documentps

7/21/2019 pS

http://slidepdf.com/reader/full/ps5695d09d1a28ab9b02932e4c 1/9

REZUMATUL CURSULUII. Obiectul psihologiei sociale.

Ne-am obişnuit să considerăm, a şa cum ar ăta Serge Moscovici, că există un pact deseparare, pactce atribuie individul psihologiei, iar societatea - sociologiei. Pe de o parte, acestă viziune este

justiicată din ra!iuni didactice şi chiar metodologice, căci orice analiză implică un proces deabstractizare."eal #nsă , individul se ormează ca om doar #n cadrul contextului sociocultural, laale că ruinorme şi valori va continua să se raporteze pe parcursul #ntregii sale vie!i, iar #n mintea

sa #ntotdeauna un altul va exista ca reper, ca model sau ca oponent. Societatea este, la r$ndu-iormată din indivizi care interac!ioneaz ă , care #şi propun scopuri şi ac!ionează pentru atingerealor, care se asociază, cooperează sau sunt #n conlict. Speciic psihologiei sociale este aptul că

propune o altă grilă de lectură , abord$nd concomitent ambii termeni ai cuplului individ %societate. &ată cum psihologicul şi socialul se #ntrepătrund pentru a da naştere unei noirealită!i'enomenele psihosociale. (b!inerea enomenului psihosocial implică nu doar alăturareaori #nsumarea celor doi termeni, ci o sinteză a acestora, #n urma interac!iunii dintre psihologicşi social rezult$nd eecte care nu se găsesc #n nici una dintre premise. )şadar, psihologiasocială este o disciplină de hotar sau o ştiin!ă % punte, iar obiectul său #lconstituie omulrela!ional, deoarece se găseşte #n raporturi de comunicare şi interac!iune, cu al!i indivizi, cugrupuri şi cu mediul cultural % ideologic #n care evoluează. *ă propun două deini!ii ale

psihologiei sociale, prima apar!in$nd unui clasic al domeniului %Muzaer Sheri, iar cea de adoua marelui personolog american +.)llport . Psihologia socială reprezintă studiul ştiin!iic al experien!ei şi conduitei indivizilor #n rela!ie custimulii din mediu.Psihologia socială examinează şi explică modul cum g$ndirea, sentimentele şi conduiteleindivizilor sunt inluen!ate de prezen!a actual , imaginată sau implicita altora. um enomenele deinterac!iunea şi inluen!a se petrec #n contexte umane concrete, căci nu există raporturi ără suporturi,vom realiza analiza enomenelor psihosociale pe patru nivele conorm cu nivelele de analiză

propuse de pro. Pantelimon +olu /'0.

Nivelul persoanei1.

Nivelul rela!iilor interpersonale2.

Nivelul microgrupurilor3.

Nivelul grupurilor mari. 4nainte de a ace aceste analize, considerăm necesară incursiunea istorică pentru #n!elegerea modului #n care s-a ediicat acest nou domeniu al cunoaşterii.II. Scurt istoric al psihologiei sociale.

Psihologia social

ăare un lung trecut #n #ntrebările ilosoice preştiin!iice privind problemeleomului #n societate. 4ntruc$t #nsă, este vorba despre intui!

ii privind natura socialăa omului, prezente #n operele marilor g$nditori #nc

7/21/2019 pS


ădin antichitate, dar oarte departe de maniera actualădeconceptualizare, numim aceastălung

ă perioadă

preistorie.4ncercarea de a descoperi geneza enomenelor psihosocialeşi-a găsit locul #n interesul maniestat dediver şi specialiş

ti pentru a #n!elege enomenele psihice implicate #n culturaşi comportamentulgrupurilor sociale mari % mul!imi, colectivită!i, na!iuni, popoare.4n spa!iul culturii germane, acest interes apare maniest la Moritz 5azarus antropolog/şi6ermann Steinthal lingvist/. ei doi consider ăcăsuletul unui popor se maniestă

prin limb

ă,miturişi obiceiuri, astel că

prin studiul culturii se poate ajunge la psihologia popoarelor. el careilustreazăexemplar aceastăorientare este 7.7undt, ondatorul primului laborator de psihologieexperimentală

şi totodat

7/21/2019 pS


ăautorul unei monumentale opere % Volkerpsychologie (PsihologiaPopoarelor)

% lucrare #n 08 volume, #n care realizeazăistoria comparat

ăa culturii, iind aduse #ndiscu!ie numeroase elemente de etnograie.7undt considera că

psihologia socialătrebuie săstudieze suletul colectiv, care are tot at$tarealitate caş

i suletul individual.am #n aceeaşi perioadă, #n 9ran!a, +.:arde publică Legile imita

!iei

0;<8/ –

consider$ndimita!ia undamentul vie!ii sociale, mecanism care asigur ădiuzarea noului. )cela

şi mecanism,imita!ia prin contagiune, cu sens negativ #nsă, apare ca iind responsabil de modiicărilecomportamentului indivizilor #n starea de mul!ime. =ste vorba despre un alt mare autor rancez,+ustav 5e >on %

Psihologia mul

!imilor

0;<?/.Nu pot i ignorate ideile de psihologie social

7/21/2019 pS


ăale lui =.@urAheim, creatorulşcolii sociologiceranceze, oponent al g$ndirii lui :arde.:otuşi, un domeniu iese din sera specula

!ieişi intr ă#n aceea aştiin!ei atunci c$nd #ncepe să

experimenteze. =ste meritul americanului Norman :riplett de a i introdus psihologia socială

pecalea experimentării, cu studiile din 0;<B privind inluen!a socialămaniestatăsub orma acilităriisociale aceastăsintagmă#i apar !ine lui 9loCd )llport, 0<13/.5a #nceputul sec.DD apar primele căr

!i consacrate expres psihologiei sociale' An Introduction to Social Psychology

0<8;/, apar !in$nd englezului 7illiam Mc @ougallşiSocialPsychology: An Outline and a Sourceboock

scrisă

de americanul =dEard "oss, carte apărut

7/21/2019 pS


ătot #n0<8;.Fn nume important #n primele decenii de via!ăale psihologiei socialeştiin

!iice este 9loCd)llport, care publică#n 0<13 un manual ce-şi #ntemeiazăanalizele, #n cea mai mare parte, pe studiiexperimentale.

eea ce numim perioada clasic

ă#n psihologia socialădebuteazăcu douăexperimenteimportante' experimentul lui Sheri privind eectul autocinetic, experimentconsiderat dreptprototipul procesului psihologic de ormare a unei norme #n grup 0<2?/şi cel eectuat de Gurt5eEin

şi colaboratorii săi asupra climatelor de conducere. 4n 0<32 se #niin!ează, sub conducerealui 5eEin entrul de ercetări pentru @inamica +rupurilor.( nouăetapă#n devenirea psihologiei sociale poate i localizată#ntre anii 0<3? % 0<B8, bazape care se dezvoltădomeniul #n această

perioadă

iind comanda socială, nevoia de cunoş

7/21/2019 pS


tin!epractice necesare administra!iei, armatei, propagandei, luxului aacerilor.ontinuator al lui Sheri, Solomon )sch realizează

studii asupra percep!iei persoaneişiasupra conormismului. =l publică#n 0<?1 o

Psihologie Social

ă prin care caută

săimpună abordarea gestaltistăa enomenelor psihosociale.el care marchează

psihologia socialăa deceniilor *&şi *&& este 5eon 9estinger, cu teoriacompar ării socialeşi teosia disonan!ei cognitive.Studiul atitudinilor, ce a debutat #n perioada anterioar ăcu inventarea scalelor pentrum

ăsurarea acestora 5ouis 5. :hurstineşi "ensis 5icAert/, ia amploare acum prin liderulşcolii de laHale, arl 6ovland, interesat de eectele dieritelor componente ale procesului

persuasiuniişi aschimbării atitudinilor pe acest

ăcale.Perioada modernă

7/21/2019 pS


s$r şitul deceniului *&& al secolului trecut/ este o perioadăa expansiunii, dar ş

i atensiunilor. Pe de o parte sunt inaugurate acum noi domenii ale psihologiei sociale' reprezentărilesocialeşi inluen!a minoritar ăS.Moscovici/, comportamentul prosocial >.5ataneşi I.@arleC/,identitatea personal

ă=.=ricAson/, identitatea socială6.:ajel/, atrac!ia interpersonală=.>erscheidşi =. 7alster /,ş.a.. Pe de altă

parte, mijlocul deceniului al *&& % lea este marcat de ocrizăa psihologiei sociale, printre ale cărei cauze se situzează' lipsa integr ă

rii teoretice, criticastatutului deştiin!ăal disciplinei, critica metodelor olosite, contaminarea ideologică, etc. @ar crizanu a #nsemnat #ntreruperea sau diminuarea ritmului de publicare a studiilorempirice. 4n această perioadă

, 9ritz 6eider propune teoria atribuirii, teorie care doreşte s

7/21/2019 pS


ăexplice procesul prin careindividul dăun sens comportamentelor celorlal!i.:ot acum se dezvolt

ăcercetările asupra comportamentului de ajutorare, asupra agresivită!ii,a stereotipiilor şi discriminării intergrupuri, ceea ce arată

impactul redus al crizei #n ceea ce priveştediversiicarea intereselor de cercetareşi cantitatea studiilor.Perioada contemporanăa suerit repercusiunile crizei, #n principal sub aspect metodologic.)stel, deşi pozi!ia dominantăa metodei experimentale nu poate i pusăla #ndoială, ultimele deceniiau ăcut săapar

ăalternative radicale la psihologia socialătradi!ională. Printre acestea se număr ă

construc!ionismul social, analiza discursului, psihologia umanist

7/21/2019 pS


ă.@upă0<<8 au apărut noi orient

ări teoretice, s-au accentuat unele tendin!e. )sistăm la unreviriment al psihologiei sociale europene. olaborarea *est % =st #n proiecte de cercetareştiin!iică

a devenit o practice.Pentru "om$nia pr ă

buşirea sistemului comunist a #nsemnat dezideologizareşi conectarea laluxul metodologicşi teoretic din (ccident.

documentps

Documents