În urma Revoluţiei ruse din fe-bruarie 1917 şi a căderii ţarismului,mişcarea de eliberare naţională aromânilor din Basarabia s-a inten-sificat, prin diferite forme de or-ganizare şi clarificare, în etape, aobiectivelor. La sfârşitul lui martieşi începutul lui aprilie se înfiinţa laChişinău, în jurul redacţiei gazetei“Cuvânt Moldovenesc”, PartidulNaţional Moldovenesc, care aveaîn frunte un comitet compus dinVasile Stroescu, Pavel Gore, Pan-telimon Halippa, Onisifor Ghibuş.a. În programul partidului se su-blinia necesitatea unei autonomiilargi a Basarabiei, a dobândirii

drepturilor cetăţeneşti şi naţionalepentru moldovenii din Basarabiaşi de dincolo de Nistru.

Dacă aţi văzut berze pe câmp, departede oameni, acelea sunt berze care se odih-nesc. De aceea evită oamenii. Sunt păsăricare aşteaptă îmbunătăţirea vremii pentru acontinua migraţia spre locurile de cuibărit.

Barza albă este o pasăre de talie mare şiare nevoie de curenţii de aer cald pentru acontinua migraţia. Fără aceşti curenţi ar aveaun consum imens de energie în migraţie, nuar putea ajunge să parcurgă distanţe de peste200 de kilometri zilnic.

Frigul din ultima săptămână a făcut celemai multe victime în rândul păsărilor de taliemică. Cel puţin în Bucureşti şi în zona desud a ţării au existat sute de cazuri de păsărigăsite în zăpadă. Şi la ele, măsurile de primajutor sunt simple.

Aurel |en\ ;i-a tr[it a doua tinere\ecreatoare printre prietenii s[tm[reni

Societatea Ornitologic[ne `nva\[ cum s[ salv[m berzele aflate `n pericol

A pornit campania“;terge Facebook”

O fil[ din Epopeea Marii Uniri< Unirea Basarabiei cu România

Întregul scandal iscat în jurul Facebookşi Cambridge Analytica a izbucnit dupăce fostul angajat al companiei britanicede consultanţă, Christopher Wylie, a vorbitcu o jurnalistă a publicaţiei „Observer“despre metodele folosite de firma pentrucare a lucrat. Christopher Wylie, în vârstăde 28 de ani, i-a furnizat jurnalistei Carole

Cadwalladr vreme de mai bine de un aninformaţii despre activitatea companieiCambridge Analytica (CA) atât în SUA,în cazul campaniei lui Donald Trumppentru prezidenţiale, cât şi în MareaBritanie, în cazul campaniei pro-Brexit,după care a acceptat să vorbească publicdespre acest subiect, scrie Business Insider.

Rezultatul a constat în materialul jurnalisticcare prezintă modul în care CambridgeAnalytica a colectat datele a peste 50 demilioane de utilizatori de Facebook, trans-formându-le într-o armă politică unicăprin care s-a urmărit transmiterea de re-clame politice personalizatecătre votanţii din SUA.

Măsoară puţin peste un me-tru în înălţime şi au coadă chiarmai lungă decât corpul. Sunt ne-gre cu bărbiţa albă şi ori de câteori plouă devin extrem de gălă-gioase, pentru că nu se pot opridin strănutat. Biologii care stu-diaz[ flora ;i fauna din zona Bur-ma au fost uimiţi de noua des-coperire. Natura le-a înzestrat pebietele maimuţe cu un nas aproa-pe inexistent, care are nările atâtde deschise, încât atunci cândplouă, pentru a nu permite pică-turilor de ploaie să ajungă pe căi-le respiratorii, maimuţele stră-nută. Mai mult decât atât, îşi puncapul între picioare, pentru a seproteja mai bine.

~n Himalaya s-a descoperit maimu\a care str[nut[

După o serie legendară la Tea-trul Nottara în anii 1970, în regialui Sică Alexandrescu, spectacolcare s-a jucat de peste 500 de oriși a fost înregistrat de TVR, piesaa revenit în actualitate în 2013,când a fost prima producție lan-sată în noua Sală Pictură a Tea-trului Național bucureștean, înregia lui Mircea Cornișteanu. Deatunci noul spectacol s-a jucat depeste 200 de ori. Am avut ocaziasă-l vedem într-o duminică di-mineață, la Sala Studio a TNB,când aproape 500 de spectatoriau ales să-l vadă, la concurență

cu liturghiile din zecile de bisericiale Capitalei. Cele 200 și ceva dereprezentații au fost susținute deaceeași distribuție, singura alter-nanță producându-se în cazul ro-lului mamei-soacre, sau ”coanamare” a familiei, rol împărțit deIleana Stana Ionescu și RodicaPopescu Bitănescu. N-am avutocazia să vedem compoziția maiputernică a doamnei Ionescu,mult lăudată de critici, dar doam-na Bitănescu a adus șarmul ei bi-necunoscut în rol, multă ironiefină și apetit pentru comedia debun gust.

S`n`tate Frumuse]e&Seva de mesteac[n poateajuta la cre;terea p[rului

Reechilibrarea hormonal[ a organismuluifeminin cu suplimente naturale Hypericum

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XVI Nr. 777 Duminic[ 25 martie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

PAGINA 3

PAGINA 11 PAGINA 2

Cele mai importante trenduri din ultimul secol!

PAGINA 7

PAGINA 4

PAGINA 9

PAGINA 10

“Micul infern”, ultima mare comedie a vechii Rom]nii

2 Informa\ia de Duminic[/25 martie 2018

La 27 martie sărbătorim 100 deani de la Unirea Basarabiei cu Ro-mânia, eveniment ce se înscrie cu li-tere de aur în istoria neamului nos-tru românesc. Să ne aducem amintecu recunoştinţă de acele zile în-ălţătoare pentru soarta românilorde pe cele două maluri ale Prutului.

În urma Revoluţiei ruse din februarie1917 şi a căderii ţarismului, mişcarea deeliberare naţională a românilor din Basa-rabia s-a intensificat, prin diferite formede organizare şi clarificare, în etape, aobiectivelor. La sfârşitul lui martie şi în-ceputul lui aprilie se înfiinţa la Chişinău,în jurul redacţiei gazetei “Cuvânt Moldo-venesc”, Partidul Naţional Moldovenesc,care avea în frunte un comitet compusdin Vasile Stroescu, Pavel Gore, Panteli-mon Halippa, Onisifor Ghibu ş.a. În pro-gramul partidului se sublinia necesitateaunei autonomii largi a Basarabiei, a do-bândirii drepturilor cetăţeneşti şi a drep-turilor naţionale pentru moldovenii dinBasarabia şi de dincolo de Nistru.

La 7 decembrie s-a alcătuitprimul Consiliu de Directoriai Republicii

Congresul Popoarelor din Rusia, des-făşurat la Kiev între 8/21 şi 14/27 septem-brie 1917, la care au participat şi şase de-legaţi moldoveni, s-a pronunţat pentru olargă autonomie în cadrul Republicii Ruse,Federative şi Democratice. În numele ro-mânilor din Basarabia, Teofil Ioncu, mem-bru în delegaţie din Partea PartiduluiNaţional Moldovenesc, a salutat congresulşi a precizat < “Mulţi aţi auzit de moldoveni,dar puţini cred că ştiţi că naţiunea mol-dovenească nu există. Numele Moldova,moldoveni este numai teritorial, dar nunaţional, iar dacă noi numim moldove-neşti cuvintele şi organizaţiile noastre, fa-cem asta numai din punct de vedere tactic,fiindcă cuvântul român sună prea asprula urechile vrăjmaşilor noştri, de careavem foarte mulţi, ca şi dumneavoastră şiel serveşte de a ne acuza pe noi de sepa-ratişti”.

Alcătuit din reprezentanţi ai tuturornaţionalităţilor, confesiunilor şi orientă-rilor politice, ai zemstvelor, asociaţiilorprofesionale şi culturale, Sfatul Ţării dinBasarabia şi-a deschis lucrările la 21 no-iembrie/ 4 decembrie 1917. Numărul de-putaţilor a fost majorat de la 120 la 150,din care< 105 români, 15 ucraineni, 14evrei, 7 ruşi, doi germani, doi bulgari, doigăgăuzi, un polonez, un armean şi un grec.Preşedinte a fost ales Ion Inculeţ> dintredeputaţii moldoveni mai amintim pe Pan-telimon Halippa, Ion Pehlivan, Ion Buz-dugan, Anton Crihan, Grigore şi Ion Ca-zacliu, Gheorghe Năstasă.

La 2/15 decembrie, Sfatul Ţării aadoptat o Declaraţie prin care se proclamaRepublica Democratică Moldovenească,care va intra în alcătuirea Republicii Fe-derative Democratice Ruseşti, “ca părtaşăcu aceleaşi drepturi”. La 7 decembrie s-aalcătuit primul Consiliu de Directori aiRepublicii, avându-l ca preşedinte pe Pan-telimon V. Erhan. Declaraţia a fost primităcu deosebită bucurie şi în dreapta Prutu-lui, reliefându-se renaşterea puternică amişcării de eliberare din Basarabia, dupăun secol de stăpânire străină cu consecinţegrave pentru românismul de acolo, insis-tându-se asupra importanţei momentului

în continuarea luptei pentru realizareaidealului naţional. Sfatul Ţării şi ConsiliulDirectorilor, cu toate măsurile luate, nuau putut ameliora situaţia deosebit de gra-vă în primele zile ale anului 1918. Anarhiabolşevică, bandele soldaţilor ruşi au pro-vocat mari dezordini, devastări şi omo-ruri. S-a trecut la atacuri împotriva auto-rităţilor noii Republici Democratice. Înaceste condiţii, s-a produs intrarea armateiromâne în Basarabia, începând cu datade 10/23 ianuarie 1918, la solicitarea Sfa-tului Ţării şi a Consiliului Directorilor,pentru protejarea populaţiei şi apărareacăilor de comunicaţii.Legăturile dintre românii de pretutindenis-au exprimat şi cu prilejul marcării sem-nificaţiei zilei de 24 ianuarie, în noul con-text al luptei pentru unitate naţional-sta-tală de la începutul anului 1918. Gazeta„România Nouă” de la Chişinău publicaDeclaraţia unor reprezentanţi ai locuito-rilor din teritoriile locuite de români, princare îşi exprimau hotărârea de a acţionaenergic< „Începând cu ziua de astăzi, încare toţi românii trebuie să serbeze amin-tirea celei dintâi uniri săvârşite la 1859 în-tre cele două ţări româneşti, noi cei maijos iscăliţi, potrivit punctului nostru deplecare, nu ne mai socotim ca până acum<ardeleni, basarabeni, bucovineni, moldo-veni, bănăţeni, munteni, olteni, dobrogenişi nu ne socotim nici numai ca fiii aceluiaşipopor, ci ca cetăţenii aceluiaşi stat unitarromânesc, ca cetăţeni ai României nouăa tuturor românilor, cu aceleaşi datorii defiecare parte a ei şi cu aceleaşi drepturi”.

După proclamarea independenţei Re-publicii Moldoveneşti, chestiunea uniriise punea pe teren practic. Problema Ba-sarabiei s-a complicat mult ca urmare apretenţiilor Ucrainei, ce reprezentau unpericol real pentru românii dintre Prut şiNistru. Guvernul ucrainean opina că Ba-sarabia, din punct de vedere etnografic,economic şi politic, formează o unitateindivizibilă cu teritoriul Ucrainei. PrinNota din 16/29 martie 1918, Sfatul Ţăriişi guvernul Republicii Moldoveneşti res-pingeau cu hotărâre pretenţiile ucrainene,combătând orice tentativă de încălcare aindivizibilităţii Republicii aşezate întreNistru, Prut, Marea Neagră, orice pretenţiiteritoriale, inclusiv cele asupra ţinuturilorHotin şi Cetatea Albă, precum şi pretenţii-le Ucrainei de a participa la tratativele depace de la Bucureşti, în legătură cu che-stiunile Republicii Moldoveneşti.

În după-amiaza zileide 27 martie 1918, a avut loc şedinţa Sfatului Ţării

Partidul Naţional Moldovenesc a de-pus o stăruitoare activitate pentru extin-derea influenţei în întreaga Basarabie. Îndezbateri, uneori aprinse, s-au limpezitcăile de urmat, s-a realizat o informarepermanentă a populaţiei, prin viu grai şiprin intermediul presei, un rol deosebitrevenindu-i organului de presă al parti-dului, ziarul “Cuvânt Moldovenesc”, pre-cum şi celorlalte publicaţii< „Sfatul Ţării”,„România Nouă”, “Ardealul”, “RomâniaMare”. Numeroase articole, scrisori, tele-grame, manifeste, procese-verbale,anunţuri au contribuit la trezirea conşti-inţelor şi mobilizarea energiilor.

În după-amiaza zilei de 27 martie1918, a avut loc şedinţa Sfatului Ţării, careva adopta hotărârea de unire. Şedinţa afost deschisă de preşedintele ei, Ion Incu-leţ, care a declarat între altele< „Şedinţa de

astăzi, domnilor deputaţi, va fi o şedinţăistorică pentru naţiunea noastră, pentrupoporul nostru. Noi trebuie să depunemtoate silinţele ca să reuşim cu cinste înacest moment istoric”. A urmat la cuvântAlexandru Marghiloman (foto pagina 1),care a precizat condiţiile interne şi externeale momentului şi, în numele guvernuluiromân, a făcut o declaraţie de respectarea drepturilor şi libertăţilor câştigate, ur-mând ca Sfatul Ţării să se ocupe de „re-zolvarea chestiunii agrare potrivit cu vre-rile poporului”.

Punându-se la vot chestiunea UniriiBasarabiei cu România, 82 deputaţi s-aupronunţat pentru votul deschis, 27 au fostcontra şi 16 s-au abţinut. S-a trecut apoila votarea rezoluţiei propuse de BloculMoldovenesc, rezultatul fiind următorul<86 voturi pentru, 3 contra şi 36 de abţineri.

La 27 martie/9 aprilie 1918 s-a pus deacord vrerea marii majorităţi a populaţieicu hotărârea organului reprezentativ, alespe cale democratică<

„În numele poporului Basarabiei, Sfa-tul Ţării declară< Republica DemocraticăMoldovenească (Basarabia), în hotareleei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şivechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusiaacum mai bine de o sută de ani din trupulvechii Moldave, în puterea dreptului is-toric şi al dreptului de neam, pe baza prin-cipiului că noroadele singure să-şi hotă-rască soarta lor, de azi înainte şi pentrutotdeauna se uneşte cu mama sa, Româ-nia”. Declaraţia se încheie cu cuvintele<„Trăiască unirea Basarabiei cu Româniade-a pururea şi totdeauna!”.

Rezultatul votului, anunţat cu acla-maţii, a fost adus la cunoştinţa primuluiministru Alexandru Marghiloman, carea intrat în sală şi a rostit o scurtă alocuţiu-ne, prin care preciza că, în numele popo-rului român şi al Regelui, cu mândrie luaact de Declaraţia de Unire şi, în numeleguvernului român, declara că o primeşte.El încheia cu cuvintele< „Trăiască Româ-nia, una şi nedespărţită!”.

Hotărârea Sfatului Ţării a fost primităcu entuziasm şi satisfacţie de românii depretutindeni, conştienţi că, în vremurigrele, se realiza un pas important în în-făptuirea României întregite. Unirea Ba-sarabiei cu Ţara a stimulat lupta de elibe-rare a românilor aflaţi încă sub stăpânirestrăină.

La sfârşitul lui martie şi începutul luiaprilie au avut loc la Iaşi ample manifes-taţii. Mii de cetăţeni au întâmpinat cu en-tuziasm delegaţia venită de la Chişinăuspre a aduce la cunoştinţa publică a ţării

şi a Regelui unirea Basarabiei şi au sărbă-torit pe străzile oraşului şi în Piaţa Uniriiînfăptuirea actului naţional.

În cuvântul Regelui Ferdinand, rostitîn cadrul dejunului oficial de la Palat, datîn cinstea delegaţiei basarabene (din carefăceau parte Ion Inculeţ, Dumitru Ciu-gureanu, Pantelimon Halippa, ConstantinStere, T. Ioncu, arhimandritul Gurie ş.a.),se preciza importanţa momentului, „în-făptuirea unui vis care demult zăcea îninimile tuturor românilor de dincolo şide dincoace de apele Prutului”. Urându-le bun venit, Regele declara< „V-aţi alipitîn timpuri grele pentru Ţara Mamă, ca uncopil tânăr, însă cu inima adevărat româ-nească. Salutăm în voi o parte frumoasăa unui vis care niciodată nu se va şterge...Trăiască copilul cel mai mic, dar poate celmai voinic al României Mame!”.

Actul necesar în procesulde consolidare internă a uniriiBasarabiei cu România

Prin Decretul-lege dat la Iaşi, la 9/22aprilie 1918, se promulga Hotărârea din27 martie/9 aprilie, adoptându-se astfelun act necesar în procesul de consolidareinternă a unirii Basarabiei cu România,parte componentă a realizării idealuluinaţional. Preşedintele Consiliului deMiniştri declara că, „în numele poporuluiromân şi al Regelui lui, M.S. Ferdinand Ial României, ia act de acest vot quasi una-nim şi declară la rândul lui Basarabia unităcu România de veci una şi indivizibilă”.

Despre însemnătatea actului măreţ dela 27 martie 1918, scrie şi Onisifor Ghibuîntr-un articol apărut în ziarul „RomâniaNouă”< „Ferice de fraţii basarabeni cari,din prisosul însufleţirii şi dragostei lor deneam şi ţară, au izbutit să împletească dinnou legăturile fireşti între Basarabia şi Ro-mânia, legături care cu 100 de ani în urmăfuseseră destrămate de ghearele prădal-nice ale vulturului din Ural. Destrămatezic, fiindcă fraţii noştri basarabeni, au do-vedit prin glasul şi fapta lor că aceste le-gături nu fuseseră rupte niciodată de istovîn gândul şi sufletul lor”.Bibliografie<

• Nistor, Ion I. – „Istoria Basarabiei”,Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008

• Platon, Gheorghe (acad., coord.) –“Istoria Românilor. Vol. VII, Tom II< Dela Independenţă la Marea Unire (1878 –1918)”, Editura Enciclopedică, Bucureşti,2003

Bibliotecar Mircea Pîrlea,Biblioteca Județeană Satu Mare

Gheorghe Lazăr, pedagog, teolog,traducător și inginer român, este con-siderat fondatorul învățământului înlimba română din Țara Românească(în 24 martie 1818 a înființat în Bucu-rești prima școală cu predare în limbaromână, Școala de la Sfântul Sava).

Istoricul Ștefan Lupșa conchide căGheorghe Lazăr s-ar fi născut la 9 ia-nuarie 1782, bazându-se pe un proto-col care menționează nașterea sa laacea dată. După alți autori, data naș-terii sale ar fi 5 iunie 1779.

Fiu de țăran liber, Gheorghe Lazăra fost luat de mic în casa baronului Sa-muel von Brukenthal. Remarcându-iaptitudinea pentru studiu, baronul l-a trimis să studieze la gimnaziile dinSibiu și Cluj, și apoi la Viena, unde aurmat studii superioare de filozofie,istorie și de științe fizico-matematice.Ulterior a studiat și teologia. Întors înTransilvania, la Sibiu, a fost hirotonisitarhidiacon și a obținut un post la Școa-la teologică ortodoxă. A tradus în lim-ba română o serie de lucrări cu carac-ter pedagogic și chiar un manual depedagogie. Din păcate a intrat în con-flict cu episcopul Vasile Moga care, fi-ind un adept al învățământului în lim-ba slavonă, a împiedicat activitatea cul-turală a lui Lazăr, interzicându-i tipă-rirea manualelor în limba română. Înurma unui proces disciplinar, la sfâr-șitul anului 1815 guvernatorul Tran-silvaniei l-a destituit pe Gheorghe La-zăr din funcție, punându-l sub supra-vegherea autorităților polițienești.Aceasta l-a determinat ca, în 1816, sătreacă munții și să se stabilească la Bu-curești.

În Țara Românească Gheorghe La-zăr se manifestă ca promotor al ideiide înființare a unei școli românești lacel mai înalt nivel științific posibil peatunci, într-o vreme în care învăță-mântul se desfășura în limba greacă.Sprijinit de Iordache Golescu și Con-stantin Bălăceanu, a trebuit să ducă omuncă intensă cu cei care susțineaucă limba română este prea săracă pen-tru a exprima adevărurile științei. La24 martie 1818, obținând aprobareapentru înființarea școlii românești, și-a început activitatea într-un local im-propriu din centrul capitalei, la SfântulSava. Noua instituție a devenit curândprincipalul focar de consolidare și di-fuzare a culturii românești. Din primagenerație de elevi au făcut parte, prin-tre alții, Petrache Poenaru, Daniel To-mescu, Simion Marcovici și alții.

Școala de la Sfântul Sava este celmai vechi institut educațional din Bu-curești cu predare în limba română.

Gheorghe Laz[ra deschis ;coala

sa `n limba rom]n[acum 200 de ani

ISTORIE “Frăţeşte cuprinde-mă, frate,Şi hai sub cele trei culoriŞi peste Pruturile toateSă construim un pod de flori. (...)

Actul prin care la 27 martie/9 aprilie 1918 s-a pus de acord vrerea marii majorităţia populaţiei cu hotărârea organului reprezentativ, ales pe cale democratică

O fil[ din EpopeeaMarii Uniri<Unirea Basarabieicu România

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

În vatra noastră veche vom rămâne, Oricât ne e, oricât ne-ar fi de greu,Ca, peste cele două ţări române,Să-şi mai întoarcă faţa Dumnezeu.

Triadă roşă-galbenă-albastră,Şi eu exist doar dacă tu mai eşti,Şi Eminescu, duhul limbii noastre, La Chişinău, la Cluj, la Bucureşti.

La Iaşi când plouă, la Orhei e rouă.Pe Nistru şi pe Olt, aceiaşi cuci,Mereu întregi, mereu tăiaţi în două,Ca un Isus Hristos pe două cruci.

Noi, şi murind, visăm la idealulDe-a face ţara, ţara tuturor,Muntenia, Moldova şi ArdealulSalută Basarabia cu dor.”

Răpita soră, trista şi proscrisa, Îşi regăseşte neamul interzis,Românii, de la Nistru pân-la Tisa, Se ţin de neamuri şi mai au un vis.

Acest pământ la toţi ne arde talpa,Durerii noastre el îi dă ecou,Căci Clopotul Unirii de la AlbaSe va scula şi va chema din nou.

Imnul BasarabieiDe Adrian P[unescu

25 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ACTUALDocumente obţinute de publicaţia Observer şi confrmate de Facebook relevă că, până la sfârşitul

anului 2015, compania Cambridge Analytica colecta date online la un nivel fără precedent. Facebooknu avertizase încă utilizatorii şi luase doar măsuri limitate pentru securizarea datelor a peste 50de milioane de persoane.

După ce în toamna anului tre-cut marile companii IT ca Face-book sau Google au fost luate larost de Senatul american în che-stiunea finanțării din Rusia aunor reclame electorale care ar fiinfluențat votul în favoarea luiDonald Trump, un scandal demult mai mari proporții amenin-ță să schimbe total soarta Face-book ;i să aducă un control multmai strict al “socializării” online.

Întregul scandal iscat în jurul Fa-cebook şi Cambridge Analytica a iz-bucnit după ce fostul angajat al com-paniei britanice de consultanţă, Chris-topher Wylie, a vorbit cu o jurnalistă apublicaţiei „Observer“ despre metodelefolosite de firma pentru care a lucrat.

Milioane de date personalefolosite în campanii politice

Christopher Wylie, în vârstă de 28de ani, i-a furnizat jurnalistei CaroleCadwalladr vreme de mai bine de unan informaţii despre activitatea com-paniei Cambridge Analytica (CA) atâtîn SUA, în cazul campaniei lui DonaldTrump pentru prezidenţiale, cât şi înMarea Britanie, în cazul campanieipro-Brexit, după care a acceptat să vor-bească public despre acest subiect, scrieBusiness Insider. Rezultatul a constatîn materialul jurnalistic care prezintămodul în care Cambridge Analytica acolectat datele a peste 50 de milioanede utilizatori de Facebook, transfor-mându-le într-o armă politică unicăprin care s-a urmărit transmiterea dereclame politice personalizate către vo-tanţii din SUA.

La vârsta de 20 de ani, Wylie, carea crescut în Canada, s-a mutat la Lon-dra, unde a început să studieze dreptulla London School of Economics. Înaceastă perioadă a început să lucrezepentru liberal-democraţii britanici, pecare i-a ajutat să pună la punct o bazăde date. În 2013, prin intermediul con-exiunilor sale cu aceştia, a fost prezen-tat SCL Group, care a lansat apoi com-pania Cambridge Analytica, pentru ca-re el a şi lucrat până în 2014.

Moartea suspectă a fiului unuifost ministru din România

Wylie a declarat recent că a avutaceastă oportunitate la scurt timp dupăce Dan Mureşan, fiul fostului ministrual Agriculturii din România IoanAvram Mureşan, care lucra în Kenyapentru campania lui Uhuru Kenyatta,a fost găsit mort în camera sa de hotel,în 2012. “De asta aveau un post liber.Nu pot spune că a fost ucis... A muritîn camera sa de hotel“, a afirmat el, po-trivit news.africa, atunci când a fost în-trebat despre circumstanţele decesuluipredecesorului său.

Într-o investigaţie jurnalistică subacoperire difuzată de postul Channel4 News, şefi din cadrul CambridgeAnalytica au afirmat că atât firma pecare o reprezintă, cât şi compania samamă, Strategic Communications La-boratories (SCL), au fost implicate înpeste 200 de campanii electorale dindiferite ţări din lume, inclusiv din Ni-geria, Kenya, Cehia, India şi Argentina.

Posibile legăturicu campania PSD

În cazul României, în presa inter-națională a apărut informația conformcăreia un reprezentant din partea Cam-bridge Analytica a discutat cu RupertMurray, consultant britanic și cunos-cător al situației din România. Con-sultantul a primit un mesaj din parteacompaniei britanice înaintea alegerilorparlamentare din 2016 în care i se pro-punea să lucreze pentru PSD. Partene-riatul ar fi fost făcut înainte de alegerileparlamentare în urma cărora PSD acâștigat majoritatea.

Propunerea pentru strategia de Fa-cebook presupunea crearea unei echipede două persoane care să contribuie,să ofere sfaturi și asistență pe timpulcampaniei electorale. Perioada de lucruera estimată la două-trei luni. Murray

susține că a refuzat oferta pe motiv căe vorba de-o situație politică. Chiar șiașa, nu e clar dacă a ajuns CambridgeAnalytica să lucreze pentru vreun par-tid din România, inclusiv PSD. LiviuDragnea, președinte PSD, a negat căar exista vreo legătură.

Într-un clip de promovare, CA îșipromova serviciile, prin Facebook, șiîn România. Mai mult, grupul StrategicCommunications Laboratories (SCL),care deţine Cambridge Analytica, aravea o divizie şi în ţara noastră încădin 2011. Actele de înfiinţare a acesteiaar fi fost semnate chiar de AlexanderNix, preşedintele Cambridge Analyti-ca. Reprezentantul local era DanAvram Sabin Mureșan, fiul fostului mi-nistrul al Agriculturii Ioan Avram Mu-reșan.

Clienți ai companiei nu sunt men-ționați în investigație, dar merită amin-

tit un amănunt. Liviu Dragnea s-a fo-tografiat în America, la vizita din 2017,cu generalul Michael Flynn, fost Con-silier Naţional de Securitate alpreşedintelu Trump, care ar fi recu-noscut legături de afaceri cu StrategicCommunications Laboratories.

Cum se apără Facebook?

Mark Zuckerberg, fondatorul şi di-rectorul general al companiei Face-book, a admis miercuri seară că auexistat unele "erori", în prima reacţiedupă apariţia informaţiilor privind uti-lizarea ilegală a datelor în scop electoralde către firma Cambridge Analytica.

"Vreau să fac o actualizare a datelordespre situaţia cu firma CambridgeAnalytica, inclusiv despre măsurile pecare le-am luat deja şi pe care le vomlua. Avem responsabilitatea de a pro-teja datele utilizatorilor, iar, dacă nuputem, nu merităm să vă oferim ser-vicii", a explicat Mark Zuckerberg.

"Pentru a evita aplicaţiile abuzive,în anul 2014 am anunţat modificareaîntregii platforme pentru a limita sem-nificativ cantităţile de date pe care lepot accesa astfel de aplicaţii", a spusZuckerberg, referindu-se la sistemulsoftware dezvoltat de expertul rusAleksandr Kogan şi de firma Cambrid-ge Analytica.

Documente obţinute de publicaţiaObserver şi confirmate de Facebookrelevă că, până la sfârşitul anului 2015,compania Cambridge Analytica colec-ta date online la un nivel fără prece-dent. Facebook nu avertizase încă uti-lizatorii şi luase doar măsuri limitatepentru securizarea datelor a peste 50de milioane de persoane. Potrivit co-tidianului The New York Times, copiiale datelor sustrase de firma Cambrid-ge Analytica încă sunt online.

Instrument derăzboi psihologic

Informaţiile au fost colectateprintr-o aplicaţie numită "thisisyour-digitallife", creată de profesorul Alek-sandr Kogan în mod independent deactivitatea sa de la Universitatea Cam-bridge. Prin intermediul companiei sa-le, Global Science Research (GSR), încolaborare cu firma Cambridge Ana-lytica, sute de mii de utilizatori Face-book au fost plătiţi să facă teste de per-sonalitate sub pretextul folosirii datelorpentru studii academice. Însă aplicaţiacolecta şi datele din listele de prieteniale celor care au acceptat testele, astfelcă au fost obţinute profilurile a zeci demilioane de persoane.

Christopher Wylie a vorbit despreceea ce a numit "instrumentul de răz-boi psihologic al lui Steve Bannon". Ela explicat că Steve Bannon şi RobertMercer au avut ideea de a utiliza printr-o metodologie militară megadate şireţele de socializare online pentru"operaţiuni informaţionale" asupraelectoratului din Statele Unite.

Compania Facebook a anunţat căa decis suspendarea conturilor firmeiCambridge Analytica, al lui Christop-her Wylie şi Aleksandr Kogan, un pro-fesor ruso-american.

A consemnat V.A.

Christopher Wylie, britanicul care a dezvăluit presei afacerile dubioaseale companiei Cambridge Analytica

Mark Zuckerberg, pre;edintele ;i fondatorul Facebook, este chemat la audieride mai multe guverne

Re\eaua Facebook `n c[dere liber[ din cauza datelor personale furatePotrivit documentelor, compania Cambridge Analytica a colectat date online la un nivel fără precedent

Zuckerberg a detaliat pașii pe careîi va face Facebook pentru a securizași mai mult rețeaua de socializare șipentru a împiedica scurgerile de infor-mații din conturile utilizatorilor.

“În primul rând, vom investiga toa-te aplicațiile care au avut acces la bazemari de informații înainte de schim-barea produsă pe platforma noastră în2014 și vom face un audit complet aloricărei aplicații cu activitate suspectă.Iar dacă vom găsi dezvoltatori care aufolosit malițios informații personale îivom suspenda și îi vom anunța pe toțicei afectați de aceste aplicații. (...)

În al doilea rând, vom restricționaaccesul dezvoltatorilor la date și maimult pentru a preveni alte tipuri deabuzuri. De exemplu, vom înlătura ac-cesul dezvoltatorului la datele celor carenu au mai folosit aplicația lor în ulti-mele 3 luni. Vom restrânge datele pecare le puneți la dispoziția aplicațiilorcând vă autentificați doar la nume, fo-tografie de profil și adresă de e-mail.Vom cere dezvoltatorilor nu doar săobțină aprobarea, ci să semneze și uncontract care să le permită să ceară ac-ces la postările sau alte date private aleutilizatorilor. Și vom mai anunța câtevaschimbări în zilele ce urmează.

În al treilea rând, vrem să ne asigu-răm că înțelegeți căror aplicații le-ațipermis accesul la date. În următoarealună le vom arăta tuturor o unealtă de-asupra News Feed-ului cu aplicațiilepe care le-au folosit și o modalitateușoară de a revoca accesul acestor apli-cații la datele lor. Avem deja un astfelde instrument în setările de confiden-țialitate, dar acum îl vom muta la ve-dere, deasupra News Feedului, pentrua ne asigura că toată lumea îl vede.”

Posibile modific[ri `n utilizareare\elei sociale

Cel puţin 40 de miliarde de dolari.Atât a pierdut Facebook la Bursă, dupăce acţiunile companiei s-au depreciatcu 7%. S-a întâmplat acest lucru dupăce s-a aflat că datele a 50 de milioanede utilizatori ar fi fost accesate şi folo-site ilegal pentru a manipula electoratulla refendumul pentru Brexit şi alegerileprezidenţiale americane. Averea luiMark Zuckerberg a scăzut şi ea cu 4miliarde de dolari.

Christopher Wylie, fost angajat alCambridge Analytica, spunea< “Te jocicu o întreagă ţară, cu psihologia uneiţări întregi. Fără acordul oamenilor şifără ca ei să fie conştienţi de acest lucru.Şi nu doar că te joci cu psihologia uneiîntregi naţiuni, dar te joci cu ea în con-textul unor procese democratice.Aveau aplicaţii pe Facebook care le per-miteau să colecteze date nu doar de lapersoana care folosea aplicaţia sau intraîn cont cu această aplicaţie, ci intrauapoi în întreaga reţea de prieteni şi co-lectau şi informaţiile prietenilor. Suntcreate site-uri, bloguri, orice credemcă e nevoie pentru ca ţintele vizate săfie receptive. Creăm conţinut pe inter-net pentru ca ei să-l găsească. Ei îl văd,îl accesează, intră în acest flux şi începsă gândească lucrurile diferit.”

Reprezentanţii Facebook spun căvor face o anchetă internă pentru a aflacum a fost posibilă scurgerea de date.

Mark Zuckerberga pierdut 4miliarde de dolari`n c]teva zile

4 Informa\ia de Duminic[/25 martie 2018

IN MEMORIAM

Unul dintre cei mai buni prieteniai pictorului Aurel |en\, de la sosirealui la Satu Mare, a fost artistul foto-graf ;i scriitorul Alexandru AdrianArdelean, care l-a creionat peb[tr]nul artist `n c]teva pasaje dinromanul s[u “Creatorul de `ngeri”pe care le red[m mai jos.

“Arareori mi-a fost dat a întâlni unom care să deseneze cu atâta însufleţire.Ochii pătrunzători – mai plini de bucurieşi de dragoste decât ai celui mai entuziastenoriaş – desluşeau, în orice ungher, frea-mătul peren al secolelor apuse. (...) Trasacrochiul din mers, fără a-i păsa de noroiulîn care se cufunda până la glezne, fără alua aminte la drumul plin de grohotişuriîn care s-ar fi putut împiedica ori mulţim-ea curioasă care se oprea adeseori gură-cască şi-şi râdea cu neobrăzare de el. Iu-bea liniile întrerupte. Fie că le trasa dincărbune, grafit, tuş, pasteluri sau uleiuri,întregea de fiecare dată o imagine des-ăvârşită în ton, valoare şi echilibru. Con-turul, indiferent de subiectul schiţat, îiamintea de unduirile prelungi ale nurilorde femeie împlinită. În clipele de însin-gurare, când îl podideau nostalgia şi la-crimile, obişnuia să-şi imagineze magiaunui pântece rotunjit, jertfit zămislirii.Nu zăbovea nici o clipă. Înfipt pe picioa-rele-i neostenite, cu mişcări drămuite,dar hotărâte, desena în forţă, à la prima,tema care îi stârnise interesul. (...)

Din când în când, pictorul îşi mijeaochii, surâdea cu îngăduinţă şi îl încurajablajin pe tânărul său confrate. N-ai fi bă-nuit, dar avea în zâmbetul lui zgârcit cevadin acea îngrijire părintească ce-o des-luşeşti doar în nobleţea senectuţii. Povaraanilor nu-i vlăguise pe atunci nici vigoa-rea trupului, nici ascuţimea minţii. Spi-ritul îi părea chiar mai tânăr şi mai în-crezător decât al învăţăcelului pripăşit înumbra sa. Când se bucura, râdea aşa cumrâd copiii. Cu ochii. De înnegurat, se în-negura tot ca şi copiii. Cu fruntea. (...)Împlinirea căreia i se dăruise necontenit– fără a se menaja barem în ceasurile cele

îndoielnice şi fără a se fi înturnat măcaro singură dată de pe făgaşul însuşit – îldesprinsese demult din rândul oamenilorobişnuiţi. Deşi era mândru din fire, nuşi-a făcut niciodată din merite un altarlucitor, nici nu le-a transformat în trufie.Onoarea îmbrăcase la el haina unei sim-plităţi banale, aparent obtuză. Îngrijoratşi ruşinat, îşi apăsa uneori palma răsfiratăla piept, îşi cuprindea încheietura mâiniicu degete şovăielnice, tremurătoare. Stră-fulgerarea sfârşitului şi umbra nefiinţeiîi întunecau atunci conştiinţa. Ghimpeleîngrijorării se smulgea din liniştea sufle-tului şi se îndrepta ameninţător înspre

cuget. Un cortegiu funebru de regrete,de nelinişti şi spaime îndreptăţite, încur-ca iţele oblojite ale spiritului şi rânduialacumpătării. (...)

- Acuma, fără şagă, ţi-ai închipuitvreodată un dans al îngerilor în ceruri?

- De un lucru sunt absolut convins<în mod sigur i-aş desena altfel decât ţi-iimaginezi tu. Dacă vrei, când ne întoar-cem, după masa de prânz, pot să-ţi pre-gătesc în atelier, după cum m-ai învăţat,cele de trebuinţă< pânza, pensulele, cu-lorile. Alb de titan, varii nuanţe de al-bastru şi roşu, pulbere de bronz ori foiţăaurie pentru odăjdii, fiindcă, îţi amintesc,e împotriva oricăror principii morale şibisericeşti să-i faci goi. Prelaţii şi credin-cioşii or să te arate cu degetul şi-or să teacuze de obscenitate şi depravare dacăţii morţiş să-i înfăţişezi despuiaţi.

- Vrei cumva să mă convingi că ar fipotrivit să-mi îmbrac îngerii în purpuriuori în azur, chivernisit pe de lături cufâşii de aur şi bronz poleit împrejurulcreştetelor bucălate? Spune-mi sincer, ţie,unul, ţi-ar pica mai bine să-i vezi aşa?M-ai respecta şi m-ai aprecia mai mult?

- Goi sunt înfăţişaţi doar amoraşii,meştere. Nu despre respect ori conside-raţie e vorba aici, ştii prea bine, dar,înţelege că nu se cade, nu-i voie să picteziîngerii aidoma oamenilor fără veşminte.

- Nu se cade?! N-am voie?! Ştii ceva?Chiar aşa am să-i fac< în pielea goală! Da,aşa am să-i fac! Şi ştii de ce?! Fiindcă pot!De aia! Tocmai acum te-a apucat cu-

vioşenia pravoslavnică de mădularul celaruşinos, de te-a ridicat în slăvi şi ţi-a po-runcit să propovăduieşti canoanele şi bu-chea cărţii sfinte?! Poate mă lămuresc şipe mine creştinii ăştia ai tăi, ce trebuinţăar avea îngerii de straie lucitoare pe-acolope unde se preumblă ei cât e veşnicia demare? Auzi la el! să fie musai aurii, ar-gintii, de purpură şi, mai ales, de azur.De ce să nu le colorez în cafeniu sau înnegru? Cine mi-ar interzice să-i pictezîn haine întunecate? Ba, ce-ar fi să le facveştmintele străvezii?! Prin ceruri – nu-i suflare pământească să n-o ştie – toatesunt cunoscute ca fiind fără de prihană.Ori poate, vezi Doamne! îţi faci griji canu cumva niscaiva credincioşi ghiduşi şiageri la vedere să le zărească, bineînţeles,printr-o întâmplare cât se poate de mi-rabilă, părţile celea obraznice şi să-i îm-pingă la gânduri şi isprăvi doldora de pă-cate. Oare chiar se gândeşte cineva lamodul serios că atunci când or să ajungăla porţile raiului, toţi răposaţii, şi mă refercu deosebire la cei aleşi pe sprânceană,vor fi întâmpinaţi de străjeri ce împart,după merite, măsură, vârstă şi sex, linţoliitrandafirii pentru copii, purpurii pentrufemei, azurii pentru bărbaţi?”

Aurel |en\ chiar a creat un ciclu in-titulat “Jocul `ngerilor”, expus la vre-mea lui la Prim[ria s[tm[rean[ ;i dincare au ajuns lucr[ri ;i `n colec\ii par-ticulare. ~ndr[zneala sa `n tratarea te-melor mitologice este binecunoscut[.

A consemnat V.A.

Sosit la Satu Mare acum aproa-pe dou[ decenii, dup[ ce ;i-a pe-trecut anii maturit[\ii la Bac[u cainginer, director de fabric[ ;i artistamator de succes, Aurel |en\ ;i-atr[it o a doua tinere\e creatoare ̀ nora;ul nostru, ̀ nconjurat de prie-teni arti;ti ;i put]ndu-se dedicatotal picturii, marea lui pasiune.

S-a născut în Oradea, ̀ n 18 noiem-brie 1930. A urmat şcoala primară şigimnazială la Oradea şi Timişoara, li-ceul l-a terminat la Odorhei, iar facul-tatea de inginerie la Braşov. În 1958 s-a căsătorit cu Cecilia, cu care a avut do-uă fete< Ramona şi Laura. A urmat cur-surile Şcolii Populare de Artă din Ba-cău. După pensionare, s-a dedicat in-tens pasiunii lui pentru pictură. S-a sta-bilit definitiv în Satu Mare din anul2000. A murit pe 17 martie 2018.

Lucr[rile sale au explorat ̀ n perioa-da s[tm[rean[ mai ales teme istorice,folclorice ;i mitologice, dar a avut ;i ex-pozi\ii de portrete sau cu tematic[ ve-ne\ian[. :i-a p[strat mereu spiritult]n[r ;i o form[ fizic[ bun[, fiind rug-bist ̀ n tinere\e ;i f[c]nd lungi plimb[rizilnice prin S[tmar. A fost onorat caartist, primind multe distinc\ii pe planlocal ;i deschiz]nd anual expozi\ii noi.

Amintiri ale arti;tilor

Cristina Gloria Oprișa< “Spuneamunui prieten comun c[ `mi amintesccu duio;ie c]t de fericit a fost c[ a expusla Salonul ,,SEMNUL IUBIRE" iar pre-zent fiind a doua zi la vernisajulexpozi\iei mele (foto st]nga) l-am rugats[ mai r[m]n[, s[ nu plece p]n[ nu m[

anun\[, eu fiind ocupat[ cu mai mul\iparticipan\i. At]t de dr[gu\ a venit ;im-a ̀ ntrebat la un moment dat ..Pot s[plec?"... ;i i-am r[spuns “Dac[ a\i ;i ser-vit, da, pute\i s[ pleca\i, domnule Au-rel!" era un acord de scurt[ durat[ ;id]nsul a plecat acum ,,de tot". ~i p[strezo amintire vie, un om drag. (...) Aveamrespectul ;i admira\ia reciproc[ la noi,mi-a fost drag ;i r[m]ne viu cu z]mbe-tul s[u bonom ̀ n amintirea mea. Dum-nezeu s[ `l a;eze `n Lumina sa pentruc[ a plecat ̀ n postul Sfintelor S[rb[toride Pa;ti `n drumul spre ve;nicie.”

Vasile Koter< “Eu a; dori s[ aib[ un

somn lin... mi-a fost ;i r[m]ne un prie-ten adev[rat.... c]nd a venit prima dat[`n asocia\ia noastr[ imediat ne-am`mprietenit... n-am ;tiut c[ ̀ n\elege un-gure;te ;i ungure;te am f[cut aprecie-rile mele despre lucr[rile aduse de elptr. prezentare.... ;i asa am zis atunci<na, ̀ n sf]r;it v[d ceva viu, ceva simplu,natural, pur rom]nesc, a;a erau lucr[ri-le lui atuncea... :i de atunci au trecutmul\i ani, la fiecare expozi\ie a lui aadus nout[\i, ;i lucruri moderne... Eua;a l-am ;i chemat< Tinere.... Chiar c[t]n[r era, at]t `n domeniul artei dar ca;i om, ca ;i coleg... e mare pierdere pen-

tru noi, pentru arta Rom]niei... Sperc[ ;i dincolo unde s-a dus va picta fi-indc[ e un perpetuum mobile.”

Elisabeta Talpo;< “Ne-am cunoscutacum 15 ani ca artişti şi ne-am despărţitacum, ca prieteni. Aş putea scrie foartemulte despre Aurel, sunt norocoasă dinacest punct de vedere, am avut multeactivităţi artistice împreună. Amintirilevor reapare la fiecare colţ şi eveniment,mai ales în taberele de creaţie, undeobişnuiam să pornim împreună la pic-tat în plein-air. Am avut plăcerea să-lpot vedea lucrând la şevalet, un norocce-mi aparţine, activitatea lui artistică,

demersul sincer şi pasional al maestru-lui. Rar vezi un artist care pictând seconcentrează cu mare emoţie la fiecaremoment, la fiecare tuşă, fie cu pensula,fie cu un deget sau cu o cârpă, şpaclu,orice e la îndemână. A fost pictorul carese pierdea total în pânzele lui, cu origi-nalitatea şi autenticitatea demersuluisincer şi pasional, semnat de el. A fostşi va rămâne maestrul Sătmarului, cu-noscându-l ca “pictorul noilor idei”, ca-re ne-a surprins la fiecare expoziţie cuo nouă tematică, o tematică expresivăşi sensibilă, pe care noi, privitorii, le-am dorit şi le-am primit cu dragoste.”

B[tr]nul pictor a fost transformat `n personaj de roman

De la st]nga la dreapta< una din ultimele fotografii ale artistului (16 februarie 2018) ;i imagini de la vernisaje desf[;urate la Prim[rie ;i la Muzeul de Art[

Alexandru Adrian Ardelean ;i Aurel |en\ la o expozi\ie retrospectiv[

Lucr[rile sale au explorat ̀ n perioada s[tm[rean[ mai ales teme istorice, folclorice ;i mitologice,dar a avut ;i expozi\ii de portrete sau cu tematic[ vene\ian[. :i-a p[strat mereu spiritul t]n[r ;i oform[ fizic[ bun[, fiind rugbist `n tinere\e ;i f[c]nd lungi plimb[ri zilnice prin S[tmar. A fostonorat ca artist, primind multe distinc\ii pe plan local ;i deschiz]nd anual expozi\ii noi.

Aurel |en\ ;i-a tr[it a doua tinere\ecreatoare printre prietenii s[tm[reni

25 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEPrin conținutul bogat în substanțe active, produsul Bitter „Ierburile vieții”, atât sub formă de

tinctură, cât şi de capsule sau ceai, este un remediu eficace în armonizarea tuturor funcțiilor vitaleale organismului. Ajută la depurarea şi detoxifierea organismului de reziduuri şi toxine, purificăsângele, elimină excesul de apă şi secreții prin diureză şi expectorație. Corectează carențele devitamine şi minerale şi întăreşte imunitatea naturală a organismului datorită caracterului vitami-nizant şi mineralizant.

Crema pentru sâni și HyperBust sunt două produse specialconcepute pentru o acțiune estro-genică. Suplimentul natural Hy-per Bust împreună cu Crema Pen-tru Sâni sunt două produse atentformulate pentru reechilibrareahormonală a organismului femi-nin.

Deoarece fac parte din gama trata-mentelor naturale Hypericum similartuturor celorlalte produse din aceastăgamă - au în componența lor un com-plex de ingrediente naturale a căror ma-trice informațională este apropiată deforma sa naturală. Acest lucru permiteingredientelor să acționeze sinergic,completându-se și potențându-se reci-proc, beneficiind totodată și de o bio-disponibilitate foarte mare. Astfel, aces-te produse deosebite au fost specialconcepute pentru a avea o acțiune es-trogenică, antiinflamatoare și revitali-zantă.

Extractul 100% natural din cele do-uă specii înrudite de Pueraria se bucură

de o biodisponibilitate ridicată datorităunei procesări minimale. Pueraria mi-rifică este considerată una din plantelecu cea mai puternică acțiune estroge-nică. Propusă ca fiind un posibil suro-gat pentru terapia hormonală cu estro-geni datorită absenței unor efecte se-cundare însemnate (încă în studiu),aceasta are o acțiune benefică asuprasănătății și stării de spirit a femeilor cetraversează etapa de menopauză a viețiilor, ușurând acest proces deseori foartedificil.

De asemenea, produsul de față areo acțiune reglatoare asupra cicluluimenstrual, stimulând debutul acestuiaatunci când el întârzie.

Mai mult, suplimentul Hyper Bustluat intern alături de Crema pentrusâni, tratament extern, favorizează ac-centuarea formelor feminine, spreexemplu creșterea și tonifierea sânilor.

Nu în ultimul rând, datorită siner-giei dintre componentele active ale ex-tractului (izoflavone și fitoestrogeni),suplimentul contribuie și la revitaliza-rea și menținerea sănătății pielii, lacreșterea părului și întărirea unghiilor.

Bitterul „Ierburile vieții” esteobținut din 21 de plante medici-nale. Produsul are un efect ener-gizant și tonifiant asupra sistemu-lui nervos, înlătură blocajele ener-getice, ajută la calmarea generalăa organismului și conferă o starede confort psihic și echilibru emo-țional.

Prin conținutul bogat în substanțeactive, produsul Bitter „Ierburile vieții”,atât sub formă de tinctură, cât și de cap-sule sau ceai, este un remediu eficaceîn armonizarea tuturor funcțiilor vitaleale organismului. Ajută la depurarea șidetoxifierea organismului de reziduuriși toxine, purifică sângele, elimină ex-cesul de apă și secreții prin diureză șiexpectorație. Corectează carențele devitamine și minerale și întărește imuni-tatea naturală a organismului datorităcaracterului vitaminizant și minerali-zant.

Ingrediente< apă demineralizată, al-cool etilic de cereale, isop (Hyssopusofficinalis), busuioc (Ocinum basili-cum), rozmarin (Rosmarinus officina-lis), sunătoare (Hypericum perfora-tum), sânziană (Galium verum), sulfină(Melilotus officinalis), trei-frați pătați(Viola tricolor), păducel (Crataegusmonogyna), schinel (Cnicus benedic-tus), urzică (Urtica dioica), crețișoară(Alchemilla vulgaris), turiță-mare(Agrimonia eupatoria), coada-șorice-lului (Achillea millefolium), coada-ca-lului (Equisetum arvense), Salvie (Sal-via officinalis), gălbenele (Calendulaofficinalis), Troscot (Polygonum avi-culare), mesteacăn (Betula verrucosa),ceai verde (Camellia sinensis), ceai-ne-gru (Tea sinensis), hibiscus (Hybiscussabdariffa), stevia rebaudiana.

Este recomandat ca adjuvant în to-nifierea sistemului nervos și în amelio-

rarea unor afecțiuni nervoase (dureride cap, migrene, depresii, nevroze, an-xietate, insomnii), îmbunătățirea func-țiilor psihice (memorie, concentrare,atenție, coordonare), artrite și artroze,edeme de natură renală, reumatismalăsau cardiacă.

Mod de administrare< Intern Bitter„Ierburile vieții” sub formă de tincturăse folosește dizolvat în ceai sau apă, 1linguriță înainte de masă și 1 lingurițădupă masă, de 3 ori pe zi, în cure de 6săptămâni, pauză de o lună și cura sepoate relua. Persoanele care nu au voiesă consume alcool vor dizolva bitterulîn apă sau ceai fierbinte, lăsând 5-10minute în repaus pentru a se evaporaalcoolul sau acest produs se poate în-locui cu Bitter „Ierburile vieții” capsulecare se folosește astfel< adulți, câte 2capsule de 3 ori pe zi, după mesele prin-cipale, în cure de 6 săptămâni, cu pauzede 10 zile> copii de la 6 ani în sus< 1 cap-sulă de 3 ori pe zi, după mesele princi-pale, în cure de 3 săptămâni, cu pauzede 10 zile.

Extern< se poate utiliza Bitterul „Ier-burile vieții” sub formă de tinctură pen-tru masaje sau comprese cu Ceaiul „Ier-burile vieții”< Intern< infuzie din 1-2doze la 200 ml apă fierbinte, se pot con-suma 3 ceaiuri pe zi de către întreagafamilie, în cure de lungă durată. Extern<se poate adăuga la baia generală pentrureconfortarea organismului.

Ceaiul “Ierburile vieții”

Ceaiul "Ierburile vieții" este un pro-dus tonic și calmant, depurativ, deto-xifiant, diuretic, vitaminizant și mine-ralizant. Ceaiul contribuie la înlătura-rea blocajelor energetice și de aseme-nea, ajută la calmarea și liniștirea ge-nerală a organismului. În componențalui intră următoarele plante< isop (Hys-sopus officinalis), busuioc (Ocinum ba-

silicum), rozmarin (Rosmarinus offi-cinalis), sunătoare (Hypericum perfo-ratum), sânziană (Galium verum), sul-fină (Melilotus officinalis), trei frați pă-tați (Viola tricolor), păducel (Crataegusmonogyna), schinel-(Cnicus benedic-tus), urzica-mare (Urtica dioica), cre-țișoara (Alchemilla vulgaris), turița-mare (Agrimonia eupatoria), coada șo-ricelului (Achillea millefolium), coa-da-calului (Equisetum arvense), salvie(Salvia officinalis), gălbenele (Calen-dula officinalis), ceai verde (Camelliasinensis), hibiscus (Hybiscus sabdarif-fa). Intern - infuzie din 1-2 doze la 200ml apă fierbinte, se pot consuma 3 cea-iuri pe zi, de întreaga familie, în curede lungă durată. Extern< se poate adău-ga la baia generală pentru reconfortareaorganismului.

Contraindicații< Nu se administrea-ză persoanelor alergice la vreunul diningredientele produsului.

Candidoza vaginală este o infecțiefungică care produce iritație, scurgerevaginală și mâncărime intensă la nive-lul vaginului și vulvei.

Agentul cauzal al candidozei vagi-nale este o ciupercă, denumită candida.Vaginul normal conține o asociereechilibrată de fungi, inclusiv candida,și bacterii. Bacteriile lactobacile producacid, prevenind astfel înmulțirea în ex-ces a ciupercilor. Când acest echilibrueste deteriorat, se ajunge la o infecțiefungică. O cantitate prea mare de ciu-perci în vagin conduce la mâncărimevaginală, senzație de arsură și alte sem-ne clasice ale unei candidoze vaginale.

Factorii care pot conduce la înmul-țirea excesivă a ciupercilor în vagin șiapariția candidozei vaginale sunt ad-ministrarea de antibiotice, care reducecantitatea de lactobacili în vagin și mo-difică ph-ul vaginal, sarcina, diabetulzaharat necontrolat, administrarea decontraceptive orale sau terapia hormo-nală, care cresc nivelele de estrogeni.

Candidoza vaginală simplă se poatemanifestă prin< mâncărime și iritațiela nivelul vaginului și vulvei, senzațiede arsură, în special în cursul contac-tului sexual sau în timpul urinării, în-roșirea și edemul vulvei, durere și sen-sibilitate vaginală, erupție vaginală, se-creție vaginală apoasă și o scurgere va-ginală groasă, de culoare albă, nemi-rositoare, cu aspect brânzos.

Infecția se poate trata prin trata-ment vaginal de scurtă durată, trata-ment oral sau tratament de la farmacie.Acestea includ unguente, ovule, cremesau comprimate.

Semnele clasice alecandidozei vaginale

Anorexia nervoasă constă într-o tul-burare de alimentare cu implicații fizice șiemo\ionale. O persoană cu anorexie pre-zintă o greutate mult sub limita greutățiistandard, impunându-și limite foarte dras-tice pentru cantitatea de alimente care arevoie să o consume, deoarece prezintă oimagine distorsionată a corpului, neputândsă-și mențină greutatea corpului în limitenormale, temându-se de câștigul în greu-tate. Cauzele anorexiei nu sunt pe deplin`n\elese. Se poate dezvolta printr-o com-binație de factori declanșatori, precum fac-tori biologici, psihologici și sociali. Chiardacă nu s-a demonstrat, persoanele cu ano-rexie prezintă un nivel crescut de seroto-nină, un neurotransmițător, care poate du-ce la apariția unor manifestări comporta-mentele anorexice ca și retragerea socialăși reducerea apetitului alimentar. Nu esteclar dac[ cel mai mare nivel al serotonineieste prezent înainte sau după debutul în-fometării.

Printre simptomele și acțiunile corelatecu anorexia se numără frica intensă de acâștiga în greutate, restricția consumuluide alimente sau al unor anumite tipuri dealimente care conțin orice fel de grăsimesau greutatea mai mică decât 85% din greu-tatea standard corespunzătoare înălțimii.De asemenea, unele persoane anorexiceîși provoacă voma sau utilizează laxativesau diuretice pentru a pierde în greutate.

Creşterea în greutate către valorile nor-male este principalul obiectiv în anorexianervoasă, mai ales în cazurile severe, carenecesită spitalizare. În cazuri deosebit degrave, există proceduri de internare non-voluntară la solicitarea familiei, cu avizulmedicului psihiatru. În majoritatea cazu-rilor, persoanele bolnave sunt tratate am-bulator, de către medici psihiatri în cola-borare cu psihologi clinicieni şinutriţionişti.

Abordarea psihoterapeutică a pa-cienţilor cu anorexie este dificilă din cauzalipsei de motivaţie a acestora. Din acestmotiv se recomand[ ca psihoterapia să fieefectuată de către profesionişti familiarizaţicu problemele specifice persoanelor cuanorexie nervoasă. Studiile efectuate susţineficienţa terapiei cognitiv comportamen-tale, terapiei de familie, terapiei de susţinereşi consilieri centrate pe nutriţie.

Anorexia este considerată ca fiind unadintre tulburările psihiatrice cu o rată în-altă de mortalitate (circa 10%), iar risculde suicid la bolnavii de anorexie nervoasăeste mai mare decât în populaţia genera-lă.

Bitterul “Ierburile vie\ii” de la Hypericum are rol tonic asupra sistemului nervos

Adenoidita cronică, cunoscută şisub denumirea de polipi, este o afecţiu-ne des întâlnită în rândul copiilor, înspecial printre cei cu vârste între 3 şi 6ani.

Adenoidita este una dintre cauzeleprincipale de infecţii respiratorii reci-divante, iar odată devenită cronică, poa-te duce la complicaţii severe dacă nueste tratată corespunzător. Adenoiditaeste una dintre cauzele principale de in-fecţii respiratorii recidivante, iar odatădevenită cronică, poate duce la compli-caţii severe dacă nu este tratată cores-punzător.

Uneori, în încercarea de a filtra ger-menii şi de a-i ţine la distanţă, vegetaţiileadenoide nu doar că pierd lupta cu vi-rusurile sau bacteriile, ci devin la rândullor inflamate şi se infectează. Aceastăinfecţie a pachetului de vegetaţii se nu-meşte adenoidită. Afecţiunea poate fiacută sau cronică şi se manifestă de obi-cei prin senzaţia de nas înfundat, aso-ciată cu secreţii nazale. Uneori, dacăeste un puseu acut şi suprainfectat, co-pilul va face febră, va dormi prost şi nicinu va putea să se alimenteze corespun-zător, din cauza nasului înfundat. Varespira pe gură atât ziua cât şi noaptea,va sforăi şi va avea accese de tuse, înspecial în timpul somnului. De aseme-nea, un copil care suferă de adenoidităse poate plânge şi de dureri de cap şi deoboseală.În cazul în care adenoidita iaformă cronică, uneori este nevoie deoperaţie. Îndepărtarea polipilor se facesub anestezie generală iar în generaloperaţia durează între 20 şi 30 de mi-nute.Dacă operaţia este realizată la ovârstă foarte mică a copilului, există unrisc destul de mare de recidivă, deoarecepolipii se pot reface în timp.

Polipii se potreface în timp

Anorexia netratat[poate duce la deces

Accidentul vascular cerebral reprezintăafectarea ţesutului cerebral prin apariţiaunei leziuni consecutive unui accident ne-urologic localizat, cu simptome ce dureazămai mult de 24 de ore.

Ca simptome, apar< paralizia unei ju-mătăţi de corp, tulburări de vorbire şi per-cepţie a realităţii, reducerea câmpului vi-zual, tulburări de sensibilitate, paraliziaunor nervi cranieni, asimetrie facială, tul-burări de personalitate, toate în funcţie deteritoriul unde s-a produs accidentul vas-cular.

Tratamentul se instituie rapid, în spital.Se urmăreşte în primul rând asigurareafuncţiilor vitale ale bolnavului şi reducereasau stoparea extinderii leziunii cerebrale.Uneori este necesară o intervenţie neuro-chirurgicală. Pacienţii ieşiţi din criza ne-urologică au apoi nevoie de recuperare fi-zică (kinetoterapie, electrostimulare, ma-saj, ergoterapie), reeducare senzorială şi avorbirii. Se pot preveni recidivele prin tra-tarea corectă a hipertensiunii arteriale, ahipercolesterolemiei, a unui diabet, darmai ales suprimarea fumatului şi comba-terea sedentarismului. Nu întotdeauna seobţin rezultate egale şi mulţumitoare înceea ce priveşte recuperarea deficituluimotor şi a celui intelectual.

Victimele accidentuluivascular cerebral au nevoie de recuperare

Reechilibrarea hormonal[ă a organismului feminin cu ajutorul suplimentelor naturale Hypericum

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/25 martie 2018

RE}ETE

Lichior de ou[

Mere coaptecu sos de susan

Mod de preparare<

Într-un bol mai mărișor se ames-tecă cele 6 gălbenușuri cu 5-6 linguride zahăr pudră și se dă cu mixerul pânădevine ca o spumă albicioasă. Într-unalt vas se amestecă frișca cu restul dezahăr pudră și se pune la fiert, până dă

într-un clocot. Se ia vasul de pe foc, lă-săm puțin să se răcească, dar nu mult,apoi se adaugă treptat la gălbenușurilefrecate spumă, puțin câte puțin, ames-tecând în continuu, întocmai ca la lap-tele de pasăre. Adăugăm și esențele devanilie, sau se pot folosi și batoane devanilie. Mai lăsăm puțin compoziția săse răcească, apoi se adaugă și vodcasau alcoolul rafinat, tot așa, amestecândîn continuu. Lichiorul astfel obținut setoarnă în sticle și se închide cu dop. Sevor obține circa 1,5 litri de lichior, carese păstrează în loc răcoros, circa o să-prămână, ca gusturile să se înbine câtmai perfect.

Ingrediente<

6 gălbenușuri de ouă, 500 gzahăr pudră cu aromă de vani-lie, 2 sticluțe de esență de vani-lie, 500 ml vodka (40%) sau da-că doriți să iasă mai tare se vafolosi alcool rafinat mai con-centrat, 500 ml frișcă lichidă,cât mai proaspătă, sau dacăluați de la magazin, să fie cutermen lung de valabilitate.

Mod de preparare<

Merele spălate se curăță de sâmburi(dacă se poate se scoate coceanul), setaie felii cu o grosime de circa 1 cm. Secoace fie la grătar, fie la cuptor pe otavă căptușită cu hârtie de copt. Feliilede mere se presară cu scorțișoare, iardacă se folosesc bucățele de scorțișoare,ulterior, acestea se pot da jos de pe ele.

Între timp, într-un vas zahărul se ames-tecă cu semințele de susan și se punepe foc. Până când zahărul se carame-lizează semințele de susan se prăjescpuțin. Când zahărul este complet topit,de culoare aurie, se adaugă zeama deportocale și circa 50 g de apă. Se lasăla fiert până când caramelul întărit setopește integral, apoi se ia de pe foc șise adaugă zahărul vanilat. Merele seașează pe farfurie, iar siropul se toarnăpeste ele, astfel încât semințele de susansă se distribuie cât mai egal. Se serveștedupă ce se răcește puțin.

Ingrediente<

3-4 mere cu textură maimoale, o linguriță mică descorțișoară pudră, sau prefe-rabil scorțișoare bucăți mă-runte, 4 linguri de zahăr, zea-ma unei portocale, un plicu-leț de zahăr vanilat, 2-3 lin-

guri de semințe de susan.

Varz[ c[lit[ cu soia

Mod de preparare<

Bucățile de soia se fierb circa 15minute în zeama de supă de zarzavaturisau apă condimentată cu sare, piper șibază pentru mâncăruri, apoi se stre-

coară. Ceapa și ardeii se mărunțesc șise călesc în ulei, apoi se adaugă bucățilede soia și se prepară un papricaș, cupuțin sos, condimentat după gust. Da-că vă place, această tocăniță se poateîmbogăți cu feliuțe de morcovi și curoșii cherry. Varza se spală, se stoarceși împreună cu mărarul se călește înulei, apoi se amestecă cu papricașul desoia anterior preparat. Se mai condi-mentează cât este nevoie și se lasă sămai fiarbă așa puțin în sosul propriu.La servire se poate adăuga smântână,sau dacă doriți mâncare de post, smân-tână vegetală.

Ingrediente<

1 kg de varză murată mărun-tă, 100-150 g de soia cuburi, oceapă, un ardei (se poate folosiși pastă de ardei), sare, piper, pu-țină boia de ardei, delicat (de ca-să) sau bază de supă de zarzava-turi, o linguriță de mărar uscat,

ulei.

Ciorb[ picant[ de pe;te

Mod de preparare<

Zarzavaturile se taie bucăți, sau serăzuiesc, după preferință, iar celelaltelegume se taie bucăți. Ceapa mărunțităse călește în ulei, se adaugă zarzavatu-rile și ardeiul și se călesc puțin și aces-tea. Se presară cu boia, prima dată sepune boiaua dulce, iar după ce se ames-

tecă se presară și cu boia iute, dupăgust, se adaugă legumele, inclusiv car-tofii, se stinge cu aproximativ 2 litri deapă, se condimentează și se fierbe circa30 minute, apoi se adaugă și pasta deroșii. În loc de apă se poate folosi cuscucces și zeamă de pește, adică peștefiert în apă condimentată, care apoi sepisează și se strecoară, să nu rămânăoscioarele în zeamă. Peștele pregătitpentru ciorbă se taie bucăți, aproxima-tiv de câte o jumătate de palmă. Seadaugă la supă și se mai fierbe încă cir-ca 10-15 minute. Verdețurile, fie legate,fie mărunțite, se pot adăuga deodatăcu bucățile de pește, sau chiar la sfârșit,pentru a-și păstra gustul proaspăt. Sepoate servi cu ardei iute.

Ingrediente

600 g pește curățat, 500 g zarza-vaturi (morcovi, pătrunjei, țelină,gulie), 3-400 g amestec de diverselegume (mazăre verde, fasole ver-de, conopidă, brocoli, varză, etc.),2-3 cartofi, 2-3 linguri de pastăde tomate (sau 500 g bulion), oceapă, un ardei, ulei, sare, piper,boia de ardei dulce, boia iute, ba-ză pentru mâncăruri, verdețuridupă gust (pătrunjel, mărar, le-

oștean, cimbru).

Mesteacănul, denumit și ar-borele vieţii, este originar din Si-beria, însă crește și la noi în zo-nele de dealuri și câmpii. Seva demesteacăn este cunoscută pentrucapacităţile sale deosebite care aufost testate de-a lungul anilorprin numeroase studii medicaleși se poate utiliza atât intern, câtși extern.

Iată câteva dintre numeroasele efectebinefăcătoare ale sevei de mesteacăn. Esteun foarte bun tonic fizic și psihic. Pentruefecte benefice se administrează 2 ml decâte 2 ori pe zi, dimineaţa și seara, timpde 3-4 săptămâni la adulţi, iar la copiiipeste 10 ani, 1 ml de două ori pe zi, înacelași interval.

Mesteacănul conţine principii activecare au acţiune diuretică, antiinflama-toare și antibacteriană, prin urmare sepoate utiliza în tratarea și prevenirea cis-titei. Se recomandă consumul a câte 1 li-tru pe zi, timp de 2-3 săptămâni.

Câteva recomandări

Combate guta, elimină pietrele la ri-nichi, psoriazisul și-a găsit leacul, de aju-tor în obezitate, remediu ̀ mpotriva can-cerului, combate reumatismul, poatecombate părul gras.

Remediu împotriva cancerului - exis-tă mai multe studii care pun în evidenţăefectele antitumorale ale mesteacănului,în special ale sevei și ale scoarţei acestuia.Principalul „vinovat” pentru acest efecteste un principiu activ< Acidul Betulinic,care se găsește în proporţii mari în mes-teacăn, mai ales primăvara. Acesta areefect citostatic asupra celulelor malignedin formaţiunile tumorale de pe sistemulnervos, mai ales la copii. Pe lângă tipurilede cancer sus menţionate, în ultima vre-me s-au obţinut rezultate pozitive și încancerul ovarian, cancerul pulmonar șicancerul mamar.

Combate reumatismul, dacă se ad-ministrează 1 litru pe zi timp de 3 săptă-mâni, iar pentru intensificarea efectuluise pot aplica și cataplasme cu pulbere descoarţă de mesteacăn.

În bolile de ficat, este ideal consumula câte o cană de suc proaspăt de mestea-căn sau infuzie de mesteacăn de cel puţin3 ori pe zi.

Poate combate părul gras dacă se în-tinde seva pe păr înainte de spălare. Efec-tele vizibile se observă după aplicarea de5-6 ori la 2-3 zile. Astfel, părul va fi multmai sănătos, mai rezistent și mai strălu-citor.

Seva de mesteacăn concentrează toa-te substanţele nutritive necesare creșteriiarborelui< glucoza și fructoza (conferăgust ușor dulceag ), aminoacizi, vitaminaC, minerale (calciu, magneziu, mangan,zinc, fosfor, sodiu, fier). Acești nutrienţise află în proporţii optime și se asimileazăcu ușurinţă în organism. O poţi procurași de la plafar, numai că se recomandăconsumarea sevei cât se poate de proas-pătă, la puţin timp după recoltare.

În caz de colici renale, litiază renală- se beau între orele 8-12, dimineaţa, pânăla 600 ml de sevă proaspătă de mesteacăn,în cure de minimum 5 zile. Are efectefoarte puternice de dizolvare a calculilorrenali, de stimulare a activităţii rinichilorși implicit a diurezei.

Intoxicaţii cronice - se face o cură deo săptămână, în care se bea jumătate delitru de sevă pe zi, de preferinţă dimi-neaţa, pe stomacul gol. Procedura se re-comandă la început de primăvară, per-soanelor care suferă de< gută, reumatism,dermatoze diverse, colită de putrefactie.

Creșterea părului - după spălarea pă-rului cu șampon, se face o clătire dublatăde un masaj la rădăcină, cu sevă proas-pătă de mesteacăn (procedura durează10 minute), după care părul se mai clă-tește o dată cu apă curată.

Seva de mesteac[npoate ajuta

la cre;terea p[rului

Mesteacănul conţine principii active care au acţiune diuretică,antiinflamatoare şi antibacteriană, prin urmare se poate utilizaîn tratarea şi prevenirea cistitei. Se recomandă consumul a câte1 litru pe zi , timp de 2-3 săptămâni.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

25 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Moda a trecut prin numeroaseschimbări de-a lungul timpului.Dacă înainte de 1900 un anumittrend în modă putea dura chiar și100 de ani sau mai mult, în secolul20, odată cu dezvoltarea mijloa-celor de informare în masă, modas-a schimbat într-un ritm multmai accelerat.

De la deceniu la deceniu, putemobserva cum trendurile se schimbă dince în ce mai rapid, ajungând până laceea ce numim astăzi tendințe de se-zon. Iată cele mai importante trenduriîn modă secolului trecut.

Anii ‘20

Anii '20 au fost cu adevărat revo-luționari. Tivul rochiilor s-a ridicat pâ-nă la jumătatea gambei, ceea ce erafoarte mult pentru vremea aceea, iarcroiala rochiilor s-a îndepărtat tot maimult de ideea de corset, rochiile cu taliecăzută fiind normă. Rochiile de searăerau opulente și fluide, iar stilul flapper,decadent, și extrem de sexy, oferea băr-baților un nou motiv să suspine.

Anii ‘30

Anii '30 au fost o perioad[ foarteglam, influențată de starurile de la Hol-lywood. Rochiile iconice ale perioadeisunt cele din satin alb sau argintiu,foarte decente în față însă cu decolteuriadânci la spate.

Anii’40

În 1939 debutează cel de-al doilearăzboi mondial, fapt ce schimbă cu to-tul moda anilor '40. Se renun\a completla rochiile strălucitoare de seară, în fa-voarea costumelor din două piese, co-mode și practice. Toată materia primaera raționalizată, fiind rezervată arma-tei, astfel că femeile se văd nevoite săgăsească metode pentru a-și purta ve-chile haine cât mai mult timp. Costu-mul la 4 nasturi devine uniformă, întimp ce femeile sunt nevoite să ia loculbărbaților plecați la război, lucrând înfabrici și agricultură.

Anii ‘50

Cristian Dior creează una dintrecele mai iconice colecții ale tuturortimpurilor, New Look. Designerulreintroduce corsetul, subțiază talia, întimp ce șoldurile iau amploare. NewLook reprezintă o întoarcere la mode-lul tradițional al femeii, fiind însă con-troversat, atât pentru folosirea corse-tului, cât și pentru cantitatea uriașă demateriale folosite, într-o perioad[ încare lumea abia își revenea după pri-vațiunile războiului. Cu toate astea,amprenta să asupra modei anilor '50este evidență.

Anii ‘60

Moda anilor '60 este dominată detineri. Se renun\a la corset, hainele suntdin ce în ce mai largi, iar tinerele începsă poarte mini. Femeile mature conti-nuă să poarte haine în stilul anilor '50.Designul și culorile folosite sunt pu-ternic influențate de curentul Pop Art,

se folosesc tot mai multe materiale ar-tificiale, costurile sunt mai scăzute, iarmodă devine accesibilă.

Anii ‘70

Anii '70 stau sub semnul feminis-mului. Moda este puternic influențatăde muzică, aflându-se undeva între sti-lul boem, al generației hippie, și celglam, dictat de muzică disco. Moda sediversifică, coexist]nd mai multe stilurisimultan, însă pantalonii evazați suntreprezentativi pentru toți. Se poartă ly-

cra, poliester, plastic, și mult kitsch.Jeanșii sunt purtați de toată lumea. Totîn anii '70, Vivienne Westwood revo-luționează moda britanică, ca pionieral curentului punk.

Anii ‘80

Anii '80 cunosc o nouă creștereeconomică, iar Statele Unite devin epi-centrul modei. Apare modelul femeiide carieră, îmbrăcată în costume cuumeri supradimensionați, căutând săfie egală bărbaților. Se pune accent pe

cromatică și opulență, totul este supra-dimensionat< umeri accentuați, fustefoarte ample, culori stridente, cerceisupradimensionați, mâneci bufante,părul foarte tapat. Madonna este fas-hion icon-ul anilor '80.

Anii ‘90

Dacă în anii '70 moda e influențatăde starurile rock, iar în anii '80 de ac-trițele din serialele TV, în anii '90 mo-delele devin noile celebrități. Chiar da-că există un vădit pluralism stilistic,

este decada în care se fac simțite ulti-mele curente majore în modă. Muzicaîși pune accentul pe moda străzii< stilulgrunge sau hip-hop dictează vestimen-tația tinerilor, iar Kate Moss este noulfashion icon.

Odată cu anii 2000 intrăm în erainternetului. Interesul pentru modă es-te sporit, însă nu mai există niciun cu-rent major. Trendurile se schimbă dela un sezon la altul, moda este inter-pretată și reinterpretată, iar magazineleonline facilitează accesul la branduriexclusiviste, care până acum le erau re-zervate doar celor privilegiați.

De la deceniu la deceniu, putem observa cum trendurile seschimbă din ce în ce mai rapid, ajungând până la ceea ce numimastăzi tendințe de sezon. Iată cele mai importante trenduri înmoda secolului trecut.

Istoria modei pe scurt. Cele mai importante trenduri din ultimul secol!

8 Informa\ia de Duminic[/25 martie 2018

DIET~

Dacă îți dorești să scapi de câ-teva kilograme în mod sănătos,îți propunem să încerci dieta culămâie și ghimbir. Este foarte efi-cientă, nu este restrictivă, iar re-zultatele sunt pe măsura așteptă-rilor. Lămâia și ghimbirul favori-zează pierderea în greutate, fărăa afecta sănătatea.

Poți ține dieta de la o săptămânăpână la o lună și poți slăbi aproximativ2 kg săptămânal. La capătul unei luniîn care vei respecta dieta cu lămâie șighimbir vei avea cu 7-8 kg mai puțin.

Ce beneficii aduc lămâia și ghim-birul sănătății? Lămâia este un anti-oxidant puternic. Pe lângă faptul că în-târzie îmbătrânirea, favorizează elimi-narea toxinelor, reduce balonarea șicombate retenția hidrică.

Ghimbirul este recunoscut pentruproprietățile sale antiinflamatorii. Înplus, își aduce contribuția la buna func-ționare a sistemului digestiv și contri-buie la accelerarea metabolismului.

Din combinarea acestor două ali-mente rezultă un produs natural, careajută la pierderea în greutate. Cele douăingrediente pot fi administrate sub for-mă de infuzie sau pot fi consumate subformă de dressing pentru salate.

Cum se administrează mixul?

Dacă preferi infuzia, o poți preparaîn felul următor< încălzește o cană deapă, fără însă a o lăsa să dea în clocot.Taie o felie dintr-o rădăcină de ghimbirși introdu-o în apa fiartă. Acoperă canași lasă ghimbirul la infuzat 5 minute.După scurgerea timpului, stoarce încana cu infuzia zeama unei lămâi șibea licoarea obținută. Se bea doar ocană de infuzie pe zi, dimineața, pestomacul gol.

Dacă optezi pentru dressing, îl poțipregăti în felul următor< amestecă zea-ma unei jumătăți de lămâie cu o lingurăde ulei de măsline. Taie o felie groasădin rădăcina de ghimbir, rade-o șiadaug-o peste amestecul cu ulei și oțet.Asezonează salatele și mâncărurile delegume cu acest dressing, care nu doarcă  le conferă un gust special, unic, darte ajută și să scapi rapid de surplusulde grăsime.

Cum se ține aceast[ diet[

În principiu, dieta cu lămâie șighimbir nu ar trebui să fie deloc greude ținut pentru că nu este restrictivă.Tot ce trebuie să faci este să bei infuziaobținută din cele două ingrediente di-mineața, înainte de a lua micul-dejun.Nu uita de dressing! Adaugă-l la oricemâncare este posibil și nu lăsa sătreacă nicio zi fără a-l consuma.Pentru că vorbim despre o dietă,pe parcursul ei va trebui să renunțila consumul de dulciuri, de prăjeli,de făinoase, de sucuri carbogazoase șide alcool.

Iată cum trebuie să arate o zi de dietă

Mic-dejun< o cană de ceai din lă-mâie și ghimbir înainte de masă> o om-letă din două ouă, pregătită într-o lin-gură de ulei de măsline (sau două ouăfierte sau două ouă ochiuri preparate

în apă)> legume la discreție, consumateca atare sau în salată asezonată cu olingură de dressing.

Gustare< un fruct mare, la alegeredintre măr, portocală, grepfrut, bana-nă, pară, un pumn de fructe de pădure(sau un iaurt mediu, sau 100 g cottagecheese)>

Prânz< o supă sau o ciorbă de legu-me cu carne slabă, 150 g carne slabă(pui, curcan) preparată la abur sau lacuptor, o salată asortată peste care sepun 1-2 linguri de dressing>

Gustare (opțional)<  un fructmare (sau un iaurt mediu, sau 100

g brânză proaspătă)>Cină< o bucată de pește slab la cup-

tor, o salată asortată peste care se pun1-2 linguri de dressing de lămâie șighimbir.

Consulta\i medicul de familie

Pe parcursul dietei, bea cel puțin 2litri de apă pe zi și încearcă să faci oriceformă de mișcare< o oră de plimbaresau 20 de minute de activitate sportivăintensă vor fi suficiente.

Totuși, înainte de a începe să ții die-ta cu lămâie și ghimbir cere acordulmedicului de familie.  Această dietă es-te contraindicată persoanelor care su-

feră de boli de fi-cat, de ini-

mă și deulcer.

Sl[be;te cu ajutorull[mâii ;i ghimbirului

Pe parcursul dietei, bea cel puțin 2 litri de apă pe zi şi încearcă să faci orice formă de mişcare<o oră de plimbare sau 20 de minute de activitate sportivă intensă vor fi suficiente. Totuşi, înaintede a începe să ții dieta cu lămâie şi ghimbir cere acordul medicului de familie.  Această dietă estecontraindicată persoanelor care suferă de boli de ficat, de inimă şi de ulcer.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

25 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

În curând se vor împlini, în 11aprilie, 120 de ani de la naștereaunui dramaturg care a îndrăznitsă continue, în anii proletcultis-mului, linia comediilor sentimen-tale care au făcut gloria teatruluibucureștean interbelic. MirceaȘtefănescu (1898-1982) trăieștemai ales prin ”Micul infern”, o pie-să scrisă în 1948 care pare un adionostalgic adresat unor vremuri ca-re se prăbușeau sub talpa istoriei.

După o serie legendară la Teatrul Not-tara în anii 1970, în regia lui Sică Alexan-drescu, spectacol care s-a jucat de peste500 de ori și a fost înregistrat de TVR,piesa a revenit în actualitate în 2013, cânda fost prima producție lansată în nouaSală Pictură a Teatrului Național bucu-reștean, în regia lui Mircea Cornișteanu.De atunci noul spectacol s-a jucat de peste200 de ori. Am avut ocazia să-l vedemîntr-o duminică dimineață, la Sala Studioa TNB, când aproape 500 de spectatoriau ales să-l vadă, la concurență cu litur-ghiile din zecile de biserici ale Capitalei.

Cele 200 și ceva de reprezentații aufost susținute de aceeași distribuție, sin-gura alternanță producându-se în cazul

rolului mamei-soacre, sau ”coana mare”a familiei, rol împărțit de Ileana Stana Io-nescu și Rodica Popescu Bitănescu. N-

am avut ocazia să vedem compoziția maiputernică a doamnei Ionescu, mult lău-dată de critici, dar doamna Bitănescu aadus șarmul ei binecunoscut în rol, multăironie fină și apetit pentru comedia debun gust, fiind tot mai interesantă pe mă-sură ce personajul înainta în vârstă. Căcitextul urmărește destinul unei familiimic-burgheze din București între 1908 și1948, adică de pe vremea lui Carol I pânădupă abdicarea regelui Mihai. Dar nu-șipropune un comentariu istoric. Urmă-rește doar modul în care soțul și soția ră-mân împreună, sub ochii soacrei, fiecarefugărind pretendenții celuilalt și accep-tând prietenia devotată a unui doctor (îndrept) care speră că poate, poate într-o zifirul ce îi leagă se va rupe. Fidel e și Mielu(Daniel Badale), ordonanța devenită omde casă și slujitor al coanei-mari, o pre-zență tot mai desuetă și mai duioasă.

Regizorul nu și-a propus să dea textulpeste cap, iar scenografia Klarei Labancze cât se poate de clasică, singurul elementpuțin ieșit din comun fiind fundalul încare vedem evoluția mașinilor familiei,semn de statut social. Așa că reușita spec-tacolului ține în special de actori, și maiales de cei doi care întruchipează (uneori

ne)fericitul cuplu. Iar Liviu Lucaci și maiales Ilinca Goia triumfă. Trec grațios dela frumusețea arogantă a tinereții la ca-priciile vârstei a doua și realizează un ta-blou final minunat când personajele audevenit un moș și-o babă, tari de urechiși iuți de memorie. Dar cel care echili-brează emo\ional spectacolul e MariusRizea în rolul doctorului îndrăgostit desoție din fragedă tinerețe, dar care o res-pectă prea mult ca să atace decisiv cândare ocazia. Durerea înăbușită în timp șimelancolia crescândă se umflă în jocullui ca un cozonac și se revarsă în lungulsărut mult prea tardiv, punctul culminantal dramei conjugale trasate cu migală șijucate cu discreție de toți cei implicați. Înrolurile vremelnicilor seducători, DragoșStemate și Fulvia Folosea sunt prezențeelegante, atractive, dar fără profunzime,cum cere de altfel textul.

Iar alegerea muzicală pentru final, unmarș comunist care însoțește căderea cor-tinei, marchează sentimentul copleșitoral nostalgiei pentru o lume care în 1948se îndrepta definitiv spre distrugere, darrămâne în amintire și prin această delicatăși amuzantă piesă de familie.

V. A.

În seara de sâmbătă, 17 mar-tie, în Sala Mare a Teatrului Na-țional din București, a avut loc onouă reprezentație a unui spec-tacol care se pare că va intra înlegendă. De la premiera dintoamna anului trecut, producțiaTNB a piesei ”Regele moare” deEugen Ionescu a răscolit multesuflete și a atras cronici atât deelogioase, încât am ținut să o ve-dem la ea acasă.

Ei bine, ceea ce am văzut a întrecutorice așteptări. Noua punere în scenă aacestei drame cu tentă absurdă reușeștesă țină o sală arhiplină cu răsuflarea tă-iată și obține asta cu mijloace dintrecele mai simple, făcând din fictivul re-gat al lui Berenger Întâiul o metaforă alumii fiecăruia dintre noi. S-au întâlnitaici creativitatea și empatia mai multorgenerații și viziuni despre teatru, iar re-zultatul este de o universalitate cople-șitoare a simțirii și metaforei.

Cetatea cu nouă porțise prăbușește

Ionescu a scris piesa în 1962, într-o perioadă în care era bolnav, iar teamade moarte pe care a purtat-o în fundalulvieții sale din fragedă pruncie i s-a acu-tizat. ”Regele moare” a devenit o trecereprin valea umbrei morții, oarecum înspiritul imnului pascal: cu moartea pemoarte călcând. Îl regăsim pe Berenger,a treia oară în opera ionesciană, oare-cum în aceeași ipostază arhetipală, daracum ridicat la rang de rege, într-unjoc cu o miză literalemte cosmică.

Regatul i se prăbușește într-un ritmgalopant, doctorul și astrologul curțiia anunțat că a venit ceasul morții, reginatânără e disperată, regina bătrână e cal-mă și caustică, servitoarea nu mai pri-didește cu treaba, iar soldatul de gardăse transformă în ecou al evenimentelor.

Între toate astea, Berenger Întâiul refuzăsă accepte că e muritor și povestea luise va încheia odată cu spectacolul. Îlvedem trecând prin mai multe faze pedrumul spre acceptarea și îmbrățișareamorții, mai întâi sfidând-o, apoi luând-o în râs, apoi contemplând-o și în celedin urmă privind-o drept în ochi, ală-turi de glasul conștiinței, prima sa re-gină. Țara lui se topește deodată cu el,căci nu este în fond altceva decât pro-verbiala ”cetate cu nouă porți”, metaforamistică a împărăției simțurilor, în carefiecare muritor este monarh absolut.

Textul lui Ionescu e un deliciu, spec-tacolul din Sala Mare TNB e un regal.

Viața ca insulăîn oceanul nimicniciei

După renovarea care a durat patru

ani, sala a primit un spațiu de joc uriaș.Surprinzător, scenograful VladimirTurturică și regizorii Andrei și AndreeaGrosu – obișnuiți cu spațiile mici dinteatrul independent - folosesc ca loc alacțiunii o platformă modestă, așezatăîn mijlocul imensității spațiale, ca o in-sulă pierdută undeva în Pacific. Deco-rul sugerează un apartament de bloc,dacă nu o garsonieră, în care bătrânulrege moțăie înconjurat de puținii cur-teni care i-au rămas și de o mulțime delucruri dintre cele mai banale. Nimiccaricatural în decor și în costume, ab-solut nimic grandios. Iar coroanele suntdin carton, trimițând la ideea că toate”titlurile de noblețe” cu care ne gratu-lăm în familie și societate nu prea au,în fapt, acoperire.

Victor Rebengiuc, culmea, face pemortul. Atât de convingător, încât simțipanica celorlalți< prima regină, Mar-

guerite (Mariana Mihuț, în negru, cupărul alb strâns coc și ochi luminoși),a doua regină, Marie (Ana Ciontea, înroșu, gata mereu să plângă), doctorulcălău astrolog (Șerban Pavlu, spâlcuitși preocupat), fata în casă Juliette (Flo-rentina Țilea, blândă și cu masca re-semnării pe chip) și singurul personajoarecum buf, omul de gardă (minunatcompus de Richard Bovnoczki, tabloual ramolismentului alert pe care rutinamilitară îl poate provoca). Situația egravă, reginele se ceartă, până când bă-trânul rege se dezvelește brusc și se ri-dică, aparent vioi, ca să afle, verde-nfață, că peste o oră și jumătate va muri.Și aici începe recitalul antologic al ma-relui Rebengiuc.

Grandomanie, nonșalanță, asuma-re, exasperare, patos, reculegere, staredupă stare se perindă prin trupul acto-rului de 85 de ani cu un firesc dezar-

mant. Smulge aplauze când regele ceresă fie pomenit pe vecie, simți că e vorbape undeva de el însuși. Dialogul aproa-pe șoptit cu Juliette, apologie a micilorbucurii, e de o candoare sfâșietoare.Nici urmă de șarjă sau de gesturi stu-diate prea cu dinadinsul. O totală golirea eului. Regele lui Rebengiuc moare înpicioare, cu ochi mari, ca de copil nou-născut. Berenger al său e de fapt unZorba silit să-și lepede pas cu pas toateamintirile.

Gardistul și doctorul par blocați înpropriile reflexe, dar actorii îi umani-zează, mai ales Pavlu excelând prin ți-nută. Ana Ciontea debitează cu speranța ne-bună a îndrăgostitei clișeu după clișeudin retorica goală a ”dezvoltării perso-nale” (pe care Ionescu pare s-o fi anti-cipat), oferind doar palide consolări,dar crezând sincer în ele. Jocul actrițeie un model de patetism. Contrastat derăceala plină de o tandrețe rafinată aMarianei Mihuț. Am spune că jocul eiîl eclipsează adesea chiar pe protago-nist. Expresia feței sale dă tonul oricăreiscene, controlată la milimetru și reve-latoare.

Iar monologul de final al doamneiMihuț, călătorie spre infinitul necunos-cut de simțuri, când regina coboară depe platformă spre a ne purta cu grijămaternă într-un fel de contranaștere,în zona celui mai elevat apofatism, lasăo mie de oameni din sală cu respirațiatăiată.

Când ea se întoarce pe insula viețiiși aceasta se scufundă, la propriu, în vi-dul marii scene, locul fiind acoperit deo teribilă scândură mată, tăcerea devineasurzitoare și inimile tuturor par să seagațe de reflectorul care încă luminea-ză. Când ies primii actori la aplauze,furtuna de mulțumire zguduie sala.

E un spectacol care se resimte pâ-nă-n străfundurile ființei. Faceți-vă unbine și mergeți să-l trăiți pe viu, cât semai poate.

Vasile A.

“Micul infern”, ultima mare comedie a vechii Rom]nii

Cei ;ase protagoni;ti ai piesei lui Eugen Ionescu, `n montarea regizat[ la TNB de Andreea ;i Andrei Grosu

Ilinca Goia ;i Liviu Lucaci `n spectacolul Teatrului Na\ional Bucure;ti

Victor Rebengiuc ;i Mariana Mihu\str[lucesc `n “Regele moare”

TEATRUGrandomanie, nonşalanță, asumare, exasperare, patos, reculegere, stare după stare se perindă

prin trupul actorului de 85 de ani cu un firesc dezarmant. Smulge aplauze când regele cere să fiepomenit pe vecie, simți că e vorba pe undeva de el însuşi.

10 Informa\ia de Duminic[/25 martie 2018

ANIMALE

Animalele de companie potavea nenumărate beneficii, atâtasupra psihicului, cât şi asupra stă-rii generale de sănătate, dar ne potprovoca şi probleme de sănătate.Psihologii au descoperit că persoa-nele care au un animal de compa-nie sunt mai optimiste, mai lipsitede griji, mai organizate, mai res-ponsabile ;i mai încrez[toare înforţele proprii.

Un copil care creşte alături de unanimal, care îi oferă prietenie şi afecţiu-ne necondiţionată, devine mai respon-sabil, mai liniştit şi mai fericit. Însă dela acestea putem contacta diverse in-fecţii şi paraziţii care pot provoca ma-nifestări cutanate, precum scabia saur]ia, căpuşe şi purici, infecţii fungice,larva migrans şi boala zgârieturii de pi-sică, avertizează specialiştii.

Transmiterea de la animal la om ascabiei animaliere, denumită popularrâie, se face prin contact direct, paraziţiiavând mare mobilitate pe suprafaţa pie-lii. Scabia dată de acarienii animali areforme variate de localizare şi evoluţie.În general, parazitoza este benignă, darpot exista şi forme generalizate. Leziu-nile apar la 2-3 zile după contactul cuanimalul bolnav, sub forma unor nodulisau papule. Acestea se pot transformaîn vezicule sau pot dobândi aspect deurticarie, iar în urma scărpinării aparleziuni de grataj, care se pot suprain-fecta. Deseori se pot observa şanţurispecifice lăsate de acarieni, în specialîntre degete şi în şanţul interfesier, darmult mai puţin evidente, comparativ cuscabia proprie umană. Bolnavii se plângde prurit (mâncărime) în special noap-tea şi la căldură.

Puricii

Puricii sunt răspândiţi în toată lu-mea. În natură pot fi găsiţi în cuiburileşi vizuinile animalelor gazdă sau în bla-na acestora. Există mai multe specii depurici< puricele specific oamenilor (Pu-lex irritans), de pisică, de câine, de po-rumbel, de arici, de găină şi de şobolani,care se pot transmite şi la om şi se potrăspândi în case. Aceştia se hrănesc cusânge şi produc înţepături seriate. Odatăcu secreţiile salivare sunt eliberate sub-stanţe care împiedică coagularea sân-gelui şi pot provoca reacţii alergice. În

locul înţepăturii se formează apoi uneritem cu edem, pruriginos. După 12 -24 de ore apare o pustulă. Puricii pot fipurtători de agenţi patogeni ai diferite-lor boli ,iar speciile de pisică şi cei decâine servesc drept gazde intermediareteniei, care poate fi transmisă şi la om.Puricii specifici omului şi cei de şobolanpot transmite bacteria Yersinia pestis,care este agentul patogen al ciumei bu-bonice.

Larva migrans cutanată

Larva migrans cutanată este o boală

produsă de paraziţii câinilor şi pisicilor(Ankylostoma spp.). Materiile fecale aleacestora pot conţine ouă chiste din carese eliberează larve, care pot penetra pie-lea. Mersul desculţ prin ape contami-nate sau prin parcuri poate duce la in-fecţie. Deşi larvele nu se pot reproduceîntr-o gazdă umană, se formează papulepruriginoase la locul infecţiei, urmatede o leziune eritematoasă serpiginoasă,care creşte pe măsură ce larvele migrea-ză prin piele.

Infecţiile cutanate fungice (derma-tofitoze) apar în urma contactului directcu animalele, chiar şi atunci când aces-tea sunt asimptomatice. Genurile celemai frecvent implicate sunt TricophytonEpidermophyton şi Microsporum.Acestea pot infecta părul sau pielea ani-malelor şi a oamenilor. Clinic, se poateobserva ruperea părului şi plăci erite-mato- scuamoase, rotunde, uneori pru-riginoase.. Sporii fungilor sunt greu deeliminat din locuinţa contaminată şi re-cidivele sunt frecvente.

Boala zgârieturii de pisică

Boala zgârieturii de pisică este cau-zată de infecţia cu bacteria Bartonellahenselae. Se transmite prin muşcătura,zgârietura sau lingerea unei plăgi de că-tre pisică. La poarta de intrare, după 3-10 zile apar leziuni care pot fi papule,pustule sau noduli, iar în următoareledouă săptămâni are loc inflamaţia gan-glionilor limfatici din zonă. Printre sem-nele cutanate secundare găsim exantemmaculo-papulos, (erupţie la nivelul pie-lii) urticarie, iar pacienţii imunodepri-maţi pot dezvolta angiomatoza bacilarăcu aspect clinic de papule violacee. Cafenomene generale sunt prezente febra,cefaleea, anorexia, astenia etc.

Maimuţa care strănută, numită aşapentru nasul ei cârn ce colectează apa deploaie în zilele cu umiditate sporită. Acestemaimuţe neobişnuite de culoare alb-negru,cu coada mai lung[ dec]t ele şi cu buzepline se găsesc în nordul Myanmar şi potfi auzite cum strănută în zilele ploioase.Potrivit unui raport al fundaţiei WorldWildlife cercetătorii au anunţat că au des-coperit o maimuţă care strănută care esteuna din cele 211 de specii noi descoperiteîn Himalaya de est.

Măsoară puţin peste un metru în în-ălţime şi au coadă chiar mai lungă decâtcorpul. Sunt negre cu bărbiţa albă şi ori decâte ori plouă devin extrem de gălăgioase,pentru că nu se pot opri din strănutat. Bio-logii care studiaz[ flora ;i fauna din zonaBurma au fost uimiţi de noua descoperire.Natura le-a înzestrat pe bietele maimuţecu un nas aproape inexistent, care are nărileatât de deschise, încât atunci când plouă,pentru a nu permite picăturilor de ploaiesă ajungă pe căile respiratorii, maimuţelestrănută. Mai mult decât atât, îşi pun capulîntre picioare, pentru a se proteja mai bi-ne.

Localnicii spun c[ simpaticele animalepot fi recunoscute şi găsite foarte uşor înpădurea deasă, datorită obiceiului lor. Mai-mu\ele Rhinopithecus Strykeri au fost des-coperite într-un habitat situat la 3.000 demetri înălţime faţă de nivelul mării. Pânăacum, oamenii de ştiinţă au găsit între 260şi 330 de exemplare, într-o zon[ uitată delume decenii la rând. Acesta este motivulpentru care specia nu a fost descoperităp]n[ acum.

Localinicii spun totuşi că maimuţelesunt în mare pericol, pentru că fac un zgo-mot puternic şi sunt o ţintă uşoară pentruvânătorii interesaţi de carnea lor, apreciatăîn buc[t[ria chineză, de exemplu.

~n Himalaya s-adescoperit maimu\acare str[nut[

Tuturor ne plac peștii, sau mă-car senzația de bine pe care ne-ooferă imaginea unui acvariu cu apacristalină, cu plante viu colorate șicu peștișori care se plimbă liniști\iprintre alge, asemenea celor dinmarile oceane ale lumii. Tocmai deaceea am pregătit o listă care cu-prinde câteva curiozităţi desprepeşti, în general.

• peştii de apă sarată beau apă, însă cei deapă dulce nu>• peştii nu au pleoape, acestă caracteristicăo mai prezintă şi insectele>• se pare c[ numărul de specii de peşti cu-noscute este mai mare decât numărul despecii de mamifere, amfibieni, reptile şipăsări la un loc>• unii peşti au capacitatea de a sări la su-prafaţa apei, de a urca o st]ncă din oceansau de a aluneca pe aceasta>• peste 40% din numărul total de speciide peşti trăiesc în apă dulce>• ar trebui să mai ştiţi că cel mai marepeşte din lume este rechinul-balenă. Acestapoate atinge o lungime de peste 15 metrişi poate avea o greutate care să depăşească20 de tone>• unul din lucrurile incredibile este legatde faptul c[ peştii dorm cu ochii deschişi> • carasul auriu va deveni alb dac[ va staîntr-o încăpere fără lumină>• peştii cartilaginoşi nu au niciun fel deos, ci doar cartilaje>• peştii simt durerea şi stresul>• la unele specii de peşti simţul gustuluieste foarte dezvoltat având în vedere că aupapile gustative nu numai în gură, ci şi înpiele şi uneori chiar în înotătoare>• peştele cu cei mai multi dinţi, mai exact9280, este peştele pisică.

12 lucruri inedite despre pe;ti

De;i au numeroase beneficii, animalele decompanie pot cauza probleme de s[n[tateDe la acestea putem contacta infecţii şi paraziţii care pot provoca manifestări cutanate, precum scabiasau r]ia, căpuşe şi purici, infecţii fungice şi boala zgârieturii de pisică, avertizează specialiştii

Transmiterea de la animal la om a scabiei animaliere, denumită popular râie, seface prin contact direct, paraziţii având mare mobilitate pe suprafaţa pielii.Scabia dată de acarienii animali are forme variate de localizare și evoluţie. În ge-neral, parazitoza este benignă, dar pot exista și forme generalizate

Natura le-a înzestrat pe maimuţele din aceast[ specie cu un nas aproape inexistent, care arenările atât de deschise, încât atunci când plouă, pentru a nu permite picăturilor de ploaie să ajungăpe căile respiratorii, maimuţele strănută. Mai mult decât atât, îşi pun capul între picioare, pentrua se proteja mai bine.

Rabia la animale este una dintrecele mai răspândite infecţii virale laanimalele domestice, care îi îngri-jorează pe mulţi dintre iubitorii deanimale. Virusul rabic atacă siste-mul nervos central al animalelor şiomului, iar la animale afecţiunea es-te fatală. Chiar dac[ turbarea se poa-te manifesta la orice animal cu sângecald, carnivorele sunt cele mai afec-tate, iar câinii şi pisicile sunt princi-palele victime.

Virusul rabic atacă celulele sistemuluinervos, pe care îl folose;te pentru a se de-plasa şi a se înmulţi. Este un virus rezistentla uscăciune şi la temperaturi scăzute, darsensibil la lumina ultravioletă, la căldurade peste 60 de grade Celsius şi la alcooli.În organismul animalului mort virusulrabic poate supravieţui p]n[ la 24 de oreşi din acest motiv este recomandat să nuatingeţi cu mâna goală cadavrele anima-lelor moarte, pentru a nu contacta rabia.Transmiterea virusului rabic se realizeazăprin secreţia salivară de la animalul in-fectat, iar contaminarea se face prinmuşcătura unui animal bolnav. Pot fi pe-riculoase şi zgârieturile, dacă pe suprafaţalor se găseşte salivă proaspătă, iar o altăcale de transmitere, ce-i drept mai rară,constă în contactul salivei infectate cu orană deschisă sau cu mucoasele. Rabia laanimale este transmisă în Rom]nia de că-

tre vulpi, lupi, lilieci sau dihori infectaţi,iar animalele cu un risc deosebit de crescutde infectare sunt câinii nevaccina\i, cio-băneşti şi cei de vânătoare.

Virusul rabic are o perioad[ de incu-bare cuprinsă între două şi opt săptămâni,iar animalul bolnav poate transmite vi-rusul cu 2-10 zile înainte de apariţia pri-melor semne clinice. La cele mai multe

dintre cazurile întâlnite atât la câini, cât şila pisici, rabia parcurge două faze, respec-tiv faza furioasă şi faza paralitică. Faza fu-rioasă debutează cu prodromul, care du-rează 2-3 zile şi poate fi neobservată. Înaceastă fază animalul îşi modifică com-portamentul, astfel încât câinii paşnici de-vin agresivi, iar cei răi devin prietenoşi.Câinele şi pisica preferă singurătatea şi

consumă multă apă. Pentru o perioadăde 2-6 zile se instalează faza de stare saude turbare, care se manifestă printr-o agre-sivitate crescută. Animalele bolnave atacăomul sau alte animale. În faza paraliticăanimalul nu mai manifestă agresivitatesau agitaţie. Această fază durează 2-4 zileşi este urmată de decesul animalului. Pre-venirea rabiei este deosebit de importantă,mai ales că odată ce s-a instalat virusulrabic, nu se mai poate face nimic pentrusalvarea animalului.

Vaccinarea antirabică, obligatorie

Vaccinarea antirabică este obligatorieîn Rom]nia şi se efectuează anual pe toatădurata de viaţa a animalului. Virusul rabicnu reprezintă singurul pericol pentru să-nătatea animalelor dumneavoastră. Dinfericire, există numeroase produse utilesusţinerii sănătăţii animalelor. Fie că estevorba despre o alimentaţie sănătoasă, fiedespre anumite vitamine şi diferite pro-duse destinate îngrijrii animalelor, dac[faceţi alegerea corectă, veti putea preveniîmbolnăvirea, prevenţia fiind esenţială.Atât pentru animalele de companie, cât şipentru cele de fermă, vă sunt oferite dife-rite produse, destinate antiparazitării in-terne şi externe, cât şi o gamă bogată demedicamente pentru uz veterinar, care văajută să aveţi grijă corespunzător de ani-malele dumneavoastră.

Vaccinarea antirabică este obligatorie în Rom]nia şi se efectuează anual pe toatădurata de viaţa a animalului

Pagin[ realizat[ de Vera Pop

C]inii ;i pisicile, principalele victime ale rabieiEste una dintre cele mai răspândite infecţii virale la animalele domestice, care îi îngrijorează pe mulţi dintre iubitorii de animale

25 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Fizicianul Stephen Hawking a lăsatîn urmă un ultim studiu, completat pepatul de moarte, care poate contribuiesenţial la înţelegerea teoriei cu privirela universurile paralele.

Lucrarea prezintă preceptele teoreticecare pot sta la baza modului în care osondă poate explora cosmosul în căuta-rea unor indicii ale existenţei multiver-sului - o multitudine teoretică de univer-suri care există alături de al nostru, scrieRT.

Titlul lucrării, ”A Smooth Exist fromEternal Inflation”, se referă la un elementdintr-o teorie de ale lui Hawking în careacesta a propus că universul este în con-tinuă expansiune ca urmare a Big Bang-ului. Teoria sa sugerează că Big Bang-ulcare a produs universul nostru era doarunul dintr-un număr infinit de Big Bang-uri, fiecare producând propriul univers.

Această infinitate, conform lui Tho-mas Hertog, unul dintre co-autorii lu-crării, de la Universitatea KU Leuven dinBelgia, face ca întreaga idee să fie impo-sibil de verificat prin experimente. Noualucrare dorește să facă teoria multiver-surilor mai ușor de înţeles, incluzând-oîntr-un „cadru știinţific testabil”, scrieDescoper[.ro.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Valul de frig a adus sute de ape-luri şi sesizări de berze albe aflateîn pericol. Dar nu toate au nevoiesă fie salvate. Cel mai clar semncă barza are nevoie de ajutor esteatunci când pasărea se apropie deoameni. Dacă o barză coboară dincuib, pe stradă, este clar că are ne-voie de hrană. Dacă nu mai fugede om, are nevoie de ajutor.

Societatea Ornitologică din Româniane arată cum putem ajuta berzele aflateîn pericol.

1. Oferiţi hrană păsărilor care au co-borât din cuib (peşte, carne crudă tăiatăcuburi). Hrana le dă energie, pot rezistamai bine la frig.

2. Dacă este îngheţată, nu se poatemişca, atunci luaţi pasărea şi adăpostiţi-o în grajd, într-o anexă a gospodăriei etc.

3. Limitaţi contactul cu barza, estepasăre sălbatică şi lovitura de cioc estefoarte puternică, vă poate răni. Lăsaţi pa-sărea singură, să se calmeze.

4. Oferiţi apă păsării, continuaţi hră-nirea.

5. Din momentul în care îşi revine,eliberaţi pasărea. Nu eliberaţi pasărea sea-ra, doar dimineaţa sau la ora prânzului.

6. Dacă pasărea este lovită, are ariparupt[ sau sângereaz[, luaţi legătura cu unmedic veterinar.

“Din păcate, drumul spre iad este pa-vat cu bune intenţii. S-a ajuns la situaţiicând oamenii le fugăresc pe câmp pentrua le prinde şi a le duce în casă. Ce nu ştiuei – că acele berze au nevoie doar de odih-nă în timpul migraţiei, iar asaltul omuluiasupra stolului nu face decât să le epuizeze

şi să le pună în pericol”, a declarat OvidiuBufnilă, responsabil de comunicare laSOR.

Berzele care se odihnescpe c]mp a;teapt[s[ poat[ continua migra\ia

Dacă aţi văzut berze pe câmp, departe

de oameni, acelea sunt berze care se odih-nesc. De aceea evită oamenii. Sunt păsăricare aşteaptă îmbunătăţirea vremii pentrua continua migraţia spre locurile de cu-ibărit.

Barza albă este o pasăre de talie mareşi are nevoie de curenţii de aer cald pentrua continua migraţia. Fără aceşti curenţiar avea un consum imens de energie înmigraţie, nu ar putea ajunge să parcurgădistanţe de peste 200 de kilometri zilnic.

Frigul din ultima săptămână a făcutcele mai multe victime în rândul păsărilorde talie mică. Cel puţin în Bucureşti şi înzona de sud a ţării au existat sute de cazuride păsări găsite în zăpadă. Şi la ele, mă-surile de prim ajutor sunt simple.

“Ca să nu ajungeţi să culegeţi păsăriîngheţate din zăpadă, cel mai bine este săpreveniţi acest lucru. Oferiţi-le mâncarela o hrănitoare din grădină sau din curteablocului – poate fi chiar şi pervazul fe-restrei. Hrăniţi păsările cu nuci, seminţecrude de floarea soarelui, fructe. Nu cup]ine! Pâinea e un aliment procesat, nule conferă şi nutrienţi, pe lângă energie,să reziste frigului”, a mai spus Ovidiu Buf-nilă.

Dacă totuşi aţi găsit o pasăre în-gheţată, atunci urmaţi aceste instrucţiuni<

1. Puneţi pasărea într-o cutie de car-ton, cu şerveţele de hârtie sub ea, la tem-peratura camerei.

2. Aflaţi ce specie este – întrebaţi unbiolog. Societatea Ornitologică Românărăspunde la toate mesajele de pe paginade Facebook.

3. În funcţie de specie, puteţi procurahrana ideală pentru ea. (Viermuşii pentrupescuit sunt ideali pentru insectivore,merele pentru sturzi, carnea crudă pentrurăpitoare).

4. Puneţi-i apă alături.5. Când pasărea se revigorează, tre-

buie eliberată. Dar nu pe seară, ci dimi-neaţa sau în jurul prânzului.

6. Dacă a fost lovită (are sânge pe cioc,aripă ruptă) - apelaţi la un medic veteri-nar.

De 3 ani, Societatea Ornitologică Ro-mână a instalat hrănitori în 14 oraşe dinRomânia, pentru a ajuta păsările să treacăde iarnă.

Cel mai clar semn că barza are nevoie de ajutor este atunci când pasărea seapropie de oameni. Dacă o barză coboară din cuib, pe stradă, este clar că arenevoie de hrană. Dacă nu mai fuge de om, are nevoie de ajutor

Societatea Ornitologic[ ne `nva\[ cums[ salv[m o barz[ aflat[ `n pericol

De 3 ani, Societatea Ornitologică Română a instalat hrănitori în 14 oraşedin România, pentru a ajuta păsările să treacă de iarnă

Ultima lucrare a lui Hawking poate fi cheia c[tre în\elegereateoriei universurilor paralele

Perioadele de frig extrem și căderi dezăpadă similare cu cele din România arputea avea legătură cu ciclul activităţii so-lare, prezintă un nou studiu.

Principalul autor al studiului, dr. In-drani Roy din cadrul Universităţii din Exe-ter (Marea Britanie), susţine că ciclul aci-tivităţii solare se află în faza de ''slăbiciune''deoarece sunt prezente vânturi calde iarna,în zona Arctică, și căderi masive de zăpadăîn regiunea eurasiatică. ConformPhys, specialiștii au observat că granulaţiasolară (reţeaua de celule luminoase din fo-tosfera Soarelui) din timpul iernii scadesub nivelul mediu.

''În ciuda tuturor influenţelor și a com-plexităţilor, este posibil să existe o influenţăputernică și din partea soarelui. Există re-ducerea stratului de gheaţă în Arctic și ocreștere a acesteia în Europa. Acest studiusugerează că fenomenele au legătură unelecu celelalte, iar ciclul solar slab ar puteacontribui la acestea”,' a declarat dr. Roy.

În cadrul lucrării a fost studiat modulîn care ciclul solar desfășurat pe o perioadăde 11 ani include schimbări ale niveluluide radiaţii UV dar și schimbări ale granu-laţiei solare. Conform specialiștilor, acesteapot avea legătură cu vortexul polar, osci-laţiile din zona Arctică și clima din Europa.De asemenea, aceste schimbări pot influ-enţa temperaturile din Europa. 

Un studiu din 2016 efectuatde NASA susţine că ciclurile solare potdispărea complet. Ciclurile au o durată de11 ani și sunt responsabile pentru apariţiapetelor solare. Așadar, Soarele va avea maipuţine pete solare pe viitor decât în primajumătate a vieţii sale estimate la 10 miliardede ani. Dispariţia petelor solare poate ge-nera temperaturi mai joase și zăpadă maiabundentă. Ultima așa-numită “Mica ErăGlaciară”, observată și simţită peste tot peglob în secolele XVII - XVIII, a coincis cu“lipsa ciclurilor solare, în care pe Soare nuau apărut pete”.

Vremea extrem[din prezent arputea fi provocat[de ciclul solar

Cu siguranţă aţi observat căsupermarket-urile nu se deose-besc prea mult între ele în ceea ceprivește modul în care sunt aran-jate produsele. Desigur, pentruacest lucru există un motiv bineîntemeiat de care depinde vânza-rea produselor din magazine.

Marile lanţuri de magazine plătescsume uriașe pentru studii care le-ar puteacomunica ce se poate îmbunătăţi în pla-sarea produselor în așa fel încât clienţiisă achiziţioneze cât mai multe dintre ele.S-a constatat că aranjarea produselor estechiar mai importantă decât publicitatea,deoarece clienţii nu sunt conștienţi căacest lucru poate avea influenţă asupraprocesului de cumpărare. Pentru a văajuta să deveniţi mai atenţi atunci cândfaceţi cumpărături și, de ce nu, să eco-nomisiţi niște bani, vă punem la dis-poziţie câteva trucuri pe care magazinelele folosesc pentru a-și asigura o vânzarecât mai bună

Zgomotul produs de cărucior

Bucăţile de gresie / podea dintr-unsupermarket sunt suficient de mici încât,trecând peste ele cu un cărucior de cum-părături, zgomotul rezultat (clic-clac,clic-clac) să vă dea senzaţia că mergeţiprea repede, chiar și atunci când nu esteașa. Inconștient, veţi fi predispus să în-cetiniţi, sporind astfel timpul pe care îl

petreceţi uitându-vă la produse, crescândimplicit șansele de a cumpăra.

Așezarea produselor

Un alt truc folosit de supermarket-uri este așezarea produselor lactate în celmai îndepărtat colţ al magazinului. Îngeneral cei care trec pragul magazinelordoresc să achiziţioneze măcar un produslactat, iar dacă aceste alimente ar fipoziţionate chiar la intrare, ar exista toateșansele ca oamenii să-și aleagă de aici

produsele dorite fără a mai achiziţionași alte produse. Având în vedere că lac-tatele sunt așezate atât de departe de in-trare, clienţii se uită vrând-nevrând și larestul ofertelor din magazin.

Pre\uri care induc `n eroare

Psihologii sus\in că, atunci când oa-menii văd preţuri de 9,99 sau care au 95la coadă au tendinţa să rotunjească va-loarea produsului în jos. Astfel, dacă unprodus costă 29,99 lei, mintea clientului

va percepe în majoritatea cazurilor căprodusul a costat 29 de lei, deși au cheltuit30 de lei pentru achiziţionarea lui. Chiardacă diferenţa nu pare atât de mare,aceasta se observă în general atunci cândoamenii cumpără o cantitate mai marede produse.

Manipularea viitorului cump[r[tor, `nc[din burta mamei

Unii cercetători care au studiat acestetactici au făcut senzaţie spunând că pro-ducătorii încearcă să îi influenţeze în vii-toarele alegeri chiar pe pruncii aflaţi încăîn pântecul mamei. Martin Lindstromrelata într-una dintre lucrările sale cazulfirmei Kopiko.

Conform cercetărilor acestuia, firmaar fi ar fi organizat o campanie intensăde promovare oferindu-le medicilor aca-dele pe care să le distribuie femeilor în-sărcinate care veneau la control. Intenţiafirmei ar fi fost să profite de faptul că ali-mentaţia mamei influenţează structuracerebrală a fătului, bebelușului putându-i-se induce plăcerea pentru o anumităaromă sau gust.

Ulterior, Kopiko ar fi început să vân-dă o cafea care avea același gust cu aca-delele, iar unele mame au folosit aceastăcafea pentru a-i liniști pe copiii care de-veneau agitaţi. Patru ani mai târziu, Ko-piko devenea a treia marcă de cafea dinFilipine.

Ruxandra Filip

Frigul din ultima săptămână a făcut cele mai multe victime înrândul păsărilor de talie mică. Cel puţin în Bucureşti şi în zonade sud a ţării au existat sute de cazuri de păsări găsite în zăpadă.Şi la ele, măsurile de prim ajutor sunt simple.

Marile lanţuri de magazine plătesc sume uriașe pentru studii care le-ar puteacomunica ce se poate îmbunătăţi în plasarea produselor în așa fel încât clienţiisă achiziţioneze cât mai multe dintre ele

Tactici de marketing care îi determin[ pe oameni s[ cumpere mai multUnii cercetători spun că producătorii încearcă să îi influenţeze în viitoarele alegeri chiar pe pruncii aflaţi în pântecul mamei

12 Informa\ia de Duminic[/25 martie 2018

Taylor Swift a câștigat, în ca-drul galei iHeartRadio MusicAwards, premiul pentru cea maibună artistă a anului. Deși nu afost acolo să îl accepte în persoa-nă, Taylor le-a mulțumit fanilorpentru încredere și susținere lan-sând un nou videoclip< „Delicate”,cel de-al patrulea de pe ultimulsău album, „Reputation”.

Taylor s-a schimbat foarte mult înultimul an, iar acest videoclip este di-ferit față de celelalte două și foarte spe-cial, în sensul în care explică de ce a ie-șit din lumina reflectoarelor în ultimultimp și de ce nu am mai auzit nimic deea. Regizat de Joseph Kahn, videoclipulpentru „Delicate” este, până acum, celmai sentimental și sensibil clip pentruo melodie. Taylor Swift se deschide înfața fanilor ei complet, nefiindu-i fricăde critici sau ridicol în timp ce inter-pretează o coregrafie contemporanăfoarte amuzantă, pe alocuri.

Prin videoclipul pentru „Delicate”,Taylor explică de ce și-a dorit să fie in-vizibilă pe parcursul anului trecut, săiasă din atenția publicului și a presei.

După unul dintre cele mai mari șimai discutate conflicte din show biz,cel dintre Swift și Kanye West (secon-dat de Kim Kardashian), reputația lui

Taylor a avut de suferit imens și, peparcursul melodiei, aceasta chiar se în-treabă de ce este plăcută, dacă, prin re-putația ei, oamenii au auzit numai lu-cruri negative despre ea.

Așadar, acesta este momentul încare Taylor a decis să iasă din luminareflectoarelor și să facă tot posibilul sădevină „invizibilă”. La începutul video-clipului, Taylor Swift este pe covorulroșu, arătând foarte nefericită și obosităsă mai zâmbească forțat. Primește unbilețel de la o persoană misterioasă, bi-lețel prin care reușește să se facă nevă-zută. În momentul în care realizeazăcă atenția nu mai este îndreptată spreea, Taylor își permite să se deschidăcomplet, dansând pătimaș în ploaie,fiind ea însăși în totalitate, poate pentruprima oară în mult timp. Videoclipulse termină cu momentul în care îl în-tâlnește pe cel de care este îndrăgostită(Joe Alwyn), într-un bar din New York.

Taylor reușește, din nou, să aducăîn discuție efectele negative ale faimeiși ale atenției presei, asupra vieții pri-vate a unei celebrități.

Disputa între Kanye West şi TaylorSwift a izbucnit în 2009. Kanye West şiTaylor Swift, protagoniştii unui mo-ment penibil pe scena galei Grammy2009 Despre cântăreaţa pop TaylorSwift, în vârstă de 26 de ani, şi rapperulKanye West, în vârstă de 39 de ani, nu

se poate spune că sunt cei mai buniprieteni, însă până acum au încercatsă păstreze aparenţele şi, pe cât posibil,să se evite.

Conflictul dintre cei doi a izbucnitla gala de decernare a premiilor Gram-my din 2009, când West i-a întreruptdiscursul artistei, care tocmai fuseserecompensată cu trofeul pentru Celmai bun video al anului („You BelongWith Me“), învingând-o atunci pe maicelebra Beyonce, o prietenă apropiatăa rapperului. Kanye West a urcat pescenă, i-a luat microfonul şi a declarat<„Yo, Taylor, chiar mă bucur pentru tineşi te voi lăsa să termini, dar Beyonce aavut unul dintre cele mai bune video-clipuri din istorie!“

Raperul a fost huiduit, iar vedetele,inclusiv Beyonce, au sărit în apărareatinerei Swift. Chiar şi preşedintele Sta-telor Unite, Barack Obama, l-a criticatpe artist. Ulterior, West a prezentat scu-ze publice şi chiar a sunat-o pe TaylorSwift pentru a-i cere personal iertare,recunoscând că gestul lui a fost de-adreptul penibil.

Taylor Swift şi-a luat revanşa

Un an mai târziu, în 2010, West şi-a retras scuzele, declarând că, în reali-tate, acel incident a ajutat-o pe Taylor

Swift să se promoveze – „a apărut pecopertele a o sută de reviste şi a vândutun milion de copii ale unui cântec îndoar o săptămână.“În 2015, TaylorSwift i-a înmânat un trofeu în cadrulgale VMA Awards, folosindu-se deocazie pentru a glumi pe seama inci-dentului< „Chiar mă bucur pentru toţiceilalţi câştigători şi vă voi lăsa să ter-minaţi, dar Kanye West a avut una din-tre cele mai bune cariere din istorie“,şi-a încheiat cântăreaţa momentul. Lasfârşit cei doi şi-au dat mâna şi chiarau zâmbit fotografilor, părând că au fă-cut pace.

Cea mai bine plătită cântăreaţăîn 2017

În ultimul an, Taylor Swift a câştigatpeste 170 de milioane de dolari,reuşind să le detroneze pe Adele şiBeyonce. Cea mai mare parte a câşti-gurilor a obţinut-o din turneul 1989World Tour, dar şi datorită contractelorde publicitate cu Diet Coke, Apple sauKeds.

Pe locul doi, la o distanţă remarca-bila, se afla Adele, cu 80,5 milioane dedolari, urmată de Madonna (76,5 mi-lioane de dolari). “Taylor le-a depăşitpe toate datorită succesului fenomenalpe care l-a avut cu 1989 World Tour. A

avut aproape de două ori mai multeconcerte decat Adele şi Rihanna, a um-plut stadioanele”, a explicat ZackO'Malley Greenburg, editor media alpublicaţiei Forbes.

Biografie

Pe numele său întreg, Taylor AlisonSwift s-a născut la 13 decembrie 1989în Wyomissing, Pennsylvania, SUA şieste o cântăreață și de muzică pop-co-untry. În 2006 a semnat un contractcu “Big Machine Records”, o casă dediscuri independentă, unde își face de-butul cu albumul “Taylor Swift” dincare a lansat, ca prim single, piesa „TimMcGraw”. Acest single a fost urmat dealte patru piese ce au ajutat la vânzareaalbumului în mai mult de 3,6 milioanede exemplare.

Al doilea album, „Fearless”, a fostlansat pe 11 noiembrie 2008 iar ca primsingle a fost ales “Love Story”. Albumula fost vândut în 1,5 milioane de exem-plare. Revista Forbes a clasat-o pe Tay-lor pe locul 69 în clasamentul celor cucele mai mari venituri din 2009, dupăce a câștigat $18 milioane. Taylor a ju-cat și în filmul original “Friends To-gether Forever-Star Wars Camp”, avândrolul personajului Belle.

Vera Pop

Taylor Swift, cea mai bun[ artist[ a anului la gala iHeartRadio Music Awards