psihologia fotbalistica 1

8/18/2019 psihologia fotbalistica 1

1/14

PSIHOLOGIA FOTBALISTICĂ

Cuvânt înainte

Geneza lucrării de faţă se află cu câţiva ani în ură!L"a cun#scu$ %e &e$$ar Craer %e când era an$ren#rul lui Ba'er ()Lever*usen! &e la înce%u$ "a i%resi#na$ finul său %si+#l#,ic %en$ru

-ucă$#rii de f#$.al /i %en$ru ediul l#r s#cial înc#n-ură$#r! 0.ina$ cu .#,a$ul său f#nd de e1%erianţă de viaţă /i de an$ren#ra$2 %recu /i cua.ili$a$ea sa de a %#ves$i s%#n$an /i ca%$ivan$2 aces$ siţ a re%rezen$a$i.#ldul %e care l"a %rii$2 de a îna,azina aces$ $ezaur de e1%erienţă!&u%ă # în$âlnire avu$ă la 3ei$ i 4in*l2 a decis să adău,ă la cele de aisus cun#a/$erea $e#re$ică /i e1%erienţa %rac$ică as$fel încâ$ să c#nce%e #car$e care2 ,raţie unei f#rulări %e înţelesul $u$ur#r să #fere # viziune

%rac$ică asu%ra #dului în care fen#enele %si+#l#,ice influenţeazăc#$idianul s%#r$ive!Ceea ce2 la înce%u$2 %ărea să re%rezin$e un +andica% în desăvâr/irea

%r#iec$ului c#un2 /i anue an,a-area lui &e$$ar Craer la federaţia sud"c#reeană2 s"a d#vedi$ a fi în cele din ură un îndruar /i ai f#l#si$#r înceea ce %rive/$e cău$area unei s$ruc$uri a cărţii! 3arele /i rela$ive scur$eleîn$âlniri ne"au sili$ să ad#%$ă # al$ă #dali$a$e2 ai %ra,a$ică2 /i anue

%re,ă$irea ea cu în$re.ări2 ,raţei căr#ra îl in$ervieva!Pen$ru ine a re%rezen$a$ ereu # .ucurie să"i ascul$ naraţiunea %las$ică2

care d#.ândea /i ai ul$ă viaţă %rin ev#carea nuel#r un#r %ers#nae!5ul$e din$re aces$ea sun$ /i as$ăzi s$râns le,a$e de f#$.al /i s%er că ele î/iain$esc cu %lăcere de &e$$ar Craer!P#ves$irea sa are a$â$ de ul$ă viaţă /i veridici$a$e2 încâ$ ea a f#s$ %relua$ăa%r#a%e fidel de %e case$ă /i d#ar %uţin c#%le$a$ă!C#nce%u$ cărţii a f#s$ ,ăsi$ sur%rinză$#r de re%ede2 de#arece2 la în$re.area6care sun$ si$uaţiile $i%ice2 influenţa$e de c#%#r$aen$ul an$ren#rului782&e$$nar Craer /i"a ain$i$ iedia$ un ci$a$ din Se%% Her.er,er2 care i sei%re,nase în in$e9 “După meci este înainte de meci”.Când l"a în$re.a$ cu in$er%re$ează aces$ ci$a$2 el i"a răs%uns9

“Greşelile pe care le facem imediat după meci se răsfrâng negativ asupra partied următoare. Aceasta se referă atât la latura anatomică, cât şi la cea psihologică. Este vorba de exemplu despre accidentări care nu sunt tratateimediat după meci; ele se răsfrâng, asta ştim cu sigurană, negative asupra!ntâlnirii viitoare. "in punct de vedere psihologic se pune următoarea!ntrebare# cum ne comportăm după o victorie aşteptată$ %au după un succes

:


2/14

aşteptat dar care a fost obinut după multe emoii$ %au după o victorie carear fi trebuit să fie dar care s&a transformat !n cele din urmă !ntr&o remi'ă

sau !ntr&o !nfrângere$ (um gestionăm situaia !n cadrul unei echipe caredupă ce fusese outsider şi câştigase un meci se pregăteşte pentru o partidă

pe teren propriu, cum o pă'im de o supraeuforie, astfel !ncât să aborde'emeciul cu o anumită !ncredere !n sine firească, dar fără a fi arogantă$ )oateacestea sunt situaii care apar imediat după meci şi care decidede'nodământul următoarei !ntâlniri. (antitatea şi forma antrenamentului

sunt decise desigur de !ndatoririle echipei, !nainte şi după. "e aceea nuexistă nici reete generale. Antrenorul nu are voie să devină sclavul

propriilor planuri de antrenament. *ără a pierde din vedere elul propus eltrebuie să facă lucrul potrivit la momentul oportun. +n acest sens !nvăătorul

său este competiia. "e la competiie !nvaă când trebuie să antrene'e, ce şicât, iar !n timpul antrenamentelor exersea'ă ceea ce poartă echipa spre

success spre competiie. "oar asta contea'ă. (ăci succesul nu are!nlocuitor.

S$ruc$ura cărţii a f#s$ ,ăsi$ă da$#ri$ă aces$ui ci$a$ din Her.er,er! ;a ureazăe1e%le de an$renaen$e înce%ând cu fluierul de final /i $erinând cufluierul de s$ar$ ale unui eci de Bundesli,a dis%u$a$ sâ.ă$a!


3/14

Princi%ala %r#.leă a an$ren#rului du%ă înc+eierea unui eci es$e#dali$a$ea de a"/i aduce -ucă$#rii 6în$re,i8 în ves$iar! &acă nu reu/e/$e as$ariscă a%ariţia fie un#r c#nsecinţe ne,a$ive din e1$eri#r2 fie 6deran-uri dea$#sferă8 în in$eri#rul ec+i%ei! >enuăra$e sun$ e1e%lele în caree1$eri#rizări ne,îndi$e ale -ucă$#ril#r %e druul s%re ves$iar au ,enera$ are$a"$a! &ese#ri2 ei au f#s$ nev#iţi să su%#r$e ul$ $i% c#nsecinţele9sus%endări2 aenzi2 e1cluderi din ec+i%ă2 even$ual din ec+i%a naţi#nală!Aseenea evenien$e se re%ercu$ează ereu ? de ul$e #ri în c+i% ned#ri$ ? asu%ra ec+i%ei /i în,reunează unca an$ren#rului! 0n cazuri e1$ree2 ele ducc+iar la dei$erea sa!

Cu s"a a-uns la si$uaţia ca un %r#fesi#nis$ c#nsacra$ ca Se%% 5aier săa-un,ă în$r"un aseenea #d în vrie2 %ierzându"/i c#n$r#lul7 Ce se în$â%lăîn$r"un # înain$e de a"/i %ierde c#n$r#lul7 0n e1%licarea aces$ui

c#%#r$aen$ al -ucă$#ril#r $re.uie să ne ,ândi că f#$.ali/$ii sun$ e1%u/i în$i%ul unui eci unei ul$i$udini de frus$rări! &ar ce înseană aces$c#nce%$2 dese#ri f#l#si$2 6frus$rare82 în cadrul $er#n#l#,iei de s%eciali$a$e

%si+#l#,ică73ăs%unsul es$e9 %rin frus$rare @%r#veni$ din la$inescul 6frus$rare82 careînseană dezaă,ire se înţele,e $răirea unei dezavan$a-ări! Aceas$ădezavan$a-are %#a$e fi înţeleasă ca # %iedică %usă în calea a$in,erii un#rţeluri %ers#nale!

La sen$ien$ul de frus$rare2 fiecare individ %#a$e să reacţi#neze diferi$! &ee1e%lu2 el %#a$e reacţi#na %rin re$ra,ere /i resenare2 el %#a$e dezv#l$aa,resiuni /i el %#a$e acţi#na în c#nsecinţă! 5#en$ul în care un individreacţi#nează la frus$rări de%inde de $#leranţa sa în ceea ce %rive/$efrus$rările!

Câ$ de are es$e $#leranţa sa7 As$a de%inde %e de"# %ar$e de s$ruc$ura %ers#nali$ăţii res%ec$ivei %ers#ane /i2 %e de al$ă %ar$e2 de si$uaţia c#ncre$ă încare a avu$ l#c fa%$a! &acă lii$a $#leranţei es$e de%ă/i$ă2 se a-un,e la #reacţie dese#ri virulen$ă! &acă2 de e1e%lu2 un -ucă$#r es$e faul$a$ cu

duri$a$e aces$ fa%$ %#a$e da $#nul unui faul$ de revan/ă2 unei ri%#s$e2 de/iacela/i -ucă$#r d#vede/$e în al$e si$uaţii # $#leranţă a frus$rării sensi.il aiare!0n acela/i sens2 succesiunea ai ul$#r si$uaţii frus$ran$e %#a$e duce lareacţii e1a,era$e! I%#r$an$ es$e aici să luă în c#nsideraţie fa%$ul că #frus$rare es$e %r#dusă a$unci când -ucă$#rul $răie/$e în #d su.iec$iv #nedre%$a$e! As$a nu $re.uie în nici un caz să fie e,ală cu # nedre%$a$e


4/14

#.iec$ivă! 5ai ul$2 %erce%erea /i in$er%re$area si$uaţiei %rin in$erediul -ucă$#rului es$e decisivă dacă în$â%larea are # influenţă frus$ran$ă sau nu!;1e%lul de ai sus reliefează #dul în care Se%% 5aier a f#s$ e1%ussuccesiv ai ul$#r frus$rări9

" adversarul a c#is # nes%#r$ivi$a$e2 siulând că a f#s$ faul$a$" ar.i$rul a lua$ # decizie ,ravă2 ,re/i$ă" nu a reu/i$ să a%ere %enal$'"ul" c#ec+i%ierii săi nu au ai înscris vreun ,#l" înfrân,erea nu %#a$e fi c#%ensa$ă %rin$r"un success în eciul

revan/ă2 de#arece es$e v#r.a des%re un eci de Cu%ă în an/ă unică!

In$ervenţia an$ren#rului l"a salva$ cu si,uranţă %e Se%% 5aier de al$efrus$rări @aendă2 sus%endare /!a!!d!! 0n %lus2 ar fi in$erveni$ /i cri$icine,a$ive în ass"edia!

(eea ce m&a preocupat dintotdeauna este faptul că echipa trebuie adusă“!ntreagă !n vestiar. +n general, la vreo 9: la sută sau mai mult, acestlucru este de la sine !neles. "ar, uneori, 4ucătorii depăşesc limita faă de

spectatori de adversari sau chiar faă de arbitrii. Asta are drept consecinăasupra următorului meci, eventual printr&o suspendare.

Atunci când, din cau'a bătăilor din tribune, este periclitată sănătatea spectatorilor şi cea a 4ucătorilor, avem de&a face cu situaii !n care totul areinfluenă negativă asupra următorului meci.

-.8. %tres0n ves$iar96Des$iarul! Punc$ul culinan$ al e#ţiil#r!


5/14

;1is$ă # are %rie-die ca2 de e1e%lu2 să lanseze acuzaţii ne,ândi$e2in$enţia sa fiind de a se refula /i de a se eli.era!

"eseori s&au făcut multe greşeli !n timpul conferinelor de presă de dupămeci. "esigur, o conferină de presă poate fi şi folosită.

Aceasta este o temă pe care cel mai bine ar fi bine să nu o !nfăişe'i negru pe alb. "ar şi !n acest ca' ai nevoie de un simământ care să&i spună cât dedeparte poi să mergi. "eseori am fost confruntat cu situaii create artificial.

"eoarece 'iariştii ştiau că nu voi spune nimic despre un anumit subiect, eim&au provocat, iar provocarea a atins stadiul inveniei, că ar fi au'it una şialta şi că vor să&mi afle părerea. Aşa ceva trebuie ştiut !n prealabil, căcieste o problemă a didacticii aceea de a te pregăti pentru !ntrebările la carete aştepi.

&acă se vrea a se ,ăsi un răs%uns la în$re.area 6cu $e descurci cu %r#%riuls$res8 $re.uie să defini ai în$âi la ce se referă n#ţiunea 6s$ress8!Aceas$ă n#ţiune a f#s$ %relua$ă din li.a en,leză /i înseană %resiune sauc#ns$rân,ere! Prin aces$ea se înţele,e în #d ,eneral # încărcă$ură2 fa%$vala.il /i %en$ru d#eniul fizic2 /i %en$ru cel %si+ic! S$resul a%are a$uncicând reacţiile de ada%$are /i de ac##dare n#rale2 s$ă%âni$e de #r,anis2au e/ua$! As$a se %#a$e în$â%la în funcţie de si$uaţie2 de#arece unevenien$ es$e %erce%u$ în$r"un #d %rea ,rav sau %#a$e fi %r#v#ca$ dincauza dura$ei în care s"a e1erci$a$ încărcă$ura! Sel'e a cerce$a$ influenţele

încărcă$uril#r e1$ree2 #.servând e1is$enţa unei secvenţe de reacţienes%ecifică2 ereu reversi.ilă2 %e care a nui$"# 6sindr#ul de ada%$are,eneral8! ;l a iden$ifica$ $rei faze $i%ice9Faza :9 reacţia de alarăFaza =9 s$adiul î%#$riviriiFaza 9 s$adiul e%uizării!

Aseenea reacţii de ada%$are au l#c %rin in$erediul uscula$urii /i %rinsis$eul nerv#s ve,e$a$ive2 cel care %r#duce ,lande2 dar înde#se.i %rinsis$eul si%a$ic /i %rin cel end#crin! ;viden$2 aces$e %r#cese %si+#l#,ice

,enerează a%ariţia fazei e%uizării /i au dre%$ c#nsecinţă %e $eren lun,2 încazul în care ca$aliza$#rii s$resului nu sun$ înlă$uraţi2 de$eri#rarea #r,anel#rin$erne!0n anul :2 Lazarus /i Launier au c#nfira$ .ănuiala lui Sel'es2 c#nf#rcăreia diensiunea daunel#r %r#v#ca$e %rin in$erediul su.s$anţel#rneur#c+iice2 cu ar fi andrenalina2 n#radrenalina /i c#r$is#l2 es$ede%enden$ă de a$i$udinea %ers#anei î%ricina$e faţă de evenien$e! Jus$ice a

K


6/14

c#ns$a$a$9 60n cazul în care # e1%erienţă dăună$#are re%rezin$ă %en$ru n#isfâr/i$ul luii2 cele ai aeninţa$e sun$ inia2 sis$eul iuni$ar /ica%aci$a$ea de a di,era! &acă %rivi evenien$ul dre%$ rău dar nu în,r#zi$#ras$fel încâ$ să nu %u$e rezis$a2 c#r%ul va reacţi#na ai %uţin in$ensiv! 0naces$ caz2 #,linda neur#c+iică se ridică nuai a$â$ de de%ar$e încâ$ să fis$iulaţi la acţiunea cu rezul$a$2 nea-un,ând însă în si$uaţia de a în#$anea-u$#raţi8!

Cerce$ări efec$ua$e de Saras#n @: duc la c#ncluzia că # %ers#ană es$eai %uţin e1%usă .#lil#r /i ca%a.ilă de un randaen$ s%#ri$ dacă ea ca%ă$ădin %ar$ea cel#rlalţi recun#a/$ere2 c#nfirare /i acce%$are! ;1%erienţele deviaţă aferen$e sun$ in$e,ra$e în s$ruc$ura %ers#nali$ăţii /i î/i ,ăsesce1%riarea în diferi$e si$uaţii de viaţă! &in aces$ %unc$ de vedere2 se %#a$es%une că un ediu înc#n-ură$#r s#cial s$a.il2 care #feră f#$.alis$ului

%r#fesi#nis$ aceas$ă si,uranţă e#ţi#nală2 re%rezin$ă $eelia randaen$uluisău #%$i! As$fel2 se %resu%une că /i %eri#ada de c#nvalescenţă du%ăacciden$ări suferi$e %#a$e fi scur$a$ă!&ar de ce reacţi#nează c#r%ul #enesc ? aid#a celui al anialel#r lavederea âncării ? %rin reacţii de alară în #en$ul în care c#ns$a$ă

%rie-dia @de e1e%lu la un adversar de care îi es$e $eaă7 ;1%licaţiasi%lă es$e ură$#area9Prin eli.erarea +#r#nil#r de s$res2 c#r%ul es$e adus nei-l#ci$ în si$uaţia dea ,enera randaen$ fizic a1i! 0n c#nsecinţă2 e1is$ă %#si.ili$a$ea %unerii la

dis%#ziţie iedia$ă a ener,iil#r care2 în vreurile s$ră#/il#r n#/$ri2 erauf#l#si$e fie %en$ru a$ac2 fie %en$ru fu,ă2 fără e1is$enţa %reala.ilă a unui6an$renaen$ de încălzire8!Or,anisul se %#a$e în$#arce la f#ra sa iniţială da$#ri$ă fa%$ului că+#r#nii de s$res sun$ înde%ăr$aţi %rin in$erediul ac$ivi$ăţii fizice!

ersonal, accentue' mereu necesitatea calmului, a detaşării, deaorece am fost nevoit să !nvă cu greutate să de'volt !n locul supraanga4amentului oanumită detaşare, un anumit calm meditativ. (onsider că, !n momentul !ncare sunt acaparat de stres puls ridicat, respiraie rapidă ş.a.m.d.


7/14

vorba exclusiv de stresul bolnav şi de cel care !mbolnăveşte. "e&a lungul!ntregii mele viei am avut nevoie de acest stres sănătos.

"e exemplu, !n timpul vacanelor, am avut tot timpul din lume să scriu ocompunere. 1ine!neles că n&am lucrat deloc !n timpul vacanei şi am!ncheiat&o de&abia !n ultimul moment. "e&a lungul vacanei am avutconştiina !ncărcată, numai că, !ntr&un fel, formularea propo'iiilor a fostreuşită doar sub presiune psihică. Am reali'at atât de multe filme şi amefectuat atât de multe antrenamente sau cursuri cu antrenorii, ca şi lecii şidi'ertaii, av!nd simământul că nu sunt suficient de bine pregătit. Atunci,

sub stres, totul a devenit mai bine ca şi când m&aş fi pregătit demult,distanat.(onsider că este deosebit de greu să menii această balană.

3andaen$ul s%#r$iv #%$i es$e a$ins înde#./$e nuai la un nivel de e1ci$are

edie!Cele.rul an$ren#r de can#$a- Carl Ada a reu/i$ să creeze nivelul de $ensiunenecesar în rândul elevil#r săi %rea %uţin e1ci$aţi %rin ,enerarea de c#nflic$eîn$re ei2 fa%$ care le"a s%#ri$ a,resivi$a$ea!Si,ur că diensiunea e$ică a un#r aseenea ăsuri are anui$e lii$e2 fiindde %refera$ ac$ivarea nivelului de e1ci$are %rin in$erediul al$#r e$#de!Al$ceva es$e de la sine înţeles în cazul în care c#nflic$ele din rândul uneiec+i%e #cnesc /i nu %#$ fi %ur$a$e desc+is! 0n aces$ caz %ur$area $ensiunil#re1is$en$e %#a$e avea un rezul$a$ î.ucură$#r /i %#a$e înlesni %ăs$rarea

s%iri$ului de ec+i%ă!Jucă$#rii unei ec+i%e nu $re.uie #$ivaţi nici %rea ul$2 nici %rea %uţin! &acăei sun$ %rea ul$ #$ivaţi2 se a-un,e la reacţii su%radiensi#na$e2 cu ar fil#virile dacă ei sun$ #$ivaţi %rea %uţin2 nu le reu/esc de e1e%lu secvenţeale unui -#c2 de#arece în $i%ul un#r i/cări înce$ini$e ale unuia sau a aiul$#r -ucă$#ri sincr#nizarea $e%#rală ? deci2 c##rd#narea s%aţi#"$e%#rară a secvenţel#r de -#c ? nu ai es$e cea n#rală!

(a antrenor la *ran>furt l&am avut căpitan de echipă pe ?3rgen Grabo@s>i,una dintre cele mai fine personalităi din ultimele decenii, care şi&a

desfăşurat activitatea pe terenurile de fotbal din 1undesliga. El avea mereu greutăi cu timpul. )otdeauna venea la antrenamente !n ultimul minut. Astanu convenea, nefiind un exemplu bun !n educarea tinerilor 4ucători. 7aurma urmei, din cau'a acestor !ntâr'ieri, !ntregul proces de antrenamentmasa4ul, !ngri4irile medicale etc.< era perturbat. Era necesar ca !ntregul

program al pregătirii să se derule'e cu calm, pentru a avea mai târ'iuconsecine positive. ?3rgen Gabro@s>i venea mereu !n ultimul minut, alerga


8/14

pe teren !n ultima secundă, numai că doar atunci când se afla sub unasemenea stres i'butea să 4oace luni !ntregi foarte bine "acă, !n primeleminute ale meciurilor, !ncepea să se certe cu arbitrii şi cu arbitrii asisteni,

fapt care !mi dădea de gândit, spuneam# “Asta nu i se potriveşte. Ai devenit campion mondial, un gentleman al fotbalului, şi uite cum arăi !n public

Apoi, de&a lungul mai multor meciuri, am observat că, dacă era posedat !n 'iua respectivă = nu am alt cuvânt pentru asta &, dacă se agăa cu toate forele de sarcina primită, 4uca mai bine decât dacă ar fi fost calm. Aceasta este o artă# crearea balanei optime dintre tensionare şi relaxare.

>#ţiunile 6eu s$ress8 /i2 res%ec$iv2 6dis$ress8 desenează un fen#encun#scu$ /i su. nuele 6s$res %#zi$iv8 /i2 6s$res ne,a$iv8! Prin as$a înţele,e

%e de"# %ar$e un nivel de e1ci$are s%#ri$2 %erce%u$ ca ceva %lăcu$2 un flir$,enerând # $ensiune .enefică @eu s$res!

Pe de al$ă %ar$e2 # su%ras#lici$are %r#fesi#nală %r#duce # $ensiunee#ţi#nală2 care %#a$e fi c#.ina$ă cu siţăin$e ne%lăcu$e cu ar fi $eaa/i nea-u$#$area @dis$res!

-.B. Cea4utoarea !nvăată0n #d in$eresan$2 un e1%erien$ efec$ua$ %e /#.#lani d#vede/$e fa%$ul căsen$ien$ul de a fi lăsa$ fără a-u$#r în faţa unei si$uaţii a$ra,e du%ă sine celeai ,rave c#nsecinţe din %unc$ de vedere al sănă$ăţii9

0n cadrul aces$ui e1%erien$2 /#.#lanii au f#s$ învăţaţi să recun#ască unanui$ si.#l2 din ai ul$e %use la dis%#ziţie2 ca fiind sin,urul c#rec$! ;iau f#s$ su%u/i un#r elec$r#/#curi %rin in$erediul ,ra$iil#r cu/$ii2 %rinsă în

%ăân$! ;i învăţau să sca%e de aces$e durer#ase elec$r#/#curi %rinin$erediul sări$urii %rin$r"# u/ă2 ea fiind si.#lul 6c#rec$82 an$rena$ în

%reala.il!0n c#n$inuarea e1%erien$ului2 calea de scă%are a f#s$ .l#ca$ă2 fiinddesena$ă # al$ă u/ă care să servească aceluia/i sc#%! T#$ul a avu$ dre%$c#nsecinţă fa%$ul că /#.#lanii care învăţaseră să alea,ă c#rec$a cale deevadare deveniseră $#$ ai nea-u$#raţi în a lua decizia c#rec$ă2 %en$ru că

druul f#l#si$ an$eri#r nu le ai era de nici un a-u$#r! S"a rela$a$ că /#.#laniiau suferi$ dureri de s$#ac2 urind din cauza c#n$inuării e1%erien$ului!

;1is$ă indicii c#nf#r căr#ra /i %en$ru #aeni sen$ien$ul nea-u$#rării es$ecel ai rău din$re $#a$e sen$ien$ele! Si$uaţiile dificile sun$ su%#r$a$e a$â$avree câ$ e1is$ă s%eranţa unei s#luţii salva$#are2 cel afla$ la anan,+ierefuzând să renunţe!


9/14

&e aceea es$e si%lu de acce%$a$ că un an$ren#r de f#$.al es$e e1%us celuiai are s$res în $i%ul unui -#c! An$ren#rul de f#$.al se află2 din %unc$ulde vedere al sănă$ăţii2 în$r"# si$uaţie /i ai aeninţă$#are decâ$2 de e1e%lu2un an$ren#r de .asc+e$ sau de +#c+ei %e ,+eaţă!


10/14

3u$eller! &u%ă d#ar :( luni ca an$ren#r al ec+i%ei %r#fesi#nis$e FC Eln2s#ţia /i cei d#i fii s"au des%ărţi$ de el!

(ât de mare este stresul antrenorului am aflat cu dove'i concrete de&abia !nultimii ani, după ce au fost efectuate măsurători ale presiunii sângelui,chestiuni la care !nainte nici nu mă gândeam./ricum, consider că un antrenor tânăr, care abordea'ă fotbalul profesionist

şi astfel munca de D a fotbalului, ar trebui !n prealabil, atât cât estecapabil, să&şi teste'e capacitatea de re'istenă, !ntrucât !ncărcătura estemare.

Asta trebuie studiată av!nd drept baromentru familia, mai bine chiar decât propria persoană. entru că de&abia atunci se poate observa cât de negativinfluenai şi cât de tensionai sunt membrii familiei.

"eseori am vorbit = pentru a face o glumă care corespundea realităii = cu

'iarişti care scriseseră ceva rău despre mine. "upă ce am discutat, ei mi&au spus râ'ând# C&o să mai scriu vreodată ceva rău despre dumneavoastră Am vorbit la telefon cu mama dumneavoastră ea are acum peste 9: de ani şi a fost ea !nsăşi 'iaristă< şi cred că ne&a !n4urat "e ce am vrut să dau acest exemplu$ entru că mama mea nu poate să suporte ca fiul ei, crescut !ntr&un mod sănătos, mai mult sau mai puin!nvăat, să fie atacat atât de murdar, depin'ând de faptul dacă un gol fusese!nscris mai mult sau mai puin, şi să fie târât !n mi'erie. Erich Fstner

spunea următoarele# Cu trebuie să ne scufundăm atât de mult, !ncât să şibem din cacaoa !n care suntem târâi.

Cel care cade %radă s$resului %#a$e să c#ns$a$e2 în $i%ul fazei de s$res acu$2câ$eva si%$#e ale #r,anisului său9 se si$e nelini/$i$2 inia sa .a$e aire%ede /i res%iraţia sa es$e accelera$ă! ;ven$ual2 âinile sale devin reci /iuezi2 sud#area îi %#a$e nă%ădi în$re,ul c#r%2 $#$ a/a cu reacţii adverse se

%#$ ins$ala în re,iunea s$#acului /i în cea a in$es$inului!&ese#ri2 aceas$ă reacţie fizi#l#,ică de s$res %#a$e er,e ână"n ână cu unfen#en %si+#l#,ic2 /i anue în,us$area câ%ului de %erce%ţie!Aceas$a din ură duce la un al$ fen#en9 luarea un#r decizii %e .aza unei

îna,azinări reduse de inf#raţii!An$ren#rul se află as$fel2 nei-l#ci$2 du%ă un eci2 în$r"# si$uaţie câ$ se %#a$ede dificilă9 de"a lun,ul -#cului2 c#ndiţi#na$ de r#lul său /i c#ns$râns de le,ile

-#cului2 el nu are %#si.ili$a$ea să eliine +#r#ni de s$res %rin in$erediulun#r ac$ivi$ăţi c#r%#rale!0n %lus2 %e druul s%re c#nferinţa de %resă /i în $i%ul aces$eia2 iedia$du%ă înc+eierea eciului2 i se s#lici$ă analize ale derulării -#cului2 fără ca

:(


11/14

an$ren#rul să fi avu$ %#si.ili$a$ea să c#%enseze $e%#rarele în,us$ări alecâ%ului său de %erce%ţie %rin îna,azinarea al$#r inf#raţii! As$a2neaiv#r.ind de %#si.ili$a$ea de a edi$a în lini/$e asu%ra cel#r ce seîn$â%laseră! As$fel2 el se află în$r"# are %rie-die2 de a in$er%re$a ,re/i$cele în$â%la$e /i de a face afiraţii ne,ândi$e /i e#ţi#nale!

Aşa cum mi&a povestit Holfgang Ciersbach, !n timpul pau'ei unui meci dincadrul (upei 2ondiale *6*A -99:, *ran' 1ec>enbauer a năvălit !nvestiarul echipei sale şi a !nceput să urle la 4ucătorii săi. Acesta eratemperamentul său

"e fapt, !n prealabil, el ar fi trebuit averti'at. And0 1rehme şi câiva ali 4ucători ar fi vrut să&l ia la bătaie. Cumai că *ran' are o grămadă de!nsuşiri native !n domeniul psihologic. El !nsuşi dă dovadă de mult maimultă autocritică decât lasă să se vadă. "e la Dobert %ch@an, el a !nvăat,

fapt confirmat de amândoi, că trebuie să ai !n faa opiniei publice o personalitate foarte puternică pentru a&i recunoaşte greşelile. "acă ele sunt recunoscute, faptul poate fi şi speculat. entru că, mai târ'iu,unii ar putea spune# El !nsuşi a afirmat asta Ii, după un timp, chiar dacăn&a spus&o, afirmaia a fost inventată de ceilali. "a, cu declaraia mea v&amoferit carne de tun, v&am dat oca'ia să tragei !n mine.(u adevărat, *ran' este mult mai autocritic decât o recunoaşte. Ii de aceea!nelege că şi 4ucătorii trebuie să reacione'e. El are un temperament multmai ardent decât o arată !n orele de distanare, el are sânge fierbinte, !nciuda celebrei sale afirmaii lasă, vom vedea...


12/14

(omportamentul meu !n timpul conferinelor de presă s&a i'bit deseori deostilitate din partea mass&media. +i deran4a faptul că spuneam următoarele#+mi pare rău, nu vreau să atac pe nimeni acum şi aici. "e fapt, nici nutrebuie să vin aici, pentru că ceea ce spun este un rahat. 6ar ceea ce trebuie

să spun nu pot să spun. Cu pot s&o fac, pentru că diseară de4a o să difu'aiaceastă conferină de presă pe toate canalele de televi'iune şi de radio, iara doua 'i spusele mele pot fi citite !n toate 'iarele de duminică. ână !nmomentul !n care a doua 'i, duminică dimineaă, la ora 9.B:, o să mă!ntâlnesc din nou cu ei, ei vor fi de4a influenai de toi prietenii lor şi !şi vor trage de4a vi'iera peste ochi.(hiar şi eu aş eşua, pentru că am fost prea nervos, prea supărat. 7a urmaurmei, uneori 4ucătorilor li se acordă !ncă o şansă, iar unul !i dă cu piciorul at!t de penibil

e de altă parte, trebuie să ne pă'im să re'olvăm totul cu pace, bucurie şi

co'onac. Cu de alta, dar există 4ucători care trebuie să fie pur şi simplubiciuii./ viaă !ntreagă am crescut !ncon4urat de câini. Ii nu trebuie să văimaginai că totul !n dresura câinilor este minunat. )rebuie să se ştie cineeste şeful Ieful meu a'i, un boxer, are -: ani stă şi se uită tot timpul !n ochiimei, dulce, !ntrebându&mă# 2ă ieri$ Ii ştie foarte bine când a făcut cevace nu avea voie să facă.

Aşa sunt şi tinerii 4ucători, din acest punct de vedere, !n sensul bun,animalici.

A$â$ an$ren#rii2 câ$ /i -ucă$#rii2 încearcă să f#l#sească c#nferinţele de %resă %en$ru %r##varea %r#%riil#r in$erese! i aici2 e1%erienţa d#vede/$e că ? încazul în care î%ricina$ul nu a reacţi#na$ suficien$ în %reala.il ? aceas$ăîncercare %#a$e avea efec$ul unui .ueran,! Aces$a es$e înde#se.i cazulcând încerci să ie/i în evidenţă %e s%a$ele cel#rlalţi!

(ând eram copii, spuneam# (ine !ncepe are nevoie. 2uli sunt cei care ies !n evidenă. +ntr&un timp relativ scurt, ei au reuşit să& şi aducă numele !n postură de cap de afiş, numai că, pe termen lung, aşa

ceva este sortit eşecului. Jreau să fac economie !n ceea ce priveşteexemplele. "ar, !n rândul 4ucătorilor şi !n cel al antrenorilor, au existatdintotdeauna tipii gen (assius (la0, aşa cum !i numeam noi !n urmă cumuli ani. Ei erau cei care deran4au coe'iunea echipei şi care dăunauimaginii fotbalului, ei erau, la urma urmei, mai mult sau mai puin, penibili.

entru a&i expune opinia !n faa presei, fiecare ca' !n parte trebuie disecat!n amănunime.

:=


13/14

"e exemplu, prietenul meu, 5arald %chumacher, un tip deosebit detemperamental. (red că, dacă i se pune pata, )oni poate să spună, !ntr&unmoment sau !n altul, ceea ce !i trece prin cap, chiar dacă mai târ'iu varegreta.

"e aceea este important, fie că eşti 4ucător sau antrenor, să !nvei să te stăpâneşti. %tăpânirea de sine aparine de existena 4ocului. +n afară de astaeste necesară şi o do'ă de umor pentru a putea râde de randamentul slabchiar de propriul randament 'ero. / do'ă superioară de stăpânire de sine, odistanare, iată ale două aspecte care apain şi ele de 4oc. Ii ele pot fiantrenate

Eu !nsumi, pe când eram copil, mă manifestam deseori cu mânie. / datăchiar m&am repe'it cu un cuit asupra fratelui meu, numai că, pe drumul

spre el, după doar trei paşi, ne&a apărut !n minte moiunea stop. Eram atât de mânios / dată m&am aflat !n pragul exmatriculării şcolare,

pentru că, cedând primului impuls, am tro'nit bărbia fiului directorului, făcându&l >.o.(a băiat am boxat. Am avut un antrenor de box foarte bun care mi&a scosdin cap mânia. / veche !nelepciune a boxerilor spune că a da este maibinecuvântat decât a lua. Antrenorul !mi spunea că iei prea mult dacă eştimânios

Apoi, !n timpul ră'boiului am, fost paraşutist şi am avut un superior foartebun psiholog.

El !mi spunea# "acă eşti mânios, du&te !n pădure şi urlă la copaci, dar nula oamenii tăi.

Astfel, mereu mi&au venit !n minte amintiri şi toate aceste !ntâmplări m&aua4utat să&mi stăpânesc mai bine furia. )otul este o chestiune de antrenament,chiar dacă nu trebuie să dramati'ăm. Cu pot să garante' nici !n 'iua de a'ică mă pot stăpânii la perfeciune, dar, când ai K: de ani, autocontrolul estemai uşor de atins decât atunci când ai B: de ani.

&acă an$ren#rul nu"/i i%une au$#disci%lina de ri,#are2 el riscă să in$re înc#nflic$ nu nuai cu un sin,ur -ucă$#r @c+iar dacă el l"a n#inaliza$ %eaces$a2 ci influenţează în cel ai ne,a$iv #d relaţiile din$re -ucă$#rii

ec+i%ei!0n$re.area Ncu se derulează %r#cesele s#ciale în cadrul unei ec+i%e2 cusun$ ele influenţa$e78 va fi analiza$ă e1+aus$iv în$r"un ca%i$#l2 ul$eri#r alcărţii2 nui$ Ndinaica de ,ru%8! Acu vreau să aduc ca e1e%lu alîncercării de a influenţa %#zi$iv2 având un sc#% %recis2 a$#sfera din cadrulunei ec+i%e deersul lui Earl"Heinz Feld*a%2 # recun#scu$ %en$rua.ili$a$ea sa de %si+#l#,!

:


14/14

El este unul dintre cei care ştia să organi'e'e influenarea po'itivă după 4oc = !ndeosebi după 4ocurile de acasă petrecerea timpului !mpreună şi participarea !n grup la antrenamentul de refacere şi la ba'inul derecuperare, masa şi băutura !mpreună, precum şi urmărirea !n grup aemisiunii de la ora -L.::, totul se potrivea de minune, pentru că 4ocul se!ncheia la -K.-M.

Câ$ de diferi$ă es$e a$i$udinea la ai ulţi an$ren#ri e1%erien$aţi %#a$e fideslu/i$ %rin c#%#r$aen$ul israelianului 3al%+ Elein2 unul din$re cei aiari an$ren#ri de .asc+e$ din în$rea,a lue! 0n $i%ul anda$ului său înfrun$ea ec+i%ei ,erane BSC Sa$urn Eln2 el c#nsidera rev#l$ă$#r dacă2du%ă un -#c %ierdu$2 -ucă$#rii săi se în$âlneau /i %e$receau ceva $i%î%reună! ;l a/$e%$a de la fiecare au$#analiză /i au$#cri$ică2 c#nsiderând

edi$aţia în a.ien$ul casnic dre%$ %reisa necesară a s%#ririirandaen$ului! Pe când lucra în Israel el avusese cu aceas$ă e$#dă2 ca

-ucă$#r /i ca an$ren#r2 cele ai .une rezul$a$e! La Eln însă s"a iz.i$ d#ar deneînţele,ere!;viden$ avea de"a face cu un sin,ur e1e%lu2 al #dului în care una /iaceea/i ed#dă de c#nducere %#a$e avea al$e efec$e la ec+i%e diferi$e!;1ce%$ând varian$ele s%eciale ? de e1e%lu ? de-unul /iMsau .ău$uraî%reună în incin$a n#il#r sal#ane DIP ale s$adi#anel#r "2 a-#ri$a$eaec+i%el#r /i a an$ren#ril#r2 seara $i%ică de sâ.ă$ă es$e cea %e$recu$ă în

failie! ;1ce%$aţi sun$ -ucă$#rii $ineri2 al căr#r #ra/ de re/edinţă es$eînde%ăr$a$! Aici ar $re.ui să in$ervină i%licarea %ers#nală a an$ren#ril#r!

+n timpul activităii mele la 7ever>usen obişnuiam destul de des să cutreiercu anumii 4ucători atractive restaurante din oraş. Am !ncercat să leinocule' acestor 4ucători simământul de acasă, apelând chiar şi lametode neconvenionale. "e exemplu, ştiam că lui 5erbert Haas !i plăceaun anumit sortiment de bere, aşa că am a4utat !n permanenă ca el să

primească numai acestă marcă, numai şi numai pentru că era specifică 'onei Germaniei de unde provenea şi pentru că asta !l a4uta să se simtă ca

acasă. Aici nu era vorba despre consumul de alcool, ci de obişnuina de atrăi !ntr&un anume mod, despre stilul de viaă cu care era obişnuit.

:)

psihologia fotbalistica 1

Documents