ps curs semestrul 2

8/16/2019 PS Curs Semestrul 2

1/55

3/4/20

Psihologie socială, 2013-2014Semestrul II – Înţelegerea şi construirea realităţii sociale

Semestrul II

Înţelegerea şi construirea realităţii sociale

Perspectie teoretice !n cunoaşterea "eal Soc

Ce este o perspectivă teoretică?

…O viziune distinctă asupra modului în carecomportamentele şi experienţele umane în contextsocial sunt explicate ştiinţific

…Propune tipul de informaţii/cunoştinţe şi metoderelevante pentru explica comportamentele şiexperienţele umane în context social


2/55

3/4/20

Perspectie cunoaşterea "eal Soc Perspectiva cogniţiei sociale (C!" inspirată din

pozitivism

Cât de mult putem explica dacă considerăm că realitateasocială există şi ea influenţează cogniţiile, emoţiile şicomportamentul indivizilor?

Perspectiva reprezentărilor sociale (#! " inspirată dinconstructivism

Cât de mult putem explica dacă argumentăm că emoţiile,convingerile şi comportamentul uman sunt un produs altendinţelor culturale şi istorice ?

#omportamentul social – $ehaiorism % cognitiism

STIMUL SOCIAL COMPORTAMENT SOCIAL CONSECINŢE

A B C

Modelul ABC (antecedents, behavo!, cone"uences# de ns$!a%e behavo!st&

STIMUL

SOCIAL

COMPORTAMENT

SOCIAL CONSECINŢE

Modelul co'ntvst de dete!na!e a co$o!taentulu socal

P!eluc!&!

n)o!a%onale

P!eluc!&!

n)o!a%onale


3/55

3/4/20

Pa!ad'a co'n%e socale

$sumpţii%

&' xista o realitate in afara su)iectului

*' #ealitatea poate fi evaluata si cunoscuta

+' xista un grad de impartasire sociala a modului in care realitatea esteperceputa/cunoscuta

,' e face distincţia intre produs si proces

-omeniul cogniţiei sociale% studiază modul in care indivizii dezvoltăreprezentări cognitive despre contextul social şi despre sine în contextsocial

Conţinutul cogniţiilor sociale% modul in care indivizii se percep pe sine si îi

percep pe ceilal.i precum si teoriile naive pe care ei le ela)orează pentru amenţine acele percepţii şi reprezentări cognitive

Teme predilecte: stereotipuri, atitudini, atribuiri

Pa!ad'a co'nte socale* direcţii generale de dezvoltare a paradigmei C (0ompson1&223!%

perspectiva individualistă% elementul central al acestei perspectiveconst4nd în cercetarea modului în care indivizii îşi reprezintă realitateasocială'

5stimulii sociali sunt o categorie aparte de stimuli şi influenţa lorasupra comportamentului este una particulară1 mediată de modul încare ei sunt reprezentaţi în sistemul cognitiv al individului

5realitatea socială este un dat o)iectiv (ea există independent deexistenţa individului!

5individul îşi construieşte o imagine (reprezentare! coerentă despreaceastă realitate1 reprezentare care să5i permită adaptarea oprimă la

această realitate5at4t comportamentul c4t şi emoţiile sunt etic0etate şi reprezentate însistemul cognitiv al individului

perspectiva colectivistă% se centrează asupra modului în care mem)riiunui grup sau comunităţi împărtăşesc o modalitate anume de a5şireprezenta şi de a se raporta la realitatea socială


4/55

3/4/20

Pa!ad'a co'n%e socale

Conform paradigmei cognitiei sociale1 cunoa6terea are loc la nivelindividual (procesări individuale!'

$tunci ce e social la cognitia sociala?

5conţinutul " adesea reprezentările sunt împărtăşite

5originea " cei care cunosc sunt mem)rii ai societăţii

7etodologie

5 adopta o metodologie preponderent experimentala'

5 are asump.ii pozitiviste (realitatea poate fi cunoscuta1 noi putem sa omăsuram!

Critici% îi lipseşte o viziune integratoare1 cercetări foarte specifice'

Pa!ad'a !e$!e*ent&!lo! socale

Porneşte de la -ur80eim

5 9memorie colectiva:1 care e deasupra indivizilor1 este transmisa prinlim)a;1 experien.a

5 7oscovici introduce termenul de reprezentare sociala

Paradigma # sus.ine ca reprezentările sociale exista independent decunoscător1 indivizii doar le utilizează pentru a da sens realităţii socialeşi le modifică


5/55

3/4/20


7oscovici%5 consacra termenul de reprezentări sociale

5 vor)eşte de * mecanisme prin care noi construim #

ancorarea (transpunem realitatea preluata din tradiţii in cogniţii!

o)iectivarea (reducem a)stractul la ceva concret1 comun1 prinpersonificare1 figurare1 sau vizualizare!

5 reprezentările ne preced 1 sunt deasupra noastră1 ne a;uta sa cunoaştemrealitatea1 dar realitatea determina reprezentările

5 nu se face distincţia dintre obiectul cunoaşterii si subiectul cunoscător

7oscovici 5 realitatea socială este compusa din reprezentările pe care le

avem (realitatea este ceea ce cred eu ca exista!

O)iectul nu are semnificaţie in sine1 ci semnificaţia este atri)uită desu)iect


1 p' &@5&3!


6/55

3/4/20


5nu se face distinctie intre proces si produs1 # suntsi proces si produs

5comunicarea presupune crearea impreuna a unui sens comun 1ea este unact social1 nu doar de transmitere de informatii

5# se creaza1 mentin si se transmit prin interactiuni sociale (in timp cecognitiile sociale se realizeaza la nivel individual!

7etodologia% calitativa1 interviuri1 c0estionare are la )aza si idei post5pozitiviste

Const!uctvsul

imilaritati% Aeisen)erg1 principiul nedeterminarii

$sump.ii%

&! nu exista o viziune privilegiata a ceea ce consideram noi ca existaB nuexista o viziune mai adevărata sau mai )una sau o cale mai dreapta

*! orice viziune sau în.elegere a lumii îşi are originea in rela.iile sociale

+! lim)a;ul e in primul r4nd o ac.iune sociala care duce la modificareatradi.iilor

,! tradi.iile constituite discursiv sunt esen.iale si periculoase1ex%comportamente de discriminare sau etnocentrism

>! prin rela.ii de comunicare putem genera noi sensuri din care pot emergenoi forme de ac.iuneB ex% negocierea sensului ac.iunii " clipit vs' tras cuoc0iul' u e corect ca cercetătorul sa interpreteze actul su)iectuluideoarece cercetătorul ii conferă (creează! noi sensuri

6) Realitatea socială este o construcţie umana


7/55

3/4/20

Const!uctvsul

Dmplica.ii% 5 nu exista o)servatori neutri5 lim)a;ul are rol c0eie în înţelegerea realităţii sociale

5 (adesea! a)ordări ateoretice

5 studiile sunt contextualizate " participanţi (indivizi sau grupuri! în context social

7etodologie% 7etoda narativa (îl la6i pe su)iect sa vor)ească!

Cercetarea cola)orativă (mai multe perspective asupra realităţiisociale!

ermeni c0eie% reflec.ia (sensurile pe care le atri)ui tu realită.ii!

"&P"&'&()*"I+& S#I*+& – origine conceptuală

Durkheim 5a introdus termenul de reprezentari colective

#olul reprezentarilor colective% prescriu si ;ustifica comportamentul

$)ordare 0olistica% societatea precede individual

Cum se nasc aceste reprezentari? xista reprezentari primare care se nascca urmare a realitatii si a interactiunii sociale1 ulterior acesteadetermina reprezentari de rangul * " transmise social'

#eprezentarile nu sunt individuale1 nu pot sa ai)a su)strat fiziologicdeoarece se com)ina si se modifica dupa legi proprii dand nastere unorreprezentari colective'

Dn concluzie% nu putem ;udeca reprezentarile colective ca fiind simpleasocieri de reprezentari individuale


8/55

3/4/20

"&P"&'&()*"I+& S#I*+& - e.iniţiiAutorul, anul Definiţia

Moscovici,1961

Reprezentarea socială este o instanţă intermediară între concept ş i percepţ iecare permite atât cunoaşterea realităţ ii, cât ş i crearea ei; ele orientează şiorganizează conduitele şi actele de comunicare socială.

Abric, 1984 Reprezentările sociale sunt produsul şi procesul unei activităţ i mentale, princare un individ sau un grup reconstituie realul cu care se confruntă şi-iatribuie o semnificaţ ie specifică.

Jodelet, 1989 Reprezentarea socială este o formă de cunoaştere elaborată şi împărtăşităsocial, având un scop practic şi concurând la construirea unei realităţ icomune unui ansamblu social.

De Rosa,1995

O reprezentare socială este întotdeauna o reprezentare a ceva (obiectul) şi acuiva (subiectul), fiind influenţ ată de caracteristicile lor. Interacţ iunea

dintre subiect şi obiect este elementul central al unei reprezentări sociale.

Flament, 1995 O reprezentare socială este un ansamblu organizat de cogniţ i i relat ive la unobiect, împărtăşite de membrii unei populaţ ii omogene în raport cu acestobiect.

/oscoici % "S

” . . . system of values, ideas and practices with a twofold function; first, to establishan order which will enable individuals to orientate themselves in their material andsocial world and to master it; and secondly to enable communication to take placeamong the members of a community by providing them with a code for socialexchange and a code for naming and classifying unambiguously the various aspectsof their world and their individual and group history. (Moscovici, 1973, p. xiii)”

“It seems to be an aberration, in any case, to consider representations ashomogeneous and shared as such by a whole society. What we wished toemphasize by giving up the word collective was this plurality of representations and

their diversity within a group. (Moscovici, 1988; p. 219)”

Moscovici, S. (1973). Foreword. In C. Herzlich (Ed.), Health and illness: A social psychologicalanalysis (pp. ix–xiv). London/New York: Academic Press.Moscovici, S. (1988). Notes towards a description of social representations. European Journal ofSocial Psychology , 18 , 211–250.


9/55

3/4/20

"# s "S #urelaru, 200 – "epreentări sociale

Reprezentări colective Reprezentări sociale

$nsam)lu neomogen demituri1 credinţe şi tradiţii

Eşi au originea în negura istoriei

unt a)stracţii teoretice

u pot fi pătrunse1 disecate

$u caracter de universalitate1

regularitate unt situate dincolo de individ

unt entităţi statice

$u caracter omogen1 specific şiunitar

ste o ela)orare a lumii moderne

unt identifica)ile/măsura)ile

$u nucleu central şi elementeperiferice

e manifestă ca ancorare specifică

în grupuri sociale Dndividul participă activ în

crearea şi modificarea lor

unt entităţi dinamice

"&P"&'&()*"I+& S#I*+& - /oscoiciMoscovici1 &2=*%


10/55

3/4/20

aucheu5 şi /oscoici 167 joc de carti ”contra naturii” si “cu sansa” am)elor

loturi li s5a cerut să încerce să identifice regulile ;ocului de cărţi (regula ;ocului era identica pentruam)ele grupuri!

Prima sintagmă (;oc împotriva naturii! evocă oimagine mai compre0ensivă şi controla)ilă comparativcu cea de5a doua sintagmă (;oc împotriva şansei!

$cţiunile şi implicit performanţele indivizilor suntdependente de reprezentările sociale activate

$iecte şi repreentări sociale> criterii (Curelaru1 *= " #eprezentări sociale!%

olimorfismul obiectului " o)iectul # are mai multe faţete

!mplicarea grupului social " # sunt construite şi 9purtate:de grupurile sociale

!dentitatea şi coeziunea " # sunt împărtăşite social

!nteracţiunea intergrupuri " # presupun interacţiuni între

grupuri sociale "bsenţa ortodoxiei " nu se supun unei instanţe reglatoare

de control


11/55

3/4/20

$iecte şi "S – 2 criterii minimaleCurelaru1 *= " #eprezentări sociale * criterii sunt esenţiale

pentru a considera asocierea dintre un o)iect social si o #%

#alienţa socio$cognitivă " are * elemente% funcţia de conceptşi prezenţa o)iectului în comunicarea socială

racticile sociale " o)iectul tre)uie sa fie asociat cu practicisociale

"&P"&'&()*"I+& S#I*+& - integrare

CG#HG1 P' I' (*>!' %a&ing sense of social realit'( !ogni"ie, !reier, !omportament1 DJ1 ,1 >225=@'

CONTEXT SOCIAL

STIMULI SOCIALI

(obiecte sociale, indivizi, grupuri,

evenimente sociale)

"&P"&'&()8"I S#I*+&

(categorii simbolice)

Individ 1 Individ 2

Comportament 2Comportament 1


12/55

3/4/20

"&P"&'&()*"I+& S#I*+& - *$ric

#bric, $%&' " 9orice reprezentare este compusa din nod central sielemente periferice:

Functiile #'%

de cunoaştere% permit intelegerea şi interpretarea realitatii

identitară% definesc identitatea şi permit păstrarea specificităţiigrupurilor

de orientare% g0idează comportamentele şi practicile sociale

;ustificativa% permit aposteriori să se ;ustifice luarile de pozitie şicomportamentele din context social

)eoria no9ului central

odul central " nucleu de cunostinte sta)ile in timp si care dau sens intregiireprezentari

Functii% generativa% prin C se creeaza/transforma semnificatia celorlalte

elemente constitutive ale # organizatorica% determina natura legaturilor care unesc intre ele

elementele reprezentarii

lementele periferice " partea cea mai accesi)ila1 vie si concreta areprezentarii

Functii% &! de concretizare% ancoreaza # in realitate1 permit im)racarea ei in

termeni concreti *! de reglare% permit adaptarea # la evolutia contextuluiB constituie

aspectul dinamic si evolutiv al reprezentarii +! de aparare% a #1 prin caracterul lor (P! f lexi)il1 prin transformarea

lor


13/55

3/4/20

#riteriile 9e i9enti.icare a no9ului central

$)ordare cantitativă%

5 frecvenţa conceptului

5 rangul pe care îl ocupă (aran;area în ordinea importanţeiB iera0izare!

5 conectivitatea lui (cu c4te concepte se leaga!

odul central " frecventa ridicata1 rang redus (salienta ridicata!1conectivitate ridicata

$)ordare calitativa%- analiza discursului li)er

"S – e5emplu *$ric, 166:

Conştiincios Muncă manuală

Minuţios

Serios

Calificat

Stivit de taxe

Personalizat

Greu de găsit

Mai binefinisat

Din ce în ce mai puţini artizani

Adaptată clientului

Independentă

Fragment dintr-o reprezentare socială organizată în jurul nodului central (adaptată după Abric, 1995)


14/55

3/4/20

)rans.ormarea repreentărilor sociale

evenimentele din mediul extern

modificarea practicilor sociale

determina modificarea prescriptiilor conditionale

modificarea prescriptiilor a)solute

c0im)area este determinata de un eveniment externB comunicarea este doar un

mi;locitor'

#ritici la a9resa teoriei "S ;oelarth, 200:

$m)iguitate teoretică (o teorie fragmentară cu afirma.ii uneoricontradictorii1


15/55

3/4/20

)error /anagement )heor? - rigini

$%() * $%&) +e -reenberg, Tom ./szcz/nski,and 0heldon 0olomon cercetători la1niversitatea din 2ansas ini"iază primelecercetări care pun bazele teoriei

3n $%&4 primele publica"ii

5a originea teoriei The Denial of Death6rnest 7ecker 8$%(49

Punctele cheie ale )/)

Frica de moarte este înnăscută şi universală elf5aKareness " realizarea că moartea este de neoprit şi

imposi)il de prezis Frica de moarte este o sursă fundamentală de conflict şi

anxietate (contradicţie cu instinctele de supravieţuireşi nevoia de li)ertate!

7otivaţia ultimă % să reducem această teroare

7 " cogniţiile şi comportamentul uman reflectăcopingul (sau încercările de a reduce! cu această teroare


16/55

3/4/20

Ipotee cheie !n )/)

$nxietL )uffer 0Lpot0esis

7ortalitL salience 0Lpot0esis

An+et bu))e! h$othess

… stima de sine derivată din menţinerea standardelor(educationale! parentale şi a normelor culturaleprote;ează indivizii împotriva fricii de moarte

Mreen)erg et al' (&22*!% stima de sine ridicată a redusanxietatea în următoarele situaţii … $nticiparea şocurilor electrice 7aterial video cu conţinut emoţional

Ia primirea informaţiilor cu privire la iminenţa morţii


17/55

3/4/20

/ortalit? salience h?pothesis /S=

…c4nd li se aminteştedespre propriamoarte (mortalit'salience!1 indiviziifolosesc mi;loace decoping variatepentru a contracarag4ndurilereferitoare lapropria mortalitate

şi a resta)ili o starede ec0ili)rupsi0ologic

/S= – mecanisme 9e coping

Mecanisme de coping proximale Mecanisme de coping distale

O satrăiescveşnic!


18/55

3/4/20

/S= – perspectia asupra lumii

Cultura şi perspectivele culturale suntmodalităţi de coping împotriva fricii demoarte (i'e'1 orldvie defense!

$ceasta modalitate de apărare implică a! respingerea celor care nu impărtăşesc aceeaşi

viziune asupra vieţii )! susţinerea celor care împărtăşesc viziuni

similare

/S= – respingerea celor care !ncalcă sistemul normati

#osen)latt et al' (&232!% Participanţii completează un c0estionar referitor la propria

mortalitate (grup experimental! sau completează unc0estionar neutru (grup de control!

Ii se cere apoi sa 9;udece: un caz ;uridic1 în care tre)uie săadministreze o amendă unei prostituate (între N& 5 N222!

#ezultate% Mrup experimental% N,>>

Mrup de control% N>


19/55

3/4/20

/S= –

Susţinerea celor care respectă sistemul normati

#osen)latt et al' (&232!%

Participanţii tre)uie să aloce o recompensă uneipersoane care a reţinut un 0oţ (N&1 5 N,1!

Mrup experimental% N+1,@=

Mrup de control% N&1&&*

/S= – alte reultate

7A generează discriminarea altor grupurietnice/religioase (evrei1 musulmani!

Menerează reacţii comportamentale … $gresiune faţă de cei care încalcă sistemul normativ

$filiere redusă cu cei nesimilari


20/55

3/4/20

)/) si "S

istemul normativ5perspectiva asupra lumii poate ficonsiderată o reprezentare socială împărtăşită încadrul unei comunităţi mai largi

$rtefactele culturale sunt rezervoare ale #

$naliza artefactelor culturale permite studiuldinamicii # precum

$rtefactele culturale relaţionate cu moartea şi

înmorm4ntarea pot ilustra modul în care mem)riicomunităţii utilizează sistemul normativ ca mecanismde coping

- Săp@nţa

Stan Ioan Pătraş începând cu anii 30 iniţ iază practica crucilor pictate

Epitafurile sunt scurte istorii de viaţă

Cimitirul din Săpânţ a este un rezervor de RS

Analiza epitafurilor permite înţ elegerea

comunităţ ii şi a evoluţ iei sale

CURŞEU, P. L. & POP-CURŞEU, I. (2011). “Alive afterDeath: An exploratory cultural artifact analysis of theMerry Cemetery of S ăpânta ” Journal of Communityand Applied Social Psychology, 21, 5, 371-387.


21/55

3/4/20

Săp@nţa – analia 9e conţinut a epita.urilor

Dimension 1

210-1-2

D i m e n s i o n 2

2

1

0

-1

-2

Occupation

Positive qualities

Biography

Relationships with the familyMessage to the dear ones

Nostalgia

Death circumstances

Relationship with God

Negative qualities

Money making

Livestock relationship

Household relationships

Relationships with community

Au fost analizate 673de epitafuri (95 % dintotalul celormenţ ionate în diferitesurse)

Analiza co-ocurenţ eirelevă 3 grupuritematice

1. “sharedworldview”

2. biografia celuidecedat

3. comunicare cu cei în viaţă


Săp@nţa – *n5iet? $u..er h?pothesis

Year

1990-20071978-19891966-19771950-19651934-1949

M e a n f r e q u e n c y

2.2

2.0

1.8

1.6

1.4

1.2

1.0

3

2

1

Cluster

Cluster 1 = individul ca membru alcomunităţ iiCluster 2 = identitatea personalăCluster 3 = individul ca membru al familiei



22/55

3/4/20

Săp@nţa – interiuri cu mem$rii ai comunităţii

+ elemente tematice

aloarea sim)olică

Ddentitate locală

aloare economică

Dimension 1

210-1-2

D i m e n s i o n 2

1.5

1.0

0.5

0.0

-0.5

-1.0

-1.5

Artisanal products

Welcoming hosts

Financial benefits

Tourists

Merry Cemetery

Pride of the villageUnique art product

Church/Faith

Old traditions

Painted crosses

CURŞEU, P. L. & POP-CURŞEU, I.(2011). “Alive after Death: Anexploratory cultural artifact analysis ofthe Merry Cemetery of S ăpânta ”Journal of Community and AppliedSocial Psychology, 21, 5, 371-387.

Săp@nţa - /S=

Mean SD Age SV LI

1. Age 50.64 14.62 1

2.Symbolic value (shared worldview) 1.85 1.20 .54** 1

3.Local identity 1.92 1.48 -.47* -.35 1

4.Economic value 1.57 1.23 -.12 -.59** .14

CURŞEU, P. L. & POP-CURŞEU, I. (2011). “Alive after Death: An exploratory cultural artifact analysis of theMerry Cemetery of S ăpânta ” Journal of Community and Applied Social Psychology, 21, 5, 371-387.


23/55

3/4/20

#ogniţia socială“The social cognition approach is based on the conviction that constructs relevant to

cognitive representation and process are fundamental to understanding all human

responses, regardless of whether those responses are social or non-social in

nature…”(Ostrom 199!

Termenul de CS lansat in anii 70 – integrarea cercetărilor asupra

atitudinilor, fenomenele de atribuire, percepţia persoanei

0ompson (&223! identifică două direcţii generale de dezvoltare aacestei paradigme%

perspectiva individualistă 5 cercetarea modului în care indivizii îşi reprezintă realitatea socială

perspectivă colectivistă " studiul modului în care mem)rii uneicomunităţi împărtăşesc reprezentări ale realităţii sociale

#S – elemente cheie

Cercetările din C pornesc de la premisa căfenomenele cognitive (reprezentările şi transformareaacestora! stau la )aza tuturor comportamentelorumane% CS determină şi este determinată de modul în care ne angajăm în lumea

socială

ingura diferenţă cu teoriile clasice are reprezentărilorcognitive este domeniul stimulilor ţintă

Contribuţii majore: folosirea unor principii eplicati!e comunecare să permită integrarea cercetărilor din "S #tendinţa de agenerali$a şi de a obţine o integrare teoretică%


24/55

3/4/20

Perspectia in9ii9ualistă !n #S

Fis8e şi aLlor (&22+!1 IeLens şi -ardene (&22=! identifică , perspective in C%

Perspectiva agentului ce caută consistenţa internă şi ec0ili)rul cognitiv

Perspectiva omului de ştiinţă naiv

Perspectiva agentului ce procesează distorsionat informaţia socială

Perspectiva tacticianului motivat

STIMUL

SOCIAL

COMPORTAMENT

SOCIAL #(SI(A&

/o9elul cognitiist 9e e5plicare a comportamentului social

Prelucrăriin.ormaţionale

Prelucrăriin.ormaţionale

Perspectia agentului ce caută consistenţa internă şiechili$rul cogniti

… dezec0ili)rul perceput între două cogniţii sociale(reprezentări cognitive! determină apariţia unei stări detensiune psi0ică pe care individul încearcă să o rezolve% prinurmare există o tendinţă general umană de a căuta consistenţainternă şi ec0ili)rul cognitiv (ec0ili)rul între reprezentărilecognitive activate simultan!

teorii ilustrative % teoria asimetriei cognitive (eKcom)1 &2>+!1teoria dezec0ili)rului cognitiv (Aeider1 &2>3!1 teoriaincongruenţei cognitive (Osgood anen)aum1 &2>>! şi teoriadisonanţei cognitive (Festinger1 &2>@!


25/55

3/4/20

Perspectia omului 9e ştiinţă nai

individul încearcă să găsească (caută! explicaţiiplauzi)ile pentru propriul comportament1comportamentul celorlalţi1 precum şi pentru alteevenimente sociale

teorii ilustrative % teoriile implicite asuprapersonalităţii ($sc01 &2,=B $nderson1 &23&! şi teoriaatri)uiri (Aeider1 &2>3!'

Perspectia agentului ce proceseaă 9istorsionat in.ormaţiasocială

indivizii nu analizează acurat toată informaţiadisponi)ilă în contextul social1 ci folosesc euristicipersonale pentru a integra aceste informaţii1 deoarecedeţin resurse reprezentaţionale şi computaţionalelimitate


26/55

3/4/20

Perspectia tacticianului motiat

indivizii dispun de strategii cognitive variate pentru aprocesa stimulii ce provin din realitatea socială şi eialeg o strategie sau alta în funcţie de o)iectivele1motivele şi nevoile pe care le are la un moment dat'

Procese cognitie !n #S

& procese majore influenţea$ă de$!oltarea şi transformarea

repre$entărilor cogniti!e în contet sociale ' procese

fundamentale pentru CS

$tenţia (selectivitate şi resurse atenţionale limitate!

7emoria (top5doKn DP1 reprezentări ale sinelui1

stereotipuri1 resurse reprezentaţionale limitate! Dnferenţele cognitive (categorizare1 resurse

computaţionale limitate!


27/55

3/4/20

Perspectia colectiistă !n #S

Comunităţile/grupurile funcţionează ca sisteme socio5cognitive (au capacităţi de reprezentare şi calcul!

Cogniţiile sunt împărtăşite/distri)uite între mem)riigrupului

Comportamentul/performanţa colectiv(ă! "determinate de proprietăţile configurale ale cogniţieicolective

7ai recent " modele de emergenţă în cogniţiacolectivă (structuri şi competenţe cognitive!

*titu9ini

ermenul de


28/55

3/4/20

3 mo9ele teoretice

modelul unidimensional " dimensiunea cognitivă

)idimensional 5 dimensiunea cognitivă şi afectivă

tridimensional " dimensiunea cognitivă1 afectivă şicomportamentală

(aglL C0ai8en1 &22+1 #osen)erg Aovland1 &2=!

&aluarea atitu9inilor 1

valuare directă (metode explicite!

valuarea atitudinilor prin intermediul unui singur item(9C4t de mulţumit sunteţi de viaţa de student?:!

calele de tip Ii8ert (Ii8ert1 &2+*!

-iferenţiatorul semantic(Osgood1 uci annen)aum1 &2>@!


29/55

3/4/20


valuarea indirectă

*valuarea reactivităţii fiziologice permite cercetătorului sărealizeze inferenţe referitoare la reacţiile emoţionale alesu)iectului (Porier Iott 1&2=@!

Pt atitudini pozitive – activare (contractare)

Pt atitudini pozitive – dezactivare (relaxare)

Electromiografia facială

Evaluare implicită (Implicit Association Test MreenKald1 7cM0ee1 c0Kartz1 &223)

Decizie lexicală: decide dacă ţ inta este un cuvânt cu sens sau nu

amorsă

“bun”

ţintă

ciocolată

“Cuvânt

sau nu?”

xxxxxxxx “bun”

ră spuns

r ăspuns

Timp de

reacţie

decizie


Indicele de faciltare RT (xxxxx bun) – RT (ciocolatăbun) (500 ms) - (200 ms) = 300 ms 300 ms reprezintă indicele atitudinii implicite

Greenwald, A. G., McGhee, D. E., &Schwartz, J. L. (1998). Measuring individualdifferences in implicit cognition: the implicitassociation test. Journal of Personality andSocial Psychology , 74 (6), 1464.


30/55

3/4/20

*titu9ini implicite

“Mă admir … şi nu ştiu de ce ….”condiţ ionarea subliminală a stimei de sine (Dijksterhuis, 2004) Sarcină de decizie lexicală modificată Lotul experimental: “EU” prezentat pt 17 ms, urmat de:

50% probe: atribute pozitive (e.g. bun, sincer, onest, de ştept, puternic)

50% probe: cuvinte f ăr ă sens

Lotul de control: “EU” prezentat pt 17 ms, urmat de: 50% probe: cuvinte uzuale (e.g. biciclet ă, scaun)

50% probe: cuvinte f ăr ă sens

Rezultate: creşterea stimei de sine şi a imunităţ ii la eşec pt grupul

experimental

Dijksterhuis, A. (2004). I like myself but I don't know why: enhancing implicit self-esteem by subliminal evaluative conditioning. Journal of Personality and SocialPsychology , 86 (2), 345.

(atura 9uală a atitu9inilor – 9ual s?stem mo9elso. in.ormation processing

istemul cognitiv uman are o natură duală%

0istemul $ " vec0i1 procesari automare1 resursecomputaţionale su)stanţiale1 asociativ1 contextual

0istemul " nou1 procesări controlate1 resurse computaţionalelimitate1 a)stract1 )azat pe reguli

$titudinile au 6i ele o natură duală (implicită 6i explicită!

Gawronski, B., & Creighton, L. A. (2013). Dual-process theories. The Oxford Handbook of Social Cognition , 282-312.Wilson, T. D., Lindsey, S., & Schooler, T. Y. (2000). A model of dual attitudes. Psychological Review , 107 (1), 101.

Atitudine implicită A1(in)acceptabilă social

Atitudine exprimată A2


31/55

3/4/20

Un model al procesărilor duale

Procesare

automată

(Sistem 1)Sarcini implicite

Procesare

controlată

(Sistem 2) Sarcini explicite

Nu există metode de evaluare „pure” (implicite sauexplicite), metodele de evaluare a atitudinilor sunt„contaminate” de cele două tipuri de procesări (Jacoby)

Jacoby, L.L. (1997). Invariance in automatic influences of memory: Toward a user's guide for the process-dissociationprocedure. Journal of Experimental Psychology: Learning, Memory and Cognition, 24 , 3-26.Jacoby, L.L., Yonelinas, A.P. & Jennings, J. (1997). The relation between conscious and unconscious (automatic) infl uences. Adeclaration of independence. In J. Cohen & J.W. Schooler (Eds.), Scientific Approaches to Consciousness (pp.13-47). MahwehNJ: Erlbaum.

ormarea atitu9inilor 1

+eterminism genetic

Bouchard, T. J., & McGue, M. (2003). Genetic and environmental influences on humanpsychological differences. Journal of neurobiology , 54 (1), 4-45.


32/55

3/4/20


ormarea atitudinilor prin condiţionare directă 5 taats(&2@>! expunerea numelui a şase naţionalităţi pe un ecran1in mod aleatoriu urmată de prezentarea unor cuvinte cuconotaţie pozitivă sau negativă " formarea unor atitudiniconsonante cu valenţa cuvintelor prezentate

Stimul 1

(Siria)

Stimul 2

(crima)

St emoțională

negativă

Stimul 1

(Siria)

St emoțională

negativă


ormarea atitudinilor prin condiţionare operantă

ormarea atitudinilor prin condi-ionare vicariantă.observarea comportamentelor sociale /i ale consecin-eloracestora conduce la formarea atitudinilor)

Comportament

(în relaţie cu unobiect social)

Consecine(recompensapedeapsa)

Atitudinepozitivă

sau negativă


33/55

3/4/20

uncţiile atitu9inilor

funcţii motivaţionale 5 atitudinile sunt văzute dreptmecanisme de apărare a eului (Ratz1 &2=@!B permitexprimarea valorilor individuale (funcţie egosintonică!

funcţiile cognitive $ permit ordonarea şi organizarealumii sociale1 g0idează procesările informaţionale1permit categorizarea stimulilor sociali prin inferareacaracteristicilor cognitive1 afective şi comportamentale

*titu9ini Bi comportament eoria comportamentului planificat

0eorL of planned )e0avior (Ajzen, 1991!

Ajzen, I. (1991). The theory of planned behavior. Organizational Behavior and HumanDecision Processes , 50 (2), 179-211.

Atitudini

orme subiective(ce cred ceiapropiaţi mie)

!ntenţiecomportamentală

Comportament

Controlcomportamental

perceput


34/55

3/4/20

+e>in Bi schim$area atitu9inală

$ comparat eficien.a a * metode de sc0im)are aatitudinilor privind alimenta.ia sănătoasă %

Curs vs -iscu.ii de grup

Participan.i% femei casnice în contextul celui de5al doilea#7

c0im)area atitudinală mai accentuată la grupul

implicat în discuţii

Lewin, K. (1943): Forces behind food habits and methods of change. In: The problemof Changing Food Habits. Report of the Committee on Food Habits.Washington, D.C. National Academy of Sciences, p 35 –65

-isonanta cognitiva S conflictul psi0ologic care rezultă din activareasimultană a două sau mai multe cogniţii incompati)ile

#ronson 8$%%9 * teoria D! este cea mai importantă teorie ;n .0

disconfort motivatia de a reduce disonanta%

5căutarea selectivă a informaţiei congruente cu cogniţia (informaţi a nu există!căutăm prieteni care ne confirmă opiniile părerile

5orientarea selectivă a atenţie către informaţia congruentă (informaţia există!petrecem mai mult timp pentru procesarea informaţiilor care ne confirmăalegerile dec4t a celor care o infirmă

5 prin interpretarea selectivă a informaţiei

atitudinile influenţează percepţia evenimentelor pe care le o)servăm

Teoria disonanţei cognitive


35/55

3/4/20

isonanţa cognitiă - estinger % #arlsmith !n 16:6

u)iecţilor li se cere să realizeze o sarcină plictisitoare(să înfăşoare şi să desfăşoare un mosor de aţă1 sărotească un cui1 să umple şi să golească o cutie cumonezi! timp de o oră1 apoi erau rugaţi să5l a;ute peexperimentator

Ii se spunea că asistentul cercetătorului esteindisponi)il şi că acesta avea nevoie de a;utor pentru a5i comunica următorului su)iect că experimentul esteinteresant

En sc0im)ul acestei sarcini1 el primea fie * de dolari1fie un dolar

isonanţa cognitiă - reultate

su)iecţii erau solicitaţi să evalueze experimentul pe treidimensiuni% c4t de plăcută fusese sarcina anterioară (pe oscală de la "> la T>!1 importanţa ştiinţifică aexperimentului (de la la &! şi dorinţa de a participa laexperimente viitoare (de la "> la T>!'

Dimensiunea evaluării 1 dolar 20 dolariCât de plăcută a fost sarcina +1,35 -0,05

Importanţa ştiinţifică a experimentului 6,45 5,18

Dorinţa de a participa la experimente viitoare +1,20 -0,25


36/55

3/4/20

*sumpţii ale 9isonanţei cognitie ma;oritatea cognitiilor1 considerate in perec0i1 pot

fi relevante sau nerelevante una pt cealalta

* cognitii relevante una pt cealalta pot ficonsonante (Spot fi deduse una din cealalta! saudisonante (Sreversul uneia poate fi dedus dincealalta!

cu cat e mai mare magnitudinea disonantei1 cu

atat e mai mare presiunea pt reducerea ei

Cn mo9el integrati al # – Den>orth? et al 2011

Kenworthy, J. B., Miller, N., Collins, B. E., Read,S. J., & Earleywine, M. (2011). A trans-paradigmtheoretical synthesis of cognitive dissonancetheory: Illuminating the nature of discomfort.European Review of Social Psychology , 22 (1),36-113.


37/55

3/4/20

-isonanţa poate fi redusă prin%

respingerea cogniţiilor disonante

adaugarea unor noi cogniţii consonante sau modificarea perceptiei asupracognitiilor

reducerea importanţei cogniţiilor disonante sau evitarea lor totala (expunereselectiva!

amplificarea importanţei cogniţiilor consonante

… lementul central este sentimentul de vinovăţie " cel mai importantpredictor al -C

Reducerea disonanţei cognitive

Stereotipuri

ermenul de 9stereotip: derivă din termenii greceşti9stereos: care se traduce prin formă sau solid şi 9tLpos:care înseamnă formarea unei impresii, tipologie saumodel

En ştiinţele sociale a fost introdus în anul &2** de către

Ualter Iippman pentru a denumi imaginile mintaleprin intermediul cărora realizăm ;udecăţile sociale şifiltrăm realitatea socială


38/55

3/4/20

Stereotipuri - 9e.iniţii

9… o impresie fixă care concordă puţin cu realitatea căreia i se adresează şicare se constituie în primul r4nd prin definire şi a)ia apoi prin o)servaţie:(Ratz VralL1 &2+>!'

9… o convingere (credinţă! exagerată asociată unei categorii (sociale!:($llport1 &2>,!'

9… un răspuns categoric prin care se inferează mem)rului unei categorii1toate atri)utele prin care se defineşte categoria respectivă: (ecord1 &2>2!'

9… un set de credinţe (convingeri! referitoare la caracteristicile unorpersoane care se constituie într5o categorie socială: ($s0more -eVoca1&23&!'

9… o structură cognitivă formată din cunoştinţele1 credinţele1 convingerileşi expectanţele unei persoane în legatură cu un grup: (Aamilton rolier1&23=!'

9… cogniţiile şi expectanţele referitoare la caracteristicile mem)rilor uneicategorii sociale care îi sunt atri)uite simplu pe )aza apartenenţei larespectivul grup (categorie!: (Ue)er Croc8er1 &23+!'

Stereotipuri

cogniţii .credinţe, expectanţe şi convingeri) referitoarela caracteristicile, atributele şi comportamentelespecifice membrilor unei categorii sociale( "cestecogniţii sunt organizate adesea 0n teorii coerente( rinintermediul lor, pe de o parte se explică asociereaanumitor atribute la respectiva categorie, iar pe de altă

parte se stabilesc condiţiile 0n care reprezentărilestereotipale sunt activate şi eventual modificate(Ailton Aippel1 &23=!'


39/55

3/4/20

"epreentarea stereotipurilor !n sistemul cogniti

#eprezentarea stereotipurilor ca prototip(reprezentare a)stractă vs exemplar real!

#eţele asociative " stereotipuri implicite (MreenKaldet al1 **!

#eţele radiale " stereotipuri şi pre;udecăţi (tep0an tep0an1 &22=!

Greenwald, A. G., Banaji, M. R., Rudman, L. A., Farnham, S. D., Nosek, B. A., &Mellott, D. S. (2002). A unified theory of implicit attitudes, stereotypes, self-esteem,and self-concept. Psychological review , 109 (1), 3.Stephan, W. G., & Stephan, C. W. (1996). Predicting prejudice. International Journalof Intercultural Relations , 20 (3), 409-426.

Stereotipuri ca prototip

Ca şi în studiile de categorizare realizate pentrucunoştinţele generale (#osc01 &2@3!1 acest model alstereotipurtilor ca prototip are două accepţiuni%

prototipul este considerat o reprezentare a)stractă acaractersticilor unei categorii sociale

prototipul se referă la un exemplar real al categoriei

care are cea mai mare valorare de prototipicalitatepentru aceasta


40/55

3/4/20

Stereotipurile ca repreentare a$stractă

stereotipul este de fapt o medie a caracteristicilorsimilare ale mem)rilor unei categorii sociale1 oreprezentare a)stractă în care nici una dintrecaracteristici nu are o valoare definitorie

individul va fi categorizat în conformitate custereotipul al cărei reprezentare este cea mai similarăcu trăsăturile persoanei ţintă (Aamilton 0erman1&22,B Ailton on Aippel1 &22=!

+imite ale repreentării a$stracte

nu ia în considerare varia)ilitatea interpersonală din cadrulgrupului social reprezentat

model este )azat pe asumpţia că operăm at4t cu categorii)azale c4t şi cu su)categorii ale acestora " cercetărisistematice arată că avem tendinţa de a opera aproapeinvaria)il cu trei categorizări% referitoare la etnie1 la sex şi v4rstă(VoKer Rarlim1 &2@,B VreKer1 &233!

nu explică impactul pe care îl are exemplarul real al unei

categorii asupra procesărilor informaţionale ulterioare 5 ;udecăţile sociale pentru situaţii pentru care nu existăreprezentări stereotipale anterioare se )azează pe utilizareaexemplarelor reale ca )ază pentru categorizare (IeKic8i1&23>B mit0 Qarate1 &22B Aamilton 0erman1 &22,!'


41/55

3/4/20

Stereotipul ca e5emplar real

atri)utele categoriilor sociale nu sunt reprezentate într5o formă a)stractă ci su) forma unor exemplarereale ale categoriei5 pre exemplu stereotipul referitor lacalităţile atletice ale afroamericanilor se reprezintă su)forma exemplarelor reale ale respectivei categorii(7ic0ael Wordan1 Carl IeKis!

+imite ale mo9elului e5emplarului real

învăţarea socială a reprezentărilor categoriale nu poatefi explicată prin intermediul acestui model teoretic

toate aceste exemplare care sunt activate şi au valoareprototipică pentru o categorie dată1 tre)uie integrateprin prisma unei teorii

eficienţa procesării " activarea exemplarelor serealizeză automat1 implicit şi nu necesită resursecomputaţionale însemnate realiz4ndu5se într5uninterval scurt de timp (osofs8L1 &23@B mit01 &22!


42/55

3/4/20

Stereotipuri ca reţele asociatie

stereotipurile sunt cunoştinţe care nu pot fi identificateprin introspecţie1 ac0iziţionate datorită experienţei (şi înspecial a interacţiunilor sociale! care mediază atri)uireaunor calităţi1 sau caracteristici mem)rilor unei categoriisociale (MreenKald Vana;i1 &22=!

Cros)L1 VromleL axe (&23! că evalu4nd stereotipurilerasiale prin intermediul unor metode indirecte1 incidenţaacestor stereotipuri este semnificativ mai ridicată dec4tcea evidenţiată prin intermediul metodelor de evaluareexplicite " stereotipurile sunt reprezentări implicite

(atura implicită a stereotipurilor -ovidio (&23=! a prezentat iniţial amorsa (al) sau negru! urmată de un

atri)ut fie pozitiv1 fie negativ 5 su)iecţii al)i răspund semnificativ mai rapidla atri)utele pozitive prezentate după amorsa 9al): dec4t la atri)utelepozitive prezentate după amorsa 9negru

Maertner 7cIaug0lin (&23+! prezintă asocieri de genul% al) " inteligent%al) " frumosB negru " leneşB negru " ur4t1 alternant cu perec0i de şiruri fărăsens deci manipulează rasa sugerată în amorsă (primul şir de caractere! şi valenţa atri)utului asociat 5 su)iecţii al)i au răspuns semnificativ mai rapidla asocieri de genul al) " inteligent1 dec4t la asocieri de genul negru "

inteligent

urprinzător însă diferenţele apăreau at4t la su)iecţii care o)ţinuserăanterior scoruri ridicate la metodele explicite de evaluare a stereotipurilorc4t şi la cei care o)ţinuseră scoruri scăzute


43/55

3/4/20

Model de reprezentare * stereotipuri implicite

Greenwald et al., (2002). O teorie unificată a atitudinilor implicite, stereotipurilor,stimei de sine şi conceptului de sine. În Opre A., Noi tendin ţ e în psihologiapersonalit ăţ ii. Modele teoretice . Vol. I. Editura ASCR.

"epreentare tria9ică – Ereen>al9 et alF 2002 femeie

African

Musulman

Francez

(grup)

STEREOTIP

sau

ATITUDINE

Asocierea grup-atribut

cald

fumă tor

econom

valen ţă+

(atribut)

SINELE

Asocierea grup-sine

IDENTITATEA Asocierea sine-atribut

CONCEPTUL DE SINE

Sau

STIMA DE SINE


44/55

3/4/20

e.iniţii % Principii

+efiniţia 12 3egătura 0mpărtăşită de ordin 0ntâi' $tunci c4nd două noduri sunt fiecarelegate de acelaşi al treilea nod se consideră că acestea au o legătură împărtăşită deordin înt4i'

rincipiul 12 *c4ilibru$congruenţă( C4nd două noduri nelegate sau sla) legate împărtăşesc o legătură de ordinul înt4i1 asociaţia dintre aceste două noduri se întăreşte

+efiniţia 52 poziţia bipolară a nodurilor( En măsura în care două noduri au maipuţine legături împărtăşite de ordin înt4i dec4t ar fi de aşteptat la nivelul şansei1 elepot fi descrise ca )ipolar opuse

rincipiul 52 +ezec4ilibru$disonanţă( #eţeaua împiedică formarea de noi legături carear avea ca rezultat legături de ordinul înt4i ale unui nod cu două noduri )ipolaropuse

+efiniţia 72 Concept constrâns .pressured concept)( Gn concept este constr4ns atunci

c4nd inf luenţe susţinute sau repetate îl fac (conform principiului ec0ili)rului5congruenţei! să dezvolte legături cu fiecare dintre cele două noduri )ipolar opuse

rincipiul 72 +iferenţierea( Conceptele constr4nse tind să se împartă în su)concepte1fiecare legat de un nod diferit din cele două noduri )ipolar opuse

Pre9icţii ale teoriei reţelelor asociatie

redicţia 12 !dentitatea ec4ilibrată şi atitudinea' $titudinea in5grup(asocierea in5grup5pozitiv! este o funcţie multiplicativă a tăriiloridentităţii in5grup (asocierea sine5in5grup! şi stima de sine (asociereasine5pozitiv!

redicţia 52 !dentitatea ec4ilibrată şi stereotipurile( ăria unei asocieri între sine şi un atri)ut5trăsătură este o funcţie multiplicativă dintre tăriileasocierilor sinelui cu grupul (identitatea in5grup! şi atri)utul grupului(stereotipul de grup!

redicţia 7( !dentitatea comparată, conceptul ce sine şi atitudine(tructurile de cunoştinţe sociale se opun formării de asociaţii ale in5grupului sau sinelui cu concepte asociate unui grup care este )ipolar opusin5grupului


45/55

3/4/20

Stereotipuri ca reţele ra9iale Stephan % Stephan,

166

Conţinutemoţional

Eticheta grupului deconţinuturicognitive

Conţinut emoţional Conţinut emoţional

Trăsătură(conţinutcognitiv)

Trăsătură(conţinutcognitiv)

Modelul reprezentării sub formă de reţele radiale a stereotipurilor (Stephan &Stephan !""#)

Stereotipuri ca reţele ra9iale - e5emplu

Repulsie

Ţigani (rromi)

Teamă, disconfort Frică

Fură Agreseazăpersoanele

singure

Reprezenătrii sub formă de reţele radiale a stereotipurilor etnice


46/55

3/4/20

PreGu9ecăţi sociale - 9e.iniţii

“< o dispozi"ie ira"ională, intolerantă a"ă de alte grupuri sociale= #deseaprejudecă"ile se ;no"esc de stereotipuri= #cestea constau ;n atribuirea unorcalită"i ;mpărtă>ite de o categoorie socială iecărui individ presupus a ace partedin această categorie” 8Milner, $%(?9=

“< o atitudine negativă, rigidă 8o predispozi"ie de a răspunde unui stimul ;ntrunanume el9 a"ă de un grup de persoane” 80impson @ Ainger, $%&?9=

“< a gBndi distorsionat despre ceilal"i ără suiciente argumente sau motive”8#llport, $%?'9=

“< trăsătura undamentală a prejudecă"ii pare a i caracterul său emo"ional8ostilitate ;n rela"iile interpersonale9, rigid 8nu se modiică atunci cBnd sedemonstrează >i se argumentează că aceste atitudini sunt alse >i ne;ntemeiate9”87anton, $%4(9=

“== cele două componente de bază ale prejudecă"ii sunt ostilitatea a"ă de un grupde persoane >i dezinormarea” 82elnam @ .ettigreC, $%?%9=

“< o predispozi"ie ;nvă"ată compusă dintro componentă cognitivă 8convingerinegative sau stereotipuri a"ă de un obiect, persoană sau grup9 >i o componentăaectivă 8trăiri emo"ionale negative ;n rela"ie cu un obiect sau persoană9” 85evin,$%&9=

PreGu9ecăţi – mo9elul uni9imensional

Convingeri

stereotipale Prejudecăţintenţii

comportamentaleComportamentul

de discriminare

!odelul unidimensional al prejudecăţii (T"urstone # $"a%e, &'' *i+ert,&'& -uttman, &'.. apud /uc+itt, &'')


47/55

3/4/20

PreGu9ecăţi – mo9elul $i9imensional

/imensiunea cogniti%ă(con%ingeri negati%e,

stereotipuri)

/imensiunea afecti%ă(trăiri emoţionale

negati%e)

Prejudecăţintenţii

comportamentaleComportament de

discriminare

!odelul bidimensional al prejudecăţii (*e%in, &'0, apud /uc+itt, &'')

PreGu9ecăţi – mo9elul tri9imensional

Componenta cogniti%ă(stereotipurile)

$omponenta afecti%ă(sentimente de

antipatie, respingere)

$omponentacomportamentală(distanţa socială)

PrejudecăţiComportamentul de

discriminare

!odelul tridimensional al prejudecăţii (1atz # 2totland, &'3' 1rec" # $rutc"field, &'.0*ambert # *ambert, &'4. 5e6comb, Turner # $on%erse, &'43 2ecord # 7ac+man, &'4.,apud /uc+itt, &'')


48/55

3/4/20

PreGu9ecăţi sociale – mo9elul reţelelor ra9iale

Conţinutemoţional

Anxietatea

intergrup

$meninţărisimbolice

Conţinutemoţional

Conţinutemoţional

Conţinutemoţional

Conţinutemoţional

$meninţări

reale

Stereotipuri

Eticheta grupuluide atribute

%n model de reţea radială de reprezentare a preudecăţilor sociale intergup (Stephan &Stephan !""#)

Integrate9 threat theor? mo9el Stephan, Stephan% Eu9?


49/55

3/4/20

ITT . e+e$lu

Contact

Realisticthreats

Symbolic

threats

Intergroup

anxiety

Negative

stereotypes

Prejudice

(social distance)

./01

./20

/01

/02

/01

/22

/21

/34

/33

/12

/52./06

./21

/06

./27/43

/40

CURŞEU, P. L., STOOP, R. & SCHALK, M. J. D. (2007). “Prejudice toward immigrant workersamong Dutch employees: Integrated Threat Theory revisited” . European Journal of SocialPsychology, 37, 1, 125-140

$tri)uirea este o inferenţă ce explică cauzalitatea unui comportament saueveniment social

eider 8$%?&9%


50/55

3/4/20

Ddentifică două tipuri de erori de atri)uire (cognitive şi motivaţionale!pentru 0eteroatri)uiri%

erorile motivaţionale de atri)uire apar atunci c4nd o persoană faceatri)uiri cauzale pentru un comportament realizat de o altă persoană1comportament care are însă o relevanţă personală pentru cel carerealizează atri)uirea

erorile cognitive de atri)uire se referă la ponderarea distorsionată afactorilor determinanţi ai comportamentului realizat de o altăpersoană% tendinţa de a invoca predominant factori dispoziţionalipentru a explica acţiunile altor persoane (Seroarea fundamentala de

atri)uire!

Teoria inferenţelor corespondente (Jones & Davis, 1965)

Hones, ais % Eergen 161, 1660 5au studiat atri)uirile realizate de o)servatori pentru comportamentele unui

actor1 af late sau nu în conformitate cu un rol determinat

u)iecţii audiau un interviu pentru o)ţinerea unui post de muncă1 interviu cese desfăşura între un psi0olog şi un complice% pentru un post de astronaut(ceea ce implica trăsături relaţionate cu introversiunea " capacitatea de a trăisingur! sau de marinar (fiind necesare trăsături relaţionate cu extraversiunea" spirit de ec0ipă1 socia)ilitate!

Complicele răspunde la o serie de între)ări1 comportamentul lui fiind fieconform cu cerinţele rolului pentru care aplica1 fie în discrepanţă

En final se cerea su)iecţilor să5l evalueze pe complice pe dimensiunea

extraversiune / introversiune şi să aprecieze gradul de încredere în evaluărilerealizate

Encrederea o)servatorilor în atri)uirile pe care le fac creşte atunci c4ndcomportamentul lor este nonconform cu exigenţele rolului 5 cu c4tcomportamentul este mai distinctiv raportat la alte comportamente posi)ile(şi în particular dezira)ile!1 cu at4t este mai pro)a)il că o)servatorul va realizaatri)uiri cauzale


51/55

3/4/20

eoria inferenţei corespondente are la )ază sta)ilirea uneicorespondenţe între un comportament (efect! şi o serie de caracteristici(dispoziţii! personale ale celui care îl realizează'

Paşi% o)servatorul analizează comportamentul şi efectele acţiunilor unui actor

socialB o)servatorul compară apoi aceste acţiuni şi efecte cu acţiuni posi)ile1 dar

neefectuate de actor1 pentru a identifica efectele comune şi specificeacestor acţiuniB

o)servatorul atri)uie (realizează corespondenţe! o acţiune specifică uneidispoziţii a individului'

Factori care influenteaza realizarea unei atri)uiri% dezira)ilitatea socială a comportamentului în cauză elementele distinctive ale acţiunii realizate faţă de alte acţiuni posi)ile relevanţa personală a respectivului comportament

Teoria inferenţelor corespondente

eoria susţine că atri)uirea intenţiei tre)uie să preceadăatri)uirea dispoziţională1 însă anumite comportamente pot fiexplicate pe )aza unor atri)uiri dispoziţionale1 în lipsaintenţiei (de exemplu1 st4ngăcia!

Cu toate că valoarea informaţională este mai ridicată pentrucele mai multe comportamente ce violează normele sociale1şi anumite comportamente ce confirmă expectanţeleindividului pot avea valoare informaţională ridicată (cazul

comportamentelor ce confirmă stereotipurile!

Cele mai multe studii realizate în această perspectivăteoretică nu au evaluat atri)uirea cauzală propriu5zisă' $infera o trăsătură (dispoziţie! nu este acelaşi lucru cu a inferao cauză

Critici ale teoriei inferenţelor corespondente


52/55


53/55

3/4/20

*' individul o)servă un singur eveniment / comportament şi tre)uie sărealizeze inferenţe şi să identifice factori care este posi)il să fideterminat acest comportament'

individul se )azeaza atunci pe scheme cauzaleSteorii impliciteconstituite din experienţă şi care structurează diferite cauze ce potdetermina un anumit efect

-inamica sc0emelor cauzale% Principiul su)stitutiei% cand apare o noua cauza care poate

determina efectul dat1 ea sus)tituie cauzele de;a existente Principiul accentuarii% potentialul predictiv al unei cauze (C&! creste

daca simultan cu C& se mai adauga o cauza (C*! care se presupune căscade efectul datorat lui C&

Teoria covarianţei (Kelley, 1967;1973)

!ritici:

7odelul covariantei%&' Covarianţa dintre două varia)ile nu implică cu necesitate cauzalitate'*' tudiile care au testat modelul induc o eroare comună1 şi anume aceea căau fost oferite su)iecţilor informaţii despre covarianţă'+' Cu toate că atri)uirile realizate de su)iecţi par să satisfacă principiulcovarianţei1 modul în care ei procesează în realitate informaţia poate fi cutotul diferit'

7odelul sc0emelor cauzale%&' xistenţa sc0emelor cauzale nu a fost demonstrată experimental1 cu toatecă intuitiv1 existenţa lor este plauzi)ilăB*' e critică caracterul a)stract al sc0emelor cauzale' O sc0emă cauzală esteo reprezentare cognitivă1 prin urmare ea este pro)a)il saturată în experienţaculturală şi nu e doar o relaţie a)stractă între o cauză şi un efect'

Teoria covarianţei (Kelley, 1967;1973)


54/55

3/4/20

*lte a$or9ări !n atri$uire

Mil)ert (&22>! identifică mai multe etape distincte în realizareainferenţelor dispoziţionale%

se sta)ilesc posi)ile relaţii între o trăsătură şi comportamenteB

trăsăturile identificate cu rol de determinare pentru un comportamentsunt inferate actoruluiB

se realizează şi o corecţie situaţională1 apăr4nd relaţia dintre dispoziţieşi comportament prin activarea unor factori externi'

-acă există o relaţie clară între trăsătură şi comportament1 atunci existătendinţa de a realiza atri)uiri automat

tiluri atri)utionale%

atri)uiri interne vs' externe

atri)uiri glo)ale vs' specifice

atri)uiri sta)ile vs' insta)ile

Ueiner1 &2@&%

Forme de atribuire

intern extern

stabil abilitate dificultate

instabil efort noroc

acordarearecompensei sau apedepsei

controlabilitate


55/55

3/4/20

eroarea fundamentală de atri)uire 5 0eteroatri)uiri interne

eroarea actor5o)servator 5 autoatri)uiri externe şi 0eteroatri)uiri internepentru comportamente deviante

eroarea egocentrismului (self5serving )ias! " autoatri)uiri interne pentrusucces si externe pentru eşec

eroarea etnocentrismului (group5centered )ias! " asumarea credituluiexagerat pentru proiecte realizate în cola)orare (9u am contri)uit mai mult:!

eroarea falsului consens (su)utilizarea consensului! " supraestimareasimilarităţii dintre propriile tendinţe comportamentale şi cele ale altorpersoane

eroarea lumii ;uste " evenimentele sociale sunt autocorective şi conduc spre olume ideală (pozitivă!

Erori de atribuire

ps curs semestrul 2

Documents