pruncuciderea rezumat-1

8/8/2019 PRUNCUCIDEREA rezumat-1

http://slidepdf.com/reader/full/pruncuciderea-rezumat-1 1/14

PRUNCUCIDEREAPROBLEMATICAINVESTIGAŢIEICRIMINALISTICE

Rezumat

1



■momentul desfăşurării activităţii ilicite a câştigat o notă de precizie în sensul cceea ce putea fi stabilit pe cale de expertiză medico-legală – starea de „imediatnaştere” – a căpătat o limită în timp: 24 de ore;

■ stare specială în care trebuie să se afle mama nu mai poate fi acceptată ca „detulburare pricinuită de naştere” – stabilită în practică prin expertiză medico-legală p prezenţei unor semne şi simptome caracteristice – ci „de stare de tulburare psihtulburare ce, în mod evident, poate avea şi cauze care să exceadă naşterii.1.3. Evoluţia incriminării pruncuciderii

Pe parcursul evoluţiei, fiecare tip de societate a stabilit care fapte anume infracţiuni în funcţie de nivelul de dezvoltare, de tipul istoric al respectivei societăţspiritualitatea fiecărui popor în parte. Pruncuciderea, ca fenomen social, a apărut încele mai vechi timpuri, însă spre deosebire de alte tipuri de omoruri, pe parcdiferitelor etape ale evoluţiei umane, din punct de vedere moral şi juridic, a cunaprecieri diferite, ba chiar în unele cazuri şi contradictorii.

1.4. Locul incriminării pruncuciderii în sistemul infracţiunilor contra vieţiÎn ceea ce priveşte locul incriminării pruncuciderii în sistemul infracţiunilor c

vieţii, în doctrina penală au fost promovate mai multe puncte de vedere.Într-o primă opinie, se consideră că pruncuciderea constituie un tip apartomucidere, deoarece calităţile deosebite pe care trebuie să le întrunească atât subactiv, cât şi subiectul pasiv sunt elemente constitutive ale acestei infracţiuni circumstanţe atenuante ale omorului. Calitatea specială cerută de lege pentru subinfracţiunii este de natură a conferi pruncuciderii o anumită „independenţă” permacceptarea acesteia ca infracţiune „tip” şi nu o formă circumstanţiată a altei infracţîn cazul de faţă, a omorului. Pruncuciderea ar putea fi acceptată ca infracţiune dstătătoare, cu elemente specifice, cea mai expresivă fiind tulburarea pricinuită de na

Într-o altă opinie, mult mai larg susţinută, pruncuciderea, deşi constituie un tip a

de omucidere cu o denumire proprie, în esenţă rămâne o faptă de omor sancţionat blând, în considerarea condiţiilor speciale în care acţionează subiectul activ al infracu toate consecinţele pe care le atrage o asemenea caracterizare. Astfel, infracţiun pruncucidere este o faptă de omor, supusă unei sancţiuni atenuante.

Există şi o opinie intermediară. Fapta, denumită „pruncucidere” este incriminlegislaţiile penale ca o variantă atenuantă a omuciderii şi constituie fie o infracţiusine stătătoare, cu denumire proprie şi cu conţinut normativ specific propriu, fie o sau o circumstanţă a infanticidului.

Desigur că un discurs echilibrat ar trebui să opteze pentru un punct de veintermediar. Totuşi, este important de observat că între omor (infracţiunea cadru de prin uciderea unei persoane cu intenţie) şi pruncucidere există o legătură de tipul: code bază – conţinut cu circumstanţe atenuante. Conţinuturile de bază includ condnecesare pentru existenţa infracţiunilor în configuraţia lor tipică iar conţinuturicircumstanţe agravante sau atenuante sunt alcătuite din conţinutul infracţiunii de care cuprind şi unele condiţii circumstanţiale de atenuare sau agravare a răspun penale.

3



1.5. Caracteristicile comportamentului criminal în pruncucidereProblema comportamentului deviant a fost abordată în literatura de specialita

cadrul unor cercetări separate, exprimându-şi opinii distincte psihologii, socio psihiatrii, pedagogii sau juriştii. Viziunea sistemică asupra fenomenului infrac presupune utilizarea conceptelor de sistem, structură şi funcţii, precum şi a noţiunicauză şi condiţie care stau la baza relaţiilor dinamice sub şi intersistemice.

Studiul individului uman relevă faptul că acţiunile sale sunt rezultatul impacdintre infrastructura sa bio-psihologică şi condiţionările specifice mediului din car parte. Faptele antisociale nu fac excepţie de la această regulă. Totuşi, analiza sistemcriminalităţii presupune desprinderea de cazul individual şi identificarea proceseconjuncturilor care, prin impactul lor social şi prin repetabilitatea statistică pe permari de timp, se constituie în cauze şi condiţii atât necesare, cât şi suficiente prodactului infracţional. La acest nivel al analizei este necesar să menţionăm că distdintre cauze şi condiţii se reduce sensibil, ele aflându-se în raporturi de ambivalenţă probabilitate. Din acest motiv le vom numi factori sociali ai criminalităţii sau fcriminogeni.

Mecanismul comportamentului criminal în pruncucidere dobândeşte u particularităţi specifice a căror cercetare merită o atenţie deosebită. În această ordidei este necesar a menţiona că orice deficienţă, tulburare şi boală psihică influenţemod direct asupra comportamentului individului, generând devieri de la normeconvieţuire socială. Femeilor care şi-au omorât pruncii le sunt caracteristice, deanxietatea şi depresia. Anxietatea reprezintă o stare afectivă caracterizată prin sentide nelinişte, insecuritate, frică, panică, aşteptarea unui pericol. De regulă, apare ca rla o stare de stres sau alte tulburări patologice complexe. Deseori poate prodiminuarea capacităţii de rezistenţă a individului, a randamentului intelectual, ducdereglări comportamentale şi chiar la conduite criminale.

4



CAPITOLUL 2INFRACŢIUNEA DE PRUNCUCIDERE DIN PUNCTUL DE VEDE

AL DREPTULUI PENAL MATERIAL

2.1. Condiţii preexistenteObiectul ocrotirii juridice – Obiectul juridic special al infracţiunii de

pruncucidere, generic vorbind, îl constituie relaţiile sociale care se întemeiază pe dla viaţă al copilului nou-născut, drept recunoscut, universal, tuturor persoanelor indde vârstă, sex, naţionalitate, rasă, stare de sănătate, etc.

Obiectul material în cazul infracţiunii de pruncucidere este corpul copilului nnăscut. Se poate afirma că avem de a face cu un obiect material calificat.

Subiecţii infracţiunii – Subiectul activ nemijlocit al infracţiunii de pruncucidere nu poate fi decât mama copilului nou-născut, indiferent dacă este sau a fost căsătormomentul în care a conceput copilul ori pe perioada gravidităţii, indiferent dacadultă sau minoră, indiferent de religie, convingeri etc.

Subiectul pasiv este copilul nou-născut, al cărui drept la viaţă a fost nesocotitcătre mama pruncucigaşă. Promovând pruncuciderea, legiuitorul nu a fost interesacopilul este „sănătos”, „viabil”, „normal”, „cu deficienţe” ... etc. Important este cafie viu în momentul în care femeia pruncucigaşă se manifestă în mod criminal.

2.2. Conţinutul constitutiv al infracţiunii de pruncucidereLatura obiectivă – Elementul material al pruncuciderii poate consta la fel ca în

cazul omorului, cel puţin la nivel teoretic, atât într-o acţiune, o atitudine activăîncălcare a preceptului prin care se interzice o anumită faptă – cât şi într-o inacţimanifestare negativă prin care se impune, se ordonă săvârşirea unei fapte.

Rezultatul socialmente periculos– Infracţiunea de pruncucidere este, la fel precuomorul, o infracţiune de rezultat, fiind necesară producerea unui rezultat ce con

moartea copilului nou-născut. Pentru întregirea laturii obiective a infracţiun pruncucidere este necesar ca acţiunea sau inacţiunea săvârşită de către subiectul acconstituie, efectiv, cauza morţii copilului nou-născut. Aşadar, este necesară existe probarea de către organele de anchetă a uneilegături de cauzalitateîntre elementulmaterial şi moartea copilului nou-născut.

Latura subiectivă – Infracţiunea dobândeşte relevanţă penală doar atunci când ade conduită, prevăzut şi pedepsit de legea penală, este desfăşurat cu forma de vinov prevăzut expres în textul de incriminare. În context putem constata că inteninfracţiunea de pruncucidere este una spontană, cu caracter afectiv şi se caracteri prin două trăsături definitorii:

1) este efectul unei emoţii puternice, determinate de starea de tulburare deos provocată de naştere, de care este stăpânit subiectul în momentul săvârşirii faptei;2) apare în mod neaşteptat, fără nici o pregătire prealabilă a hotărârii respective.2.3. Consideraţii cu privire la modificările, pertinente problemei în dezbater

apărute în conţinutul proiectului noului cod penalAşa cum am arătat în proiectul noului cod penal depus la Parlamentul Român

02.12.2008, incriminarea pruncuciderii este mai complexă. În condiţiile unei cons pe termen lung a conţinutului normei juridice ce are ca obiect pruncuciderea se parapărut ideea reformării incriminării. Între Codul penal din 1968 şi Codul penal din

5



nu există diferenţe de esenţă; există o diferenţă doar la nivelul naturii pedepînchisoare de la 2 la 7 ani, respectiv, închisoare strictă de la 2 la 7 ani. Uciderevătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – infracţiune prevăzută la art. 1981 – are ca obiect uciderea copilului nou-născut imediat după naştere dar nu mai târ24 de ore, săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare psihică. Analizând legal, constat, ca diferenţe faţă de incriminarea actuală, următoarele:- denumirea infracţiunii– uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către

mamă în loc de pruncuciderea .- termenul de 24 de oreîn care se poate accepta desfăşurarea acţiunii ori inacţiu

specifice elementului material. Avem de a face cu o reglementare strictă – nu mai târziu de 24 de ore – de natură a înlătura o anumită relativitate care poate apare atucând spaţiul de timp în care instanţa poate să accepte săvârşirea pruncuciderii dede rezultatele unei expertize, întemeiate pe observarea unor semne şi stări cu caobiectiv care, însă, pot diferi de la caz la caz.

- starea de tulburare psihicămenită să înlocuiască starea de tulburare pricinuită denaştere are drept consecinţă modificarea întregii practici judiciare.

Vătămarea fătului săvârşită în timpul naşterii de către mama aflată în stare dtulburare psihică – infracţiune prevăzută la art. 200 alin. 4 – vine să întregească ipouciderii de către mama aflată în stare de tulburare psihică a produsului de concepţiela maturitatea necesară declanşării pe cale naturală sau artificială a naşterii.

2.4. Formele infracţiuniiPruncuciderea, la fel precum omorul, este o infracţiune comisivă şi de rez

condiţii în care este susceptibilă de a fi săvârşită şi în forme atipice – ca act pregăttentativă – însă acestea nu sunt incriminate. Infracţiunea de pruncucidere se consumomentul în care se instalează moartea, încetează funcţiile vitale ale copilului nou-n

6



CAPITOLUL 3PRINCIPALELE DIRECŢII METODOLOGICE ALE INVESTIGĂRII

CRIMINALISTICE ÎN CERCETAREA INFRACŢIUNILOR DEPRUNCUCIDERE

3.1. Consideraţii generaleAnalizând practica judiciară constatăm că cercetarea pruncuciderii implică di

dificultăţi, determinate atât de particularităţile specifice incriminării în cauză, câtîmprejurările concrete în care este săvârşită fapta. În aceste condiţii, este deosebimportant a contura cadrul metodologic de cercetare a infracţiunii de pruncucidenatură a oferi posibilitatea dezvoltării unei metodologii de anchetă ce, prin desfăşuunor activităţi specifice orientate spre identificarea persoanelor implicate şi proactivităţii infracţionale de ucidere a copilului nou-născut, să poată constitui un instrutil .

3.2. Stabilirea cauzei şi naturii morţiiAre o importanţă deosebită dacă ţinem seama de faptul că natura şi cauza m

reprezintă una din condiţiile indispensabile pentru existenţa infracţiunii de pruncucTrebuie de luat în consideraţie faptul că un copil poate fi născut în termen ori înmort sau viu, moartea survenind imediat după naştere, la câteva ore sau câteva ziasemenea, la naştere femeia poate beneficia sau nu de asistenţă medicală de speciaMoartea nou-născutului se poate produce în timpul naşterii sau imediat după naformele acesteia fiind patologică , accidentală oriviolentă .

3.3. Identificarea locului în care femeia pruncucigaşă a născut şi a celui în caa fost suprimată viaţa copilului nou născut

Pentru încadrarea juridică a pruncuciderii locul de săvârşire a faptei nu are relevanţăînsă determinarea acestuia este deosebit de importantă pentru stabilirea de elemente probatorii. Pentru realizarea obiectivelor inerente investigării pruncuciderii trestabilite limitele spaţiului unde s-a produs atât naşterea cât şi uciderea copilului.

3.4. Stabilirea reperelor de timp în care a avut loc naşterea şi suprimarea vieţii nonăscutului

Referitor la timpul când s-a săvârşit infracţiunea, legea statuează expres că peexista, infracţiunea de pruncucidere, moartea nou-născutului – datorată acţiunilor mori inacţiunilor intenţionate ale acesteia – trebuie să se fi produs imediat după naşter

3.5. Stabilirea metodelor folosite pentru suprimarea vieţii copilului nou-născAici, spre deosebire de omor, ancheta nu va trebui să descopere moduri de op

„savante”. În practică, se folosesc, în vorbirea curentă, noţiunile de „pruncucidere a

şi „pruncucidere pasivă”.3.6. Identificarea mamei pruncucigaşe şi a eventualelor alte persoane implicaPentru tragerea la răspundere penală este necesară identificarea femeii ca

născut şi şi-a ucis copilul. Calitatea de mamă, pe care o pretinde textul de lege psubiectul active al infracţiunii trebuie constatată de fiecare dată de către organul judcu menţiunea că aceasta va fi supusă răspunderii penale pentru pruncucidere, indifercontribuţia pe care a avut-o la săvârşirea infracţiunii.

7



3.7. Existenţa stării de tulburare pricinuite de naştere a mamei pruncucigaşePentru diferenţierea infracţiunii de pruncucidere de infracţiunea de o

cercetarea trebuie să lămurească dacă mama ce şi-a ucis imediat după naştere copilunăscut se afla sau nu într-o stare de tulburare pricinuită de naştere. Starea de tulburordin psihic cauzată de naştere şi raportul de cauzalitate ce trebuie să existe între astare şi uciderea nou-născutului se constituie într-o altă condiţie indispensabilă pexistenţa infracţiunii de pruncucidere.3.8. Descoperirea cadavrului copilului nou-născut şi stabilirea stării de nnăscut

O alta problemă pe care trebuie să o lămurească cercetarea este aceea, în primăa descoperirii cadavrului copilului. De remarcat că, în practică, de regulă, tot ceînsemnă cercetare începe odată cu descoperirea cadavrului unui copil nou-născut. Dcă pare o abordare ignorantă de vreme ce „trebuie” să apară cadavrul unui copilînceapă „caruselul judiciar” să se mişte.

3.9. Identificarea obiectelor sau instrumentelor folosite la suprimarea vieţii copilunou-născut

Este o problemă cu o importanţă, preponderent de ordin operativ. Obiectelinstrumentele folosite de către mama pruncucigaşă interesează în ideea identifacesteia, a stabilirii discernământului, pentru corecta încadrare a faptei ca pruncucidomor, pentru aplicarea de circumstanţe judiciare, pentru stabilirea existenţei şi idenaltor persoane implicate.

3.10.Stabilirea cauzelor, condiţiilor, împrejurărilor care au generat safavorizat săvârşirea infracţiunii

Evidenţierea pe parcursul cercetărilor a cauzelor, condiţiilor şi împrejurărilor generat şi favorizat săvârşirea infracţiunii de pruncucidere este de natură să ducă la unor măsuri corespunzătoare de prevenire. Cauzele şi condiţiile sunt multiple, în rap

mediul de viaţă, sistemului educaţional, posibilitatea de a înţelege responsabilitatea asumă femeia de a păstra sarcina, reacţia celor din jur, etc. Odată cu identificareaasemenea cauze, condiţii, împrejurări, organul judiciar se va putea pronunţa pertin privire la premeditarea uciderii copilului nou-născut, la implicarea altor persoadiscernământul femeii, etc.

8



CAPITOLUL 4CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI – ACTIVITATE FUNDAMENTAL

ÎN CADRUL CERCETĂRII CRIMINALISTICE A PRUNCUCIDERII

4.1. Consideraţii generaleEste evident faptul că cercetarea la faţa locului – examinarea criminalistică a lo

unde s-a săvârşit infracţiunea de pruncucidere – se înscrie printre activităţile ce conîn mod substanţial la realizarea scopului procesului penal, respectiv, constatarea la tîn mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană csăvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinsă nu fie trasă la răspundere penală.

4.2. Măsurile ce trebuie luate de către primii ajunşi la faţa loculuiMăsurile urgente, menite să asigure conservarea locului faptei sunt, în princ

următoarele:• Activităţi destinate salvării victimelor şi acordării primului ajutor medical.• Activităţi ce au ca scop conservarea locului ce urmează a fi cercetat • Identificarea martorilor oculari, a persoanelor ce ar fi putut fi implicate în ucinou născutului, identificarea şi reţinerea făptuitoarei ori luarea măsurilor de urmă prindere a acestei.• Încunoştinţarea organului de urmărire penală pe raza căruia s-a comis omorul şeste competent să efectueze cercetarea la faţa locului.

4.3. Pregătirea în vederea cercetării la faţa locului. Importanţa cercetării îechipă a pruncuciderii

Dintre măsurile care se iau până la deplasarea la faţa locului, amintim:♦ Primirea, consemnarea şi verificarea sesizării.♦ Asigurarea tehnico-materială♦ Luarea măsurilor de protecţie.♦ Asigurarea prezenţei specialiştilor, a apărătorului şi a martorilor asistenţi.♦ Asigurarea deplasării cu operativitate a echipei la faţa locului

4.4. Efectuarea cercetării la faţa loculuiConstituindu-se, de cele mai multe ori, într-o activitate laborioasă, de durată –

necesită exactitate, calm, perseverenţă, prudenţă, eforturi fizice şi intelectuale, uchiar sacrificii – cercetarea la faţa locului solicită intens atenţia celor care o efectuFără a exclude factorii perturbatori ai atenţiei – mediul ambiental, instalarea oboscăderea interesului şi a motivaţiei pentru descoperirea şi a altor urme decâtdescoperite până atunci, miros şi aspect puţin plăcut – aceasta trebuie distribuită în

egal pe toată durata desfăşurării activităţii. În plan teoretic,cercetarea Ia faţa locului parcurge două faze, respectiv faza statică şi faza dinamică.Sublinierea se impune avândîn vedere că distincţia între cele două faze este, în practică, mai degrabă convenţidecât fixă, în sensul că ea nu apare ca o delimitare rigidă. Nu de puţine ori, damultitudinii şi diversităţii situaţiilor legate de împrejurările în care s-a săv pruncuciderea pot apărea situaţii când anumite activităţi din faza statică se execută îdinamică şi invers. O asemenea împărţire, deşi convenţională, este de natură să astotuşi, un caracter sistematic cercetării locului săvârşirii infracţiunii. Fără a convenţionalitatea delimitării, se poate aprecia că, în unele situaţii se impune exam

9



cadavrului copilului nou-născut ori a mijloacelor folosite pentru a-i provoca moardeci, în asemenea condiţii, devine posibil ca cercetarea la faţa locului să debuteze cdinamică.

4.5. Interpretarea rezultatelor cercetării la faţa loculuiAşa cum am arătat încă de la începutul demersului ştiinţific, activitatea de cerc

la faţa locului trebuie să exceadă oricărei încercări de a-i conferi un caracter formal.exprimare oarecum dură, cercetarea la faţa locului se desfăşoară nu pentru că prevăzută de legea procesual penală, nu pentru că există o şansă, eventual, în pluslămuri aspecte importante, ce interesează cercetarea, ci pentru a exploata, practivitate calificată, cu caracter ştiinţific, toate informaţiile pe care le poate oferi sisde referinţă, pe care îl reprezintă locul săvârşirii infracţiunii, analizat, atât ca întreg, pe fiecare element component, luat în parte – urme, mijloace materiale de probă, moculari, persoane vătămate, făptuitori, etc.

4.6. Fixarea rezultatelor cercetării la faţa loculuiAşa cum este normal, ca urmare a desfăşurării cercetării la faţa locului, trebu

apară rezultate. Aspectul trebuie privit nuanţat, în sensul că, prin efectuarea cercet

faţa locului, se constată o stare de fapt; practic, se constată o parte din consecisăvârşirii infracţiunii şi urme, în sensul cel mai larg al noţiunii, urmând ca, pe bazadouă elemente, să se încerce stabilirea identităţii persoanelor implicate şi a împrejuîn care a fost săvârşită infracţiunea care se cercetează. Ei bine, aceste rezultate, traduse la cunoştinţa celor interesaţi – persoane, organe de anchetă, instanţe de judeiar pentru aceasta este necesar să fie consemnate în „ceva”, iar acest „ceva” nu poorice, ci, numai, unul dintre mijloacele de probă prevăzute de lege.

10



CAPITOLUL 5COMPORTAMENTUL PERSOANELOR ÎN TIMPUL DESFĂŞURĂRII

ANCHETEI JUDICIARE

Temă de profundă meditaţie, comportamentul persoanelor în timpul desfăşurăanchetei judiciare prezintă un interes deosebit atât în zona doctrinară cât şi p practicieni – în special în domeniul ascultărilor judiciare adevărul şi minccomportamentul normal şi comportamentul simulat dau naştere la vii controverse înde modul în care este tranşat un aspect sau altul depinde, de multe ori, însuşi mocare se va dezvolta ancheta pe viitor.

5.1. Minciuna – natura, esenţă, dezvoltareDe ce despre minciună ?Pentru că fiecare anchetator deşi urmăreşte şi, efectiv, îşi doreşte să descopere

adevărul în cele expuse de persoana pe care o are în faţă acceptă că o parte importancele ce i se prezintă nu sunt adevărate. Adevărul, acceptat ca o corespondenţă aprîntre cele relatate şi realitatea obiectivă, este imposibil de apropiat de către oamen primul rând datorită imperfecţiunii simţurilor şi proceselor de memorare, stocredare.

5.2. Comportamentul normal şi comportamentul simulatÎn sens larg, comportamentul reprezintă maniera specifică prin care subiectul

este determinat să răspundă printr-un ansamblu de reacţii la solicitările de ordin fizsocial care vin din mediul exterior, căutând ca prin aceasta sa se adapteze la situaţiilintervenite.

Simularea este o entitate contradictorie între aspectul aparent şi cel inaparecomportamentului, expresia unei dedublări psihologice în raport cu sine. Aspectul a poate fi cunoscut, uneori este afişat abil sau naiv, cu efortul de persuasiune. Dimp

aspectul inaparent este secretizat, nu face obiect de confesiune, iar, uneori, pentsecretiza, se practică dezinformarea sistematică după reguli tactice bine definite, pderutarea organelor judiciare.

5.3. Rolul manifestărilor comportamentaleÎn timp s-a format şi consolidat ideea că anchetatorii pot, prin ana

manifestărilor comportamentale, să realizeze dacă persoanele ascultate mint saExistă posibilitatea ca un anchetator, oricât de bun profesionist ar fi, să fie absolut cocă o persoană implicată în desfăşurarea unei activităţi ilicite minte atunci când, înspune adevărul sau/şi că o asemenea persoană spune adevărul când, de fapt, ea mint

5.4. Influenţa prestaţiei investigatorului asupra comportamentulu

persoanei ascultateTrebuie recunoscut faptul că, începând cu prestaţia generală şi terminângesturile, ticurile nervoase, greşelile în exprimare, ritmul respiraţiei sau mianchetatorului, tot ceea ce ţine de anchetator presupune un potenţial importainfluenţare a comportamentului persoanei ascultate.

5.5. Corelaţiile psihofiziologice ale comportamentului simulatProcesele afective sunt fenomene psihice complexe, caracterizate prin modi

fiziologice mai mult sau mai puţin extinse, printr-o conduită marcată de exemoţionale (gesturi, mimică etc.) şi printr-o trăire subiectivă. Emoţia nu se reduce

11



la aspectul de trăire subiectivă, internă, ci formează o configuraţie complexă de relarăspuns psihofiziologic multidimensional vis-a-vis de evenimente.

5.6. Tehnici şi mijloace de investigare a comportamentului simulatÎncă din cele mai vechi timpuri ale existenţei, s-a constatat faptul că atunci c

persoana minte, au loc modificări psihofiziologice la nivelul organismului acesteiadescoperite şi perfecţionate diferite tehnici de detectare psihofiziologiccomportamentului simulat.5.7. Rolul contactului vizual în timpul ascultării

Există cazuri când unele persoanele ascultate promovează un contact vizual – pot avea o privire penetrantă, rece, grea, apăsătoare chiar şi atunci când discută dsubiecte nesemnificative, puţin importante sau, din contră pot avea o privire indife pot să evite privirea interlocutorului chiar şi atunci când vorbesc cu persoane conside încredere despre subiecte de interes comun. Astfel de „abateri” de la normal pot dificultăţi pentru demersul unui anchetator care se bazează, în anchetă, doar pe mverbal, pe ceea ce comunică, efectiv, prin limbajul „clasic” persoana ascultată.

12



CAPITOLUL 6PARTICULARITĂŢILE DESFĂŞURĂRII ALTOR ACTIVITĂŢI

NECESARE PENTRU ADMINISTRAREA PROBATORIULUI

6.1. Constatarea şi expertiza medico-legalăCadavrul nou-născutului se examinează în cadrul instituţiei medico-legale,

autopsia dispusă de organele abilitate (prin ordonanţă). Medicul legist trebulămurească următoarele probleme:

1. dacă cadavrul aparţine unui nou-născut sau făt la termen2. durata vieţii intrauterine3. dacă nou-născutul era viabil4. dacă nou-născutul a fost născut viu5. durata vieţii extrauterine6. dacă nou-născutul a primit îngrijirile necesare după naştere

6.2. Identificarea şi ascultarea persoanelor ce au descoperit cadavrulAceasta activitate trebuie desfăşurată fie cu ocazia cercetării la faţa loculu

imediat după terminarea acestei activităţi. În principiu, sunt persoane care ori sunapropiate ale femeii pruncucigaşe – rude, prieteni, colegi, etc. ce, din întâmdescoperă cadavrul abandonat ori pe mamă pregătindu-se să „scape” de cadavru – onecunoscute femeii pruncucigaşe – persoane care mergând să rezolve diverse procasnice ori profesionale descoperă, în mod neaşteptat, cadavrul aruncat în diverse alături de gunoaie menajere, scos la mal de curenţii de apă din lacuri, bălţi orcurgătoare, adus de animale sălbatice ori sălbăticite în diverse locuri accesibile, ş.a.

6.3. Identificarea şi ascultarea altor categorii de martoriIndiferent de identitatea şi calitatea persoanei ori persoanelor care au desco

cadavrul copilului nou-născut anchetatorii trebuie să audieze diferite alte per

precum:- Membrii de familie, vecini, colegi de serviciu;- Personalul unităţilor medico-sanitare unde femeia pruncucigaşă a efe

tratament medical ori a fost luata în evidenţă ca femeie gravidă ori ca simplă pacielegătură cu diverse suferinţe;

- Persoanele din cercul de prieteni, simple cunoştinţe, persoane cu care fe pruncucigaşă a comunicat în perioada ultimelor zile de dinainte de naştere;

- Persoane ce locuiesc sau desfăşoară activităţi în mod curent pe traseul parcufăptuitoare din locul naşterii până la locul abandonării cadavrului;

- Cadre didactice şi colegii de şcoală sau facultate, dacă autoarea infracţiu

frecventat cursurile vreunei astfel de unităţi de învăţământ.6.4. Dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice sau expertizelocriminalistice

În raport cu natura urmelor descoperite cu ocazia cercetării la faţa loculuocazia constatării medico-legale a femeii pruncucigaşe, pe corpul, lenjeria şi haacesteia; cu ocazia efectuării de percheziţii sau ridicări de obiecte şi înscrisuri; etccazul infracţiunii de pruncucidere pot fi dispuse diverse genuri de constatări tehştiinţifice sau expertize: dactiloscopice, traseologice, grafoscopice, bio-criminalchimice, etc.

13



6.5. Efectuarea percheziţiei şi ridicarea de înscrisuriÎn mod firesc fiecare gen de percheziţie are particularităţile sale care se deose

între ele prin obiectivul căutării, scopul determinat, procedeele, metodele aplmijloacele utilizate, participanţii, situaţiile, locul şi condiţiile efectuării percheconcrete.

6.6. Ascultarea învinuitei sau inculpatei şi a celorlalţi participanţiCa regulă generală, ascultarea învinuitului sau a inculpatului are drept obistabilirea datelor cu valoare probatorie necesare aflării adevărului în cauza care f

obiectul cercetării penale. 6.7. Alte activităţi ce se întreprind pentru administrarea probelorDin rândul activităţilor care ar mai putea fi desfăşurate în vederea adminis

unui probatoriu cât mai complet considerăm importante: planificarea cercetă prezentarea pentru recunoaştere; confruntarea; reconstituirea.

14

pruncuciderea rezumat-1

Documents