psihologia-personalitatii.docx

8/17/2019 Psihologia-personalitatii.docx

1/20

1

Perspective clasice in psihologia personalitatii

Concepte in psihologia personalitatii:

Individ: ansamblul insusirilor biologice innascute care-i asigura adaptarea la mediul

natural.

Individualitate: procesul prin care individul suporta procese de diferentiere, capatand

o nota de originalitate.

Persoana: reprezinta termenul correspondent in plan social al individului. Persoana

este individul uman amplasat intr-un cadru relational. Persoana cuprinde ansamblul de

insusiri psihice care reflecta adaptarea specifica a fiecarui individ la mediul sau social.

Personalitate: termenul se refera la modul unic de structurare si organizare a

caracteristicilor psihologice ale persoanei. Personalitatea reprezinta sistemul integrat de

caracteristici psihologice valorizate intr-o maniera unica. Omul ca personalitate detine un

profil axiologic distinct.

Perspective de definire a personalitatii:

Gordon Allport considera ca personalitatea reprezinta organizarea dinamica in

interiorul individului a acelor sisteme psihofizice care-i determina gandirea si

comportamentele caracteristici!.

"in perspective psihometrica personalitatea a fost conceputa ca ansamblu de trasaturi

dispozitionale care diferentiaza indivizii intre ei. #a$mond %attel considera ca personalitatea

poate fi redusa la &' factori-sursa. (lterior, personalitatea a fost restransa la ) superfactori:

deschidere, constiinciozitate, extraversie, agreabilitate, nevrotism, fiecare avand ' fatete. %u

toate astea, explicarea si predictia personalitatii bazata pe factorii-trasatura, nu a adus

rezultate satisfacatoare. Psihometricienii au considerat ca doar factorii interni pot prezice ce

va face persoana, variabilele situationale fiind considerate surse de eroare. *ulti autori au

aderat la ideea ca personalitatea este mai mult decat o simpla insusire de trasaturi. Prin

urmare, s-a constientizat faptul ca o definitie solida a personalitatii ar trebui sa integreze

concomitant nu doar aspectul descriptiv, ci sic el explicativ-predictiv, nu doar aspectul

manifest al personalitatii +psiho-comportamentul, trasaturile, ci sic el latent +biochimia si

procesarile caracteristice.

*ai tarziu, ca urmare a primelor rezultate aduse in paradigm interactionista, Pervin a

propus o definire a personalitatii care sa satisfaca cerintele sugerate mai sus. Personalitatea a

fost definite ca organizarea complexa a cognitiilor, afectelor si comportamentelor care

confera directie si pattern +coerenta vietii personale. Personalitatea reflacta atat natura

+genele cat si dobanditul +experienta.

"intr-o perspectiva biologica, se considera ca doar variatia A" si variatia

comportamentala sunt indicatori cauzali intrucat comportamentul nu poate modifica secventa

de nucleotide din A". Astfel, personalitatea este un sistem de nivel individual, organizat

ierarhic ce integreaza aspectele legice dupa care functioneaza si interactioneaza toate aceste

subsisteme component, intr-un anumit mediu.

"in perspectiva abordarii social-cognitive, personalitatea reflecta patternul unic al

individului de coping si transformare a mediului, in special social. xpresia vie a sistemului


2/20

2

este o amprenta de personalitate. Amprenta de personalitate se refera la un pattern de variatie

comportamentala care dispune de stabilitate.

In prezent, concluziile cu valoare de principiu in psihologia personalitatii sunt:

/ub aspect de compozitie, personalitatea subsumeaza patternuri cognitive, afective si

comportamentale, definitorii pentru individ, impreuna cu patternurile biochimice si

bioelectrice care le sustin. Personalitatea este un sistem complex, configurat prin organizarea

dinamica a acestor patternuri de-a lungul existentei intr-un anumit mediu.

Niveluri de organizare si cercetare a personalitatii:

- ivelul biologic: abordeaza mecanismele genetice, epigenetice, biochimice si

electrobiochimice care, prin interactiunea simultana determina aparitia si mentinerea

patternurilor comportamentale individuale.

- ivelul trasaturilor-dispozitionale: cauta identificarea tipurilor de calitati psihologice

si dispozitii comortamentale stabile, ce diferentiaza indivizii. %eretatori domeniuluianalizeaza stabilitatea caracterisiticilor individuale de-a lungul timpului.

- ivelul psihodinamic: explica dinamica personalitatii in termini de pulsiuni,

conflicte si defense, toate acestea fiind de multe ori neconstientizate de catre persoana.

- ivelul fenomenologic: modeleaza maniera strict subiectiva prin care persoanele se

raporteaza la lumea incon0uratoare si analizeaza constructele cu care opereaza indivizii atunci

cand actioneaza intr-un mod sau altul.

- ivelul comportamental: modeleaza felul in care patternurile comportamentale sunt

invatate de individ sub influenta conditiilor1situatiilor-stimul externe.

- ivelul social-cognitiv: se ocupude modul in care oamenii invata si achizitioneaza

comportamente definitorii prin expunerea la modele sociale. "e asemenea explica diferentele

in comportamentele sociale pe baza credintelor, expectantelor, motivatiei si emotiei. Accentul

a fost pus pe intelegerea modului in care procesele cognitiv-afective se afla in interactiune

dinamica cu conditiile mediului.

Abordarea psihanalitica

Introducere

%a teorie a personalitatii, psihanaliza are in vedere rolul: proceselor intrapsihice,

pulsiunilor inconstiente, dezvoltarea din copilaria timpurie. %a studiu al personalitatii,

psihanaliza investigheaza gandurile, visele, greselile persoanei cu scopul de a descoperi

semnificatia acestora pentru individ.

Teoria psihanalitatica a personalitatii

"oua idei ma0ore au influentat viziunea psihanalitatica, si anume: fiintele umane sunt

rezultatul natural al evolutiei, prin urmare nu difera fundamental de celelalte animale

+"ar2in si fortele incosntiente, irationale si primitive 0oaca un rol central in motivatia

oamenilor +Arthur /chopenhauer si 3. ietzche.

Asumptiile teoriei psihanalitice a personalitatii sunt:


3/20

3

a 4oate comportamentele sunt cauzate de anumite forte din interiorul persoanei. Prin

urmare, toate comportamentele individului au o semnificatie, nu sunt produse la intamplare.

b /ursa motivatiei umane se afla in energia psihica. Oamenii au o anumita cantitate

de energie psihica, ce este utilizata pentru toate functiile psihologice.

c Personalitatea individului este structurata pe mai multe paliere. Initial, 3reud

considera ca personalitatea opereaza la trei niveluri psihice: inconstient, preconstient si

constient. *ai tarziu, a elaborate un nou model al structurii personalitatii, care ar fi organizata

in trei instante de baza: sinele, supraeul si eul.

d Instinctele biologice, natural se afla intr-un conflict inevitabil cu restrictiile

realitatii +ul si cu regulile societatii +/upraeul. Acest conflict determina actiunile specific

ale individului si dinamica personalitatii.

e Incosntientul si sinele 0oaca un rol primordial in dezvoltarea si functionarea

personalitatii.

f "ezvoltarea din timpul copilariei timpurii are un rol determinant in structura si

dezvoltarea personalitatii adulte. "ezvoltarea personalitatii se realizeaza prin parcurgerea a

cinci stadii distincte.

Dezvoltarea personalitatii

In diferite etape de dezvoltare o anumita parte a corpului +gura, anus, zona genitala

este sensibila in mod particular la stimularea erotica. Acestea sunt numite zone erogene. Intr-

un stadiu dat, cea mai mare parte din a libidoului +energia psihica a pulsiunilor sexual este

investita in comportamente ce implica zona erogena principala. Pentru a progresa la stadiul

urmator, libidoul trebuie eliberat in zona erogena principala si reinvestit in zona erogena

caracteristica noului stadiu. Abilitatea de a transfera libidoului depinde de cat de bine a

rezolvat individul conflictul de dezvoltare asociat fiecarui stadiu. 3ixatia care are loc in

copilarie, va influenta personalitatea adultului. "aca fixatia este de intenstiate mica, atunci

vor fi vizibile in comportament doar urme ale vechilor modalitati de a obtine placere. Potrivit

lui 3reud, tipurile caraceriale isi au originea in stadiului psihosexual la care s-a produs fixatia

libidoului.

Stadiile de dezvoltare psihosexuala:

& /tadiul oral: in timpul primului an de viata, gura reprezinta cea mai importanta

sursa de placere. Intarcarea reprezinta conflictul crucial. %u cat este mai dificil pentru copil sa

paraseasca sanul mamei, cu atat mai puternica este fixatia in acest stadiu. 5arl Abraham aoferit urmatoarea descriere a tipului oral: preocupare fata de problema cat dau 6 cat

primesc!, ambivalenta neobisnuita, deschidere spre experiente noi, impacientat, avid de

lucruri, mancatul in exces, fumatul in exces si vorbitul excesiv.

7 /tadiul anal: %onform lui 3reud, placerea este obtinuta la inceput prin eliminarea

fecalelor 6 stadiul anal sadic. *ai tariu, placerea va proven din retinerea fecalelor 6 stadiul

anal erotic. In stadiul anal, conflictul apare intre placerea copilului +obtinuta prin reducerea

tensiunilor si expectatiile sociale legate de dezvoltarea mecanismelor de auto-control. 4ipul

anal expulziv se caracterizeaza prin urmatoarele: este neingri0it, nechibzuit, dezorganizat,

nepasator, risipitor, extravagant, nepunctual, insolent, agresiv. 4ipul anal retentive este curat,

ordonat, organizat, atent, econom, chibzuit, precis, prompt, retinut, pasiv-agresiv.


4/20

4

8 /tadiul falic: in 0urul varstei de 9 6 ) ani libidoul este orientat spre zona genital. a

aceasta varsta, copiliul isi examnieaza organele genital. %onflictul din timpul stadiului falic

este cel mai crucial si implica dorinta inconstienta de a pune stapanire erotica pe parintele de

sex opus si in acelasi timp de a elimina parintele de acelasi sex. 3reud a numit acest conflict,

complexul lui Oedip.

9 Perioada de lantenta: "upa rezolvarea complexului lui Oedip1lectrei, copiii intra

intr-un nou stadiu. Aceasta perioada reprezinta orientarea libidoului catre aspect cum ar fi

dezvoltarea scolara si cognitive, prietenia cu alti copii de aceeasi varsta etc.

) /tadiul genital: stadiul incepe la pubertate cand tanarul incepe maturizarea sexual.

/tadiul dureaza toata perioada varstei adulte iar libidoul este orientat spre zona genital si spre

placer heterosexuala.

Mecanismele de aparare ale Ego-ului

#eprezinta procese incosntiente proprii ului care impiedica exprimarea directa a

impulsurilor inacceptabile. Acesteea sunt: reprimarea +excluderea active si totala a gandurilor amenintatoare din campul constiintei. ste mecanismul fundamental de aparare a eului;

negarea gandurilor si experientelor dureroase; regresia +intoarcerea intr-o perioada anterioara

de dezvoltare; proiectia +atribuirea impulsurilor sau dorintelor inacceptabile unei alte

persoane; deplasarea +redirectionarea unui impuls dinspre un obiect inacceptabil sau

amenintator catre un obiect mai putin amenintator; rationalizarea +gasirea unei motivatii

rezonabile pentru un gand sau comportament inacceptabil, reducand astfel anxietatea create;

sublimarea +se transforma impulsurile inacceptabile in comportamente sociale complet

acceptabile sau chiar admirate: religia, stiinta si arta sunt forme considerate de 3reud a fi

forme de sublimare.

Masurarea personalitatii din perspectiva psihanalitica

*a0oritatea procedurilor psihanalitice de masurare a personalitatii sunt indirect,

intrucat ele au fost proiectate pentru a evalua procesele incosntiente ce nu pot fi observate

direct: hipnoza, tehnica asocierii libere, interpretarea viselor si tehnicile proiective.

3reud considera ca nevrozele sunt rezultatul refularii unor traume emotionale in

incosntient.

Abordarea psihanalitatica post-freudiana

/pre deosebire de 3reud, neopsihanalistii au atras atentia asupra diversitatii

motivatiilor umane si asupra proceselor mentale si emotionale cu rol in dezvoltarea personalitatii dupa incheierea copilariei timpurii

Potrivit lui


5/20

5

ric>son: acesta a vazut personalitatea ca pe o constructie in timp,

avand o desfasurare stadiala. Prin cele = stadii de dezvoltare propuse, el a atras atentia asupra

problemelor de adaptare sociala cu care se confrunta individul in fiecare stadiu al existenti

sale. /olutia gasita de individ la aceste problem determina gradul de dezvoltare si adecvare a

personalitatii adultului. In cadul fiecarui stadiu, autorul a descries interventia unei cirize

psihosociale care apare ca urmare a eforturilor depuse de individ in rezolvarea problemelor

cu care se confrunta. ri>son a vazut dezvoltarea personalitatii ca pe un proces desfasurat pe

tot parcursul vietii, in care rolul esential este 0ucat de identitatea ului.

Abordarea psihometrica

Modelul classic dispositional modelul trasaturilor dispozitionale!

Personalitatea, ca sistem hipercomplex, dinamic, deschis, de tip probabilist, pentru a

putea fi masurata, este necesara descompunerea in unitati elementare.

"onceptia lui #ordon Allport

Allport este primul psiholog care a propus o descriere a personalitatii in termini de

trasaturi, incercand sa clarifice modul de organizare structural-dinamic al acesteia. xista =asertiuni cu privire la trasaturi:


6/20

6

- trasaturile au mai mult decat o existenta nominala;

-trasaturile sunt mai generalizate decat obisnuintele comportamentale;

-trasaturile sunt dinamice si determinative pentru comportament;

-trasaturile pot fi determinate in mod empiric;

-trasaturile dispun de o independent doar relativa in raport cu alte trastaturi;

-trasaturile nu sunt sinonime cu 0udecata morala sau sociala;

-trasaturile pot fi vazaute din perspective personalitatii sau din perspective distributiei

lor la nivelul populatiei;

-actele comportamentale care sunt incosistente cu o trasatura nu pot fi considerate

automat dovezi ale existentei unei anumite trasaturi.

Allport considera ca trasaturile sunt unitatile de baza ale personalitati, reprezintaexpresia modului de organizare psihologica a experientelor personale accumulate. 4rasatura

este un sistem neuropsihic generalizat si focalizat +specific individului cu capacitatea de a

prelucra si interpreta o multitudine de stimuli si de a initia comportamente adaptative. Astfel,

trasaturile dispun de doua caracteristici importante: generalitatea si permanenta.

Particularitati ale trasaturilor: trasaturile sunt diferentiate de procesele mentale

+memorie, gandire si de structurile mentale +interese, sentimente, atitudini; trasaturile difera

de teoria factorilor si de orice alt sistem de categorizare a persoanelor; trasaturile nu pot fi

observate direct, fara inferenta, stabilitatea si consistent comportamentului ele nu pot fi

explicate; orice actiune este determinata de un numar infinit de factori, nu doar de trasaturi;

trasaturile nu sunt mereu active +ele pot fi si latente; trasaturile nu sunt todal independenteunele fata de altele; gradul de organizare a structurilor de trasaturi difera de la o persoana la

alta.

Organizarea trasaturilor: Allport considera ca cei mai multi oameni au anumite

dispozitii care modeleaza cea mai mare parte a comportamentele lor. Acestea ar fi dispozitiile

generalizate ale persoanei, intitulate trasaturi cardinale. /ubordonate acestor trasaturi cardinal

sunt trasaturile centrale. le reprezinta dispozitii cu un grad mai redus de generalitate. a un

grad si mai redus de generaitate se afla dispozitiile secundare. Acestea iau frecvent forma

unor atitudini personale. Allport sublinia ca pentru fiecare persoana exista un mod unic de

structurare a acestor tipuri de trasaturi, ceea ce ne permite sa intelegem unicitatea si

identitatea ficaruia. Allport a sustinut rolul deteminativ, predispozant +in cadrul conduitei altrasaturilor de personalitate.

"onceptia lui $a%mond "attell : si pentru acesta, trasaturile reprezinta unitatea de baza

in studiul consistentei personalitatii. %attel a ilustrat necesitatea utilizarii procedurilor

factoriale in identificarea trasaturilor de personalitate. Acesta a introdus analiza factoriala in

psihologia personalitatii demonstrand cum pot fi extrasi factorii-trasatura si cum pot fi

eliminate elementele redundant din descrierea personalitatii. In baza analizelor factoriale

realizate de %attel, personalitatea a fost redusa la &' factori primari +&' P3. Analiza

factoriala este importanta pentru %attel deoarece se pot reliefa trasaturile-sursa, adica

adevaratele influente structurale ale personalitatii. Astfel, autorul considera ca scopul

fundamental in cercetarea personalitatii trebuie sa devina identificarea factorilor-sursa, el propunand o formula a personalitatii in &' factori. %apacitatea mental generala si experienta


7/20

7

achizitionata prin educatie pot fi doua exemple de trasaturi-sursa. "upa %attel, trasaturile-

sursa sunt pure si idenpendente, iar trasaturile de suprafata, de cele mai multe ori, reprezinta

consecinta interactiuniilor trasaturilor-sursa.

"onceptia lui &ans E%senc' : acesta a avut o viziune asemanatoare cu cea a lui %attel.

4otusi, $senc> a limitat la trei +extraversiune, nevrotism, psihotism numarul factorilor extrasi prin analiza factoriala, considerand ca cercetarea personalitatii trebuie realizata mai

degraba intr-o maniera ipotetico-deductiva si nu intr-una exclusive explorativa. Altfel spus,

structurile descriptive ale personalitatii, identificate factorial, trebuie sa fie confirmate si din

punct de vedere practic pentru a putea avea pretentia unei abordari stiintifce.

$senc> a adus in discutie diferentierea dintre conceptul de trasatura sic el de tip.

Anterior, s-a considerat ca teoria tipurilor si teoria trasaturilor se afla in opozitie: conform

teoriei tipurilor, un individ ar fi exclusive introvertit sau extravertit, pe cand conform teoriei

trasaturilor +care apeleaza la distributia normala cei mai multi indivizi ar fi caracterizati de

ambiversiune.

$senc> distingea 9 niveluri ierarhice la care se produce organizarea si integrarea

succesiva a elementelor personalitatii in factori +nivel raspuns specific, nivel raspuns

habitual, nivel trasatura, nivel tipologie. Primul nivel +raspunsuri specific se refera la

reactiile accidentale, in situatii accidentale. ivelul secundar +raspunsuri habituale se refera

la reactii care s-au specializat si au capatat consistent in raport cu anumite contexte. Al treilea

nivel +trasaturilor exprima momentul in care raspunsurile habituale se organizeaza in

trasaturi. a al patrulea nivel, prin intercorelarea trasaturilor se organizeaza tipurile.

Modelele big five:

3ata de vechile modele factoriale, acestea au schimbat doar aspectul numeric al

solutiei, axandu-se pe existent a ) suprafactori +factori sursa: nevrotism, extraversie,deschidere, agreabilitate si constiinciozitate, fiecare fcompus din ' fatete. *etodologia

propusa de %attel a ramas nealterata in cercetarile de tip ?ig 3ive. In cadrul acestor modele,

demersurile explicative si predictive aplicate personalitatii se bazeaza exclusiv pe invocarea

factorilor-trasatura. %onform acestor modele, superfactorii personalitatii ar fi neafectati de

variatiile factorilor situationali +ignorati deliberat prin proceslor de agregare a datelor, motiv

pentru care se asuma ca ar ramane consistenti de-a lungul timpului si contextelor sociale.

%aracteristici definitorii ale modelului clasic dispozitional: sustine valoarea cauzala a

trasaturilor de personalitate; modelul sustine o stabilitate in timp si o consistent trans-

situationala a trasaturilor; postuleaza ideea ca tipul de organizare a personalitatilor poate fi

inferat pe baza relatiilor de asociere stransa a mai multor comportamente; nu manifesta preocupari empirice explicite legate de aparitia si dezvoltarea patternurilor comportamentale

care diferentiaza indivizii intre ei.

%riciti formulate cu privire la modelul trasaturilor: principala critica a modelului

dispositional se leaga de ignorarea variabilelor externe, situationale. /ocul cel mai puternic a

fost dat de probarea faptului ca superfactorii extrasi nu controleaza decat o parte foarte mica

din variatia comportamentului individual. %riticile care au afectat cel mai puternic modelul

dispozitional au fost cele privind incapacitatea acestuia de a furniza dovezi empirice solide

pentru consistent trans-situationala a comportamentului.

Modelul interactionist:


8/20

8

ndler considera ca cercetarile care s-au focalizat exclusive pe trasaturi sau exclusive

pe variabile situationale in determinarea comportamentului au fost eronate. Interactionismul

este centrat pe relatia dintre persoana +trasaturi si situatie ar fi o solutie mai adecvata.

/tudiind procesele de grup, e2in a aratat ca determinarea comportamentului este

situata la intersectia fortelor interne si externe, considerand ca acest lucru poate fi exprimatsub forma: C = f (P * S . Altfel spus, comportamentul este un produs al interactiunii

dinamice dintre persoana si situatia in care se afla. Pentru interactionisti, masurarea

personalitatii nu poate fi redusa la persoana +P sau la situatie +/ ci trebuie focalizata pe

interactiunea celor doua variabile ca unitate minimal de analiza +P@/.

xista doua viziuni teoretico-metodologice in modelul interactionis:

a Interactionismul mecanic: ia in considerare doar aciunea unilateral a variabilelor

reprezentate de persoana si situatie +considerate independente asupra comportamentului

+considerat aici ca variabila dependent.

b Interactionismul dinamic: este preocupat de interactiunea reciproca dintreevenimentele situationale si comportament, in sensul ca atat evenimentele afecteaza

comportamentul persoanei, cat si persoana este un agent active ce poate influenta

evenimentele externe. Asumptiile interactionismului dinamic sunt: comportamentul manifest

este o functie a unor interactiuni multidirectionale; individul este un agent active in acest

proces interactive; in cadrul interactiunii factorii cognitivi si motivationali sunt determinatii

comportamentali esentiali; semnificatia psihologica a situatiei pentru individ este cel mai

important factor determinant.

Modelul conditional dispozitional M"D!

*odelul propune renuntarea la conceptual de trasatura de personalitate. %onstructuldispozitional este unitatea de analiza a personalitatii. *%" opereaza cu constructe

dispozitionale respective cu propozitii conditionale de tipul, daca..atunci!. care specifica

contextual necesar pentru aparitia unui comportament. %onstructele definitorii pentru o

persoana apar ca seturi de probabilitati conditionale, comportamental-contextuale!. Altfel

spus, in cadrul constructului este determinata probabilitatea cu care un anumit comportament

va urma intr-un contexst activat. "e exemplu, agresivitatea este o implicatie conditional, care

arata cum se va comporta o persoana intr-o anumita conditie +set de conditii. Astfel, daca

cineva este frustrat, atunci ar putea reactiona in mod agresiv; insa acest lucru se manifesta

doar cand conditiile situationale ale agresivitatii +triggerii sunt prezente sau activiate +de ex:

frustrare, incitare.

In contrast cu modelul dispozitional, la nivelul caruia trasaturile sunt conceptualizate

fara a exista un control al activarii conditiilor specific, *%" pune sub control strict

conditiile-stimul activatoare.

Abordarea fenomenologica

Aceasta abordare pleaca de la ideea de baza ca realitatea fenomenelor rezida exclusiv

in modul subiectiv in care acestea sunt percepute!. 3enomenologia ca perspectiva de analiza

psihologica, readuce in atentie o idee filosofica mai veche, conform careia orice experienta va

di dependenta de interpretarea subiectiva. In psihologie se subliniaza faptul ca perceptia ca

mecanism de prelucrare a informatiilor este un act interpretative. "in perspectiva

fenomenologica, orice obiect exista doar in masura in care persoana crede in existent sa. "in

perspective fenomenologica, cunoasterea si analiza experientei personale reprezinta un act ce


9/20

9

nu poate fi realizat decat subiectiv de catre respectiva persoana, intrucat doar aceasta are

acces deplin la analiza psihologica a propriilor stari.

Particularitati ale teoriei fenomenologice: teoria considera ca oamenii sunt finite

natural active si astfel, elimina necesitatea invocarii motivatiei ca factor explicativ al

comportamentului. Potrivit teoriei, oamenii nu sunt obiecte inerte care trebuie puse in miscare prin actiunea unor forte motivationale externe, ci reactioneaza prin zestrea lor biologica la

evenimentele stimul. #ogers afirma faptul ca comportamentul este directionat de tendinta

unica a oamenilor de autoactualizare. 4eoria fenomenologica este holistica, aceasta explica si

concepe comportamente specifice in termenii intregi personalitati.

4eoria fenomenolofica implica si crediteaza o metodologie idiografica in studiul

personalitatii. Individualitatea este aspectul central in perpectiva fenomenologica. 5ell$ arata

faptul ca fiecare conduita este determinata de felul in care oamenii percep lumea, dar

viziunile asupra lumii sunt unice pentru fiecare persoana. 4otodata, aceasta teorie presupune

ca oamenii se comporta rational, fiind atenti la procesarile lor psihologice.

Teoria constructelor personale elaborate de #eorge (ell%:

4eoria constructelor personale incearca sa determine felul in care persoana vede si

aliniaza evenimentele pe propriile sale coordonate. %onstructele reprezinta moduri

subiectivizate de reprezentare interna a evenimentelor sau obiectelor externe; de aceea

constructele sunt strict personale. %onstructele +ca structure cognitive sunt utilizate pentru a

construe semnificatia evenimentelor sau situatiilor traite de persoana. 3iecare conduita a unei

persoane este determinata de constructul activat, adica de sablonul unic1personal dupa care

acesta percepe evenimentele si mediul. Persoana va testa ipoteza din construct, comportandu-

se asa cum dicteaza constructul.

Asumptiile teoriei constructelor personale: indivizii incearca mereu sa prezica si sacontroleze evenimentele; oamenii percep lumea prin intermediul unor sabloane transparent!,

adica prin constructele personale; constructele au o natura bipolar +sanatos-bolnav; stabil-

schimbator; constructele sunt unice +chiar daca oamenii folosesc aceasi eticheta lingvistica

pentru denumirea unui construct, semnificatia este diferita de o persoana la alta; constructele

sunt utilizate pentru a da semnificatie evenimentelor; oamenii retin si cultiva acele constructe

care i-au a0utat sa prezica corect un anumit eveniment.

Permeabilitatea este o proprietate a constructelor prin care acestea pot fi utilizate

pentru a construi o multitudine de evenimente.

Teoria auto-actualizarii al lui "arl $ogers:

Aceasta se fundamenteaza pe doua asumptii ma0ore: comportamentul este

deteminat1ghidat de tendinta unica a fiecarei persoane spre auto-actualizare; toti oamenii au

nevoie de consideratie +evaluare pozitiva.

4endinta de auto-actualizare: dupa #ogers, aceasta este innascuta, este o tendinta

inerenta a organismului de a-si dezvolta toate capacitatile. 4endinta de auto-actualizare

ghideaza omul spre dobandirea autonomiei, auto-suficienta, extinderea experientei si

dezvoltarea personala. 4endinta de autoactualizare cuprinde doua aspecte: aspectul biologic

+totalitatea comportamentelor care asigura supravietuirea biologica, homeostazia si aspectul

psihologic +autonomie, auto-suficienta si dezvoltare personala.


10/20

10

/elf-ul +ul: conceptual de self reprezinta perceptia totala si consistenta pe care omul

o are despre sine. ul trebuie sa ramana consistent pentru ca functionarea personalitatii sa fie

normal. #ogers diferentiaza intre ul real +modul in care se percepe persoana si ul ideal

+asa cum ar vrea persoana sa fie.

*asurarea self-ului se face prin tehnica -sort: individului i se prezinta o serie deafirmatii +ex: sunt lenes ce urmeaza a fi evaluate comparative si sortate in cateva categorii de

la caracteristic la necaracteristic.

evoia de consideratie pozitiva: este a doua asumptie ma0ora a teoriei lui #ogers. Pe

masura ce persoana devine autonoma, sentimentul valorii se intensifica devenind o auto-

consideratie pozitiva. Auto-consideratia pozitiva este un sentiment care initial provine din

evaluarea pozitiva oferita de ceilalti. #ogers considera ca aceasta nevoie este probabil

invatata si este unul dintre determinantii cei mai puternici ai comportamentelor, sentimentelor

si cognitiilor. (neori, consideratia pozitiva este oferita independent de orice valorizare

aplicata asupra comportamentelor persoanei. Aceasta forma de consideratie pozitiva este

neconditionata. Prototipul consideratiei pozitive neconditionate este dragostea parinteasca.Pentru auto-actualizare, consideratia pozitiva neconditionata este cea mai importanta

deoarece individul se bazeaza pe sine si nu pe ceilalti in ceea ce priveste consolidarea

sentimentului valorii si stimei de sine.

%onditii de valorizare: valorile aplicate asupra unor comportamente de catre individ

se numesc conditii de valorizare. Acestea apar atunci cand consideratia pozitiva venita din

partea unor persoane semnificative pentru individ este oferita conditional. Aceste conditii

sunt inevitabile intrucat nu orice comportament poate primi consideratie pozitiva

neconditionata.

Piedicii in calea auto-actualizarii: functionarea optima a personalitatii presupune ca

ul este guvernat exclusive de procesul de valorizare organismic. %onflictul apare inevitabil

atunci cand self-conceptul si experientele sunt incongruente.

Procesele defensive: distorsiunea perceptive este mecanismul prin care persoana

modifica perceptia unei experiente amenintatoare astfel incat aceasta sa devina compatibila

cu self-conceptul.

4erapia centrata pe client: psihoterapia, conform lui #ogers, trebuie sa raspunda

problemelor unice ale unui individ, sentimentelor, perceptiilor si scopurilor sale. 4erapia

centrata pe client abordeaza persoana prin propriul cadru de referinta. Procesul therapeutic

presupune 8 conditii necesare: congruenta; intelegerea empatica si consideratia pozitiva

neconditionata +acceptare neconditionata.

Abordarea comportamentala a personalitatii

In contrast cu alte perspective de abordare a personalitatii, aceasta abordare este

preocupata de comportamentul in sine, real. Adeptii abordarii comportamentale utilizeaza

observatia si nu semen ale unei clase generalizate de comportamente +trasaturi. (nitatea de

analiza este comportamentul persoanei.

Personalitatea este suma comportamentelor, respective organizarea comportamentala

a unui individ. %omportamentele pot fi: deschise, manifeste +direct observabile, manifestate

intr-o forma motorie; latent +nu pot fi observate direct, sunt subiacente. Achizitia unui

comportament se face prin experienta si invatare.


11/20

11

"upa &B)C apare abordarea invatarii sociale care se concentreaza pe modul in care

sunt invatate comportamentele sociale ca elemente specific umane. "upa &BDC apare

abordarea cognitiv-comportamentala care incearca sa determine rolul evenimentelor externe

asupra manifestarii comportamentelor.

Abordarile comportamentale difera cu provire la modul in care este inteleasa siexplicate invatarea. In conditionarea clasica invatarea comportamentului se realizeaza prin

asocierea dintre stimuli si raspunsuri. In conditionarea operanta comportamentul este invatat

prin consecinta actiunilor +intarire sau pedeapsa. In invatarea observationala comportamentul

este invatat prin observarea comportamentelor altora +modele sociale si prin observarea

consecintelor pozitive sau negative pe care acestia le suporta.

%onditionarea clasica: reflexul salivar al animalului este innascut, insa Pavlov a

observant ca poate fi provocat si altfel. xperimentul lui Pavlov a propus 8 faze. In prima

faza Pavlov a administrat cainelui hrana +stimul neconditionat / inregistrand raspunsul

salivar +raspuns neconditionat # care se produce natural. In a doua faza, concomitant cu

prezentarea hranei +/ a fost aprinsa o lumina +stimul neutru /tr. Aceasta asociere a fostrepetata de mai multe ori. In faza a treia Pavlov a descoperit ca doar aprinderea luminii

+/tr1/% produce reflexul salivar al cainelui, fara ca hrana +/ sa fie prezenta. In acest

context, lumina si-a schimbat valoarea din stimul neutru +/tr in stimul conditionat +/%, iar

raspunsul salivar a fost conditionat +#%.

I. 3aza pre-conditionala: / +hrana # +salivatie

II. 3aza conditionala: /tr +lumina # +salivatie

/ +hrana

III. 3aza post-conditionala: /% +lumina

#% +salivatie

Astfel, lumina preia valoarea de / datorita asocierilor repetate.

%onditionarea clasica a emotiilor:


12/20

12

este modificat de consecintele care-i urmeaza; daca consecinta este o intarire pozitiva, atunci

probabilitatea de a fi repetat creste.

Invatarea comportamentala bazata pe consecintele produse este denumita conditionare

operanta. /chema conditionarii operante se bazeaza pe propozitii conditionale de tipul daca

+comportament....atunci +consecinte1intarire!.

/>inner a dorit sa gaseasca un mod de analiza a personaliatii in intregime obiectiv,

care sa nu necesite invocarea unor factori subiacenti +motive sau trasaturi. (nitatea de

analiza a devenit astfel comportamentul si conditiile-stimul +intaririle care il controleaza.

Abordarea comportamentala lanseaza asumptia protrivit careia pentru a putea explica,

forma sau remodela un comportament, este necesara identificarea conditiilor sau situatiilor

stimul care controleaza comportamentul. "aca intaririle sunt aplicate in orice conditie sau

situatie in care apare comportamentul atunci se poate a0unge la generalizare.

Graficul de intarire: se refera la secventa sau patternul dupa care intaririle sunt

alocate, atunci cand persoana realizeaza raspunsul comportamental care face obiectul deinters al cercetatorului.

Abordarea social-cognitiva a personalitatii

Adeptii au plecat de la doua constatari: comportamentele definitorii ale oamenilor

apar prin simpla observare si imitare a comportamentelor pe care altii le performeaza; modul

subiectiv de reprezentare cognitive a stimulului pot controla atat comportamentul persoanei

cat si stimulul.

Teoria invatarii sociale propusa de $otter:


13/20

13

observationala poate conduce la achizitia de comportamente fie prin expunerea reala la un

model, fie prin expunerea simbolica. Invatarea observationala presupune 8 stadii: expunerea

observatorului la influentele modelului social +real sau simbolic; achizitia modelului;

acceptanta, adica gradul de disponibilitate al observatorului de a imita comportamentul

modelului.

Teoria social-cognitiva bazata oe variabile persoana: o teorie care identifica ) tipuri

ma0ore de variabile-persoana pe care se cladeste personalitatea. 3aptul ca variabilele sunt

denumite de tip persoana! subliniaza caracterul lor strict personal. In masurarea lor se

recomanda o abordare idiografica, centrata pe persoana.

- ncodarile1reprezentarile: modul unic in care o persoana isi reprezinta, evalueaza si

interepreteaza experientele traite.

- xpectantele: actiunile oamenilor sunt dependente de consecintele pe care le

expecteaza. xista atat expectante specific cat si generalizate +formate in urma generalizarii

expectantelor specific. ocul controlului este o expectant generalizata, la fel si autoeficienta.

- motiile: raspunsul afectiv al persoanei la situatiile-stimul. motiile sunt alte

variabile-persoana care diferentiaza indivizii. %ognitiile care activeaza emotii personale

puternice +hot cognitions sunt cele despre sine si viitorul personal.

- /copurile si valorile: ghideaza proiectele pe termen lung pe care persoana le cauta

precum si reactia fata de acestea.

- %ompetentele de autoreglare: prin scopurile liber impuse si prin intaririle

autogenerate oamenii isi autoregleaza comportamentul. Autoevaluarea este dependent de

modul de encodare si de valoarea rezultatului obtinut in raport cu expectantele fixate.

Autoreglarea se refera si la selectarea libera a situatiilor la care persoana se va expune.

Cercetari actuale in psihologia personalitatii

Abordarea biologica a personalitatii

ivelul biologic alcatuit din gene, proteine, structuri corticale si subcorticale,

neurotransmitatori si neuromodulatori reprezinta infrastructura personalitatii. Acest nivel

fundamenteaza aparitia patternurilor comportamentale general-umane, dar si a celor specific-

individuale.

"aca un individ poate fi prezis sub aspectul evolutiei sale comportamentale +ca

variabila dependenta, inseamna ca anumiti factori +variabile independente intretin relatii

non-aleatoare cu comportamentul respectiv. %u toate acestea, de putine ori comportamentul

poate fi explicat doar prin actiunea directa si singulara a genelor. xista un sir lung de

medieri de la gene la expresia finala a unui comportament stabil si definitoriu pentru un

individ dat. Astfel, mediul fizic, social si psihologic, poate intervene in sensul blocarii sau

facilitarii expresiei genetice.

Intelegerea si explicarea modului de functionare a personalitatii, desi departe de

solutii ultime, este tot mai sustinuta de rezultatele de genetica comportamentala si biochimie.

Genetica comportamentala pleaca de la asumptia ca variatia de A" se reflecta in variatiacomportamentului, indiferent de marimea efectului, de aceea scopul acesteia este de a


14/20

14

identifica genele ce intretin anumite comportamente dar si mecanismele multiple care conduc

la comportamentul final.

#enomul uman:

A"-ul este compus din 9 baze nucleotidice: A-adenina; 4-timina; %-citozina; G-

guanina. Aceasta structura perimite autoreplicarea diviziunii celulare, cat si procesul de

sinteza a aminoacizilor esentiali pentru compunerea proteinelor care asigura structura si

functionarea corpului uman. A"-ul contine intreaga informatie necesara pentru encodarea

celor 7C de aminoacizi esentiali ai corpului uman.

/inteza proteica: procesul presupune transcriptarea informatiei din A" in A#m

+A# mesager si translatarea A#t +A# transfer in proteinele specifice.

)euromul: creier si neurotransmitatori:

3aptul ca diferentele interindividuale de ordin temperamental au un substrat biologic a

fost intuit inca din antichitate de Gallenus si Hipocrate care separau 9 tipologii umane.

eurotransmitatorii sunt substante chimice localizate in regiunile specific neuronilor.

Acestia sunt eliberati in conditii specific de stimulare si actioneaza asupra unui set specific de

receptori. eurotransmitatorii induc schimbari scurte in potentialul membranar, avand astfel

rol in schimbarea neuronala.

4ipuri de neurotransmitatori:

a "opamina +"A: 0oaca un rol modulator asupra comportamentului. In cortextul

prefrontal "A este esentiala pentru memoria de lucru, aceasta fiind necesara pentru ghidarea

actiunilor in conformitate cu scopurile sau planurile comportamentale, pentru focusarea

atentiei pe obiectele din mediu, relevante pentru scop si pentru prote0area comportamentuluide atingere a scopului impotriva altor tendinte comportamentale. (n deficit in memoria de

lucru apare atunci cand secretia "A este sub sau supra normala +asa cum se intampla in cazul

antagonistilor si agonistilor "A.

Activarea "A in cortextul prefrontal este critica pentru recompense naturala +hrana,

sex, cat si pentru cea indusa de droguri +cocaine, amfetamina, alcool.

/istemul dopaminergic a fost legat de comportamentul de abordare si de senzitivitatea

fata de recompense, comportamentale de explorare si predispozitia de a manifesta emotii

pozitive precum veselia, dorinta etc.

#eactivitatea sistemului dopaminergic a fost legata si de manifestarea agresivitatii si

sexualitatii, motiv pentru care unii autori au considerat ca neurotransmitatorul controleaza

variatiile comportamentale ale psihotismului +in special in socializarea scazuta si cele

speficice schizofreniei. /-a descoperit ca un sistem dopaminergic suprareactiv +receptori prea

senzitivi, prea multi receptori, prea mult "A eliberat sau prea putin este legat de multe cazuri

de schizofrenie. In boala Par>inson se produce distrugerea unui subset de neuroni "A.

b orepinefrina1noradrenalina +: activeaza zone in sistemul nervos central si

periferic. %and organismul se confrunta cu modifacari bruste +zgomote si neuronii tinta

sunt activati fiziologic. "esi continutul de al creierului este foarte mic, aceasta 0oaca un

rol important in arousalul cortical si dispozitia afectiva. /caderea determina un arousalscazut si depresia, in timp ce cresterea determina excitatie si activare1 agitatie


15/20

15

psihomotorie. In stresul acut si in excitatie este eliberata de excitatiile nervoase ale

sistemului nervos periferic.

c pinefrina1adrenalina +PI: este strans legata de sub aspectul structurii si

functionarii in sistemul nervos perifric. In stari de stress acut sau in stari de frica, PI este

eliberata din glanda adrenala in sange. PI este mai degraba un neurohormon ce controleazafunctiile neuroendocrine si presiunea sangvina.

d /erotonina +)H4 este un neourotransmitator cu o structura similara cu cea a

catecolaminelor intrucat contine un grup aminic +H7. xista peste &7 subtipuri de

serotonina. In sistemul nervos central aceasta moduleaza procese psihologice precum

dispozitia emotionala, agresivitatea, senzitivitatea la durere, activitatea sexuala, somnul,

tulburari mentale. *edicamentele antidepresivele si cocaine influenteaza direct activitatea

serotoninei prin faptul ca impiedica metabolizarea si inhiba recuperarea acesteia. /erotonina

0oaca un rol vital in procesul de invatare intarind sinapsele dintre neuroni. ivelurile scazute

a serotoninei coreleaza cu o sociabilitate scazuta.

e *onoaminooxidaza +*AO: este o enzima care catabolizeaza puternic dopamine si

mai putin norepinefrina si serotonina. iveluri inalte de *AO au fost corelate cu somnul si

pasivitatea generala. *AO de tip ? coreleaza semnificativ negative cu cautarea de senzatii.

f Acetilcolina +A%H: in sistemul nervos periferic are proprietati excitatorii iar in

sistemul nervos central poate avea rol de excitator sau inhibator asupra neuronilor. Prin A%H

produce diferentieri importante de ordin cognitive. "iferentele interindividuale in capacitatea

de memorare sunt un fel de exemplu. /tudiile effectuate pe persoane suferind de Alzheimer

+pierderea progresiva si masiva a memoriei, au identificat distrucerea progresiva a neuronilor

A%H, fapt ce explica aceasta deteriorare cognitiva severa. *edicamentele care blocheaza

A%H in creier +anticolinergice afecteaza negative memoria, in schimb medicamentele care

activeaza neuronii A%H produc un efect invers.

&ormonii si temperamentul:

4estosteronul este un hormon care la barbatii tineri relationeaza puternic cu cautarea

de senzatii, dezinhibitiile pulsionale, extraversiunea, dominant sociala si experientele sexual.

a femei, acesta este asociat cu responsivitatea si frecventa actelor sexual. 4estosteronul

0oaca si o functie adaptativa, coreland pozitiv cu asertivitatea si sociabilitatea.

%ortizonul este un hormon secretat in exces in stresul fiziologic1psihologic prelungit.

Acesta are functia de eliberare a glocogenului din depozitele hepatice. ivelul sau apare insa

si ca un indicator al tulburarilor dispozitionale, depresive, anxioase, fara a fi o cauza directa aacestora. %ortizonul crescut este un efect al altor factori cum ar fi reducerea nivelului de

noradrenalina in creier. O valoare extrem de scazuta de cortizol este asociata cu tulburarea

borderline sau cea antisociala a personalitatii. olori extrem de ridicate conduc la supra

control, la tulburari depresive sau obsesiv-compulsive.

!iologia temperamentului

4emperamentul a fost definit ca latura dinamico-energetica, reactiva si reglatorie a

personalitatii. "in perspective energetica temperamentul reflecta diferentele interindividuale

fundamentale in cantitatea de energie disponibila la nivelul celulei nervoase. #eactivitatea se

refera la excitabilitate, arousal sau responsivitatea sistemelor fiziologice si comportamentale

ale organismului, concretizate in raspunsuri motorii si emotionale.


16/20

16

Dimensiuni temperamentale: temperamentul ca latura dinamico-energetica a

personalitatii este dimensiunea cea mai ancorata in planul biochimic. %ei mai multi autori

sustin ca acesta este innascut, diferentierile interindividuale de ordin temperamental fiind

vizibile inca de la nastere si relative invariante de-a lungul vietii. xtraversia, nevrotismul,

psihotismul si agresivitatea reprezinta aspectele temperatamentale care incep sa fie tot mai

clar elucidate, inclusive sub aspectul biochimiei lor.

Extraversia:

ste o caracteristica diferentiala de prim rang a personalitatii. a nivelul expresiei

psihocomportamentale aceasta circumsrie aspect precum sociabilitatea, voiosia, activismul,

dominanta, caldura, emotiile pozitive si intolerant la solitudine1izolare.

$senc> a elaborate prima teorie a excitatiei +arousal care incerca sa lege aspectul

temperamental al personalitatii de o functie nespecifica a creierlui. Arousul cortical se refera

la o stare de alerta a organismulu. Oamenii cu un nivel ridicat al arousului +OA-level of

arousal vor experimenta stimuli mult mai intens decat cei cu un nivel scazut. $senc> a

demonstrate ipoteza diferentei de arousal cortical +deci a unui substrat neurofiziologic in

cazul introversiei si extraversiei.

Asimetria cerebrala si reactivitatea emtionala: oamenii difera sub aspectul gradului de

activare a celor doua emisfere corticale. Asimetria pozitiva este atunci cand emisfera stanga

predomina fata de cea dreapta ca amplitudine iar asimetria negativa este atunci cand emisfera

dreapta predomina fata de stanga sub aspectul amplitudinii.

?iochimia extraversiei: sistemele dopaminergice mai active coreleaza pozitiv

semnificativ cu extraversia, cu receptivitatea mai mare fata de recompense.

)evrotismul:

$nsenc> asuma ca exista o continuitate intre nevrotism si anxietate, aspect valabil si

astazi pentru multi autori. %ontinutul nevrotismului este dat de prezenta cronica a emotiilor

negative +depresie, vinovatie, ostilitate si un nivel scazut al stimei de sine. xista cercetari

care au confirmat ca anxietatea coreleaza cel mai puternic cu factorul nevrotism, urmata de

depresie. Ostilitatea a corelat insa foarte slab cu nevrotismul.

evrotismul se refera la tendinta de a fi anxios vs calm. "incolo de o serie de aspecte

ce tin de mediu care pot induce anxietate, oamenii difera stabil in tendinta de a reactiona

anxios. a aceeasi situatie doua persoane vor avea niveluri diferite de anxietate. /e considera

ca persoanele cu un nivel ridicat al nevrotismului percep mai multe situatii ca fiind

amenintatoare si stresante in comparative cu persoanele la care nevrotismul este scazut.

$senc> considera ca anxietatea este activate de structure ale sistemului limbic si

conexiunile cu alte arii incluzandu-le si pe cele ale sistemului vegetative. "imensiunea

nevrotismului ar reflecta usurinta cu care raspunsurile anxioase vegetative sunt activate.

?iochimia nevrotismului: la nivel biochimic, norepinefrina este principalul

neurotransmitator implicat in raspunsurile anxioase.

*sihotismul+impulsivitatea:

ra considerat initial a fi factorul general de vulnerabilitate la dezvoltarea unor psihoze. Astazi, psihotismul include aspecte comportamentale heteroclite precum:


17/20

17

impulsivitatea, cautarea de senzatii si chiar tendinte agresive, constituindu-se ca o tendinta

comportamentala opusa socializarii si responsabilitatii sociale.

uc>erman considera ca persoanele care cauta senzatii au un profil distinct pe

urmatoarele fatete:

-comportament de abordare a riscului precum: experiente sexual variate, utilizarea

unor droguri ilegale, sporturi riscante si asumare de risc.

-preferinte intelectuale pentru complexitate, toleranta fata de ambiguitate, imagerie

bogata, creativitate.

-nonconformism, persoana liberal.

%autarea de senzatii a fost explicate si prin diferentele la nivel OA. Indivizii cu OA

scazut vor catua sa iti pastreze nivelul scazut de stimulare provenita din mediu. %autatorii de

senzatii ar avea mai degraba un OA crescut. In forme extreme, cautatorii de senzatii pot sa

manifeste impulsivitate, comportamente antisociale, psihopatie.

a nivel biochimic dezechilibrele in metabolismul serotoninei ar constitui unul din

factorii care explica agresivitatea. (n nivel scazut al metabolismului serotoninei este

caracteristic persoanelor violente si criminalilor

,n model psihobiologic al personalitatii: ucherman afirma ca personalitatea apare

din interactiunea diferentelor de functionare cerebrala, influentate genetic, si intaririle sociale.

Auto-regla temperamental: temeramentul este masura diferentelor individuale in

reactivitate si autoreglare. Aceste diferente se asuma ca au o baza constitutional, dar pentru

autoreglare se asuma interventia factorilor de mediu.

#eactivitatea este operationalizata ca fiind excitabilitatea, arousal sistemelor

fiziologice si comportamentale ale organismului. #eactivitatea temperamentului se

operationalizeaza prin ) parametri: latent raspunsurilor, timpului de reactive; timpul necesar

pentru amplificarea raspunsului; intensitatea maxima posibila a raspunsului; intensitatea

globala a raspunsului; timpul de revenire la excitabilitatea maxima la cea de baza.

Autoreglarea temperamentala este operationalizata prin: control emotional; apropierea vs

evitarea stimulilor; inhibitia comportamentala.

Consistenta si coerenta personalitatii

%onsistenta este un parametru determinat prin metode statice care exprima masura incare una si aceeasi trasatura1dispozitie1caracteristica a personalitatii isi pastreaza valoarea

masurata la doua sau mai multe ocazii de testare sau in doua sau mai multe context

situationale. aloarea consistentei este exprimata frecvent in forma unui coefficient de

corelatie sau de determinare.

%onsistenta absoluta: aceasta acceptiune a fost propusa de sustinatorii modelului

dispozitional, care considerau ca trasaturile sunt pre-dispozitii cauzale ale comportamentului.

%onform acceptiunii de consistent absoluta, o persoana extravertita ar fi la fel de extravertita

in orice situatie sau context de evaluare.

/pecificitatea comportamentala: repetarea fidela a comportamentului poate sa

conditioneze prin utilizarea oricarui stimul extern, fapt ce a permis cercetatorilor sa afirme ca


18/20

18

orice comportament este controlat de un stimul-contextual, aceasta neavand intrinsic

consistent, ci doar specificitate situationala.

%onsistenta relativa: ia in considerare variatia comportamentala ca expresie a

flexibilizarii sub presiunile circumstantiale, totusi ordinea rangului persoanelor +in raport cu o

trasatura de interes se asuma ca ramane invariabila.

%oerenta comportamentala: o acceptiune mai recenta data consistentei a fost aceea de

coerenta comportamentala. %oerenta se defineste ca pattern de variatie comportamentala

trans-situationala.

.orme de consistenta:

/e accepta existent a 9 tipuri de consistent comportamentala. Aceste 9 tipuri rezulta

din combinarea variabilelor P @ / +comportament @ situatie. "in combinarea celor doua

variabile, fiecare cu cate doua submodalitati, rezulta 9 forme de consistenta comportametala:

-tipul A de consistenta: daca acelorasi persoane aplicam o scala de extraversie, inaceleasi conditii, in prezent si la un interval de ' luni, prin corelarea scorurilor obtinute,

putem obtine o masura a consistentei de tip A.

-tipul ? de consistent: presupune ca unul si acelasi comportament este comparat in

doua situatii diferite. "aca, indiferent de situatie, comportamentul nu sufera modificari

ma0ore, avem dovata unei forme de consistenta de tip ?.

-tipul % de consistenta: corelarea a minim doua modalitati comportamentale relative

distinct dar care sunt subsumuate acelorasi categorii in una si aceeasi situatie. "e exemplu, o

persoana accentuate la trasatura nevrotismului, sustine examenul final la o disciplina. /a

presupunem ca persoana este evaluate imediat inainte de examen si inregistreaza scoruri mari

la o scala de anxietate si in plus manifesta tahicardie, transpiratii. In acest caz, daca pentru

una si aceeasi situatie stimul +examenul, dimensiunile comportamentale masurate coreleaza

semnificativ, atunci consistent de tip % se confirma.

-tipul " de consistent: corelarea a minim doua modalitati comportamentale relative

distincte dar in situatii diferite. 4ipul " constituie esenta demersurilor de validare predictiva.

In masura in care indivizii dispun de consistent de tip ", evolutia personalitatii lor poate fi

prezisa. Astfel, de confirmarea consistentei de tip " depinde soarta stiintifica a psihologiei

personalitatii.

*erspective de analiza a consistentei:

-perspectiva longitudinala1temporala: studiaza identitatea de manifestare a unor

structure de personalitate +trasaturi in doua sau mai multe momente distinct. Intrucat scopul

principal il constituie compararea scorului obtinut la un moment dat cu cel obtinut la un alt

moment dat.

-perspectiva transversala: este interesata de forma de variatie a unuia si aceluiasi

indicator comportamental al unei trasaturi de-a lungul mai multor persoane aflate intr-un

context dat.

-perspective mixate: cand masurarea personalitatii se face dintr-o perspective

temporala scurta +situatia test-retest, de regula se opereaza cu asumptia ca, situatia in care serealizeaza masurarea ramane constanta.


19/20

19

"eoria sistemului cognitiv-afectiv (CAPS

"in aceasta perspectiva, personalitatea este un sistem de tip neuromimetic compus din

unitati cognitive si afective interconectate intre ele si activate de stimuli externi dar si de

stimuli interni. In evolutia ontogenetica, sistemul personalitatii confruntat cu stimularile

mediului, invata si isi stabilizeaza anumite patternuri de activare si raspuns. #aspunsurileoferite de retea pot fi concomitant cognitive, afective si comportamentale.

Asumptii %AP/:

-%AP/ preia si valorifica asumptia modelului conditional dispozitional +*%" care

prevede ca personalitatea functioneaza dupa patternuri de tipul daca...atunci!, in care un

raspuns comportamental poate fi prezis in masura in care anterior este stabilita probabilitatea

sa de asociere +activare cu o a ctegorie conditionala +stimul.

-%AP/ asuma ca sistemul personalitatii genereaza patternuri stabile de tipul

daca..atunci! distincte ca forma si amplitudine de variatie.

-Gandurile, emotiile si comportamentele se modifica flexibil in functie de situatia

data, dar organizarea lor subiacenta poate ramane stabila in mai multe tipuri de situatii care

au aceeasi configuratie.

-"iferentele interindividuale stabile in modul de organizare a relatiilor dintre unitatile

de procesare si dintre acestea si situatiile-stimul, configureaza amprenta comportamentala

unica a fiecarui individ. Amprenta comportamentala este forma dupa care se produc variatiile

comportamentale, trans-situationale.

/rganizarea elementelor: in cadrul %AP/, sistemul personalitatii este redus la doua

tipuri de unitati: cognitive si afective. %onform %AP/, la nivel intra-individual organizarea

personalitatii dispune de stabilitate si unicitate.

4rebuie precizat faptul ca desi %AP/ a fost analizat prin analogie cu retelele

neuronale reale, unitatile neuromimetice +cognitiv-afective propuse sunt de fapt constructe

psihologice abstracte. In ceea ce priveste operationalizarea unitatilor de procesare, teoria

%AP/ se focalizeaza pe macrostructurile psihologice +reprezentarile afectiv-cognitive.

In ultima instant, comportamentele individului depend de interactiunea dintre

caracteristicile situationale si patternul de activare a retelei de procesare. %AP/ integreaza

elementele din modelul conditional-dispozitional +*%".

Specificul idiografic al "A*S: %AP/ este o abordare idiografica. Aceasta esteinteresata de identificarea legitatilor care permit intemeierea demersurilor explicative si

predictive ale evolutiei comportamentale pentru un singur caz. %AP/ nu asuma generalizari

la nivel de grup.

#eprezentarile cognitive si afective interactioneaza dinamic si se influenteaza

reciproc, organizarea relatiilor dintre ele fiind esenta structurii de personalitate ce ghideaza si

constringe impactul lor.

Modelarea neuronala a personalitatii:

4eoria %AP/ arata ca ceea ce ramane invariant, atat in timp cat si in spatiu, nu este

comportamentul, gandul sau emotia, ci structura neuropsihologica subiacenta care

controleaza activarea, modulatia si descarcarea tensiunilor din reteaua neuronala.


20/20

20

Personalitatea, ca structura subiacenta care controleaza patternurile de evolutie

dinamica, poate sa-si autogenereze stari simulatoare sau poate sa se a0usteze in raport cu

starile externe activatoare. /istemul personalitatii fiecarui individ ar putea fi incapsulat intr-o

retea neuromimetica compusa din unitati cognitive, afective, asocieri si ponderi specific.

lementele unei retele neuronale: o retea neuromimetica se compune din unitati dedetectie +input, unitati de procesare si unitati de raspuns comportamental +output. #eteaua

intra in contact cu stimulii externi dar si cu cei interni, de exemplu, in forma reprezentarii

unor scopuri personale. Activarea lor capata un pattern corespunzator caracteristicilor

stimulului aplicat. "e la aceasta, activarea se propaga catre unitatile de procesare prin

intermediul legaturilor formate anterior. Procesarea va genera noi cognitii si emotii

dependente de istoria si ponderea activitatilor anterioare.

#eteaua de asociatii dintre cognitii si afecte care caracterizeaza persoana, poate fi

invariant intre situatii, dar raspunsul comportamental se expecteaza sa varieze intr-un mod

predictibil de la o situatie la alta.

"oncluzii: simularea unei retele neuronale este una din multiplele forme de validare

de care %AP/ a beneficiat. %AP/ reuseste sa surprinda foarte bine dinamica intraindividuala,

patternurile de procesare cognitiv-afectiva si cele de raspuns comportamental a0ustat la

constrangerile situationale.

psihologia-personalitatii.docx

Documents