PSIHOLOGIA COPILULUI Anul I , Seria 1 , I D

DEZVOLTAREA PSIHICA

- Dezvoltarea fiintei umane este o devenire complexa şi unitara in trei planuri complementare:

biologic = crestere şi perfectionare functionala

psihic

psiho-social = competente de integrare in societate : inteligenta sociala, capacitati de

comunicare, posibilitati de colaborare şi cooperare, de subordonari la norme si cerinte

sociale

- Definirea dezvoltarii psihice = formare in timp a proceselor, insusirilor si structurilor psihice,

schimbarea si reorganizarea lor la niveluri functionale cat mai inalte

- Particularitatile dezvoltarii psihice:

A – are, in ansamblu o directie calitativ ascendenta (H.Wallon) deci nu lineara,

simpla, previzibila, ci are un drum in spirala, implicand:

➢ inaintare

➢ reveniri la anumite comportamente dar de la un nivel superior pentru a le consolida si

integra

➢ stagnari aparente

➢ regresii temporare

➢ crize de dezvoltare generate de tensiuni psihice interne, care duc la inlaturarea

atitudinilor si comportamentelor care nu mai corespund si disponibilizarea pentru noi

dezvoltari

B – este individuala, personala, datorita:

➢ existentei genomului unic

➢ interactiunii variate a diversilor factori

➢ interventia unor evenimente de viata sau a unor factori complementari

1

- diferentele in dezvoltarea indivizilor diferiti se refera la: durata, intensitate, viteza,

continut, consum de energie

C – este sistemica: producerea unei schimbari nu ramane izolata ci influenteaza

dezvoltarea psihica de ansamblu

Exp. Aparitia reglajului voluntar si schimarile pe care

le produce in ansamblu

➢ schimbarea unei componente este influentata de locul ei in sistem

➢ fiecare schimbare trebuie vazuta nu ca o schimare “in sine”, ci ca avand un anumit rol

adaptativ

D – este studiala: intr-un interval de timp dat se produc, in mod corelat, schimbari

calitative si cantitative care-l deosebesc de altul

Dar se cere: - distingere calitativa

- continuitatea dezvoltarii

CONCEPTUL DE STADIU DE DEZVOLTARE

- Definitia studiului = delimitarea in timp a aparitiei si consolidarii unor particularitati si a unui

nivel de organizare a componentelor intelectuale, afective, volitive si a intregii personalitati

- Un studiu se caracterizeaza prin:

particularitati psihologice de studiu

profil psihologic al studiului

particularitati psihologice individuale

profil psihologic individual

- Intre stadii exista legatura genetica

- Legea succesiunii necesare a stadiilor de dezvoltare psihica (J. Piaget) = stadiile nu pot fi nici

omise nici inversate.

- In anumite conditii pot fi accelerate, adica:

daca sunt programe instructiv-educative exceptional elaborate

disponibilitatile remarcabile ale celor supradotati

2

a) ETAPA PRENATALAI . Interesul cercetatorilor pentru etapa prenatala:

– ideea dezvoltarii prenatale (Aristotel)

– sec. XVIII – XIX - biologia a relevat transformarile biologice

– sec. XX – 1960 – cresterea unui embrion in afara corpului uman; - ecografia

Concluziile ultimelor cercetari:

➢ ortogeneza incepe cu momentul unirii gametilor (P.

Osterrieth);

➢ ce se intampla inainte de nastere va influenta

dezvoltarea de dupa nastere;

➢ semnificatia fundamentala a etapei prenatale =

ORGANOGENEZA = formarea tuturor organelor si a

tuturor functiilor vitale

II . Subetapele organogenezei

– subetapa embrionara: formarea oului, a foitelor embrionare, a componentelor organice astfel

ca la 3 luni arata ca un pui de om

– subetapa fetala precoce: aparitia de noi componenete organice, repartizarea uniforma a

tesutului muscular si a tegumentelor, numeroase puncte de osificare. Daca nasterea s-ar

produce la sfarsitul acestei subetape, copilul ar supravietui

– subetapa fetala tardiva: consolidarea si perfectionarea functionala

III . Dezvoltarea sistemului nervos in etapa prenatala

– subetapa embrionara:

➢ oul - foitele embrionare

➢ in ectoderm se formeaza placa neurala (in primele 15 zile)

➢ tubul neural si afundarea lui in mezoderm

➢ formarea veziculei primare cu doua importante divizari:

prima divizare a doua divizare

– rombencefal - metencefal

- mielencefal

– mezencefal - mezencefal

– prozencefal - emisfere cerebrale

➢ ingrosarea maduvei in zonele: cervicala, toracica, lombara

➢ formarea dendritelor si axonilor si producerea enzimelor mediatoare

3

– subetapa fetala precoce:

➢ mielinizari la nivelul maduvei

➢ mielinizari ale unor principali nervi cranieni: oculomotor, facial si trigemen

➢ 6 straturi ale scoartei in unele zone

➢ la 5 luni schitarea santurilor cerebrale

➢ legaturi intre zonele cerebrale

– subetapa fetala tardiva:

➢ generalizarea structurii in 6 straturi

➢ dezvoltarea mai intensa a analizatorilor

➢ mielinizari – tractele – spino-cerebelos

- bulbo-tahonic

- mezencefal

- ganglioni bazali

- cerebel

IV . Dezvoltarea functiilor organice fundamentale

➢ 2 luni : agitatie motorie difuza

➢ 2 ½ luni : batai ale cordului

➢ 3 luni : miscari respiratorii

➢ 4 luni : miscari la nivelul tractului digestiv

➢ 5 luni : miscari generale percepute de mama

➢ 6 luni: tipete fetale

V . Manifestari psihice inainte de nastere

– 1938 : M. Minkowski formuleaza ipoteza manifestarilor psihice inainte de nastere

– Incepand din 1960 cercetatorii releva functionalitatea analizatorilor:

➢ auditiv: copilul receptioneaza bataile inimii mamei (demonstrat cu hranirea la

sanul stang)

➢ gustativ: diferentierea solutiilor dulci si amare injectate mamei

➢ reactionarea motrica specifica la atingeri si presiuni

➢ vizual: fascicul luminos proiectat pe abdomenul mamei

Concluzii importante pentru mame:

– sa se gandeasca mereu la copil

– sa comunice cu copilul

– sa si-l doreasca si sa-l iubeasca

4

VI . Conditiile dezvoltarii normale in etapa prenatala

– pregatirea mamei cu 6 luni inainte

– ereditate buna

– sanatate mentala si fizica

– apetit sexual si interactiuni optime

– dorinta aparitiei unui copil

– alimentatie corespunzatoare: proteine, produse lactate, legume si fructe proaspete

– control medical periodic

– regim zilnic de viata echilibrat

– ocrotirea viitoarei mame

– convingerea mamei ca aparitia copilului nu va fi o piedica

VII . Factorii nocivi care pot actiona in perioada prenatala:

– tare ereditare

– stare de boala si ebrietate in timpul conceptiei

– alimentatie insuficienta de teama de a nu se ingrasa => incetinirea cresterii somatice si a

sistemului nervos

– alimente conservate si vechi => incetarea cresterii sistemului nervos; tulburarea activitatii

bioelectrice; intarziere intelectuala

– suprasolicitare profesionala => incetinirea dezvoltarii, moartea fatului

– infectii virale (variola, gripa virotica) afecteaza creierul, inima si analizatorii principali

– radiatii => mutatii genetice

– medicamente insuficient testate => malformatii

– alcool => incetinirea cresterii sistemului nervos

– climat familial incordat

– carenta sau exces de vitamine

– droguri => dependenta chiar a copilului, nedezvoltare, moarte

VIII . Nasteri exceptionale

– Nasterea prin cezariana

– Nasterea gemenilor: - greutate mai mica la nastere

- dezvoltare normala – in copilarie vor totul la fel

- in preadolescenta incep sa doreasca diferentierea

– Prematurii- cam 10 % din nasteri

- nascuti la 7 luni

5

– greutate sub 2500 gr

– cap mare, fontanele mari, gat subtire, torace ingust

– dificultati functionale si sunt trecuti in incubator pana se rezolva

– hraniti des si cu cantitati mici

– dezvoltare mai lenta intre 6 – 8 luni: - nu tin capul drept la 2 luni

- nu apuca obiecte la 4 luni

- nu stau in sezut la 6 luni

– recuperari intre 8-9 luni

- recuperari mai mari intre 13 – 18 luni dar raman in urma la miscari

complexe si la limbaj

- toate sunt recuperate dupa 3 ani

- dezvoltare normala

– Dismaturii:

- nascuti la termen

– greutate sub 2500 gr

– lungi si slabi, piele albicioasa

– reactii neurologice normale

– atentie la cresterea in greutate

– dezvoltare psihica normala

– Postmaturii:

- nascuti cu intarzieri de cel mult 7-10 zile

– suspecti de handicap pana la 12 luni

– Nascuti cu dizabilitati fizice sau neuropsihice:

- greu de acceptat situatia de catre parinti

– greu de ingrijit

– necesare: - institutii specializate

- specialisti

XI . Caracterizarea generala a noului nascut (0 – 28 zile):

– greutate medie: 3500 gr baieti

3300 gr fete

– inaltime medie: 50 cm baieti

49 cm fete

– pozitie embrionara

– capul: ¼ din lungimea totala; cu fontanele (importante: cea posterioara si cea anterioara)

6

– circumferinta - craniana: 34 cm

- toracica: 32 cm

– membre scurte

– piele rosiatica

– creierul: - are numarul de neuroni corespunzatori

- excitabilitate dar si epuizare rapida => doarme 4/5 din timp

- reflexe neconditionate + reflexe conditionate la 10 – 12 zile

– miscari haotice si pozitie embrionara

– functionarea tuturor analizatorilor dar cu particularitati

– planul afectiv: reactivitate afectiva primara

– fara distingerea Eului de mediu

7

b) DEZVOLTAREA FIZICA SI PSIHICA A SUGARULUI

I. Dominantele in profilul de dezvoltare al stadiului sugarului

1. Adaptarea biologica la un nou mediu si perfectionarea functiilor organice

2. Intrarea in functie a tuturor analizatorilor si dezvoltarea sensibilitatii

3. Debutul si dezvoltarea perceptiilor

4. Evolutia motricitatii

5. Inceputul dezvoltarii mecanismelor verbale

6. Dezvoltarea inteligentei motrice sau senzoriomotorii

II. Regimul de viata si cresterea fizica a sugarului

- Regim de viata: - baia si schimbarea

- hranirea

- somnul

- iesirea la plimbare

- jocul elementar

- Dezvoltarea biologica: - cresterea in inaltime: de la 50 cm la 74-75 cm

- cresterea in greutate: de la 3500 gr la 9500 gr

- osificari: - cutia craniana

- coloana vertebrala

- oasele lungi ale membrelor

- aparitia primilor dinti la 6-7 luni

- sistemul muscular: in primele 2 luni hipotonie neuromotorie

- dezvoltarea sistemului nervos:

- creste corpul neuronal si prelungirile nervoase si se

ajunge la 980 gr

- formarea reflexelor conditionate in primele 12 -15 zile si

stabilizate la 20-25 zile

- cresterea vitezei de formare si stabilitatea legaturilor

dintre neuroni si diversificarea functiilor lor

III.Dezvoltarea sensibilitatii

A. Analizatori care functioneaza bine imediat dupa nastere:

- olfactiv

- gustativ

- termic

8

- de durere

B. Analizatori care isi perfectioneaza treptat functionarea

VAZUL: - in primele saptamani

- cristalin mare dar refractie mica

- axele oculare nu converg totdeauna

- nervul nu este mielinizat

- pupile inegale

Efecte: - nu distinge decat pete de lumina si intuneric

- nu distinge culorile

- dupa prima luna perfectionare continua

AUZUL: - in primele saptamani

- transmitere a 50% a sunetelor si receptarea lor mai ales pe cale osoasa

TACTUL: - in primele saptamani

- arii senzoriale reduse

- dupa prima luna asocierea cu chinestezia si perfectionare continua

IV. Debutul perceptiei si dezvoltarea ei

- Cand apare: - intre luna a doua si a treia

- Premisele: - maturizare cerebrala

- dezvoltarea modalitatilor senzoriale

- coordonarea senzoriala in contextul satisfacerii trebuintelor primare

- Mecanismul aparitiei si functionarii ei

- coordonarea campurilor senzoriale – spatiul senzorial al mainii si gurii

- spatiul senzorial al mainii si vazului _______________________________

= nucleul functional al perceptiei umane

- vazul capata functie integratoare

- dezvoltarea perceptiei la sfarsitul studiului

- perceptarea mamei

- perceptarea obiectelor apropiate

- 7-8 luni mecanismele constante de marime pentru distante de 2 m si a celei de

forma in pozitii privilegiate

- impunerea unor insusiri cum ar fi culoarea, preferinta pentru culori vii, luminoase

- 9-10 luni: percepe obiecte mici si face diferentieri fine

- nu se recunoaste pe sine in oglinda, dar recunoaste adultul care il tine in brate

9

V. Evolutia motricitatii

- Importanta acestei evolutii: P. Osterrieth spune ca este ”aspectul cel mai obiectiv al evolutiei in

primul an de viata”

- Premisele: - schimbari structurale si functionale ale sistemului osteo-muscular

- perfectionarea activitatii cerebrale

- perfectionarea sensibilitatii chinestezice

- Directii de progres:

1. de la miscarile haotice la cele orientate si adaptate

2. intrarea treptata in functie a zonelor motrice

3. organizarea miscarilor complexe:

- miscarile de apucare

- miscarile de apucare si reflexul neconditionat al apucarii fara opozabilitatea

degetului mare (suspendarea de un deget)

- deschiderea si inchiderea alternativa a mainii oriunde ar fi atinsa = exercitiu

reflex

- in jurul varstei de 4 luni apucarea cu opozabilitatea degetului mare =

apucarea de tip uman

- apucare conditionata

- apucare neconditionata

- pregatirea mersului

- 2 luni: tine capul drept

- 5 luni: sta in sezut pe timp scurt

- 6 luni: sta asezat

- 7 luni: schimba locul – tarare

- mers in “patru labe”

- 8 luni: ridicare cu sprijin

- 9 luni: sta in picioare fara sprijin

- 10 luni: pasi cu sprijin

- 11-12 luni: pasi fara sprijin

Semnificatia achizitiilor motrice: - modificarea perceperii lucrurilor

- aparitia autonomiei

Atentie! Fetele merg mai repede, la 10 luni, si la fel si unii baieti.

VI. Amplificarea si diversificarea manifestarilor afective

- Manifestari afective initiale:

- provocate de activizarea trebuintelor

10

- 100% negative si pozitive la 3 luni

- modalitati innascute de exprimare

- Dezvoltarea legaturilor cu ambientul si manifestarea emotiilor

- zambetul (mai intai ca imitatie apoi ca emotie)

- rasul, dupa 5 luni, generat de : hrana, baie, venirea mamei, joc

- simpatie la 5 luni

- complexul reactivarii la vederea mamei: - suras,

- agitatie

- strigate

- figura luminoasa

- reactie de triumf cand ii reuseste ceva (P. Junet)

- alte emotii: suparare, tristete, frica, gelozie, furie

- expresivitatea emotionala: - inascuta

- dobandita

- nuantata (nuantarea plansului)

- Dezvoltarea atasamentului fata de mama

- esenta atasamentului = relatia afectiva speciala care se constata fata de persoana care

il ingrijeste si este implicata afectiv

- generata de relatia de durata cu acea persoana

- atinge varful la 8 luni

- este o baza afectiva foarte importanta pentru dezvoltarea psihica generala (copiii

institutionalizati nu pot dezvolta atasament si au probleme in evolutia afectiva si

sociala de mai tarziu)

VII. Dezvoltarea initiala a mecanismelor de comunicare verbala

- Etapele ce se parcurg:

- 2 luni: gangurit

- 3-4 luni: lalatiune

- dupa 5 luni: autoascultare

- dupa 7-8 luni: imitarea sunetelor emise de adult

- dupa 10-12 luni primele cuvinte:

- forma simple din punct de vedere fonetic

- legate de trebuintele primare

- polisemice

Atentie!

- Fetele vorbesc mai repede

11

- Cei ce vorbesc la 9 luni este posibil sa fie supradotati

- Construirea acestor mecanisme are foarte mare importanta pentru

dezvoltarea psihica generala

VIII. Dezvoltarea inteligentei practice sau senzorio-motorii

- Semnificatia acestui plan al dezvoltarii

- conduita inteligenta este un mod nou de a relationa cu mediul

- consta in combinarea datelor experientei anterioare pentru adaptarea eficienta la

situatii noi si variate

- depaseste reflexele neconditionate, stereotipurile comportamentale, dependentele

- structurile inteligentei se construiesc, la inceputul vietii pe fundamente reflex

neconditionate

- J. Piget a descoperit 5 stadii de dezvoltare a inteligentei practice desfasurate la sugar:

a. - al reflexului neconditionat care asigura o prima adaptare (declansandu-se

automat) in vederea satisfacerii trebuintelor primare

b. - reactia circulara primara la 1 ½ – 2 luni constand in declansarea de catre mai

multi stimuli a reflexelor

c. - reactiile circulare secundare la 4 ½ luni bazate pe coordonarea intre vaz si apucare

- esenta adaptativa: copilul actioneaza el insusi asupra

obiectelor care-l atrag dar nu pe baza legaturilor reale dintre

acestea si miscarile lui (scutura landoul ca sa se miste jucariile

atarnate in fata ochilor lui)

d. - coordonarea reactiilor circulare secundare la 7-8 luni sau 10 luni acum apare

inteligenta senzorio-motorie

- esenta adaptativa: aplica pe rand toate actiunile pe care le

stapaneste, pana ajunge la cea care are efect adaptativ (ex. adultul

flutura o batista care-l deranjeaza si copilul va reusi sa prinda

mana adultului si sa o opreasca)

- dar: inteligenta limitata pentru ca nu combina actiunile, ci

le aplica pe rand

e. - reactiile circulare tertiare

- esenta adaptativa: - combina datele experientei anterioare

- invata mijloace noi

- cauta activ noul

12

c) ANTEPRESCOLARUL SAU PRIMA COPILARIE

I. Dominantele in profilul de dezvoltare

1. Cucerirea autonomiei de deplasare: “fiinta tropaitoare”

2. Inceputul insusirii reale a limbajului: “fiinta trancanitoare”

3. Aparitia reprezentarilor

4. Trecerea de la inteligenta practica la gandire

5. Aparitia constiintei de sine

II. Regimul de viata si cresterea fizica intre 1 si 3 ani

- Hranirea: - produse indicate: lactate, carne usoara, legume si fructe proaspete

- relativa autonomie: bea din pahar, manevreaza lingura

- Odihna: - somn noaptea: 10 – 12 ore

- somn ziua: 1 ½ – 2 ore

- Activitate: - 90% joc

- explorarea spatiului inconjurator

-

- Cresterea fizica:

- inaltime la 3 ani: 94 – 95 cm

- greutate la 3 ani: 14 kg

- cresc membrele

- se schimba usor relatia cap, trunchi, membre

- 2 ani: 20 dinti

- Controlul evacuarilor:

- varsta olitei: la 1 an si 6 – 7 luni

- varsta robinetului: in jur de 2 – 2,6 ani

- Dezvoltarea sistemului nervos central

- perfectionarea zonelor – motoare

- verbo-neutoare

- adancirea scizurilor si santurilor

- greutate pana la 3 ani: 1100 gr

III. Dezvoltarea perceptiilor

- consolidarea mecanismelor formate anterior si formarea schemelor perceptive pentru obiecte

familiare => rapiditate si eficienta

13

- manipularea obiectelor imbogateste perceptiile

- progrese ale perceptiilor vizuale:

- sunt mai clare pentru obiectele din spatiul apropiat

- constanta de marime este pe spatiul de 10 m

- se impune cate o insusire dominanta; mai ales culoarea

- preferinta pentru desenele simple, clare, expresive

- progrese ale perceptiilor auditive

- percepe mesajele verbale ale adultilor

- nu regleaza bine propria pronuntie

- sensibilitate la muzica, mai ales ritm si incearca sa danseze dupa ritm

- incearca sa cante

- auz fizic bun: diferentiaza sunete sau zgomote naturale si le raporteaza la sursa

IV. Particularitatile reprezentarilor

- la 1,6 – 1,8 ani: maturizare functionala cerebrala care asigura pastrarea informatiilor perceptive si

prelucrarea lor – reprezentarile sunt o forma de prelucrare

- particularitatile reprezentarilor:

- puternic dependente de perceptie

- legate de obiecte singulare si deci slaba generalizare

- prelucrarea redusa a informatiilor perceptive

V. Caracterizarea generala a memoriei anteprescolarului

- continut concret

- involuntara ca mecanism

- dezvoltarea treptata a memoriei verbale:

- denumiri ale obiectelor si ale actiunilor curente

- numele mic al sau si al parintilor

- scurte poezii

- scurte povestiri

- timp de pastrare, in crestere de la cateva saptamani la 5-7 luni

- amnezie infantila – expresie a particularitatilor neurofunctionale

VI. Specificul atentiei anteprescolarilor

- total involuntara

- superficiala

14

- instabila, fluctuanta (ajunge rar la 15 min), adica in 10 min de joc pot fi 3-4 intreruperi

- stimulata de ceea ce este in ambianta

- usor de distras

- incepe sa fie provocata si mentinuta, prin comenzi verbale, de catre adult

VII. Dezvoltarea limbajului la anteprescolar

- la inceputul stadiului pronunta 3-5 cuvinte – holofraze

- pana la 1,6 – 1,8 ani - invata f. putine cuvinte

- intelege ce-i spune adultul

- de la 1,6 – 1,8 ani debuteaza functia semiotica si incepe insusirea limbajului adica :

- vocabular pasiv: 1100 cuvinte = competenta lingvistica

- vocabular activ: 300 – 400 cuvinte = performanta lingvistica

- cuvintele sunt semnificatii care – ajuta la cresterea vitezei de comunicare

- aparitia gandirii

- contribuie la desfasurarea celorlalte procese psihice

- insusirea structurilor verbale de comunicare parcurgand urmatoarele faze:

- limbaj telegrafic

- imitare absenta (Ex. “Mai vrei portocala” pentru “Mai vrea portocala”)

- inceputul adaptarii modelului de sine cu cel care comunica (Ex “E eu

acela” in loc de “Sunt eu acela”)

- structuri verbale simple dar corecte

- pronuntie deficitara = “limbaj mic”

- substituire de sunete

- omitere de sunete

- inversare de silabe

- unificarea a doua cuvinte

Consecinte Strainii nu inteleg ce vorbeste anteprescolarul si parintii “traduc”

Atentionari speciale: - parintii sa nu vorbeasca in “limbaj mic”

- parintii sa vorbeasca rar, clar, corect

VIII. Particularitatile gandirii anteprescolarului

- datorita reprezentarilor si cuvintelor, actiunile practice, caracteristice inteligentei senzorio-

motorii se desfasoara in minte

- actiunile mentale se coordoneaza unele cu altele dupa schema de desfasurare a celor practice

sau sub impulsul trebuintelor

15

- apar preconceptele caracterizate prin:

- au semnificatie concreta si slaba generalizare

- legate de cuvant

- cuprind amestecate insusiri semnificative cu cele nesemnificative si pot duce la erori

- preconceptele sunt puse in legatura unele cu altele si apar primele rationamente:

- transductive: de la particular la particular

- prin analogii imperfecte

- coordonarea preconceptelor sub influentatrebuintelor Eului duce la urmatoarele caracteristici

specifice unei gandiri precauzale:

- egocentrism: “vantul bate ca sa-i faca lui racoare”

- animism: bate scaunul ca sa-l doara si pe el, ca l-a lovit

- ivogism: crede in efectele unei legaturi care nu exista in realitate (da din picioare

ca sa fie supa buna)

Atentie! Toate aceste particularitati sunt caracteristice gandirii simbolice si preconceptuale a

anteprescolarului

IX. Evolutia afectivitatii la anteprescolar

- Importanta dezvoltarii afective din acest stadiu:

- influenteaza dinamica celorlalte procese psihice

- evolutia ei depinde de progresele celorlalte procese

- Particularitatile specifice anteprescolarilor:

- sunt situative, adica legate de: - imprejurari concrete

- trebuinte

- din punct de vedere dinamic sunt: - instabile

- capricioase

- superficiale

- au puternice componente organice in mecanismele de exprimare (Ex. Cand

plang puternic au: voma si dureri abdominale)

– sunt in continua pozitivare

– sunt mai bogate si mai variate fiind provocate de numerosi factori:

Ex. bucuria provocata de – jucarii

- dulciuri

- jocul cu adultii

- carti cu poze

- desene animate

16

– frica provocata de – zgomote puternice

- fulgere si vijelie

- sunete ascutite

– comportament emotional expresiv imbogatit

Ex. furia: - priviri incetosate

- expresii verbale caracteristice

- implicarea memoriei afective

Ex. anxietate morala si cand a facut ceva rau vrea sa nu fie legat

de sine si spune “s-a spart” sau “pisica a spart”

- atasament intens fata de mama cu varf la 2 ani + atasamente fata de alte

persoane si jucarii

- reactii afective fata de personaje si situatii din povestiri si teatrul pentru copii

- nevoia crescuta de dragoste

X. Progresele motricitatii

- Dezvoltarea mersului

- 1 – 1,6 ani – alternare – mers biped

- mers in patru labe

- 1,6 – 3 ani – mers progresiv si fuga => genunchi rupti

- placerea de a merge fara tinta => “fiinta tropaitoare”

- urcarea si coborarea scarilor: intai cu ambele picioare pe o treapta, apoi alternativ

- Chinestezia manuala

- perfectionarea apucarii obiectelor mici catre 1,3 ani :

- tine cana cu ambele maini si bea

- tine biberon, lingura

- deschide usi, sertare, cutii => “fiinta scotocitoare”

- face mici constructii din cuburi

- insusire de miscari mai complexe catre 2 ani:

- manevreaza butoane si telecomanda

- manevreaza creionul

- arunca mingea

- toarna dintr-un vas in altul

- deseneaza

- catre 3 ani mananca fara sa se murdareasca

17

- Progresul jocului care are urmatoarele caracteristici:

- 90% din timp

- foarte simplu, de manipulare

- desfasurat obligatoriu cu obiecte si jucarii

- de scurta durata

- unul langa altul si nu unul impreuna cu altul

XI. Aparitia constiintei de sine

- Premisele aparitiei constiintei de sine

- aparitia gandirii simbolice si preconceptuale

- constituirea memoriei verbale

- insusirea limbajului

- experienta directa cu obiectele si ceilalti oameni

- Aparitia constiintei de sine produce urmatoarele schimbari in relatiile cu ambianta:

- percepe mai clar obiectele, le denumeste si le diferentiaza

- aplica miscari obiectelor si le descopera functionalitatea

- nu mai reactioneaza global si nediferentiat la ambianta

- Fazele dezvoltarii constiintei de sine

- separarea, la sfarsitul primului an de viata, a actiunii de obiect (aplica aceeasi

actiune la mai multe obiecte)

- separarea miscarilor si actiunilor de propria fiinta si folosirea numelui propriu ca

agent al acestora

- folosirea pronumelui “Eu” prin care generalizeaza si desprinde propria fiinta de

ceilalti

- recunoasterea in oglinda:

- Ch. Darwin spune ca se petrece la 1,6 ani

- A. Gessel spune ca se petrece la 2 ani

- R. Zozzo spune ca se petrece la 3 ani

XII. Criza afectiva de la 2 ½ – 3 ani “este creuzetul dezvoltarii eului”

- Cauzele declansarii: - ciocnirea intre tendinta catre autonomie (nesustinuta de dezvoltarea unor

capacitati) si interdictiile parintilor

- Manifestarea crizei: - dominarea reactiilor afective: plange, urla, se agita, se tranteste pe jos,

devine agresiv fata de adult

18

- reactii verbale caracteristice: “Eu, eu !”; “Nu, nu !”

- Efectul asupra adultului: - crede ca este efectul nepriceperii lui ca educator

- se enerveaza si aplica unele corectii

- Ce se recomanda: - in timpul manifestarii crizei: - sa nu-i dea atentie, ca se va potoli singur

- sa-i distraga atentia

- pentru a preveni aparitia crizei:- sa nu-i intrerupa jocul cerandu-i ceva

- sa-i dea ragaz sa se adapteze la cerinta

- Semnificatia crizei: - este manifestarea relevanta a eului

- duce la dobandirea experientei de subordonare la regula

- inceputul dezvoltarii personalitatiice va fi in stadiul urmator (H. Wollon)

19