadestinelor tinerilor elevi în uniform militar .

F~URITORI AI SPIRITULUI CANTEMIRIST

profesorilor de ieri [i de ast`zi ai Cantemirului, a afirmatcomandantul institu]iei.

De asemenea, dasc`lilor participan]i li s-au oferit premii deexcelen]` din partea colonelului St`nescu, fost absolvent alcolegiului, ca apreciere [i recuno[tin]` pentru cre[tereaprestigiului institu]iei pe plan na]ional [i interna]ional. La final,în memoria [i în amintirea dasc`lilor, care au contribuit laprestigiul institu]iei s-a p`strat un moment de reculegere [i s-aoficiat o slujb` religioas`.

{OIMII CARPA}ILOR PE PODIUM

Joi, 9 octombrie, [apte militari din compania KAFGDA au participat la mar[ul Dancon, organizat de

danezi în baza Kandahar, din Afganistan.

FESTIVALDE FILMDOCUMENTAR,LA SIBIU

INTERVEN}IESALVATOARE

CONTRAAMIRAL JOHN SCORBYCOMANDANTUL FOR}ELOR NAVALE

PENTRU REGIUNEA EUROPA,AFRICA {I ASIA DE SUD-VEST

SURSA: AGERPRES

pe lâng` consacratele proiec]ii de film, au fost organizate [i o serie de expozi]ii defotografie [i conferin]e [tiin]ifice.

Academia For]elor Terestre Nicolae B`lcescu (AFT), Complexul Na]ionalMuzeal Astra, Biblioteca Jude]ean` Astra [i Direc]ia Jude]ean` pentru Cultur`Sibiu au contribuit la reu[ita festivalului prin expozi]ia de fotografie O sut` de anide la Primul R`zboi Mondial, realizat` de dr. Cosmin Roman (AFT), R`zvan Pop,Lucian Robu [i Bogdan Andriescu. Proiec]iile de filme documentare dedicateprimei conflagra]ii mondiale au fost completate prin sesiuni [i dezbateri la care aufost invita]i s` participe istoricii Adrian Cioroianu, Mihaela Grancea, locotenent-colonel Florin {perlea, R`zvan Pop [i Cosmin Roman.

Marele Premiu al Festivalului a revenit peliculei „Maidan”, a regizoruluiucrainean Sergei Loznitsa. Revolta civil` împotriva regimului lui Viktor Ianukovicil-a inspirat pe Loznitsa s` realizeze un documentar care s-a bucurat de pre]uireajuriului interna]ional.

Sâmb`t`, 11 octombrie, Muzica militar` a garnizoanei Sibiu, studen]i dinAFT [i reprezentan]i ai asocia]iilor de tradi]ii militare invitate la festival – Tradi]iaMilitar`, 6 Doroban]i, Datina Str`bun` [i Deutsches Freikorps – au contribuit la oinedit` parad` a ]inutelor militare din Primul R`zboi Mondial pe artera pietonal`din centrul Sibiului.

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

IO

N L

UN

GU

3Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

AUDIEN}E

EROI OMAGIA}I ÎN ARDEAL

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, aparticipat duminic`, 12 octombrie, la ceremo-

nia militar` [i religioas` a depunerii de coroane deflori, la Statuia Osta[ului Român din Parcul

1 Decembrie din Oradea, cu ocazia împlinirii a 70de ani de la luptele purtate de Armata României

pentru eliberarea municipiului. O manifestaresimilar` a avut loc [i la Cluj-Napoca.

Ast zi, în cadrul acestei ceremonii,am depus coroane de flori în memoriaeroilor care au c`zut aici, pe câmpulde b`t`lie. Oastea ]`rii scria, înc` odat`, pagini de adev`rat` istoriena]ional . Peste 500.000 de militariau fost angrena]i de Armata Românieiîn opera]iunile militare în perioadaaugust-octombrie 1944, pentrueliberarea Ardealului de Nord-Vest,dintre care aproape 60.000 au fostuci[i, r`ni]i, da]i disp`ru]i, a declaratministrul Mircea Du[a.

De asemenea, oficialul MApNs-a referit [i la supravie]uitorii r`zboiu-

FO

TO

: M

AIO

R M

~D

~L

INA

IL

INC

A

lui, la veteranii care poart pe trup [i însuflet amintirea acelor vremuri.

Experien]ele lor de via]` constituieadev`ratele m`rturii ale acelorvremuri, care au influen]at în moddecisiv evolu]ia noastr` ca popor. F`r`curajul lor, f r hot`rârea de a r`mâneneclinti]i în fa]a inamicului, pu]ine dinceea ce avem azi ar mai fi fost posibile.De aceea, suntem datori s` ne respec-t`m veteranii. Ei sunt depozitariipatriotismului autentic, iar pildele lorsunt modelele care ne inspir` pe noi,cei de ast`zi, a completat ministrulap`r`rii na]ionale.

la ac]iunile de eliberare a teritoriuluina]ional, purtate de Armata Românieiîn cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, înperioada 23 august-25 octombrie1944.

Punctul culminant al acesteicampanii evocatoare va fi de ZiuaArmatei României, la monu-mentele eroilor de la Carei [i de laSatu Mare.

COMEMORARE LA CRAIOVACraiova a fost mar]i, 7octombrie, simbolulsolidarit`]ii a dou`

popoare care au trecutprin grele încerc`ri în

timpul celui de-Al DoileaR`zboi Mondial. Palatul

Jean Mihail, din B`nie, încare s-a refugiat, pentruscurt` vreme, în toamnaanului 1939, conducerea

politico-militar` a Polonieiîn exil, a g`zduit o

expozi]ie fotografic`,reprezentând aspecte din

via]a de zi cu zi a zecilor demii de polonezi, afla]i în

refugiul românesc dinperioada 1939-1947.

Palatul Jean Mihail, devenit, întretimp, muzeu de art`, are scris în cartea sade aur [i un moment care a r`mas înistoria a dou` ]`ri, România [i Polonia. Înînc`perile acestuia, [i-a g`sit refugiul,între 19 septembrie [i 9 octombrie 1939,mare[alul Eduard Smigly-Rydz, [efulCartierului General al armatei poloneze.La 1 septembrie, acela[i an, ]ara îi fuseseinvadat` de trupele naziste, moment carea însemnat începutul celui de-Al DoileaR`zboi Mondial. Dovedindu-se o locuin]`sigur`, la scurt timp (între 5 noiembrie [i24 decembrie 1939), tot aici au popositînsu[i pre[edintele Poloniei, IgnacyMoscicki, împreun` cu familia [i suita sa.

LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHELFOTO: PLUTONIER-MAJOR DACIAN VOICULESCU

ÎN AMINTIREAGRUPULUI 6VÂN~TOARE

Miercuri, 8 octombrie, Statul Major al For]elorAeriene (SMFA) [i prim`ria ora[ului Pope[ti-

Leordeni au organizat o ceremonie militar` cu ocaziaîmplinirii a 70 de ani de la luptele aeriene pentru ap`rareaBucure[tiului [i a zonei petrolifere Ploie[ti. În cadrulaceluia[i eveniment, a fost dezvelit` o plac` comemorativ`dedicat` Grupului 6 Vân`toare [i locotenent-comando-rului aviator Dan Valentin Vizanty. Au rostit alocu]iunigeneralul de flotil` aerian` Cristinel Reliu Ion, [efulinstruc]iei [i doctrinei din SMFA, generalul-maior av.(ret) Ion Dobran, veteran de r`zboi, Petre Iacob, pri-marul ora[ului Pope[ti-Leordeni, [i Ana Maria Vizanty,fiica eroului.

FO

TO

: A

DR

IAN

SU

LT

~N

OIU

Istoricii apreciaz` c` [i-au cùtat atunciad`post în România peste 50.000 de cet`-]eni polonezi, dintre care 361 numai laCraiova.

O delega]ie condus` de mare[alulSenatului Republicii Polone, BogdanBorusewicz, a participat la vernisaj, fiindîntâmpinat`, la Craiova, de ministrul deexterne al României, Titus Corl`]ean, al`-turi de oficialit`]ile locale. De asemenea, laeveniment au fost prezen]i [i reprezentan]idin Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, respectivloc]iitorul [efului Statului Major al For]elorTerestre, general-maior Ion Ungureanu,loc]iitorul comandantului Diviziei 1Infanterie Dacica, general de brigad`Dorinel Duican, [i comandantul Brig`zii 2Infanterie Rovine, colonel Dorin Blaiu.

Programul vizitei delega]iei polonezela Craiova a continuat cu comemorareacelor 38 de solda]i [i civili polonezi, careodihnesc la cimitirul catolic din localitate.

În acordurile Muzicii Militare a garni-zoanei Craiova s-au auzit imnurile na]io-nale ale celor dou` ]`ri, urmate de un TeDeum oficiat de preotul romano-catolic [ipreotul ortodox al garnizoanei Craiova. Lamonumentul dedicat refugia]ilor polonezi,oficialit`]ile prezente la ceremonie audepus coroane de flori în memoria celordisp`ru]i în timpul exilului.

Evenimentul s-a încheiat cu o recep]ieoferit` de ambasadorul Poloniei la Bucu-re[ti, Marek Szczygiel, pentru invita]iiprezen]i la acest emo]ionant moment.

Totodat , Mircea Du[a i-a felicitatpe militarii bihoreni, care, cu credin] [idevotament, î[i împlinesc datoriaasumat fa] de ]ar : Atât transmisio-ni[tii Centrului 54 Comunica]ii, cât [ipersonalul românesc încadrat în Centrulde Excelen]` al NATO în domeniulHUMINT, precum [i personalul Centru-lui Militar Jude]ean, sunt concet ]eni decare ave]i toate motivele s fi]i mândri.

Sâmb`t , 11 octombrie, când s-auîmplinit 70 de ani de la momentul eli-ber`rii ora[ului de la poalele Feleacului,la Monumentul Osta[ului Român dinCimitirul Eroilor, situat în Cluj-Napoca,comandamentul Diviziei 4 InfanterieGemina, în colaborare cu reprezen-tan]ii autorit`]ilor publice la nivel local,a organizat o ceremonie militar` decomemorare a osta[ilor români, careau c`zut în luptele de eliberare alocalit`]ii, din primele zile ale luniioctombrie 1944. Deta[amentul deonoare a fost constituit din militari aiBatalionului 317 Cercetare Vl`deasa,Regimentului 50 Rachete Antiaeriene

Andrei Mure[ianu, Batalionului 55Comunica]ii [i Informatic` Napoca,Grup`rii Mobile de Jandarmi Cluj [i ai{colii de Agen]i de Poli]ie SeptimiuMure[an.

Cele dou comemor`ri se înscriuîn programul cu activit`]ile Ministe-rului Ap`r`rii Na]ionale, care se vordesf`[ura în diferite garnizoane din]ar , cu prilejul împlinirii a 70 de ani de

ORADEA

Mar]i, 7 octombrie, la se-diul MApN, au fost pri-

mite persoanele care au solicitataudien]` la ministrul ap`r`riina]ionale. Din cele 10 înscrisepe list`, [apte [i-au prezentatdolean]ele în fa]a secretaruluide stat pentru rela]ia cu Parla-mentul, informare public` [icre[terea calit`]ii vie]ii perso-nalului, Otilia Sava.

Ca de fiecare dat`, [i în luna octombrie, celemai multe solicit`ri au avut ca obiect chemareaîn activitate sau trecerea dintr-un corp de cadremilitare în altul. Din p`cate, astfel de cereri suntadresate ministrului ap`r`rii na]ionale depersoane care nu îndeplinesc toate condi]iileprev`zute de actele normative aplicabile înaceast` materie. Unii vor chiar s` devin` ofi]erif`r` a urma cursuri deformare pe filiera indirect` [i,în sus]inerea solicit`rii lor,invoc` precedentele create înurm` cu câ]iva ani. Pentruformarea ofi]erilor în specialit`]i în care în MApNse înregistreaz` deficit de personal, s-au alocatlocuri anual. Cu toate acestea, la medici, deexemplu, unde s-au repartizat câte 10 locuri în

ultimii trei ani, nu s-a putut organiza cursul, dinlips` de solicitan]i. Dac` avem în vederedrepturile financiare de care beneficiaz` cei careurmeaz` cursuri de formare pe filiera indirect`,atunci le putem în]elege ezitarea.

Dou` persoane s-au prezentat în audien]`de[i au ini]iat ac]iuni judec`tore[ti împotrivaMApN. R`spunsul primit de ace[tia a fost c`

situa]iile semnalate vorfi solu]ionate dup` cespe]ele respective vorparcurge etapele pro-cesului [i se va da o

hot`râre definitiv` [i irevocabil`. Abia atunciministerul va ac]iona conform cu deciziainstan]ei. O problem` sensibil` supus` aten]ieisecretarului de stat Otilia Sava s-a referit la

drepturile financiare de care beneficiaz`cadrele militare trimise în misiune permanent`în strìn`tate. Acestea sunt prev`zute în HGnr. 837/1995 [i în Legea 284/2010. În afar` desalariu, persoanele respective beneficiaz` decostul transportului în trafic interna]ional,cheltuieli de chirie [i medicale, de între]inere[i dotare a locuin]ei din strìn`tate, dar [i demai multe tipuri de indemniza]ii, cum ar fipentru concediul de odihn`, costul asigur`rilorde s`n`tate, pentru so]/so]ie [i copii afla]i înîntre]inere etc. În actele normative men]ionatenu se face nicio referire la norma de hran` cese acord` în baza OG nr. 26 din 22 iulie 1994.Pentru a înl`tura orice neclaritate, poate ar ficazul ca ordonan]a, emis` înainte de HG [i lege,s` fie actualizat`.

IRINA-MIHAELA NEDELCU

(FRUNTA{ CRISTIAN LENGA)

4 INSTRUC}IE Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


CU OCHII A}INTI}I SPRE VIITORFRUNTA{ CRISTIAN LENGA

[email protected]

ilitarii Batalionului 96LAROM Mircea Voievod [tiu

cât de important esterespectul fa]` de superiori,

colegi [i tehnic`. {i-au creatun nume lucrând ca o echip`,

cu emo]ii, amintiri frumoase [isitua]ii dificile, prin

comunicare, munc` [iantrenamente.

Momente frumoase

Absolvent` a Academiei For]elorTerestre Nicolae B`lcescu (AFT), în 2007,locotenentul Cristina Ileana, [ef alcompartimentului comunica]ii [iinformatic`, a fost repartizat` la Batalionul96 LAROM Mircea Voievod, ea fiind de locchiar din Ploie[ti. Primele zile în academieau fost dificile, pentru c` veneam din civilie,dar nu am avut nevoie de mult timp pentrua m` obi[nui. Câ]iva reprezentan]i aiarmatei au venit în liceul în care înv`]aCristina [i au prezentat, în fa]a clasei,academia militar`, avantajele acesteia [i alevie]ii de militar. Mi-am spus s` încerc, mi-apl`cut modul în care vorbeau despre via]acazon`, dar am decis s` încerc simultan laalte dou` facult`]i din Târgovi[te. A reu[it latoate cele trei facult`]i, dar a hot`rât s`mearg` la AFT. Am avut momente încare-mi doream s` renun], dar nu amf`cut-o, recunoa[te Cristina. Sigur c`, dup`toate momentele frumose [i dificile pestecare a trecut împreun` cu colegii ei, a venit[i momentul finaliz`rii studiilor. Îmi p`rearù c` povestea se terminase, dar în acela[itimp sim]eam un fel de eliberare.

A venit [i momentul primei zile în nouaunitate, Batalionul 96 LAROM, unde a fostprimit` cu c`ldur` [i s-a acomodat rapid,mai ales c` era singura femeie-ofi]er dinunitate, dup` mult timp. În prezent, mòcup de tot ce înseamn` comunica]ii:transmisiuni radio, sta]ii de pe ma[ini,re]eaua INTRAMAN (re]eaua privat` aMApN) [i tot ce ]ine de partea tehnic`.De asemenea, am în vedere [i activit`]ileunui pluton de comunica]ii [iinformatic` din Batalionul 83 LAROMatunci când este necesar.

Sunt foarte fericit` [i mul]umit` cu cefac aici [i nu cred c` m-a[ vedea în alt`parte, iar dac` ar fi s` o iau de la cap`t, sàleg din nou o facultate, tot pe cea din Sibiua[ alege-o, chiar dac` au existat [i momentemai dificile. Totu[i, cele frumoase au fostmult mai numeroase [i-mi aduc amintechiar [i acum cu drag de ele.

De asemenea, în urm` cu pu]in timp aîncercat s` participe la o misiuneinterna]ional`, a fost la selec]ie, dar nu areu[it s` plece odat` cu colegii sì. Anulviitor o s` încerc din nou, pentru c` îmidoresc foarte mult s` v`d armata [i din altpunct de vedere.

Cheia succesului

Din aceea[i unitate este [i locotenentulBogdan Oancea, comandant al unei sec]iide tragere. Este o sarcin` destul de dificil`,care necesit` mult` concentrare [i studiu,pentru c` gre[eala cea mai mic` poate aveaefecte neprev`zute. Cu cât preg`tirea estemai intens`, cu atât [ansele apari]iei uneiprobleme sunt mai mici.

Despre subordona]ii sì, subofi]eri [isolda]i grada]i profesioni[ti, are numai

cuvinte de laud`. Sunt, într-adev`r,militari profesioni[ti, [tiu ce au de f`cut, [tiumodul de rezolvare al unei situa]ii [i deexecutare al unui ordin. Într-o echip`,comunicarea este cheia succesului, iar ei [tiuasta foarte bine [i în orice problem` s-ar afla,nu ezit` s` comunice [i s` o rezolveîmpreun` cu colegii. Spre exemplu, într-o zipremerg`toare unei trageri concentrareatrebuie s` fie deosebit`, se lucreaz` cel maimult cu lansatorul [i antrenamentul seaxeaz` pe situa]iile dificile pe care le potîntâlni pe parcursul tragerii: defec]iuni lasistemul de tragere, aten]ie pentru pozi]iade descoperire a grupurilor de cercetare [ialte diversiuni pe care trebuie s` leresping` cu succes.

|ncerc`ri la \nceput de drum

Sublocotenentul Andrei Mandache esteloc]iitorul tehnic al batalionului. Este o func]iecomplex`, din moment ce am în primire tot ceînseamn` tehnic` militar`, pe partea dementenan]`, [i am grij` de la planificarea [imonitorizarea repara]iilor pân` la conducereaacestora. În unitate a ajuns în urm` cu un an,dup` reparti]ia de la Academia Tehnic`

Militar` (ATM). Am vrut s` urmez liceulmilitar, dar din cauza unor probleme des`n`tate nu am putut s` merg decât launul civil.

Academia a fost o parte interesant`, amavut primul contact cu armata, cam dur la

La misiuni externe înc` nu a avut ocazias` participe, dar a luat parte la aplica]ii înpoligoanele Cincu [i Babadag. Cea maiintens` tragere a fost prima, atunci am v`zutîntâia oar` cum trage un complex LAROM.Am r`mas uimit, m-am îndr`gostit de aceastàrm` [i am f`cut tot posibilul s` o înv`] câtmai bine. Din urm`torul an, deja trecut deprimul foc, a avut militari în subordine carevedeau pentru prima dat` un complexLAROM în ac]iune. Chiar dac` erauemo]iona]i înainte de tragere, a[a cum amfost [i eu la rândul meu, m` întrebau cumtrebuie s` rezolve o situa]ie, iar eu lespuneam mereu c` au nevoie de st`pânire desine. Dup` o scurt` perioad`, aveauîncredere în priceperea lor [i m` chemaudoar pentru verificare.

început, dar cu timpul m-am obi[nuit. Via]a înATM este frumoas`, dac` reu[e[ti s` te ]ii detreab` [i înve]i cât mai bine. La finalulultimului an, a venit momentul reparti]iei, înordinea mediilor [i Andrei a fost nevoit s`-[ialeag` cea mai apropiat` unitate deBucure[ti. Contactul cu batalionul, recunosc,a fost dificil, [i chiar dac` încadrez o func]ie deinginer, nu prea seam`n` ce fac acum cu cef`ceam, în academie, ca student. Este o etap` a

vie]ii mele [i trebuie s`încerc mai multe astfelde func]ii pân` o g`sescpe cea mai potrivit`pentru mine. Totu[i, s-aacomodat, spune cumândrie c` este maiîntâi militar [i dupàceea inginer, daramândou`, la un loc, îlreprezint` în egal`m`sur`. Pe viitor î[idore[te s` înve]e maimult` inginerie, s`-[ipractice meseria, iar calocuri în care s-ar vedeapeste un timpmen]ioneaz`: AcademiaTehnic` Militar`, lacatedr`, sau Agen]ia de

Cercetare pentru Tehnic` [i TehnologiiMilitare, din Clinceni. Prima op]iune estepentru c` am avut câteva ocazii s` potîndruma pe cineva [i chiar mi-a pl`cut, m`v`d f`când a[a ceva pe viitor, iar cea de-a douapentru c` acolo este ingineria la ea acas`, a[lucra în domeniul pe care mi l-am ales. Totu[i,am speran]a c` fiecare dintre noi î[i va împlinivisurile [i misiunile pentru care am alesaceast` via]`, aceast` meserie.

Îmi doresc s` participîntr-o misiune interna]io-nal` foarte mult, pentru c`vreau s` v`d armata [i dinalt punct de vedere.

LOCOTENENT CRISTINA ILEANA

Într-o echip`, comuni-carea este cheia succe-sului, iar militarii dinsubordinea mea [tiu astafoarte bine [i se descurc`în orice situa]ie s-ar afla.

LOCOTENENT BOGDAN OANCEA

Via]a în Academia Teh-nic` Militar` este una fru-moas`, dac` reu[e[ti s`te ]ii de treab` [i înve]i câtmai bine.

SUBLOCOTENENTANDREI MANDACHE

Conducerea focului \ncepecu preg`tirea din cazarm`.

M

’’

’’

’’


Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IE

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

FOTO: LOCOTENENT-COLONEL EDUARD BORHAN

Recent, cerceta[ii Brig`zii 15 Mecanizat` Podu Înalts-au instruit în Mun]ii Tarcùlui.

Începutul lui octombrie a fost solicitantpentru cerceta[ii marii unit`]i ie[ene.Crestele mun]ilor, p`durile [i vìle au fostlocurile de instruire ale militarilor brig`zii.Acolo, în Mun]ii Tarcùlui, au aplicat tot ceau înv`]at lunile trecute în caz`rmi.Militarii [i-au propus s`-[i perfec]ionezetacticile [i procedurile pe care leîntrebuin]eaz` în teren muntos

subunit`]ile de cercetare, pentruculegerea de date din zona deresponsabilitate [i s-au antrenat în ac]iuniîmpotriva unui inamic ipotetic.

Valea Tarcùlui a fost unul din locurileunde cerceta[ii au sim]it, din plin, putereamuntelui. Militarii au parcurs module deinstruc]ie alpin`, instruc]ie tactic` specific`terenului muntos [i au exersat traiul încondi]ii de izolare. De aceast` dat`, vremeanu a fost un aliat. Ploaia, frigul [i umezealaau încercat s` strice planurile cerceta[ilor,dar nu au reu[it. Din contr`, i-au c`lit.

La instruc]ia alpin`, cerceta[ii aubeneficiat de ajutorul plutonierului-majorC`t`lin Neagoe de la Baza de Instruirepentru Vân`tori de Munte Bucegi, dinPredeal. Acesta i-a c`lùzit pe tineriicerceta[i în tainele escalad`rii mun]ilor, iarcelor experimenta]i le-a prezentat câtevasecrete ale meseriei, la c`]`rare [i escalad`.

Zece ore pe zi, militarii au pus înpractic` toat` teoria pe care o înv`]aser`.Nu a fost u[or, dar hot`rârea cerceta[ilor afost decisiv`. Preg`tirea a continuat cuexecutarea unor mar[uri, pe durata a treizile, desf`[urate în cadru tactic, care aureprezentat un ultim modul de instruire.

În aceast` perioad`, cerceta[ii brig`zii aureu[it s`-[i îndeplineasc` obiectivele propuse,a declarat colonelul Nicolae Tonu,comandantul Brig`zii 15 Mecanizat`.Beneficiind de facilit`]ile taberei deinstruc]ie de la Tarcù, militarii au realizato serie de ac]iuni specifice, în care [i-auperfec]ionat deprinderile. Au fost dou`s`pt`mâni de munc` [i efort, cu rezultatefoarte bune.

Executa]i Fulgerul!

Indiferent de vreme, cerceta[ul este la datorie.

Punct de observare. În mar[ prin Mun]ii Tarcùlui.

Primii pa[i în alpinism, sub ochii aten]i ai instructorului.

Privire care înghea]`pic`tura de ap`!


6 INSTRUC}IE Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Cooperare excelent`

Câmpurile din poligonul deinstruc]ie Smârdan au fostanimate, s`pt`mâna trecut`, demilitari [i tehnic` care au ac]ionatîmpreun`, în cadrul acestuiexerci]iu multina]ional, planificat[i desf`[urat sub egida NATO.

Aproximativ 120 de militaribritanici [i 400 de militariromâni din Brigada 282Infanterie Mecanizat` UnireaPrincipatelor au ac]ionat încomun, antrenându-se, în bazaunui scenariu fictiv, peproceduri specifice luptei deap`rare.

S-a urm`rit dezvoltareaprocedurilor [i validarea lor, astfelîncât s` creasc` gradul de

BLINDATE ROMÂNE{TIÎN SPRIJINUL

BRITANICILORÎn perioada 6-18 octombrie, în poligonul Smârdan,

din Gala]i, se desf`[oar` Danube Express 14, unamplu exerci]iu tactic, în colaborare cu militari britanicidin ALMA Company 2nd Yorkshire Regiment [i Brigada282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor, dinFoc[ani. În sprijinul ac]iunilor de lupt` comune s-au aflatblindatele române[ti.

interoperabilitate [i s` fie verificatecomanda [i controlul în cadrulunui exerci]iu multina]ional.Scenariul fictiv este axat, înprincipal, pe ap`rare. În cadrulDanube Express 14, vorbim despreun grup de lupt` compus dininfanterie, tancuri, artilerieterestr` [i antiaerian` [i echipe decercetare, care ac]ioneaz` ca undeta[ament înaintat [i seorganizeaz` pe diferite pozi]ii delupt`, a spus colonelul CiprianMarin, loc]iitorul comandantuluiBrig`zii 282 Infanterie Mecanizat`,director al acestui exerci]iu.

Grupul de lupt` româno-britanic a început procesul deplanificare al opera]iilor lajum`tatea s`pt`mânii trecute [i averificat capacitatea de lucru

comun` prin folosireaprocedurilor specifice Alian]eiNord-Atlantice. Gradul ridicat deinteroperabilitate al celor dou`armate s-a putut vedea foartebine în teren, unde, stând devorb` [i cu militarii britanici, amaflat c` nu exist` probleme încomunicare sau modul deac]iune. Ei spun c` foarte multconteaz` experien]a c`p`tat` demilitarii români în teatrele deopera]ii, dar [i faptul c` limbaenglez` este st`pânit` foarte binede toate categoriile de personal.

Cooperarea cu militariibritanici este excelent`. Ace[tiasunt deosebit de deschi[i [i au venitcu idei foarte bune. Trebuie s`]inem cont c` sunt printre cei maibuni planificatori din armatele

SCHIMBDE EXPERIEN}~

MULTINA}IONAL~

PAGIN~ REALIZAT~ DE PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

S`pt`mâna trecut`, militarii Batalionului 300Infanterie Sfântul Andrei s-au instruit în

comun cu infanteri[tii marini din 2nd Battalion 2nd

Marines Company, din Corpul de Infanterie Marin` alSUA pentru Europa [i Africa. La exerci]iul PlatinumLynx 15-2 au fost exersate proceduri [i tehnici de lupt`specifice fiec`rei armate. Scopul a fost armonizareaacestora pentru ac]iuni comune viitoare.

Se spune c` reu[ita uneiac]iuni militare este dat`, în primulrând, de cunoa[terea corect` aechipamentului [i tehnicii de caredispun militarii. Bazându-se peaceasta, infanteri[tii Batalionului300 Infanterie au desf`[urat unexerci]iu de instruire în comun cumilitari din armata SUA.

În perioada 6-10 octombrie,militarii români [i americani auparcurs o serie de module depreg`tire, începând cuproceduri pentru acordareaprimului ajutor, identificarea [idescoperirea dispozitivelorexplozive improvizate sau aelementelor de muni]ie

neexplodate, executarea detrageri cu armamentul deinfanterie, solicitarea sprijinului

cu foc, pân` la integrareatuturor cuno[tin]eloracumulate în mai multe

NATO. Cred c` avem multe deînv`]at de la ei, dar [i noi i-amimpresionat cu modul nostru deac]iune, a spus comandantulgrupului de lupt` româno-britanic, locotenent-colonelulMarius Moneanu.

sprijinul blindatelor, ceea ce într-uncâmp de lupt` real reprezint` unavantaj. Tancurile sunt rapide, auputere mare de foc [i asigur` trupeleatât la ap`rare, cât [i la ofensiv`.Am f`cut o echip` excelent` cumilitarii români [i m` bucur c` am

exerci]ii ample.Cel mai apreciat moment al

exerci]iului a fost [edin]a detragere, când militarii rom#niau avut posibilitatea de a faceschimb de armament cupartenerii americani. Astfel, pealiniamentele de tragere aleinfanteri[tilor marini s-au aflatpistoale mitralier`, pu[tiautomate, calibru 5,45 mm, [imitraliere, calibru 7,62 mm, iarpe cele române[ti pu[tile tip M4, M 249, ambele de calibru5,56 mm [i mitraliera M 240 B,calibru 7,62 mm.

Cei care au beneficiat deaceast` experien]` au spus c`este bine s` cuno[ticapabilit`]ile de lupt` alepartenerilor pentru a [ti cepoate sau nu poate face unanumit tip de echipament [icum ar putea fi întrebuin]at [iintegrat în ac]iuni de lupt`comune.

Platinum Lynx 15-2 s-aîncheiat s`pt`m#na trecut` cu oceremonie militar`.

RigoareaCavalerilor negri

Pe timpul desf`[ur`riiac]iunilor militarilor britanici, auvenit tancurile Batalionului 284Tancuri din Gala]i. Cavaleriinegri, a[a cum î[i spun, cumândrie, tanchi[tii, au ac]ionat încomun, asigurând suprema]ialuptei [i înclinând balan]a înfavoarea lor.

Nu este un exerci]iu u[or, iarpoligonul Smârdan este un terencare ne solicit` foarte mult, fiindunul deschis. Am beneficiat, îns`, de

reu[it s` planific`m [i s` execut`m,întrunit, acest exerci]iu, a spusc`pitanul James Barraclough, dincompania de infanterie marin`britanic`.

Pentru Cavaleri, exerci]iul aînsemnat înc` un prilej de a testablindatele în situa]ii similare celorreale, capacitatea de lupt` aacestora [i, spun ei, vigilen]aechipajelor [i nivelul de instruireatins în acest an de instruc]ie.

Examenul final va consta întrageri reale de lupt`, care voravea loc la sfâr[itul acesteis`pt`mâni.


Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IE

Cursul, aflat la cea de-a [aptea edi]ie, ademonstrat o dat` \n plus c`, atunci când vinevorba de reconstruc]ie [i stabilizare, în orice tipde opera]ie [i teatru, suntem mai mult decâtpreg`ti]i.

COMANDANTUL BATALIONULUI 1 CIMIC, COLONEL SILVIAN R~DULESCU

CURS DE RECONSTRUC}IE{I STABILIZARE

FRUNTA{ CRISTIAN LENGA

Joi, 9 octombrie, Batalionul 1 CIMIC a fost gazdacelei de-a [aptea edi]ii a cursului Post-Conflict

Reconstruction and Stabilization, organizat deMinisterul Ap`r`rii Na]ionale, în comun cuMinisterul Afacerilor Externe.

Cursul a reunit participan]idin Afganistan, Azerbaidjan,Egipt, Armenia, Georgia,Republica Moldova, Muntenegru,Tunisia, Belarus [i România.Concret, au participat 30 decursan]i, împ`r]i]i pe grupe,jum`tate dintre ei fiind din ]aranoastr`. Grupele au trecut prinfiecare dintre cele cinci ateliereorganizate: reprezentan]iicomandantului for]ei, aiguvern`rii centrale [i locale, aipersoanelor dislocate intern [i aiseparati[tilor.

Prima parte a activit`]ii s-aconcentrat pe un exerci]iu dup`un scenariu în careBatalionul 1 CIMIC a jucat rolulcomandantului for]ei. În partea adoua a cursului, diploma]ilor le-aufost prezentate detalii specificedomeniului de cooperare civili-militari. De asemenea, realiz`rilemilitarilor batalionului înmisiunile din Afganistan au avut

FOTO: EUGEN MIHAI

un rol important, ca [i prezentareaunui centru CIMIC sau a dou`proiecte poten]iale într-un teatrude opera]ii: un punct distribuire

materiale asisten]` umanitar` [iunul de asisten]` medical`, aprecizat c`pitanul R`zvanEnache, [eful grupului despeciali[ti func]ionali, dinBatalionul 1 CIMIC.

Cursan]ii au în]eles c` aceast`reconstruc]ie [i stabilizare are locîntr-o zon` în care s-a desf`[uratun r`zboi, iar infrastructura a fostafectat` sever. Rolul lor a fost de asprijini procesul de reconstruc]ie[i a interac]iona cu autorit`]ile

la activitate a fost prezent [iCentrul de Cercetare {tiin]ific`pentru Ap`rare CBRN [iEcologie.

În final, cursan]ii,reprezentan]ii MApN [i MAE auapreciat nivelul preg`tirii

locale pentru ca sistemele deguvernare s` poat` func]iona dinnou, independent. Este o perioad`în care for]a militar` este înc`prezent`, iar CIMIC se exprim` cao interfa]` între for]a militar` [isocietatea civil`. De asemenea,

militarii ac]ioneaz` în colaborarecu autorit`]ile din zon` [iorganiza]iile despre care se [tiec`-[i desf`[oar` activitatea în astfelde locuri, a completat ofi]erul.

Cursan]ii au v`zut în ceconst` evaluarea unei loca]ii [icum se desf`[oar` o întâlnire culiderii locali. De asemenea,angajarea popula]iei de sexfeminin, aspect delicat înAfganistan, a fost un succes,datorit` echipei FET (FemaleEngagement Team). Grupul 2EOD a fost prezent la curs pentrua eviden]ia unele riscuri cu carese confrunt` militarii în teatrelede opera]ii, în cazul descopeririiunor dispozitive exploziveimprovizate. De asemenea, pentrurezolvarea momentului treceriiprintr-o zon` posibil contaminat`,

militarilor români [i contribu]iaBatalionului 1 CIMIC lapromovarea imaginii For]elorTerestre Române atât la nivelna]ional, cât [i interna]ional.Prezent la curs, directorulDirec]iei Analiz` [i PlanificarePolitic` din Ministerul AfacerilorExterne, Edward Iosiper, aprecizat: Sunt convins c` acestcurs r`spunde necesit`]ii cât maimari, pe plan interna]ional, de aavea speciali[ti preg`ti]i pentruacest gen de misiuni. Deasemenea, consider c` avemexpertiza necesar` atât teoretic`,cât [i practic`, prin participareaarmatei române în teatrele deopera]ii de pe glob, dar [i a unorspeciali[ti civili români înopera]iuni diverse organizate deUE sau ONU.

FALCON 14

Activitatea a constat în antrenamentede trageri cu armamentul individual [iinstruc]ie specific` ducerii ac]iunilormilitare în teren muntos. S-a urm`rit, \nprincipal, cre[terea cooper`rii [iinteroperabilit`]ii între for]ele participante,schimbul de experien]` [i armonizareaconceptelor doctrinare, a tehnicilor,

`pt`m#na trecut`, în zonaRâ[nov, 30 de militari români dinBrigada 6 Opera]ii Speciale Mihai

Viteazul, condu[i de locotenent-colonelul Dan Andrie[, împreun`

cu 25 de militari din structurisimilare din Iordania, îndruma]i

de maiorul Hayel Fahad TwaireshAl Subaihat, au participat la

exerci]iul Falcon 14.

tacticilor [i procedurilor utilizate destructurile de opera]ii speciale.

Dup` prezentarea tehnicilor depatrulare în teren muntos împ`durit [i a

categoriilor de armament din dotareafor]elor pentru opera]ii speciale române[ti,militarii iordanieni au executat trageri cuarmamentul din dotarea brig`zii mure[ene.Momentul de vârf l-a constituit tragereaspecific` în echipe mixte, care a demonstratc` preg`tirea [i procedurile for]elor specialedin cele dou` ]`ri sunt interoperabile.

La mijlocul s`pt`mânii, participan]ii laexerci]iu, afla]i la instruc]ie alpin`, au primitvizita [efului Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, care a apreciat lasuperlativ cooperarea din militarii români [icei iordanieni.

La final, militarii au constituit patrulemixte [i au executat o serie de exerci]ii înteren muntos.

Ziua de vineri, 10 octombrie, a fostdedicat` cunoa[terii obiectivelor turisticedin garnizoanele Bra[ov [i Râ[nov. Militariiiordanieni, înso]i]i de cei români, au vizitatcastelul Bran, de care s-au ar`tat deosebitde încânta]i, [i au admirat centrulmunicipiului Bra[ov.

S

’’

COLONEL VALENTIN IACOBFOTO: MAIOR ADRIAN ALEXANDRU

INSTRUC}IE8 Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


DIN DRAGOSTE DE AVIA}IE

Meseria de pilot pe un avion de vân`toare estepentru mul]i un vis îndep`rtat. Unii au reu[it

s`-[i împlineasc` aceast` dorin]` [i s` performeze. Unastfel de exemplu este c`pitan-comandorul Viorel Burnichi(Buru, cum \i spun colegii [i prietenii), pilot la Baza 86Aerian` Locotenent aviator Gheorghe Mociorni] .

Între MihailKog`lniceanu

[i Borcea

Pe ofi]er l-am cunoscut peaerodromul militar de la Borcea.Lini[tit, se îndrepta spre avionechipat de zbor [i purta o discu]iecu un coleg despre misiunea pecare urma s` o execute. Apoi, pre]de câteva secunde, am v`zutmìestria pilotului. Cu privireadup` MiG-ul 21 LanceR pe care îlpilota, am aflat c` este printreultimii pilo]i români care auzburat cu MiG-29.

Dup` absolvirea [coliimilitare, a primit reparti]ie laMihail Kog`lniceanu, îns`, dupànul 2000, mai multe unit`]i deavia]ie au fost desfiin]ate, printrecare [i baza din care f`cea parte.Ca urmare, a fost încadrat,la Baza 86 Aerian`, la Borcea.Abia de atunci a începutadev`rata sa carier` de pilot. Laora actual` are la activ un num`rde 1.200 ore de zbor pe aeronave.

Timpul s-a scurs [i m-amîntâlnit, din nou, cu c`pitan-comandorul Burnichi. De aceast`dat` la un exerci]iu peaerodromul const`n]ean.Într-o pauz` de zbor, am începuts` discut`m despre meseria sa.

A[a am aflat cum [i-a începutaventura în avia]ie.

În liceul militar, a avut unprieten foarte bun, care î[i doreas` devin` pilot. Acesta l-a convins[i pe el s` mearg` la controlulmedical. Hai, vino, m`car afl`mdac` suntem s`n`to[i, l-a încurajatamicul sù. Culmea ironiei,colegul rateaz` examenul medicalla probele speciale, iar el le-atrecut. De aici înainte, totul adecurs de la sine. C`pitan-comandorul Burnichi î[ipropusese s` urmeze Institutul deEduca]ie Fizic` [i Sport, pentru adeveni un sportiv bun. Îi pl`cea [iînc` îi mai place sportul. Dar s-aîntâlnit, la timp, cu avia]ia…

A fi pilot de vân`toareînseamn` s` munce[ti, s` transpirila temperaturi care vara potajunge la 70 de grade Celsius, s` aiîncredere oarb` în coechipier saulider, s` te bazezi pe nea Neluc`,atunci când î]i d` pe mân`

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

Trebuie s` ai acel ceva s` po]i transmite aceast` meserie,adic` s` ai metod`, a spus c`pitan-comandorul ViorelBurnichi. Trebuie s` [tii s` te apropii de cel instruit, s`reu[e[ti s`-l cite[ti [i s` aplici cea mai potrivit` metod`.Suntem atât de diferi]i, încât metodele nu sunt unice [idifer` de la individ la individ. Încerc, pe cât se poate, s` ledezvolt dragostea pentru aceast` meserie, pentru zbor [i,peste toate acestea, încerc s` le transmit, de fapt,experien]a mea. Ca în orice domeniu, începutul este maigreu, fad, f`r` gust pe alocuri, îns`, pe m`sur` ce avanseziîn preg`tire, sim]i dulcea]a de a fi vân`tor. Începi preg`tireatactic` cu forma]ii de avioane, misiuni complexe [iobiective variate.

F amilia este cea c`reia îi datorez totul! M-a aju-

tat foarte mult [i, cel maiimportant, m-a în]eles [im-a sus]inut când mi-afost greu. Familia, pentrumine, este acolo unde tereg`se[ti ori de câte ori e[tidezorientat, unde paceaprimeaz`, unde î]i înc`l-ze[ti sufletul dup` un zborde noapte, în decembrie.De aceea, ]in s` le mul]u-mesc, în mod special, prinintermediul dumneavoas-tr`. V` iubesc!

C~PITAN-COMANDORUL VIOREL BURNICHI

’’

avionul, a declarat c`pitan-comandorul Burnichi. Înseamn`s` fii puternic când te încearc`soarta [i î]i fur` colegii.Înseamn` acel dor nespus de a teîntoarce acas`, fiindc` cineva arenevoie de tine.

Cu ce este r`spl`tit un pilotde vân`toare? Trìrile pilo]ilorsunt deosebite: libertatea de a semi[ca cum vor în aer, bineîn]elesdup` regulile stabilite ale avia]iei,carne fezandat` în adrenalin`,pupile m`rite, transpira]ii reci,voci gâfâite de suprasarcini [i,peste toate, sentimentul c` e[tideosebit fa]` de ceilal]i.

Un nou început

C`pitan-comandorul ViorelBurnichi î[i are începuturile peaerodromul MihailKog`lniceanu, ca pilot devân`toare pe aeronava MiG-29.Pentru el a fost un aviondeosebit, puternic, cu alur` desportiv, foarte prietenos, f`r`preten]ii. Când a fost scos dinexploatare am fost profund [ocat.De ce? Fiindc` era un avionspecial. Era frumos s` zbori c`larepe 14 tone de metal, gata s` fac`tot ce vrei tu [i erau rare cazurilecând nu î]i ajungea motorul. Eraceva nemaipomenit. Ce s` mai zicc` aveai [i dou` motoare!, a spusBuru.

La trecerea de pe MiG-29 peLanceR s-a confruntat cu dou`probleme. Prima, de natur`psihologic`. Urma s` zboare cuun avion care, în trecut, a f`cutmulte victime între pilo]i. A doua

era de natur`metodic`: altetehnici depreg`tire, tipuride exerci]ii [i, nuîn ultimul rând,avionica.Un concept noudespre care nu aveanici cea mai vagìdee. A hot`rât c`trebuie s` uite vechilemetode [i s` înceap` caun simplu elev. Spresurprinderea sa, avionulMiG-21, care are unnume destul de aspru, nuera chiar a[a de rù.Înghite [i el destul demulte, dar pilotul trebuie s`[i-l fac` prietenul sù.

Buru are [ansa s` zboare[i deasupra M`rii Negre.Consider` c` aerul este la fel,dar riscurile suntîntr-adev`r mai mari.

De la simplu fapt c` jos nu esteelementul mediului sù pân` lacre[terea inciden]ei coliziunilorcu o pas`re de talie cel pu]inmedie. Dac` este frumos, pl`cut?În condi]ii meteo favorabile [i laaltitudini mici este nemaipomenit!Parc` [i sim]i briza [i stropiivalurilor pe care le faci, a afirmatglumind Buru.

C`pitan-comandorul Burnichivrea s` vad` o dat` un F-16 cucocard` româneasc`. În rest, î[idore[te s` se poat` lùda [ipovesti nepo]ilor cât mai multe,când va deveni tân`r absolvent alavia]iei militare.

MiG-29

MiG-21 LanceR


Observatorul militarwww.presamil.roLOGISTIC~

OAMENI DIFERI}I, ACELA{I CREZ: MUNCAIRINA-MIHAELA NEDELCU

[email protected]: PETRIC~ MIHALACHEBaza 3 logistic` teritorial` Marea Neagr`, subordonat` Coman-

damentului logistic întrunit, are misiunea de a gestiona resurselemateriale necesare asigur`rii sprijinului logistic de la nivelul liniilor trei [ipatru, în zona de sud [i sud-est a ]`rii. La Mangalia, se afl` comandamentulbazei, un deta[ament de îmbarcare-debarcare CF [i o companie sprijin logistic.Celelalte unit`]i – un depozit central, depozite mixte [i zonale, precum [i dou`birouri transporturi militare – sunt dislocate la distan]e mai mici sau maimari, în jude]ele Prahova, Vrancea, Brìla, Constan]a.

Pân` la începutul anilor 2000, încazarma unde ast`zi î[i aresediul Baza 3 logistic` teritorial`

Marea Neagr` a func]ionat o unitate de marin`militar`. Dup` desfiin]area acesteia, au trecutcâ]iva ani pân` când, în 2007, a fost dislocatàcolo baza. S` ajung` la înf`]i[area de ast`zi,nu a fost u[or, mai ales c` se întinde pe osuprafa]` de 26 de hectare. A fost nevoie derepara]ii la pavilioane [i de cur`]areaterenului. În timp, s-a amenajat o sal` de sport,s-a construit gard, pe por]iunile unde nu era,[i s-a reparat, acolo unde a fost distrus decopaci doborâ]i de vijelie. Toate acestea, [imulte altele, cu mân` de lucru din unitate [icu materiale recuperate. Casa lui Costic`, ocl`dire botezat` a[a dup` numele celui care areabilitat-o schimbându-i înf`]i[area, a[teapt`dispozitivele [i sculele necesare transform`riiîntr-un atelier de l`c`tu[erie [i sudur`. Înc`mai sunt multe de f`cut, dup` cum ne spunecomandantul, colonel Veronel Clapon. Deexemplu, mai sunt por]iuni de ecologizat, învederea m`ririi zonei de instruc]ie. Toate sevor desf`[ura cu oamenii din unitate [i chiardac` nu to]i se bucur`, în aceast` privin]`,comandantul este intransigent.

În zilele document`rii noastre, în parculauto se lucra de zor, sub supravegherealocotenent-colonelului Aurel Florea, [ef biroumentenan]` în comandamentul bazei.Activit`]ile specifice exploat`rii de sezon eraupe sfâr[ite. Materialele necesare pentruacestea – vaselin`, uleiuri speciale, antigel etc.– au fost asigurate gradual, o parte dintre elefiind redistribuit` c`tre unit`]ile subordonate.Plutonul mentenan]`, format din 11 oameni(solda]i [i grada]i profesioni[ti, subofi]eri [icivili) execut` lucr`ri de repara]ii doar pentruechipamentele proprii. Nu se fac repara]iicapitale, dar speciali[tii au reu[it s` pun` înfunc]iune anumite utilaje, montându-lemotoare noi sau schimbându-le de pe un utilajcasat pe altul a c`rui caroserie putea firecondi]ionat`. Într-unul din ateliere, l-amg`sit pe frunta[ul Dorin Nicolae, sosit înunitate în urm` cu aproape doi ani. În via]acivil` a fost [ofer pe autocar [i a lucrat într-unservice auto. Acum este mecanic [i îi place maimult, prentru c` vede cum din mâinile saleiese ceva concret.

Pe terenul de instruc]ie, locotenentulErgean Re[id [i sublocotenentul VladP`durariu î[i instruiau subordona]ii. Uniiexecutau o munc` dur`, de montare-demontare a unui pod, iar ceilal]i, f`când partedin echipa control mi[care ce ac]ioneaz` înnodurile importante ale itinerariului dedeplasare a convoaielor, înv`]au cum secolecteaz` datele din trafic [i cum se verific`dac` înc`rc`tura vagoanelor este intact`.Pu]in mai departe, frunta[ul Silvia Roman,manevra butoanele sta]iei de comunica]ii. Ealucreaz` în aceast` unitate din 2012 [i a optatpentru a deveni militar profesionist laîndemnul surorii mai mari, Ramona, sergent-major acum, care lucreaz` aici din 2008. Nu îipare rù c` i-a urmat sfatul, pentru c` este unjob atractiv [i frumos. La fel î[i consider` nouaspecialitate [i soldatul Nicoleta Chitacu, care arenun]at la func]ia de [ofer, a urmat un curs [iacum este sanitar.

În timp ce afar` se desf`[urauactivit`]i de instruire, în birouri selucra la întocmirea documentelor

zilnice. Structurile din comandamentul bazei,

din domenii precum resurse umane [ifinanciar-contabile, asigur`, pe linie despecialitate, [i unele din unit`]ile subordonatecare nu au compartimente de resort. La felprocedeaz` [i speciali[tii în domeniile juridic [ipsihologic. Asta nu este în avantajul oamenilordin unit`]ile respective care, pentru eliberareaunei adeverin]e, de exemplu, trebuie sà[tepte cel pu]in o s`pt`mân`, cât dureaz`coresponden]a, prin po[ta militar`, întreunit`]i. În structura de comunica]ii [iinformatic`, sergentul-major Adrian Axinia [isubordona]ii sì asigur` coresponden]a [ileg`tura cu structurile din sistemul militar,dar [i cu civile, având la dispozi]ie o re]eaLAN, internet [i intraman.

Referitor la personalul care î[i desf`[oaràctivitatea în baz`, semnificativ este faptul c`multe cadre militare [i salaria]i civili lucreaz`

aici de la înfiin]area unit`]ii. Exemple în acestsens sunt plutonierii adjutan]i principaliDoru R`ducanu [i Constantin Crudu, caremai au pu]in pân` la trecerea în rezerv`,precum [i [eful logisticii, locotenent-colonelMarian Arp`[anu. Sergentul-major StelianGeorgescu, cel mai calm [ofer, dup` cum nespune comandantul, a venit în unitate tot laînfiin]area acesteia, dup` ce a urmat cursul deformare pe filiera indirect` a subofi]erilor [i operioad` de cinci ani ca militar voluntar laBaza sprijin logistic din Bucure[ti. Îi place maimult aici pentru c` iube[te marea, iardeocamdat` nu se gânde[te s` se mute maiaproape de cas`.

Cele mai mari fluctua]ii de personal seînregistreaz` la solda]ii [i grada]ii profesioni[ti.Mul]i dintre ei provin din partea de nord-est a]`rii, din zone defavorizate din punct devedere economic, iar dup` o anumit`perioad`, unii caut` s` se retrag` mai aproapede cas`. De la reprezentan]ii unit`]ilorsubordonate, afla]i la o activitate ce avea loc lasediul bazei, am aflat c`, în domeniul

resurselor umane, se confrunt`cu acelea[i probleme, mai alesc`, de ani buni, posturile depersonal civil sunt blocate.Depozitele sunt mici ca num`rde personal, dar întinse casuprafa]`, astfel c` volumul demunc` este destul de mare.Activit`]ile specifice au gradul lorde periculozitate, fiind vorba derecondi]ionarea unor tipuri demuni]ii, primirea, recep]ia,depozitarea, casarea acestora [idistrugerea în poligoane speciale.De obicei, asemenea unit`]i suntamplasate în zone izolate [i nuîntotdeauna se pot asigura celemai optime condi]ii de lucru. Maiales iarna, acolo unde nu sunt

centrale proprii [i înc`lzirea se face cu lemne.Cu toate acestea, c`pitanul Mihai Botezatu,[eful logisticii dintr-o unitate subordonat`,a ]inut s` sublinieze c`, de[i pu]ini,oamenii sunt dedica]i [i nu se dau la o partecând este nevoie s` taie lemne saus` execute alte activit`]i care, de[i nu sunttrecute în fi[a postului, duc la îmbun`t`]ireacondi]iilor de munc`.

Opreocupare major` aconducerii bazei este stabilireaunor rela]ii interumane bazate pe

respect între oameni [i loialitate fa]` de sistem.Nu este u[or de realizat un asemenea obiectivce presupune ca fiecare în parte s` fie maiîn]elept, s` [tie s` cedeze, când este nevoie,dar s`-[i sus]in` cu argumente punctul devedere [i, de ce nu?, s` nu caute doar s`profite, s` speculeze situa]iile ce-i suntfavorabile.

Colonelul Clapon [i loc]iitorul sù,locotenent-colonel Sorin Panainte, se cunoscdin 1992, când, pentru o scurt` perioad`, [i-audesf`[urat activitatea în aceea[i unitate. Lacomanda bazei au fost numi]i în aprilie anultrecut. Loc]iitorul îns` a ajuns aici mai târziu,la începutul acestui an, dup` o misiune înAfganistan [i un curs. A lucrat [i în unit`]i demarin`, iar, dup` absolvirea masteruluiinterarme FT, a fost repartizat la comandaunui batalion de ap`rare antiaerian`. Fiindabsolvent al [colii de ofi]eri specialitateaintenden]`, a avut parte de multe obstacole,de[i satisfac]iile profesionale erau concrete.Dup` p`rerea sa [i a tuturor celor carelucreaz` în domeniu, logistica este ospecialitate ce ac]ioneaz` din umbr`, ceea cepresupune mult` munc` [i pu]ine satisfac]iivizibile. Cel mai important segment în formareaunei echipe îl reprezint` resursa uman`, sus]inelocotenent-colonelul Panainte.Obiectivul nostru nu este u[or de atins, pentruc` oamenii au mentalit`]i diferite. De aceea,noi trebuie s` fim cei care d`m exemplu [idescoperim cea mai bun` cale de comunicare.Prin mesajele pe care le transmit, cred c` reu[escs` unesc oamenii. Am adus cu mine [iexperien]a de afar`, din teatrele de opera]ii, pecare n-am avut înc` timp s` o aplic.

În toate unit`]ile bazei, încerc`m s` ne def`-[ur`m activit`]ile cu for]e proprii. Cu sprijinulCLÎ, prin consolidare (luând dintr-o parte [ipunând în alta) reu[im s` men]inem profe-sioni[tii în sistem [i s` aducem resursa la para-metri normali de func]ionare. Astfel, facemfunc]ionale toate domeniile, în special cele dedeservire, transport, mentenan] , paz [i ap`rare[i interven]ii în caz de incendiu sau alteprobleme.

COLONEL VERONEL CLAPON

’’

SUBOFI}ERI10 Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Tudora B`raru, la sf#r[itul competi]iei Subofi]erul anului 2014.

TRIBUT DE SUFLETPL~TIT DATORIEI

PLUTONIER ALINA CRI{AN

Este greu s`-]i îndepline[ti datoria de militar,concomitent cu cea de mam` [i so]ie. Este

[i mai greu s` excelezi în toate trei. Presupune multesacrificii, nop]i nedormite, anivers`ri petrecute

în poligon, adesea spun#ndu-]i nu ]ie pentrufiecare da spus celorlal]i. Dar, dac` te na[ti

lupt`toare, nu este imposibil. Asta ne înva]`plutonierul-adjutant principal Tudora B`raru.

Pentru cei care [tiu ce vor,nu exist` nu pot.Plutonierul-adjutant

principal Tudora B`raru, consilieracomandantului Diviziei 1 InfanterieDacica pe problemele subofi]erilor,este un exemplu în acest sens. Aavut dintotdeauna tendin]a de a-[itesta limitele, ambi]ia de a ducetotul la cap`t [i credin]a c` st` înputerea noastr` s` facem lucrurilemai bune. Pentru asta a luptat [ilupt` în continuare. Pentru aschimba viziunea asupra femeilordin armat`, pentru drepturilegradelor mici, pentru familie,pentru dreptate [i corectitudine.

Prima provocare a venit încopil`rie. A decis atunci s` î[itesteze curajul. A[a c` s-a înscris [ia urmat cursuri de para[utism,sport extrem în care a [i reu[it s` sebreveteze. Apoi a decis s` intre înarmat`. S-a antrenat intens un an[i a intrat la {coala Militar` deSubofi]eri Sanitari, o institu]ie încare se preg`teau doar fete, unde,în fiecare an, concurau mai mult de20 de persoane pe fiecare loc scos laconcurs.

Când a absolvit [coala militar`de subofi]eri sanitari de la Foc[ani,în 1984, înv`]ase deja c` destinul ]i-l faci singur. Am sim]it c`reparti]iile nu se fac corect,poveste[te aceasta, a[a c` m-am dusla u[a comandantului avia]iei, înuniform` (eram elev-sergent) [iplin` de emo]ii, fiindc` nu maiv`zusem în via]a mea un general.Cum avea brevet de para[utistcivil, s-a prezentat [i l-a rugat s` oajute cu o reparti]ie la para[uti[ti.Nu m-am dus cu lingu[eli, blond`, cupicioare lungi (mai ales c` n-amavut niciodat`), glume[te Tudora.Am ales un loc de care to]i dinsistemul medical fug, fiindc`realizeaz` cât este de periculos.Trebuie s`-]i folose[ti mintea, nu ainevoie de pile.

I-a venit reparti]ia nominal, înplic, [i a fost prima femeie dinunitatea de para[uti[ti. A[a a sc`patde o încadrare la tancuri sau cine[tie pe unde. O poveste amuzantèste prezentarea acesteia, în primazi, la unitate. Ajung eu cu uniformac`lcat`, aranjat`, cu valiza dup`mine la Comenduirea GarnizoaneiBucure[ti [i întreb unde esteunitatea 01842 para[uti[ti. – V`duce]i înapoi în gar`, lua]i trenul,merge]i o or`, coborâ]i, trece]iprintr-un câmp, îmi spune ofi]erulde serviciu. – Sta]i pu]in c` nu a]iîn]eles, îl întrerup eu. Este înBucure[ti unitatea. A[a scrie peordinul de serviciu. Pân` la urm`nu în]elesesem eu. Apar]inea deBucure[ti, dar avea sediul pe undevalâng` capital`. {i s` m` vede]i pemine, cu lacrimi în ochi, pe tocuri,prin câmp, în drum spre datorie.

Surpriz` f`cut` de colegi, de ziua acesteia.

Ce navet` am f`cut atunci, c#nd cuautobuzul, c#nd cu trenul, [i cu copil[i cu cas` de \ntre]inut, vreo cinci-[ase ani... În ciuda acestor lucruri,acolo a fost cea mai frumoas`perioad` din via]` a mea.

Când s-a înfiin]at unitateade para[uti[ti de laClinceni, s-a mutat acolo.

A organizat infirmeria, gestiunea,salvarea, medicamentele. Am scosbani din buzunar s` facem cl`direafrumoas`. Am trecut anul acesta pe laClinceni; [i acum scot militarii banidin buzunar s` ]in` cl`direafrumoas`... zâmbe[te amarsubofi]erul. Mai târziu, s-a mutat înB`neasa, la ComandamentulTrupelor de Para[uti[ti, unde alucrat patru ani.

A executat para[ut`ri în toat`]ara. Vara st`teau la salturi pân`dup` miezul nop]ii. F`r` concediumedical în 30 de ani de armat`. Amstat pe câmp mai mult decât am statacas` [i la infirmerie.

{i mi-a fost greu, dar nu imposibil.Cânt`ream 40 de kilograme laprimele para[ut`ri, iarechipamentul avea 15. G`sisem opozi]ie special` în care m` ridicamîn picioare dup` echipare, ca s` nucad pe spate. Venea seara acas` cur`ni pe umeri de la bretelelepara[utei. A aterizat în copaci, pecâmp, în cur]ile oamenilor [imergea pe jos kilometri întregi, cupara[uta în bra]e, pân` la locul deîntâlnire. Nu venea nimeni dup`mine cu ma[ina pentru c` suntfemeie. N-am cerut [i n-am primitniciodat` tratament special fa]` decolegi. Am îndurat, am plâns [i amtras cu din]ii ca s` nu fiu o povar`pentru ei. }in minte c` nu plecamniciodat` la drum f`r` s` merg latoalet` înainte, ab]inându-m` câteore era nevoie, ca s` nu se opreasc`pentru mine coloana.

A plecat de la para[uti[ti în1998. A lucrat apoi într-un spitaldin Bucure[ti, la tomograf. A fost oschimbare mare, high life, cumspune subofi]erul. Am trecut lafust` pân` la genunchi,manichiur`, coafor, nu maimiroseam bocanci de soldat. Din ceam v`zut acolo, a[ putea s` scriu unroman. S-a întâmplat s` v`d cum oasistent` ia inelul pacientei gaj,pân` se duce ea acas` s` aduc`bani... Dup` [apte ani, TudoraB`raru s-a mutat de aici. Nu s-aputut adapta. Atunci a decis s`renun]e la medical [i a schimbatarma. A trecut la infanterie.

A plecat de la para[uti[ti dup`12 ani, când a sim]it c` nu maiface fa]` fizic. Avea un copil decrescut, care ajunsese la vârsta lacare avea nevoie de toat` aten]iamamei. El, s`racul, fiindc` eramatât de ocupat`, de la 10 ani d`deasingur cu aspiratorul, a înv`]at s`foloseasc` ma[ina de sp`lat, mergeacu mine sâmb`ta [i duminica lapia]`, a înv`]at s` g`teasc`,poveste[te cu dragoste în glasTudora. Nu zic c` nu i-a prins bine,

mai ales când s-a v`zut singur înalt` ]ar`, dar nu i-a fost u[or. Eu totce am realizat pentru mine amf`cut la 40 de ani, dup` ce amdivor]at. A renun]at la para[ut`ri[i a investit tot ce avea în bìatulei, George. Din clasa a V-a [i pân`când acesta a terminat liceul, s-adus s`pt`mânal la [coala acestuia.Nu avea voie s` ia o not` sub [aptesau s` aib` absen]e. Patru ani s-auitat doamna profesoar` lung lageanta mea [i n-a ie[it nimic din ea.O cafea, o cutie de bomboane,nimic. Vroiam doar s` verificabsen]ele [i notele. {i, în func]ie derezultate, bìatul primea bani debuzunar [i haine. Dac` avea notemici, îl îmbr`cam din Rahova, dinpia]`. Cât dai, atât prime[ti.

Dup` divor], Tudora aplecat în SUA, lastudii. A absolvit

cursurile Academiei pentruSubofi]eri din SUA, la 40 de ani.Apoi au urmat misiunile înAfganistan. Trei la num`r. To]ibanii pe care i-a câ[tigat i-a datlui George pentru facultate. S-agândit, când era copilul mic, s`-laduc` în armat`. Dar el, v`zândcât muncesc p`rin]ii [i ce pu]inebeneficii au, a decis c` nu-[idore[te via]a asta. Vrea mai

mult. Adev`rul este c` multelucruri din societatea româneasc`nu au locul lor real pe scaraierarhiei valorilor, credesubofi]erul. Inclusiv militarii,armata. El a vrut mai mult decâtceea ce am reu[it s` agonisim noiîntr-o via]` – un apartamentmodest în Rahova. {i atunci cânda ob]inut o burs` la o facultate dearhitectur` din Anglia, a acceptat[i a r`mas. Oricât m` doare c` edeparte, are dreptate. }ara noastr`nu investe[te în tineri.Ne întreb`m mereu cine o s` nepl`teasc` pensia, dar nu sus]inemtineretul, nu îi d`m o [ans`.M` uit [i în armat`. Salariultinerilor militari este mic.Cum po]i s`-]i croie[ti un drum învia]`, s` ai o familie, o rat` labanc` [i un copil cu banii ace[tia?De aceea, foarte mul]i î[i daudemisia [i pleac` în strìn`tate, peslujbe sub nivelul preg`tirii lor, cas` poat` exista. Orice om caremunce[te ar trebui s` se poat`între]ine, nu s` stea cu mânaîntins` la mama [i la tata. Nu estecorect. Am discutat problemeleacestea [i, cu p`rere de rù spun,nu s-a schimbat nimic. Vorbe[tedespre subofi]erii, mai[trii militari[i solda]ii grada]i profesioni[ti cuaceea[i afec]iune în voce ca [idespre copilul ei. {i chipul i selumineaz` în acela[i fel. Poatetocmai de aceea, ast`zi, când î[ipetrece ziua de na[tere în poligonal`turi de ace[tia, nu i se cite[tetriste]e în privire. Faptul c` îmipetrec ziua de na[tere cu bìe]ii înpoligon, nu e tocmai rù, spunerâzând. Pentru c` bìatul meu esteplecat din ]ar` [i atunci colegii îi]in locul lui George. Este bine sàm de munc`, uit c` sunt singur`.Acest ata[ament fa]` de oameniicu care lucreaz` este împ`rt`[it [ir`spl`tit de ace[tia. Colegii îiapreciaz` d`ruirea [icorectitudinea [i, cum anulacesta aniversarea Tudorei apicat exact în mijloculconcursului Subofi]erul/soldatulanului, al Diviziei 1 InfanterieDacica, i-au preg`tit [i o surpriz`.I-au d`ruit un buchet de flori [i ocup`, deoarece, pentru ei, [iTudora merit` titlul deSubofi]erul anului.

Plutonier-adjutantprincipal Tudora B`raru


Observatorul militarwww.presamil.roANIVERS~RI

ACTUALIT~}I ÎN MEDICINA BALCANIC~ELENA DAVID

FOTO: EUGEN MIHAI

Într-un cadru [tiin]ific special, într-o atmosfer` de profesionalism,spirit de echip , perseveren] , creativitate [i excelen] , s`pt`mâna

trecut` s-a desf`[urat cea de-a 33-a S`pt`mân` Medical` Balcanic` [is-au s`rb`torit Zilele Spitalului Universitar de Urgen]` Militar CentralDr. Carol Davila (SUUMC), având ca tem` Interdisciplinaritate [iactualit`]i în medicina balcanic`.

Evenimentul a fost o oportunitate unic`pentru medicii de diverse specialit`]i din ]`rilebalcanice (România, Grecia, Serbia, RepublicaMoldova, Bulgaria [i Turcia), reprezentan]iiAcademiei de Medicin` a Fran]ei, lideri deopinie ai medicinei militare balcanice, aiindustriei farmaceutice, ai sistemelor des`n`tate, de a discuta cele mai recente inova]iiîn diagnosticul, tratamentul [i preven]iaafec]iunilor medico-chirurgicale în ]`rilebalcanice.

Ac]iunile [tiin]ifice au fost organizate deSec]ia Român` a Uniunii Medicale Balcanice,în colaborare cu Spitalul Universitar deUrgen]` Militar Central, Societatea Român`de Chirurgie de Urgen]` [i Traumatologie [iComitetul Balcanic de Medicin` Militar`.Activitatea a fost precedat` de o serie decursuri.

predecesorilor no[tri [i de a ne rec`p`ta locul însocietatea româneasc`, dep`[ind falsele criteriiale unei societ`]i democratice, bazat`, dinp`cate, pe vinderea de iluzii [i de bunuri deconsum.

Pe durata a patru zile, în cadrulcursurilor, conferin]elor, simpozioanelor,workshop-urilor, exper]i din diferite domenii[tiin]ifice au abordat problemele medicinei dinregiune [i au propus strategii noi de abordare.Formatul congresului a fost unul interactiv, cuaccent pe problemele practicii medicalecurente, incluzând, de asemenea, [i unprogram social atractiv.

La congres au fost abordate teme[tiin]ifice precum urgen]ele medicale,chirurgicale, traumatologice, medicin`militar` de urgen]` în situa]ii de criz`,problemele medicinei balcanice, s`n`tate

comunic`ri orale, atent selec]ionate deComitetul {tiin]ific. Separat, au avut loc [isesiuni pentru asistente medicale, precum [ipentru medici reziden]i [i studen]i.

Eficien]a unor astfel de evenimente,ancorate în timp [i spa]iu, a fost eviden]iat`pregnant de colonel dr. Florentina Ioni]`Radu: Prezentul aduce dincolo de provoc`rilesocio-economice na]ionale [i o serie deamenin]`ri la adresa securit`]ii s`n`t`]iipopula]iei generate de pandemii, epidemii saucatastrofe naturale, sens în care, numai înacest tip de format, putem vorbi despre

De pe pozi]ia de comandant al SpitaluluiUniversitar de Urgen]` Militar CentralBucure[ti Dr. Carol Davila, de amfitrion [inu în ultimul rând de pre[edinte alComitetului de organizare, colonel dr.Florentina Ioni]` Radu a spus: Tr`ind zi dezi într-un spa]iu impregnat de parfumulistoric al personalit`]ilor lumii medico-militare, am considerat c` am o datorie deonoare în a duce mai departe tradi]ia acestuidomeniu de activitate, dar [i de a identificavariantele parteneriale optime, prin care s` fievalorificat` mo[tenirea intelectual` a

public` etc. Lucr`rile s-au desf`[urat înspa]iile de conferin]` ale Palatului CerculuiMilitar Na]ional. Prima zi a fost integralconsacrat` cursurilor precongres (înspecialit`]ile chirurgie, cardiologie [igastroenterologie), lectori fiind speciali[tirecunoscu]i din ]ar`, dar [i din Italia, Austria,Turcia, Serbia. Spa]iul dedicat acestor cursurifiind limitat, lucr`rile propriu-zise aleconferin]ei s-au desf`[urat ca mese rotundecu teme de actualitate, simpozioane pespecialit`]i [i de firm` (actualit`]i terapeutice),precum [i într-un num`r semnificativ de

Premiul pentru contribu]ia de excelen]` în medicina militar` a fost acordatgeneralului (r) academician profesor universitar dr. Victor Voicu, pentru creareaunei [coli medicale [i farmaceutice, de cercetare [tiin]ific`. Valoarea [i prestigiulacestuia [i a celor care i-au trecut pragul de-a lungul timpului au condus la orecunoa[tere, na]ional` [i interna]ional` a cercet`rii române[ti, ca institu]iena]ional` unicat, în asigurarea protec]iei medicale împotriva noxelor chimice,radiologice [i biologice. |n prezent, este directorul Centrului de Cercet`ri {tiin]ificeMedico-Militare [i [eful Catedrei de Farmacologie, Toxicologie [i PsihofarmacologieClinic` a UMF Carol Davila.

În urm` cu peste trei decenii, a fost un vizionar atunci când a elaborat [iimplementat, al`turi de un grup de colaboratori, în premier` interna]ional`, primulantidot administrat într-o clinic` din România, pentru care, ulterior, s-a ob]inut [ibrevetul de inven]ie Medicament pentru controlul [i tratamentul efectelor toxiceale substan]elor organo-fosforice.

În 1972, profesorul Victor Voicu organizeaz`, în cadrul Catedrei de farmacologiea Facult`]ii de Medicin` din Craiova, cursul de farmacologie [i activit`]ile practiceaferente.

De asemenea, creeaz`, în cadrul Universit`]ii de Medicin` [i Farmacie CarolDavila Bucure[ti, Catedra de Farmacologie [i Toxicologie Clinic`, având sediul înSpitalul Clinic de Urgen]` Floreasca, o adev`rat` [coal` în domenii de importan]`major` pentru protec]ia medical` a popula]iei, în caz de agresiuni atipice.

General de brigad (r) medic Aurel Nicolau. N`scut la 22 martie 1927, a urmat cursurileFacult ]ii de Igien , din cadrul Universit ]ii de Medicin [i Farmacie Carol Davila, Bucure[ti.

Pe parcursul întregii cariere militare, a îndeplinit diferite func]ii de conducere:[ef serviciu medical la Sanatoriul Militar, [ef serviciu sanitar la {coala Militar` deMedicin` Dimitrie Cantemir [i [ef de sec]ie medicin` intern`, din Spitalul MilitarCentral. Colonel (r) medic Marin Anton. S-a n`scut la 17 februarie 1925. A urmat

cursurile Facult`]ii de Medicin` General`, din cadrul Universit`]ii de Medicin` [iFarmacie Carol Davila, Bucure[ti.

În perioada 1 august 1951-16 mai 1990, în calitate de cadru militar activ, a parcurstoate treptele carierei militare, ajungând pân` la gradul de colonel, medic [ef [i [efde cabinet medical. Colonel (r) medic Dumitru Trânc . N`scut la 21 iulie 1926, a urmat cursurile Facult ]ii

de Medicin General , din cadrul Universit ]ii de Medicin [i Farmacie Carol Davila, Bucure[ti.În perioada 1 octombrie 1951-9 ianuarie 1991, în calitate de cadru militar activ, a

parcurs toate treptele carierei militare, ajungând pân` la gradul de colonel. Colonel (r) medic Octav Boc`neal`. S-a n`scut la 21 iulie 1926. A urmat cursurile

Facult`]ii de Medicin` a Institutului de Medicin` [i Farmacie Ia[i. În perioada 1 decembrie1951-5 februarie 1991, în calitate de cadru militar în activitate, a parcurs toate treptelecarierei militare, ajungând pân` la gradul de colonel.

elaborarea unor strategii comune în domeniuls`n`t`]ii, de opera]ionalizarea medicineitransfrontaliere, dar [i despre o colaborare învederea implement`rii unor programeregionale, cu organiza]iile neguvernamentaleinterna]ionale, cum ar fi Organiza]iaMondial` a S`n`t`]ii. Acest fapt presupunerecunoa[terea specificit`]ii problemelor des`n`tate public` cu care se confrunt` ]`rile dinregiune, dar [i a specificului patologieiexistente.

Cu acest prilej au fost decernate [i premiilemedicinei militare din România.

PREMII PENTRU ÎNTREAGA ACTIVITATE{I LONGEVITATE ÎN CARIER~

PREMIILE MEDICINEI MILITARE DIN ROMÂNIAPREMIUL DE EXCELEN}~

12 Observatorul militar FOTOREPORTAJwww.presamil.ro

Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

MILITARI ROMÂNI {I AMERICANI S-AU INSTRUIT |N C~PITAN BOGDAN OPROIU

În prima zi de antrenamente, în mun]ii Rarù -acolo unde, de obicei, se antreneaz` militarii

din Batalionul 17 Vân`tori de Munte Drago[ Vod`,din Vatra Dornei, a avut loc preg`tirea pentruinstruc]ia alpin`, specialitatea vân`torilor de munte,care le-au prezentat militarilor americani tehnici dec`]`rare la man[`, rapel, transportul pe funicular [i,nu în ultimul rând, cunoa[terea materialelor dealpinism. Vremea a fost câinoas`, cu frig, cea]` [i oburni]` de toamn` mai târzie decât ar`ta calendarul,care a lovit, cu intermiten]`, corzile legate de stâncilede antrenament [i a crescut dificultatea exerci]iilor,inedite pentru majoritatea infanteri[tilor americani.

Din ziua a doua, trupele s-au împ`r]it, o partedesf`[urând un exerci]iu cu trageri de lupt`, iarcealalt`, execut#nd un mar[ de instruc]ie în Mun]iiRodnei, pân` la lacul glaciar Lala, de sub vârful Ineu.Cu rani]ele în spate, condu[i pe traseu de ghidullocal, plutonierul-major Nicolae Olar din batalionuldornean, militarii români [i americani au parcurs untraseu de aproape 15 kilometri, pân` la 1.815 m,altitudinea la care se afl` lacul Lala, a doua ziajungând chiar pe vârful Ineu, la 2.279 m.

În vreme ce o parte a militarilor d`dea piept cunatura în Mun]ii Rodnei, cealalt` desf`[ura exerci]iulcu trupe în teren cu trageri de lupt`, în poligonulRotunda. A fost unul din cele mai interesanteexerci]ii atât datorit` complexit`]ii manevrelordesf`[urate sub foc real, cât [i tuturor mijloacelorimplicate. Scenariul a presupus inser]ia cerceta[ilorpe calea aerului, desantul din elicopterul IAR 330Puma SOCAT, de la Flotila 95 Aerian`, din Bacù,având [anse s` devin` o constant` în preg`tireavân`torilor de munte. Dup` securizarea punctului decomand`, instalarea posturilor de observare [i asiguran]ei înaintate, s-a dat comanda instal`riidispozitivului de lupt` [i a fost organizat punctul desprijin. Arunc`toarele de grenade AG-9 [iarunc`toarele de bombe calibrul 82 mm sunt adusesamarizat, cu ajutorul cailor din compania hipo abatalionului cov`snean participant la exerci]iu, [i seocup` punctul de sprijin. Se ordon` foc [i începesarabanda. AG-9, arunc`torul de 82 mm [i cel de 81mm al infanteri[tilor marini lovesc inamicul însectoare de foc concentrate, acoperind flancurilecompaniei de vân`tori de munte. Comandantulcompaniei solicit` sprijin aerian [i elicopterele careaduseser` trupele de desant atac` acum inamicul curachete [i mitralierele din dotare. Un pluton deinfanteri[ti marini manevreaz` pentru distrugereainamicului, care a p`truns în dispozitivul de ap`rare alcompaniei de vân`tori de munte. Adversarul esteblocat [i infanteri[tii marini, împreun` cu vân`torii demunte îmbarca]i pe MLVM, lanseaz` contraataculfinal. R`ni]ii sunt evacua]i pe calea aerului. Exerci]iuls-a terminat. În final, pentru a completa schimbul decuno[tin]e tactice [i opera]ionale, militarii execut`trageri, fiecare cu armamentul partenerului. A duratmult, a fost greu, dar lucrurile au decurs bine [iconducerea structurilor implicate consider`rezultatul excelent.

Recompensa a venit în penultima zi a exerci]iului,ziua cultural`, care a constat în vizite la mina de sareCacica, la m`n`stirile Sucevi]a [i Moldovi]a. Sâmb`t`,militarii au început defluirea spre garnizoanele dere[edin]`, Mihail Kog`lniceanu, Miercurea Ciuc [iSfântu Gheorghe.

ilitari din Batalioanele 22 Vân`tori deMunte Cire[oaia, din Sfântu Gheorghe, [i 24

Vân`tori de Munte General GheorgheAvramescu, din Miercurea Ciuc, s-au

antrenat împreun cu infanteri[ti mariniamericani din Black Sea Rotational Force înmun]ii Rarù [i Pasul Rotunda, în perioada

5-11 octombrie, în cadrul exerci]iuluiPlatinum Lynx 15.1.

FOTO: C~PITAN BOGDAN OPROIU

M

Rapelul din elicopter, de la 50 de metri, n-a fost multdeosebit de cel de la stânc`, cel pu]in a[a au spusvân`torii de munte care l-au executat.

Arunc`torul de grenade AG-7 [i MLVM-ul lovesc for]ele [imijloacele inamicului pe timpul deplas`rii.

Mitraliera domin` cota.

Compania desprijin ocup`pozi]ia detragere, îna[teptareacontraatacului.

Trei bombe, vijelie, foc!

Deplasarea pe teren accidentateste unul dintre obstacolelecare trebuie dep`[ite pentruîndeplinirea misiunii.

Observatorul militarFOTOREPORTAJwww.presamil.ro


MUN}II RODNEI

Ma[inile delupt` ale

vân`torilorde munte, \n

ac]iune.

Evacuarea medical` pe calea aerului a fost ultima etap`a exerci]iului cu trupe în teren.

Arunc`toarele americane de 81mm [i infanteri[tii marini acoper`flancurile companiei de vân`tori de munte.

Cea]a îngreuneaz` preg`tirea alpin`, dar nu o stopeaz`.

Armamentul greu este transportat samarizat oriundevân`torii de munte au nevoie de el.

14 Observatorul militar Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

OP}IUNI NUCLEARE POLONEZEMilitantul anticomunist Lech Walesa a declarat, recent, c` Polonia ar trebui s` î[i procure

arme nucleare pentru a se ap`ra împotriva Rusiei. Walesa a precizat, pentru cotidianulpolonez Rzeczpospolita, c` Polonia trebuie s` înfrunte Rusia. El a sus]inut c` pre[edintele rusValdimir Putin a încercat s` intimideze Polonia cu armele nucleare [i c` ]ara sa ar trebui s`împrumute sau s` închirieze arme nucleare pentru a descuraja agresiunea ru[ilor.

Sunt câteva state, printre care Belgia, Germania, Italia, Olanda [i Turcia, care au peteritoriul lor sisteme de arme nucleare, dar în cadrul aranjamentelor de securitate subumbrela NATO. Nu exist` nici un fel de tradi]ie în privin]a împrumut`rii sau închirierii dearme nucleare. În timpul pre[edin]iei lui Walesa, ultimele trupele sovietice au p`r`sit Poloniaîn 1993, iar [ase ani mai târziu Polonia adera la NATO.

La finele lunii septembrie, armata polonez` a desf`-[urat ample exerci]ii militare, în care au fost implica]ipeste 12.000 de militari polonezi, al`turi de al]i 750 dinalte state membre ale Alian]ei Nord-Atlantice. Din doiîn doi ani, Polonia g`zduia astfel de exerci]ii, dar anulacesta ele au c`p`tat o semnifica]ie special`, din cauzacrizei din Ucraina.

NATO LANSEAZ~PARTENERIATUL CIBERNETIC

Alian]a Nord-Atlantic` a lansat, recent, o ini]iativ` pentru încurajarea cooper`rii cu sectorulprivat în domeniul combaterii amenin]`rilor cibernetice, potrivit unui comunicat publicat pesite-ul NATO.

Ini]iativa, denumit NATO Industry Cyber Partnership (NICP), a fost prezentat cu ocazia uneiconferin]e dedicate domeniului cibernetic, ]inut la Mons, Belgia, la care au participat peste 1.500 delideri din sectorul privat. NICP a fost sus]inut [i de reprezentan]ii celor 28 de state membre, cu ocaziasummitului din Marea Britanie, de la începutul lunii septembrie. Inova]ia tehnologic [i expertizasectorului privat sunt esen]iale. Colaborarea în acest domeniu în cadrul NICP este cea mai important`modalitate de a ne spori capacitatea de ap`rare la amenin]`rile cibernetice, a spus, cu acest prilej, SorinDucaru, asistent al secretarului general al NATO pentru amenin]`ri emergente de securitate.

Amenin]`rile crescânde generate de atacurile cibernetice au reprezentat unul dintre principalelepuncte pe agenda summitului NATO din }ara Galilor, unde [efii de state [i de guverne au sus]inut

c` acestea pot atinge un prag critic, care vaduce la amenin]area stabilit`]ii, securit`]ii [iprosperit ]ii na]ionale [i euro-atlantice. Lansareaini]iativei NICP este o demonstra]ie clar` c`NATO [i sectorul industrial privat pot lucraeficient împreun`, împ`rt`[ind informa]ii,experien]e [i expertiz`, pentru a contracaraamenin]`rile cibernetice.

VEHICULE DE LUPT~ INTELIGENTEUnul dintre scopurile programului DARPA (Defense

Advanced Research Projects Agency), denumit GXV-T(Ground X-Vehicle Technology), este acela de a îmbun`t`]inivelul de rezisten] al vehiculelor blindate, prin sporireaagilit`]ii acestora, potrivit unui comunicat al Departa-mentului american al Ap`r`rii. Agilitatea vehiculelorimplic abilitatea acestora de a evita, în mod autonom,pericolele [i amenin]`rile percepute, fie ferindu-se rapid, fie prin reconfigurarea vehiculului, astfelîncât s reduc probabilitatea de a fi lovit [i toate acestea f`r a afecta ocupan]ii vehiculului.

Cercet`torii au produs un concept video, care ilustreaz` trei abord`ri poten]iale [i anume:repozi]ionarea activ` a blindajului, accelerarea rapid` [i echiparea cu suspensii, care ar permitemi[c`ri de evitare a eventualelor lovituri. În mod tradi]ional, blindatele [i ocupan]ii lor s-au bazat,în principal, pe blindaj [i manevrabilitate, pentru a se proteja. Dar, cantitatea de blindaj necesar`pentru a face fa]` noilor arme devine din ce în ce mai mult o problem` pentru vehiculele de lupt`.

Programul GXV-T urm`re[te s` dezvolte tehnologii revolu]ionare, care s` permit` protec]iagradual` [i utilizarea unei cantit`]i mai mici de blindaj într-un mod strategic, precum [i evitareadetect`rii sau lovirii vehiculului de c`tre adversar. Astfel, în viitor, vehicule mai mici [i maieficiente vor putea fi utilizate în diferite situa]ii de pe câmpul de lupt`.

CONTRAPROPAGANDA IRAKIAN~În timp ce for]ele irakiene lupt` împotriva jihadi[tilor Statului Islamic, Bagdadul desf`[oar`

un r`zboi paralel pe calea undelor, difuzând un serial TV de comedie. Serialul îl ridiculizeaz`pe liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, iar promotorii ini]iativei sus]in c` unasemenea demers, împotriva liderului jihadist, poate afecta aura aproape supranatural` deduritate [i invincibilitate în percep]ia public`.

Frica promovat` de Statul Islamic prin intermediul unor filmule]e postate pe internetilustrând execu]ii de mas`, decapit`ri [i r`piri, a fost un factor cheie al strategiei jihadi[tilor,care a func]ionat. Scopul difuz`rii serialului de televiziunea na]ional` Iraqiya este acela de aînl`tura fobia care [i-a f`cut loc în min]ile oamenilor.

Trailerul, difuzat cu câteva s`pt`mâni înainte de începerea serialului, se baza îns pe o convingerelocal irakian c Statul Islamic ar fi fost creat de CIA, Israel [i monarhiile din Golful Persic. Dup ceSUA a început s bombardeze pozi]iile jihadi[tilor din Irak [i Siria, iar în ac]iune s-au implicat [icâteva state din zona Golfului, produc`torii trailerului au fost nevoi]i s fac modific`ri de ultim or .

În ciuda scopului declarat al serialului de a combate frica irakienilor de jihadi[ti, gândulla o eventual` r`zbunare pentru ridi-culizarea acestora a determinat unsentiment de team` în rândul unoractori, care urmau s` joace în film.Cei care au acceptat s` interpretezediverse personaje ale serialului au îns`sentimentul c` particip` la efortul der`zboi în felul lor.

NOUL SECRETAR GENERALAL NATO

Fostul prim-ministru norvegian Jens Stoltenberg, primul secretargeneral al NATO dintr-o ]ar` vecin` cu Rusia, este cunoscut

pentru rela]iile sale bune cu pre[edintele rus Vladimir Putin [i cuprimul ministru Dmitri Medvedev, potrivit unei [tiri AFP.

În timpul mandatului de prim-ministru alNorvegiei, ]ara sa a semnat cu Rusia acorduriimportante privind grani]ele dintre cele dou`state în zona M`rii Barens, precum [i documentereferitoare la except`rile de vize pentru popula]iadin zonele de frontier`. Economist de forma]ie,Stoltenberg, în vârst` de 55 de ani, are oexperien]` bogat` de negociator transfrontalier[i multiple conexiuni interna]ionale. El a preluatmandatul de secretar general al NATO la 1

octombrie, într-un moment tensionat, f`r`precedent de la încheierea R`zboiului Rece, încare Alian]a este pe pozi]ii antagonice cu Rusia,din cauza crizei din Ucraina.

Anali[tii remarc` faptul c` Stoltenberg ap`strat, în general, t`cerea în cele aproxi-mativ trei luni de când s-a anun]at numireasa în aceast` func]ie. Singura indica]ie înleg`tur` cu pozi]ia sa a fost dezv`luit`într-un interviu acordat agen]iei de pres`norvegiene NTB. Cu acest prilej, el a spus c`Rusia a ales o atitudine agresiv` [i pe cale deconsecin]` nu s-au mai putut materializa

speran]ele ini]iale pentru un parteneriat maistrâns. De[i în tinere]ea sa a fost un oponental NATO [i UE, el a schimbat atitudineatineretului Partidului Muncii din Norvegia,de la sus]inerea ie[irii ]`rii din NATO, c`tresprijinirea cauzei Alian]ei Nord-Atlantice.

Stoltenberg provine dintr-o familie de poli-ticieni, este c`s`torit [i are doi copii. Dup`intrarea în Parlamentul norvegian, în 1991, aevoluat rapid, devenind ministrul energiei,

apoi ministru de finan-]e, iar în 2000 a devenitcel mai tân`r prim-ministru al Norvegiei,la numai 41 de ani. {i-a p`strat pozi]ia pentruscurt timp, dar a reve-nit la putere în 2005 [ia r`mas în frunteaguvernului norvegianpân` în octombrie,anul trecut. Sub con-ducerea sa, Norvegiaa participat la r`zboiuldin Afganistan [i a

contribuit la loviturile aeriene împotriva Libieilui Gaddafi.

Norvegia este unul dintre pu]inele stateale NATO care [i-au sporit bugetul pentruap`rare în ultimii ani, când cele mai multe ]`riau operat reduceri din cauza crizei financiare.Potrivit presei norvegiene, candidatura sa lafunc]ia de secretar general al NATO a fostsus]inut` de cancelarul Angela Merkel, urmat`apoi [i de pre[edintele american BarackObama. Mul]i au a[tept`ri mari de la noul lideral Alian]ei care este, în opinia unor diploma]i,calm [i un bun ascult`tor.

PROBLEMEALE ARMATEI GERMANE

Ministrul german al Ap`r`rii, Ursula von der Leyen, a declarat,recent, c` armata german` nu î[i poate onora, pe termen

scurt, obliga]iile asumate în cadrul NATO, în privin]a opera]iilor îndesf`[urare [i r`spunsul la crize, din cauza problemelor existente lanivelul echip`rii.

Ea a anun]at, într-un interviu pen-tru Bild am Sonntag, c` în acest mo-ment, în domeniul sistemelor aero-purtate, ministerul este în urm` fa]`de cifrele ]int` anun]ate acum un anîn privin]a for]elor puse la dispozi]iaNATO în 180 de zile, în caz de ur-gen]`. În spe]`, problemele sunt dincauza lipsei pieselor de schimb pentruaeronave [i a defec]iunilor elicoptere-lor navale.

Acum câteva s`pt mâni, un mic grupde militari germani, trimi[i s instruiasc`for]ele kurde care lupt` cu militan]iiStatului Islamic în nordul Irakului, au ajuns, cuîntârziere, din cauza problemelor tehnice ale maimultor avioane de transport. Aceea[i întârziere s-aînregistrat [i la primul transport de armamentgerman pentru aceast regiune.

Conform celor relatate de presa german`,\n ultima vreme, pe lâng` elicopterele [i avioa-nele de transport mai exist` probleme deîntre]inere [i la avioanele de lupt` [i la

vehiculele blindate. Crearea de stocuri, spo-rirea vitezei cu care se efectueaz` repara]iile[i achizi]ia de echipamente mai bune va în-semna, pe termen mediu, cheltuieli suplimen-tare, potrivit ministrului german al Ap`r`rii.Armata german` inten]ioneaz` s` închiriezeavioane de transport, în timp ce a[teapt` s`primeasc` aeronave A400M, pentru a-[iconstitui o flot` opera]ional`.

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

15PORTRETNr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Acas` la pictor

Ne spune]i, v` rug`m, undelocuie[te Andrei Damo?,întreb`m prima femeie ie[it` încale dup` intrarea în comunaBirciule[ti, jude]ul Dâmbovi]a.Femeia se opre[te o clip`,bulversat` pe moment deimaginea a trei b`rba]i care oprivesc dintr-o Dacia 1310 alb`,cu num`r de armat`. Subfruntea încre]it` de vreme, devremuri, se adun` pentru osecund` toate gândurile,imaginile, ideile [i r`spunde rar,ap`sat, întârziat voit. Merge]i,mam`, în jos, pe strad`, coti]i ladreapta [i chiar lâng` bufet, doarc` pe partea cealalt`, o s` vede]i ocas` mare, verde, spune,descriind cu mâna o roat` mare,care însemna curba periculoas`la dreapta ce urma înainteacasei. Acolo este casa pictorului!

O cas` spa]ioas`, luminoas`,cald`, de[i la prima vedere aiimpresia c` ai p`[it într-o galeriede art`. Sau într-un muzeu. Cutoate acestea, nimic ap`s`tor.Sim]i imediat energia pozitiv`,impregnat` parc` în fiecarelucru. În atelierul artistului, odezordine controlat`. Lumin`pl`cut`, cald`, p`trunde prinfereastr` [i se a[az` blând directpe [evalet, acolo unde un nudînc` nederminat î[i a[teapt`creatorul.

Andrei Damo ne prime[te cuun ceai, cu mult` bun`dispozi]ie, cu sufletul deschis.Ne sim]im în largul nostru înc`de la început. Nu are niciuninteres s` începem mai repedereportajul. Discut`m multînainte. Vorbe[te mereu cumult` via]`, cu pasiune, cucredin]`, încât regret din primulmoment c` nu avem o cameràscuns`. De regul`, acesteasunt momentele cele maiintense [i pu]ini oameni reu[escs` mai fie ei în[i[i în fa]aaparatelor de filmat. Nepoveste[te cu mare pl`cere,despre orice. Dar cel mai multdespre oamenii minuna]i pe careîi are în jur. Despre preotul dincomun`, despre obiceiurilelocului, despre truda cu care areu[it s`-[i construiasc` o cas`,locul mult visat, departe deagita]ia Bucure[tilor, numai bunpentru crea]ie, despre cât estede important s` aib` o so]ie a[acum o are, care-l sprijin`

Pe artistul Andrei Damo aveam s`-l descoperim

altfel decât din spatele unor fotografii [i texte

reci, privite cu o zi înainte, pentru documentare, pe dife-

rite site-uri. Pictorul a expus la Cercul Militar Na]ional

de trei ori. Prima dat` în 1979, apoi în anul 2013 [i anul

acesta, în luna iunie. Nu ne-am mul]umit îns` cu

expozi]ia, am vrut s` mergem mai departe, s` vedem

ce se afl` dincolo de pânz`, de art`, de artist. Am vrut

s`-l cunoa[tem.

constant [i necondi]ionat înactul artistic.

Lumini[i inspira]ie

Dispunerea, potrivirealuminilor pentru film saufotografie constituie o [tiin]`care se prelunge[te la nivel deart`. Dar, cel care lucreaz` culuminile vede pe momentefectul, schimb`, dac` nu-i placeefectul, mut` un trepied, maideschide fereastra, mai m`re[teintensitatea etc. La pictor îns`...Subiectul, lumina, umbrele.Toate sunt în interior, în capulmeu. M` joc cu ele. Le a[ez, leschimb, le mut cum vreau.

|ntr-adev`r, este suficients`-]i rote[ti u[or privirea ca s` tepriveasc` chiar din cameraunde ne afl`m figuri puternicede domnitori ce te a[tep]i s`sparg` pânza [i s` seînsufle]easc`, nuduri, trupurigata de împerechere din care

st` s` ]â[neasc` via]a, picturiabstracte care te r`scolesc, teirit`, te îndeamn` laintrospec]ie. Peste tot vezi c`r]i,unele deschise, albume depictur` ce-[i a[teapt` cititorulcare uneori vine, are timp delectur`, se pierde printre pagini.Afl`m c` Andrei Damo lucreaz`cu o disciplin` de fier. Dediminea]a, de la cinci, pân`seara. Are câteva conace. A[a senumesc reprizele de lucru înzon`, la Bilciure[ti, iar Damo s-a

adaptat cu pl`cere spirituluilocal. O or` se plimb`,diminea]a, prin cas`. Sefr`mânt`. Î[i a[az` în mintetoat` ziua. V`d imagini, m`

poate inspira orice. Apoi, dupò perioad`, m` macin` atât detare, încât trebuie neap`rat s`scot din cap, s` a[ez pe pânz`.A[a prind via]a unele lucr`ri.Uneori, deseneaz` într-osingur` zi patru tablouri,alteori niciunul. Atuncipicteaz`. Este important s` tecuno[ti. Atunci [tii s` teexploatezi disciplinat, s`-]ifolose[ti zilele în care nu aiinspira]ie pentru lucruri carenu presupun inpira]ie [i invers.

Nu-[i permite s` nu aib` poft`de lucru. Pictura nu trebuiel`sat`. Orice timp mort seimprim` în lipsa de dexteritate, deinspira]ie, de putere de lucru.

Via]`, iubire, art`

În casa pictorului te sim]iacas`. Este pace. Coborâm înliving, sau mai degrab`, într-unsalon rafinat care te rupe derealitate. Locul în care petrecemult timp cu prietenii. Poatedin aceast` cauz` l-a p`stratpentru a doua parte a discu]iei.S` vad`, noi, cei care i-amc`lcat pragul, merit`mprivilegiul de a sta în camera

DISCIPLINA DE FIER A ARTISTULUI

prietenilor? Discu]ia se leag`,din nou, atât de firesc, de liber,de cald, încât camera video,aparatul foto, luminile, de dataaceasta ale noastre, dispar dinpeisaj. R`mâne spiritul liber,imprimat de artist. {i câtevadefini]ii spontane.

Iubirea. Iubirea? Vre]i s` odefinesc? Un noian desentimente de care nu po]i s`scapi. Chinezii numesc asta oboal`. {i este o boal`. Iubirea e oboal`. Dar este a omului, nu aice-i face. Dar [i pictura este oboal`.

Prietenia: Un fel de iubiref`r` condi]ii. {i e foarteimportant`. Mai ales când trecanii, e [i mai important`.

Pictura: Un conglomerat dereguli din care tot timpul trebuies` încalci una. Glume[te. Esteca un cerc de foc în jurul min]iiunui artist. Un fir de o]el careleag` realitatea [i o a[az`într-un cadru sublim. Dar e greus-o define[ti. Pentru c`, cu câtvrei s` faci asta, cu atât scap`.În orice caz, pentru mineeste totul. F`r` pictur` nu avearost s` exist.

Arta: Pentru mine este unmod de a trì. Un microb s`ditîn suflet, nu [tim de cine, de carenu pot sc`pa decât pictând. Nuse poate altfel, nu exist` porti]`.E[ti ca-ntr-un cle[te. Dar uncle[te foarte pl`cut. O colivie deaur a unei privighetori mai multsau mai pu]in r`gu[ite.

Via]a: Când copilul meu eramic, a desenat pe o coal` dehârtie o c`su]` care avea ofereastr` de la care se vedeauni[te mogâlde]e. Explica]iadesenului a fost: Aceasta estec`su]a în care locuiesc, iar lageam un om care picteaz`. Credc` asta este via]a. Un om carepicteaz`. S-ar putea spunedespre mine c` sunt un omlimitat, dar limita mea esteîns`[i pasiunea.

Apoi, la final, ne m`rturise[teceea ce [tiam, c` este timid înfa]a camerelor video, areportofoanelor. Acum îns` afost altfel. De ce? A]i fost primaechip` de pres` care num-a întrebat cât cost` un tablou[i dac` se poate trì din art`...Râde [i ne asigur` c` poarta-ieste în permanen]` deschis`. Laplecare, so]ia artistului ne ofer`gogo[i [i fructe. Ne l`s`mademeni]i cu ele [i, mai ales, cuo stare de bine care se men]inepentru mult timp. Andrei Damone cucerise definitiv.

C~PITAN CONSTANTIN [email protected]

ART~16 Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


FESTIVALUL CÂNTECULUI DE C~T~NIESUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Din doi în doi ani, la Cluj-Napoca,

r`sun` un cântec vechi înrudit cu

doina, desprins din sim]irile româ-

nilor, care au trìt dramele r`zboaielor. În

zilele de 8 [i 9 octombrie, Cercul Militar din

aceea[i localitate a fost gazda celei de-a zecea

edi]ii a Festivalului Na]ional al Cântecului de

C`t`nie. Într-o atmosfer` de toamn` blând`,

participan]ii au umplut inimile clujenilor cu

emo]ia cântecului care a adus lacrimi pe

obrazul sufletului de român.

Cercul Militar Cluj-Napoca,Sec]ia tradi]ii [i cultur`militar` din Statul Major

General, Comandamentul LogisticÎntrunit [i Divizia 4 Infanterie Gemina auorganizat, cu sprijinul Centrului Jude]eanpentru Conservarea [i PromovareaCulturii Tradi]ionale Cluj [i a libr`rieionline Libris.ro, edi]ia cu num`rul zece aFestivalului Na]ional al Cântecului deC`t`nie.

Spre deosebire de edi]iile precedente,dup` etapa de preselec]ie, încheiat` în 26septembrie, au r`mas în concurs doardoisprezece participan]i. Dirijorulorchestrei care i-a acompaniat peconcuren]i, celebrul violonist OvidiuBarte[, a declarat c` la aceast` edi]ieaniversar` juriul a fost deosebit de exigent [ii-a ales doar pe cei mai buni. Cei mai mul]idintre ei au voci extraordinare, pe care leexploateaz` cu succes.

Juriul, prezidat de celebrul taragotistDumitru F`rca[, a fost format dinmuzicologi, folclori[ti, redactori de radio [iteleviziune. Ei nu au avut o misiuneu[oar`, pentru c` fiecare participant acontribuit la atmosfera extraordinar` afestivalului.

În prima zi, au urcat pe scen` ceidoisprezece participan]i [i au interpretatcâte dou` melodii, una a capella, iarcealalt` acompania]i de orchestr`.Publicul a r`spl`tit cu aplauze fiecarereprezenta]ie [i, de cele mai multe ori,lacrimile au curs pe obrajii celor care ausim]it profunzimea sentimentelortransmise.

Printre concuren]i am g`sit-o [i pesublocotenent Adelina Stanciu de laBatalionul 469 Sprijin Logistic Putna,

din Foc[ani, reprezentând Cercul Militardin aceea[i localitate. Pentru ea, a fostprimul concurs la care s-a înscris, darscena nu îi este strìn`, deoarece a maiparticipat la diferite spectacole, pe cândera student` în Academia For]elorTerestre Nicolae B`lcescu, din Sibiu. Amvenit la acest festival ca s` acumulezexperien]`, pentru c` mai am mult demunc`. Îmi doresc s` mai particip [i la altecompeti]ii de acest gen [i, de ce nu, s` câ[tig[i premii, a spus Adelina.

Dar festivalul nu este destinat doardebutan]ilor, cu toate c`, de-a lungultimpului, a reprezentat o ramp` de lansarepentru majoritatea premian]ilor. OfeliaFlorica Harangu[, de la Cercul MilitarPloie[ti, este o cunoscut` interpret` demuzic` popular` [i culeg`toare de folclorde pe Valea Prahovei. Mi-a p`rut bine càm reu[it s` ajung la acest festival, deoareceam în repertoriu mai multe cântece cutematic` de c`t`nie pe care am vrut s` leprezint publicului. Provin dintr-o familie derapsozi populari [i am reprezentatRomânia la multe festivaluri interna]ionalede folclor. Nu puteam rata ocazia de aîntâlni ace[ti oameni minuna]i dinCluj-Napoca. Doamna Ofelia, a[a cum este

cunoscut` printre colegii de breasl`, a fostcea mai în vârst` participant` la festival,m`rturisind c` s-a sim]it ca o bunicu]`printre ace[ti copii cu voci minunate.

Eleva caporal Oana Hoza de laColegiul Na]ional Militar {tefan cel Mare,din Câmpulung Moldovenesc, cânt` de lavârsta de cinci ani [i a mai participat lafestivaluri na]ionale de folclor, undea ob]inut mai multe premii, de[i nu aavut, pân` acum, un îndrum`tor.P`rin]ii voiau s` merg la liceul demuzic`, dar eu am ales colegiulmilitar. Îmi doresc s` fac în paralel [io carier` de interpret de muzic`popular`. Oana a hot`rât s` participela acest concurs la sugestiaplutonierului-adjutant principalPetric` Aioanei, care este convins cò voce ca a ei nu trebuie s` r`mân`în anonimat.

F iind o edi]ieaniversar`, a doua zia festivalului a debutat cu

un scurt colaj de imagini [i sunetede la prima edi]ie a acestuia. Uniidintre participan]ii de atunci audevenit interpre]i de muzic`popular` cu o bogat` experien]`,precum Nicolae Vicol sau colonelulOvidiu Purdea-Some[, [i au privit,cu nostalgie, imaginile în care erauprezenta]i [i premia]i de regretatarealizatoare de televiziune M`rioaraMur`rescu.

O alt` surpriz` preg`tit` deorganizatori a fost prezen]a pe scenà unei p`str`toare de tradi]ii dincomuna Ceanu Mare, jude]ul Cluj,care a interpretat un cântec dec`t`nie vechi de peste o sut` de ani,transmis din genera]ie în genera]ie.Lelea Victoria Iano[i, a[a cum estecunoscut` de oamenii din comun`, acântat despre drama unui soldat plecat pefront [i a impresionat întreaga audien]`prin faptul c`, la o vârst` destul deînaintat`, înc` mai re]ine o melodie cupeste 50 de strofe.

A sosit [i mult a[teptatul moment alînmân`rii premiilor. Într-o sal` arhiplin`,în care scaunele erau insuficiente, auurcat pe scen`, rând pe rând, câ[tig`toriiacestei edi]ii. Oana Maria Matei,absolvent` a Academiei de Muzic`Gheorghe Dima, din Cluj-Napoca, [i-aadjudecat trofeul festivalului, declarând,la finalul competi]iei, c` a fost o onoarepentru mine s` urc pe scena acestui festivalde mare ]inut`, cu o tradi]ie respectabil`.Faptul c` am câ[tigat ast`zi acest premiu m`

ambi]ioneaz` [i îmi d` puterea s` continuiconstruc]ia unei cariere de succes. Premiileau fost adjudecate în majoritate de fete, IonChi[, reprezentantul Cercului Militar Sibiu,fiind singurul interpret care a reu[it s`câ[tige una dintre distinc]iile galei -Premiul special Mare[al Constantin Prezan.

Seara a continuat cu recitalurile unorarti[ti consacra]i, precum Dinu IancuS`l`janu, Cornelia Ardelean, MariaGolban {omlea sau Dumitru F`rca[, carea spus \n încheierea festivalului c` acestmaraton artistic ne-a înnobilat sufletul cutalentul, tinere]ea [i frumuse]ea cântecelorde c`t`nie interpretate de concuren]i.Trebuie p`strat` cu sfin]enie în istoriacântecului românesc amintirea eroilorno[tri care s-au sfâr[it pentru ]ar`, pecâmpul de lupt`. Îi felicit pe cei care s-auavântat pe altarul acestei avu]ii na]ionale,care este cântecul de c`t`nie. Spre cinsteanoastr`, înc` mai sunt tineri care p`streaz`tradi]iile [i spun în continuare povesteaosta[ului român.

Câ[tig`toarele premiilor Festivalului Na]ional al Cântecului de C`t`nie,edi]ia a X-a, 2014 (de la stânga la dreapta): Premiul special General Gheorghe Avramescu – Lucia Olimpia Guzu,reprezentând Cercul Militar Bistri]a; Premiul al treilea – elev caporal Oana Elisabeta Hoza, de la ColegiulNa]ional Militar {tefan cel Mare, din Câmpulung Moldovenesc; Marele Premiu [i Trofeul Festivalului – Oana Maria Matei, reprezentantaCercului Militar Bistri]a; Premiul al doilea – Ana Maria Tomoiag`, reprezentanta Cercului MilitarBaia Mare; Premiul întâi – Larisa Vasilica U]`, de la Cercul Militar Baia Mare; Premiul special Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu – M`d`lina Ancu]aMîrza, de la Cercul Militar Cluj-Napoca.

Sublocotenent Adelina Stanciu,singurul ofi]er care s-a \ncumetat sùrce pe scena Festivalului Na]ional alC#ntecului de C`t`nie.

17Nr. 40 (15 – 21octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roAZIMUT

ÎN CUIBUL PESC~RU{ILORIRINA-MIHAELA NEDELCU

[email protected]: PETRIC~ MIHALACHECe-]i poate însenina, pe loc, o zi posomorât` de

toamn`? Câteva minute în mijlocul copiilor,atunci când sim]i c` nu prea te trage inima spre activit`]iserioase, î]i pot schimba total starea de spirit influen]at`de vreme. Am trìt acest sentiment când am p`truns însediul Gr`dini]ei Pesc`ru[, aflat în interiorul Bazei 3logistic` teritorial` Marea Neagr` din Mangalia.

În scurta noastr` vizit` ne-auînso]it veteranele gr`dini]ei:directoarea, Ileana

Manolache, [i una din educatoare,Maria Orza]`. Pesc`ru[ul esteconsiderat` cea mai frumoas`gr`dini]` din ora[, pentru c`fiecare nivel are destina]ia lui.La parter, se afl` vestiarele, salaunde copiii iau masa [i bloculalimentar, la primul etaj, clasele,iar la al doilea, dormitoarele.Este o gr`dini]` amenajat` dup`modelul celor pe care le-am v`zut înstrìn`tate, ne-a asigurat IleanaManolache. A fost inaugurat` înluna noiembrie a anului 1992, deSfântul Andrei. De la intrare, amp`truns parc` în alt` lume.Ne-au întâmpinat picturile veselede pe pere]i, cu eroi din pove[ti sauflori. Toate au fost realizate deasistenta medical`, Alina {treang`.Holurile largi sunt împodobite cufotografii ce redau crâmpeie dinactivit`]ile desf`[urate, cu prilejulunor concursuri sau vizite ladiverse institu]ii sau locuri undecopiii au fost în s`pt`mâna {coalaaltfel [i cu desene executate de ei.

Ileana Manolache lucreaz` aicide la înfiin]area gr`dini]ei [i se afl`în ultimul an de activitate.Dup` aceea, dore[te s` se ocupede cei doi nepo]ei. Bunic` este [icolega sa, Maria Orza]`, care var`mâne în activitate un an maimult. A venit aici în 1993 [i nu-ivine s` cread` cât de repede atrecut timpul: Când privesc înurm`, îmi dau seama c` au trecutanii peste noi prea repede. M`consolez îns` cu gândul c` au trecutfrumos. Celelalte [ase educatoare,venite dup` 2007, sunt mai tinere.{i-au început activitatea la altegr`dini]e din ora[, dar nu regret`c` au optat, la un moment dat,pentru Pesc`ru[. Toate au absolvitstudii superioare, dar au r`mas s`se ocupe, în continuare, deprichindei. Directoarea ne spunec`, înainte de a se trece la clasazero, satisfac]ia, ca educator, oaveai la grupa preg`titoare, când

vedeai progresul f`cut de fiecarecopil. Acum, este mai greu s`consta]i progresul real, pentru c`vârsta este mai mic`.

Zilnic, la ora 7.30, la parter,este mare zarv`. Nici nuar putea fi altfel, în

condi]iile în care aproape 70 decopii merg în vestiare, se schimb`,cu ajutorul personalului, apoi, la8.30, merg în sala unde li seserve[te micul dejun. Dup` aceea,urc` la etajul unu, în clasele dotatecu televizor, plan[e, calculator [ialte materiale care le atrag aten]ia[i le stârnesc curiozitatea. Fiecaregrup` are câte un nume (Albinu]e,Fluturi, Flori) [i, pentru a se puteaasigura o educa]ie de calitate, numai mult de 20 de copii. Am intrat[i noi în câteva s`li. La una dingrupele mari, dup` fiecareîntrebare adresat` de educatoareaEleonora Befu – ce zi este, ce lun`,anotimp, cum e vremea etc. –,pentru a se actualiza calendarulzilei, mânu]ele se agit` prin aer,copiii fiind ner`bd`tori s`r`spund`. La cealalt` grup`,Daniela Petra[ îi supravegheaz` cumare aten]ie pe copii, inclusiv pefiul sù, pentru care, la gr`dini]`,este doamna care, uneori, îl [iceart`. De mijlocii se ocupèducatoarele Ana-Maria Vochin [iSimona Dragnea.

Pentru educatoarele CristinaCriste [i Mihaela Apostu a începutun an mai complicat. Vor aveaexamen de gradul I, dar trebuie s`se ocupe [i de cei mai mici, careabia au venit la gr`dini]`.Au, într-un fel, cea mai greamisiune. Aceea de a-i face pe copiis` se obi[nuiasc` cu ordinea [idisciplina, s` accepte s`-[i împart`juc`riile cu ceilal]i. Au luat în acestan grupa mic`, dar, dup` cum nespune Cristina Criste, spre deosebirede al]i ani, aceasta este primapromo]ie care a plâns mai pu]in.

Dup` masa principal` a zilei,copiii urc` la etajul doi.

În dormitoare, p`tu]urile suntpreg`tite pentru somnul de prânz,când draperiile vor fi trase [i înînc`peri se va face... sear`.Programul de odihn` se respect`cu stricte]e, iar cei mici nu se potîmpotrivi.

motive, ci doar pentru c`, iarna,nu se putea asigura c`ldura latemperatura necesar` desf`[ur`riiactivit`]ilor în condi]ii bune.

niciodat` m`surile bune nu vor ficriticate sau respinse.

La finalul scurtei noastre vizite,am aruncat o privire în buc`t`rie [iam discutat, cu administratorulGeorgeta Andrei, despre condi]iileîn care se preg`te[te hrana. Pentruc` probleme deosebite nu sunt peaceast` tem`, am vorbit mai multdespre retragerea sa din sport,înainte de Olimpiada de laMoscova, din 1980. F`cea parte din

A m p`r`sit gr`dini]a Pesc`ru[ într-o dispozi]ie mult mai bun` decât cea

pe care o aveam la intrare. Afar`, cerul eratot posomorât, dar prichindeii ne înc`r-caser` cu energie. Mi-am dat seama de cepersonalul gr`dini]ei este mereu cu zâm-betul pe fa] . Cu copilul mic lucrezi de drag,ne-a spus, la desp`r]ire, directoarea IleanaManolache. Dar, pentru c` petrec al`turide noi cea mai mare parte a zilei, trebuies` fii, totodat`, educator, mam` [i psiho-log. Nu este u[or s` lucrezi cu copiii, dar

este frumos. Evident, profesia de educator nu poate ficonsiderat` o meserie ca oricare alta. Aceia care o aleg trebuies` fie oameni buni, capabili s` d`ruiasc`, necondi]ionat, iubire,trebuie s` aib` mult` r`bdare [i în]elegere fa]` de cei mici.

A cum, la Pesc`ru[ nu vin doar copii de cadre militare. E drept,

gr`dini]a are [i un dezavantaj: estela marginea ora[ului. De[i accesulp`rin]ilor în interior este mai greoi,pe ace[tia nu-i deranjeaz`, odat`ce micu]ii sunt adu[i cumicrobuzul. În ultimii ani, unii [i-auretras totu[i copiii, nu din alte

Personalul gr`dini]ei sper` caaceast` problem` s` se rezolve,pentru c` este vorba, în primulrând, de s`n`tatea copiilor.Apoi, ar mai fi nevoie [ide unele repara]ii la grupurilesanitare, de ceva aparate în salade sport [i de înlocuireaanumitor piese de mobilier.Totdeauna este loc de mai bine [i

lotul olimpic de canotaj, dar arenun]at dintr-un motiv mai multdecât întemeiat, era îns`rcinat` cufiul sù. Nu regret` decizia deatunci, de[i echipa din care trebuias` fac` parte a ob]inut o medalieolimpic`. Bucuria de a fi mam` afost mult mai mare. A iubit [iiube[te copiii, a[a c`, în gr`dini]`,se simte în elementul sù.

La grupa mare, copiii sunt ner`bd`tori s` r`spund` la \ntreb`rile educatoarei Eleonora Befu.

Educatoarea Mihaela Apostu al`turi de prichindeii de la grupa mic`.

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CERCUL MILITAR NA}IONAL

C`pitanGEORGE

BR~ESCUEduca]ia social`

a Na]iunei Armate.Viitorul ofi]er:

în [coal`, în armat`[i în societate.

Bucure[ti,Editura Ig.

Hertz, f.a., p. 55-57

INTERFEREN}E CULTURALEJoi, 16 octombrie, ora 17.15, Sala de

Cinema.Expunerea cu tema Troia, legend sau realitate

din cadrul programului cultural Culturi [iciviliza]ii, sus]inut` de istoricul de art` Victor Simion: Istoria peurmele lui Homer [i a eroilor sì. De la Micene la Isarlâk. Legendacalului Troian. Intrarea este liber`.

S~RB~TORIREA ZILEI ARMATEI ROMÂNIEIZiua Por]ilor Deschise.În preajma Zilei Armatei României, Cercul Militar Na]ional

organizeaz , pe 18 octombrie, între orele 11.00-15.00, Ziua Por]ilorDeschise pentru to]i cei interesa]i s` viziteze elegantele saloaneale palatului [i s` cunoasc` istoria institu]iei.

Substantivele „interdic]ie” [i „interzicere” nu suntsinonime.

„Interdic]ia” se refer` la rezultatul ac]iunii de a inter-zice, la efectul interzicerii, adic` la: „prevederea legal` prin carese interzice s`vâr[irea anumitor fapte sau acte”, la „m`suralegal` sau judec`toreasc` aplicat` unui rùf`c`tor sau unuialienat mintal, care const` în interzicerea exercit`rii anumitoracte juridice”, la „starea în care se afl` aceste persoane”(Academia Român`, Institutul de Lingvistic`, „Dic]ionarulexplicativ al limbii române”, edi]ia a II-a rev`zut` [i adùgit`,Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009/DEX 2009).Substantivul „interdic]ie” este sinonim cu „prohibi]ie” [i „tabu”(Mircea [i Luiza Seche, „Dic]ionar de sinonime”, Editura „LiteraInterna]ional” Bucure[ti, 2002).

„Interzicere” este un substantiv derivat din forma de infinitiva verbului „a interzice” [i se refer` chiar la ac]iunea de a interzice(v. DEX 2009). Cu alte cuvinte, denume[te ac]iunile de „a opricu tot dinadinsul”, „a suspenda din func]iune”, „a lua cuivaadministrarea averii sale” (Laz`r {ìneanu, „Dic]ionar universalal limbei române”, edi]ia a VI-a, Editura „Scrisul românesc”S.A., 1929). Sinonime cu substantivul „interzicere” sunt:

„INTERDIC}IE”{I „INTERZICERE”

„împiedicare”, „oprire”, „proscriere’” (v. SECHE 2002). Verbul„a interzice” în general, dar îndeosebi forma sa de participiu, esteutilizat [i la figurat, cu sensul „a face s`-[i piard` cump`tul” (v.{ìneanu): „a r`mas interzis când a aflat c` semnase un documentpe care nu îl v`zuse niciodat`” (gazetanoua.ro).

Cuvântul „interdic]ie” este un neologism de provenien]`francez`. „Interdiction” se refer` atât la ac]iunea, cât [i la efectulac]iunii desemnate prin verbul „interdire”. Sursa neologismuluia consolidat, în român`, impresia fals` c` „interdic]ie” [i„interzicere” ar fi sinonime. Un exemplu de confuzie în urmacontamin`rii cu aceast` impresie se afl` [i în lexicografie.„Interdic]iune” ar îngloba în]elesuri precum „ac]iunea de ainterzice”; „oprirea”; „prohibi]iunea” - „a interzice un fel decomer]”; „suspendarea din func]iune”; „oprirea unui nebun sau

risipitor de a-[i administra averea”; „luarea drepturilor civile unuiacare a fost condamnat la o pedeaps` infamant`” - „interdic]iunealegal`”. (August Scriban, „Dic]ionarul limbii române[ti”,Institutul de Arte Grafice „Presa Bun`, 1939).

Sunt destul de frecvente enun]uri precum: „interdic]ia […]importurilor de produse alimentare” (romania-actualitati.ro);„interdic]ia de c`tre cenzur` a volumului de poeme”(crispedia.ro); „retragerea autoriza]iei de func]ionare const` îninterdic]ia, de c`tre organul care a constatat abatereaadministrativ`, de a continua activitatea” (rasfoiesc.com).

Corect ar fi fost s` se scrie „interzicerea importurilor”,„interzicerea de c`tre cenzur`”, „interzicerea de c`tre organulcare a constatat”, dup` cum se spune: „pedeapsa accesorie const`în interzicerea de c`tre instan]` a exercit`rii drepturilor”(legeaz.net); „interzicerea de c`tre statul-legiuitor a tranzac]iilor”(bizenergy.ro); „protesta împotriva interzicerii de c`tre poli]ie aunui banchet politic” (Ion Ghica, „Scrisori c`tre VasileAlecsandri”, XXVII, în „Opere I”, Editura pentru Literatur`,Bucure[ti, 1967).

FRUNTA{ CRISTIAN [email protected]

MICROISTORIIMILITARE

Colonelul (ret) Constantin C. Gombo[, istoric militar, [i colonelul Mircea I. Cosor,actualul comandant al Centrului Militar Zonal Timi[ (CMZ Timi[), ofer`publicului documente de arhiv`, registre istorice [i m`rturii din presa vremii,

reconstituind istoria zbuciumat` a institu]iei militare aniversate. Volumul, o bogat` literatur`de specialitate, actualizat` cu informa]ii ce ]in de sistemul militar [i de memoriile celor care, cudevotament, au servit institu]ia, creeaz` portretele unor oameni merituo[i, a c`ror munc`, decele mai multe ori, spun autorii, trece cu vederea [i este rareori lùdat`, de[i obositoare.

Cuvântul înainte, semnat de inginer R`zvan Hrenoschi, evoc` drama pe care România otrìa în 1940 [i pe care tot personalul CMZ Timi[ a resim]it-o semnificativ. Lucrarea se dovede[tea fi debutul unui nou serial File din istoria militar` a Banatului, pe care Consiliul Jude]ean Timi[o dore[te completat` cu cât mai multe aspecte. Banatul a avut [i are o istorie militar` plin` deevenimente interesante, care trebuie cunoscute de contemporani [i de cei viitori, scrie R`zvanHrenoschi.

Volumul î[i începe reperele cronologice chiar din momentul izbucnirii Primului R`zboiMondial [i trece prin cele mai importante [i fierbin]i capitole ale istoriei, f`r` a le uita pe cele dinprezent, aducând informa]ii pre]ioase [i detaliind fiecare etap` a evolu]iei militare b`n`]ene.

Anexele sunt un plus de informa]ie pentru completarea imaginii pe care autorii au dorit s` oimprime în memoria cititorilor. De asemenea, iconografia prezentat` în ultimele pagini ale volumului,în ordine cronologic`, face mai accesibil` trecerea prin istorie.

COLONEL (RET) CONSTANTIN C. GOMBO{COLONEL MIRCEA I. COSOR

File din istoria militar` a BanatuluiCentrul Militar Zonal Timi[

95 de ani (1919-2014).Repere cronologice

Editura Eurostampa, Timi[oara, 2014

Balul Toamnei.În mod tradi]ional, Cercul Militar Na]ional organizeaz în fiecare

an Balul Toamnei, oferit personalului militar [i civil din armat .Anul acesta balul se va organiza pe 18 octombrie, între orele 18.00-24.00, în S lile Bizantin [i Gotic . Programul balului cuprindemomente muzicale, dans, divertisment [i bufet contracost. }inutaeste obligatorie, iar accesul este pe baz de invita]ie.

EXPOZI}IISala Foaier. Expozi]ie de pictur` a artistei plastice Elena

Demetrescu, deschis` în perioada 13-26 octombrie.Sala Rond`. Expozi]ie de pictur` a artistului plastic Eraclie

Aslan, deschis` în perioada 13-26 octombrie.Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea

este liber`.

A tât geamantanul, cât [i sacul de mân` fiind obiecte intime, indispensabile ofi]erului, ]inând seama c` ele sunt supuse vederii tuturor, prin vagoane,

hoteluri sau familii, fiecare caut` s` se prezinte sub aspectele cele mai favorabile,sf`tuiesc cu toat` seriozitea pe tinerii camarazi s` îngrijeasc` ca ele s` fie curate,solide, de cea mai bun` calitate [i chiar elegante. Pe fiecare din ele va fi gravat numelesau ini]ialele ofi]erului, pe o plac` de metal alb, oval` sau se va atârna la unul dinmânere o ram` de piele sau metal, cu capac de celuloid, în care va încadra cartea devizit`. Pentru buna lor p`strare, geamantanul [i sacul de mân` vor avea învelitori depânz` asortate la culoare.

În cuf`r [i în geamantan lucrurile se a[az` din timp, în bun` rânduial`, pentru a nuse mototoli, punem deasupra pe cele mai u[oare, pe cele care le întrebuin]`m mai desînvelind în hârtie tot ce poate murd`ri rufele sau hainele, astupând cât se poate debine [i înf`[urând în buc`]i de pânz` tot ce con]ine lichide sau unsori.

Fiecare ofi]er trebuie s` posede cel mai recent indicator al mersului trenurilor.Când te-ai hot`rât s` pleci, prima grij` este s`-]i stabile[ti bine planul c`l`toriei, hot`rânddup` natura intereselor.

Când ai bagaj pu]in, iei tr`sur`, dac` ai nevoie, ordona]a curat îmbr`cat` [i nu ro[ideloc s-o pui al`turea cu tine. Când este aglomera]ie la casa de bilete, las` soldatului,dup` ce l-ai l`murit îndeajuns, grija de a-]i scoate biletul [i de a-]i preda bagajul sau înlipsa acestuia, îns`rcineaz` cu aceast` opera]iune un hamal, în schimbul unui micbac[i[. Nu [ade bine unui ofi]er s` fie îngr`m`dit de mul]ime, s` aib` alterca]ii cu totsoiul de oameni sau s` se expun` la revendic`ri violente. În orice caz, când nu po]i facealtfel, stai rezervat de o parte, trenul nu pleac` niciodat` înainte de a se fi distribuitbilete tuturor c`l`torilor [i în asemenea cazuri e preferabil s` r`mâi cel din urm` decâts` ie[i cel dintâi mototolit din mul]ime.

OFI}ERULÎN VOIAJ


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

„

„

PE LOC, REPAUS!

„

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

SINGUR~TATEA,CA UN BURGHIU

UN ORDIN INUTIL

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

Condi]ia uman` are o ecua]ie simpl`: oriceom prime[te de la via]` foarte multelucruri; modul în care fiecare folose[teaceste daruri determin` destinul sù.

R`nitul s-ar povesti, dac` ar[ti c ar fi ascultat. Îns , cinemai are r`bdarea aceastaast`zi, cine mai ascult ni[tefr`mânt`ri, cui îi mai pas`?

Malala, adolescenta din Pakistan împu[cat`în cap de talibani în urm` cu doi ani, era

într-o or` de chimie când a fost anun]at` c` a primitPremiul Nobel pentru Pace. Acum, când unii seîntreab` dac` ea, la cei 17 ani ai sì, este capabil` s`produc` o schimbare sistemic`, cu impact, îndescenden]a unor laurea]i precum Martin LutherKing Jr. sau Maica Tereza, Malala se confeseaz` c`[i-a [ters jocul Candy Crush de pe tablet` din pricinadependen]ei, dar [i c`, departe de locurile natale(trìe[te la Birmingham), sufer`: „E ciudat s` fii atâtde cunoscut, dar singur în acela[i timp”.

În zilele premerg`toare decern`rii PremiuluiNobel pentru Literatur` din acest an, MirceaC`rt`rescu povestea pe o re]ea de socializare desprecum a coborât din metrou cu dou sta]ii mai devremepentru a sc`pa dintr-o situa]ie jenant`. I se ura„noroc”, dar el se sim]ea inconfortabil, ca [i cum arfi fost ar`tat cu degetul: „uita]i cine-i aici, s-ar puteas` ia Nobelul!”.

Pân` la urm`, n-a fost s` fie. Nici anul acesta. {ipentru c n-a fost, m-am gândit [i la ce s-ar fi întâmplatdac ar fi fost. Ce s-ar fi schimbat în mentalul colectiv,dac` am fi citit mai mult, dac` am fi fost mai pu]invocali [i mai mult reflexivi, în fine, dac` Nobelulacordat unui român ne-ar fi împins înspre mai bine.Gânduri ca o cafea amar`. Sigur c` nimic esen]ial nus-ar fi petrecut brusc, a[a cum nici „simpla” onoarede a p`stra cel pu]in un român în elita literar mondialdin ultimii ani nu a însemnat un impuls specialpentru literatura român`. În acest timp, scriitorul

rezist` unei presiuni greu de cuantificat, din caretranspir` gesturi aparent nesemnificative, precumcel de la metrou.

A fi Mircea C`rt`rescu [i a te plimba ca un omnormal printre români mi se pare cam de acela[icalibru cu a fi luptat prin Afganistan, a fi venit r`nitînapoi [i a umbla ca un necunoscut printre semeniitì. De în]eles, unul este mai u[or de identificatfa]` de altul, pentru c` figura public` a scriitorului[i mediatizarea sa sunt la alt nivel fa]` de celeacordate unuia c`ruia i se mai [i repro[eaz` c` s-adus la lupt` mai degrab` pentru bani. Îns`, când

se plimb` printre noi, ambii î[i trìesc emo]iile lafel de intens. Scriitorul [tie c` exist` ni[te a[tept`riîn ce-l prive[te [i, dac` l-ai ruga, poate c` ]i le-ardescrie chiar acolo, pe asfalt, iar r`nitul s-ar povesti,dac ar [ti c ar fi ascultat. Îns , cine mai are r`bdareaaceasta ast`zi, cine mai ascult` ni[te fr`mânt`ri,cui îi mai pas`?

Mi-am permis s` leg aceste istorii aparentdisparate pentru a vedea dac` nu cumva în centrullor arde, ca un vulcan nestins, singur`tatea. Impus`de faim`, a[tept`ri sau r`ni, pe care publicul nueste în stare s le în]eleag , singur`tatea perforeaz`ca un burghiu. Cu cât acesta intr` mai adânc, cuatât fericirea, din orice ar proveni, dintr-un premiusau din „simpla” supravie]uire de erou, este maidificil de sim]it.

De[teapt`-te, Românie! Chiar a venit timpul pentru asta: ne afl`m la începutul SecoluluiXXI! Suntem în Mileniul III, deja! • Adev`rul are un statut formidabil [i o demnitate pe

m`sur`: atunci când nu este recunoscut, nu el este cel care p`time[te. • Existen]a secomport` cu noi elegant, nediscriminatoriu: în via]`, avem de înv`]at tot cam atâtea lucruri,cam câte avem de f`cut. • Lupta]i împotriva mediocrit`]ii. Ea este un loc unde nici speran]elenu trìesc. • Frumuse]ea unui gest este cu atât mai mare, cu cât gestul respectiv este f`cutmai natural, mai simplu, mai firesc... • Roata norocului! Dup` modul cum se manifest` [icum intervine în soarta unora, ea este un p`trat irepro[abil... • Sinceritatea este acel cevacare se tope[te [i se risipe[te în neant, atunci când se p`[e[te pe prima treapt` a sc`riipozi]iilor sociale. • Pe vremuri, credeam c` cei f`r` minte se descurc` foarte greu sau deloc.Dar via]a mi-a ar`tat c` mai am multe de înv`]at... • Nu fugi de lupt`! Vei fi ajuns din urm`,oricum, fie de victoria sa, fie de e[ecul tù. {i oricare dintre ele te vor condamna. • V` rogs` nu uita]i: foarte multe lucruri din lumea asta sunt sau pot deveni frumoase [i datorit`faptului c` a[a le vedem noi. • Sunt unii oameni care câ[tig` banii u[or. Dar, în ciudaaparen]elor, acest lucru îi cost` mult, chiar foarte mult, uneori. • Condi]ia uman` are oecua]ie simpl`: orice om prime[te de la via]` foarte multe lucruri; modul în care fiecarefolose[te aceste daruri determin` destinul sù. • În toate timpurile [i toate locurile dinlumea asta, marile erori ale existen]ei au fost [i sunt cele din care n-a înv`]at nimeni, nimic,niciodat`. • Ne-am obi[nuit prea mult, totu[i, cu actuala stare de fapt a lumii noastre. Credc` a venit timpul pentru o nou` Lume Nou`. • Respect`-]i du[manii. În condi]ii de onorabilitate,de cavalerism, din partea lor po]i primi mai mult respect decât din partea prietenilor, care, înacelea[i condi]ii, se pot opri cel mult la compasiune... • Cred c` apari]ia tiparului a reprezentato inven]ie care, urm`rind linia progresului, n-a putut fi evitat`. Ast`zi, îns`, po]i evita s` nucite[ti absolut tot ce se tip`re[te... • Nu v-a]i s`turat de oamenii care le [tiu pe toate, care nuse mai mir` de nimic?! Acesta este [i unul dintre cele mai evidente semne de prostie.• Universul este generos, asigurând [anse egale tuturor celor care locuiesc în el. Pentru c`,dup` caz, fiecare poate deveni un geniu, o celebritate, un om cunoscut, un om popular, unom obi[nuit, un om de treab`, un om de nimic... • Decât s` cazi în pr`pastie, mai bine stai înîntuneric. Dar dac` po]i, evit`-le pe amândou`. • Obi[nui]i-v` s`-i lua]i fiec`rei zile bucuriasa, ceea ce este bine [i frumos în ea. {i bucura]i-v` voi în[iv`, pentru acest lucru. Ve]i sim]ifluidul adev`rat al vie]ii în mintea [i sufletul vostru, în tot ceea ce face]i! Trì]i, nu v`mul]umi]i doar s` exista]i. • Orice r`bdare are în sinea sa ceva angelic. Dar ea poate deveni[i diabolic`, atunci când r`bdarea înceteaz` s` mai fie o virtute. • În via]`, rùl cel mai marenu ne este f`cut de cei mai mari du[mani ai no[tri. Ci de cei neînsemna]i, de du[maniim`run]i. • Combina]i adev`rul, armonia, dragostea, frumuse]ea [i bun`tatea. Ve]i avea celmai puternic elixir al tinere]ii. • Ca s` putem vorbi despre în]elepciunea unui om, nu estesuficient ca s` vorbim doar despre mintea lui... • Mare aten]ie la modul în care ne trìmvia]a. Pentru c` atunci când devine trecut, el nu mai poate fi îndreptat. Chiar dac` unii faceforturi imense ca s` [i-l ajusteze, potrivit cerin]elor [i interesului prezentului actual. • Cevatrebuie s` ne dea de gândit. Dup` atâtea mii [i mii de ani, natura uman` continu` s` fiemul]umit` atunci când este alimentat` cu câte un zvon banal sau cu o bârf` mic`... • Grijilemele sunt direct propor]ionale cu averea, cu bun`starea mea. De aceea, de foarte mul]i anisunt un om lipsit de griji. • Iat` ceva care continu` s` ne surprind`: cu cât mintea unui omeste mai pu]in`, cu atât mai multe sunt ifosele [i toanele sale. Sau cu atât mai mare arogan]a[i trufia sa. • Nu pierde]i timpul! Pentru c`, de fapt, pierde]i, în mod ireversibil, p`r]i importantedin materia prim` a existen]ei voastre...

LOCOTENENT-COLONEL

FLORIN {PERLEA

Cu numai os`pt`mân` înainte

de a-[i înainta demisia regeluiMihai I, în octombrie 1944, caurmare a ingerin]elorsovieticilor care vizaudesfiin]area armatei românedin interior, generalulGheorghe Mihail, [efulMarelui Stat Major, a g`sitde cuviin]` s` transmit`tuturor celor din subordineasa un ordin al c`rui con]inutpleca de la comentariile„nefavorabile” ale osta[ilorArmatei Ro[ii cu privire lafaptul c` „str`zile ora[elor[române[ti] sunt pline, înspecial cu femei, care seplimb` toat` ziua”. Solu]ia pecare [eful Marelui Stat Majoro g`sise la o astfel de „grav`”problem` sesizat` de militariisovietici era aceea de ainterzice, „în orele libere”,ofi]erilor [i familiilor acestoras` mai „frecventeze f`r` roststr`zile [i localurile”.

Trebuie s` m`rturisescc` un asemenea document,cu semn`tura generaluluiGheorghe Mihail, este,pentru un istoric militar,dezolant. Generalul care s-aopus din toate puterileamestecului sovietic înproblemele interne, alegând

s` plece cu fruntea sus dincea mai înalt` func]iemilitar` decât s` asiste laîncerc`rile Comisiei Aliate deControl (Sovietice) de adesfiin]a armata român` dininterior, a putut semna oasemenea not` – o inutil`concesie f`cut` sovieticilor! –fiind în mod v`dit influen]atde discu]iile în care eraangrenat în vedereasemn`rii Protocolului militar.A le interzice ofi]erilor

români [i familiilor acestora,în timpul lor liber (!), s`frecventeze „str`zile [ilocalurile” era nu numai om`sur` arbitrar`, care nu-if`cea cinste semnatarului,dar inducea ideea c` femeile„care se plimb` toat` ziua” [icare, deci, sunt lipsite deocupa]ie, sunt so]ii sau fiiceale ofi]erilor români.

Este sigur c` militariisovietici, care doreau s` fac`parad` de stahanovismul cucare îi îndoctrinase regimulsovietic, au fost uimi]i deatmosfera de normalitateg`sit` într-o ]ar` care, pân`în vara anului 1944, cu toatebombardamentele alia]ilor,fusese scutit` dedistrugerile [i dezastreleinerente unui r`zboi care sepoart` pe un teritoriuna]ional.

În plus, toate groz`viileArmatei Ro[ii (jafuri, violuri,crime), suportate dup` 23august 1944, i-au determinat

pe oficialii statului român sìa atitudine [i este foarteprobabil ca r`spunsulsovieticilor s` fi fost…num`rul mare de femei„disponibile” care le „f`ceaucu ochiul” nevinova]ilor [ineprih`ni]ilor osta[isovietici! Dar nu avea s`-idea Stalin un r`spuns, la felde nùcitor în aceast`privin]`, lui Milovan Djilas,care repro[a Armatei Ro[ii,în nord-estul Iugoslaviei, nu

mai pu]in de 1.219 violuri(dintre care peste 100 devioluri cu omor!) [i peste1.000 de jafuri armate, cuv`t`marea celor care seopuseser` încerc`rilor de ale fi furate bunurile? „{tieoare Djilas, care estescriitor – spunea Stalin, îniarna lui 1944-1945, la unosp`] oferit unei delega]iiiugoslave, la Kremlin – cesunt suferin]ele omene[ti [ice e inima omului? Oare nueste capabil s`-l în]eleag`pe lupt`torul care astr`b`tut mii de kilometriprin sânge, prin foc [i prinmoarte dac` î[i g`se[te deglum` cu vreo femeie saudac` î[i însu[e[te vreunfleac?” {i ca s` fie [i maiconving`tor, Stalin as`rutat-o ostentativ pe so]ialui Djilas, Mitra, declarând,spre hazul asisten]ei, „c` seexpune astfel pericolului caiugoslavii s`-lacuze de viol”…

[email protected]

Un asemenea document, cu semn`turageneralului Gheorghe Mihail, este,pentru un istoric militar, dezolant.

20 Observatorul militar Nr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

DECESE

S`pt`mâna aceasta, datorit` unor schimb`ri în grila de programe a postului public deteleviziune TVR 1, emisiunea Pro Patria se va difuza sâmb`t`, 11 octombrie, la ora 11.30. Începând cu

s`pt`mâna viitoare, aceasta va putea fi urm`rit`, din nou, în fiecare duminic`, de la ora 9.30.

POLEMOS, EDI}IA A X-AÎn perioada 15-18 octombrie, la Galeria Artelor a Cercului Militar Na]ional, va avea loc cea de-a

X-a edi]ie a Salonului de Carte Polemos – istorie, [tiin]e politice, securitate [i ap`rare, evenimentcare se înscrie între manifest`rile prin care Editura Militar` marcheaz` Ziua Armatei României, 70 deani de la eliberarea nord-estului Transilvaniei [i 100 de ani de la izbucnirea Primului R`zboi Mondial.

ANIVERS~RI Pentru pre[edintele FilialeiJude]ene Mihai Viteazul Dolj aANCMRR, comandorul (r) OctavianCococeanu, luna lui Brum`rel, înmijloc de sezon autumnal, este unpotrivit prilej s` felicite, cu toatàfec]iunea, colegii s i de arme, dinmarea familie doljean , ce-[i s rb -toresc împlinirea unor l udabile vârsteprecum [i pe onomasticienii de Sf.Dumitru, dorindu-le nesfâr[ite clipefericite al turi de cei dragi. Ne al turam[i noi acestui eveniment de suflet, cucele mai sincere urari de bineurm`torilor binecuv#nta]i deDumnezeu: coloneii/comandorii (r)Dumitru B lu] , Doru Buruian ,Mih i] Bogoi, Adrian Bor[, PetreBuzatu, Ion Dan, Paul Demetrian,Gheorghe Dinc , Jenic Dumitrana,Dumitru Ionescu, Iulian Logofetescu,Nicolae L`daru, {tefan Lupu, IonMarinescu, Marin Ortacu, {tefanP l rie, Antonie Popa, Victor Ple[u,Bucur Popescu, Ion Sanfira, StelicSt nescu, Marin Sp taru, Ristea {tefan,Mircea Zaharia, Octavian Grigorescu,Ionel Morie, locotenen]i/coloneii (r)Nicolae Barac, Traian B sic , PetreBriceag, Gheorghe Noaja, TraianParaschiva, Paul Predescu, IliePopescu, Titi Pricin , Ion Raducu, IonSub]irelu, Ion Stamate, ConstantinSmocu, Valentin Stan, Ion {opârleanu,Mihai Ursache, {tefan Dobrogeanu,maiorii (r) Leonida Boata, Ilie Pârvu,Ion Donoiu, Marin Dogaru, OvidiuIncrosnatu, Alexandru Mitroi, Sorinel

Cu profund regret, militarii Batalio-nului 280 Infanterie Mecanizat C pitanValter M r cineanu î[i exprim întreagacompasiune [i sunt al turi de maiorulNeculai {erban în aceste clipe de triste]epricinuite de trecerea în nefiin] a frateluis u, c pitan (r) {ERBAN MARICEL.Sincere condolean]e familiei îndurerate[i Dumnezeu s îl odihneasc în pace! Comandamentul Brig zii 282 InfanterieMecanizat Unirea Principatelor î[i exprim`profundul regret pentru decesulc`pitanului (r) {ERBAN MARICEL,transmite sincere condolean]e familiei [ieste al turi de maiorul Neculai {erban întraversarea acestor clipe grele. Constan]a, so]ie, Liliana [i Alina, fiice,împreun cu întreaga familie adreseazsincere [i respectuoase mul]umiri con-ducerii Comenduirii Garnizoanei Bucu-re[ti, Regimentului 30 Gard MihaiViteazul, tuturor celor care au adus unultim omagiu celui ce a fost general-maior (ret) TUDORA ALEXANDRU laceremonialul militar religios, care a avutloc vineri, 10 octombrie, la CapelaCimitirului Militar Ghencea, precum [ila Cimitirul din Fierbin]i, jude]ul Ialomi]a,unde a fost înhumat. Membrii filialei ANCMRR sector 6,colegii, prietenii [i camarazii apropia]ine exprim`m profundul regret pentruplecarea dintre noi, prea devreme, pedrumul f r întoarcere a generalului debrigad` (r) RaAA TUDORACHEC~LIN, fost loc]iitor al Comandamen-tului Trupelor Rachete [i Artileriei AAdin CAT [i [ef de catedr Ap rare AA înAcademia Militar , [i a colonelului (r)ing. POPESCU N. IOAN, ofi]eri cu oînalt preg tire profesional , calit ]i etice[i morale deosebite [i excep]ionalifamili[ti. În structurile militare unde

Miric , Constantin Ni]u, Anghel Nicoli] ,Cristian Rotaru, Leontin Trifan, DumitruT`nasie, Grigore Sandu, ConstantinTuretchi, capitanii (r) Constantin Chirea,Gheorghe Rosu, Constantin Neam]u,Leontin Trifan, sublocotenentul (r)Mircea Hristea, plutonierii-adjutan]i/mai[trii militari principali (r) ConstantinCioraca, Florea Calugari]oiu, ConstantinDu]u, Constantin Dumitrescu, MarinDinu, Constantin Dontu, FloreaFlorescu, Marian Ganea, ConstantinGongu, Emil Grosereanu, ConstantinIonescu, Romic Lungu, GheorgheLùtaru, Ion Ni]u, Daniel Popa, PetrePatru, Ion Pi]igoi, Ion Popescu, MarinPopa, Gheorghe Petria, VasileSt`nescu, George Sandu, ValeriuStaicu, Hariton Stoica, Constantin Ticu,Florian Tudoran, Cornel Vlad, IonVozaru. La multi ani, stima]i camarazi!

Consiliul Director al Asocia]ieiCadrelor de Chimie Militar în Rezerv[i în Retragere Costin D. Nenitescu Bucu-re[ti transmite membrilor s i [i celordin filialele Câmpulung-Muscel, Buz u,Vaslui [i Ia[i, care în luna octombrieîmplinesc frumoase vârste, ur ri des n tate, fericire [i realizarea celor doriteîn via] al turi de cei dragi: colonelul (r)ing. Ion Nicolae, coloneii (r) GheorgheRujoiu, {tefan Toma, Nicoli] P ltânea,Gheorghe R dulescu, Gra]ian Ionescu,Corneliu Neagu, Vasile Hâncu, ArghirGiurgiu, locotenent-colonelul (r) ing.Nicolae M run]elu, locotenen]i-coloneii(r) Corina V leanu, Viorel Gârtan,Benone Du] [i Vasile Parasca, maiorul(r) Lenu]a Plai, plutonierul-adjutant (r)Petre Mocanu. La mul]i ani!

Cu prilejul anivers rii zilei de na[terea colonelului (r) Gheorghe Aioanei,comitetul de conducere al filialei ANCMRR sector 6 [i membrii Asocia]ieiCasei de ajutor reciproc a pensionarilormilitari din Bucure[ti [i jude]elelimitrofe îi transmit cele mai calde ur ride s n tate, fericire, bucurii [i împlinireatuturor dorin]elor. La mul]i ani!

Comitetul de conducere al filialeiANCMRR sector 6 transmite mem-brilor s i, generalul de brigad (r)Constantin Ni]u, coloneii (r) GheorgheAioanei, Gheorghe Rujoiu, DorelAm riuc i, Nestor Lavric, GheorgheMitran, Gabriela Milea, coloneii (r) ing.Marilena St tescu [i Dumitru Artagea[i plutonierul-adjutant (r) SimionEugen, care î[i aniverseaz în lunaoctombrie ziua de na[tere [i ziuaonomastic , cele mai calde ur ri des`n tate, fericire, bucurii, împlinireatuturor dorin]elor [i La mul]i ani!

Consiliul director al Casei de ajutorreciproc a pensionarilor militari dinmunicipiul Bucure[ti [i jude]elelimitrofe ureaz mult s n tate, via]lung [i satisfac]ii al turi de familie [icei dragi membrilor asocia]iei care, încursul lunii octombrie, aniverseaz ziuade na[tere sau î[i serbeaz` ziuaonomastic de Sf. Dumitru. Men]ion mpe colegii no[tri dup cum urmeaz :colonelul (r) Valentin Neac[u, coloneii(r) Mihai Tuiculescu, Lauren]iuR`scanu, Nicolae Rot`rita, NestorLavric, Dan-Gabriel Ciocârlan, DumitruDr gu[anu [i Dumitru Manole. Tutu-ror le dorim fericire, bucurii, împlinireatuturor dorin]elor [i La mul]i ani!

[i-au desf [urat activitatea, cât [i dupie[irea la pensie, ca membri activi aifilialei, au fost aprecia]i [i stima]i de to]icei care i-au cunoscut [i le-au fostaproape. Dumnezeu s -i odihneasc !Sincere condolean]e familiilor îndoliate! Biroul executiv al Asocia]iei Na]ionalea Veteranilor de R zboi anun] cu durereîncetarea din via] a generalului-maior(ret) TUDORA ALEXANDRU, vicepre-[edinte ANVR filiala Mare[al ConstantinPrezan a sectorului 2 Bucure[ti. S-an scut la 19 octombrie 1923, în comunaRo[iori, jude]ul Ilfov, într-o familie cu untrecut istoric exemplar. Bunicii s i auluptat în R zboiul de Independen] , laPlevna, tat l s u a fost r nit în celebrab t lie de la M r [e[ti, fiind decorat deregele Ferdinand I cu medalia VirtuteaMilitar , clasa a II-a, iar în cel de AlDoilea R`zboi Mondial, AlexandruTudora s-a aflat sub arme, împreun cual]i trei fra]i, dintre care unul a c zut ladatorie. De[i r nit la Oarba de Mure[, acontinuat s lupte în linia întâi, participândla eliberarea Ardealului de Nord, aUngariei [i Cehoslovaciei, unde a fostr nit a doua oar . Pentru faptele lui deeroism a fost distins cu înalte decora]iide r zboi de statul român, URSS [iCehoslovacia. {i dup terminarear zboiului, ca recuno[tin] pentru modulîn care [i-a îndeplinit misiunileîncredin]ate în unit ]i militare [i civile, aprimit importante distinc]ii - Ordinulmuncii 23 August, Steaua României,Crucea Na]ional Serviciul credincios,Emblema de onoarea Armatei României[.a. Timp de aproape 20 de ani, cât afost pre[edintele filialei, în a c`reiconducere a fost ales înc de la înfiin]areaacesteia, [i-a îndeplinit cu profesiona-lism, d ruire [i abnega]ie îndatoririle,având o contribu]ie de seam la re-zolvarea problemelor veteranilor, inva-lizilor, v`duvelor de r zboi [i so]iilor

supravie]uitoare ale fo[tilor lupt tori.A fost membru fondator al Clubuluiîn]elep]ilor, de pe lâng Prim`riasectorului 2, institu]ie cu care a avut ocolaborare de excep]ie, precum [i cualte organisme civile de pe razasectorului [i a municipiului. Pentrutot ceea ce a realizat în îndelungata saactivitate, pentru alesele sale calit ]i, îivom p`stra o amintire ne[tears .Sincere condolean]e familiei îndoliate!Adio, bravule general Tudora! Colegii de la UM 01836 sunt al turide locotenent-colonelul Sergiu Ama-randei la trecerea în nefiin] a soacreiacestuia, pe 11 octombrie. Ne expri-m`m regretul [i compasiunea înaceste momente de suferin] pricinuitede greaua pierdere. Sincere condo-lean]e! Dumnezeu s o odihneascîn pace! Colectivul UM 01871 Deveselueste al turi de plutonierul-adjutantIon Budihal în momentele grelepricinuite de trecerea în nefiin] atat lui sù. Sincere condolean]e!Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

Ofi]erii din garnizoana Ia[i, fo[tiabsolven]i ai facult ]ii de logistic dincadrul Academiei Militare, î[i exprim`profundul regret pentru trecerea înnefiin] a celui care le-a fost [ef defacultate, general-maior (ret) TEODO-RESCU STELIAN, c ruia îi aduc unpios omagiu [i transmit sincerecondolean]e familiei îndoliate.Dumnezeu s -l ierte [i s -i odihneascsufletul în pace!

Personalul Centrului de cazare,tranzit [i reprezentare al M.Ap.N.,anun] cu durere în suflet, dispari]iaprematur` a colegei lor, STANMARIA, [i trasmite sincere condole-an]e familiei îndoliate. Dormi în pace!

Vineri, 10 octombrie,sala de spectacole a

Casei de Cultur` a Stu-den]ilor din Bucure[ti ag`zduit spectacolul caritabilSuflet de erou. Acesta a fostorganizat de Asocia]ia Milita-rilor Veterani [i Veterani cuDizabilit`]i Sfântul MareMucenic Dimitrie Izvorâtorulde Mir, cu scopul de a strângefonduri pentru realizareaCentrului de recuperare [irefacere a militarilor r`ni]i înteatrele de opera]ii din Irak,Afganistan [i Balcanii de Vest.Ini]iativei asocia]iei i s-a al -turat interpreta de muzic`popular Rodica Cre]u, carei-a convins pe câ]iva colegide-ai s i s participe gratis laacest eveniment. Au r`spuns

invita]iei fra]ii Stanciu [iPetrache Pechea al`turi deRoyal Gipsy Band, RoxanaNeme[, Tita B`rbulescu,Ion Ghi]ulescu, Lorraine [iMarian Baicu [i AdrianaAntoni. Sper`m c` la urm`-toarele activit`]i de acestgen, al`turi de militarii r -ni]i vor fi mai mul]i cama-razi, astfel \nc#t solidaritatea[i omenia s` nu r`mân doarcuvinte \ntr-un dic]ionar.Dar, în loc de alte comentarii,mult mai semnificative suntversurile unei melodii inter-pretate de Adriana Antoni:Sufletul te face om, pe oriun-de-ai fi/Hainele te fac doardomn, omule s` [tii/F` învia] lucruri bune, de vrei s`le faci/C` nu po]i cu niciohain`, sufletul s`-mbraci.

I.M.NEDELCU

SACRIFICIULSACRIFICIULSACRIFICIULSACRIFICIULSACRIFICIULIMPUNEIMPUNEIMPUNEIMPUNEIMPUNERESPECTRESPECTRESPECTRESPECTRESPECT

Salonul va fi deschis de miercuri pân vineri, între orele11.00 [i 19.00, iar sâmb`t între orele 11.00 [i 16.00. Deschi-derea oficial va avea loc miercuri, 15 octombrie, la ora 13.00.

Salonul de carte Polemos este organizat, sub patronajulComandamentului Logistic Întrunit, de Editura Militar`, încolaborare cu Societatea Scriitorilor Militari, cu sprijinul CerculuiMilitar Na]ional, al Bibliotecii Militare Na]ionale [i al Societ`]iiEditorilor din România.

Particip` la aceast` edi]ie: Editura Academiei For]elorTerestre Nicolae B`lcescu, Editura Centrului Tehnic-Editorialal Armatei, Editura Cetatea de Scaun, Asocia]ia Clubul Ami-ralilor, Editura Cununi de Stele, Editura Detectiv, Funda]iaCultural Magazin Istoric, Revista Gândirea Militar` Româ-neasc`, Editura Funda]iei Speteanu, Editura Hasefer, RevistaHistoria, Academia Român – Institutul pentru Studii Politicede Ap`rare [i Istorie Militar , Institutul Na]ional pentru StudiulTotalitarismului, Editura Mica Valahie, Editura Militar , EdituraMinisterului Afacerilor Interne, Institutul Revolu]iei Românedin Decembrie 1989, Editura România Press, EditurileSemne–Artemis, Tritonic, Vivaldi, Muzeul Militar Na]ionalRegele Ferdinand I, Societatea Editorilor din România, Societa-tea Scriitorilor Militari, Editura RAO, Editura Top Form, EdituraUniversit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I, Trustul EditorialOrizonturi [i Trustul de Pres al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

În cadrul salonului vor fi lansate lucr`ri nou ap`rute, peteme de istorie, politici [i strategii de securitate, studiulconflictelor etc, prezentate de personalit`]i ale vie]ii culturale[i [tiin]ifice române[ti.

Intrarea este liber . Înarma]i-v cu c`r]i!

Programul Salonului de carte Polemos 2014Miercuri, 15 octombrie11.00 – Deschiderea salonului; 13.00 – Deschiderea

oficial a salonului; 13.15 – Lans`ri la Muzeul Militar Na]ionalRegele Ferdinand I: Colec]ia Studii, Tradi]ie, Istorie, Armat ,sesiunea de comunic`ri [tiin]ifice a Muzeului Militar Na]ionalRegele Ferdinand I, edi]ia I. Va vorbi Mircea T`nase; Colec]iaStudii, Incursiune în lumea lui Clio. Va vorbi Ion Giurc .

15.00 – Lansare de carte la Clubul Amiralilor: MarianaP`v loiu [i Bogdan Dinu, Veteranii marinei. Vor vorbi: PetreZamfir, Mircea Caragea [i Cristea Georgescu, Ionu] State,Radu Metz, Mariana P`v loiu [i Bogdan Dinu; 17.00 – Lansarede carte la Editura Curtea Veche: Victor Strîmbeanu,

Un r`zboi ciudat. Afganistan. File de jurnal. Vor vorbi: AdrianPandea [i Victor Strîmbeanu; 18.00 – Lansare de carte laEditura Militar`: Cristian Barna, România între prieteni [idu[mani. Vor vorbi: Flaviu George Predescu, {erban Ciocu-lescu [i Darie Cristea; 18.30 – Lansare de carte la EdituraTop Form: Silviu Nate, Geopolitica unei lumi imperfecte. Vorvorbi: Cristian Barna, {erban Cioculescu [i Vasile Simileanu.

Joi, 16 octombrie11.45 – Lansare de carte la Editura Militar : The Munich

Conference (September 1938).The path towards the destructuring of democracy in Europe,

ISPAIM. Vor vorbi: Dorin Matei [i Mihail E. Ionescu; 12.30– Lansare la Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand I: 90de ani în slujba istoriografiei [i muzeografiei militare. Va vorbiPetre Otu; 13.00 – Lansare de carte la Institutul Revolu]ieiRomâne din Decembrie 1989: Alexandru O[ca, Exersânddemocra]ia. Timi[oara în postrevolu]ie. Vor vorbi: DumitruMazilu, Ion Calafeteanu [i Constantin Corneanu; 14.00 –Lans`ri de carte la Editura Militar : Eugen Ichim, GeneralulConstantin S`n`tescu – pentru }ar` [i Tron, proiect editorialfinan]at de Administra]ia Fondului Cultural Na]ional; NicolaeD`sc lescu, Generalul Nicolae D`sc`lescu – sacrificiu, glorie[i supliciu.

Vor vorbi: Petre Otu [i Marian Mo[neagu.15.00 – Lansare de carte la Editura Hasefer: colonel (r)

Aurel Ianovici, Confesiunile unui „naiv”. Va vorbi: Mihail E.Ionescu; 16.00 – Lansare de carte la Academia Român` –Institutul Na]ional pentru Studiul Totalitarismului: Vasile Buga,Pe muchie de cu]it. Rela]iile româno-sovietice 1965–1989.Vor vorbi: Dan Cat`nu[, Constantin Corneanu [i Vasile Buga;17.00 – Lansare de carte la Editura Top Form: Alex Berca,Ucraina – un punct de vedere geopolitic. Vor vorbi: TeofilBauer, Teofil Rendiuc [i Paraschiva B`descu.

Vineri, 17 octombrie13.00 – Lansare de carte la Institutul Revolu]iei Române

din Decembrie 1989; Ion Bucur, Anul 1990. Partide, ideologii [imobilizare politic . Vor vorbi: Dumitru Mazilu [i Ion Calafeteanu.

14.00 – Lans`ri de carte la Clubul Amiralilor: ValentinCiorbea, Nava {coal „Mircea” 1939-2014 – 75 ani; Valen-tin Ciorbea [i Oana Caraiani, Nava {coal` „Mircea” – o istorieîn imagini; Marian Mo[neagu, Mircea, Voievodul Velelor;

Mariana P`v loiu, Dimitrie {tiubei; Marian Ioan, Despreintelligence altfel: Vor vorbi: Anatolie Zemba, MarianaP`v`loiu, Valentin Ciorbea, Marian Mo[neagu, OanaCaraiani, Dora Simion [i Marian Ioan.

15.00 – Lansare de carte la Editura Detectiv: FlorinNicolescu, Despre Paul Valery [i alte eseuri. Vor vorbi: PetreFlorea [i Liviu Vi[an; 16.00 – Lansare de carte la EdituraEditgraph Buzù: Marius-Adrian Nicoar , Ionu]-ConstantinPetcu, Daniel Stan, Cartea cu prieteni. M`rturii, impresii,amintiri – Aurel Pentelescu la 75 de ani. Vor vorbi: DanielStan [i Marius-Adrian Nicoar ; 17.00 – Lansare de carte laEditura Militar : Florian Bichir, Corsarii uita]i ai adâncurilor,proiect editorial finan]at de Administra]ia Fondului CulturalNa]ional. Vor vorbi: Marian Mo[neagu [i Adrian Pandea;18.00 – Lans`ri de carte la Editura Tritonic: AnamariaIonescu, Nume de cod: Arkon; Monica Ramirez, Abis,volumul 5 din seria Alina Marinescu; Liviu Surugiu, Atavic; Eugen Lenghel, 9 Istorii reutilizate; Adina Speteanu,Ingeri de ghea]`, volumul 3 din Seria Dincolo de moarte.

Vor vorbi: Eugen Lenghel, Anamaria Ionescu, LiviuSurugiu, Adina Speteanu [i Bogdan Hrib.

Sâmb`t`, 18 octombrie: 11.30 – Lansare de carte laEditura Detectiv: Nicolae Rotaru, Hola, Catalunya! Vor vorbi:{tefan Cazimir, Bogdan Hrib, Petre Cr`ciun, Teodor R`pan[i Anton Gagiu; 14:00 – Festivitatea de închidere aSalonului.

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

ED

UA

RD

BO

RH

AN

COSMICE

’’COGITODezlegare la careul ROYAL AIR FORCE din Observatorul militar nr. 39/2014

COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE

COLONEL (R) TEODOR AMZOICOLONEL (R) TEODOR AMZOI

PEDEAPSA (2,5,3,4,7,5,7)

Cele mai multe rele nu vin de pe afar`, nu le aduc strìnii,ci ni le face toate un p`mântean de-ai no[tri, o rud` sauun frate.

GRIGORE ALEXANDRESCU

V`rs`torul, al doilea decan:nativii din acest decan sunt

mai pragmatici decât cei dinprimul decan [i mult mai

volubili pentru oamenii cucare interac]ioneaz`. Sunt

pasiona]i de jocurile pecalculator [i de lucrul cu

cifrele. Paradoxal pot fi [ifoarte buni scriitori, deoarece

au un stil cuprinz`tor [ip`trunz`tor, totodat`. În plansentimental, se lovesc uneori

de faptul c` sunt v`zu]i cafiind prea sensibili.

Berbec (21 martie-20 aprilie): V` sim]i]i însufle]it deideea de a face lucruri frumoase împreun` cu prieteni, pe

care nu i-a]i mai v`zut de mult` vreme. Certurile cu rudele v` daupeste cap [i v` fac s` reevalua]i orice decizie de a v` oferi ajutorul.

Taur (21 aprilie-20 mai): V` sup`r` atitudinea unuicoleg de serviciu, care încearc` s` pun` în spatele

dumneavoastr` o nereu[it`. V` distra]i copios împreun` cupersoana iubit`, care v` ajut` s` da]i uit`rii anumite nemul]umiri.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Întâlni]i persoanele potrivitela locul potrivit pentru a reu[i s` pune]i în practic` o idee,

care s-ar putea dovedi a fi profitabil`. În rela]ia cu persoana iubit`lucrurile ar putea lua o întors`tur` nepl`cut`.

Rac (22 iunie-22 iulie): Vi se cere s` fi]i cât mai scurt [iconcis pentru a nu plictisi oamenii c`rora v` adresa]i [i astfel

sunte]i nevoit s` g`si]i cea mai eficient` variant` de a v` expunecerin]ele. Spre finalul s`pt`mânii sunte]i surprins de vizita unei rude.

Leu (23 iulie-22 august): Ve]i fi pus în situa]ia de a nuavea cu ce s` v` duce]i la bun sfâr[it un proiect [i ave]i de

gând s` face]i un împrumut. Nu este cea mai bun` perioad` pentrua v` îndatora, iar acest lucru atrage dup` sine discu]ii încontradictoriu cu persoana iubit`.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Seriozitatea cucare aborda]i anumite subiecte v` ajut` s` ave]i o imagine

solid` în fa]a colaboratorilor. Primi]i sprijin în privin]a unui plan deb`taie de la cine v` a[tepta]i mai pu]in.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Firea dumnea-voastr` impulsiv`, uneori [i extremist`, v` aduce doar prejudicii,

mai ales atunci când sunte]i hot`rât s` face]i rù cuiva. Cineva dinanturajul dumneavoastr` reu[e[te s` v` pondereze [i s` v` ]in` înfrâu pornirile.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): C l tori]i mult,iar acest lucru v` ]ine departe de oamenii dragi. Sunte]i nevoit

s` face]i selec]ie între colaboratorii pe care îi ave]i în subordine pentrua reu[i s` lucra]i mai eficient.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Oferi]i sfaturipre]ioase unei persoane dragi, care nu doar c le pune în practic ,

dar dezvolt` totodat` o adev`rat` strategie pe baza lor. Rela]ia cupersoana iubit se îndreapt cu pa[i repezi spre un viitor lini[tit [i stabil.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Dori]i s` face]ianumite schimb`ri, care v` aduc [i mai multe câ[tiguri atât

în plan social, c#t [i profesional. În rela]ia sentimental` sunte]iincisiv [i hot`rât s` pune]i la b`taie ceea ce crede]i c` ar puteaaduce un plus de seriozitate.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): V` bucura]i desimpatia unor oameni, care sunt datori s` v` sprijine ac]iunile.

Traversa]i o perioad` fascinant` din punct de vedere social, dar [isentimental.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Prinde]i curaj s` v`spune]i p`sul, chiar dac` [ti]i c` acest lucru este deranjant

pentru unii dintre colegii cu care lucra]i. Ave]i nevoie de mai multemomente petrecute al`turi de persoana iubit` [i acest lucru începe s`prind` contur, iar rela]ia se consolideaz` armonios.

M@NCA}I FRUCTE {I LEGUME!

Nutri]ioni[tii insist c s`n`tateanoastr depinde de respectarea

recomand`rii: Cinci por]ii de legume [ifructe pe zi. Medicii sus]in altceva.Aceast regul este o exagerare [i poatefi periculoas pentru s`n`tatea noastr .Este incorect r`spândit ideea c numaifructele [i legumele proaspete aducbeneficii, pentru c` [i cele g`tite (supe, mânc`ruri, sucuri, compoturi) sunt bunepentru organism. Nu toate fructele [i legumele ne fac bine. Ananasul, portocalele,bananele [i strugurii sunt bogate în fructoz , care face s creasc nivelul de zah`r dinsânge. Acestea trebuie consumate cu m`sur`. O felie de ananas, o portocal`, obanan , zece boabe de strugure. {i legumele trebuie limitate: cartofi, fasole uscat ,maz`re, linte - maximum 100 de grame pe s`pt`mân . Fructele cele mai s`n`toasesunt: coac`zele, fragii, murele, zmeura [i afinele. Ele pot fi consumate zilnic, dar câteo por]ie cât încape în cù[ul palmei. Acestea au pu]in` fructoz`, dar con]in mul]iantioxidan]i ce protejeaz celulele. Legumele cele mai potrivite pentru consumulzilnic: ro[iile, castrave]ii, dovleceii, vinetele [i morcovii. Hidratarea este important ,dar consumul de ap trebuie raportat la vârst , la greutatea corporal . Organismul î[iia necesarul de lichide [i din fructele [i legumele consumate. Vorbe în]elepte: Câtepu]in din toate; ce e mult stric .

Dezlegare la criptografia VICTORIE (2,5,5,2,6,6)din Observatorul militar nr. 39/2014:

În prima parte au învins repede.

CASIER, USA, ACCES, RE, U, MOL, CREDUL, EPAVA, S, LA, REVOLUTIE,AR, CANI, IN, INEDITA, O, PRO, ATUNCI, AERA, AIURA, T, DOAR, SIN

a – b a – b a – b a – b a – b = c= c= c= c= c CTTTTT

GGGGG

ORIZONTAL:1) Galaxii, stele, planeteCe se v`d prin lunete- E-o culoare de curatLa c`ma[a de-mbr`cat.2) Apar doar la întâmplareF r nicio programare.3) Carie! {i nu e bineDac-o ai la tine-n dinte.- Denumirea asta-i dat

Recrutului din armat .4) Din cosmos ni[te fragmenteCe se lovesc de planete.5) Bune c sunt de efect{i nu au niciun defect.- Asta e o precizareCe arat o urmare.-E-o economie-n fineLa-nceput, dar tot e bine.6) Metal cu mare duritate

În o]eluri într-o parte.7) {i cu ea transpor]i r ni]iiCând nu ai alte condi]ii.- Cu tact trebuie-nceput!S ob]ii tot ce ai vrut.8) S nu fie demolatAstfel casa-i reparat (pl.).9) Nu-i tarla, e-o buc ]ic`De pus grâu este prea mic .- Doar mocne[te [i apareCând e maxim -ncordare.10) E o limb de româniCam uitat de mul]i ani.- E o parte dintr-un jocPiese d-un fel la un loc.

VERTICAL:1) E vehicul pe p`mântDar pe cer doar dou sunt.- Despre-un corp aflat pe cerDe exemplu, Jupiter.2) E la-n l]ime la greciEste greu de vrei s -l treci.- Totul e a ventilaB`gând aer cu for]a.3) Doar periferii de sate!Care sunt mai izolate.- Asta-nseamn c-o s fie

La fel totul pe vecie.4) E-o planet din sistemS ne ducem la ea vrem.- A v rsa un vas ce-i plinOri cu ap ori cu vin.5) Un oltean ce-i plin de elAici e mai mititel.- În cas e cel mai susDe constructor a fost pus.

Multe n-a realizat.9) Cu mare grij munce[te{i de-aceea nu gre[e[te.- E un tei f r o floare!Doar te pune-n rezolvare.10) Omul îndr`git de to]iC-are grij de nepo]i.- Duce tunul în spinare[i eroi la-nmormântare.

6) A fixa la o lucrareTermen de executare.- E o sfoar mai sub]irePrezentat -n multe fire.7) O lucrare importantLa porumb recomandat .8) Nu e departe de locLâng tine are loc.- E un om neînsemnat

CRIPTOGRAFIE

22 FINANCIAR Nr .40 (15 – 21 octombrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Radar economicPAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

S~PT~MÂN~ DE APRECIERI PENTRU LEU

În perioada 3-10 octombrie, leul s-a înt`rit fa]` de principalelevalute, precum [i în raport cu monedele din regiune.

Pân` la 31 decembrie 2014,plafonul garan]iilor acordateexclusiv pentru achizi]ionarea sauconstruirea de locuin]e pentruromânii din strìn`tate este de 25de milioane de lei, bani careprovin din plafonul r`masnealocat [i/sau neutilizat destinatANL, devenit plafon general degarantare în cadrul ProgramuluiPrima cas`.

Beneficiarii pot achizi]iona încadrul programului locuin]efinalizate, care urmeaz` s` seconstruiasc` sau aflate în faz` deconstruc]ie (la ro[u).

Principalele criterii deeligibilitate pentru persoanele carecump`r` o locuin]` finalizat` prinPrima cas` sunt urm`toarele: nu

ROMÂNII DIN STR~IN~TATEPOT ACCESA

PROGRAMUL PRIMA CAS~

Persoanele cu cet`]enie român` care locuiesc înstrìn`tate [i au permise de [edere [i de munc`,

eliberate de autorit`]ile statului în care lucreaz`, potbeneficia de avantajele Programului Prima cas`,potrivit unui act normativ aprobat recent de Executiv.

UN PAS SPRE REFORMAREAPIE}EI DE CAPITAL DIN ROMÂNIA

Acestea sunt cuprinse într-unact normativ pentru modificarea [icompletarea Legii nr.297/2004privind pia]a de capital, lansat îndezbatere public` de MinisterulFinan]elor Publice. Demersul areca scop încadrarea României îngrupul pie]elor de capitalemergente, ceea ce va asigura omai mare vizibilitate ]`rii noastre înplan extern [i va atrage noicategorii de investitori.

Noul proiect de lege vizeaz`, înprincipal, urm`toarele aspecte:facilitarea accesului la pia]a decapital româneasc`; respectareadrepturilor fundamentale aleinvestitorilor, cum ar fi dreptul devot sau dreptul la dividende;simplificarea regimului ofertelorpublice [i al list`rilor de ac]iuni [iobliga]iuni; cre[terea pragului dede]inere a ac]iunilor emise deoperatorii de pia]` [i eliminareapragurilor de de]inere a ac]iuniloremise de Societ`]ile de Investi]iiFinanciare (SIF) în scopulîmbun`t`]irii acestor entit`]i [i cuefecte pozitive pentru pia]a decapital local`; eliminarea din cadrulactelor constitutive ale SIF [i aleoperatorilor de pia]` a unorprevederi restrictive referitoare lacondi]iile de întrunire a

Asigurarea unui tratament unitar [i echitabil pentruinvestitori, crearea unui sistem uniform [i

centralizat de distribuire a dividendelor, precum [ieliminarea numeroaselor blocaje func]ionale existente încazul operatorilor sunt doar câteva dintre m`surile ce potcontribui la dezvoltarea pie]ei de capital autohtone.

cvorumului [i de adoptare ahot`rârilor adun`rilor generale aleac]ionarilor, care fac dificil`desf`[urarea acestora. În acela[itimp, se urm`re[te cre[terea bazeide investitori institu]ionali dinRomânia [i motivarea popula]iei sìnvesteasc` direct sau indirect îninstrumente financiare listate.

Astfel, potrivit noului proiect delege, niciun ac]ionar al unui operatorde pia]` nu va putea de]ine, directsau împreun` cu persoanele cu careac]ioneaz` în mod concertat, maimult de 20% din totalul drepturilor devot. Orice achizi]ie de ac]iuni aleoperatorului de pia]`, care conducela o de]inere mai mare sau egal` cu5%, 10%, 15%, respectiv cel mult egal`cu 20% din totalul drepturilor de vot,va fi notificat` operatorului de pia]`în termenul stabilit prinreglement`rile Autorit`]ii deSupraveghere Financiar` (ASF) [ieste supus` în prealabil aprob`riiASF. De asemenea, orice înstrìnarede ac]iuni ale operatorului de pia]`care va conduce la sc`derea subpragurile de de]inere de 5%, 10%,15%, respectiv 20% din totaluldrepturilor de vot, va fi notificatòperatorului de pia]` [i ASF.

În cazul în care aceste cerin]enu vor fi respectate, dreptul de vot

aferent ac]iunilor de]inute cunerespectarea prevederilor legaleeste suspendat de drept.

Totodat`, prin noul proiect delege se simplific` regimul ofertelorpublice, al list`rilor de ac]iuni [iobliga]iuni [i cre[te transparen]atranzac]iilor pe pia]a de capital. Unalt element de noutate vizeaz`flexibilizarea regimului în cazulmajor`rilor de capital, în vedereastimul`rii emisiunii de instrumentefinanciare convertibile/cu drept desubscriere de ac]iuni. Astfel, încazul major`rilor de capital socialprin aport în numerar sau în natur`,ridicarea dreptului de preferin]` aac]ionarilor de a subscrie noileac]iuni trebuie s` fie hot`rât` înadunarea general` extraordinarà ac]ionarilor, la care participàc]ionari reprezentând cel pu]in3/4 din capitalul social subscris, [icu votul ac]ionarilor care de]in celpu]in 75% din drepturile de votprezente sau reprezentate. O alt`modificare se refer` la faptul còrice persoan` poate dobândi cuorice titlu sau poate de]ine,singur` ori împreun` cupersoanele cu care ac]ioneaz` înmod concertat, ac]iuni emise deSIF-uri.

Proiectul de lege mai prevede [ireducerea termenului de plat` adividendelor la maximum 30 de zilede la data public`rii în MonitorulOficial a hot`rârii adun`rii generalea ac]ionarilor.

Proiectul de lege va fi înaintatspre analiz` [i avizare Guvernului,iar ulterior, spre dezbatere [iaprobare Parlamentului.

beneficiarului); dispun de un avansde minimum 5% din pre]ul deachizi]ie al locuin]ei, dac` acestaeste mai mic sau egal cu 60.000 deeuro, sau de 3.000 de euro plusdiferen]a dintre pre]ul decump`rare al casei [i 60.000 euro,dac` pre]ul acesteia dep`[e[te60.000 de euro; se oblig` s`constituie un depozit colateralpentru garantarea dobânzii, învaloare egal` cu trei rate dedobând`; se oblig` s` nu vând`locuin]a în primii cinci ani de ladata dobândirii; se oblig` s`constituie în favoarea statuluiromân, reprezentat de MinisterulFinan]elor Publice, o ipotec` derang I asupra locuin]eiachizi]ionate.

de]in în proprietate olocuin]`, individualsau în comun,împreun` cu so]ii lorsau cu alte persoane,indiferent de modulîn care a fostdobândit` [i nici nuau în derulare uncredit ipotecar(dovada îndepliniriiacestui criteriu seface pe propriar`spundere a

Sprijin financiar pentru agricultoriiafecta]i de calamit`]i. Guvernul României aadoptat, s`pt`mâna trecut`, o hot`râre privindaprobarea schemei ajutoare de minimis pentrucompensarea efectelor fenomenelorhidrometeorologice nefavorabile manifestate înperioada ianuarie - august 2014 care se acord`în agricultur`, în sectorul vegetal. Pentru cele141.568 de hectare declarate de autorit`]i caafectate de calamit`]i se aloc` o sum` de 53,8milioane de lei. Cuantumul sprijinului financiarreprezentând ajutor de minimis acordat pecultur` agricol`/planta]ie pomicol`, viticol`,este urm`torul: grâu, porumb, sorg, floareasoarelui, rapi]`, orz, secar`, triticale, ov`z, soia,orzoaic` 335 lei/ha; legume în câmp, pepeni -610 lei/ha; cartof - 700 lei/ha; planta]iipomicole - 1200 lei/ha; planta]ii viticole - 500lei/ha; sfecl` de zah`r - 400 lei/ha; lucern`,mu[tar, tutun - 250 lei/ha; c`p[uni - 300 lei/ha. Cererile pentru acordarea ajutoruluifinanciar trebuie depuse pân` la data de 7noiembrie 2014 la sediile prim`riilor, iar platase va realiza, într-o singur` tran[`, pân` lasfâr[itul acestui an. Câ[tigul salarial a sc`zut în august.

Potrivit Institutului Na]ional de Statistic` (INS), înaugust, fa]` de luna precedent`, câ[tigul salarialmediu nominal net a sc`zut cu 2,1% (36 lei), la1.683 de lei, iar câ[tigul salarial mediu nominalbrut s-a diminuat cu 2%, la 2.331 lei. Valorile celemai mari ale câ[tigului salarial mediu nominal nets-au înregistrat în extrac]ia petrolului brut [i agazelor naturale (4.484 de lei), iar cele mai miciîn hoteluri [i restaurante (996 lei). La finele luniiaugust, în ritm anual, câ[tigul salarial netconsemna o cre[tere de 4,9%. Bani pentru formarea profesional` a

cadrelor didactice. Ministerul FondurilorEuropene anun]` lansarea în consultare public` aghidului Dezvoltarea carierei didactice. Astfel, prinintermediul Programului Opera]ional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane se vor aloca 50milioane de euro pentru a sprijini cadreledidactice. Conform declara]iei ministruluifondurilor europene, Eugen Teodorovici, cadreledidactice care vor urma cursuri de formare

profesional` vor primi unstimulent în valoare deminimum 150 de euro,urmând s` vedem, înfunc]ie de alocareafinanciar`, dac` putemacorda o sum` pu]in maimare, de 160 de euro, pentrucump`rarea de materiale didactice. Avans major pentru afacerile din

industrie. În primele opt luni ale anului,comparativ cu aceea[i perioad` din 2013, cifrade afaceri din industrie pe total (pia]a intern` [ipia]a extern`), în termeni nominali, a crescut cu8,9%, datorit` cre[terii industriei prelucr`toare(+9,0%) [i industriei extractive (+8,1%), a anun]at

INS. Pe marile grupe industriale, cele mai maricre[teri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat înindustria energetic` (+24,9%) [i industriabunurilor de folosin]` îndelungat` (+11,7%). Înaugust 2014, cifra de afaceri din industrie peansamblu a sc`zut fa]` de luna precedent` cu12,3%, iar fa]` de luna corespunz`toare din anulprecedent a crescut cu 2,3%. Infla]ia din Rusia, la maximul

ultimilor trei ani. Dup` un avans al pre]urilorde consum de 0,7% în septembrie, comparativcu luna anterioar`, infla]ia anual` din Rusia aatins nivelul de 8%, cel mai ridicat din ultimiitrei ani, scrie Mediafax. Acest lucru adeterminat banca central` a Rusiei s` majorezede trei ori dobânzile în acest an, de la 5,5% înfebruarie la 8% în prezent. În acest context,rubla s-a depreciat cu 14% fa]` de dolar, întrimestrul al treilea, înregistrând cea mai slabèvolu]ie în rândul a peste 170 de monedeanalizate de Bloomberg.

La cursul afi[at,vinerea trecut`, deBanca Na]ional` aRomâniei (BNR),moneda na]ional`înregistra aprecieris`pt`mânale atâtfa]` de euro [idolarul american,cât [i comparativ cufrancul elve]ian [ilira sterlin`, ultimeledou` valutevalorând 3,6405 lei(-0,94 bani) [i,respectiv, 5,5812 lei(-3,45 bani). Deasemenea,s`ptâmâna trecut`,leul a câ[tigat terenraportat la valuteledin regiune,precum zlotulpolonez, rublaruseasc`, hryvnaucrainean`, levabulg`reasc`,forintul maghiar,coroana ceh`,dinarul sârbesc [ileul moldovenesc.Pe de alt` parte,paritatea euro/dolar setranzac]iona, luni, 13octombrie, pe pie]elevalutareinterna]ionale în jurulnivelului de 1,37.

23www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militar

www.presamil.roNr. 40 (15 – 21 octombrie 2014) SPORT

Tenis

C~PITAN EMILIA BECIU

STEAUA REVINE ÎN ELITATENISULUI ROMÂNESC FEMININ

Dup` aproape dou`decenii, Gabriela

Talab` a adus din nou înGhencea titlul de Campioan`Na]ional` la Tenis, indiviual,dup` ce a învins-o în final` pecolega ei, Oana Simion (dublulegitimat` la CSA Steaua [i CSS2 Bucure[ti), cu 7-5, 1-6, 6-4.

Dup` doar câteva zile auluptat împreun`, în echip` cucelelalte steliste, pentru un noutitlu. {i au reu[it. Au trecut perând de Dinamo (7-0), SportulStuden]esc (7-0) [i OlimpiaBucure[ti (6-1).

Este pentru prima dat` decând m` [tiu pe terenul de tenis,când am câ[tigat aceste dou`titluri la senioare – individual [icu echipa, ne-a spusantrenoarea Daniela Pav`l. Casportiv` am mai câ[tigat laindividual toate titlurile înacela[i an – la simplu, dublu [imixt – dar niciodat` nu reu[eam[i la echipe. Este un vis devenitrealitate, un vis pe care-l am dela 21 de ani. Sentimentul esteextraordinar, dar meritul celmai mare este al fetelor. Oadev`rat` performan]` dac`]inem cont [i de fapul c` treidintre componentele echipeiabia au trecut la senioare. OanaSimion este cea mai mic`, are18 ani, iar Irina Bara [iGabriela Talab` au câte 19 ani.Raluca Platon are mai mult`experian]` la cei 21 de ani, iarDiana Buzean [i Laura Andreiau fiecare 25. Veterana echipeieste Liana Ungur – 29 de ani.Chiar dac` exist` acestediferen]e de vârst`,antrenoarea lotului a reu[it s`creeze o echip` în adev`ratulsens al cuvântului.

A fost o atmosfer` deosebit`,pentru c` fetele sunt extrem deunite, determinate, pozitive,

Gabriela Talab`, Oana Simion, IrinaBara, Raluca Platon, Diana Buzean, Laura

Andrei [i Liana Ungur, împreun` cu antrenoarealor Daniela Pav`l, au scris, de curând, un mic capitolîn istoria Clubului Steaua.

serioase. Chiar dac` treidintre ele au fostaccidentate, s-auimplicat total înmeciuri. Ne-amdorit s`r`zbun`msitua]iile de anultrecut, când ampierdut la musta]`,iar acum ne-ammobilizat [i am reu[itscoruri drastice cucelelalte echipe. Am primittot sprijinul de care aveamnevoie [i din partea ClubuluiSteaua, sprijin f`r` de care nucred c` ne-am fi putut ridica laadev`rata valoare.

Pentru a faceperforman]`, orice

sportiv are nevoie s` fiesus]inut. Nu doar moral, nudoar s` aud` aplauzele la finalulcompeti]iilor. Pân` acolo esteun drum lung, dificil, plin deantrenamente grele, în care setocesc mingii, pantofi, se rupracordajele rachetelor, uneorichiar [i rachetele. Tocmai deaceea, în tenis sevorbe[te

destul de des desponsori. Pelâng` aceste

consumabile,pentru a c`p`ta

experien]`, sportiviiparticip` la foarte

multe competi]ii.Costurile deplas`rilor,

cazarea – mai ales laturneele

interna]ionale –sunt destul de

greu desuportat dep`rin]i.

Este [i cazul actualeicampioane na]ionale GabrielaTalab`. A pus mâna pe rachet`la cinci ani, în Gala]i.Antrenorul Mircea Basarabeste cel care a format-o [i asus]inut-o. La 12 ani a fostremarcat` de antrenoareaDaniela Pav`l, care i-a urm`ritevolu]ia [i, dup` cinci ani, aajuns la Steaua. Acum seantreneaz` [i în Ghencea, cufetele din echip`, dar [i laGala]i, cu b`ie]ii, sub atentasupraveghere a antrenoruluiMircea Basarab. Iar acesta esteunul dintre atuurile Gabrielei,pentru c` are un stil maiagresiv, mai masculin. Reu[e[tes` î[i încurce adversarelepentru c` poate schimba ritmulrapid, iar faptul c` estestângace reprezint` un altavantaj.

A avut un parcurs foartebun în acest an, de când atrecut la senioare. A reu[it s`

scape de presiunea examenului debacalaureat, pe care l-a luat cu8.30 [i recunoa[te c` a avut emo]iimai puternice atunci, decât acumla Campionatul Na]ional de Tenis.Iar evolu]ia Gabrielei Talab` sevede clar în clasamentul WTA.Dac` la începutul anului era pelocul 1005, acum sportiva a urcatpe 556.

Deocamdat` planurile ei serezum` doar la tenis. Î[istabile[te clar fiecare obiectiv [i,dup` ce-l îndepline[te, trece laurm`torul. A urcat treapt` cutreapt` [i, obi[nuit` cu acestritm matur, nu prea poate visacu ochii deschi[i. Î[i dore[te caîn trei-patru ani s` ajung` înprimele 100 de juc`toare [i cugreu am reu[it, cât am stat devorb` cu ea, s-o fac s`-midev`luie unul dintre visurile ei.Este, evident, legat tot de tenis.Îmi doresc s` ajung cât mai sus.Toate vis`m s` ajungem înprimele 10, poate chiar num`rul1 mondial... Este un vis foartefrumos, dar foarte greu derealizat. Îmi place s` fiu realist`,s` m` concentrez pe fiecare mecipe care-l joc. Acest titlu pe care l-am câ[tigat este foarte importantpentru mine, pentru c` am caleadeschis` [i pot s` joc la un nivelmai înalt, m` ajut` pe planpsihologic, îmi d` încredere înfor]ele proprii. Am un drumlung în fa]` [i greul abia acumîncepe, a declarat proasp`tacampioan` na]ional`.

{ i celelalte fete dinechip` sunt bucuroase

pentru rezultatele din acest an. Cumaturitatea specific` sportivilorde performan]`, recunosc c` edificil s` urci, dar [i mai greu es` te men]ii pe prima pozi]ie. Iarfaptul c` ele reprezint` Steaua, lemotiveaz`, le responsabilizeaz`.Sunt steliste pân` în vârfulunghiilor [i iubesc culorileclubului.

Aceste sportive au început s`scrie un nou capitol în tenisulstelist, a[a cum în urm` cuaproape 30 de ani scria chiarantrenoarea lor – Daniela Moisepe atunci – multipl` campioan`na]ional` [i medaliat` la multecompeti]ii interna]ionale. {ipoate, cine [tie, peste câ]iva ani,una dintre aceste fete va reu[is` egaleze performan]a tenisuluimasculin din club, ajuns în topulierarhiei mondiale gra]iecelebrului Ilie N`stase.

Anul acesta se poart` culorile Stelei.

Echipa de tenis a Clubului Steaua, împreun` cu antrenoarea lor, Daniela Pav`l,bucur#ndu-se de c#[tigarea unui nou titlu na]ional.

Gabriela Talab`

24 Observatorul militarwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.1276/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: sublocotenent Marius Mocanu

INTERVIU Nr .40 (15 – 21 octombrie 2014)

ABORDARE NOU~ PENTRU CONSILIEREAPSIHOLOGIC~ A MILITARILOR

Maria-Magdalena Macarenco are 12 ani de experien]` înpsihologia militar` [i coordoneaz` Departamentul pentru

Asistarea Psihologic` a Militarilor [i Familiilor acestora, structur` nou`din cadrul Institutului pentru Studiul [i Tratamentul Traumei (ISTT).Pentru Observatorul militar, a explicat ra]iunile constituirii [iproiectele departamentului.

INTERVIU REALIZAT DEC~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

Care sunt obiectivele acestuidepartament nou creat?

Obiectivul nostru principal implic` atâtasistarea psihologic` a militarilor

români expu[i la experien]ele de r`zboi, cât[i a partenerilor de via]` sau copiiloracestora, afla]i în risc de traumatizaresecundar`. Fenomenul de traumatizaresecundar` reprezint` dezvoltarea unorcomportamente [i sentimente nepotrivite,rezultate fie din aflarea ve[tii c` so]ul saup`rintele a trecut printr-un evenimenttraumatizant, fie din confruntarea cuefectele traumatice manifestate de p`rinte.

Pe de alt` parte, acest departament î[ipropune s` aib` un program deworkshop-uri informative destinatemilitarilor [i partenerilor lor de via]`,despre traumele determinate de r`zboi [iconsecin]ele psihice [i rela]ionale, carederiv` din expunerea la asemeneaexperien]e limit`.

Pute]i dezv`lui câteva dintreproiectele departamentului?

Urm`torul proiect va fi organizareaunui workshop cu tema Consecin]ele

expunerii la trauma de r`zboi, al c`rui scopeste informarea militarilor participan]i lar`zboi [i a so]iilor acestora despreconsecin]ele expunerii la traum` [i, deasemenea, con[tientizarea riscurilor carederiv` din netratarea simptomelorposttraumatice. În var`, ne dorimorganizarea unei tabere de terapie pentrumilitarii care au trecut prin incidente cupoten]ial traumatizant, iar acest program vainclude [edin]e EMDR (Eye MovementDesensitization and Reprocessing -Desensibilizare [i reprocesare prin mi[careaochilor), hipoterapie (psihoterapie asistat`cu cai) [i medita]ie. Un alt proiect esteachizi]ionarea sistemului de terapie virtual`[i biofeedback, utilizate ini]ial în StateleUnite, pentru preg`tirea psihologic` apersonalului militar înainte de misiune [ipentru tratarea tulbur`rilor emo]ionale [icognitive cu care militarii se întorceau dinteatrul de opera]ii. O astfel de op]iune detratament poate fi v`zut` de unii militari cafiind mai pu]in stigmatizant` fa]` deabord`rile tradi]ionale de tratament, oferindastfel terapeu]ilor posibilitatea s` tratezemilitari care altfel nu ar cùta ajutor despecialitate. Pe de alt` parte, militarii g`sescaceast` terapie mult mai atr`g`toare încompara]ie cu terapia verbal, în care ei artrebui s`-[i exprime gândurile [isentimentele intime prin cuvinte - ceea ceeste considerat, de multe ori, un semn desl`biciune în rândul militarilor. În schimb,ace[tia sunt obi[nui]i cu jocurile de strategie[i cu dezvoltarea abilit`]ilor [i de aceeametoda poate reprezenta o cale maiconfortabil` c`tre terapie.

Luni, 6 octombrie, Institutul pentru Studiul [i TratamentulTraumei (ISTT) a deschis primul departament civil din România

dedicat asist`rii psihologice a militarilor [i familiilor acestora.

Odat` cu deschiderea acestui departament, eveniment desf`[urat la sediulAsocia]iei Române de Terapii Scurte Orientate pe Resurse [i Solu]ii, a avut loc [i primulworkshop de formare profesional` continu` destinat` psihologilor cu drept de liber`practic`, interesa]i atât de domeniul psihologiei aplicate în securitatea na]ional` sauprivat`, cât [i de cel al psihologiei clinice [i psihoterapiei. Sesiunea de lucru Asistareapsihologic` a militarilor participan]i la misiuni în teatrele de r`zboi a fost sus]inut` depre[edintele Asocia]iei Britanice de Psihologie, Jamie Hughes, de pre[edinta ISTT,Diana Vasile, [i de coordonatorul nou-înfiin]atului Departament pentru AsistareaPsihologic` a Militarilor [i Familiilor acestora, Maria-Magdalena Macarenco. În acestcadru, Diana Vasile a precizat urm`toarele: Misiunea ISTT este s` contribuie în modprofesionist la îmbun`t`]irea calit`]ii vie]ii tuturor celor care traverseaz` experien]eputernic stresante [i traumatizante. R`zboiul este una dintre experien]ele cu poten]ialulcel mai înalt traumatic, nu doar pentru cei afla]i în primele linii, ci [i pentru membriifamiliilor lor. De aceea, ca parte a societ`]ii civile, era firesc ca ISTT s` se al`tureveteranilor [i familiillor acestora, pentru ca experien]ele trìte s` fie prelucrate cât mainatural. Dorim ca efectele acestor experien]e, de multe ori subtile [i de neîn]eles, s`poat` fi abordate [i într-un spa]iu liber de orice conota]ie militar`, astfel încât fiecaremembru al familiei unui veteran s` se poat` bucura de o via]` cât mai echilibrat`.(FRUNTA{ CRISTIAN LENGA)

Activitateadepartamentului se leag`numai de problemelecelor care se întorc dinmisiuni în teatrele deopera]ii sau se extinde [iasupra problemelor denatur` psihologic` aleoric`rui militar, chiardac` el nu p`r`se[teteritoriul na]ional?

Departamentul va prelua [isolicit`rile militarilor care nu au

participat la misiuni în teatrele de opera]ii,îns` obiectivul principal este asistareamilitarilor combatan]i.

Cum anume le va prelua? În cemod ve]i ajunge la ei?

Militarii [i membrii familiilor acestoravor fi prelua]i în urma solicit`rilor

personale, referitoare la parcurgerea unuiproces de asistare. În curând, vom finaliza [ipagina de internet a departamentului, astfelîncât cine este interesat va putea vizualizamembrii echipei de psihologi [i va decide cucine [i-ar dori s` lucreze.

A stârnit interes [i numeroasereac]ii dezbaterea din pres` cuprivire la [ocul posttraumatic. Cumse raporteaz` departamentul laaceast` no]iune?

Da, cunosc acest subiect, am fost unuldintre speciali[tii intervieva]i de ziarul

care l-a dezvoltat. În timpul interviului, amspecificat faptul c` sunt militari care aumanifestat sau manifest` simptome ale

tulbur`rii de stresposttraumatic, f`r` aîndeplini îns` toatecriteriile pentru a primidiagnosticul detulburare de stresposttraumatic. De

asemenea, am men]ionat[i faptul c` nu [tiam, la

vremea respectiv`, deexisten]a unor cazuri

înregistrateoficial în armat`,dar nu am negatexisten]acazurilorneoficiale, alemilitarilor carealeg s` mearg`în clinici [i

cabinete private pentruevaluare [i psihoterapie. Lucrez în armat`de 12 ani, ca psiholog civil, [i suntcon[tient` de teama de stigmatizare atâta militarilor, cât [i a partenerilor acestorade via]` de a accesa serviciile psihologice

asigurate de armat`. Tocmai în acestcontext, departamentul vine cu oferta deasistare psihologic` într-un spa]iu civil,confiden]ial, în care s` se poat` expune [ivindeca sau ameliora consecin]ele psihiceap`rute în urma experien]elor trìte.

Conform siteului ISTT, ave]i 12 ani deexperien]` în domeniul psihologieimilitare, a]i participat la dou` misiuniîn teatrul de opera]ii din Irak [isunte]i ofi]er în rezerv`. Crede]i cìdeea de a exista o astfel de structur`în afara armatei îi va încuraja pemilitari s`-[i povesteasc` experien]ele?

Cu acest gând am [i demarat proiectul deînfiin]are al departamentului. Ne dorim ca

militarii s î[i poat aborda problemele într-uncadru sigur [i profesionist, f`r teama c vor fimarginaliza]i, eticheta]i drept slabi sau c`superiorii sau colegii lor de unitate consider càu luat-o razna.

Cum v` propune]i s` rela]iona]i cupsihologii militari? Vor fi programede preg`tire, workshop-uri, cum amv`zut c` s-a desf`[urat chiar în ziuadeschiderii departamentului?

Interesul meu, în calitate decoordonator al departamentului, este s`

extindem echipa de psihologi clinicieni,psihoterapeu]i [i consilieri în toat` ]ara,pentru ca militarii [i familiile acestora s`beneficieze de asisten]` psihologic` în ora[ulîn care locuiesc sau în care î[i desf`[oaràctivitatea. Dac` psihologii militari vor dori s`se al`ture echipei noastre, vor fi bineveni]i,mai ales c` printre ei sunt speciali[ti care aufost în teatrele de opera]ii [i de a c`rorexpertiz` avem nevoie. Psihologii care dorescs` se perfec]ioneze în aria posttraumatic` vorfi preg`ti]i de ISTT, care organizeaz`,constant, cursuri de formare continu`,întâlniri de supervizare a cazurilor preluate,dar [i ateliere de lucru personal, pentru c` [inoi suntem expu[i riscului traumatic, atuncicând ascult`m pove[tile [i suferin]ele celorcare ne solicit` sprijinul.

S` presupunem c` un militardore[te ajutor din parteadumneavoastr`. Cum s` procedeze?O eventual` consiliere va fi pl`tit`?

Militarii care au participat la misiuni înteatrele de opera]ii [i au fost implica]i

în incidente cu poten]ial traumatizant vorprimi asisten]` gratuit` atât timp cât aunevoie. Cei care nu au fost implica]i înincidente, precum [i membrii familiilortuturor militarilor vor putea beneficia de[ase [edin]e gratuite, prin programuldepartamentului. Dup` terminarea celor[ase [edin]e, se va discuta un planpersonalizat pentru fiecare în parte: dac`mai este nevoie de asistare, dac` persoanacare prime[te asistare î[i dore[te s`continue [i dac` î[i poate permite asistarearespectiv`. Din experien]a programuluiexistent de asisten]`, au fost [i situa]ii încare clientul a avut nevoie de continuareaterapiei [i nu [i-a putut permite financiaracest lucru, îns` a primit un num`rsuplimentar de [edin]e sus]inute de ISTT.

Pute]i s`-mi vorbi]i desprestructura actual` adepartamentului? Poate ajunge s`lucreze în departament un psihologmilitar, adic` o persoan`specializat` activ` din sistem?

Departamentul este format dintr-oechip` de psihologi ai ISTT, pe care eu o

voi coordona. Pentru c` avem nevoie caaceast` echip` s` creasc` [i s` putem acopericea mai mare parte a ]`rii, vom anun]a încurând condi]iile pe care un psiholog trebuies` le îndeplineasc` pentru a se putea al`turaechipei noastre. Un psiholog militar activ estebinevenit atât timp cât va respecta standardeleetice [i de confiden]ialitate ale cazurilorlucrate în cadrul departamentului.

psihologic~ a militarilor pagina 8 pagina 16 … · dup` un scenariu fictiv, având scopul de a ......

Documents