A - A aduce apă după ce s-a stins focul.- A aduce cu cangea.- A aduce (a ajunge, a rămânea) în sapă de lemn.- A aduna ciurele unde altul a tăiat lemne.- A aduna nuiele pentru spinarea sa.- A afla groş pe groş- A afla spini în coleşă.- A ajunge ca dinţii babei.- A ajunge cuţitul 1a os.- A ajunge de râsul curcilor.- A ajunge în corn de capră.- A ajunge în mintea copiilor.- A ajunge la liman.- A ajunge la cocioabă.- A ajunge la (a-i da de) oase.- A ajunge la resteul de alun.- A ajunge (veni) la spartul târgului.- A ajunge otrep de vase.- A ajuns apa la gât.- A ajuns bărbatul sluga muierii.- A ajuns Griva iepurele.- A ajuns la creanga verde.- A ajuns la lulele.- A ajuns la mucuri de ţigări.- A ajuns lupul de jocul câinilor.- A ajuns oul mai cuminte ca găina. - A ajuns să-l pui în praştie.- A ajuns treaba (vremea) să nu se mai încreadă omul nici în cămaşa lui.- A ajuns un papugiu, / Ţipă ca un surugiu. - A albit (înţărcat) şi pe dracu.- A alege ca în pere pădureţe.- A alege din două una.- A alege neghina din grâu.- A alerga (a aştepta) cu limba scoasă.- A alerga la colaci.- A ales până a cules.- A aluneca de coadă în vale.- A amesteca Bagdadul / cu Ţarigradul.- A amesteca vorba ca făcăleţul mămăliga. A apuca cap de funie.- A apuca cu mâna de sabia goală.- A apuca luna cu dinţii.- A apuca răcorile pe cineva. - A apuca sărăcia de coadă.- A apuca luna / cu mâna / şi soarele / cu picioarele. - A arăta călcâile.- A arde ca şoarecii.- A arde dracului tămâie.- A arde local sub el.- A ars moara dar şi şoarecii s-au dus dracului. - A ars şura dar şi ochii şoarecilor au plesnit.- A arunca banii (în baltă, pe fereastră) în vânt.- A arunca cuiva şperlă în ochi.- A arunca cu pietre în cineva. - A aruncat cu scalda şi copilul. - A asculta căţelul pământului.- A asculta cu o ureche.- A asculta la fereastra altuia.- A asculta la gura cuiva ca la o carte.- A ascunde ac în miere.- A (se) ascunde (a se da) după deget.- A astupa soarele cu degetul.- A asuda (a se năduşi) sub limbă. - A aştepta ca mortul colacul.- A aştepta (a atârna, a căta) la mâna altuia.- A aştepta pe cineva cu patru (cu patruzeci de) ochi.- A aştepta să-i pice mură-n gură.- A atinge coarda simţitoare.

- A atârna cuiva pielea-n pod.- A auzi câinii (cocoşii) în Giurgiu. - A auzi câinii-n cer.- A auzi (a trage) clopote pe urma cuiva. - A auzi mâine.- A auzit că a tocat dar nu ştie la ce biserică. - A auzit clopotul, dar nu ştie la care biserică.- A auzit cocoşul cântând, dar nu ştie la ce casă.- A auzit-o cât un bold / şi-a făcut-o d-un cot.- A avea ac de cojocul cuiva. - A avea albeaţă în călcâie.- A avea apă în gură.- A avea apă (bumbac) în urechi.- A avea bani gârlă.- A avea bătrâneţe unse.- A avea bogăţiile lui Por împărat. - A avea braţele legate.- A avea burta de viţel sărac.- A avea burtă de iapă.- A avea capul / ca dovleacul. - A avea caşcaval de ros.- A avea căpăţâna plină de vată. - A avea ceafa lată.- A avea ce pune pe masă.- A avea ceaţă (fum) în creieri. - A avea clavir la cap. - A avea coastele lipite.- A avea condei bun.- A avea dinţi de papură.- A avea faţa scrisă în icoane.- A avea ferestre şi prin vârful casei. - A avea fumuri în cap.- A avea gâdilici la limbă. - A avea greieruşi la cap. - A avea gura împuţită. - A avea gura slobodă.- A avea gură de cârpă. - A avea igrasie la cap.- A avea (a fi cu) inima aproape de gură. - A avea inima verde.- A avea limba de aur.- A avea mai mult o doagă. - A avea milă cucului.- A avea mintea lui Solomon. - A avea mâna curată.- A avea multe coarde la arc. - A avea multe pe spinarea sa. - A avea nas la poliţie.- A avea nouă băieri la pungă. - A avea oase moarte.- A avea (fi) obraz subţire.- A avea ochi de cumătră (cumătru) pentru cineva. - A avea ochi de vulpe.- A avea (un) ochi la spate (la ceafă).- A avea ochii mai mari decât burta (pântecele).- A avea o coastă de drac.- A avea orbul găinilor- A avea pe dracu în pungă.- A avea perdea la ochi.- A avea peri pe limbă.- A avea peri răi în ochi.- A avea pe (a fi plin de) vino-ncoace.- A avea proptele.- A avea puterea ţânţarului.- A avea scaun la vorbă.- A avea scorbură la inimă. - A avea slovă frumoasă.- A avea sticleţi în cap.- A avea unghii cam lungi. - A avea un os de ros.- A avea un vierme la inimă.

- A avea urechea cuiva (a târgului).- A avea urechi de lup.- A avea urechi lungi.- A avea valuri cu cineva. - A avea viermi neadormiţi. - A avea zile câte buruieni.- A avea zile cu care. - A bate apa în piuă.- A bate apa să aleagă unt.- A bate ca într-un putinei deocheat.- A bate câmpii.- A bate cu cuvintele.- A bate cu fruntea-n nori.- A bate din picior.- A bate (a număra) pietrele.- A bate podurile.- A bate toba în târg şi la moară.- A bătut vântul de când a pământul - Şi va bate vântul cât va fi pământul.- A băga ac în miere. - A băga fiori în oase.- A băga funea navei prin urechea acului. - A băga în răcori pe cineva.- A băga Iumina (pe cineva) în sac. - A băga musca-n lapte.- A băga pe cineva de păr în râu. - A băga pe cineva în mormânt. - A băga pe cineva sub covată.- A băga pe sub nări.- A băut apă rece, are să ploaie. - A băut apă după gheaţă.- A băut pisica oţet.- A băut zama clopotului.- A bea la botezul resteului. - A bea paharul morţii.- A bea pentru pragul uşii.- A bea vin de unde cântă broasca.- A brodit-o ca ţiganul miercurea la stână. - A bruftui pe cineva.- Acasă se sfădeşte şi la crâşmă se împacă. - A cădea ca de pe mal (ca din pod).- A cădea ca o baligă.- A cădea (a pica) cerul pe cineva - A cădea cu inima pe cineva.- A cădea cu tronc la inimă. - A cădea din căldare în foc.- A cădea din lac în puţ.- A cădea (a prinde, a se prinde) în cursă. - A cădea lipcă pe mâncare.- A cădea (a şedea) muscal pe capul cuiva.- A cădea păcatele tot pe cineva.- A cădea (a fi, a-şi găsi) popa belea.- A călători în ape rele. - A călca a beat.- A călca în ace.- A călca în gura lăcomiei.- A călca în picioare (pe picior). - A călca în sec.- A călca în (a umbla după) străchini verzi. - A călca pe coadă.- A călca pe gât pe cineva. - A călca pe talpa putredă. - A călca şarpele pe coadă.- A călcat în loc rău. - A căptuşi pe cineva.- A căra apă cu ciurul.- A căra apă la puţ.- A căra lemne în pădure.- A căşunat ca baba (mătuşa) la mormânt. - A căta coada prepeliţii.- A căta (a trece prin) vămile cucului. ·- A căuta acul doamnei cu fir roşu.- A căuta acul în carul cu fân. - A căuta ca iarba de leac.- A căuta ceartă cu lumânarea aprinsă.- A căuta (a întoarce, a umbla cu) chichiţe şi dulapuri.

- A căuta cofe de Moşi.- A căuta cu lumânare / Ziua în amiaza mare.- A căuta cuiva în barbă.- A căuta iepuri în biserică.- A căuta nod în papură şi pete în soare. - A căuta paie şi vergele.- A căuta păduchi în capul altuia. - A căuta peri în palmă. - A căuta ce n-a pierdut (ziua de ieri).

- A căutat cât a căutat, / Dar soacră bună şi-a căpătat.

- A căzut ca iarna grea.- A căzut cu nasu în terci.- A căzut piropaste pe om ca ursu-n spinarea vacii:- Acel care n-are milă de dobitoc, / nici dobitocul n-are milă de loc.- Acel cu pricină / Şede în odihnă / Şi cel fără vină, Plânge şi suspină.- Acela ce n-are milă de dobitoc / Nici de om n-are deloc. - Acela doarme mai bine care nu simţeşte tăria patului.- Acela a mai cuminte care a mai bun.- Acela este om, care se pleacă vremii, ca iarba vântului, când o pleacă la pământ.- Acela strigă, căruia îi arde casa.- Acela trăieşte mult, care trăieşte bine. - A cerca vinu pe-o ureche.- A cere ca la uşa cortului.- A cere (umbla) cu talerul.- A cere lapte de la o vacă stearpă. · A cere lână de la broască.- A cere Tuna.- A cere pe un lucru cât dracu pe tată-său.- A cere stele fripte din cer şi smochine rupte din pomii Rusalimului.- A cerut traista să golească desagii.- Aci se duce, aci se-ntoarce.- Aci te bucură, aci te scutură. - A cinsti ţigăneşte.- A cinsti urechile cuiva.- A cânta surzilor.- A clădi pe nisip.- A coace pe cineva la inimă. - A coase petic la petic.- Acolo se spurcă câinele unde a grămada mai mare.- A crăpa cuiva buza.- A crăpa-dracului un ochi. - A creşte ca din apă.- A creşte iarba pe sub el.- A creşte inima cuiva cât un bostan (de o şchioapă). - A creşte în lături ca varza.- A creşte-n burtă.- A creşte pielea pe cineva. - A creşte pui de năpârcă.- A creşte (a mânca) urechile cuiva.- A croi pe cineva (spinarea cuiva). - Acu nu cântă cucul, / ci urlă lupul.- A cui a iapa, a şi mânzul.- A cui a vaca să-şi ţie viţelul. - A cui se vede e mare.- Acul este mic, dar scumpe haine coase. - Acul nu e sulă.- Acum a la largul lui şi la strâmtul meu. - Acum scuipă-ne şi ne lasă.- Acum tâlharii nu mai sunt la pădure ci prin oraşe. - A cunoaşte ceva din talpă.- A cunoaşte la cai morţi.- A cunoaşte pe cineva de urât şi de frumos. - A cunoaşte unde-i târg şi unde-i sat.- A cunoaşte unde-i doare buba.- A cuprinde un lucru cu patru mâini.- A da arme ca să le întrebuinţeze împotriva sa.- A da azi un ou ca să capeţi mâine un bou.- A da bani pe miere.- A da buzna ca chiorul. - A da carul de mal.- A da cărţile pe faţă.- A da chiorii (chiorâş) unii peste alţii.

- A da cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă. - A da {a-i rupe) colţii.- A da (a zvârli) cu barda-n lună.- A da cu bâta-n baltă.- A da (a fi purtat, a-1 puma) cu capul pe la icoane. - A da cu căciula-n câini.- A da (a lovi) cu călcâiul (cuiva, pe cineva, la ceva).- A da cu crucea peste cineva.- A da cu genunchiul cuiva.- A da cu (a pune) gheara peste cineva.- A da cuiva de nuntă.- A da cuiva şi pe nas şi pe gură.- A da cuiva zece înainte.- A da cu luleaua-n nas. - A da cu mâna în foc.- A da cu ochii în foc.- A da cu o mână şi a opri cu cealaltă.- A da cu oul pentru a crăpa un bou.- A da cu ţărnă în ochii cuiva.- A da de-a dreptul ca baba (jupâineasa) cea chioară. - A da de fundul sacului.- A da de (a se certa, a sta, a line) furcă. - A da de gât pe cineva.- A da (a se da) de gol.- A da de (a înota în, a unge cu) miere.- A da de nod.- A da din colţ în colţ.- A da din groapă în groapă.- A da din mâini şi din picioare.- A da din sită prin dârmoi.- A da flămândului scobitoare. - A da (pica) în capcană.- A da în gropi ziua mare, / cu lumânare.- A da (a lua) în tărbăceală.- A da într-o bucă, să crape cealaltă. - A da limbă prin ţară.- Adam a mâncat mărul însă dinţii noştri strepezesc.- A da meşii cuiva . - A da mâna (a fi însurat) cu dracul.- A da năvală ca porcu la dovleac.- A da ochii în gene. - A da ochii peste cap.- A da o pleaşcă peste cineva. - A da orbiş.- A da (lăsa) ortu (pielea) popii.- A da (a se da) pe brazdă.- A da pe cineva cu nasul. - A da peste butuci.- A da peste calul vătafului.- A (se) da peste cap.- A da pânza pe fuioare.- A da sabia în mâna celui nebun. - A (se) da sfoară în ţară.- A da un lucru pe faţă.- A da zor cu (a încărca de) Doamne ajută. - A dat burduful de brânză în lama câinilor. - A dat cu mâinile în foc.- A dat cu nasu de belea.- A dat cu o mână şi ş-a tăiat pe cealaltă.- A dat Dumnezeu boale, dar a dat şi leacuri.- A dat jalbă la carvasara.----------------------------------------------------------------------------------1 A-1 scoate afară, a-i spune cuiva adevărul în faţă.2 A da de ştire, a răspândi o veste prin sfoara de fum a unui foc, cum era obiceiul la vechii greci şi mai apoi şi în ţările române.

- A dat mâna cu moartea.- A dat mâna cu (a prins) norocul.- A da Nan / De găvan.- A dat-o după persic.- A dat peste mierea ursului.

- A dat şoarecele în putină.- A dejuga la moară la făcău.- A deschide urechile în patru. - A descoase pe cineva.- Adesea, una adăstăm / Şi alta întâmpinăm.- Adeseori drumul ce vrei să scurtezi a cel mai lung.- Adeseori în cotruţă găseşti lucruri bune.- Adeseori în dosul unei guri dulci se ascunde o inimă otrăvită.- Adeseori te înşeli dacă te iei după coaja copacului.- A despica (a tăia) firu-n patru. - A despica vântul.- A destupa o altă putină. - A deşerta coşul.- Adevărul a proastă marfă.- Adevărul este cum te văd şi cum mă vezi. - Adevărul umblă cu capu spart.- A dezlega funia de par.- A dezlegat sacul / şi a văzut pe dracul. - Adio, şi un praz verde!- Adormi duman / şi te trezeşti mare ban. - A dormi iepureşte.- A dormit, / Dar norocul nu i-a dormit. - A dormit sub straşină.- A duce (păstra, păzi, purta, ţine) cuiva sâmbetele. - A duce (a trage) de nas.- A duce (a pipăi) vorba cu băţul.- Aduci nora cu scripca / şi n-o poţi scoate nici cu sapa.- Aduci pe dracul în casă cu lăutari şi apoi nu-1 poţi scoate cu o mie de popi.- Adună argint la tinereţe, / ca să ai aur la bătrâneţe.- Adună cu firu, ca să ai cu grămada.- Adună de unde ai semănat.- Adună la tinereţe, / ca să ai la bătrâneţe.- Adună toate, fie şi proaste.- Adună unde n-a risipit, dar nu se sfinţeşte. - Adună vara, ca să ai iarna.- Adună vara şerpi, că iarna Bunt peşti.- Adunările cele rele strică deprinderile cele bune.- Aduni cu ţârâita / şi împarţi cu nemiluita.- A dus-o bine ca câinele-n puţ- Adu-ţi aminte de foamete în vremea săturării şi de sărăcie şi lipsă în zilele avuţiei.- Adu-ţi aminte de mama ta şi de tatăl tău, când şezi în mijlocul celor mari.- A face albeaţă în călcâi.- A face (a învăţa) bărberia pe capul altuia.- A face bine a totdeauna mai bine decât a face rău.- A face bordei cu cineva.- A face bortă în apă.- A face broaşte-n pântece.- A face (a se ţine de) buclucuri.- A face burta butie / şi gura pâlnie.- A face buze de arap.- A face clăbuc la gură şi baltă sub talpă. - A face comorile lui Iov- A face (a sta pe) cuie.- A face cuiva chica măciucă (topor). - A face cuiva foc în spinare.- A face cuiva pe obraz. - A face cuiva umbră.- A face cu (a-i râde) mustaţa.- A face din teie curmeie.- A face gaură în cer.- A face gâtul leică / şi pântecele balercă. - A face gura cât toate zilele.- A face leasă pe cineva.- A face mămăliga cu ciomege.- A face (arăta) mutre cuiva.- A face nefer pe cineva. - A face ochi.- A face ochii ca de capră înecată.- A face (a deschide) ochi-n patru (roată).- A face pe cineva albie de câine (de porci). - A face pe cineva cu ou şi cu oţet.

- A face pe dracu în patru. - A face pe râiosu.- A face picioare.- A face piftie pe cineva.- A face (a tăia la) piroane. - A face rachiu pisicii.- A face război cu miere.- A face scară la cer.- A face sânge în (a fi, a omorî o) baligă.- A face sporul curcii.- A face spume la gură.- A face (a nu intra în) târgul altuia.- A face umbră pământului.- A face urechea toacă.- A face (prinde) urechi.- A face zâmbre.- A faptelor rele începătură spre rău sfârşit pleacă.- A făcut el poc cu măciuca, / dar şi eu fliş cu biciuşca. - A făcut larg în casă.- A făcut-o buzoienească.- A făcut ochi cât boul, dar târziu.- A făcut şi el o bortă în cer şi una sub el.- A făcut şi Vişa grâu din câlcâie până-n glezne.- A făcut un mânz mort.- A făgădui marea / Cu sarea / Şi Oltul / Cu totul. - Aferim! cucoş, cum te bat găinile.- A fi a cincea roată la car (căruţă). - A fi alfa şi omega.- A fi aproape, ca turcu de împărtăşanie.- A fi arătat cu degetul.- A fi argint viu.- A fi baba Dochia. - A fi bătrân uitat.- A fi bătut de brumă.- A fi blestemul Râmnicului. - A fi bolnav de oală.- A fi botezat cu zeamă de varză. - A fi botezat / de-un popă beat. - A fi braţul drept al cuiva.- A fi bubă coaptă (rea).- A fi bună de prieteni.- A fi bun (numai) de călugărit.- A fi bun de paie.- A fi bun de pus cu perje.- A fi bun de pus în cânepă. - A fi bun numai de râs.- A fi burduf (a fi dobă, nebun, tobă) de carte - A fi busuioc de pus la icoane.- A fi ca Adam când îl pişă câinii.- A fi (iute) ca ardeiul când îl plouă.- A fi ca ariciul de când a urzit Dumnezeu pământul.- A fi ca bătut în piuă.- A fi calul oilor.- A fi ca lutul în mâna olarului.- A fi cam după douăsprezece (prânz).- A fi ca Neaga-Rea care s-a înecat pe apă în sus.- A fi ca nepotul mitropolitului între oi.- A fi ca o zână.- A fi (creţ, iute, rău) ca piperul. - A fi ca sarea în bucate.- A fi ca toporul fără coadă. - A fi ca un mormânt văruit.- A fi ca un port de Ignat.- A fi ca un şoarece ieşit din gârlă (din putina cu apă). - A fi cheia şi lacăta cuiva.- A fi cheia tuturor.- A fi chiabur cu trei cămăşi.- A fi cât un mal.- A fi comoara dracului.- A fi crescut în buruienile dracului.- A fi cruce de biserică.

- A fi cu carnea bălţată.- A fi cu căldarea-n cap. - A fi cu colţii lungi.- A fi cu două fete.- A fi cu două (a avea multe) limbi. - A fi cu gheaţa în spinare.- A fi cu inima împăcată.- A fi cu limba fagur de miere. - A fi cu musca pe căciulă.- A fi cu pântecele la gură. - A fi cu spuza-n buză.- A fi cu stemă (stea) în frunte. - A fi cu şerpar de aţă.- A fi .dat într-un obraz să crape celălalt.- A fi de cei ce puşcă-n lună.- A fi de (a trăi cu) chiu şi vai.- A fi delicat ca ursul pe ploaie.- A fi de pe vremea lui Ciubăr-Vodă.- A fi de râs / Până-n prânz / Şi de ocară / Până-n sară.- A fi deprins cu nevoile, ca ţiganul cu scânteile.- A fi din cei cu oase sfinte.- A fi din satul Nemâncaţi Flămânda.- A fi după legea lui Caragea .1- A fi (sta) după spatele lui Dumnezeu. - A fi dus la moară şi la râşniţă.- A fi fata banului, / Sora căpitanului. - A fi fecior de ghindă / fătat în tindă. - A fi goală/ Ca o oală.- A fi grabnic ca melcu.- A fi gură (limbă) de clopot. - A fi Iencea / Săbiencea.- A fi îmbrăcat ca domn / Şi a nu avea minte de om.- A fi îmbrăcat domneşte / Şi a tremura Doamne-păzeşte.- A fi îmbrăcat pe dinăuntru.- A fi in anii maimuţei.- A fi încă puişor, / cu caş la botişor. A fi în loc de Vasilache.- A fi într-o apă cu cineva. - A fi învelit ca ceapa.- A fi jucat la nunta dracului.- A fi lovit din zile mari.- A fi luat în pântece.- A fi meşteru Manole. - A fi mâţă blândă.- A fi mort / În cort.- A fi murat în varză acră.------------------------------------------------------------------------------1 Aluzie la codul de legi instaurat de domnitorul Caragea; prin extinderea sensului, a fi de lege veche, om învechit.

- A fi născut în ziua de Paşti.- A fi născut în zodia scroafei.- A fi neobrăzat (cu două obraze, cu alt obraz).- A fi nins de vreme.- A fi numai burtă şi căciulă.- A fi numai osul şi pielea (oase înşirate, copt la os, cu oasele pestriţe) .- A fi oltean cu gura plină de măsele.- A fi pe dric.- A fi pe drojdii.- A fi pe valea lui Caută.- A fi pâine şi caş.- A fi poamă bună (rea).- A fi prea din Gale afară. - A fi prins de pe gârlă.- A fi sacul cu minciunile.- A fi sărac nu a ruşine, ci a fi necinstit.- A fi scăldat în lapte dulce.- A fi secret ca mormântul.- A fi sfântul zilei.- A fi slab (tare) în brăcinar.- A fi slugă la (a zbiera ca un) măgar.- A fi spin în ochiul cuiva.- A fi statornic ca piatra.

- A fi şiret ca oaia.- A fi talpa iadului.- A fi (a se face, nu fi) Tănase.- A fi tare ca cetatea.- A fi topor de case.- A fi tot de o pănură.- A fi trecut (a se întrece) cu dedeochiul. - A fi trup şi suflet cu cineva.- A fi un suflet în două trupuri.- A fi unghie şi carne cu cineva. - A fi uns cu cei mari.- A fi vacă de muls.- A fi veşnic cu căciula pe cap. - A fierbe maţele în cineva.- A fierbe sângele în cineva.- Află nod în papură şi spini în mămăligă.- A fluiera în biserică.- A fost călare, / s-a dus tare, / Radu l-a chemat.- A fost la moară, la râşniţă, şi s-a întors cu grăunţele în poală.- A fost la mure odată, / Ş-a venit cu rochia spartă.- A fost o dată la moară şi de două ori la râşniţă. - A fost stâlpul casei şi acum a ajuns poprea.- A fugi ca de Neaga-Rea.- A fugit de popa şi a dat peste dracul.- A găsit sat fără câini şi umblă fără băţ.- A goni vânturile.- A greşit croitorul / şi s-a spânzurat dulgherul.- Ai apucat pisica de coadă, învârteşte-o să nu te zgârie.- A-i aşterne un pod de argint.- A-i atinge coarda subţire.- A-i atârna lingura de gât.- Ai bani, / ai prieteni; / n-ai bani, / n-ai prieteni. - Ai carte, / Ai parte; / N-ai carte, / N-ai parte.- A-i cădea de pe inimă o piatră de moară.- A-i cădea păsat în guşă. A-i cădea piatră la uşă.- A-i cere să atingă raiul cu degetul.- Aici nu-i la Bucureşti / Să te fuduleşti.- A-i cânta aleluia.- A-i cânta din cobză.- A-i cânta Isaia dănţuieşte.- A-i cânta (a-i bate) în strună.

- Ai copii, / ai grijuri mii, / iar cel ce nu are / cu dorul for moare.- A-i crăpa (plesni) obrazul de ruşine. - A-i curge din mână numai miroznă. - A-i curge Oltu în gură.- A-i da colac şi lumânare. - A-i da cu ardei pe la nas.- A-i da cu cădelniţa pe la nas.- A-i da cu uşa în nas.- Ai dat spuză şi ai luat cenuşă.- Ai dat un cazan mare şi ai luat o căldare.- A-i da un cuţit (ascuţit) prin inimă.- Ai de grijă să nu-ţi moară mulţi înainte!- A-i desfunda (a-i roade, a-i toca) urechea (pentru ceva).- Aideţi să vorbim degeaba, că tot n-avem nici o treabă. - A-i dormi norocul.- Ai dreptate, dar n-ai s-o iei.- Ai dreptate, numai nu ţi-o cauţi.- A ierta a uşor, a uita a greu.- A ieşi cu tălpile înainte.- A ieşi cu vorba înaintea cuiva.- A ieşi (scoate) cuiva limba de-un cot.- A ieşi (scăpa) din ghioace.- A ieşi cuiva părul din căciulă.- A-i face burta (spinarea, pielea) tobă. - A-i face capul calendar.- A-i face căţei pe inimă.- A-i face coastele pântece.- A-i face cu măseaua cea câinească. - A-i face cu ulcica.- A-i face de petrecanie.

- A-i face de urât.- Ai fete, strângi gunoaie.- A-i fi drag (a-i sta) ca sarea-n ochi.- A-i fi inima legată cu curele.- A-i fi milă, / Ca ţiganului de pilă.- A-i fi negru înaintea ochilor.- A-i fi punga ofticoasă.- Ai intrat în horă, trebuie să joci.- Ai început să crapi lemnul, despică-1. ,- Ai început să te uiţi numai la Dumnezeu ca găina când bea apă.- A-i îngheţa limba-n gură.- A-i întoarce faţa la ceafă.- Ai la noi să mănânci nimica.- A-i lăcomi (a-i licări, a-i sclipi) ochii (după cineva).- A-i lăsa gura apă.- A-i lipsi o sâmbătă. - A-i lua barba foc.- A-i lua pâinea de la gură (din mână). - A-i lua porumbul de pe foc.- A-i lua turta de pe spuză. - A-i lua vorba din gură.- Ai mai văzut v-un băiat cuminte şi babă frumoasă? - A-i mirosi a catrinţă.- A intra în vorbă ca câinele la nuntă.- A intra (a se băga) pe sub pielea cuiva.- A intrat iarăşi în brazdă.- A intrat în borta şarpelui.- A intrat în căldură.- A intrat lupu în coşar.- A intrat rata în traistă.- A intrat viţel şi a ieşit de nu-i încap coarnele pe uşă- A intrat vulpea în sac.- Ai priceput şi tu cât a priceput ciomagu lui moş Neagu. - A-i pane căluşu în gură.- A-i pune cruce.- A-i pune juvăţu în gât.- A-i pune nutreţ pe darac.- A-i pune (da cu) opinca în obraz.- A-i pane picioarele peste cap.- A-i pane pumnu-n gură. - Ai rămas erai pe baltă.- A-i rămâne vorba în vânt.- A-i rupe din cojoc.- A-i rupe nasu- Ai sărit din par în par / Şi-ai dat peste naş cotar. - A-i săruta cununiile.- Ai scăpat iepurele din mână.- A i se bate sufletul în tindă. - A i se face faţa ca pământul.- A i se face inima cât un purice.- A i se sui părul în vârful capului.- A i se topi scuipatu în gură.- A-i spânzura inima de foame. - A-i sta calea cruce.- A-i şti voia şi nevoia.- A-i turna leşie pe inimă. - A-i umbla gura moară.- A-i umbla picioarele ca sucala.- Ai umblat cât ai umblat, / Dar scum ţi s-a-nfundat.- A-i veni să sară în Olt.- A-i vărî pe dracu în cămaşă (în sân).- A iubi fruntea fetelor / şi a luat ciuful verzilor.- A-i zbura minţile pe dealuri.- A îmbrăcat cămaşa dracului.- A îmbrăcat pe dânsa haine noi / Şi-au ţinut de joi până mai apoi. - A împăca (a păstra) şi capra şi varza.- A împărţi veşmintele cuiva.- A încăleca pe la coada calului.- A încăleca pe nevoie.- A încălicat pe breazu, / Ca un Mihai Viteazu. - A închide lupul în staulul oilor.

- A îndruga ca la moară.- A îndruga (spune, tăia, vorbi) verzi şi uscate. - A îngheţa cenuşa sub foc.- A îngheţa măduva în ciolane.- A înghiţit un ac şi a scos (o să scoală) un fier de plug. - A înnoda coada la câini.- A întinerit ca vulturu.- A întoarce roata norocului.- A învăţa nicicând a târziu.- A învăţa păsăreşte.- A învăţa pe cineva cum se plâng morţii.- A învăţa carte / Pe departe / Şi condei / Pe la Covei, Şi plaivaz / Pe la Izlaz.- A învăţat carte până la glezne. - A învăţat ce au uitat alţii.- A juca / înainte de a toca.- A juca la două nunţi nu se poate.- A judeca fala, iar nu şi inima.- Ajung unii boieri mari, / iar eu sunt fecior de popă / ş-ajunsei să bat la tobă.- Ajunge din cal măgar / Şi catâr din armăsar.- Ajunge din vlădică popă.- Ajunge o bâtă (o măciucă, un ciomag) la un car de oale.- Ajungi în casa altuia, nu poţi şedea cum îţi place.- Ajungi la patul altuia, cum ţi-e voia nu poţi dormi.- A jurui cerul şi pământul.- Ajută-te şi cerul te va ajuta. - A lăsa cu pumnii la inimă.- A lăuda în faţă e a batjocori.- Alba-n deal, / Alba la vale, / Amândouă merg pe cale.- A-l bate de tocmeală (pe datorie).- A-l bate şi femeile.- Albă, neagră, asta e.- Albina cea bună nu se pune pe o floare veştejită.- Albina de viespe, cât cerul de pământ.- Albina te duce la miere şi musca la scârnă.- Alb la cap şi pestriţ la maţe.- A-1 da din brazdă afară.- Aleargă după iepure cu carul.- Aleargă la pat de vădană / Ca şi la masă de pomană. - A lega baierele de la pungă.- A lega calul de coada ciupercii. - A lega cartea de gard.- A lega cobză pe cineva.- Alergi mult, / Mănânci unt. - A le spune calde.- A-1 face burduf de bătaie.- A-l face să nu aibă ce lua de jos. - A-l face talmeş-balmeş.- A-1 face tărâţe de porci. - A linge cizmele cuiva.- A lins miere de pe degete până ce şi le-a mâncat.- A lipsit de acasă nouă ani / Şi s-a întors cu doi bani.- A-1 iubi ca sarea-n ochi şi ca piperu-n nas.- A-1 lăsa numai cu o mână de suflet.- A-1 lovi peste cofiţa cu ouăle.- A-1 lovi unde-1 doare.- A-1 lua în trei surcele.- A-1 mai strânge din căpăstru.- A-1 măsura cu scurtătura.- A1 meu scaun să-mi trăiască, / alt picior în loc; / al meu deget să-mi trăiască, / alt inel în loc.- A-1 prinde cu mâţa-n sac.- A mâncat şi mielul, şi purcelul, şi peştele călugărului, şi tot mai vrea.- A mâncat turta dar a rămas cârpătorul.- A mâncat urdă cu usturoi şi cere să-i miroase gura a lapte.- Amândoi / Două nevoi.- Amândoi se spurcă într-un blid.- Am îneles / cine poartă fes.- Am învăţat la undrea / ce voi să ştiu de dumneata.- Am mâncat asară zară / Şi-a ieşit prin fustă afară.- Amoriul când se-nvecheşte, / ca omul când îmbătrâneşte, / mai mult în necazuri decât în plăceri trăieşte.- Am plătit datoria şi tot dator am rămas. - Am prins un hoţ, el mă ţine.

- Am scăpat de dracul şi am dat peste tată-său.- Amu a nunta, eu jucam; / Amu a masa, eu rnâncam.- Am un frate cât un domn, / ş-un cumnat / cât un împărat.- A muncit o vară / şi a băut (cheltuit) într-o sară.- Am un leu / Şi vreau să-1 beu. A murit boul / Ş-a răpus jugul. - A murit ca şi iapa ţiganului.- A murit fina / s-a pierdut cumetria.- A murit gâsca care făcea ouăle mari.- A murit înghesuit la pomană.- Am văzut mai multe ciocane frânte decât nicovale sparte.- Am venit la miere / Şi ne a ruşine a cere.- Andrei, Andrei, / Eu bolnavă şi te cei. - Anevoie s-a-nălţat / Şi prea lesne a picat. - Anevoie se câştigă, lesne se cheltuieşte.- An n-ai câştigat; estimp ai păgubit; la anul tragi nădejde.- A nimerit ca ţiganul la împărat.- A nimerit-o ca Ieremia cu oiştea în gard. - A noua spiţă la roată.- An s-a ars, şi estimp suflă.

- An scuipam în iarbă / Şi estimp în barbă.- A nu avea cu ce chiorî o găină. - A nu avea cu ce-şi stropi măseaua.- A nu avea decât ciomagul.- A nu avea nici cu degetul ce face.- A nu avea nici sfânt, nici Dumnezeu. - A nu avea toţi boii acasă.- A nu cădea nu se poate, dar cinste îţi face, când cazi, să te scoli.- A nu căuta cuiva de ce-i a cojocul.- A nu da hăţurile din mână.- A nu fi bun de nici o brânză.- A nu fi cu fetele, / nici cu nevestele. - A nu fi de nici un Doamne ajută.- A nu fi nici de zeama ouălor.- A nu fi trecut nici pe foaie, nici pe muchie. - A nu-i suna bine la ureche.- Anul nu-1 putem tăia cu foarfecele. - A nu mai avea ladă cu cineva.- A nu mai avea scuipat în gură.- A nu mai rămâne inimă în cineva.- A nu mai şti unde-i stă capul şi picioarele. - A nu plăti un căcat de câine.- A nu se alege nici cenuşa de cineva. - A nu se potrivi la vorbă.- A nu şti ce are în hurtă.- A nu şti de doi boi negri.- A nu şti la ce sfânt să se închine.- A nu vorbi nici neagră, nici albă. - A o băga (o lua) pe mânecă.- A o lăsa moartă în popuşoi. - A opări cu apă rece.- Apa cât de mare vine, / piatra tot în vad rămâne. - Apa când se umflă / Şi pe munţi îi cufundă.- Apa, cât de tulbure, tot stinge focul.- Apa depărtată nu stinge focul.- Apa doarme, / duşmanul nu doarme.- Apa lină face mult noroi, iar cea repede şi pietrele le spală.- Apa nu a bună nici de frică, nici în cizme.- A paşte vântul.- Apa trage la matcă şi omul la teapă.- Apa trebuie să vie la matca ei şi omul la teapa lui. - Apa trece, pietrele rămân.- Apa, vântu şi gura lumii nu o poţi opri.- Apă limpede până nu vei vedea, / Cea turbure n-o lepăda. - Apără-rnă de găini, că de câini nu mă tem.- Apă şi dulceţi, / Cu capu de pereţi; / Cafea amară / Şi pe uşă afară. - A păţi ca ţiganu, când s-a culcat în tindă ca să scurteze din cale. - A păli cinstea mâţei la oale cu smântână.- Apele cele mari înghit pe cele mici. - Apele mici fac râurile mari.- A pierdut sârba zevelca / Şi-o cată sârbu cu luleaua.- A pierdut şi drumul şi cărarea.

- A pierit păstorul, s-au risipit oile. - A plecat ca căţeaua de la moară.- A plecat călare / şi se întoarce cu şeaua în spinare.- A plecat cu graba / şi s-a întâlnit cu zăbava.- A plecat după stăpân, cu un gând să găsească şi cu zece nu. - A plecat la biserică / şi a nimerit la cârciumă.- A plecat la muncă călare pe piuă. - A pofti urdă de curcă.- A poftit 1-ardei prăjit / Şi negustând s-a sterpit.- A poftit leica Guţă la mere acre.- A poftit şi el la lapte de bou.- A pornit în cale lungă / Şi va-ndată să ajungă.- A poruncit câinelui şi câinele pisicii, şi pisica şoarecelui, iar şoarecele de coadă şi-a atârnat porunca.

- A potcovi bine pe cineva.- A prăji urzicile cu zama mămăligei.- Aprinde lumânarea înainte de a se face noapte.- A prinde pe cineva cu ocaua mică.- A prinde şarpele cu mâna altuia (nebunului). - A prins milă din şindrilă / Şi dor din Pandilă.- Apucă hamul şi praştia.- Apucă-l pe pore de urechi, că mai tare va lipa.- A pune ardei peste rană.- A pune beţe-n roate.- A pune căpăstru în coada calului. - A pune coada la spinare.- A pune lumina în (sub) obroc.- A pune lumea în pântece.- A pune pe cineva cu picioarele într-un papuc.- A pune ţara. la cale.- A pune ulei pe foc.- A pune umărul la roată. - A purta frică de furnică.- A purta lumea pe degete.- A purta pe cineva în gură ca pe un sfânt. - A pus orbul să descâlcească ghemul.- A putincioşilor mână lungă şi ochiul neoprit este.- Arapul de n-ar vedea pe tatăl său şi pe moşu-său negru, s-ar omorî.- Arată cu nasu / Şi merge cu ceasu. - A răbdat, / până s-a săturat.- A rămâne ca boul la poarta nouă. - A rămâne cu ala mămăligei.- Arătura bună / Pururea îţi dă în gură.- Arătura cu cât mai adâncă este / Cu atât mai mult ne foloseşte.- Arătura cu sudoare, / Deşi te doare, / Dar în urmă veselie are. - Arborele mare, / cade tare.- Arde casa mea, dar arde şi a vecinului.- Arde casa şi datoria iese pe fereastră afară.- Arde lumânarea noastră / Pentru socoteala voastră.- Arde lumânarea săracului / ca să socotească banii bogatului.- Arde soarele dulce, / iarăşi ploaie ne aduce.- Arde-mă, frige-mă, / Pe cărbune pune-mă.- Are bună gură, / Dar la şură nu-i strânsură.- Are burtă ca de copil sărac.- Are burtă de viţel sărac, / dar ochii de drac. - Are cap şi n-are minte.- Are casa sub căciulă.- Are chip frumos cu dar / Şi-i a vorba de văcar. - Are de moară, / Nu-i a frică să moară.- Are două chei pentru o încuietoare. - Are gura ca o sabie.- Are gura-mpiedicată, / Dar taina o spune îndată.- Are harţag la mămăligă rece.- Are nouă suflete ca pisica.- Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul. - Are o traistă de minciuni.- Are oglindă mică, dar se vede tot în ea.- Are omenie / ca porcu-n cocie.- Are patru boi / Şi o sută de nevoi.- Are popa şapte fete, / toate stau să fete. - Are pungă mare, / Dară gură n-are.- Are să-i ia roatele de la same.

- Are să treacă multă apă pe Dunăre. - Are să zică pântecele ca-nnebunit gura. - Are şi el omenie / Ca căţeaua lui Ilie.- Are un leu şi-i e silă de el.- Are văz de lup şi auz de vulpe. - Arendăşia / Pierde moşia.- Ar fi lesne a judeca pe altul, dar nu poţi împărţi, un pai la doi boi, iar vorba aspră prăpădeşte capul.

- Argat vrednic cine are / Se cunoaşte pe mâncare, / Când mănâncă îi trosnesc fălcile.- Argintu şede-n ladă / Şi urâtu jos pe vatră.- Aripa când se frânge, / Pasărea zace în sânge.- Armăsarul când îmbătrâneşte ajunge la râşniţă.- Ar prinde peşte şi-i cu ochi.- Ar puşca iepurele, dar n-are cine i-1 presăra cu care pe coadă. - Aruncă binele tău în dreapta şi în stânga şi la nevoie ai să-1 găseşti.- Ar vrea să facă ceva şi el, dar nu ştie în ce fel. - Arvuna te leagă şi plata te scapă.- A sări din piele.- A sărit din apă în ciubăr.- A scăpa ca din gheara ursului, cu părul vâlvoi.- A scăpa un lucru printre degete.- A scăpat (a i se duce) căciula pe apă.- A schimba căciula cu cârpa femeii.- A scoate castanele din foc cu mâna altuia.- A scoate (oaia) din gura lupului.- A scoate (apă, bani, lapte) din piatră seacă. - A scoate pe cineva din noroi.- A scoate pe cineva din pepeni.- A scoate toate măruntaiele din cineva. - A scoate vorbe din traistă.- A scos lung din fântână.- Ascultarea e viaţă, iar neascultarea e moarte.- Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura.- Ascultă din zece vorbe şi una a muierii.- Ascultă învăţătura tatălui tău şi nu uita poveţele maicei tale. - Ascultă tot, dar nu crede tot.- Ascunde-ţi ciomagul de câini, că mai rău te muşcă.- A scurta (închide, tăia) cărările cuiva.- A scurta de o palmă pe cineva.- A se agăţa ca moartea de om sănătos.- Aseară mă culcai bolocan / Şi azi iată-mă mare han. - A se arunca în braţele cuiva.- A se aşeza pe moale şi la căldură. - A se bate ca apa de maluri.- A se bate cu capu pe nouă căpătâie.- A se bucura ca de o casă aprinsă.- A se certa pe cămaşa cuiva. - A se culca pe bani.- A se duce cu (pe) apa sâmbetei.- A se duce fără puşcă la război.- A se duce în purina cu argăseală.- A se duce la aripa vântului.- A se duce la biserica fără turn.- A se duce nouă ani cu păr / şi nouă ani fără păr. - A se duce unde a bubuit întâi.- A se face Dunăre de mânie.- A se face (a se pune) luntre şi punte.- A se face mort în popuşoi cu sacu legat la gură.- A se face sfântă ca o cheie de biserică.- A se face zahăr amarul.- A se feri de brudină / şi a da peste putină. - A se grămădi ca babele la praznic.- A se îmbrăca cu gene de păun. - A se înăduşi sub limbă.- A se închina la toate icoanele.- A se îndesa (a se vârî) ca baba la rai. - A se înfoia ca varza.- A se întoarce ca moara în vânt.- A se învârti ca musca fără cap.- A se juca cu banii ca cu fasolele. - A se juca cu focal.- A se lăsa ca iarba vântului.

- A se lua cu luleaua lui Dumnezeu. - A semăna vânt şi a culege furtună.- A semănat castraveţi / Şi au răsărit scaieţi.- A se mărita cu floarea-n cur.- A se mesteca în toate, / ca sarea în bucate. - A se pripi ca ţiganca la argea.- A se pune cu ţara.- A se pune în buza tunului.- A se pune în drum ca pomana ţiganului.- A se pune în lungiş şi curmeziş.- A se ridica (renaşte) din cenuşă.- A se sfădi pe pielea lupului din pădure. - A se strânge ca lupii la hoit.- A se stupi ca mâţele.- A se sui scroafa-n copac.- A se tăia cuiva mâinile şi picioarele. - A se ţine ca maiul cu coada.- A se ţine de lume ca mânzul de iapă. - A se ţine departe de apa curgătoare.- A se uita în gura cuiva.- A se umfla în pene ca curcanul. - A sparge cojocul dracului.- A spăla cuţitu în cineva.- A spune de la Negru Vodă încoace.- A spune (a merge) drept ca funia în sac.- A spune în târg şi la moară.- A spune lumii că mortul li-a dator, / Nu ai făcut nici un spor. - A sta ca ghimpele în ochii cuiva.- A sta călare pe noroc. - A sta cu burta la soare. - A sta cu dinţii la stele.- A sta drept şi a vorbi strâmb.- Asta-i asta: / Mi-a mâncat lupii nevasta.- Asta-i Neaga care a albit pe dracu.- A sta înaintea cuiva ca luceafărul.- Asta nu-i nici cea dintâi, nici cea din urmă.- Asta să n-o ponoseşti / Şi cu alta să te îndoieşti.- A sta sub căciulă.- Astăzi am plecat şi mâine cât mai avem?- Astăzi câţi mâncăm şi bem / Şi mâine nu mai suntem.- Astăzi copilul te vinde într-o lingură de apă.- Astăzi eşti, mâine nu eşti. - Astăzi joacă, mâine zace.- Astăzi lumea-i cum o vezi, / La nimeni să nu te-ncrezi. - Astăzi ploaie, mâine ninsoare şi poimâine soare.- Astăzi rău, mâine mai bine, / Până voi putea ca tine.- Astăzi să mănânci cât un bou, mâine ceri să mănânci cât doi. - A stoarce lapte din piatră.- A strănutat dracu când s-a născut.- A strânge ca găina la moară.- A suci oleacă porcu de coadă.- Asudă mâncând şi îngheaţă lucrând.- A suflat în fundul paharului.- A sufla vântul în urechile cuiva.- Aşa a roata lumii, unii suie, alţii coboară.- Aşa i-a fost partea şi norocul.- Aşa i-a fost zodia.- Aşa-i când n-are Dumnezeu stăpân.- Aşa-i de cald înăuntru, de-i trece frigid prin Beam. - Aşa-i lumea, din bucăţi: / Vede unul, face toţi.- Aşa vine vorba.- Aşchia nu sare departe de trunchi. - A şedea ca lemnul în apă.- A-şi arăta unghiile.- A-şi arunca norocul în gârlă.- A-şi arunca ţerină pe spinare.- A-şi bate capul cu împărăţiile.- A-şi bea şi căciula din cap.- A-şi. beli nasul pentru cineva. - A-şi căuta cal de mire.- A-şi cânta singur cântecu

- A-şi da arama pe fală.- A-şi da barba pe mâna cuiva.- A-şi da coaste (coate) cu cineva.- A-şi da în petic.- A-şi da poalele peste cap. - A-şi face milă şi pomană.- A-şi face pântecele balercă (cobză). - A-şi face pomană cu dracu.- A-şi împărţi părul cu furca, maţele cu druga.- A-şi înghiţi limba şi a-şi uita morţii.- A-şi lua ale trei fuioare şi lumea în cap.- A şi lua ouăle şi cuibul.- A-şi lua păcatu-n casă.- A-şi lua traista şi ciubucul.- A-şi mânca negrul de sub unghie.- A-şi pierde cumpătul şi umbletul.- A-şi pune capul sănătos sub evanghelie.- A-şi pune carul în pietre.- A-şi pune cenuşă pe cap. - A-şi pune frâu limbii.- A-şi pune gard la gură.- A-şi scoate capul din mâna cuiva.- A-şi scoate ochii pentru cineva.- A-şi tăia singur creanga de sub picioare. - A-şi toarce pe limbă.- A-şi line inima cu dinţi.- Aş plânge da nu pot de râs.- Aş spune un vis, / Dar nu pot de râs.- Aşteaptă, ca porcu, muchea toporului.- Aşteaptă, murgo, să paşti prundu. - Aşteaptă să-i vie / de la moşie.- Aşteaptă să-i zboare porumbi fripţi în gură. - Aşteaptă turburarea apei.- A şti az-buche.- Aş veni deseară la voi, dar mi-e ruşine de câini.- A tăcut cucu, a trecut vara.- A tăia dracului bureţi.- A tăia un fir de mălai în opt.- A te întrece în pahară, / Poţi să fii şi de ocară. - Atâta-i tot / Şi lada-n pod.- Atâta pagubă să am ca de nunta tatii.- Atâta ţine pacea, până vrea vecinul.- Atât făina cât şi aluatul tot cu împrumutare.- Atât 1-au lăudat, până i-au crescut coarne. - A tot cerne şi a nu mai frământa.- A trage cuiva un tighel.- A trage de limbă.- A trage la mustaţă.- A trage pe dracul de coadă.- A trăi ca banul în punga ţăranului.- A trăi ca câinii (cu porcii) cu pisica.- A trăi ca dracul cu popa.- A trăi ca găina la moară.- A trăi ca în sânul lui Avram. - A trăi ca mâţa cu şoarecu.- A trăi un trai şi cu al morţii două.- A trăsnit / şi i-a întâlnit.- A trece ca câinele prin apă. - A trece ciolan prin ciolan.- A trece (a fi trecut) prin ciur şi prin dârmon.- A trece un fier ars prin inimă.- A trece un şarpe rece prin corp.- A trecut bălana Oltu.- A trecut puntea cu ochii închişi şi n-a văzut punga cu bani.- A trecut soarele de amiază.- A trimite pe cineva după icre verzi. - A trântit-o cu baliga în gard.- A trântorilor urlete a albinelor sunete astupă. - A tunat / şi i-a adunat.- Atunci are muierea drept, când vin porcii de la câmp.- Atunci poţ zice că nici un vrăjmaş nu mai ai, când nimic nu mai ai.

- A turna iaurt peste smântână. - Aţa lungă face noduri.- A ţine la cineva ca la pingele.- A ţine lupul de urechi.- A ţine (puma) pe cineva în (pe) braţe.- A ţine (apuca) pe cineva în cleşte.- A ţine ursul de coadă.- A-ţi părea ziua ceas şi ceasul clipă.- Aulică, bine-mi pică, / Castraveţi cu mămăligă. - A umbla ca banul din mână în mână,- A umbla ca cu un ou în poală.- A umbla ca lupii pe lângă oi.- A umbla ca un roi fără matcă. - A umbla cu capul între urechi.- A umbla cu capul mare.- A umbla cu capu-n jos (sus).- A umbla cu capu-n sac (traistă).- A umbla cu cheile la brâu.- A umbla cu crucea-n sân şi cu dracu în inimă. - A umbla cu doi bani în trei pungi.- A umbla cu opinci de fier. - A umbla cu pantahuza.- A umbla cu traista cu minciuni. - A umbla din ciur în măr.- A umbla din ţară în ţară.- A umbla după cai morţi să le ieie potcoavele.- A umbla după dracul.- A umbla după ouă de drac.- A umbla frunza frăsinelului.- A umbla gonind vânturile / şi măsurând câmpurile.- A umbla să dezgroape (înnoiască, învie) morţii.- A umbla şapte hotare.- A umblat cât a umblat, / Dar acum s-a cufundat.- A umblat după ciuperci / Şi-a dat peste pufuleţi.- A umblat după răgaz / Şi a dat peste năcaz.- A umblat să se facă fericit / Şi s-a întors opărit.- A umblat, tot a umblat, / Până când pe brânci a dat.- A umfla ceafa de pumni şi spatele de ciomege.- Au mâncat părinţii aguride (mere acre) şi şi-au strepezit copiii dinţii.- Au mâncat şi cei ce au pierdut vacile. - A unge osia.- Aurul deschide raiul.- Aurul este ochiul dracului.- Aurul în foc se lămureşte.- Aurul nu se uneşte nici cu fierul, nici cu oţelul.- Aurul şi în glod străluceşte.- Aurul şi în gunoi, tot aur rămâne. - Au tăbărât ca lăcustele.- Au tăbărât pe el ciorile, ca nevoile pe sărac.- Au venit sălbaticii, / Să împace domesticii.- Auzi cum creşte iarba.- A vărat la Umbrăreşti / şi acum iernează la Golăşei.- A vedea de coada măturii.- A vedea verde înaintea ochilor.- A veni cuiva musca la nas.- A veni luna lui traistă-n băţ,- A venit luna răpciuni, / S-aşează ţiganii pe tăciuni.- A venit obada cea rea deasupra.- A venit sulemenită / şi se duce terfelită.- Averea bogatului mănâncă bucăţica săracului.- Averea crâşmarului / În fundul paharului.- Averea cu înşelăciune câştigată, scade.- Averea a ca o baltă, cum îi faci un şănţuleţ toată se scurge.- Averea-i gard de nuiele, sărăcia-.i zid de piatră.- Averea nu a scrisă nimănui în frunte. - Averea străină nu dine de cald.- Averea strângătorului, / trece în mâna cheltuitorului. - A vinde castraveţi la grădinar.- A vinde peştele în baltă.- A visat că s-a-nghimpat / Şi umblă la picior legat.- A vândut pe dracul şi a cumpărat pe mă-sa.

- A vorbi cu două guri.- A vorbi cuiva să-i trosnească fălcile.- A vorbi de un lucru ca orbul de lumină. - A vorbi până li s-a strâmba gura la ceafă. - A vorbit adevărat / Ş-a venit cu capul spart.- A vorbit baba, / daţi-i vaca.- A vorbit într-un ceas rău / Că 1-a lăsat Dumnezeu. - A vorbit şi nea Ion, / Că şi el a om.- A vrut să fugă de Stana / Şi a dat peste Satana. - Avuţia cu rea credinţă nu aduce folos.- A zburat puiul cu ala (teiul), / Tocmai când a fost dulceaţa (temeiul) .- Azi aci, mâine-n Focşani, / Poimâine la Botoşani. - Azi are, satură zece, / mâine flămând petrece.- Azi cu bani, / mâine fără bani.- Azi întinde pân-o rupe, / Mâine n-are s-o astupe. - Azi joacă ursu la voi, / Mâine va juca la noi.- Azi mă duc, mâine mă-ntorc, / Mâine seară sunt la loc.- Azi mie, / rnâine ţie.- Azima mai coaptă, / mai buni oaspeţi aşteaptă.- Azi mlădiţă de tufan, / Mâine coadă de ciocan.- Azi o ceapă, / mâine o iapă, / poimâine herghelia toată. - A zis dracul şi s-a făcut.- Azi Stan, / mâine căpitan.- Azi tare, mâine mare, / Poimâine pe spinare. - Azi un ou / şi mâine un bou.- A zmulge barba cuiva.- Ă1 sătul gândeşte, / că nu mai flămânzeşte.- Ăst lucru 1-aş face îndată, / Dar n-am cine să mă bată.

B

- Babă bătrână cu dinţii de lână.- Baba bătrână nu se sperie de drugă groasă.- Baba bătrână nu se sperie de furcă.- Baba bătrână nu se teme de pâinea moale. - Baba bătrână nu se teme de vorba groasă.- Baba cere împlinite toate / Şi moşul face cât poate. - Baba e calul dracului.- Baba a surdă, / că a mâncat urdă. - Baba a talpa iadului.- Baba învie / De răchie, / Moşu moare / De jigoare. - Babele cu sânge bătrân / Se sperie şi scuipă-n sîn. - Ba că-i rasă, / ba că-i tunsă.- Ba că-i teacă; / ba că-i pungă. - Ba e albă, / ba e neagră.- Ba e raţă, / ba e răţoi.- Bagă în casă un mărăcine, / decât pe oricine.- Bagă-1 în casă, te fură, / Dă-1 afară, te înjură. - Bagă mâţa-n sac, dar ghearele i se văd.- Bagă vinovatul în potcă. - Ban găsit, / Ban vrăjit.- Bani au şi ţiganii, numai omenie n-au. - Bani buni pentru zile negre.- Bani ca la Sasca şi bătaie ca la Lugoj. - Bani d-aş avea, / M-aş însura.- Banii din mână îi scapă / Ca ciurul cum scapă apă.- Banii îi găseşti în drum şi tot trebuie să-i numeri.- Banii învie morţii.- Banii nu aduc învăţătura, dar învăţătura aduce banii.- Banii nu se culeg de la trunchi, ca surcelele.- Banii strângătorului, / Pe mâna risipitorului; / C-aşa zice o păsărică. / "Cine strânge nu mănâncă".- Banu-i biciu dracului.- Banul ascuns în pământ, / nici creşte, I nici rodeşte. - Banul deschide uşile fără chef.- Banul a ciocoi de uşi multe.- Banul a o mică roată, / ce-nvârteşte lumea toată.- Banul este ochiul dracului.

- Banul face banii, / şi păduchele păduchii.- Banul în pungă şi gunoiul în staul îi totuna. - Banul îşi câştigă prieteni.- Banul îşi face vrăjmaşi.- Banul la ban trage.- Banul muncit nu se prăpădeşte.- Banul muncit pluteşte d-asupra apei.- Banul nu are frate.- Banul roşu nu se pierde lesne.- Banul şi pe nerod îl face iubit.- Banul te bagă afund, / banul te scoate.- Banul te bagă la rău, / banul te scoate.- Banul te chinuie (nelinişteşte, neodihneşte).- Banul te duce, / Banul te aduce.- Banul te învaţă a grăi şi hainele a merge. - Barba lasă să se ducă, / Capul să trăiască.- Barbă lungă, / minte scurtă.- Barbă lungă până-n burtă, / Şi minte până-n gât scurtă. Barbă mare, / minte n-are.- Bate apa în piuă să aleagă unt.- Bate copilul când se culcă de-a curmezişul patului. - Bate crângu să sară iepurii.- Bate fierul până a cald, / că de se va răci, / înzadar vei munci.- Bate-i urma cu ciomagul. - Bate laturile.- Bate-o, bate-o, ş-o mustrează, / Ş-o întreabă unde înserează. - Bate samarul, / să priceapă măgarul.- Bate şeaua să priceapă iapa.- Bate şi ţi se va deschide, / cere şi ţi se va da. - Bate-te cu suliţi de argint că vei birui.- Bate toba la Craiova, / De s-aude în Moldova.- Bate toba / La Moldova / Că-şi mărită Stroe fata. - Bate toba la urechea surdului.- Bate toba surdului, / Dă oglindă orbului. - Bate vântul, / Curge untul.- Bate vântul din Balcani / De o mulţime de ani.- Batjocura batjocoreşte.- Bat-o vina de gură că n-o poţi înconjura.- Băgai mâna-n buzunar, / Doar cremene şi amnar. - Băiatul cere puşcă / şi fata cere furcă.- Băieţii sunt dracul gol.- Bărbat bun şi usturoi dulce nu se poate. - Bărbat ca restul în ziua de Paşti.- Bărbatul are ochi să vază, / femeia are ochi să fie văzută.- Bărbatul care a bărbat, îi cade căciula din cap, o ia, o scutură ai o pune iar la loc, şi merge înainte; dar femeia nu a tot

aşa când îi cade cârpa.- Bărbatul ca un foc, iar muierea foc întreg.- Bărbatul după muiere şi copilul după mamă se cunoaşte. - Bărbatul după vână şi muierea după dinţi.- Bărbatul este cheia (stâlpu) casei.- Bărbatul fără muiere, / ca şi când ar fi luat de iele. - Bărbatu-1 gândeam păpuşă / Şi el nu-ncape pe uşă.- Bărbatul nu-i bai că-i puţintel, / Numai să fie mintea la el. - Bărbatul să aducă cu sacul, / Muierea să scoaţă cu acul, / Tot se isprăveşte.- Bărbatul să fie ca dracul, numai bărbat să fie.- Bărbatul să fie puţintel mai frumos decât dracul.- Bărbatul se întoarce după cuvântul femeii ca morişca după vânt.- Bărbatul temător îşi învaţă nevasta curvă.- Bărbatul ţine cheia uşii, dar fereastra a deschisă.- Bărbatul zice în fluier, / muierea plânge de foame.- Bărbatul meu zace mort în casă şi mă făcuşi de râsei. - Bărbatu şi calu să nu-1 crezi; când îţi pare că merge mai bine tocmai atunci te trânteşte.- Bărbaţii numai atunci sunt domni când nu sunt muierile acasă. - Bătaia şi închisoarea nu se mai întoarce.- Bătăuş nu-s că toţi mă bat- Bătrâneţele îşi fac râs de om.- Bătrânii satului, ca câinii la o turmă- Bătrânul amorezat./ E ca piroşca cu păsat.- Băţul scurt se rupe greu.- Băutura cere mâncare / şi mâncarea băutură. - Băutura e mai bună la cârciumă decât acasă. - Băutura e sămânţă de vorbă.

- Bea apă clocotită şi mănâncă foc.- Bea cu oala / Să fugă boala / Şi cu ploschiţa / Să-şi ude guriţa. - Bea, / de-ţi fă giubea; / că tat-to n-a băut / şi giubea tot nu şi-a făcut.- Bea paharul până-i plin.- Bea până-şi îneacă pipota.- Belciug de aur la râtul porcului.- Beleaua lui Costaehe / o trage Iordache. - Beleşte boul până a nu-1 tăia.- Beleşte lemnul cându-i vreme.- Beleşte teiul până se poate.- Belu beleşte, / Golescu goleşte, / Manu jupuieşte 1------------------------------------------------------------------------- 1 Aluzie la boierii cu acest nume care, fiind mari demnitari în timpul lui Caragea-vodă, jefuiau poporul. Prin extensie,

satiră la adresa spoliatorilor.

- Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib.- Belşugul bogatului a ca sănătatea săracului.- Beţia e nebunie cu voie.- Beţia este uşa tuturor răutăţilor.- Beţia o vindecă sapa şi lopata.- Beţia întrece pe a vinului.- Beţi şi mâncaţi / şi de gaură să nu vă depărtaţi.- Beţiv nu-s că n-am ce bea.- Beţivul când este beat / Îi pare că e împărat.- Beţivul când trece pe punte închide ochii să nu vadă apa. - Beţivul iese la iveală ca păduchele în frunte.- Beţivul îşi bea şi straiele, şi minţile.- Beţivul îşi tot spală gâtul cu apă de sapă, de teamă să nu ruginească.- Beţivul se-nvaţă la beţie ca şi tâlharul cu hoţia.- Beţivului şi dracul îi iese cu ocaua (cana de vin, colaci) înainte.- Bine-a fost cu bărbăţel / Şi-n sat cu ibovnicel.- Binecuvântarea părinţilor întăreşte casa fiilor. - Bine de una şi rău de zece.- Bine este să asculţi şi sfatul unei neveste.- Bine fă, aşa gândeşte, / C-aşa ţi se răsplăteşte.- Binele aşteaptă şi rău.- Binele ce-1 faci la oarecine, / Ţi-1 întoarce vremea care vine. a cu bine se răsplăteşte.- Binele de rău te scapă, / Să-1 arunci chiar şi în apă. - Binele după el vine / Ca muştele după câine.- Binele 1-a luat turcu1.- Binele pe om îl scapă / de foc şi de apă.

- 1 Zicătoarea pare desprinsă dintr-o legendă potrivit căreia, când Dumnezeu ar fi împărţit popoarelor felurite daruri, binele 1-ar fi luat, venind primul, turcul. Prin xtindere, sensul zicalei se referea la jafurile otomanilor, când aceştea erau suzerani în Ţările Române.

- Binele se uită.- Binele vine, binele mere / Şi mai mult se trage la omul cu avere. - Binele vine la bine, precum vin albinele la coşniţă.- Bine nu-i nici gazdă mare, / Nici să fii sărac prea tare; / Gazda mare se gândeşte, / Săracul se tot trudeşte; / Gazda mare-i om gândit / Şi săracu-i tot trudit.- Bine peste bine nu strică.- Birtul e scara pe care ne coborâm în iad.- Bivolul nu se teme de purice.- Blânda sparge tinda. Blândul dă cu bâtul.- Blândul / moşteneşte pământul.- Blestemul de mumă / E rău ca gheara de ciumă. - Blestemul de tată, / Ca stana de piatră.- Blestemul nu cade niciodată pe pietre.- Blestemul părinţilor / E ca piatra munţilor, / Cade greu copiilor.- Boala cunoscută a pe jumătate vindecată. - Boala de om se leagă ca vita de par.- Boala din fire / N-are lecuire.- Boala împăraţilor a ca sănătatea noastră.- Boala lungă trece primejdia rea.- Boala nu îngraşă pe om.- Boala, pat moale unde găseşte, / acolo se odihneşte.- Boala şi sărăcia nu o poţi ascunde.- Boală lungă, / moarte sigură.- Boalele făr-de durere / Bunt numai nişte belele.

- Boale să dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule. - Boale să fie, că doctori sunt de-ajuns.- Bobiţă cu bobiţă se umple sacul.- Bobocii pe gâşte vor să le-nveţe să-noate.- Bogat a acela ce nu a dator.- Bogatul a greşit şi săracul îi cere iertăciune.- Bogatul mănâncă când voieşte / Şi săracul când găseşte.- Bogatul nu crede niciodată celui sărac, nici sătulul celui flămând.- Bogatul: nu mănâncă să se sature.- Bogatul se plânge mai rău decât săracul.- Bogatul se scarpină şi săracul crede că se caută să-i dea. - Bogatului i se arată multe rude.- Bogăţia-i gard de nuiele, sărăcia-i gard nestricat.- Bogăţia-i nu vine la nimeni pe apă.- Bogăţia rămâne la nebun. - Bogăţia strică pe omul slab.- Bogăţia şede-n ladă / şi toanta şede pe vatră. - Bogăţia trece dealu / şi eu rămân cu amaru.- Bogăţiile trec, dar faptele bune rămân.- Bogdaprosti, / Popă Costi, / Bună fată mi-ai mai dat, / casă-a şi fătat.- Boieraş de modă nouă, / Fură cloşca de pe ouă. - Boier cu boii de funie.- Boier cu sapa-n bot.- Boieria şi prostia cu mare cheltuială se ţin.- Boierii ţin fumul de pe urma săracului.- Boierul când i-a foame se primblă, românul fluieră, iar ţiganul cântă.- Boierul când i-a foame se plimbă, ţiganul fluieră, iar ţăranul işi bate nevasta.- Boierul cât de sărac, tot îşi odihneşte bucatele după masă. - Boierul e tot boier, măcar de-ar fi încins cu tei.- Boierul păzeşte pe ţăran să nu îmbogăţească şi să nu mai înmulţească de la o vacă şi doi boi.- Boierul se cunoaşte, fie bogat, fie sărac. - Boii ară şi caii mănâncă.- Boii bătrâni fac brazda dreaptă.- Boii se bat în lac şi omoară broaştele.- Boii se leagă cu funia, iar oamenii cu cuvântul.- Boii uniţi la păşune, / lupul nu-i poate răpune. - Bolnav de moarte / Şi ar mânca de toate.- Bolnavul credinţă n-are, / Când geme cerând mâncare. - Bolnavul multe zice, doftorul face ce ştie.- Bolnavul nu se întreabă. - Borşul la foc şi peştele în iaz.- Bostanul nu şede în cui, / dar nici mămăliga unde o pui. - Botează copilul pe nume.- Bou bătrân cu baier roşu.- Bou 1-am dus, / bou 1-am adus. - Boul cu bivolul anevoie trag la jug.- Boul cu încetul merge, / de-1 sileşti se poticneşte. - Boul gras nu se culcă pe brazdă.- Boul nu treieră cu gura legată. - Boul se apucă de coarne şi omul de inimă.- Boul se întinde până unde ajunge cu limba.- Boul se leagă de coarne şi omul de limbă. - Boul se leagă de coarne şi omul de minte.- Boului coarne, paserii aripi, povară nu sunt.- Braga ne răcoreşte, în lipsă de îngheţată.- Brânza câinească, cânii o mănâncă.- Brânză bună în burduf de câine.- Brezaia cât de mult se va găti, tot brezaie rămâne. - Briciul prea ager se ştirbă.- Broasca mică face gură mare.- Broasca nu sare în apă, până când n-o alungi. - Broasca s-a mâniat pe baltă.- Buba cap nu face / până nu se coace. - Buba îl mistuieşte / Şi el se rumeneşte.- Bucatele, ca muierea, fără dresuri n-au gust. - Bucatele fură bune, / dar n-a ştiut naşa a le pune. - Bucate noi în gură veche.- Bucătăreasa săracului e nevasta. - Bucătărie grasă, / moştenire slabă.- Bucăţica / îngraşă viţica. - Bucăţica mare / Trece cu-necare.

- Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură / şi plângeţi cu cei ce plâng. - Bucureşti, Bucureşti, / Punga scutureşti.- Bucuria de sârg se întoarce în scârbă şi scârba în bucurie.- Bucuria şi scârba sunt două surori care una după alta aleargă.- Bucurie goală, / traistă uşoară.- Bucurie mare în mâini străine. - Bucurie-nşelâtoare, / Ca roua de trecătoare.- Bufniţa nu cloceşte privighetori.

C

- Ca acasă la tine / nu-i nicăieri bine. - Ca braga în ziua de Paşte.- Ca cel cocoşat, / pururea încărcat. - Ca cheagul în lapte se amestecă.- Ca cuvântul din poveste: / Înainte mult mai este.- Ca de-aide tine, / Mulţi sub pat la mine.- Cade pe spate şi-şi frânge nasul.- Ca dorul de mămăligă / nici un dor nu te strică.- Ca feciorul lui bou gata / risipeşte cu lopata.- Ca Hristos între cei doi tâlhari. - Caii trieră, boii mănânc.- Ca la noi la nimeni, cu mireasa dinainte.- Cal bătrân cu chingă roşie.- Cal bun şi frumos / dar cam beşânos.- Cal bun şi învăţat, / dar rău călăreţ 1-a încălecat.- Cal verde şi grec cuminte nu s-a văzut.- Calcă de două ori într-o urmă.- Calcă-ţi inima şi taci.- Cale bătută ca bumbacu, / Să mergi până la dracu.- Cale bună, ca bumbacul, / Unde-i ajunge să-ţi spargi capul.- Cale bună, sprâncenată, / Cine te-o ajunge să te bată.- Calea bătută este cea mai scurtă. - Calea de mijloc a cea mai bună.- Calea dreaptă este cea mai bună (scurtă).- Calea flămândului a cea mai lungă.- Calic şi fudul.- Calicul până nu cere, / Nu mănâncă cu plăcere.- Calicului să-i dai toată săptămâna, dacă nu-i dai sâmbăta (te înjură), zice că nu i-ai dat.- Calul bun şi nevasta frumoasă îţi pun capul. - Calu-i gândul omului.- Calul bătrân cu greu se învaţă la ham.- Calu1 bun din grajd se vinde / Şi mai bun preţ pe el prinde. - Calul bun se laudă singur în coşare.- Ca oţelul la rană.- Cap ai, minte ce-ţi mai trebuie.- Ca paraua-n punga popii.- Cap de crap, / crieri de iepure.- Ca petecele la blană.- Cap mare, / minte puţină.- Capra bese şi oaia trage ruşinea.- Capra care zbiară o mâncă lupul- Capra e vaca săracului.- Ca praful de pe tobă n-o să se aleagă de voi.- Capra, măcar că i se vede ruşinea, da tot şade cu coada bârligată.- Capra nu se face vacă, / nici nătărăul om de treabă.- Capra oricât de bătrână ar fi,vrea să lingă şi ea sare.- Capra roade unde o legi.- Capra sare masa, / Iada sare casa.- Caprei îi pică coada de râie şi ea tot sus o ţine.- Ca prin urechile acului.- Ca puiul cucului, / Pe cranga nucului.- Capul cel tâmpit / odorogeşte ca un butoi dogit.- Capul când te doare, tot trupul boleşte.- Capul de măgar nu albeşte niciodată.- Capul face, / capul trage.- Capul iscusit la vreme de nevoie se cunoaşte.- Capul în jos, când în sus nu-1 poţi ţine.- Capul lui a mai fost la o cioată de răchită.

- Capul plecat sabia nu-1 taie.- Capul pute, / coada mişcă.- Capul să fie sănătos, că belelele curg gârlă.- Capul să ţ:i-1 spargi, dar hatârul să nu mi-1 strici.- Ca pumnii în ochi, aşa stă de bine.- Ca racul îşi mănâncă carnea singur.- Ca raţa în baltă trăieşte.- Cară apă-n Dunăre.- Ca răbdarea la necaz, nici un leac mai bun.- Car cu două proţapuri.- Care ascultă la uşă îşi aude defaima.- Care-i din vilă / Şi din sămânţă, / Ştie ce-i câinia / Şi omenia.- Care începe bine, sfârşeşte frumos.- Carele însuşi face, face cât trei.- Care mânecă, / nu întunecă.- Care o fi, / tot un bărbăţel mi-o fi.- Care scapă de stâlpan, / Nu scapă de buzdugan.- Car fără proţap.- Carnea ca fieru, / Vâna ca oţelu.- Carnea de lângă os a cea mai dulce.- Carnea şi pielea omului nu sunt bune de nimic.- Carne tânără şi peşte bătrân.- Carul care scârţâie, acela ţine mai mult.- Carul din şleah când s-abate îndată se sfărâmă.- Carul gol hodorogeşte.- Carul plin merge încet, / Cel deşert aleargă şuchiet.- Casa care-i mare, / mai multă viaţă are.- Casa e casă, când ai o gospodină în casă.- Casa fără femeie a pustie pe dinăuntru; / casa fără bărbat a pustie pe dinafară.- Casa fără perdele, / ca femeia fără sprâncene.- Casa-i a (mi-e) în trei pereţi şi cu uşa prin pod.- Casa-i goală, / ca o oală, / de n-are de ce se prinde mâţa.- Casa lor este cu uşa prin pod şi cu ferestrele pe sub pat.- Casa nemăturată / musafiri aşteaptă.- Casa o are sub cuşmă (pălărie).- Casa săracul o are, / tot ca melcul, în spinare.- Ca să ardă şoarecii, nu da foc morii.- Casă cu două rânduri: / sus câinii, / jos stăpânii.- Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc.- Ca să scurteze din cale, / de cu seară a plecat / şi în tindă s-a culcat.- Ca să stingi un foc trebuie să te arunci în el.- Ca să te poţi scărpina bine, / trebuie să ai de cine.- Cască gura cât poţi înghiţi.- Cască ochii la tocmeală, / Iar nu după ce te înşeală.- Ca soacra cu nora petrece.- Ca şi dinţii babei mele, / Fără şapte nu sunt opt.- Cată Nanea iapa, călare pe ea.- Cată-n bota ţiganului.- Catârii cu mult mai buni / decât măgarii cei mai buni.- Ca un ban în două pungi.- Ca un cal de dric.- Ca un cui când se bate, / suferă cât nu mai poate, / dar şi strânge cât poate.- Ca unealtă lucrezi, / unealtă rămâi.- Caută binele cu sacul / Şi nu-1 găseşte nici cu acul.- Caută ce n-a pierdut.- Caută, îngrijeşte de vită, ca să îngrijească şi ea de tine.- Caută muiere să-ţi placă ţie, nu altora.- Caută luleaua, şi el cu ea-n gură.- Caută nod în mămăligă.- Caută pe dracu şi nu-l găseşte.- Caută să împletească lâna pe sub mătase.- Caută ziua cu lumina.- Caut una şi dau peste alta.- Ca viermele în gunoi petrece.- Ca vremea nici un dascăl mai bun.- Că a greşit croitorul, / S-a spânzurat spoitorul.- Că bietul român, săracul, / Indărăt tot ca racul.- Că-ilaie, / că-i bălaie, / ba una, / ba alta.- Căciula nu se poartă vara.- Căciula plăteşte.- Căcâcea, fratele miresei, cu căciula afumată.

- Căile celor ce şed fără lucru sunt acoperite cu spini.- Căinţa din urmă să nu fie mai mare decât cea dintâi.- Căinţa târzie-i de prisos.- Călătorului îi şade. bine cu drumul, / ca şi calului cu frâul.- Călugărul şi cerşetorul sunt totuna.- Cămaşa cât de proastă, acoperă ruşinea.- Cămaşa copilului arată că ce mamă are.- Cămaşa a mai aproape de piele decât haina.- Cămaşa veche umbli s-o cârpeşti, şi mai rău o spargi.- Cămila vrând să dobândească coarne şi-a pierdut urechile.- Că nu ţi-am fript şerpi pe burtă.- Căprioara orice frunză găseşte, / cu aceea se hrăneşte.- Cărare să nu suferi să ţi se facă prin barbă.- Cărbunele acoperit pe nesimţite te arde.- Cărbunele, ca să trăiască, în cenuşă se-nveleşte.- Cărbunele domolit te arde mai tare.- Cărbunele se face cenuşă când îl ţii multă vreme în cuptor.- Cărbune stins, / La inimă aprins.- Că săracul n-are soare, / Nici zile de sărbătoare, / Ci tot zile lucrătoare.- Căţeaua de pripă îşi naşte căţeii făr' de ochi.- Căţeaua până nu pleacă prin mahala, / Câinii nu se iau după ea.- Căţel de două uşi.- Căutătura dulce, / haz de dragoste ne-aduce.- Câine bătrân să te păzeşti, / Din casa ta să nu zgorneşti.- Câine fără cioban nu se poate.- Câinele care dine mai mult la om, el latră mai mult la oameni.- Câinele ce mult latră niciodată nu muşcă.- Câinele când flămânzeşte, / Tot la oase-n vis gândeşte.- Câinele, când 1-ai opărit, fuge şi de apă rece.- Câinele, de este câine, / Şi tot opreşte pe mâine.- Câinele de stârvuri nu moare.- Câinele după ce năpârleşte / nu ne mai trebuieşte.- Câinele fuge nu de-mbucătură, / ci de zburătură.- Câinele îmbătrâneşte de drum, şi (iar) nebunul de grija altora.- Câinele latră, iar lupul tace şi face.- Câinele latră la lună toată noaptea şi luna nu-1 ascultă niciodată.- Câinele nu intră dacă nu-i uşa deschisă.- Câinele osul nu-1 roade şi nici pe altul nu-1 lasă să-1 roadă.- Câinele pe lup de gât 1-a apucat, iar pe porc de urechi.- Câinele, până nu-i dă apa de cur, nu înoată.- Câinele, streajă nedormită, n-o depărta de casa ta.- Câinele uneori intră în biserică, dar nici biserica nu se spurcă, nici câinele nu se sfinţeşte.- Câine pe câine latră şi nici unul nu aude.- Câinii latră, ursul joacă.- Câinii latră, vântul bate.- Când a cântat ciocârlia să fie plugul în brazdă.- Când ai pisică bătrână, / Şoarecii-n casă-ţi fac stână.- Când ai vreo grabă atuncea se sperie calul.- Când ai vreo judecată, / Pregăteşte-te de plată.- Când ai zor, / Nu pune mâna pe topor; / Nici pe cuţit, / Când eşti amărât.- Când ajunge furca aproape de ochi / Anevoie mintea să ţi-o ai la loc.- Când apa te îneacă, ce ceri s-o mai bei?- Când are toate adunate / Atunci la toţi este frate.- Când ar face toate muştele miere, ar fi pe toţi pereţii faguri.- Când ar fi după corbi, toţi caii ar fi morţi.- Când ar fi după pofta câinilor, n-ar rămâne vită în sat.- Când ar fi numai un cerşetor, toţi cu zahăr l-ar hrăni.- Când aud de sărbătoare, / Joacă ţărna sub picioare.- Când aud de zi de lucru, / Mi se-ngreunează trupu.- Când aveam în ce, / n-aveam cu ce; / acum că am cu ce, n-am în ce.- Când aveam locul, / n-aveam mijlocul; / acum că am mijlocul, / îmi lipseşte locul.- Când baţi pe coconaş, ori bate-l cum se cade, ori nu te mai încurca.- Când bogatul vorbeşte, / Lumea amuţeşte.- Când casa ta are sete, nu vărsa apa pe drumuri.- Când cei buni se depărtează / Şi cei răi se îmbrăţişează, / Ce dreptate mai aştepţi în stăpânirea ta?- Când cei mai de jos greşesc este nădejde de tămăduire, iar când cei de mai sus, nici o nădejde nu mai este.- Când cei n-are, / când dai n-are.- Când chelul e aci, nu vorbi de tigvă.- Când ciobanul privighează, oile sar şi joacă.- Când câinii veghează, / lupii nu cutează.- Când cântă cocoşul, / Se scoală moşul.

- Când clopotul cel mai mare se trage, celelalte nu se mai aud.- Când corabia se îneacă şoarecii fug.- Când dai, / când nu iei.- Când dai peste miere, nu mânca peste măsură, / că şi ce n-ai mâncat îţi scoate din gură.- Când dă Dumnezeu dă, iar când ia, apoi îţi ia şi cenuşa din vatră.- Când de multe te apuci / Mai pe toate le încurci.- Când dintr-un râu vrei să treci în alt râu, rămâi mai bine cu cel dintâi, cu care te-ai deprins.- Când doarme şi pământul sub om.- Când doi se ceartă al treilea câştigă.- Când dormi, să dormi iepureşte, / C-atunci toate îţi sporeşte.- Când Dumnezeu nu-i acasă, sfinţii îşi fac de cap.- Când e blidul gol se bate cu lingura în el.- Când e bolnav leul, iepurii îi sar în spinare.- Când e brânză, / nu-i bărbânţă.- Când e drumul bătut, pot trece căruţele.- Când e minte, / nu e ce vinde./ Când a brânză, / Nu-i bărbânţă.- Când e omului să-i vie / Vreun rău, fără să-1 ştie, / Ori zăboveşte/ Până-l soseşte , / Ori dă fuga / Să-l ajungă.- Când e plosca la mijloc, / Mare, mic, e cu noroc.- Când era Cuza, / Ardea focul şi spuza.- Când eram la mama şi eu ştiam să cos, / că mama împungea,şi eu trăgeam cu acul.- Când e sare nu a făină, când a făină nu e sare, şi când le împreună pe toate, iese apa în vatra focului.- Când eşti cu mine, ca când eşti singur.- Când eşti în luciul mării şi tună, / Anevoie o să scapi de furtună.- Când eşti poftit la vreo masă, / Pleacă sătul de acasă.- Când eu cumpăr nimeni nu vinde, / când eu vând nimeni nu cumpără.- Când eu dedesupt, când el d-asupra.- Când geme mortul şi dracul moare de necaz.- Când gândeşti să trăieşti bine, / Atuncea e vai de tine.- Când gâştele păzesc stratul, puţin rămâne grădinarului.- Când grăieşti cu un nebun, / aibi lângă tine şi un ciomag bun.- Când grăieşti şi nu te-ascultă, socoteşte că eşti la moară, de aceea nu te aud.- Când inima chiorăeşte, / Gura nu prea conteneşte.- Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare viţelul.- Când îi dă Dumnezeu, nici dracul n-are ce-i face.- Când îi vorbi puneţi trei lacăţi: la inimă, la gât şi la gură.- Când îl cuprinde pe om lenea, sărăcia i se suie în spate.- Când îmbrăcat, când despuiat.- Când îmi merge bine, / Toţi îs cu mine, / Când îmi merge rău,/ Rămâi numai eu.- Când începe să iasă barba fiului tău, tu rade pe-a ta.- Când înfloreşte mărul atunci să începi a ara.- Când îţi intră paraua în mână, leag-o cu zece noduri.- Când joacă măgarii-mpreună, / Se strică vremea cea bună.- Când latră un câine bătrân, să ieşi afară.- Când lelea tot zâmbeşte, umblă după căpătuit.- Când mai bine, când mai râu, / Pân-ajungi în popârnău.- Când mălai are, sare n-are, când are sare şi mălai, n-are legumă.- Când mărăcinii se sapă şi pomii se leapădă, / Ce rod mai aştepţi de la grădina ta?- Când mi-a sete să-mi dai apă, / Iar nu fierea după ce-mi crapă.- Când mi-o creşte iarbă-n barbă.- Când mi-o creşte păr în călcâie.- Când mi-o creşte / păr în palmă şi-ntre deşte.- Când rni-oi vedea ceafa.- Când mi-oi vedea mâinele.- Când mor oile de boală, se îngraşă câinii.- Când muierea e mută şi bărbatul surd, e viaţa cea mai bună între amândoi.- Când n-ai, cămila de un ban e scumpă.- Când n-ai frumos / pupi şi mucos.- Când n-are cu ce săracul, / răbdarea îi este leacul.- Când n-are plugarul, nici nădrăgariul.- Când nenorocirea doarme, fereşte-te s-o deştepţi.- Când nici nu gândeşti, atunci te trânteşte.- Când nimeni nimic nu va vorbi de tine, mai bine să te-neci.- Când norocu-şi schimbă pasul, / N-aduce anul ce aduce ceasul.- Când nu este socotinţă, socoteala merge rău.- Când nu putem face ce voim, trebuie să voim ce putem.- Când nu-s buzele dulci, mi le ling eu singur.- Când nu sunt de faţă / poate să mă bată.- Când nu sunt ochi negri, săruţi şi albaştri.- Când nu tace o gură, nu tace o lume întreagă.- Când nu tace unu, nu tac nici cei mai mulţi.- Când o face salca mere şi răchita pătlăgele.

- Când o fi boaba de mei şapte lei, / Atunci se satură copiii tăi.- Când o fi la mijloc banii, / Nu se mai întreabă anii.- Când o prinde mâţa peşte / Şi coada de urs o creşte.- Când or zbura bivolii.- Când pici în mâna calicului te spânzură.- Când pierde cineva drumul şi pietrele îi sunt de vină.- Când pisica nu-i acasă, / Şoarecii joacă pe masă.- Când pleci la drum, ia-o mai cu domolul.- Când ploaia se risipeşte, / Apă nu se mai găseşte.- Când plouă, spală străchinile, şi când bate vântul mătură casa.- Când popii n-au de lucru, botează viţei.- Când puterea se sfârşeşte, / Inima la ce slujeşte?- Când rădăcina se usucă, / ramură verde pe copac nu se mai urcă.- Când seacă lacul se vede peştele.- Când s-a lipi cerul de pământ.- Când se băteau oamenii cu lipii peste gură.- Când se coseşte calul de picioarele de dinapoi, să-i dai în cap potcovarului; când se coseşte de picioarele de dinainte,

să-i dai cap calului.- Când se culege / atunci se alege.- Când se iveşte lupul, vulpea îşi caută gaura.- Când se însoară, / Nu-i de moară.- Când se însoară săracul, noaptea-i mai mititică.- Când se înteţesc minciunile, se apropie naşterea.- Când se lasă ceaţă jos, / Este semn de timp frumos.- Când se mânie, face sânge-n balegă.- Când se naşte băiatul, râd pereţii; / Când se naşte fata, plâng pereţii.- Când se ridică şaua, se văd coastele.

- Când se schimbă iţele, / Parcă zboară mâţele.- Când se vede la apus o sprânceană luminoasă, / s-aşteaptă să vie o vreme frumoasă.- Când se vede satul, nu mai trebuie căruţa.- Când se vorbeşte de râs, / nu se spune pentru plâns; / Şi când se spune de plâns, / nu se vorbeşte de râs.- Când sunt doi, puterea creşte.- Când sunt zile şi noroc, / Scapi din apă şi din foc.- Când s-o întoarce Oltu înapoi.- Când s-o mai face mama fată mare.- Când s-o mai împreuna malul ăsta cu celălalt.- Când s-or roade furcile pământului.- Când spui minciuna să o crezi pe jumătate.- Când stăpânul nu-ngrijeşte, ! Starea i se primejduieşte.- Când stăpânul va cădea, / ai săi nu se vor mai scula.- Când şezi între înţelepţi, să asculţi mai mult decât să vorbeşti.- Când te-a înşelat cineva odată, e de vină el; când te-a înşelat a doua, eşti de vină singur.- Când te apuci de vreo treabă, / N-o lăsa fără ispravă.- Când te arde cărbunele, îl arunci şi în barba lui tat-tău.- Când te-a scăpa Dumnezeu, dracu te şi apucă.- Când te calcă, hoţii nu te întreabă de ce ţi-e cojocul.- Când te iei după un prost, mai mare prost eşti.- Când te însori, să te însori, iar nu să te măriţi.- Când te sui te mai opreşti, da când scobori nu poţi.- Când te vede cineva ieşind dimineaţa dintr-o casă, zice că ai dormit acolo noaptea.- Când tragi clopotele la Hotin, / s-aude la Ismail.- Când treci ţara orbilor, închide şi tu un ochi.- Când trei femei se întâlnesc, mai mult decât o sută de gâşte gârâlesc.- Când trei spun că eşti beat, du-te de te culcă.- Când ţi-e brânza mai proaspătă, n-ai smântână.- Când ţi-e foame, nu caţi că malaiul e în cuptor.- Când ţi-e larg în casă, pune un spin în mijloc.- Cându-i cu fata de mână / şi chişleagul i-i smântână- Cându-i să te ia dracul, te ia şi din biserică, ca pe Macehala.- Cându-i una, nu-i numai una.- Când untdelemnul se isprăveşte, / candela se istoveşte.- Când va creşte la cai coarne.- Când va Domnul vine şi dracul cu colaci.- Când va înverzi tânjala.- Când vede omul nevoia / Vorbeşte ce nu-i a voia.- Când vezi pe om că se îneacă, / atunci îi mai dai brânci în apă? - Când vine apa la gură, / Toate trec peste măsură.- Câinele care latră nu muşcă pe furiş.- Câinelui care zace / nici mămăligă nu-i place.- Câinele, că-i câine, dar şi el îşi ia lumea în cap de la o vreme.- Câinele ce stă la bucătărie / nu a pentru vânătorie.

- Câinele când are să turbeze începe să urle cu o săptămână înainte.- Câinele când e mai sătul turbă.- Câinele mort nu mai muşcă.- Câinele neamţului mănâncă şi mere pădureţe.- Câinele sătul nu degeaba fuge de la uşa stăpânului.- Câinele şade pe fân: / Nici mănâncă, nici va să lase / Calul măcar să miroase.- Câinelui nu se cuvine să poarte şa.- Câinii sunt paza oilor.- Cântă dracu în casa popii.- Cântă-ţi, mândro, cântecul, / Că mi-a drag ca sufletul.- Cârcâite multe şi ouă puţine.- Cârciuma de lângâ drum e ca fata mare pe care o sărută toţi.- Cârciuma te pune pe drumuri.- Cârmaciul bun scapă din furtună.- Cârna fără nas / Moare de necaz.- Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.- Cârnatul lung e bun, dar datoria lungă ba.- Cârnatul lung îi bun de mâncat, socoteala lungă nu.- Cârtiţa pe sub pământ umblă, dar umbra ei i se cunoaşte d-asupra pe pământ.- Câştigă opt şi mănâncă zece.- Câştigul şi paguba fraţi de cruce.- Cât ai aprinde un chibrit.- Cât ai arunca cu securea.- Cât ai îmbuca o dată.- Cât ai scăpăra din amnar.- Cât ajungi (dai) cu praştia.- Cât apucă piciorul.- Cât (cum) ar bea o lingură de apă.- Cât a sta o curvă cu doi fraţi în rai.- Cât a sta o zmeoaică în rai.- Cât a sta un ovrei cu ovreica în rai.- Cât a sta un pârcălab în rai.- Cât a sta un popă în rai.- Câtă grijă de păcat, / Atâta am de bărbat.- Câtă pânză ai luat, apusul soarelui ţi-o arată.- Cât bate puşca.- Cât Cetatea Neamţului.- Cât dai, atâta iei.- Cât de blând să fie motanul, tot zgârie când se mânie. - Cât de mică picătura şi tot găureşte piatra.- Cât de rău să trăiască omul, tot nu se îndură să moară.- Cât de strâmb vrei să şezi, /dar vorba dreaptă s-o aşezi.- Cât e baba de bătrână, / tot doreşte voie bună.- Câte belele, / Câte bube rele, / Toate-n capul babei mele.- Câte bordeie, / Atâtea obiceie.- Câte capete, atâtea păreri.- Câte cruci vei face, dracul tot la spate şade.- Câte cuvinte le zici, le vinzi, / Şi câte (tu) le auzi, le prinzi.- Câte fete se ridică, nu pot face o mămăligă.- Câte. flori sunt pe pământ, / Toate se duc în mormânt.- Câte îmbucături, / Atâtea înghiţituri.- Cât e (de când) lumea şi pământul, / Pe cuptor nu bate vântul. Cât a moşul de bătrân, / Tot doreşte măr din sân.- Câte-n lume se nasc, mor toate.- Câte pe dânsul şi-acasă, ce-i în ladă-i străin.- Cât e Prutul / şi pământul.- Câte puţin pilind, cel mai frumos ac vei scoate din cel mai urât fier.- Câte sate a umblat, / atâtea meşteşuguri a învăţat.- Câte sate şi bordeie, / Atâtea obiceie.- Câte slugi ai, atâţia duşmani hrăneşti.- Câteva coade de topor curg din dragoste.- Cât gura beţivului / pe capu antalului.- Cât îi pe mine atâta-i şi-acasă, ferească Dumnezeu de foc.- Cât papură în baltă.- Cât păr pe broască.- Cât să orbeşti un şoarece chior.- Cât să pui pe buze.- Cât sunt de necăjit, să dau cu cuţitul în mine, sânge nu iese.- Cât tai răzorul altuia, atâta taie altul pe al tău.- Cât trece cioara peste gard, copilul flămânzeşte.- Cât ţine nunta slugile sunt scutite de bătaie.- Câtu-i lelea de uşoară, / Parcă-i o piatră de moară.

- Cât umbra acului pe croitor.- Câţi cu nădragi, / toţi îi sunt dragi.- Câţi mă roagă cu uşa încuiată!- Câţi săteni în sat, atâtea şi bordeie.- Câţi se spală, / toţi la masă vor să şadă.- Câţi vin, numai de mamă întreabă, iar de tată nu. - Ce-a câştigat într-o vară, / a băut într-o seară.- Ce a da târgul şi norocul / Şi lelea cu iarmarocul.- Ce a făcut mama şi tata, / O să facă fiul şi fata.- Ce a fost a trecut, / ce-o mai fi, / o mai veni.- Ce-a fost verde s-a uscat./ Ce-a fost dulce s-a mâncat.- Ce-ai mâncat, / De ne-ai uitat? / Ce-ai băut, / De ne-ai urât? - Cea mai bună muiere, ca cel mai rău bărbat.- Cea mai mare corabie, fără o cârmă bună, îndată se cufundă.- Ce-am avut şi ce-am pierdut.- Ce a mâncat lupul a bun mâncat.- Ce are de a face scripca şi cu iepurele.- Ce are în mână are şi-n gură.- Ce ar mai fi dacă ar juca ursu de bună voie.- Cearta fără bătaie a ca nunta fără tobă.- Cearta fără păruială n-are haz. - Ce a semănat aceea să secere.- Ceasul umblă şi loveşte, / Iar vremea se odihneşte.- Ce atâta sfadă / Pentru o bardă.- Ce au căutat / pe la nas le-a dat.- Ce dai, dai cu împrumut / şi ce-i bun, şi ce-i plăcut.- Ce dai săracilor, ţie-ţi dai.- Ce drac mai mare, mai rău şi mai fără inimă îţi trebuie ca omul?- Ceea ce a curat, / n-are trebuinţă de spălat.- Ceea ce femeia leagă, / nici dracul nu dezleagă.- Ceea ce vântul ne-aduce, / curând de la noi se duce.- Ceea ce vreţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi lor.- Ce a astăzi, mâine nu e.- Ce e azi, / e azi, / ce e mâine, / e mâine.- Ce e frumos la toţi place, / Dar nu ştie în el ce zace.- Ce e frumos / Poartă şi ponos.- Ce e în guşă / Şi după uşă.- Ce e în inima treazului, / stă în gura beatului. - Ce e(-i) în mână, / nu e(-i) minciună.- Ce e întâi nu e pe urmă.- Ce e mai rău decât o femeie? / - Două.- Ce e păcat, / E şi spurcat.- Ce e pe el şi pe culme, ferească Dumnezeu de vreun foc, că n-are ce arde.- Ce e rău nu a bine.- Ce e strâmb din fire, anevoie se mai îndreaptă.- Ce face un prost nu pot desface zece înţelepţi.- Ce fel e tata e şi fiul.- Ce folos că eşti frumos, / dacă eşti căpăţânos.- Ce folos că tatăl tău a fost domn, / dacă tu nu eşti om?- Ce folos de chip frumos, / Dacă nu a lipicios?- Ce folos de cuşmă lungă, / Dacă nu-s parale în pungă.- Ce folos de statul tău, / Dacă ţi-e năravul rău?- Ce foloseşte bolnavului patul de aur?- Ce foloseşte orbului faţa frumoasă?- Ce-i al tău a şi al meu, tu la mine parte n-ai.- Ce-i căciulă nu-i tulpan.- Cei ce cântă toată vara, / iarna joacă păpara.- Cei ce fură, / aceia mai tare jură.- Cei ce se potrivesc, / Lesne se-mprietenesc.- Cei dintâi vor fi cei rnai din urmă, şi cei mai din urmă, cei mai dintâi.- Ce-i drept şi lui Dumnezeu îi place.- Ce-i mai bun pe acest pământ? / - Ce-i mai bun ca boul bun / L-arătură dacă-l pun, / Brazdă neagră bine-o-ntoarce, /

Grâul roşu bine-l coace / Şi ţi-l cară acasă-n saci, / De Crăciun de-ţi faci colaci!- Ce-i mai bun pe acest pământ? / - Ce-i mai bun ca calul bun? / Că te duce, / Şi te-aduce, / Când gândeşti, / Atunci

soseşti.- Ce-i mai bun pe acest pământ? / - E mai bun boul, mai bun, / Că răstoarnă brazda neagră / Şi răsare pâine dalbă.- Ce-i mai bun pe acest pământ? / - E mai bună oaia bună: / Vine vara te-ndulceşte, / Vine iarna te-ncălzeşte.- Cei mai frumoşi ghiocei prin mărăcini se găsesc. - Cei mai răi bani sunt cei neîntrebuinţaţi.- Cei mari pe cei mici picioarele şi le şterg.- Cei mici muncesc pentru cei mari şi cei săraci pentru cei bogaţi.

- Ce i-o fi tatii, / i-o fi şi mamii.- Ce-i pasă surdului de ce vorbeşte altul.- Ce-i pe inimă, aceea-i şi pe limbă.- Cei tineri grăiesc ceea ce fac, cei bătrâni ceea ce au făcut, iar cei nebuni ceea ce vor să facă.- Ce înghite pământul viaţă nu mai are.- Ce înveţi la tinerele, aceea ştii la bătrâneţe.- Cel bogat face cum vrea, cel sărac face cum poate.- Cel călare nu crede celui pe jos.- Cel ce are avere e mai zgârcit ca cel ce n-are.- Cel ce are rânduială / Cruţă multă osteneală.- Cel ce are vecini răi se laudă singur.- Cel ce ascultă la minciuni ca cel ce paşte la vânturi.- Cel ce dă milă nu sărăceşte.- Cel ce doarme rămâne cu dinţii la stele.- Cel ce începe multe nu isprăveşte nimic.- Cel ce învaţă încontinuu este om deştept, / Iar cel ce se crede învăţat nu a înţelept.

- Cel ce la seceriş nu se leneveşte, / Pâinea din gură nu-i lipseşte.

- Cel ce lucrează la pământ, / înalţă stoguri pe pământ.- Cel ce nu lucrează ziua, / flămânzeşte noaptea.- Cel ce pierde drumul a bucuros şi de cărare.- Cel ce plânge înaintea judecătorului îşi pierde lacrimile.- Cel ce râvneşte la milă moare flămând.- Cel ce seamănă puţin, puţin şi seceră.- Cel ce se uită la vânt nu va semăna, / Cel ce caută la nori nu va secera.- Cel ce suferă pe nedreptate se întăreşte.

- Cel ce-şi ascunde adevărul său, ca cel ce-şi îngroapă aurul şi argintul său.- Cel ce tace / merge-n pace; / Cel ce vorbeşte / mai mult zăboveşte.- Cel ce tot alege,/ Pe urmă culege.- Cel ce vorbeşte mult ascultă puţin.- Cel cu masa a dator să poftească, / cel străin să nu îndrăznească.- Cel cu o muiere, ca cel numai cu o cămaşă.- Cel cu paguba îi şi cu păcatul.- Cel de la urmă ori mai mult ori mai puţin primeşte.- Cel din ţară străină poate spune câte-i va plăcea.- Cele bune / Să s-adune, / Cele rele / Să se spele.- Cele drepte sunt jumătate ale dracului, iar cele nedrepte cu stăpân cu tot.- Cele mai tari înnodături mai lesne se rup.- Cele mici le-ai lepădat, / cele mari ai căutat; / Acum înoată ca un câine, / ca să poţi scăpa mai bine.- Cele rele să le scrii pe apa ce curge, iar facerea de bine în piatră să o sapi.- Cele sfinte nu se spurcă.- Cel flămănd n-are urechi de ascultat.- Cel gol trebuinţă n-are / de-a-şi păzi hainele sale.- Cel încălţat cu papuci / nu-1 cunoaşte pe cel cu opinci.- Cel însărcinat, / pururea cocoşat.- Cel înţelept se învaţă din înşelăciunea cea dintâi.- Cel mai bun dascăl a păţania.- Cel mai cuminte bărbat, / de la altul trebuie să ceară sfat.- Cel mai greu lucru din lume e să dai socoteală unui om prost.- Cel mai mare / minte n-are, / cel mai mic / e mai voinic.- Cel mai tare / e şi mai mare.- Cel nebun din lipsa minţii se cunoaşte îndată, ca cimpoaiele cele seci din lipsa vântului din ele.- Cel neîndrăzneţ pierde multe bunuri.- Celor ce duc mai mult dorul, / Le pare mai dulce odorul.- Cel pe jos cu cel călare, anevoie se învoiesc.- Cel prost pururea de mămăligă să se ţie.- Cel puţin să nu te arză zamă de scoici.- Cel sătul de dulce vrea şi amar câteodată.- Cel scopit nu cunoaşte cinstea fetei.- Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz.- Celui bogat şi dracul îi leagănă copiii.- Celui ce îi e frică, înfricoşează pe ceilalţi.- Celui ce poartă samarul / Tată-i este armăsarul.- Celui cu economie / suta îi este o mie.- Celui cu meserii multe / Casa-i este fără curte.- Celui fără de lege, cel fără de suflet îi vine de hac.- Celui flămând / pâinea-i a în gând.- Celui mai blând dobitoc îi trebuie bici, / Celei mai oneste femei îi trebuie bărbat.- Ce lumea proroceşte, / Toate se-mplineşte.- Cel zgârcit moare cu pâinea-n traistă.- Ce mai atâta vorbă pentru un căuş de tărâţe.

- Ce mai baţi apa, că unt nu se mai face.- Ce mi-e drag fuge de mine, / Şi urâtul calea-mi ţine.- Ce mi-e drag mie pe lume? / Calul negru plin de spume.- Ce mi-e mama, / mi-e şi tata.- Ce mi-e popa Stan, / ce mi-e Stan popa.- Ce mi-e prostul, / ce mi-e nebunul.- Ce-mi este mojicul, / Ce-mi este calicul? / Unul ş-alt obraznic / Şi în zi de praznic.- Ce mi-e Tanda, / Ce mi-e Manda, / Ce mi-e buze moi şi palme goale?!- Ce n-a învăţat Ionică, nu mai învaţă Ion.- Ce naşte din pisică, / Şoareci mănâncă.- Ce naşte în cap de muiere, ! Într-însa neistovit nu piere.- Ce naşte în întuneric creşte la lumină.- Ce noroc rău ai avut, bărbate, toţi s-au înecat şi tu ai venit.- Ce nu poate face un singur om fac mai mulţi împreună.- Ce oftezi, / Când mă vezi? / Îi ofta, / Dac-oi pleca.- Ce porţi, leleo, chelbea-n cap? / - Dacă-i modă, ce-am să fac.- Ce poţi face singur, nu aştepta să-ţi facă alţii.- Ce pui în pământ aia răsare.- Cercarea moarte nu aduce.- Cercelul a căzut, dar urechile au rămas.- Cere de la vădană şi vădana-i duce dorul.- Cere să-i dai la soroc./ Parcă te pune pe foc.- Cerneala nu se prinde de hârtia unsă.- Cernut şi prin sită şi prin ciur.- Cerşetorii se miluiesc, iar hoţii se pedepsesc.- Cerul curat de trăsnet nu se teme.- Cerul de primăvară e adesea ca o mutră de soacră.- Cerul, focul şi apa n-au judecată.- Ce s-a dus pe gât de lup nu mai vede soare.- Ce sărbătoare este? / Curgolea înaintea sărăciei.- Ce se serie cu condeiul nu se taie cu toporul.- Ce strici orzul pe gâşte, când e iarba la genunchi.- Ce-şi face omul singur, nici dracul nu poate să-i desfacă.- Ce ştie măgarul ce e cântarea privighetoarei.- Ce ştie popa nu trebuie să ştie satul.- Cetatea când flămânzeşte / De vrăjmaşi se stăpâineşte.- Ce ţie nu-ţi place, / Altuia nu face.- Ce ţi-a scris, / în frunte ţi-e pus.- Cheamă pe nebun la nuntă ca să-ţi zică :"Şi la anul!"- Cheia la tine / şi broasca la mine.- Cheia şi lacata , / e mama şi tata.- Cheia şi lada în mâna lui.- Cheia umblată nu se rugineşte.- Cheltuieli mărunte I Fac datorii de frunte.- Chelul lesne se tunde.- Chelului nu-i trebuie apă multă.- Chelului numai chel să nu-i zici.- Chelului scufie de mărgăritar îi trebuie.- Chiar omul cu judecată / Greşeşte câteodată.- Chiar prostul, tăcând, de înţelept toţi-l cred.- Chiar şi cea mai bună între femei tot are o coastă de drac într-însa.- Chiorul între orbi este împărat (rege).- Chip frumos, / la un cap prost.- Chipul ornului e oglinda sufletului.- Chiria face pe chirigiu.- Cică mălaiul nu-i copt, / şi el înfulică cât opt.- Cinci câştig, şapte mănânc, ce rămâne bag în pungă.- Cinci degete sunt la o mână, şi nu seamănă unul cu altul.- Cinci sute de nuiele lesne în spate la alţii.- Cine a auzit de Păcală / Cunoaşte şi pe Tândală.- Cine a băut o să bea; / Cine a furat o să fure.- Cine adună la tinereţe / are la bătrâneţe.- Cine a face ca mine, / ca mine să păţească.- Cine a furat să mai fure, / pe dăunaş (păgubaş) să-I spânzure.- Cine a încurcat pânza trebuie să o descurce.- Cine aleargă după pomeni nu se vede sătul niciodată.- Cine aleargă mult / Mănâncă unt.- Cine a minţit o dată nu se mai crede nici când spune adevărul.- Cine a murit an, an s-a îngropat.- Cine a murit ieri, azi se căieşte.- Cine a păţit multe / ştie multe.

- Cine a pierdut ruşinea ca s-o găsească el?- Cine are barbă să-şi cumpere şi pieptene.- Cine are bătrân să-l vândă şi cine n-are să-l cumpere.- Cine are bea şi mănâncă, / cine nu, stă şi se uită.- Cine are coadă multe anevoie se târăşte.- Cine are fete multe adună nebunii de pe drumuri.- Cine are fete multe se închină la oricine.- Cine are limbuţie / Are un rău ca şi beţie.- Cine are minte nu se amestecă în gâlceava altora.- Cine are mult, de multe ori vine vremea să n-aibă nicidecum.- Cine are o meserie / Are o moşie.- Cine are parale / Cumpără basmale.- Cine are patru boi / N-are grijă, nici nevoi.- Cine are piper mult bagă şi în terci.- Cine are străin / Are în casă spin.- Cine are vreme să n-o piarză.- Cine astăzi râde, mâine plânge, că vremea a nestatornică.- Cine aşteaptă mură-ngură / Nu ajunge ziua bună.- Cine a văzut din salcie cerc de bute / şi din nerod om de frunte?- Cine bate fierul rece / Nimic nu foloseşte.- Cine bate la poarta altuia, o să bată şi altul la poarta lui.- Cine băutura iubeşte / de sărăcie se găteşte.- Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată.- Cine bea în datorie se îmbată îndoit.- Cine bea pân-la-mbătare / Nume bun în lume n-are.- Cine botează / cutează.- Cine cade în gârlă, de ploaie nu se mai fereşte.- Cine cal străin încalecă, / curând descalecă.- Cine caută cal fără cusur merge pe jos.- Cine caută ceartă găseşte bătaie.- Cine caută iepuri în biserică se întoarce fără vânat acasă. - Cine caută nevastă fără cusur neînsurat rărnâne.- Cine caută pe dracu întotdeauna îl găseşte.- Cine caută prieteni fără cusur fără prieteni rămâne.- Cine caută spre strein înstrăinat va rămâne.- Cine caută stăpân devine slugă.- Cine caută vreme pierde vremea.- Cine ce caută, / aia află.- Cine ce învaţă / Moartea îl dezvaţă.- Cine cere nu moare, / dar nici cinste nu are.- Cine cerne toată ziua nu mănâncă mămăligă.- Cine cheltuie peste ce câştigă./ n-are-n casă mămăligă.- Cine chiorăşte, / la semn nu nimereşte.- Cine câinele şi-l iubeşte n-are frică de tâlhari.- Cine cârpeşte / Nu se-mbogăţeşte.- Cine crede în cruce ca crucea se usucă.- Cine culege trandafiri trebuie să se-nghimpe.- Cine cumpără ou de la cocoş îl găseşte fără gălbinare.- Cine cunoaşte pe prost e şi mai prost decât el.- Cine cu porcii se amestecă îl bagă în noroi.- Cine cutează să spună adevărul, / Poate lesne umbla bătut ca mărul.- Cine dă din mâini nu se îneacă.- Cine de foc trebuinţă are, / În cenuşă îl găseşte.- Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu.- Cine dă săracului împrumută pe cel ce 1-a făcut.- Cine de cuvânt nu înţelege / nici de ciomege.- Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altuia.- Cine de oameni nu se ruşinează, / nici de Dumnezeu nu se înfricoşează.- Cine deschide ochii după ce cumpără, cumpără totdeauna marfă proastă.- Cine doarme cu câinii se scoală plin de purici.- Cine doarme cu undiţa în mână / fuge peştele din mână.- Cine doarme / nu-i a foame.- Cine doarme pe pat moale, nu doarme în odihnă.- Cine doarme pe pământ, n-are frică să cază, când se întoarce.- Cine doreşte mult pierde şi pe cel puţin.- Cine e bun place şi lui Dumnezeu.- Cine e cu (are) mâna lungă / Pierde şi ce are-n pungă.- Cine e deprins să aibă stăpân moare slugă.- Cine e întâi la masă e pe urmă la lucru.- Cine e mare / E şi tare, / Cine e mic / Tot nimic.- Cine este sfânt, pe aşternut moale nu doarme.

- Cine este vara la ogor, / iarna este la obor.- Cine e viteaz in urma războiului se cunoaşte.- Cine e voinic la pahar / E voinic şi la par.- Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.- Cine face găluşca trebuie s-o şi-nghită.- Cine face gustare / cu îmbelşugare, / prânzeşte cu sărăcia / şi cinează cu ruşinea.- Cine face / lui îşi face.- Cine face / lui îşi face, / cine dă / lui îşi dă.- Cine face, / şi cine trage.- Cine fuge de judecată dreptate nu are.- Cine fuge de la moară se întoarce fără mălai.- Cine fură azi o ceapă / Mâine fură şi o iapă.- Cine fură azi un ac / Mâine fură un gânsac.- Cine fură azi un ou / Mâine fură un bou.- Cine fură îşi ia răsplata.- Cine fură nu cumpără, dar nici cinste nu are.- Cine fură o dată e fur totdeauna.- Cine hainele şi le păstrează le are pe jumătate.- Cine ia pe datorie plăteşte de două ori.- Cine intră fără tocmeală / Iese fără socoteală.- Cine intră în cârciumă nu intră ca să se închine.- Cine intră la danţ trebuie (să ştie juca) să joace.- Cine-i slugă nu-i domn.- Cine împarte / parte-şi face.- Cine începe cu Dumnezeu, cu Dumnezeu sfârşeşte.- Cine înconjură ajunge mai curând.- Cine înşeală o dată înşeală şi a doua oară.- Cine întreabă de două ori nu greşeşte niciodată.- Cine în urmă vine acela închide uşa.- Cine învaţă la tinereţe /Se odihneşte la bătrâneţe.- Cine îşi îngrădeşte gura îşi cruţă curul.- Cine îţi zvârle o piatră,zvârle-i o pâine.- Cine jură lesne,minte.- Cine la amor nu crede /N-ar mai călca iarbă verde.- Cine la întrebare se pripeşte /la răspuns nu zăboveşte.- Cine la mult năzuieşte / nici una nu isprăveşte.- Cine lăcomeşte /Nu se pricopseşte.- Cine leapădă floarea nu simte mirosul ei.- Cine legea nu-şi cinsteşte / Făra lege se numeşte.- Cine lucră are,/cine şede,rabdă.- Cine lucrează,acela se cade să mănânce.- Cine lucrează şi tace /Mai multă treabă face.- Cine mai puţin mănâncă are şi mâine ce mânca.- Cine mânecă mai de dimineaţă ajunge mai departe.- Cine mănâncă puţin mănâncă mai de multe ori.- Cine mănâncă şi nu se picură?- Cine merge încet departe ajunge.- Cine merge pe alăturea cu drumul cade jos.- Cine merge pe drumul vechi nu se teme de moarte.- Cine minţeşte,/lumea de el se fereşte.- Cine-mi place eu nu-i plac,/Cui plac eu nu-mi place mie.- Cine mişcă,/Tot mai pişcă ;/Cine şade,/Coada-i cade.- Cine mâncat,mâncat,/Cine nu,sculat,/Dumnezeu săturat.- Cine moare groapa lui şi-o astupă.- Cine moare spânzurat / nu moare înecat.- Cine moare şi cui îi trage clopotul.- Cine moşteneşte / Plăteşte.- Cine mult se încrede în alţii adeseori se şi înşeală. - Cine mult te-mbraţişează /nu ştie să te strângă.- Cine munceşte /Hrană agoniseşte.- Cine muşcă bucata mare sigur se-neacă.- Cine n-a gustat amarul / Nu ştie ce e zaharul. - Cine n-aleargă la tinereţe /nu odihneşte la bătrâneţe.- Cine n-are belea,/Dumnezeu să-i dea.- Cine n-are cal /Să urce pe jos la deal.- Cine n-are cap să aibă picioare.- Cine n-are ce mânca ştie când e post.- Cine n-are duşmani nu-i om.- Cine n-are vara minte /Iarna nu mănâncă plăcinte.- Cine n-ar vrea să fie ban.- Cine n-a văzut pe dracul să se uite la tine.- Cine-ncalecă măgarul /Să-i sufere şi năravul.- Cine ne-a dat astăzi să ne dea şi mâine.

- Cine n-o îndurat suferinţe nu se îndură de alţi.- Cine-ntr-altă lege sare /Nici un Dunmezeu nu are. - Cine-ntreabă de durere pe lângă frumuseţe ?- Cine nu are dinţi nu poate muşca.- Cine nu are dreptate ,acela ţipă mai tare.- Cine nu caută pe dracul îl găseşte,dar cine îl caută?- Cine nu cârpeşte spărtura mică are necazsă dreagă borta mare.- Cine nu cruţă când are /Va răbda la lipsă mare.- Cine nu cunoaşte pe prost e mai prost decât el.- Cine nu deschide ochii deschide punga.- Cine nu e dator e destul de bogat.- Cine nu e mulţumit de puţin nici de mult n-are parte.- Cine nu-i mulţumit c-un ou,/nici c-un bou. - Cine nu înmulţeşte / se vestejeşte. - Cine nu învaţă la tinereţe /va pânge la bătrâneţe.- Cine nu îşi va binele să nu i-l dea Domnul.- Cine nu lucrează /În lipsă /Şi cu ea vărează.- Cine nu poate purta vinul în tinereţe /Va purta apa la bătrâneţe.- Cine nu preţuişte filerul nu va număra nici florinul. - Cine nu se află la nunta-i,/Atunci altu-n locu-i joacă cu mireasa.- Cine nu se îndură de un cui pierde şi potcoava. - Cine nu se îndură de vargă pierde copilul.- Cine nu se mulţumeşte de puţin de mult niciodată.- Cine nu se poate stăpâni pe sine cum să stăpânească pe altul? - Cine nu se satură mâncând / nu se satură lingând.- Cine nu suie dealul nu coboară coastele.- Cine nu-şi laudă casa, / Casa pe el cade.- Cine nu ştie de vorbă nu înţelege nici de ciomag.- Cine nu ştie nici o meserie / E ca ursu în vizunie.- Cine nu te ştie te vinde, iar cine te ştie te cumpără.- Cine nu va să se-nomolească / De noroi să se păzească.- Cine nu vrea să scrie cu condeiul / să scrie cu furcoiul.- Cine nu vrea să lucreze vara, n-are ce mânca iarna.- Cine-nvaţă carte, / Are bună parte.- Cine-o creşte / şi cine-o bate.- Cine o face nesărată / Nu o mai face altă dată.- Cine o ia prea lată, / Rămâne cu ea negrăpată.- Cine o învârtit frigarea / şi cine mănâncă friptura.- Cine orice învaţă / Nu uită în viaţă.- Cine păgubeşte / se înţelepţeşte.- Cine pe altul caută să înşele el mai întâi se înşală.- Cine pe altul omeneşte / pe sine se cinsteşte.- Cine pe alţii blesteamă / Urgii asupra îşi cheamă.- Cine pe lângă drum zideşte / mulţi stăpâni dobândeşte.- Cine pe sine se laudă acela mai tare se-njoseşte.- Cine pleacă de dimineaţă / Departe ajunge seara.- Cine plânge pentru toată lumea, orbeşte.- Cine poartă plosca cu minciunile nu o duce mult.- Cine poate face bine şi nu face păcătuieşte.- Cine poate oase roade, / Cine nu, nici carne moale.- Cine pune cu dracul în plug scoate boii fără coarne.- Cine purcei hrăneşte porci va avea.- Cine ridică poalele nu se umple cu noroi.- Cine râde la urmă râde mai bine.- Cine s-a ars cu ciorbă suflă şi în iaurt.- Cine s-atinge de mărăcini / Nevătămat nu scapă.- Cine s-atinge de smoală şi nu se mânjeşte?- Cine samănă răutăţi iară răutăţi va secera.- Cine samănă spini, spini culege.- Cine sapă groapa altuia cade el într-ânsa.- Cine sare cam sus îndată cade jos.- Cine sare din par în par / tot îi dă unul prin cur.- Cine sare multe trepte deodată i se frânge piciorul.- Cine sare peste garduri dă adesea în pari.- Cine scarpină râia altuia răcoreşte pe a lui.- Cine schimbă stăpânii slugă îmbătrâneşte.- Cine scoate sabia de sabie va pieri.- Cine scuipă anevoie linge.- Cine scuipă împotriva vântului îşi scuipă mustăţile.- Cine scuipă în sus îi cade în obraz.- Cine seamănă cu lacrimi culege cu bucurie.

- Cine se amestecă în tărâţe îl mănâncă porcii.- Cine se aseamănă se adună.- Cine se bagă între lupi trebuie să urle.- Cine se culcă flămând se scoală fără datorie.- Cine se culcă mai devreme se scoală mai târziu.- Cine se culcă nemâncat se scoală fără vreme.- Cine se culcă târziu / şi doarme dimineaţa / îşi scurtă viaţa.- Cine se duce să se roage sfântului să-i ducă lumânare şi tămâie.- Cine se face oaie îl mănâncă lupul.- Cine se grăbeşte / Curând osteneşte.- Cine se grăbeşte / Şi ce are prăpădeşte.- Cine se ia după muscă ajunge la bălegar.- Cine se iubeşte / Curând osteneşte.- Cine se iubeşte / În tot locul se-ntâlneşte.- Cine se încălzeşte la soare nu-i pasă de lună.- Cine se îndestulează cu puţin se face vrednic de mult. - Cine se însoară / trebuie să aibă de moară.- Cine se învaţă / la groapă se dezvaţă.- Cine se judecă adeseori pierde un bou şi câştigă o pisică. - Cine se joacă, cu dracu dă şi peste tat-său.- Cine se laudă că-i tare / Îi stă dracul pe spinare.- Cine se laudă că nu a mincinos trebuie crezut pe jumătate.- Cine se laudă cu răul la bine nu se gândeşte.- Cine se naşte breaz breaz moare.- Cine se-ntinde mai mult decât i-i straiu îi rămân picioarele goale.- Cine se oţeteşte, să bea oţet să-i treacă.- Cine se porneşte cu graba / Se-ntâlneşte cu zabava.- Cine se razimă de umbră / Dă-ndată peste cap tumbă.- Cine se scoală de dimineaţă acela a mai mare.- Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge.- Cine se scoală de dimineaţă se scobeşte în măsele, cine târziu, se scarpină-n cap.- Cine se scoală mai de dimineaţă acela e mai mare în sat.- Cine se ştie cu musca pe căciulă se apără.- Cine se teme de brumă nu pune viţă de vie.- Cine se teme de moarte şi-a pierdut viaţa.- Cine se teme de vrăbii nu seamănă mălai.- Cine singur îşi găteşte / cu mare poftă prânzeşte.- Cine slujeşte altarului din altar mănâncă.- Cine spală capul măgarului înzadar pierde ostiniala şi soponul.- Cine spune dreptul loc nu-şi mai găseşte.- Cine spune minciună întâi obrazul îşi ruşinează, iară mai pre urmă sufletul îşi ucide.- Cine suflă-n foc îi sar scânteile în ochi.- Cine şade pe două scaune cade rău, când cade.- Cine ş-a pierdut cinstea dă-i colac şi lumânare.- Cine şi-a măritat fata şi-şi clădeşte o casă cunoaşte greutăţile vieţii.- Cine-şi bate nevasta îşi bate capul.- Cine-şi mănâncă sămânţa de câinepă rămâne gol.- Cine-şi păzeşte limba îşi păzeşte capul.- Cine-şi schimbă portul s-o dat în partea dracului.- Cine-şi ţine hainele ne-mbrăcate / Ale lui sunt numai pe jumătate.- Cine şovăieşte / rău lui îşi pricinuieşte.- Cine ştie carte are patru ochi.- Cine ştie multe moare.- Cine tace în mijlocul strigărilor acela e mai înţelept.- Cine tace / Merge-n pace.- Cine te batjocoreşte / - Rădăcina de răchită, / Care-i mai amărâtă.- Cine te înveleşte / acela te şi dezveleşte.- Cine tot vorbeşte, / Lucrul nu-i sporeşte.- Cine trage a mare mare ajunge.- Cine trapădă / capătă.- Cine trăieşte cu chiorii se învaţă a se uita cruciş.- Cine trăieşte launloc cu porcii miroase rău la toţi câinii.- Cine trăieşte nădăjduind / Moare jinduind.- Cine ţi-a scos ochii? / - Frate-meu./ - De aceea ţi i-a scos aşa de adânc.- Cine ţine doi pepeni într-o mână rămâne fără nici unul.- Cine ţine pâinea în sânul altuia de multe ori rabdă de foame.- Cine umblă cârpindu-se mai rău se rupe.- Cine umblă cu fier se umple de rugină.- Cine umblă cu gura căscată îi intră muştele.- Cine umblă din ţară în ţară nu e om.- Cine umblă după doi iepuri nu prinde nici unul.

- Cine umblă după judecată să nu crezi că moare la el acasă.- Cine umblă în două luntre cade în apă.- Cine umblă la Crăciun în cămaşe la Paşti umblă cu cojoc.- Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.- Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri.- Cine umblă să cuprindă multe puţine adună.- Cine umblă udişor / Mănâncă untişor.- Cine umblă ziua nu se poticneşte.- Cine unge bine / merge bine.- Cine vara petrece cântând / Iarna rămâne flămând.- Cine vara stă şi doarme / Iarna, biet, moare de foame.- Cine va să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja.- Cine va umbla cu pizma / Îşi va sparge singur cizma.- Cine vede naşterea / vede şi moartea.- Cine vine / Nu-i de mine; / Cine-mi place / Bai nu-mi face. - Cine vine prea târziu la masă, acela roade oasele.- Cine voieşte să se îmbogăţească din plug trebuie să-1 poarte de coarne.

- Cine vorbeşte multe / Ori ştie multe, / Ori minte multe.

- Cine vorbeşte seamănă, cine ascultă culege.- Cine vrea să înşele se înşeală.- Cine vrea să mănânce să aibă lingură.- Cine vrea să omoare şarpele să-i zdrobească capul.- Cine vrea să sară groapa / Aruncă-şi mai întâi desagii peste ea.- Cine vrea să se facă oaie, / se găseşte cine să-l despoaie.- Cine vrea să-şi ucidă câinele său destul să zică că a turbat.- Cine vrea să umble călare să sufere beşinele calului.- Cine vrea să vânză marfa cu preţ să o scoată la mezat.- Cine vrea trandafiri cată să vrea şi spini.- Cine ziua e leneş să mâne flămând pe noapte. - Cinstea cu ocara totuna îi este.- Cinstea cu ruşinea nu pot sta împreună.- Cinstea fără bani a sărăcie goală.- Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde. - Cinstea omului se cată.- Cinste dai, cinste găseşti.- Cinsteşte munca câmpului, ca să nu piei de foame.

- Cinsteşte pe câine pentru al său stăpân.- Cin' va mânca multă miere / El o să verse şi fiere.- Cioacă cu cioacă se-nţelege.- Cioara a tot cioară, / Ia pruna şi zboară.- Cioara în loc de privighetoare nu se poate vinde.- Cioara-şi cunoaşte cuibul său.- Cioară lângă cioară trage, / Alte păsări nu-i sunt drage. - Cioară lângă cioară zboară.- Cioară mândră şi flămândă.- Cioarei i se par puii ei de păun.- Ciobanu te tunde, / lupu te mănâncă / şi ce rămâne, / de sufletul morţilor.- Ciocanul fără gălăgie nici un lucru nu săvârşeşte. - Ciocoiul ca câinele de multe uşi.- Ciocoiul este ca răchita, de ce-1 tai de ce răsare.- Ciolanul gol nici câinii nu-1 ridică.- Ciomagul are două capete şi cu cel de-al doilea să dă totdeauna mai cu sete.- Cireşele trec, dar obrazul rămâne.- Citeşte în stele şi dă în gropi.- Cizmarul pentru cizme numai răspunde, iar nu şi pentru nădragi.- Cizmarul umblă cu cizmele sparte.- Clopotul numai atunci sună, când îl tragi.- Cloşca care cuprinde ouă multe nici un pui nu scoate. - Cloşca nu trebuie să-şi părăsească cuibul.- Coace-te mălai, / Pân' la sfântu Neculai.- Coasa rea, cosaşul rău, I Baterea lui Dumnezeu!- Coasa rea trebuie bătută de şase ori pe zi.- Cocostârcul în băltoace trăieşte.- Cocoşească-se găina unde a vrea, numai să ouă acasă.- Cocoşul care cântă toată noaptea, îl mănâncă vulpea: - Cocoşul nici mumă, nici soră are.- Cocoşul şi sub covată tot cântă.- Colb eşti tu, colb. îi şi tăbacu.- C-o minciună boierească trăieşti o zi.- C-o mână te mângâie, / şi cu alta te zgârie.

- Comoară găsită, / Belea nesfârşită.- Copacii cei mai mulţi mai multe vifore şi mai mari vânturi sprijinesc.- Copacul când de jos se strâmbează, / Anevoie se mai îndreptează.- Copacul care scârţâie nu cade degrabă.- Copacul cel mare când cade, zdrobeşte ierburile de pe lângă dânsul- Copacul ce se taie iarăşi odrăsleşte.- Copacul când cade jos, toţi cu topoarele pe el se pun. - Copacul când cade, / ramură verde, / nu se mai vede.- Copacul când cade, / Se aude de departe.- Copacul când înfrunzeşte, / Pe mai mulţi sub el umbreşte.- Copacul când se sfărâmă / Şi p-alţii mici cu el dărâmă.- Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.- Copacul din vârful muntelui de orice vânt se clatină.- Copacul mare nu se taie dintr-o lovitură (aşchie).- Copacul va să odrăslească şi bruma nu-i dă pace.- C-o picătură / ce cură, / butia se umple până-n gură.- Copiii după părinţi ca poamele după pom.- Copiii, nebunii şi omul beat vorbesc adevărul.- Copiii şi nebunii spun adevărul.- Copii mici - / griji mici, / copii mari - / griji mari.- Copil cuminte şi drac mort nu se vede.- Copil mincinos, / Bătrân tâlhăros.- Copilul ca copacul, când de mic se strâmbă, anevoie se mai îndreaptă.- Copilul nepedepsit / Ajunge neprocopsit.- Copilul până nu plânge, nu capătă ţâţă.- Copilul râde şi când nu a de râs.- Copilul sărman unde găseşte mănâncă.- Copilul spune că-i bătut, dar nu spune de ce.- Corabia cu doi cârmaci se îneacă.- Corb la corb nu scoate ochii.- Corbul înzadar se spală, că negreaţa nu şi-o pierde.- Corbul niciodată nu aduce veste bună.- Corbul numai la oamenii morţi scoate ochii, iar linguşitorii la cei vii.- Cosaşul mai mult face cu cutea, / Decât cu virtutea. - Coşciugul acopere greşelile doctorilor.- Cotoiul s-a călugărit / Şi s-a jurat că nu mai mănâncă şoareci.- C-o ţiu de coarne se uită şi tot strigă că a ciută.- Crăciunul sătul, / Paştele fudul.- Creşte puii tăi, / că de ei ai să piei.- Creşte şarpele în sân, ca mai bine să te muşte.- Creştin cu crucea-n sân şi cu dracul de-a spinare. - Croitorul bun nici un petec nu leapădă.- Croitorul umblă rupt şi ciubotarul desculţ.- Cu acul le strânge şi cu lopata le risipeşte.- Cu adevărul în gură, / nimeni îţi dă în gură, / d-aceea trebuie câte-o minciună.- Cu anevoie un gând în două inimi a se ascunde poate.- Cu bani găseşti şi lapte de pasăre.- Cu bani găseşti şi tată şi mamă.- Cu bani poate omul face / Orice lucru îi place. - Cu bătaie la uşă afli de este cineva în casă.- Cu bogatul fiecare voieşte să fie rudă.- Cu bogatul nici calul să nu-1 încerci, nici în pungă să te măsori.- Cu brânza în şip şi cu mămăliga de-mprejur.- Cu bucăţele mici se prind peşti mari.- Cu bunătatea lui nici un copil nu-i seamănă.- Cu bunătatea mea / Eu am rămas grea.- Cu bunătatea mori de foame.- Cu calul nărăvaş să nu te joci niciodată.- Cu calul şi cu nevasta nebătută nu faci nici pe dracul. - Cu capul nu spargi zidul.- Cu capul se lucră mai greu decât cu sapa şi cu lopata. - Cu cartea-n mână / şi cu minciuna-n gură.- Cu ce dascăl locuieşti, / Aşa carte alcatuieşti.- Cu cei mari nu mânca cireşe, nici nu te trage-n degete.- Cu ce măsură vei măsura, / cu aceea ţi se va măsura.- Cu ce-mi închină, cu aceea-i închin.- Cu cheie de aur orice uşi poţi deschide.- Cu chef de aur şi de argint se deschid porţile raiului.- Cu chiorii, chioreşti, / Cu gângavii, gângăveşti.- Cu cine trăieşti, / Să nu târguieşti.- Cu ciubotele dintr-o vacă şi cu tălpile din alta.

- Cu câinii când stai de vorbă, trebuie ca ei să latri.- Cu cât a râul mai adânc, cu atâta curge mai lin.- Cu cât mai adânc intri în pădure, / Cu atâta de mai multe lemne dai.

- Cu cât mai mare corabia, cu atât mai anevoie se şi stăpâneşte.

- Cu cât mai mult de foc te apropii, / Cu atât mai mult te şi aprinzi.- Cu cât mai multe auzi, / Cu atât mai multe înveli.- Cu cât te descoperi, cu atât li-a mai frig.- Cucul cântă, iar leneşul stă şi numără.- Cu cumpăna dreaptă, dar în mâna stângă. - Cu curaj de găină moartă.- Cu curaj şi cu silinţă, izbuteşti / la orice te îndeletniceşti. - Cu diamantul se taie diamantul.- Cu domnii şi cu bolunzii să nu te pui la o masă.- Cu două bucătărese iese ciorba prea sărată sau nesărată.- Cu dracul n-o poli duce-n capăt.- Cu dulceaţa, pe porci / lesne îi întorci.- Cu Dumnezeu pe buză / şi cu dracu pe inimă. - Cu femeile şi copiii să nu glumeşti.

- Cu funia altuia nu te lăsa în puţ.- Cu furnica la muncă, cu iepurele la somn, cu câinele la credinţă, mai mult să te asemeni.- Cugetă bine înainte de a vorbi.- Cugetul bun e cea mai moale pernă.- Cugetul curat, nici se dă, nici se ia.- Cu gândul la Dumnezeu / şi cu mâna prin sânul meu.- Cu glumele şi cu minciunile ! Se culeg toamna prunele.- Cu gogoşi de tufă nu se-negresc sprâncenele.- Cu gogoşi nu roşeşti ouă.- Cuibul tău să ţi-1 păzeşti, / dacă vrei să nu răceşti.- Cui pe cui se scoate afară, / vin cu bere de-a amară.- Cui e chica deasă / Să vie la masă, / Iar cui e rară ! Să iasă pe uşă-afară.- Cui i-e frică de orice nor nici o călătorie nu face.- Cui i-e milă de copil, / nu iubeşte pe copil.- Cui i se croieşte rău, rău îi merge.- Cuiul cel nou scoate pe cel vechi afară.- Cui voi plăcea, / să mă ia, cui nu, / să mă lase. Cu încetul / Se face ofietul.- Cu învăţul unuia / şi cu părul altuia.- Cu lăutari şi cu masă / Aduci pe dracu în casă.- Cu lăuta şi cu toabe / Adusei în casă gloabe.- Culcă-te în pod, că nu umblă vacile.- Cu lingura îi dă dulceaţă şi cu coada îi scoate ochii.- Cum aş face, fă Gheorghiţă, / Ca să-ţi pun mâna pe ţâţă?- Cu mănuşi pre mână nu torci mătase.- Cum e acul / şi cojocul.- Cum e boierul şi sluga.- Cum e bună ziua, aşa e şi mulţămita.- Cum e fapta, şi plata.- Cum e marfa, şi muşteriul.- Cum a naşul, şi finul.- Cum era, bună-rea, / îmi făceam treaba cu ea.- Cum e sfântul aşa şi tămâia.- Cum este ţara aşa şi obiceiurile.- Cu meşteşugul nu mori de foame.- Cumetrii bărbatu-i face, / Şi ea face ce îi place.- Cum e turcul şi pistolul.- Cum e ţiganul / Aşa şi ciocanul.- Cum i-e câinelui a linge sare.- Cu miere se prind muştele.- Cu minciuna prânzeşti dar la cină îţi sar ochii.- Cu mingea numai copiii se joacă.- Cum îi dracu, aşa-i şi tată-său.- Cum îi întoarce, aşa stă, / cum îl vei da aşa se dă.- Cu mâna goală n-ai făcut nici o treabă.- Cu mâna închisă muşte nu poţ prinde.- Cu mâna-n cap şi ochii-n sat.- Cu mâna pe psaltire, / cu ochii pe la fetile.- Cu mâna străină numai foc să iei.- Cum înnozi, / aşa deznozi.- Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi.- Cum îţi vei găti, / aşa vei prânzi.- Cu momele, cu şoşele nu se face ciorba.

- Cu mortul, decât cu viul, giudecată a avea mai lesne.- Cumpără d-o para, două / şi le dă la o lescaie nouă.- Cumpără la timp şi vei avea la nevoie.- Cumpără şea, şi calu-n târg.- Cumpătul / nu strică umbletul.- Cum s-a câştigat, / Aşa s-a mâncat.- Cum ţi-e chipul, te poartă.- Cum ţi-e lucru, aşa ţi-e plata.- Cum ţi-i partea şi norocul, / Aşa ţi-i pe lume locul.- Cu muncă şi îngăduială dinţii şorecuţului taie odgonul de la corabie.- Cu nădejdea omul nu moare.- Cu nădejdea te duci şi-n groapă.- C-un caftan de domn ! Taie cap de om.- Cu neamurile să mănânci, să bei, ! Daraveri să n-ai cu ei.- Cu nebunul, / nici calul să ţi-1 încuri, / nici statul să ţi-1 măsori.- C-un finic, / Tot calic.- C-un găinaţ de cioară nu se spurcă Dunărea.- C-un pantof şi c-o opincă.- C-un picior în groapă şi cu altul (unul) afară.- Cu ochii pe la icoane / şi cu gândul la cucoane.- Cu o fâşie, / Tot n-aveam moşie.- Cu o funie să-i legi / şi p-amândoi să-i îneci.- Cu o lingură de miere prinzi mai multe muşte decât, cu douăzeci de butoaie de oţet.- Cu o mâciucă a lovit două capete.- Cu o minciună boierească, / înconjuri ţara ungurească.- Cu o mână ca c-o mie, c-o mie ca cu nici una.- Cu o mână dă / şi cu alta adună.- Cu o mână te apără, / Cu alta te dapără.- Cu o stropitură de ploaie, / Pământul nu se moaie.- Cu oţet şi cu fiere, / Nu faci agurida miere.- Cu papuci în picioare nu prinde pisica şoarecele.- Cu păcurarul când trăieşti / Trebuie să te mânjeşti.- Cu peştele mic prinzi pe cel mare.- Cu pisica bătrână să-ţi fie frică de şoareci.- Cu pântecele plin cred şi eu că ai poftă de vorbă.- Cu pleşuvul când vorbeşti / Tigvă să nu pomeneşti.- Cu plânsul nu se înviază morţii.- Cu popa şi cu ţiganii totdeauna să trăieşti bine.- Cu prieteni răi rău te faci, / cu cel de omenie mânci colaci.- Cu pui şi cu ouă şi cu cloşcă grasă nu poţi fi.- Curaj de curcă beată.- Cu răbdarea o duci departe.- Cu răbdarea / Treci şi marea, / Dar cu răul / Nici pârăul.- Cu răbdare şi cu tăcere / Se face agurida miere.- Curăţă mai întâi partea dinlăuntru paharului şi a blidului, ca să fie şi cea din afară curată.- Curăţă-ţi mai înainte sticla de înlăuntru şi blidul, după aceea de în afară.- Curcă pe baltă şi raţă în potuiag n-ai văzut.- Cu resteu la brâu nu se poate face nimic.- Curva bătrână nu se sperie de vorba groasă.- Curva cu lacrămi îşi ascute dinţii.- Curva îşi pierde cinstea, dar norocul ba.- Curva se cunoaşte după ochi.- Cu sila poţ să iei, dar nu poi să dai.- Cu sluta în vatră casa ajunge să fie cu uşa prin pod şi cu fereastra pe sub pat.- Cu spatele nu poţi îndrepta lumea.- Cu suflet viteaz şi cu trup leneş.- Cu şchiopul împreună de vei locui, te-nveţi şi tu a şchiopăta.- Cu tăcerea / îi rupi pielea.- Cu trupul în biserică şi cu gândul la dracu.- Cu un ac, tot sărac.- Cu un ban s-a prins în horă şi cu zece nu poate scăpa.- Cu un bou nu se ară.- Cu un gunoiaş nu se spurcă marea.- Cu un ochi la icoană / şi cu altul lângă icoană.- Cu un ochi la slănină / şi cu altul la făină.- Cu un ochi râde şi cu altul plânge.- Cu un rac, / Tot sărac; / Cu un lucru mic, / Tot nimic.- Cu un tăciune foc nu se face.- Cu un trandafir a vrut să dreagă ce a stricat cu cincizeci de spini.- Cu un ulcior de bragă, / Negustorie întreagă.- Cu un pai găina nu se-ngraşă.

- Cu un vas găurit apă nu vei scoate.- Cu vinul şi cu somnul / Uită grijile omul.- Cuvântul bun unge / Şi cel rău împunge.- Cuvântul / e ca vântul, / nu se ajunge nici cu armăsarul, / nici cu ogarul.- Cuvântul întâi să-1 ciopleşti, apoi să-l arăţi.- Cuvântul mângâios la întristare / este ca numele doftorului la zăcare.- Cu vânturi nu se vopsesc ouăle roşii.- Cu vorba asta şi cu cinci bani bei rachiu.- Cu vorbe dulci / mai multă pâine mănânci.- Cu vrajba şi cu urgia raiul n-o să dobândeşti.- Cu vreme şi cu răbdare şi frunza de dud se face mătase.

D

- Dacă are omul noroc, măcar să samene şi cărbuni şi tot se face .

- Dacă este, este, / Nu mai da la toţi de veste.- Dac-a fost mojic întâi, / E şi pân-la căpătâi. - Dacă moare finul se pierde cumetria.- Dacă n-ai astăzi vei avea mâine.- Dacă n-ai nas, n-ai nimic.

- Dacă n-ai cine să fie, / Îţi pare casa pustie.

- Dacă nu ştii ce-i apa, nu te sui în luntre.- Dacă scumpul moare, atunci îi învie averea. - Dacă-şi încurcă iţele, / Îşi pierde şi minţile.- Dacă aduci întâi terciul, / Pe urmă aduci de surdă, / Oaspetelui ouă şi urdă.

- Dacă ai bani, / Ai prieteni şi duşmani.- Dacă ai dat uită, iar dacă ai luat pomeneşte.- Dacă ai intrat în cuşcă, trebuie să cânţi cocoşeşte. - Dacă ai oi, ai casa plină.

- Dacă a luat dracu vaca, poate lua şi viţelul.- Dacă ar fi fost toţi bogaţi, cine ar fi săpat ogoarele? - Dacă badea ar avea cosine i s-ar zice lele.- Dacă bei şi mai mănânci, / parcă nu te prea usuci. - Dacă cocoşul ar face ouă, ar fi găină.- Dacă dai, / dreptate ai. - Dacă dai, / n-ai.

- Dacă dai, / nu ai; / dacă nu dai, / eşti om rău.- Dacă dai pricină înţeleptului şi mai înţelept îl faci.- Dacă de departe te înjură, de aproape te bate.- Dacă des sărbători faci, / Nu o să aibi ce să-mbraci.- Dacă Dumnezeu ar fi dat porcului coarne răsturna pământul.- Dacă este pământ atunci sunt de toate.- Dacă eşti sărac, ai mâini şi picioare să munceşti.- Dacă fata nu ştie juca, / zice că lăutarii nu ştiu cânta.- Dacă floarea ţi-o păzeşti, / Rod bun dobândeşti.- Dacă-i copil, să se joace, / Dacă-i cal, să tragă, / Dacă-i popă, să citească.- Dacă-i joc, joc să fie.- Dacă-i mai şti de toate, îmbătrâneşti fără vreme.- Dacă îi dai mult nas ţi se urcă în cap.- Dacă în horă ai intrat, / joacă şi tu necurmat.- Dacă limba femeii ar fi mai scurtă, zilele bărbatului ar fi mai lungi.- Dacă mi-ar purta nevasta nădragii, mi-aş arunca şi izmenele.- Dacă moare juncul, / Se răpune jugul.- Dacă moare nevasta mea se duce lumea jumătate; dacă mor şi eu se isprăveşte lumea.- Dacă n-ai, / Din umeri dai.- Dacă n-ai noroc, / Nu sufla în foc. - Dacă n-ai noroc, / Poţi sufla în foc.- Dacă n-ai noroc şi parte, / Degeaba te scoli de noapte.- Dacă n-ai om bătrân, să-1 cumperi, iar dacă ai, să-1 vinzi. - Dacă n-ai papuci sunt bune şi opincile.- Dacă n-ai putere nu întărâta gâlceava.- Dacă n-ai treabă fă-te martor.- Dacă nu ai putere, ce mai aţâţi sfada?- Dacă nu curge, tot pică.- Dacă nu e cine nu e, cine e să nu mai fie. - Dacă nu e colac, e bună şi pâinea.- Dacă nu a ploaie, fie şi ninsoare.

- Dacă n-ai noroc şi parte, / Brânză nu se face.- Dacă nu-i, nu-i, / Nu mai spune nimănui.- Dacă nu-i sări, / Na-i sorbi, / Dacă nu-i lucra, / Nu-i mânca.- Dacă nu plouă în mai, / Nu se mănâncă mălai.- Dacă nu poţi da săracului, nu-i mai lua din straiţă.- Dacă nu sameni cucuruzul până-n arminden, poţi să bagi culişerul mămăligei în foc.- Dacă nu ştii să văpseşti, / Nu te pune să mânjeşti.- Dacă nu ţi se pleacă ţie vremea, pleacă-te tu vremii. - Dacă nu ţi se trece vorba, nu-ţi mai răci gura.- Dacă-or fi toţi mari cine trage ciobotele?- Dacă pădurea n-ar da coadă securei, pădurea n-ar putea fi tăiată.- Dacă omul cade, îi piere şi umbra.- Dacă prietenul tău este miere, / Tu nu umbla să-1 mânci tot.- Dacă răul e înainte, alergi să-1 ajungi; dacă răul e în urmă stai să te ajungă.- Dacă s-a da baba jos din căruţă, de abia i-a fi mai uşor iepei. - Dacă socoţi plăcinta din câte pături îi n-o mai mănânci.- Dacă spui prostului adevâru te toacă-n cap.- Dacă şade el degeaba, / Gândeşte că toţi n-au treabă.- Dacă-şi scoate cineva ochii să-i scoatem şi noi?- Dacă tac şi le dau pace, / Şepte sate n-au ce-mi face.- Dacă te frigi, încalea să te frigi c-o ciorbă bună, nu cu zeama scoicilor.- Dacă te iei după măgar, te duce la stână.- Dacă to înţelegi d-întâi, nu te cerţi pe urmă. - Dacă te ştii vrednic, / Nu sta c-un nemernic.- Dacă toate muştele ar face miere / Şi la coadele cailor ar fi miere.- Dacă toţi ar fi cărturari, / Cine să mai fie văcari? - Dacă ţi-e casa largă bagă-ţi mărăcini în ea.- Dacă ţi-i bărbatul moale, / Du-1 la târg şi-1 dă pe oale. - Dacă ţi-i ocaua plină, / ţi-i şi judecata bună.- Dacă vrea Dumnezeu şi tureatcă se face.- Dacă vreau îi stearpă, / Dacă vreau îi d-a fătare.- Dacă vrei să nu te creadă, spune adevărul.- Dacă vrei să-nvinuieşti, / De vină să te fereşti.- D-aci înainte ciobu şi lumânarea.- Dac-o arde şura ce vor face vrăbiile?- D-aia n-are ursu coadă şi para cocean.- D-aia n-are ursu coadă şi vulpea d-abia o duce. - D-aia nu-mi fierbe mie oala în vatră.- D-ai cinstit-o ca pe frate, / Ea te-njură şi te bate. - Dai cu baniţa / şi scoţi cu lingura.- Dai cu ciocanu / Ca să iasă banu.- Dai cu gura să iasă banul.- Dai cu mâna şi alergi cu picioarele.- Dai cu puşca în ciuperci şi înnemereşti în castraveţi.- Dai, şi nu ştii unde crapă.- Dai un deget şi-ţi ia mâna toată.- D-alde terchea-berchea, / Trei lei perechea.- Danţul cu cimpoi se trage / Şi târgul cu bani se face.- D-ar avea şi baba ca oamenii barbă, / Atuncea i-ar zice: "Ce mai moş de treabă".- Dar din dar se face raiul.- Darea / Trece (umple, vede) marea.- Dar la dar merge şi cinstea împrumut.- D-ar muri bălţata / Să-i apuc poiata.- Darul cel târziu nu are putere de dar. - Darul dat la vreme e dar îndoit.- Darul nu-i cu carul.- Dascălul State, / Dă ocaua pe spate / Şi mai face cu mâna, / Să mai vie încă una.- Da şezi, duce-te-ai, că nici aici n-ai ce face. - Datoria / Ca râia.- Datoria mănâncă cu omul din blid. - Datoria nu moare niciodată.- Datoria veche, comoară nesfârşită.- Datoria veche nu-i rea, / numai pizma veche îi rea.- Datoria veche nu putrezeşte.- Datornicului care plăteşte iute nu-i mai da, că umblă să te înşele.- Dator nu-s că nu-mi dă nimeni pe datorie.- Dau cuiele şi-mi rămân potcoavele.- Dă bună dimineaţa gâştelor.- Dă celui ce-ţi cere, dar nu făgădui.- Dă, când dai, unde i-a pus mai întâi popa mirul.- Dă cu o mână ca să ieie cu două.

- Dă cu o mână şi ia cu o mie.- Dă cu puşca în lună.- Dă din mâini să nu te îneci.- Dă din mâini şi ceru-ţi va ajuta. - Dă din urechi ca iepurele.- Dă Doamne la-l de doarme, că ăl de lucră capătă.- Dă Doamne tot sărbători şi numai o zi de lucru şi atunci să fie nuntă.- Dă două jumătăţi pe una întreagă.- Dă foc casei ca să arză şoarecii.- Dă-i cu cinstea / să piară ruşinea.- Dă-i cu judecata, / Nu cu lopata.- Dă-i în cap, să nu bea apă.- Dă-i să bea că n-o mâncat.- Dă-i să nu se nărăvească, / Nu-l lăsa să se sfinţească.- Dă-i şi cămaşa şi fugi.- Dă în mine şi-1 doare pe el.- Dă-1 la deal, dă-1 la vale, la el totuna e.- Dă măciuca în mâna văcarului.- Dă-mi, Doamne, mintea moldoveanului cea de pe urmă.- Dă-mi, Doamne, o pară în gură; dacă mi-o dai, mi-o şi mestecă.

- Dă-mi, Doamne, puterea tânărului / şi mintea bătrânului.- Dă-mi, vecină, pe bărbatul tău / şi tu ţine pisălogul meu. - Dă nuiele la cei care îngrădesc.- Dă până poţi, că de nu, va trebui să rabzi.- Dăscăliţa sărăcie / Învaţă pe om meserie.- Dă şi cu coasa şi cu gresia.- Dă şi din mână / şi din gură.- Dă-te după păr, dacă vrei să nu te doară.- Dă-te suflete-ntr-o parte că te-nec.- Dă-ţi băiete (popă) pintenii şi bate iapa cu călcâiele. - Dă una ca să ţi se dea zece.- Dă un bou / pentru un ou.- Dă un ou / ca să ai un bou.- Dă voie porcului împrejurul stogului că el se suie deasupra.- Dâmboviţa, apă rece, / Cine-o bea de dor îi trece.- De aceea ce se teme omul nu scapă.- De-aici înainte sapa şi lopata.- De ai turme mari de oi, / Ai şi turme de nevoi.- De ai venituri mititele, / Mai opreşte din măsele.- Deal cu deal se întâlneşte, dar om cu om.- De am avea brânză, după cum n-avem pâine, bună apă de păpară.- De ani e mare / Şi minte n-are.- De apa mică, / Să-ţi fie frică.- De apuci să croieşti rău, / Rău va merge tot mereu.- De-ar fi după gura ciobanului, toate oile le-ar mânca lupul.- De-ar fi lumea de hârtie, / I-aş da foc într-o mânie.- De-ar fi Oltu cât de adânc, / tot o să trec să mă duc.- D-ar fi plugul ca grapa, şi grapa ca ogorul, şi ogorul ca mămăliga, ar fi şi ţiganul gospodar.- De ar muri moşul să-i apuc toiagul.- De ar muri omul de câte ori se bolnăveşte, n-ar mai fi oameni pe pământ.- De ar muri socru, / Ca să-i apuc locu !- De ar muri tata ca să-i ieu briceagul!- De ar şti bărbatul câte ştie satul, până-i lumea n-ar ţine casă.- De-ar şti omul ce-ar ajunge, / Mult ar mai ofta şi-ar plânge.- De-ar şti omul ce-ar păţi, / Nici din casă n-ar ieşi.- De-ar şti omul, cum nu ştie, / multe-n lume n-ar păţi.- De aş avea minte, / Aş avea merinde.- De-aş mai trage cât am tras, / De belele nu mă las.- De atunci a rău în lume, de când a ajuns coada cap.- De atunci se-nmulţesc lotrii de când se-nmulţesc şi legile.- De azi până mâine, / Numai pentr-o pâine.- De barbă şi de coate goale să nu te plângi niciodată.- De bătrân nu râde, pentru că bătrân ai să fii.- De boier, fii şi boier, / dar tot dârdâi când a ger.- De cap şi-a făcut, / de cap i-a fost.- De carte / Cam departe, / Dar de tocat, eu şi cu frate-meu diaconu, / batem de bese.- De casă nouă să te fereşti, / de muiere tânără să te lipeşti.- De căldură-i / trec genunchii de gură.- De ce ai colţi mai mari, cu atâta eşti căutat.- De ce ai, de ce ai mai avea.- De ce are omu patru păreţi?, / - Ca să odihnească un drumeţ.- De ce fugi nu scapi.

- De cel călare să nu-ţi fie milă când îi atârnă picerele.- De cel rău se prinde cuvântul ca mazărea de părete.- De ce nu-ţi este năravul cum îţi este vorba?- De ce nu-ţi este sufletul cum îţi este fala?- De ce petreci, de ce ai mai petrece.- De ce te-ai năduşit, prietene? / - Am vorbit cu un nerod.- De ce te bucuri / Te scuturi.- De ce ţi-e urât nu scapi.- De cine nu învaţă / Relele s-acaţă.- De când binele / C-a murit câinele / Ş-a rămas căţaua / De-a umplut mahalaua.- De când bunica fată mare.- De când bunicu flăcău.- De când cu moaşa Eva.- De când cu potopul lui Noe.- De când era lupul căţel / şi măgarul viţel.- De când lumea şi Ardealul.- De când lupii albi.- De când mama fată mare.- De când munţii ca muşuroaiele / Şi copacii ca iarba.- De când n-am văzut paraua, / I-am uitat cum e turaua.- De când s-au lărgit uliţili, / Au pierit credinţili.- De când se băteau urşii în coadă.- De când urzea Dumnezeu pământu.- De câştigi, de păgubeşti, / Tot negustor te numeşti.- Decât a bărbatului / Mai bine a argatului.- Decât ar fi omul calic / Mai bine să n-aibă nimic.- Decât ar fi un sac de carte şi-o mână de minte, mai bine o mână de carte şi un sac de minte.- Decât bogat şi bolnav mai bine sărac şi sănătos.- Decât bucate stricate, / mai bine maţe sparte.- Decât cal slab, mai bine pe jos.- Decât catană-n şirag, / Mai bine-n codru pribeag.- Decât cioara pe par, mai bine vrabia în palmă.- Decât coada frunţii, / mai bine fruntea cozii.- Decât codaş în oraş, / Mai bine în satul tău fruntaş.- Decât cu argintul în ladă / Şi cu nevasta neroadă, / Mai bine cu lada goală / Şi cu nevasta marghioală.- Decât c-un mojic la câştig, mai bine c-un om de omenie la pagubă.- Decât cu sluta în vatră, / Mai bine cu ea moartă.- Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un şiret la pagubă.- Decât cu urâtu-n casă, / Mai bine cu boala-n oase.- Decât de multe ori şi puţin, mai bine o dată şi mult.- Decât doi saci deşerţi, mai bine unul plin.- Decât doi: ţi-o da, / mai bine un: na.- Decât două traiste goale, mai bine una.- De câte se fură-n sat, / Cată la mine su-pat...- Decât fată / Mai bine mergea pe apă.- Decât frumoasa din sat strein, mai bine sluta din satul tău.- Decât îi pune la un gard uscat proptele de stejar, mai bine să le pui pe foc.- Decât îi zice câine, / Mai bine jupâine.- Decât încercelată, rnărgelată şi flămândă, / mai bine ciulă şi sătulă.

- Decât înghemuit la pomană, / Mai bine în pat la o vădană.

- Decât în târg cu papuci, / Mai bine în crâng cu opinci.- Decât în ţară străină, / cu pită şi cu slănină, / mai bine în satul tău, / cu mălaiu cât de rău.- Decât la anul un bou, / mai bine astăzi un ou.- Decât la moară / Mai bine-n cămară.- Decât mănuşă în mână, / mai bine brânză şi smântână.- Decât muierea rea, / Mai bine fără ea.- Decât muiere de aur, / mai bine bărbat de paie.- Decât multe şi tot rele, / mai bine una şi bună.- Decât niciodată / mai bine mai târziu.- Decât o judecată dreaptă, / mai bine o învoială strâmbă.- Decât o mie de ani răi, mai bine unul bun.- Decât o mie de vrăbii în streaşină, mai bine una în mână.- Decât orb şi călare, mai bine şchiop şi pe jos.- Decât o săptămână vrabie, mai bine o zi şoim.- Decât să dai cu mâinile şi să alergi cu picioarele, mai bine să te uiţi cu ochii la marfă.- Decât să dai la calici, mai bine să-i pui foc.- Decât să fii bogat şi să n-ai ce mânca, mai bine sărac şi să aibi bani mulţi.- Decât să ieie Dumnezeu minţile omului, mai bine să-i ieie viaţa.- Decât să-i ieie ochii, mai bine viaţa.- Decât să întingi cu urâtu-n unt / Şi să te uiţi în pământ, / Mai bine să-ntingi în sare / Şi să te uiţi la soare.- Decât să mai trăieşti, mai bine să nu mori niciodată.- Decât să mă treacă un pahar cu vin, rnai bine un ceas rău.- Decât să mori de frică în pădure, / mai bine cu gust acasă.

- Decât să munceşti degeaba, / mai bine să şezi degeaba.- Decât să muşti omul din dos, mai bine muşcă-1 din faţă.- Decât să plâng eu, mai bine să plângă ei.- Decât să porţi pe om cu vorba, spune-i mai bine că nu se poate.- Decât sărac / Mai bine drac.- Decât să rămâie brânza, / Mai bine să crape rânza.- Decât să-şi păzească cineva nevasta, mai bine crângul de iepuri.- Decât să te căieşti pe urmă, mai bine să-ţi pară râu la început.- Decât să trăieşti murind, / mai bine să mori trăind.- Decât să-ţi iasă nume rău, / mai bine ochii din cap.- Decât slugă de trei lei, mai bine stăpân de un ban.- Decât slugă la văduvă, mai bine vizitiu la cai albi.- Decât slugă mare, mai bine stăpân mic.- Decât stăpân calic; mai bine slugă bogată.- Decât toată vara cioară, mai bine o zi şoim.- Decât un an nicovală, mai bine trei zile ciocan. - Decât un bărbat urât, / Mai bine un străin iubit.- Decât un car de frumuseţe mai bine un dram de minte.- Decât un duşman, mai bine zece prieteni.- Decât un filozof ofticos, / mai bine un măgar sănătos.- Decât un înţelept mort, mai bine un măgar viu.- Decât viaţă cu necaz, / Mai bine moarte într-un ceas.- Decât zece trebi şi rele, mai bine una şi bună.- De coate goale şi de maţe flămânde nime nu se vaită.- De cocoană eşti cocoană, / N-ai făsui să bagi în oală.- De copii şi de zdrenţe să nu cânţi niciodată.- De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te-ngrijeşti.- Dedat cu necazul ca ţiganul cu schinteile.- De departe.calu-şi(ţi) bate, / De aproape ochi-şi(ţi) scoate.- De departe se aude cum îi plesneşte biciul.- De departe trandafir, / De aproape borş cu ştir.- De domn, domn să fii, / Dar de frică tot să ştii.- De dorinţa dorului / Nu mă pot da somnului.- De dorul bogatului / Luai fata dracului.- De dragă, dragă să-mi fii, / Dar la noi mai rar să vii.- De drag ce îl vede / Din ochi parcă-1 pierde.- De drag ce-mi e 1-aş băga de păr în sân.- De drag ce-mi eşti, te-aş vârî în sân, dar nu încapi de urechi.- De faci astăzi cuiva bine, / Mâine de la altu-ţi vine.- De făcut treabă nu mai cade coada nimănui.- De făgăduială nu se strică casa românului.- De foame i se lungesc urechile.- De focul bărbatului / Joacă-n capul satului.- De frate, frate (prieten, soră) să-mi fii, / Dar la noi mai rar să vii.- De frica lui Dumnezeu, dracul a început a face fântâni şi poduri.- De frică inima-n mine / Se lasă în jos pe vine.- De frică te sui în patul altuia.- De fus, / Sări în sus; / De furcă, / Îţi faci nălucă.- Degeaba faci mânz dacă nu-i lup să-1 mănânce.- Degetele să-mi trăiască, inele-s multe.- De haram a venit, de haram s-a dus.- De hoţii din casă nu to poţi feri.- De iubit ce ne iubim, / Tot la anu ne-ntâlnim.- De însurat şi de coate goale să nu se vaiete nimeni.- De joi în Paşti.- De joi până mai apoi.- De la adevăr până la minciună e un lat de palmă.- De la armă la sapă.- De la beat cârciumă viu, cu partea într-o căciulă, nici un latră nu mă câine. - De la bogat să n-ai să iei, / săracului să n-ai să dai.- De la bogatul calic / Nu poţ;i apuca nimic.- De la calic / Nu afli nimic.- De la cap pân-la picioare I Tot e uns, dar nu-i unsoare.- De la cel ce n-are nu vei lua.- De la cine nu te aştepţi acela to vinde.- De la Chioreni / aproape de Orbeni.- De la cinci pâini miezul şi de la nouă coaja.- De la coada oilor se cunoaşte ciobanul bun.- De la copacul căzut şi babele adună crăcile.- De la mine puţin, de la Dumnezeu mult.- De la mână pân-la gură / Pierde-mbucătura.- De la omul cinstit / a destul un cuvânt.

- De la o vreme numai miezul pâinii îţi place.- De la răsărit la asfinţit de soare, se schimbă se întoarce timpul de nu-1 mai cunoşti.- De la sobă pân' la foc / Pentru leneş e mult loc.- De la Tanda / pân' la Manda.- De la un datornic rău nu vei lua nimic decât la poarta raiului.- De la un datornic râu ş-un sac de paie este bun.- De la un porc sălbatic şi-un fir de păr a de ajuns.- De la un rău platnic şi cu cenuşa după vatră să te mulţumeşti.- De la vârf se începe stogul şi de la cap gireada.- De la vlădică / până la opincă.- De la vorbă până la faptă, ca de la pământ la cer.- De la zisă până-la faptă, / tot mai este o bucată.- De lătratul unui câine să nu-ţi pese.- De lene ochi-şi închide / Şi buzele îşi deschide.- De lene şi de urât, / Tocmai sub pat s-a vârât.- De l-of mai vedea odată, se face de două ori.- De lucru a lenoasă, / La joc nu are soaţă.- De lupul bătrân câinii îşi bat joc.- De mare, mare, / Dar minte n-are.- De măritat şi de coate goale nu scapă nimenea.- De mă rugam de o vacă stearpă şi tot îmi da o lingură de lapte.- De moarte nu te teme şi de viaţă nu fii cu grijă.- De moarte şi de nuntă nimeni, niciodată, nu poate fi gata.- De muiere nu scapă nici dracul.- De muiere rea / şi dracul fuge de ea.- De mult Doamne-miluieşte, i se urăşte şi lui Dumnezeu.- De multe în lume am dat / Şi tot nu m-am învăţat.- De multe ori ai gură şi n-ai limbă.- De multe ori dintr-o iapă bună iese un măgar şi dintr-un mărăcine iese un trandafir.- De multe ori din ţânţar / Lumea face armăsar.- De multe ori gluma / Suduieşte muma / Şi aduce ura.- De multe ori necazul îmbată mai rău decât orice băutură.- De multe ori unii samănă şi alţii seceră.- De muream ieri, azi nu auzeam.- De n-ai bani, nu lua zestre; ca să nu-ţi zică: taci tu să vorbesc eu!- De n-ar fi hoţii, / N-ar fi nici puşcării.- De n-ar fi ochi şi sprâncene, / n-ar mai fi păcate grele, / nici dragoste tinerele.- De n-ar fi păgubaşi, / n-ar fi nici hoţi.- De nebun şi de muiere rea fiece înţelept fuge.- De necaz mănânci şi plăcinte.- De nevoie omul vorbeşte şi ce nu-i este voia.- De nevoie rabzi şi te sui şi în patul altuia.- De nu era nasul / O păţea obrazul.- De nu l-aş vedea pare-aş mai trăi.- De nu poate strica altuia, îşi strică lui.- De nu se spurca, câinele prindea iepurele.- De nu te cunoşteam / La tine nu veneam.- De nu vei scoate rădăcina iarăşi cresc mărăcinii la loc.- De om bun şi de vreme bună nu te mai saturi. - De omenie / ca porcu-n cocie.- De om roş şi cal bălan / Să te fereşti ca de satan.- De omul prost râd şi câinii.- De omul viteaz / Şi moartea face haz.- De o umbră, de-o nălucă / Frigurile îl apucă.- Departe coteiu de iepure.- Departe oala de căldare, ca nu cumva lovindu-se, să se spargă.- De păr, că hainele-s scumpe.- De păr şi genunche goale să nu te plângi niciodată.- De pe calul altuia curând te dai jos.- De plăcinte / gura râde, / de vărzare / şi mai tare.- De ploaie repede să nu te sperii.- De popă nu scapi nici mort.- De prea mult ce mă iubeşte / Ca cocoşul mă chioreşte.- Deprinderea din tinereţe / rămâne şi la bătrâneţe- Deprinderea se face fire.- De prost ce-i, ştie lua, / dar de dat ba.- De pupat, de sărutat, / Popa nu ne dă păcat.- De rea câmpii nu o-neap, / Îşi ia poalele în cap.- De ruşine / Aş mai mânca o pâine.- De sare cuţitu din teacă.- De s-ar fi apucat să facă pălării, toţi oamenii s-ar fi născut fără cap.- De sărac nici unghii nu are / La vreme de scărpinare.- De sărăcie nu-mi pasă, / Că şede sub pat acasă; / A ouat ş-acum cloceşte.

- De sărăcie nu scapă, / N-are după ce bea apă.- De securea fără coadă / n-are frică pădurea.- De sfânt, sfânt să fii, / Dar de frică tot să ştii.- Despuiatului mănuşi îi lipsesc.- Deşi trudeşte, pe vânt nu-1 întrece.- Deştept ca oaia când dă în noroi. - Deştept ca oaia şi viclean ca măgarul.- De taci / Bubă faci, / De zici / Mai rău te strici.- De te-or prinde, / rău te-or bate, / De-i scăpa, / bine-i mânca.- De te vor pofti la masă, / Tu nu te trage sub masă.- De unde ară boii, / mănâncă caii.- De un deget de turtă / şi de-o unghie în brânză.- De unde munceşti, / de acolo trebuie să mănânci.- De unde nu gândeşti, d-acolo sare iepurele.- De unde nu-i, de acolo nu se varsă.- De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.- De unde tot iei şi nu pui, curând se isprăveşte.- De unu mi-i milă, / De altu mi-i silă.- De vei da ocol, vei ajunge mai curând, de vei merge de-a dreptul, vei zăbovi mai mult.- De vindecat, m-am vindecat, dar la inimă tot mă doare.- De vorbă bună nu te doare gura.- De vrei să mănânci pâine, nu-ţi bate joc de tărâţe.- De vrei să ştii cum e oarecine, nu întreba departe, ci numai caută cum trăieşte cu vecinii.- De vrei să te joci la bătrâneţe, / păzeşte-te la tinereţe.- De vrei sfat la vreo treabă, / Mergi la leneşul de-ntreabă.- Dimineaţa poartă aur în gură.- Din afară mai frumos / Şi-n lăuntru găunos.- Din afară smălţuit / Şi din lăuntru mânjit.- Din banii drepţi ia dracul pe jumătate; iar cei strâmbi îi ia cu stăpân cu tot.- Din blidul cât de mic, / Griji ca să rămână un pic.- Din bucăţele cojocarul blană mare face.- Din bun, şi bun şi rău, ca dintr-un lemn, şi cruce şi măciucă.- Din calea beţivului şi Hristos s-a abătut.- Din care grădină furi un cucuruz poţ fura şi un sac.- Din casa lui n-o să mai iasă popa cu fărâmituri în barbă.- Din cele mici se cunosc cele mari.- Din câine nu faci slănină.- Din coadă de câine sită de mătase nu se mai face.- Din coarnele ţapului / Pun pomană bărbatului; / Iar din carnea cea mai multă / O să-mi trag mie o nuntă.- Din dar ai luat, în dar să dai.- Din doi săraci s-a făcut o pereche de calici.- Din două rele alege pe cel mai mic.- Din fata cea haină / Nu mai faci gospodină; / Iar din una sărăcuţă / Faci bună gospodinuţă:- Din glumă se fac copiii.- Din gura mincinosului, nici adevărul nu se crede.- Din gura prostului afli adevărul.- Din gură în gură, are să ajungă până la urechile lui Vodă. Din lipsa unui cui se pierde carul.- Din nebunia străină să înveţi minte.- Din ochi miere, / din gură fiere.- Din omul bun, bun lucru iese.- Din pumni străini nu te saturi când bei apă.- Din purcel se face porcul.- Din stejar, stejar răsare.- Dintele când te doare, / cu cleştele se domoale.- Dintele de minte la muiere tocmai după moarte iese.- Din tâlhar şi din curvar / Mai faci gospodar; / Dar din prost şi din nebun / Nu s-alege om bun.- Din topor macar toporâşte.- Dintr-o meserie cât de mică / Dacă nu curge tot pică.- Dintr-o vorbă îţi aprinzi paie în cap.- Dintr-un cârd de voinici, / Rămas-am singur p-aici.- Dintr-un fus de moară face o coadă de teslă.- Dintr-un lemn nu se face bucium.- Dintr-un mărăcine iese un trandafir / Şi adesea dintr-un trandafir iese un mărăcine.- Dinţii i-au ieşit, mai sunt ochii.- Din vorba în vorbă / Ajungi la cociorvă.- Din vorbă în vorbă iese adevărul.- Din vorbă se face fapta / şi din faptă vorba.- Doamne ajută / Cui sărută / Şi prieşte / Cui iubeşte.- Doamne! Ia-mi moartea şi zilele bărbatului meu.- Doamne Isuse Hristoase, / Mămâligă fără oase.- Doar n-am omorât oamenii la drum.- Doar n-o să-mi ia boii de la plug.- Doar nu m-a îmbătrânit calea bisericii.

- Doar nu-s tuns, nici ras pe cap.- Dobitocul / nu ştie ce-i norocul.- Doctorul cel mai bun este cumpătul.- Doftorul bun ştiinţa în cap, iar ierbile în câmp le are.- Dohtorul cu o buruiană cea mai mare boală o scoate afară.- Doi bani în trei pungi.- Doi bărbaţi launloc tot pot locui, / iar două muieri într-o casă nici cum pot trăi.- Doi coceni în trei căruţe.- Doi inşi p-o sfoară anevoie pot juca.- Doi la un gând, ca două capete într-o căciulă.- Doi ochi văd mai bine decât unul.- Domn, cu sula-n traistă.- Domnule c-un bou de funie, să fii cu doi ţi-aş zice bade.- Dor de noră, / Ca de horă.- Dor de noră în cur de soacră.- Dor mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.- Două cuţite tăioase nu pot sta într-o teacă.- Două femei rele nu fac cât una bună.- Două mâncări nu strică, / ci nici una strică.- Două mâţe în sac / Nu încap.- Două ouă când se tot ciocnesc, unul trebuie să se spargă.- Douăsprezece meserii, / Treisprezece sărăcii.- Două şi cu două fac patru. - Două şi cu trei fac şapte.

- Două trăişti goale nu pot să trăiască.

- Dracu alb mănâncă p-ăl negru.- Dracul când a îmbătrânit / atunci s-a călugărit.- Dracul când n-are ce face îşi cântăreşte coada.- Dracul când n-are de lucre îşi aprinde luleaua.

- Dracul îşi ţine capul în poalele măsii şi cu coada răstoarnă carele.- Dracul nu a aşa de negru cum îl zugrăvesc oamenii.- Dracul nu face biserici, nici puţuri pe la răspântii.- Dracu-numai oaie nu se poate face.- Dracul toate ar vrea să fie, numai ucenic nu.- Dracul şade şi în vârful acului.- Dracului nu-i pasă dacă faci una sau mai multe cruci.- Dracu stă în deal şi prăvale carul în vale.- Dracu zace în inima prostului.- Dragostea cea veche / îţi şopteşte la ureche.- Dragostea de apoi e mai dulce decât cea dintâi.- Dragostea de un' se-ncepe? / De la ochi, de la sprâncene, / De la sân cu drăgănele.- Dragostea e treaba celor fără de treabă.- Dragostea îi oarbă, dacă căsătoria îi găseşte leacul.- Dragostea nu are ochi.- Dragostea nu e o moşie, / Ca să o iei cu chirie.- Dragostea nu se face cu sila.- Dragostea sacă, / Cui dracu să placă.- Dragostea scurtă e cu suspin lung.- Dragostea chioară / pe rogojină goală.- Dragoste pre-nnoite, / Ca bucatele-ncălzite.- Dragostile nevestei / Te uscă de te pârleşti!- Dragu-mi-a bădiţa spân, / Că-i şi tânăr şi bătrân.- Dreptatea a pierit din lume.- Dreptatea a ca lemnul cel uşor, care-1 apasă în apă, şi tot cândva iese d-asupra- Dreptatea e scrisă la fiecare în vârful nasului.- Dreptatea-i cum o fac domnii.- Dreptatea niciodată nu piere.- Dreptatea săracului nimic nu atârnă, că-i foarte uşoară.- Dreptatea te leagă la gard.- Dreptatea umblă cu capul spart.- Drept ca funia-n straiţă.- Drept ca lumina cea dreaptă.- Dreptul de auzul rău nu se teme.- Dreptul e duşmănit de toţi păcătoşii.- Drumul bătut ca bumbacul, / Unde-i ajunge să-ţi spargi capul; / Drumul bătut ca fuiorul, / Unde-i ajunge să-ţi rupi

piciorul.- Drumul bătut nu trebuie lăsat, / pentru cela de lângă sat.- Drumul drept îţi pare lung.- Duce pământ din vale-n deal.- Duhul omului e ca o funie; de ce o întinzi, de ce slăbeşte.- Dulce i-o fost la mâncare, / Dar acru la scărpinare.

- Dulce la limbă, amar la inimă.- Dumnezeu are scări şi de suit şi de scoborât.- Dumnezeu a umplut lumea cu ce a putut.- Dumnezeu ăl din tău.- Dumnezeu, că e Dumnezeu, şi nu poate mulţumi toată lumea.- Dumnezeu, celor mândri se pune împotrivă.- Dumnezeu când îţi ajută / şi fierul se face plută.- Dumnezeu cu mila şi dracu cu pielea.- Dumnezeu dă, dar nu aduce acasă.- Dumnezeu dă, / Dumnezeu ia.- Dumnezeu dă omului, dar în traistă nu-i bagă.- Dumnezeu dă tot la cel ce are mai mult.- Dumnezeu face casa, dracu aduce musafirii.- Dumnezeu giuruieşte / şi nebunu trage nădejde.- Dumnezeu nu bate cu ciomagul.- Dumnezeu nu rămâne la nime dator.- Dumnezeu nu răsplăteşte ca duşmanul, / ci goneşte cu anul.- Dumnezeu să te ferească de român ciocoit şi de ţigan boierit.- Dumnezeu să te păzească de ţiganul turcit şi de mojicul grecit.- Dumnezeu te fereşte / Până te nemereşte.- Dunărea e mare, însă câteodată scade foarte mult.- După bătălie mulţi viteji se arată.- După care aş merge nu mă cere, / Care vine / Nu-i de mine.- După carul care nu te aşteaptă, nu alerga.- După ce apune soarele laudă ziua.- După ce are chelie, / Mai are şi fudulie.- După ce au furat caii înzadar încui grajdul.- După ce că e prost (sărac, slut) îl mai cheamă şi Vlad.- După ce că e surd, nici n-aude.- După ce că e urâtă, / apoi îi şi slută.- După ce e carnea grasă mai pune şi seu.- După ce e multă, / Apoi e şi slută.- După ce e neagră o mai cheamă şi Neaga.- După ce erau tineri, / Se logodiră şi vineri.- După ce e sărac, apoi e şi cu nasul pe sus.- După ce e urât, bea şi tutun.- După ce frângi carul, mulţi se găsesc să-ţi arate drumul.- După ce-1 bate grindina, / Îl mai bate şi cu prăjina.- După ce leul moare, mulţi se găsesc să-1 jupoaie.- După ce mănâncă bătaie duce scaunul la locul lui.- După ce nici n-are de cercei urechi, / Umblă să-şi cumpere şi două perechi.- După ce olarul a făcut oala, unde vrea îi pune toarta.- După ce s-a întâmplat ceva, atuncia fiece babă poate proroci.- După ce-ţi degeră urechea, degeaba mai pui căciula.- După cum ţi-e calul aşa să-ţi cumperi şaua.- După cum ţi-e gura, / Să-ţi fie şi îmbucătura.- După faptă şi plată, / să nu râzi de nime niciodată.- După fete tot alergi / Şi nasul nu ştii să ţi-1 ştergi.- După fus şi mosorul.- După glas cunoşti pe om şi pe dobitoc.- După gură, / lingură.- După lucru e bun.repausul.- După o căţea mulţi câini se ţin.- După o scurtă plăcere, / urmează o lungă durere.- După ploaie nu mai trebuie căciulă.- După ploaie vine şi el cu ipingeaua.- După poamă se cunoaşte pomul / Şi după faptă omul.- După razboi se vede capul viteazului şi urma fricosului.- După sac şi petecul.- După toată sărăcia / Îl mai mănâncă şi râia.- După trei zile oaspeţii se pun la râşniţă.- După unelte se cunoaşte meşterul.- După unghii se cunoaşte leul.- După vreme rea, şi senin.- Durerea e o învăţătură.- Duşmanul cel mai rău cu pâine ţi-1 câştigi.- Duşmanului să-i dai pâine şi sare.- Duşmănia / Strică omenia.- Du-te cu sacul când îţi făgăduie purcelul.- Du-te fuga, / vin degrabă.- Du-te-n sat şi dă de ştire; vino acasă şi fă cum poţ.- Du-to unde a dus surdul roata şi mutul iapa.

E

- Ea îşi cântă, / ea îşi descântă.- E anevoie a nimeri vremea la vremea ei.- E anevoie să tai pom / Şi să ciopleşti om.- Ea poate ţese sub pat, / c-are milă de bărbat.- E bărbat la gură.- E bătut la cap, / Tocmai ca un ţap.- E bine să fii stângaci ca să împuşti pe dracu.- E bună pânza lungă, dar nada lungă nu.- E (bun) bună să meargă (să-1 trimiţi) după moarte (morţi).- E bun de spânzurat de o cracă uscată, că-i păcat să strici una verde pentru el.- E bun de tăiat mămăliga.- E bun numai când doarme.- E ca cimbrul în toate.- E ca măgarul îmbrăcat în piele de leu.- E ca talgerul, cu două feţe.- E cât un munte / şi nu plăteşte un păduche.- Economul bun îşi cumpără iarna car şi vara sanie'.- E crescut în coada vacii.- E croit rău şi cusut bine.- E cu casa în spinare ca melcul.- E de neam mare, dar crescut în sărăcie.- E de neam mare şi are rude în piaţă: / pe Stan lâutarul / şi Dobre cimpoierul.- E destul de rău, / Dacă n-ai lucrul tău.---------------------------------------------------------------------

Evidentă interpretare "cultă" a proverbului Omul gospodar îşi cumpăra vara sanie şi iarna car.

- E destul o mâţă la doi şoareci.- E deştept ca oaia cu jug.- E fitilul mai lung decât ceara.- E foarte cinstit când doarme.- E ger de strechie mâţa.- E greu când ajungi să cumperi orz de la gâşte.- E îmbrăcat ca un nap / Din călcâie pân-la cap.- E în şapte luni.- El de boală pătimeşte / Şi p-alţii de leac sfătuieşte.- E lesne a cârti, dar anevoie a îndrepta.- E lesne a zice plăcintă, dar îi mult până se face.- E lesne bogatului a porunci, / dar greu săracului de a împlini.- E lesne de vândut, dar anevoie de cumpărat.- El ia de la toţi, şi de la el nimeni.- El îi da călcâie să stea, / Şi iapa mai tare fugea.- El într-un fel o urzea / Şi altfel ieşi la văpsea.- El judecă, / el spânzură.- El mănâncă un purcel / Ş-altuia dă un puricel.- E loc la soare pentru toţi.- E lovit cu mâneca ţundrii.- El popă, el preuteasă.- El şi ea se tot codea, / Şi nimica nu sporea.- E lună veche, / n-aude de o ureche, / e lună nouă, n-aude deamândouă.- E mai bine a suferi nedreptate / ca a face strâmbătate.- E mai bine a şti puţine şi bine.- E mai bine cu binele decât cu răul.- E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.- E mai bine să fie cineva la colţ de ţară şi la mijloc de masă.- E mai bine să întrebi de două ori decât să greşeşti o dată.- E mai bine să taci decât să vorbeşti rău.- E mai bună câteodată guriţa preutesei / decât a împărătesei.- E mai greu a păstra / decât a câştiga.- E mai mare porcul decât coteţul.- E mai rea gazda lotrilor decât lotrul.- E mai uşor a face rău ca bine; a strica ca a drege.- E mai uşor a zice ba, / Decât toată ziua na.- E mare necaz / Când foamea nu-ţi dă răgaz.- E mila de la străini / ca gardul de mărăcini.- E mult de la mână pân-la gură, dar de azi până mâine.

- E negură în pungă.- E nevoie / La coada oii; / Dar la a ţapului / Şi mai al dracului.- E obraznic, nu-i ca porcu.- E om bun, cântă cocoşul lui pe culmea mea.- E om frumos, dar năravul îl strică.- E om verde ca găinaţul gâştei.- E plin de bani ca broasca de pene.- E plin de draci,/ Ca moara de saci.- E politicos ca gardul, / Îţi jupoaie obrazul.- Era să-i cânte popa, / Dar a sărit groapa.- Era vai de mine, acum e vai de noi.- E răsfăţat înaintea bătăii cu câteva palme.- E rău când aştepţi de la mâna altuia.- E rău când nu e bine, / E bine când nu e rău.- E rău când te ajunge sărăcia în haine domneşti.- E rău cu care, dar mai rău pe picioare.- E ruşine pentru acel ce linge unde a scuipat.- E scump la tărâţe şi ieftin la făină.- E slab de-1 bate vântul [dă vântul jos].- E smintit din botez şi lovit cu capul de cristelniţă.- Este ca un câine de uşi multe.- Este iute ca ţestul.- Este la largul lui şi la strâmtul altuia.- Este lesne a ierta, / dar este greu a uita.- Este şi viaţă, este şi moarte.- Este tare de urechi, / Că n-are două perechi.- Este tânăr între tineri / şi bătrân între bătrâni.- Eşti stăpân pe capul tău, / Ori la bine, ori la rău.- E tare ca baliga după ploaie.- E tâlhar: ia de la el şi duce la altul.- Eu am ajuns de râs şi tu de ocară.- Eu am băut şi tu te-ai îmbătat.- Eu am fost ca tine, / tu n-ai ajuns ca mine.- Eu aş vinde şi n-am ce, / Tu ai lua şi n-ai cu ce.- Eu botez şi miruiesc, el va şti de va trăi.- Eu cătană, tu cătană, / Cine să ne facă zamă?- Eu chiteam că-i boierie / Şi numai e sărăcie.- Eu cu mintea mea, / dăte-i de belea.- Eu cu tine calea-valea, / tu cu mine hârţa-pârţa.- Eu de făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchele.- Eu domn, tu domn, tine să ducă sacul?- Eu fac, eu trag, / P-altu în belea nu bag.- Eu gol, el zdrentăros, / nu ţi-om fi nici de-un folos.- Eu îi cer ca să-mi dea mie / Şi el îţi întinde ţie.- Eu îi dau şi ea paşte.- Eu îi fac cu capul, / El îmi face cu mârtacul.- Eu îi zic bună dimineaţă, / El îmi răspunde cu greaţă.- Eu îl lau, el se rade.- Eu îl trimit la foc / Şi el mi-aduce busuioc.- Eu îţi deschid poarta şi tu îmi zici nebun.- Eu-1 întreb de sănătate / şi el îmi dă cu ghioaga-n spate.- Eu mă căznesc să fac bine / Şi urâtu calea-mi ţine.- Eu mă vait că sunt călugărilă şi tu îmi zici să-mi dezleg izmenele.- E un om purtat de pe vatră pe cuptor.- Eu nu-s coada lemnelor, / că-s fruntea surcelelor.- E urât de acopere apa.- Eu să nu dau, lumea las să zică.- Eu sunt Stan al lui fecior, / Care face mămăliga-n urcior.- Eu spun, eu aud.

- Eu strălucesc în casă / şi ale mele hârburi pe masă.

- E uşor a fi bogat, dar greu a fi fericit.- E uşor a râde de pe uscat de cel ce e în vârtej.- Eu, şutul, / nu mă pot prinde cu cornutul.- Eu te iubesc şi tu nici visezi.- Eu ţi-am dat voie în pat / şi tu m-ai băgat sub pat.- Eu umblu cu pâinea după el şi el cu ciomagu după mine.- E văr din naş: căţeaua lor a fătat la ei în paie.- E voinic de face sânge-n balegă.

F

- Face albul negru şi negrul alb. - Face din iarna vară.- Face din joc / cioc.- Face din lână laie, lână albă.- Face groapă sub el.

- Face hatârul bogatului / şi mănâncă pomana săracului.

- Face hatârul corbului, ca să învinovăţească porumbul.- Face haz / De necaz.- Face noapte azi şi ziua noapte.

- Face pe frumos, / Că a ponevos / Şi pe cel urât / Că e aurit.

- Face pomană fără voia lui.- Face voie / De nevoie / Şi haz / De necaz.- Faci tu şi le trag eu.- Fala mare / Traistă n-are.- Fala şi beţia / Aduc sărăcia.- Fală goală, / traistă uşoară.- Fapta bună ca femeia frumoasă.- Fapta bună laudă pe om.- Fapta bună nu are laudă.- Fapta bună nu moare niciodată.- Fapta cea rea tot, cândva, se pedepseşte.- Fapta face ruşinea, iar nu pedeapsa.- Faptele, faptele, / Nu oala cu laptele.- Fata bătrână / E bună căţea la stână.- Fata dacă îmbătrâneşte / pune paie şi-o pârleşte.- Fata-i ca salcia, unde o puni, acolo se prinde.- Fata la vremea ei, / ca mierea în fagurul ei.- Fata mare e mai grea decât piatra de moară.- Fata până-i mărita, / Zile negre vei noda.- Fată mare, / Minte n-are.- Fă bine ca să-ţi auzi (găseşti, vezi) rău.- Fă bine, nu te teme de nimene.- Fă bine răului.- Fă binie şi aruncă în baltă.- Fă bine şi-aşteaptă rău.- Fă bine şi-1 aruncă-n baltă, că nici nu ştii cum iese la iveală.- Fă bucătura / cât ţi-e gura.- Fă ce poţi, când n-ai alta de făcut.- Fă cum faci, / că bine faci.- Făcut de nouă taţi şi isprăvit de un călugăr beat.- Fă faptă şi-ţi vei primi răsplată.- Făgăduiala dată / E datorie curată.- Făgăduie şi minţeşte, / Lumea toată-l urăşte.- Făgăduie şi zi că-i da, / Pân-la vară de-o aştepta.- Făgăduieşte numai ce poţi da.- Făgăduieşte şi nu da / Şi nicicum nu-i scăpăta.- Făgăduieşte şi nu împlineşte / Şi de aceea nu roşeşte.- Făgăduinţa domnilor, / Nădejdea nebunilor.- Fă hatâr calicului că-i duci traista.- Făina dracului se preface toată în tărâţe.- Fă împrumuturi / şi te găteşte de supărări.- Fă-mă, mamă, cu noroc / Şi m-azvârle apoi şi-n foc.- Fă-mă, mamă, împărat, / Să mă mir ce m-a găsit.- Fă-mă, mamă, şi pe mine, / Să mă fac frumos ca tine.- Fă-mă, mamă, vrăjitor / Să mă fac neguţător.- Fă parte celor şapte ca şi celor opt.- Fără câine-n bătătură, / Eşti ca fără dinţi în gură.- Fără dor, lacrimi nu ies.- Fă şagă cu cel nebun că el sare cu toporu la bătaie.

- Fă-te frate cu dracu până treci puntea.- Fă-te luntre şi punte, dacă vrei să fii om.- Fă-te om de lumea nouă, / Să furi cloşca de pe ouă.- Fă-te topor de oase, numai să-ţi ajungi scopu.- Făţarnicul e ca uni cărbune acoperit care pe neştiute te arde.- Făţarnicul lăudându-te te strică.- Fă-ţi cruce mare, că e dracu bătrân.

- Fân bun din iarbă proastă anevoie a căpăta.- Fântâna adevărată / nu îngheaţă niciodată.- Fecior de carte, ştie popă.- Fecior de după gard.- Fecior de popă şi om de treabă nu se poate.- Fecioria, cinstea fetei, / cine-o pierde / n-o mai vede.- Fecior / La topor, / Fetiţă / La furculiţă.- Feciorul de văduvă a al doilea domn.- Felinarul luminează, însă nu şi dedesupt.- Femeia a îmbătrânit pe dracu cu descreţirea unui fir de păr.- Femeia are gândul dracului, ca şi el să te azvârle unde nu trebuie.- Femeia are nouă suflete, ca pisicile.- Femeia a scos pe om din rai.- Femeia bună e plug de aur în casa omului.- Femeia care a cercat o dată păsatu, nu se dă în lături măcar s-o pici cu ceară.- Femeia care-i cuminte îi mai mare decât un bărbat.- Femeia care nu voieşte să frământe, toată ziua cerne.- Femeia cea nebună, / casa îşi dărâmă.- Femeia ce poartă cojocul pe umere, căldură mare are subt cojoc.- Femeia cine-şi loveşte, / norocul îşi oropseşte.- Femeia cinstită e coroana bărbatului.- Femeia de ciomag fuge, nu de colac.- Femeia e calul (scula, sora) dracului.- Femeia e câine, latră, dar nu muşcă.- Femeia a mai dihai decât dracul.- Femeia fără bărbat, / Ca calul despiedicat.- Femeia frumoasă / Este pagubă la casă.- Femeia harnică ţine casa cu fusul.- Femeia hotărăşte / şi Satana împlineşte.- Femeia-i poale lungi şi minte scurtă.- Femeia-i sac fără fund.- Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa.- Femeia judecă pe dracu şi-1 scoate dator.- Femeia nebătută e ca moara neferecată.- Femeia numai după urs nu se duce.- Femeia să tacă în biserică.- Femeia stearpă este ca pomul fără roade.- Femeia vede chiar unde bărbatul abia zăreşte.- Femeii bărbatul îi zace / Şi ea face ce îi place.- Femeii când i-e bine caută pe dracu.- Femeii nici dracu nu-i vine de hac.- Femeile, când se adunâ, parcă-s gâştele la pârâu.- Femeile le cunoşti după rochi / şi hoţii după ochi.- Ferească Dumnezeu de fuga şchiopului şi de bătaia orbului.- Ferească Dumnezeu pe om de gura satului.- Ferestrele au ochi, iar gardul şi pereţii urechi.- Fereşte-mă, Doamne, de hoţii din casă, că de cei d-afară mă feresc singur.- Fereşte-mă, Doamne, de prieteni că de duşmani mă feresc eu.- Fereşte-te de bătrâna fată mare, / ca de-o vacă împungătoare.- Fereşte-te de boierii noi şi de fetele bătrâne.- Fereşte-te de cărbunele acoperit.- Fereşte-te de câine mut / şi de om tăcut.- Fereşte-te de fapte de ruşine.- Fereşte-te de linguşitori, / Dacă nu vrei să mori.- Fereşte-te de popă spân şi fără nevastă.- Ferice de acela cărui îi spui o vorbă şi pricepe zece / şi vai de acela căruia îi spui zece şi nu pricepe nici una.- Ferice de cel ce nu deschide uşile domnilor.- Ferice e acel ce nu trăieşte decât în săul lui.- Fericirea şi sărăcia nu pot sta împreună.- Fericit acela care se mullumeşte cu puţin.- Fericit e acel ce poate încălzi mai mulţi la soba lui.- Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.- Fierul neîntrebuinţat rugineşte.- Fierul rău, cât să-1 baţi, e înzadar.- Fierul rău nici în foc nu piere.- Fetele şi după urşi se duc.- Fete multe, sărăcie la casă.- Fie butea cât de plină, / Nu-i bună în casă străină.- Fiecare are câte o nevoie, altul câte nouă.- Fiecare boală îşi are leacul său pe lume.- Fiecare caută să aibă icoană la care să se închine.

- Fiecare cu norocul lui trăieşte.- Fiecare este stăpân pe capul lui.- Fiecare face cum se pricepe.- Fiecare grăunte are făină, dar are şi tărâţă.- Fiecare-i dator c-o moarte.- Fiecare măgar cu povara lui.- Fiecare mătură întâi înaintea porţii lui.- Fiecare năzuieşte după câştig dar puţini îl dobândesc.- Fiecare nebun poate (ştie) să câştige banii, dar nu poate (ştie) să-i păstreze.- Fiecare oaie îşi duce lâna ei.- Fiecare pasăre îşi iubeşte cuibul.- Fiecare pe ale lui ştie.- Fiecare pentru sine, Dumnezeu pentru toţi.- Fiecare pâine are fărmăturile ei.- Fiecare pune bucuros şeaua pe iapa vecinului.- Fiecare pune mâna unde-1 doare.- Fiecare se ţine mai cuminte decât altul.- Fiecare sfânt trage cu mâna către el.- Fiecare ştie unde îl strânge opinca. - Fiecare trage acolo unde cunoaşte.- Fiecare trage foc la oala lui.- Fiecare trebuie să trăiască.- Fiecare vierme găseşte borticica lui. Fiecare voieşte a avea biserica lui.- Fiecăruia i se pare că copilul său e mai frumos, / De-ar fi cât de urâcios.- Fiece trandafir cu ghimpele lui.- Fie cum zici, să nu fie cum ştiu eu. - Fie iarna cât de rece, / Numai mărrişor de-ar trece.- Fie-i de bine, până i-o fi de cap.- Fie omul cât de bun, / Vinul îl face nebun.- Fie-opinca cât de bună, / ca ciubota nu mai sună.- Fie pâinea cât de bună, / nu-i bună-n ţară străină.- Fie pâinea cât de proastă, / Tot se cheamă ţara noastră.- Fie pâinea cât de rea, / Tot mai bună în ţara mea.- Fierbe sângele în el ca într-un rac mort.- Fier pe fier ascute.- Fierul că-i fier şi tot (se) rugineşte.- Fieştecare pizmuieşte ce-i mai frumos decât el.- Fie trei zile, cu cea de alaltăieri.- Fie tufa cât de mică, îşi are şi ea umbra ei.- Fie un băţ descojat, / Tot se numeşte bărbat.- Fii bun ca să trăieşti mult.- Fii cuminte / Ca-nainte; / Nu fi prost / Precum ai fost.- Fii după cum te arată chipul.- Fii inimă răbdătoare, / Ca pământul sub picioare.- Fii înţelept ca şarpele, muncitor ca albina şi doritor ca turturica.- Fii prost cuminte.- Fii român verde şi rupe mâţa în două.- Fii sigur, n-ai nădejde.- Fii tată celor buni şi bici celor răi.- Fii tăcut, / de voieşti a trăi mult.- Finea mâniei e începutul credinţei.- Firea, decât deprinderea, mai veche este.- Fire-ai de râs, ca fasolea-n ziua de Paşti.- Fire amestecate, pânză ţesută rău.- Firul rupt nu se mai toarce.- Flacăra când vâlvoieşte, / Din foc mare izvoreşte.- Flămândul nu aşteaptă coptul, / nici golul albitul.- Flămândului şi o bucată de mămăligă rece i se pare plăcintă.- Flămânzilor nu le trebuie poftire multă.- Floarea cum se deschide / Se vede ce rod dă.- Floare albă la ureche, / Noră nouă, bortă veche.- Floarea până n-o pui la nas, / n-o cunoşti ce miros are.- Floarea s-o păzeşti ca să nu se strice, / Că de se va strica, Nici o poamă vei avea.- Floare cu floare dragoste are / Iar nu cu o putoare.- Floare nescuturată, / claie de fân nemâncată / şi fată nemăritată / arar s-a văzut.- Fluieră ca baba când îi beată.- Fluturele când se-ntoarce pe lângă vâlvoare, aripile şi le arde.- Foamea a cel mai bun bucătar.- Foamea a soră bună cu setea.- Foamea goneşte pe lup din pădure.- Foamea se uită la poarta omului muncitor, dar nu îndrăzneşte să intre.

- Foamea şi ruşinea nu se pot împreună.- Foamea şi sărăcia / strică omenia.- Foc după foc, / râu după rău.- Foc pe foc nu stinge, / Ci mai mult îl aprinde.- Focul acoperit, / arde înăbuşit.- Focul ce nu te supără, nici cum să-1 zgândări.- Focul ce se socoteşte stins / De multe on sub cenuşă se găseşte aprins.- Focul când s-aprinde p-în mărăcini uscaţi, arde şi pe cei verzi.- Focul cu apa nu se pot împrieteni.- Focul scormolit mai multă pară dă.- Frate, frate, dar brânza-i (pita-i) cu bani.- Frate, frate / dar până unde se poate.- Fratele codru, săracul, / Ne-o ţinut şi lungit vacul.- Fratele îţi scoate ochii.- Frământă făina cu picerele / şi lutul cu mâinile.- Frânele de aur nu fac mai bun calul.- Frica mai mare decât spaima.- Frica păzeşte bostănăria (pădurea, via).- Frica totdeauna aduce primejdie.- Fricosu se sperie de umbra sa.- Friptura bună nu se face la fum.- Fructul nu cade departe de pom.- Frumoasă noră dobândişi, / Dar se uită cam pieziş.- Frumoasă poveste, dar mare minciuni.- Frumos ca un griere borţos.- Frumos să priveşti furtuna pe mare, dar cam de departe.- Frumosul la frumos trage, / dar noi sluţii ce vom face?- Frumuselea cui nu-i place! / Dar nu ştii în ea ce zace!- Frumuseţea fără înţelepciune este ca o floare în tină.- Frumuseţea vestejeşte, / Dar înţelepciunea creşte.- Frunză verde ceapă coaptă / Şi-aş mânca zăpadă friptă.- Frunză verde solz de peşte, / Apa-n vale nu cotleşte, / Omul prost nu-mbătrâneşte.- Fudulia e prostie.- Fudulia e soră bună cu prostia.- Fudulia intră-n casă, / sărăcia-i după uşă.- Fudulul are doi tovarăşi: prostia şi sărăcia.- Fuga cela după cela, / Cându-i cela nu-i cela.- Fuga-i (e) ruşinoasă, / dar îi (e) sănătoasă.- Fuge ca dracul de scăldătoare (tămâie).- Fuge de aoleo / şi dă peste oleoleo.- Fuge de dracu şi dă peste satana.- Fuge de noroc ca dracul de tămâie.- Fuge de un rău şi dă peste altul.- Fuge pe deal ca pe vale.- Fuge ziua de bivoli, iar noaptea-i trece Dunărea.- Fugi d-acolo, vino-ncoace, / Şezi binişor, nu-mi da pace.- Fugi de cei răi, / Ca să nu te faci ca ei.- Fugi de cel ce pupă în bot, / că îţi ia din pungă tot.- Fugi de la oala cu ştir, / Că n-ai cules nici un fir:- Fugii de lup şi dădui de urs.- Fugi pită că te ajunge mălaiul.- Fugiţi călcâie că vă calc.- Fumul se vede ziua şi noaptea arde focul.- Fură bine, ascunde râu, / Pică vina-n capu meu; / Fură rău, ascunde bine, / Pică vina-n cap la mine;- Fură, / jură / şi se cură.- Fură oul de sub găină şi viţelul din vacă.- Fură şi se dă de păgubaş.- Furnica, cât e de mică, şi dacă o calci pe picior se întoarce şi ea să te muşte.- Furnică cu furnică, / fie cât de mică, / face mare muşuroi.

G

- Gaia lesne se iartă, / Iar porumbiţa se ceartă.- Galben de gras, / de-i curge untura pe nas.- Galben de gras şi ceafa roşie de pumni.- Gardul bun stăpâneşte locul.- Gardul cu poprele / cade pe vânturi grele.- Gardul cu proptele / niciodată piere.

- Gardul fără proptele / Cade în timpuri grele.- Gardul rău învaţă vita vicleană.- Găina bătrână / Face zamă bună.- Găina care cântă nu ouă.- Găina care cloceşte niciodată nu e grasă.- Găina care râcâie mult îşi scoate ochii.- Găina când cârcârăţeşte, / Tot la oul său gândeşte.- Găina, când îi vine, atuncea ouă.- Găina când se vede în tărâţe dă cu picerele.- Găina când va oua, / Aude o mahala.- Găina cu grăunţele umple guşa de porumb.- Găina cum naşte oul la clocit gândeşte.- Găina înaintea cocoşului nu cântă.- Găina într-un loc cotcorogeşte, / Ş-într-alt loc oul se găseşte.- Găina, nu se poate cu două, / Şi cu pui şi cu ouă:- Găina pân-nu scurmă nu se ţine sătulă.- Găina p-un ou face atâta zgomot, cât o aude vulpea.- Găina scurmă ca să se hrănească.- Găina se hrăneşte d-acolo de unde scurmă.- Găina vecinului totdeauna-i curcă.- Găseşti parale în drum şi tot trebuie să le numeri.

- Găsi om meşteşugos / A-i ciopli obrazul gros.

- Gâlceava fără-ncăierare / Nici un haz nu are.- Gândeşte că numai el mănâncă pâine şi alţii paie.- Gândeşte de azi ce vei mânca mâine.- Gândeşte întâi, apoi vorbeşte.- Gândul meu pe unde aleargă / Nu-i voinic ca să-1 petreacă / Şi pasăre să-1 întreacă.- Gândul nebunului / La marginea pământului.- Gândurile muierii sunt răshirate ca coada dracului.- Gânduri multe, fără treabă, / Dovedeşte minte slabă.- Gârla se ceartă cu marea.- Gâtul popii, litră dreaptă.- Geaba binele cu sacul / După ce a murit săracul.- Geaba faci vecinului bine cu ce ai furat de la alţii.- Geaba-i tata crai / Şi de mine vai.- Geaba vii, geaba te duci, / Geaba mămăliga strici / Şi mai rupi nişte papuci.- Genunchele cu mult mai aproape decât călcâile de trup.- Get, beget - coada vacii.- Ghemul a mare, însă e mic cine 1-o făcut.- Ghici, boule, / pricepe-te, măgarule.- Ginerele să-1 porţi toată ziua în spate, seara tot el zice că a ostenit.- Ginerele şi nurorile sunt saci fără fund.- Giuvaergiul bun îşi cunoaşte diamantul.- Gluma, glumă, / treaba, treabă.- Gluma pisicii, / moartea şoarecilor.- Gluma se face ceartă.- Glumele nevinovate / Sunt ca sarea în bucate.- Glumeşte numai cu gura, / Iar nu şi cu-mbrâncitura.- Gol ai venit, / gol to duci, / cu tine d-aici nimic duci.- Golătatea înconjură, iară foamea dă de-a dreptul.- Gol chilug / şi gras butuc.- Gol de haine, puturos, / Aşa-i omul cel lenos.- Gospodarul cu cât are copii mai mulţi, cu atât e mai folosit.- Graba / Strică treaba.- Grabnic la auzire, / Zăbavnic la grăire.- Gras ca scripca.- Grădinarul nu cumpără flori.- Grăitorul de rău şi pe morţi îi judecă.- Greierele în vremea agoniselei cântă / Şi iarna cere să se împrumute.- Greşeala are şi iertare.- Greşeala de o clipă e adesea supărare pe viaţă.- Greşind învaţă omul.- Greu e să te ţii cu cei mari, rău e şi cu mojicii să fii.- Greu îi e săracului a trăi / şi bogatului a muri.- Greu se cunoaşte cineva pe sine.- Grumazul cel dulce înmulţeşte prietenii.- Gunoiul de vară e piper de iarnă.- Gura aduce ura.- Gura bate şezutu.- Gura care singură pre sine se laudă pute.

- Gura de multe ori capul jos 1-aruncă.- Gura desfrânată, / mai tare aleargă, / decât piatra din deal răsturnată.- Gura dulce / Mult aduce.- Gura îndulceşte, / Gura amărăşte.- Gura înţeleptului când se deschide, tu închide pe a ta.- Gura lui dacă ar fi petică s-ar rupe.- Gura lui trebuie pusă în alt loc.- Gura lumii nu o poţi opri.- Gura mereu curăţată / De dureri este cruţată.- Gura mincinosului adevăr grăieşte.- Gura nebunului adevărul grăieşte.- Gura nu cere chirie, / Poate vorbi orice fie.- Gura omului e plină şi varsă când i se pleacă.- Gura omului sparge cetăţi.- Gura priponeşte mâna.- Gura rea numai pământul o astupă.- Gura sacului legată pururea să nu o ţii.- Gura să-ţi mai rabde pân-a grăi şi altul.- Gura soacrei, moară stricată.- Gura taie (ucide) mai mult decât sabia.- Gura tăcută / Nu umblă bătută.- Gura vorbeşte adevărul şi minciuna.

- Gura zice, / gura minte, / omul tot om de omenie rămâne

- Gura zice, / Vântul duce.- Gură am şi limbă n-am.- Gură are şi gura nu i se aude.- Gură are / şi gură n-are.- Gură de om, / Gură de câine, / Cere pâine.- Gură multă, / treabă puţină.- Gură rea, / Inimă rea.- Gustă, apoi mâncă.- Gustul dascălului nu-i ca al preutesei.- Gustul omului este mare boier.

H

- Hai, cumătră, cum o fi, / Că cumătrul n-a mai şti.- Haide, frate, la catane, / Să mâncăm pită cu carne.- Haideţi să vorbim degeaba, / Că tot n-avem nici o treabă.- Hai în teleguţă, / - Baio, că-s desculţă. / - Haida în teleagă, / - Baio, că-s beteagă.- Hai la deal ca la vale, / Că-ţi ajut eu pe spinare.- Hai la joc picioare goale! / - Baiu, că mi-i foame.- Hai la noi să mâncăm nimica.- Hai, mamă, în târg să te vând; că cât voi cere eu nici dracul nu va da.- Haim bea şi Şulem plăteşte.- Haina asta străină a ta este?- Haina-i bună, dar omu nu-i.- Haina nu face pe medic.- Haina să-ţi fie cum e sacul şi peticul.- Haine de Anglie, / Petece o mie.- Hainele împrumutate nu ţin de cald.- Haiele nu fac pe om (omul) mai de treabă.- Haine noi cu bumbii vechi / Sună cam rău la urechi.- Haine noi, / De joi / până apoi.- Haine scumpe pre spinare / Bagă omu-n lipsă mare.- Hai, nevastă, la prăşit. / - Bărbate, m-am bolnăvit. / - Hai, nevastă, la băut. / - Bogdaproste, mi-a trecut, / Fă-nainte că

te-ajung.- Hai să vorbim degeaba.- Hai, tată, să-ţi arăt moşiile.- Hai, tată, să-ţi arăt ţâţa mamei. - Halal de ce mănâncă / şi păcat de ce poartă.- Halal de marfă, dar păcat de parale.- Hambarul gol nu are şoareci.- Hangiu şi om de treabă?- Harnic ca o albină, strângător ca o furnică.- Hatârul n-are hotare.- Hatârul şi păduchii nu ies niciodată din ţara românească.

- Hârbul ştirb, chiar dacă a de aur, nu e bun decât de topit.- Hârtia multe rabdă.- Heba-i omul cât gardul, / Dar minte la dracul.- Heba mă mâi în bătaie dacă nu-mi dai arme.- Herghelie de-o iapă ciufă / Şi branişte numai de-o tufă / Nu se face niciodată.- Hodorogeşte ca o moară stricată.- Hodorosc, trosc, / mazăre de post.- Hoit să fie, de corbi nu e lipsă.- Hopa, hopa, / Joacă popa, / Uiuiu / Şi dascălu.- Hopa! ţupa!, / Cât ţine nunta. / Chiu! vai!, / Patruzeci de ai.- Hop! hopa!, / pân' la popa, / că vlădica / nu-i nimica.- Hop o dată, / Baba-i beată; / Moşu-ar be / Şi n-are ce.- Hop, lup, n-am să-mbuc, / Nici la moară n-am să duc.- Hora nu ţine tot balul, mai sunt şi alte jocuri.- Hoţ de hoţ se teme.- Hoţii nu sunt azi prin păduri, sunt prin cănţălării.- Hoţ pe hoţ anevoie înşeală.- Hoţ pe hoţ cunoaşte.- Hoţu de păgubaş.- Hoţul de la hoţ învală.- Hoţ de la hoţ nu fură.- Hoţul e numai cu un păcat, iar păgubaşul cu două.- Hoţul jură / şi iar fură.- Holţl nedovedit / E negustor cinstit.- Hoţul priceput întâi se închină şi apoi fură.- Hoţul prinde pe păgubaş.- Hoţul şi curva au fost de când lumea.- Hoţul zice c-a glumit / Când vede că 1-a zărit.- Hoţu -nvaţă la hoţie / Şi belivul la beţie.- Hrăneşti pe dracul fără să ştii cu cine ai de-a face.- Hreanul încă a bun de leac.

I

- I-a ajuns focul la deşte (la unghe).- Ia ascultă la boieru / cum îi zdrăncăne ciurelu.- I-a bătut ceasul norocului.- I-a cam ieşit (i-a căzut) brânza în barbă.- I-a căzut inima în călcâi.- I-a căzut la inimă tronc, / Ca cloşca pe ouă clonc.- I-a căzut lapte (miere) în pasat.- Ia ce-ţi place, numa nu alege.- I-a cântat cucu-n straiţă.- I-a cântat veşnica pomenire.- Ia câte două / şi dă câte nouă.- I-a crăpat obrazul, dar ruşinea tot nu i-a pierit.- I-a crescut mustaţa în oală.- I-a crescut nasul cel tăiat' .- I-a dat dracul cu coada pe la nas.- I-a dat Dumnezeu bogăţie / numa nu i-a dat minte.- I-a dat oala-n foc.- I-a dat penele ale bune.- I-a dat peste cofiţa cu ouăle.- I-a dat pân' s-a săturat, / Ş-atunci 1-a făcut scăpat.- Ia de pe vii şi de pe morţi.- Ia din cur şi bagă-n gură şi păzea să nu te spurci.- Ia dintr-un sân şi bagă-n altul.- I-a făcut capul oboroacă.----------------------------------------------------------------------------------

Aluzie la obiceiul feudal de a se cresta conspiratorilor pretendenţi la domnie nasul.

Prin aceasta ei erau scoşi pentru totdeauna din competiţie.

- Ia-i boii, lasă-i carul.- Ia-i boii / Să-i rămâie viţeii.- Ia-i boul, lasă-i vaca.- I-a ieşit bunătatea pe faţă.- I-a ieşit iepurele înainte.

- I-a ieşit lupu înainte.- I-a ieşit popă în cale.- I-a intrat barba în gură.- I-a intrat şarpele în pungă.- Ia-l de pe mine că-l omor.- I-a legat beşica de coadă.- I-a luat apa, o stătut moara.- I-a luat ţâţa din gură.- I-a mâncat cioara colacul.- I-a mâncat scândurile faţa.- I-a murit calul, a rămas pe jos.- I-a ouat găina-n căciulă.- Iapa face mânzul, dar ovăzul îi e mama.- Iapa flămândă îşi uită de mânz.- Iapa mea, / moşia mea.- Iapă albă-mi trebuia, / Că cea neagră nu trăgea.- Ia păr din palmă.- Ia pe dracu în braţe până treci gârla.- Ia pe unul de picioare şi loveşte pe celălalt în cap.- I-a picat râsul în picioare.- I-a pierdut dracul măsura.- Ia puiul şi cacă-te-n cuib.- I-a pus botniţa în nas.- I-a pus Dumnezeu mâna în cap.- I-a pus ghimpe la stomac.- I-a pus jugul după cap.- I-a pus sare / în scăldătoare.- I-a pus tinicheaua de coadă.- Iarba bună în spini se găseşte.- Iarba cea rea / Din rădăcină de-o vei tăia / Ea iarbă va da.- Iarba în ogradă e sărăcie în casă.- Iarba rea creşte repede şi cea bună încetul cu încetul.- Iarna grea, muierea rea, / N-adună nici o surcea; / O să plec la târg cu ea, / Să iau parale pe ea, / Să dau bir şi hangara.

Iarna-i grea, omătul mare, / Vai de omul care n-are.- Iarna să nu te cuprinză, / Fără pânză, fără brânză.- Iarna se îmbunesc perele acre.- Iartă-1, Doamne, că nu ştie ce face.- Iartă pe toi numai pe tine nu.- I-a sărit sâmbăta.- I-a sărit ţandăra-n nas.- I-a sărit un ochi, să vadă cu celălalt.- I-a scuturat nădragii de praf.- Ia seama sub nas, nu te uita sub pădure.- Iată ştiubeiele, / Vin şi albinele.- Ia-te bine cu nerodul / până treci podul.- I-a (mi-a) trecut făina prin traistă.- I-au mas şoareci în burtă.- I-a venit doctorul după moarte.- I-a venit vremea dar nu i-a venit ceasul.- I-a zis popa cu cadelniţa la cap.- Ibovnica cu ce se ţine? / Cu stafide şi smochine.- Ibovnica nu se ţine / Cu stafide şi smochine.- Ici e ţărnă, ici e glod, / Ici e bărbăţelul mort.- Ice drag cu cuţitul caprii.- Iedul sare mai sus decât capra.- Iedul se bagă în gura lupului.- I-e frică să nu i se răcească cuibul.- Ieftin iei, / ieftin porţi.- Iei câte unul / Şi dai cu pumnul.- I-e milă / ca ţiganului de pilă.- Iepurele din frigare e mai bun decât gliganul din pădure.- Iepurele în culcuşul său se-nveseleşte.- Iepurii şi-au semănat ardei, pieirea capului lor.- Iepuroaica fată / şi iepurele de inimă se vaită.- Ieri se juca între fete / Ş-astăzi şade-ntre neveste.- Iese dracu dintr-o bortă, / C-un papuc şi c-o ciubotă.- Iese ca şarpele la drum.- Ieslea nu merge la bou, ci boul la ea.- Ieşi rău / Din pârău, / Că-i mai râu / Fără de rău.- Ieşiţi morţi din gropi, să intrăm noi viii.- I-i frică ca ţiganului de albină.

- Inima de vânzător / E venin otrăvitor.- Inima înţeleptului e în limbă / şi a nebunului în gură.- Inima-mi crapă de foc / Şi lui îi arde de joc.- Inima şi limba sunt de o palmă una de alta.- Inima voioasă, picioare agere.- Inimicului care se duce fă-i pod.- Interesul / Poartă fesul.- Intră în doi ca în doisprezece şi nu-1 poate scoate, / nici douăzeci şi patru.- I-o dat borşul în foc.- Io i-am dat mălai, el mi-o îmbucat mâna.- Ion cel prost / Tot de necaz a fost.- Ion, Ion, Ion! / trei cuconi din Vavilon.- Iordache Burtă-Verde.- I-o şters pârjoala de pe foc.- Ipate / Care dă oca pe spate / Şi face cu mâna / Să-i mai aducă una.- I s-a dat peste ochiul lucrului.- I s-a luat scândura de sub picere.- I s-au încălzit urechile.- I s-a umplut păharul.- I s-a urât cu binele.- I se bate limba-n gură ca calicii la pomană.- I se face gura pungă.- I se prinde vorba ca nuca-n perete.- I se usucă şi limba din gură.- I se vede părul grin căciulă.- I s-o întors punga pe dos.- Işlicul e mare, dar capul e mic.- Iubeşte-mă că te tai.- Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi.- Iubirea peste măsură / Aduce în urmă ură.- Iubirea trece prin apă, / Nu-i e frică că se-neacă./ Urâtul trece pe sec / Şi strigă: mă-nec!, mă-nec!- Iuda pentru treizeci de arginţi a vândut pe Hristos.- Iute la minte, rău la fire.- Iuţeala la mânie / Cade-n nebunie.- Izbeşte cu călcâile-n pinteni.

Î

- Îi arăţi pe Dumnezeu şi zice că e dracu.

- Îi ard tălpile.- Îi bat buzele ca la iepuri.- Îi bate vântul în traistă.- Îi băiat hrănaciu, pântecele ca coşu.- Îi ca şi câinele în carul cu spini.- Îi cată mustăţile spre fundul oalei.- Îi ca un câine ţinut în lanţ.- Îi cere şi lui inima mere acre.- Îi cioplit numai din bardă.- Îi cântă cucu-n cap.- Îi cântă grierul în sobă.- Îi cântă puricele în ureche.- Îi crapă măseaua în gură.- Îi crapă pielea de al dracului ce-i.- Îi cură miere în gură.- Îi curg mucii pe nas şi el zice că-i untură.- Îi cu vânt în cap.- Îi dai degetul, el îţi apucă mâna.- Îi dai pâine şi el te blestemă.- Îi dai un ban să te radă şi doi să te lase.- Îi dai un ort / şi-ţi ia un cot.- Îi dedei bună dimineaţa şi-mi găsii beleaua.- Îi e gura pusă la loc rău.- Îi e lene să şi vorbească, / Dar încă să mai şi muncească.- Îi fac semn / Şi ea stă lemn.- Îi făcut de la roate.- Îi făgăduieşte marea cu sarea / Şi-i dă ce nu curge pe apă.- Îi ies ghearele prin sac.- Îi întrebi de bob şi-ţi răspund mazăre.

- Îi învăţ ca ţiganu cu ciocanu.- Îi învăţat şi în căruţă / şi în teleguţă.- Îi joacă şoarecii-n călcâie.- Îi lipseşte o doagă.- Îi lipseşte sâmbăta de lângă Paşti.- Îi mai învăţat puiul decât cioara.- Îi mai mare lenea decât neaverea.- Îi mai trebuie o căpăţână de curechi în mână.- Îi mai trebuie slugă la dârloagă.- Îi mănâncă raţele din buzunar.- Îi merge gura ca pupăza.- Îi merge vestea de popă tuns.- Îi numără bucăturile.- Îi pare gardu pârlează.- Îi pare lumea vânătă.- Îi pârjol pe unde trece.- Îi place a face treaba ca câinelui a linge sare.- Îi place soba / Ca ţiganului toba.- Îi plăcea mamei hora şi 1uă bărbat cimpoier.- Îi plin de bani / Ca râpa de bolovani.- Îi plin de parale ca câinele de pureci.- Îi pute şi urma.- Îi rupe călcâiele cu uşa.- Îi sărută mâinile şi pe faţă şi pe dos.- Îi sătul de dulce, vrea şi amar câteodată.- Îi smucit din botez.- Îi stă bine, ca şi câinelui cu oala-n cap.- Îi stă viaţa / într-un fir de aţă.- Îi suflă vântul cenuşa.- Îi strâmtă în şale / şi largă în poale.- Îi taie limba ca foarfecele.- Îi toacă gura meliţoiul.- Îi trage cu oala, / Ca să treacă boala.- Îi trage pielea de pe el.- Îi tremură mâinile de mult ce a dat de pomană.- Îi tunde lâna cu piele cu tot.- Îi ţine saţ ca calului; trecând drumul iar flămânzeşte.- Îi umblă gura fără el.- Îi urlă câinii la casă.- Îl alege de bun / şi iese nebun.- Îl bagă sub pat şi-l pune să cânte cocoşeşte.- Îl cerci de mazăre şi el se face bob.- Îl doare la burtă / Şi mănâncă o turtă.- Îl fierbe fără apă.- Îl întinde ca pe o opincă scurtă.- Îl mănâncă într-o parte şi se scarpină în alta.- Îl scurmă paralele în pungă.- Îl stoarce ca pe un burete.- Îl trag copiii de poală.- Îl trage ca ursul în braţe, până-i ies ochii.- Îi trage cu oala / ca să-i treacă boala.- Îl trage viţa.- Îl tragi cu sila la bine şi el trage tot înapoi.- Îl ţine norocul de păr.- Îmbrăcat pistol.- Îmbrăcat subţire şi tremură gros.- Îmbrăcămintea nu face pe om.- Îmbrăţişarea fără sărutare / nici un dar nu are.- Îmbrăţişarea te-ncălzeşte / ca cloşca când cloceşte.- Îmbucă de pare că se bat lupii la gura lui.- Îmbucătura cea mare / Se înghite cu-necare.- Îmbucătura mare s-o vâri în gură, / da vorba mare să n-o scapi din gură.- Îmbucătură mare şi vorbă mică.- Îmi pare rău ca după o casă aprinsă.- Îmi zici domnule până la primăvară.- Îmi zici urâtă, / îţi zic sluta.- Împiedică la deal-şi despiedică la vale.- Împrumute, / împrumute, / Cum te dau, / nu te iau.- Împrumutu se dă cu vârf şi îndesat.- Înainte de a porunci învaţă a te supune.- Înalt cât o prăjină şi prost cât o ceapă.

- În apa în care te scalzi, în aceea te vei îneca.- Înălţare fără scădere, ca suiş fără scoborâş, nicicum nu se găseşte.

- Incearcă-ţi dobitocul, / Până unde (îi) e sorocul.- În care cămaşă s-a mâniat, într-aceea s-a desmânia.- În casa bogatului intri lesne, dar ieşi anevoie.- În casa lăutarului fiecare joacă.- În casa leneşului întotdeauna e sărbătoare.- În casa lui să învârteşti o mâţă de coadă n-are de ce s-apuca.- În casa trândavului e sărăcie lucie.- Încălţat cu ghetele de la botez.- Încălzeşte-te cât arde focul.- Încearcă marea cu degetul.- În cel mai bun grâu găseşti şi câte un fir de neghină.- Începutu-i anevoie; / Urma vine / De la sine.- Începutul fie cum o fi, sfârşitul să fie bun.- Încetul cu încetul, departe ajungi.- Încetul cu încetul pierzi timpul.- Închide-ţi uşa casei până a nu ţi-o goli-o furul.- Închină-te la Dumnezeu, dar nu te strica nici cu dracul.- Înconjură lucrul şi cearcă rnâncarea.- În coşul gol nu-şi fac şoarecii cuib.- În cuibul celui smerit / dracul s-a pus la clocit.- În dar a venit, în dar s-a dus.- Îndoaie nuiaua până se poate.- Îndoaie-te ca trestia şi vântul nu te va rupe.- Îndoaie teiul până e tânăr.- În dor de iepure iei un sac de halice.- În dorul fragilor rozi cotoarele.- În dorul scrobului lingi coada tigăii.- Înnegrind pe altul nu te albeşti pe tine.- În faţă nu-ţi spune, / în dos te arde ca un tăciune.- În faţă mumă / Şi în dos ciumă:- În faţă te netezeşte / Şi în spate te ciopleşte.- În faţă te unge / şi în dos te frige.- În fiecare om şede un dobitoc.- În fine, m-am văzut si cu gura-ntr-o parte.- În fântâna unde nu-i broască, apa nu-i bună.- În fundul paharului, / Sănătatea omului.- Înger de baltă / Cu suliţa de papură.- Înghite cât poţi mesteca.- În gură cu Dumnezeu şi în inimă cu dracul.- În hatârul dumneavoastră, / Iaca, m-arunc pe fereastră.- În inima omului tăcut stă dracul ascuns.- În inima smeritului şede dracul greceşte.- Înjurăturile întină pe înjurător.- În lacul mare se adună broaşte multe.- În lipsă de ploaie e bună şi piatra.- În loc de dobândă / Se pomeneşte cu osândă.- În loc de plată / Spatele-ţi arată.- În loc să-1 ardă o zamă grasă, îl arde una slabă.- În loc să-1 scoată din undă, / în vâltoare îl afundă.- În loc să scârţâie carul / scârţâie măgarul.- În loc să-ţi zic eu ţie / Îmi zici tu mie.- În locul trandafirului a pus urzică.- În lume păpuşă / Şi în casă mătuşă.- În mână ce-i pică, / Sparge tot şi strică.- În mojic şi în ciocoi, / Dai de usturoi.- Înmulţindu-se păcatul, se naşte pedeapsa.- În nădejdea bălţatului rămâne breaza stearpă.- În nădejdea slugii / Dai de fundul pungii.- În nădejdea tatei rămâne mama fată mare.- În necazul satului, potolii focul pe nevastă.- Înnoadă aţa de la cap.- În oala acoperită nimenea nu ştie ce fierbe.- Înoată ca curca pe baltă.- În orice gaură se vâră şarpe cât de mare.- În pământul negru se face pita albă.- În pielea şarpelui găseşti pe dracul.- În pofida fragilor te îneci cu foi.- În putina cu argăseală se întâlneşte lupul cu vulpea.- În sacul legat, / Nu ştii ce-i băgat.

- În sat nu ne lasă şi întrebăm de casa popii.- În satul orbilor, chiorul porunceşte.- În sânge se preface datina.- Însoară când vrei, mărită când poţi.- Însoară-te până nu-ţi trece vremea.- Însurare fără stare, să fii gata de ţesală.- Însurătoarea de tânăr e ca gustarea de dimineaţă.- În şoaptă trebuie să fie / şi vreo diavolie.- În taină dă cu gâvanu şi scoate cu coada.- Întâi ascultă şi pe urmă vorbeşte.- Întâi capul să gândească, / Ş-apoi gura să vorbească.- Întâi gândeşte, / Apoi porneşte.- Întâi judecă-te pe tine şi apoi judecă pe altul.- Întâlnirea rară / Face grâu din săcară.- Întâmplarea / Vină n-are.- Întinde petecul numai cât ajunge, că se rupe.- Întinde pielea / după cum îi dă puterea.- Întinde-te cât ţi-e pielea.- Întoarce cu limba, nu întoarce cu carul.- Întoarce cojocul după vreme.- În tot lacul sunt mai multe lipitori ca peşti.- Întreabă pe leneşul, să te înveţe minte.- Întreabă pe pătimaş, / Nu întreba de drumaş.- Între ai mei am fost şi ai mei nu m-au cunoscut.- Întrebarea moarte n-are.- Întrebarea / Trece marea.- Între ciocan şi nicovală.- Între doi munţi este o vale.- Între doi saci goi, alegi p-ăl cu paie.- Între două / Nu te plouă; / Lângă una / Totdeauna.- Între un da şi un nu al unei femei nu încape nici un vârf de ac.- Într-un an de zile te sui la deal şi într-un ceas te scobori la vale.- Într-un hambar gol şi şoarecele să cază, capul o să-şi spargă.- Într-un papuc ş-o opincă, / Lipa, lipa, nea Stănică.- În trup sănătos, minte voioasă.- Întru zadar te munceşti noaptea ziuă să o faci.- În ţara orbilor, chiorul e împărat.- Înţeleptul adună şi prostul risipeşte.- Înţeleptul e răbduriu.- Înţeleptul făgăduieşte / şi nebunul trage nădejde.- Înţeleptul învaţă din păţania altora, nesocotitul nici din a sa.- Înţeleptul învârteşte de şapte ori limba în gură, înainte de a vorbi.- Înţeleptul îşi găteşte, / încă pân' nu flămânzeşte.- Înţeleptul se-nduplecă oricând de la el să treacă, / numai linişte să facă.- Înţeleptul stă la masa nebunului.- Înţeleptul tace şi face.- În unire stă tăria.- În urma focului mulţi dascăli se arată.- În urma lupului latră cânii.- În vas spurcat orice-ai pune, ca vasul se spurcă.- În vasul mare intră şi mult şi puţintel.- În vatra ta şi cenuşa arde.- Învaţă bărberia la capul tău şi nu pe a altora.- Învaţă la tinereţe; / Ca să ştii la bătrâneţe.- Învăţatul din fire / N-are lecuire.- Învăţăm cât trăim / Şi tot neînvăţaţi murim.- Învăţătura dată rău / Se sparge în capul tău.- Învăţătura e cea mai bună avuţie.- Învăţătura nu e cârpă să o mototoleşti şi să o bagi în sân.- Învăţul / Îl dezbară băţul.- Înveţi căţeii şi pe urmă te latră.- Înveţi pe dracu să dea cu puşca.- În vremea necazului se cunosc prietenii.- În vremea războiului e mai scump fierul decât aurul.- În zadar baţi şaua, c-o fătat iapa.- În zadar guguleşti coada de câine, / că tot aceea rămâne.- În zadar numai cu postul raiul vei nădăjdui.- În zadar te rumeneşti, / Că mai rău te feşteleşti.- În zi de lucrătoare / toate oasele mă doare, / iar în zi de sărbătoare / nici un oscior măcar mă doare.- În ziua de azi, cât îi apuca cu mâna, atâta a al tău.- În ziua de Paşti s-a dus să vânză fasole.

- În ziua lucrului / vine boala trupului.- Îs lungi poalele vlădichii.- Îşi aprinde lumânare d-amândouă căpătâile.- Îşi bate dracul nevasta.- Îşi cunoaşte moşul nepoţii.- Îşi dau cu degetele în ochi.- Îşi face de dragoste cu buruiene de urât.- Îşi face spaimă singur, ca calul de vânt.- Îşi ia inima în dinţi şi funia în traistă.- Îşi înoată gura în vin până dă dintr-însul.- Îşi întoarce şuba după cum suflă vântu.- Îşi mănâncă de sub tălpi.- Îşi nimeri şchiopul coborâşul.- Îşi pune gura în pod.- Îşi rupe punga în târg.- Îţi dă cu linguriţa / şi-ţi scoate cu furculiţa.- Îţi dă o măslină şi-ţi cere un butoi de untdelemn.- Îţi judecă pe dracul şi ţi-1 scoate şi dator.- Îţi slujesc ca un câine, / dar voi să mănânc ca tine.

J

- Jalba fetei hatâr n-are.- Jaratecul femeii tinere îi face şi pulpe roşii.- Jarul din spuză rău te arde.- Jarul potolit te arde.- Jăratecul stă şi sub cenuşă.- Jigania, cât de mare, are stăpânul ei.- Jigania mare nu-şi pune mintea cu cea mică.- Joaca / aduce tărbaca.- Joacă ca doniţa la căruţă.- Joacă ca la nunta lui tată-său.- Joacă danţ pe mămăligă / Şi-i ajunge de câştigă.- Joacă după cum îi fluieră alţii.- Joacă Mucea cu Căcâcea / Şi le cântă Zgremburicea.- Joacă numa prin tindă, / de-i ajunge picerele în grindă.- Joacă până îţi trage cu arcul, / Să nu te căieşti ca dracul.- Joacă ursul la cumătra, să gătim tărâţele.- Joacă ursu la cumătru, vezi să nu vie şi la noi.- Joc de frică, / Pe nimică; / Joc de foame, / Drăguţ Doamne.- Joc fără descântec şi văduvă fără plâns nu este.- Joci cu tichia chelului, / ajungi şi tu în felul lui.- Jocul îi e plăcut, / Dar de lucru cam uituc.- Jocul / nu face cojocul.- Jocul / rupe cojocul.- Judecata e ca o trăsură cu două oişti, când înainte, / când înapoi o poţi mâna.- Judecata e în capul omului.- Judecata e oloagă, / Când lipseşte în cap o doagă.- Judecata-i cu nasul de ceară.- Judecata / nu o poţi face cu lopata.- Judecată după sprânceană.- Judecă întâi pe om şi apoi îl spânzură.- Judecătorii mănâncă miezul şi împricinaţii coaja nucii.- Judecătorul când îţi e potrivnic cu tine o să te judeci?- Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârţâie.- Judecătorul e ca şarpele, niciodată nu umblă drept.- Judecăţile adeseori te duc la covrigi.- Jugul când ţi l-ai pus de gât, trebuie să suferi.- Jupâineasa / 'ţine casa, / Dar jupânul / Ţine drumul.

L

- La altul şi melul, şi purcelul, şi peştele călugărului şi la altul nimic.

- La anu / n-o cuprinde sumanu.

- La apă cu măsură, / la vin fără măsură.- La aşa barbă, aşa răsătură.- La aşa cap, aşa căciulă. - La aşa obraz, aşa brici.- La baie, într-o baie şi bun şi rău se spală.- La baligă moale, puţină apă (ploaie) trebuie.- L-a băgat mumă-sa în ladă şi 1-au mâncat moliile:- La bătrâneţe / Mă tem de poale crele.- La bătrâneţe nu se mai prinde minte.- La bătrâneţe place vinul vechi şi nevasta tânără.- La bătrâneţe s-a călugărit motanul.- La bătrâneţe se simte cine nu s-a cruţat la tinereţe.- La beţie omul este pisică, maimuţă şi la urmă porc.- La biserică a mers / Prea de multe ori şi des, / Din Florică / În Paştică.

- La buciumul vilei trei vlăstari cresc: unul al sănătăţii, altul al veseliei şi altul al turbării.- La Bucureşti şi câinii umblă cu covrigi în coadă.- La cal alb şi la văduvă să nu slujeşti:- La calic slujeşti, calic rămâi.- La calul cel bun, / o lovitură numai îi este destul.- La calul nărăvit, / Pinten ascuţit.- La cap gâscă, la trup vulpe.

- La casa aprinsă şi vecinul vrăjmaş aleargă să o stingă.- La casa cu două fete, / Mor pisicile de sete.- La casa cu noroc / Fierbe oala fără foc.- La casa cu trei cumnate; / Nici vase nu sunt spălate.- L-a călcat focul.- Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi.- Lac de ar fi, broaşte sunt destule;- Lac mic, dar lipitori multe.- La cel bogat merge şi dracul cu colaci.- La cel bogat toate curg, şi laptele în pasat.- La cel ce joacă bine, coasa nu taie.- La cele pline / nu mai vine nime.- La cel nevoiaş / stă bruma pân' la Ispas.- La cel sărac şi cânii parcă bat mai tare.- La chip frumos, / La inimă găunos.- La cincizeci de ani zboară şi curcanul:- La cântare e vestită, / Însă nu şti face pită.- Lacomii sunt de unde n-are mărul coajă şi cireaşa sâmbure.- Lacom la bogăţie şi sărac la minte:- Lacom tânăr, cerşitor bătrân.- Lacomul e de unde n-are pomul coaje.- Lacomul mai mult pierde şi leneşul mai mult aleargă.- Lacomul, şi sătul, flămând este.- Lacomului, cât să-i dai, el nu zice ba.- La copacul căzut, toţi aleargă să taie crengi:- La copacul fără poame / Nimenea nu aruncă piatră.- La Crăciun se vede dacă-i bună nuca;- Lacrimile moaie de multe ori şi pietrele:- Lacrimile nu s-ar mai usca, / dacă morţii nu s-ar uita.- Lacrimile săracilor nici soarele nici vântul nu le poate usca.- La culcare, / Fată mare, / Lasă nora să mai toarcă, / Să facă cămeşi de soacră.- La culesul viilor nu merge cu struguri în traistă.- La cuptorul cald puţine lemne trebuiesc.- La curtea boierească şi popească nu e lipsă de lucru.- Lada la mine / şi cheia la tine.- La deal greu, / La vale rău.- La domni n-ai ce căuta cu mâna goală.- La Drăgăşani şi sfinţi sunt cu nasurile roşii.- La drum mănâncă omul ce găseşte, că Dumnezeu iartă păcatele.

- La Dumnezeu şi în ţara Românească toate sunt cu putinţă.

- La el îi pita, la el îi cuţitu.- La fapta bună / Puţini s-adună.- La faţă veche nu trebuie căptuşeală nouă.- L-a făcut de n-avea ce lua de jos.- L-a făcut de nu înemeria uşa.- La fân mai mult decât la aur pofteşte măgarul.- La gospodină bună / Mulţi vecini s-adună.- La groapa cu cetera.- La gură ca un miel, iar la inimă lup întreg.

- La gură place, / La cur ţine-te drace.- La gustare / Un cal mare / Şi la prânz / Un mânz.- La horă mă îndes, iar de furcă fug cât pot.- La intrat lesne păşi, / Dar nu ştiu cum va ieşi.- La Ilie-n prăvăle, / Joacă şoarecii-n călcâie, / Joacă şi mărturisesc / Că nici mălai nu găsesc.- L-a izbit cu sfecla în nas.- L-a îmbrobodit femeia.

- La începutul stânii se mănâncă câinii, / La spartul stânii se bat stăpânii.

- La însurătoare şi la moarte nu se poate să n-ai parale.

- La joc / E ca focu; / La lucru / Ca butucu.- La joc foc, / La lucru ioc.- La joc toate se adună, / Dar la lucru nice una.- La joia verde.- La lauda mare să nu te duci cu carul şi nici cu sacul gol.- La lauda mare nu merge cu sacul.- L-a lăudat de i-a pus coarne.- L-a lăudat de 1-a pricopsit.- L-a lăudat vodă în ziua de Paşti.- L-a legat de iesle.- La lemne cioplind cărămidar nu te faci, nici meşter de lemne lucrând la cărămidă.- La lemnul tare trebuie secure ascuţită.- L-a lovit în spate c-un bulgăre de iască / Şi se vaită că-1 doare în coastă.- L-a luat gura pe dinainte.- La lucru se cunoaşte meşterul.- La lucru uituc, / La mâncare numai lup.- La lupul mort câinii nu latră.- Lampa nu arde pentru cel care doarme.- La masa gata se adună mulţi muşterii.- La masa nebunilor s-adună cei cu minte.- La măgăriţa bătrână, frâu poleit.- La mămăliga mare, / vin multe haimanale.- La măseaua care te doare, te loveşte limba mai des.- La mâncare ca lupul / Şi la lucru ca butucul.- La mâncare leu / Şi la lucru bou.- La mâncare lup, / la treabă vulpe / şi la somn butuc.- La mâncare lup ! şi la învăţătură butuc.- La mâncare lup şi la treabă iepure.- La mâncare / să aibi cumpătare / Şi la băutură / să fii cu măsură.- La moară cine se duce se umple de făină.- La multe cine gândeşte, / Nici una nu isprăveşte.- L-au muşcat albinele de limbă.- L-a muşcat şarpele de inimă.- La naşu un brad de lemne şi ard toate ! Şi la noi unu şi nu arde nici ăla.- La nevoie se cunoaşte prietenul şi la boală nevasta.- La o faptă bună / Mulţsi voinici s-adună.- La o fată mare şi un măgar zbiară la uşă.- La o mână de învăţătură / se cere un car de purtare bună.- La omul bătrân cucul nu-i cântă.- La omul bătrân să nu-i muţi cuvântul.- La omul cu cheag / luce şi soarele-n prag.- La omul fără noroc / Şi condacul ia foc.- La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră, dar nu îndrăzneşte să intre.- La omul sărac / nici boii nu trag.- La omul sărac nici luleaua nu-i arde.- La oraş şed cânii cu colaci (covrigi) în coadă.- La orice călătorie / nu pleca fără tovărăşie.- La orice îi sare glasul / Şi râde nebun cu ceasul.- La orice învăţătură / Nu grăbi peste măsură.- La orice treabă / Pe Stan Păţitul întreabă.- La osul cu carne se adună ciorile.- La o treabă când se scoală / Parcă are ouă în poală.- La paguba altuia nu te mira / Că şi tu o poţi căpăta.- Lapădă opinca ruptă şi-n urmă iară caută după ea.- La pământul ud nu trebuie apă multă.- La părul stufos / Îi trebuie băţ gros.- La părul lăudat cu sacul mare să nu te duci.- La pânză urzită, Domnul nu dă bătătură.- La plăcinte / Înainte / Şi la război / Înapoi.- La plug se cunoaşte românul.- La pomană, / Năvală, / Şi la război, / Înapoi.- La pomul lăudat / Să mergi cu sacul spart.

- La porc şi la scump îi iei folosul după moarte.- L-a prins cu coada-n uşă.- Lapte acru-n călimar, / chiu şi vai prin buzunar.- Laptele până nu-1 baţi / smântână nu poţi / să scoţi.- Laptele, şi a vacii frumoase, ca şi a vacii proaste, / face coraslă.- Laptele tinerilor / e vinul bătrânilor.- L-a pus cu botul pe labe.- L-a pus viu şi 1-a sculat mort.- La rău sărmanul aleargă cu poşta, iar la bine merge cu carul.- La război coadă şi la fugă fruntea.- La război, / înapoi , /şi la pomană, / năvală, / parcă nu prea vine la socoteală.- La război nebunii intră în foc şi înţelepţii se folosesc.- La război să nu-ntrebi câţi vrăjmaşi sunt, ci unde sunt.- La satul ce se vede, călăuză nu trebuie.- Lasă aşa că-i bine aşa; c-o mai fost aşa şi tot a fost a dracului.- Lasă boul în voia lui dacă vrei să mergi departe.- Lasă câinii să te latre, / numai bine să ştii face.- Lasă lumea să cam treacă, / Să vedem ce-o să s-aleagă.- Lasă lumea să vorbească, / Numai puica să-mi trăiască.- Lasă-mă de barbă că se rupe leuca.- Lasă-mă în cât mă găsesc.- Lasă-mă, lăsa-te-oi; / Stai pită, mânca-te-oi.- Lasă-mă să te las.- Lasă-mă sub pat, / lasă-mă în pat, / până se urcă şi în cap.- Lasă mânia de sară pe dimineaţa.- Lasă, nici când nu-i bun.- Lasă pe om în balega lui.- Lasă să ningă, să ploaie, numai vreme rea să nu se facă.- Lasă să te vorbească de rău; pe lună n-o latră câinii?- Lasă-te moale, / Că te bagă-n foale.- Lasă-ţi, lele, lucru / Şi cată-ţi nălucu.- Las' că-i bine, cu toate că-i rău.- Las' că mai are vulpea lipsă de coadă.- La secetă şi grindina e bună.- La sfântul aşteaptă.- Las-o moartă în cânepă.- Las-o moartă-n păpuşoi.- Las-o spânzurată.- Lasă să fie, bine că nu-i.- Las să-i rupă coada a cui-i vaca.- Las' să se coacă pietroiu.- Las' să zică cumătra, bine că nu-i adevărat.- La stăpânul scump, sluga hoaţă.- La stârv s-adună ciorile.- La strâmtul tău / şi la largul meu.- La stup de miere, / roi de muşte.- Laşi vreun lucru pe mâine, / Il vezi că aşa rămâne. - L-aş lăsa dar nu mă lasă.- La tabaci cine slujeşte / Pielea i se tăbăceşte.- La tinereţe cine nu lucrează, / La bătrâneţe râiază.- La târg nu se vinde peştele rămas în apă.- La toată casa / Bate coasa, / Numai la mine / N-are cine.- La toate port de câine numai la treabă dobitoc.- La toate urma alege.- La tot răul este şi un bine.- La treabă se vede omul ce poate.- L-a trimis cu câinii la apă.- La ţigan stup şi la popă porci.- Lauda aduce pagubă.- Lauda de sine / Nu miroase a bine.- Lauda în faţă e jumătate ocară.- Lauda mincinosului / bucuria nebunului.- Laudă-mă gură, / că dacă nu mă vei lăuda, / mâncare nu-ţi voi da.- Laudă-mă, gură, / Că-ţi voi da friptură.- Laudă-te gură, / Că alţii nu se-ndură.- Laudă-te gură, / Că pumnii cură.- Laudă-te gură, că uite pumnul.- Laudă-te gură să nu te spargi.- La un car de învăţătură e bună şi o lingură de minte.- La un car de minte e bine să fie un dram de noroc.- La un car de minte trebuie două de noroc.

- La unii mumă / Şi la alţii ciumă.- La unii nevoie, / iar la alţii bunăvoie.- La unii unele / şi la alţii altele.- La un sac de învăţătură trebuie un car de minte.- La unul fără suflet, trebuie unul fără-de-lege şi la unul fără lege, trebuie unul fără suflet.- La ureche ce se zice / în pădure se aude.- La urechi mari nu trebuie cercei.- La uşa săracului nu vine nici un câine.- La uşa surdului când baţi, bate să se audă.- La vale în buiestru, / La deal de căpăstru.- La vale lesne aluneci, iar în sus anevoie te urci.- La (tuna, ora) vara cailor.- La vijelii copacii cei mari jos cad, iar buruienile pe loc rămân.- La vânători sărăcia le roade opincile.- La voie bună / Oamenii s-adună.- La vreme de lipsă şi unealta rea-i bună.- La vreme de nevoie şi cu lături poţi stinge cel mai mare foc.- La vremea cea caldă din mijlocul iernii să nu te-ncrezi.- La vremea de bătrâneţe, / mănâncă mere pădureţe.- La vreme de nevoie şi cu lături stingi focul, dar se împute locul.- Lăcomia de la aur la gunoi şi de la diamant până la sticlă se întinde.- Lăcomia sparge sacul.- Lăcomia / Strică omenia.- Lăcusta niciodată nu se-ndură de bucate.- Lăcusta puţin trăieşte, dar pagubă mare face.- Lătrătura câinelui şi zbierătura măgarului nu se aud în cer.- Lăutarul cântă mai bine când îşi cântă lui.- Lăutarul coarde vede, coarde visează.- Lâna cea bună prin spini rămâne.- Lână-n / lână, / păr / în păr.- Lângă cuhnea cea bogată, sărăcia gata.- Leac de frică nu-i.- Leac la rană, muierea cea rea.- Leac / Şi babii colac.- Leacul cel mai bun împotriva sărăciei este lucrul.- Leacul fie, ori nu fie / Colacul babii se ştie.- Leacul mai rău decât rana.- Leacul său e limba de clopot.- Leacu / Nu-i cu sacu.- Leagă banul pe zece locuri.- Leagă calul unde zice stăpânul, macar lupul să-1 mănânce.- Leagă căţeaua de gard.- Leagă prietenie cu câinele, numai nu lăsa bâta din mână.- Leagă sacul până-i rotund, / Nu când îi dai de fund.- Leagă teie / de curmeie.- Leagă tei de curmei / Şi vorbe fără temei.- Legea-i după cum o fac domnii.- Legea înainte, şireţii după ea.- Lelea cu şorb de mătasă / îi bună de preoteasă, / păcat că nu ştie a coasă.- Lelea joacă, dănţuieşte, / Iar bărbatu-i pătimeşte.- Lelea joacă până-n noapte, / Iar bărbatu-i e pe moarte.- Lelea s-a săturat de mere acre.- Lelea, sărind într-un picior, / S-a tăiat într-un cosor.- Lemnul care se îndoieşte e mai bun decât cel care se rupe.- Lemnul strâmb, focul îl îndreptează.- Lenea când este mai mică, / Tot ştie şi ea de frică.- Lenea e cucoană mare / Care n-are de mâncare.- Lenea e începutul răutăţilor.- Lenea e la om ca şi rugina la fier.- Lenea face pe bogatul a i se urî / Şi pe săracul în nevoie a se târî.- Lenea / pierde vremea.- Leneşa când se scoală, / Pare că are ouă în poală.- Leneşul are gura-mpiedicată, / Dar o taină o spune îndată.- Leneşul cată lucru, dar nu doreşte să-1 găsească.- Leneşul, când îi este lene, visează că s-a înţepat.- Leneşul e frate cu cerşetorul.- Leneşul e greu să se apuce de lucru, căci de lăsat se lasă oricând.- Leneşul la toate / zice că nu poate.- Leneşul mănâncă puţini colaci.- Lenevia e soră bună cu sărăcia; când te-apucă una, te ţine întotdeauna şi cealaltă.- Leoaica numai un pui face şi bun.

- Le sleieşte cum se cade.- Lesne a atârna tigva de coadă, dar anevoie a o purta.- Lesne a băga în urechile acului când vezi.- Lesne a judeca pe altul.- Lesne a se însura / şi greu a se dessura.- Lesne a zice, / greu a face.- Lesne douăsprezece beţe la spatele altuia.- Lesne e a da / ş-anevoie a lua.- Lesne e a făgădui, / dar e greu a împlini.- Lesne e a învăţa, greu a face.- Lesne-i a face cârlig, dar să ai ce acăţa de el.- Leul după urmă se cunoaşte.- Leului nu i-a fost ciudă că 1-a lovit vânătorul, ci că 1-a lovit măgarul.- Leul nu se uită când îl latră un căţel.- Limba boului e mare, dar nu poate grăi.- Limba când greşeşte, / adevărul grăieşte.- Limba dulce / Mult aduce.- Limba e dulce ca mierea / şi amară ca fierea.- Limba îndulceşte, / Limba amăreşte.- Limba lungă / uşor se scurtă.- Limba nebunului este o moară fără grăunţe.- Limba nu are oase, se îndoaie după gând.- Limba oase n-are, / dar oase roade.- Limba oase n-are, / dar unde-atinge doare.- Limba scapă-n gură, / Spatele rămâne la măsură.- Limba se vinde mai bine la târg.- Limba taie mai rău ca sabia.- Limba tocmeşte, limba strică.- Limba vacii este lungă, / Dar la coadă-şi tot n-ajungă.- Limbă dulce, dos viclean.- Limbuţia / e mai rea decât beţia.- Lindina când se satură iese în faţă, să vadă toată lumea că a ros creştetul voinicului.- Linge mierea de pe degete, dar să nu le rozi. .- Lingura goală rupe gura.- Lingura mare strică gura, dar drege faţa.- Linguşeala dulce / Mult aduce.- Linguşirea se lipeşte / unde sare lipseşte.- Lipitoarea până nu cade, nu zice: ajunge!- Lipsa frânge legea.- Lipsa pisicilor, / bucuria şoarecilor.- Li s-a luat un bou / şi li s-a dat un ou.- Loc de casă în curtea bisericii.- Logofăt cu condeiul de urzică, / când se supără î1 mănâncă.- Logofăt / scrie pe bâţ / şi pe hârtie / nu ştie.- Logofătul Tranana / Cu mămăliga în basma.- Logofete, / Brânză-n bete, / Caşcaval, / în buzunar, / Lapte acru-n călimări.- L-o încântat cu migdale amare.- Lopata când bate în apă, / sperie pe peşti şi-i scapă.- L-o trântit căţeaua.- Loveşte-mă, lele,-n spate c-un bulgăre de iască.- Lovi-m-ai, lele,-n spate c-un bulgăre de gheaţă friptă.- Lua-voi samarul / şi se va vedea amarul.- Luca nu vede că-i plouă-n casă.- Lucră boul / şi mănâncă calul.- Lucră de-ngheaţă / şi mănâncă de asudă.- Lucră de noapte până în noapte.- Lucrătorul mănâncă de unde lucrează.- Lucrează mai mult în trei zile decât într-una.- Lucrează şi pe mult şi pe puţin.- Lucru dracului în casa popii (a nănaşului).- Lucrul are rădăcini amare, dar fructe dulci.- Lucrul la timp dăruit / Preţuieşte îndoit.- Lucrul bine început / E pe jumătate făcut.- Lucrul bun nu se face iute.- Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.- Lucrul cunoscut de doi, trei, / nu mai rămâne între ei.- Lucrul dăruit / Preţuieşte îndoit.- Lucrul de astăzi nu-1 lăsa pe mâine.- Lucrul de seară nu-1 lăsa pe dimineaţa.- Lucrul de tovărăşie / Miroase a sărăcie.- Lucrul face sănătate, / Trândăvia tot păcate.

- Lucrul făcut nu se mai poate desface.- Lucrul lungeşte viaţa, iar lenea o scurtează.- Lucrul se lucră lucrând, / Vinul se bea hodinind, /Lucrul se lucră la soare, / Vinul se bea la răcoare.- Lucru rău nu piere cu una cu două.- Lumea asta e pe dos; / Toate merg cu capu-n jos.- Lumea cu lumea şi noi cu noi.- Lumea e amăgitoare, / Ca o floare trecătoare, / Ca o apă curgătoare.- Lumea e ca un pub cu două ciuturi; când se urcă cea plină, se coboară cea deşartă.- Lumea este din bucăţi, / Cere unul, dai la toţi.- Lumea moare şi plesneşte / Şi proasta se băcăneşte.- Lumea nu s-a făcut într-o zi.- Lumea o vede cât oul / Şi o face cât boul.- Lumea piere de belea, / Lelea pune să se lea.- Lumea piere şi vecina se dă în leagăn.- Lumea să te laude, câinii să te latre.- Lumea şi un om.- Lume, lume, / Zamă de prune.- Lumina e lumină, numai cel fără ochi nu o vede.- Lumina nu înnumără câţi luminează.- Lumina rămâne lumină, deşi orbul n-o întâmpină.- Lumânarea se aprinde pentru cei ce văd, nu pentru cei orbi.- Luna mi s-a mâniat, soarele să-mi trăiască.- Lunea, marţea n-am lucrat / Mai de când m-am măritat./ Miercurea n-am îndrăznit, / Fiindc-aşa am pomenit./ Joi mi-a

fost frică de trăsnit; / Vineri am fost obricit (ă); / Sâmbăta m-am bolnăvit; / Duminica mi-a trecut.- Lung de gheare, / bun de gheare.- Lungeşte-i Doamne boala / Până s-o coace poama.- Lung în mână, / scurt în vână.- Luni îi lunei; / Marţi îi morcovei; / Miercuri ne-om duce la târg; / Joi om târgui; / Vineri ne-om întoarce acasă; /

Sâmbătă ne-om odihni; / Duminică daca a lucra popa, om lucra şi noi.- Lupii nu se mănâncă între dânşii.- Lupii se ceartă pe dobitocul sângerat.- Lupii se ţin după oi şi corbii după hoit.- Lup îmbrăcat în piele de oaie.- Lupul îşi pierde măselele, dar nu obiceiurile.- Lupul cioban şi capra grădinar.- Lupul când îmbătrâneşte, şi şoarecii încalecă pe el.- Lupul cu slugi rămâne flămând.- Lupul duce mielul şi însemnat.- Lupul împrejurul lui nu strică.- Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba.- Lupul, lup rămâne.- Lupul moare de bătrân / şi de rele tot e bun.- Lupul nu caută că oile sunt numărate.- Lupul nu mănâncă niciodată la gaură.- Lupul nu se sperie cu (de) pielea oii.- Lupul s-a tocmit cioban la oi / şi să cânte din cimpoi.- Lupul te pârăşte, lupul te judecă.- Lupului d-aceea îi este ceafa groasă, / pentru că singur îşi găteşte de masă.- Lupul, unde a mâncat mielul, nouă ani cearcă a-şi găsi hrana.

M

- Mai aibi şi coaste, nu numai pântece.

- Mai aproape cămaşa decât anteriul (cojocul, sumanul).

- Mai aproape dinţii / Decât părinţii.- Mai aproape-i pielea decât cămaşa.- Mai bine astăzi oul / Decât mâine boul.- Mai bine bârna din ochiul tău să o scoţi, decât gunoiul din ochiul fratelui tău.- Mai bine cap de pisică decât coadă de leu.- Mai bine cap la sat decât coadă la oraş.- Mai bine cară pietre cu un înţelept, decât să petreci cu zece nebuni.

- Mai bine cătana la spate, / Decât popa la cap.

- Mai bine ceva decât nimic.- Mai bine c-o copaie decât cu coşul la apă.- Mai bine cu capul netuns decât cu el tăiat.- Mai bine cu înţelept / Să duci o piatră de moară la gât, / Decât cu un nebun / Să pleci la drum.

- Mai bine cu înţeleptul a purta povară, decât cu nebunul a bea vin la masă.

- Mai bine cu muta / decât cu limbuta.- Mai bine cu câştig puţin cu dreptate decât cu mult cu strâmbătate.

- Mai bine cu papuci cârpiţi decât cu piciorul gol.- Mai bine cu sapa-n mână, / Decât cu mâna-ntinsă la milă.- Mai bine cu un înţelept să cari pietre la casă, / decât cu un prost să şezi la masă.- Mai bine cu un om zdravăn la pagubă, decât cu un nebun la câştig.- Mai bine cu vorba decât cu resteul.- Mai bine două mâncări decât o bătaie.- Mai bine eu cu pandurul şi el cu popa, decât eu cu popa şi el cu pandurul la cap.- Mai bine fată cinstită / Decât zestre grămădită.- Mai bine fă azi tot şi mâine te hodineşte.- Mai bine în bordeiul meu / decât în palatul tău.- Mai bine în capul locului / decât în faţa ariei.- Mai bine înţelept între cei morţi, decât prost între cei vii.- Mai bine la început să ne tocmim, / Decât în urmă să ne gâlcevim.- Mai bine legumă puţină şi dragoste multă.- Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi.- Mai bine mai mititel, / Să fie minte la el.- Mai bine mai tăpălăgos / Şi la inimă sănătos.- Mai bine mai târziu decât niciodată.- Mai bine mâncare puţină decât boală lungă.- Mai bine mort decât cu ruşinea în nas.- Mai bine o dată: ba! / decât în toată ziua: na!- Mai bine o dată: na! / decât tot: stai că ţi-oi da!- Mai bine o dată: n-am, decât zece: dă-mi.- Mai bine o pace strâmbă decât o judecată dreaptă.- Mai bine o piatră s-arunci într-un noroc, decât un grai înzădar. - Mai bine o zi cocoş, decât o vară găină.- Mai bine pizmaş / Decât patimaş.- Mai bine pâinea mai proastă, / să se zică-n ţara noastră.- Mai bine prigonire la holdă, decât gâlceavă la arie.- Mai bine puţin cu dreptate / decât mult cu strâmbâtate.- Mai bine puţin şi bun decât mult şi rău.- Mai bine roagă-te la Dumnezeu decât la sfinţi.- Mai bine să ceri / Decât să furi, / Că cerşetorii se miluiesc,/ Iar hoţii se pedepsesc. - Mai bine să dai decât să capeţi.- Mai bine să fii în coada leilor / decât în capul vulpilor.- Mai bine să-i scoţi omului un ochi, decât să-i strici cheful.- Mai bine să întreacă decât să nu ajungă.- Mai bine să mergi pe jos / decât să rămâi pe jos.- Mai bine să mori de foame decât să iei pâinea săracului.- Mai bine să pierzi un deget decât mâna toată.- Mai bine să plângă ei acum decât să plâng eu mai târziu.- Mai bine sărac curat / Decât negustor încurcat.- Mai bine sărac şi cu trupul sănătos, / decât bogat / şi cu răni, în pat.- Mai bine să taci decât să spui drept.- Mai bine să te îneci în apă, decât să treci apa pe puntea nebunului.

- Mai bine să te însori de două ori decât să mori o dată.

- Mai bine să te pizmuiască cineva decât să te plângă.- Mai bine să te sfădeşti cu mahalaua toată decât cu vecinul.- Mai bine să-ţi pară rău că ai tăcut decât că ai zis.- Mai bine să-ţi spargi papucii decât să-i ţii înveliţi.- Mai bine slugă bogată decât stăpân sărac.- Mai bine şchiop decât fără picioare.- Mai bine ştiu zice: adă! decât: na! / Căci aşa m-a învăţat mama.

- Mai bine tocmeală ţigănească / şi plată negustorească.

- Mai bine trăieşte un sărac lipit / Decât un bogat zgârcit.

- Mai bine trăieşti puţin şi bine decât mult şi prost.- Mai bine ţăran în picioare decât boier în genunchi.- Mai bine ţărână cu îndrăzneală / decât zahar cu cârteală.- Mai bine un câine viu decât un leu mort.- Mai bine un dram de minte decât o oca de noroc.- Mai bine un dram de noroc decât un car de minte.- Mai bine un măgar care te poartă decât un cal care te trânteşte.- Mai bine un suman periat şi cârpit / decât un beniş zdrenţos şi tăvălit.- Mai bine un ţăran viu decât un împărat mort.- Mai bine un vrăjmaş înţelept decât un prieten nerod.- Mai bine un vrăjmaş înţelept decât un vrăjmaş nerod.- Mai bine: vai de noi! decât: vai de mine!- Mai bine vorbe multe / decât suliţe frânte.

- Mai bucuros ar mânca / decât ar sta.- Mai bună e hula din satul tău decât lauda din satul străin.- Mai bună-i o pace decât o sută de procese.- Mai credincioşi ochii decât urechile.- Mai curge apa pe unde a mai curs.- Mai fie şi un lup mâncat de oi, nu toate oile de lup.- Mai încet cu gura şi mai iute din mâini.- Mai leagă-ţi căţeaua.- Mai lesne să ciopleşti pomul / decât omul.- Mai lesne vei face un pub în mare decât o găurică, în punga zgârcitului.- Mai mare daraua / Decât ocaua.- Mai mare peste mai mici / Şi staroste de calici.- Mai mult aţă / decât faţă.- Mai multă fericire e în bordeiul săracului decât în palatul bogatului.- Mai multă pâine mănânci cu miere decât cu oţet.- Mai mult de picătură decât de ploaie repede să te fereşti.- Mai multe cioare biruie pe una.- Mai multe conciuri decât căciuli.- Mai multe piei de oaie tânără decât bătrână.- Mai multe ştie Stan Păţitul decât toţi cărturarii.- Mai mult târâş / decât grăpiş.- Mai mulţi întreabă de mama decât de tata.- Mai mulţi mărăcini / decât trandafiri.- Mai mulţi se îneacă în băutură decât în apă.- Mai mulţi se uită la mireasă decât la ginere.- Mai răruţ, / mai drăguţ.- Mai rău se sperie cineva din auzit decât din văzut.- Mai rău te rupi când vrei să te dregi.- Mai scumpă căptuşala decât blana.- Mai scurtează-ţi cea limbuţă.- Mai stai, plecare-ai, / c-acum venişi, duce-te-ai.- Maistor bun şi nu demult / Lucră-ncet şi rău detot.- Maistor strică, / Mult mănâncă.- Mai ştie sfântul şi de frică.- Mai uşor e a ţine un bostan în mână decât o albină.- Mal de mămăligă şi pârâu de lapte nu s-a văzut.- Mama-mpunge, fata trage, / mândră cămăşuică face.- Mamă, văzui izmene pe gard şi peştin rămăsei grea.- Mamă zi să vie nenea, / Ca să-mi scuture lenea.- M-am băgat la popa slugă; / eu stăpân şi el slugă.- M-am bucurat la avere / şi la vai de păcatele mele.- M-am bucurat la mai marele tău / Şi la vai de capul meu.- M-am învăţat cu traiul rău şi trăiesc bine.- M-ar bea într-o lingură de apă.- Marea că e mare şi încă are fund, dar inima omului!- Mare ciudă duc în car, / mai mare va fi, / dac-om sosi.- Mare cu mare grăieşte şi mic cu mic mai de nimic.- Mare e Dumnezeu, dar meşter e şi dracul.- Mare-i puterea boului, dar şi un copil îi pune / funia-n coarne.- Mare să fii, / Dar de frică tot să ştii.- Marfa gată, / Bani aşteaptă.- Marfa să fie bună, muşteriii nu lipsesc.- M-ar râde şi ciorile (şi câinii, şi curcile) de pe gard.- Masa întinsă / Te lasă cu punga linsă.- M-aş duce / şi-mi stă calea cruce.- Matca Oltului / Pe vatra foculul.- Maţele în om se ceartă, dar om cu om.- Mă bucurai de marele tău / Şi fuse vai de capul meu.- Măcelar fară cuţit nu se zice măcelar.- Măgar s-a dus,/ măgar s-a întors.- Măgarul cară / Pentru alţi povară.- Măgarul când boleşte, / atunci numai nu-ţi munceşte.- Măi chiorule, vezi tu acul în vârful şurii? /- Acul îl văd, dară şura ba.- Măi ţigane, a murit tat-tău!, / - Aoleu! şi luleaua mea la el.- Mămăliga-i stâlpul casei, / Pâinea-i cinstea mesei.- Mămăliga nesărată e ca nunta fără lăutari.- Mămăligă, măi Ioane; / - Fie crudă, numai mare. / Taie hrinci / şi adu aici.- Mămăligă, vezi tu brânza? mergi şi goală.- Mănâncă brânză cu mămăligă goală.- Mănâncă de la tine / şi slujeşte la mine.- Mănâncă la mine / şi munceşte la tine.

- Mănâncă răbdări prăjite.- Mănâncă sfinţi şi fată (scuipă) draci.- Mărgăritarul stă în fundul mării şi mortăciunea / pluteşte pe d-asupra apei.- Măritişul te leagă de mâini şi de picioare.- Mărul cel creţesc / E dumnezeiesc.- Mărul cel frumos îl mănâncă porcii.- Mărunţel ca macu, / Dar iute ca dracu.- Măsoară de multe ori şi croieşte o dată.- Mătura veche ajunge la grajd.- Mă uitai în fundul pungii, / Văzui aţa mămăligii.- Mâine-poimâine-o să piară / Şi prepeliţa de la moară.../ Tot pe mine mă omoară.- Mâine vom vedea cine-i popă şi cine-i porc.- Mâinile cele mai multe / aduc şi roduri mai multe.- Mâna altuia nu te scarpină cum îţi place.

- Mâna care dă nu se muşcă.- Mâna care nu ştie să scrie dă vina pe condei.- Mâna omului tot către el trage.- Mâna risipitorului ca un ciur plin de găuri.- Mâncarea de dimineaţă / lungeşte viaţa.- Mâncarea ţărănească puţine boale aduce.- Mâncaţi, oameni buni! că, ca mâine, îi anul de când mi-a murit bărbatul, şi poimâine doi de când am luat altul.- Mâncă unt după pieptene.- Mândră ca o păuniţă./ Grasă ca o prepeliţă.- Mândria vine înaintea căderii.- Mândrului îi stă şi Dumnezeu împotrivă.- Mângâie copilul numai când doarme.- Mângâierea săracului e moartea.- Mânia e bine să apuie odată cu soarele.- Mânia la om nu e bună.- Mânia mare mic prânz face.- Mânia maţe varsă.- Mâţa blândă zgârie rău.- Mâţa, dacă nu ajunge la slănină, zice că pute.- Mâţa îngrăşată nu prinde şoareci.- Mâţa se-nvaţă de mică a prinde şoareci.- Meiul în ţara de jos şi merele în ţara de sus nu au coajă.- Melcii îi frig pe cărbuni / Şi ei cântă de nebuni.- Melcul până nu se umple bine nimic din el nu scoate-afară.- Merele frumoase / pot fi şi viermănoase.- Merele putrede strică pe cele bune, fără ca vreodată cele bune să poată drege pe cele stricate.- Merge ca apa la deal.- Merge ca câinele când îl tragi de coadă la deal.- Merge cruda cu nesărata.- Mergi pe cărare lină / Şi dai drept în tină.- Meşterul cel bun umblă ca banul din mână în mână.- Meşterul se cunoaşte la lucru.- Meşterul strică / Şi drege de frică.- Meşterul e totdeauna cu banul în mână.- Meşteşugul e brăţară de aur şi gâtul pâlnie de argint.- Meşteşugul vreme cere, / Nu se-nvaţă din vedere.- Meşteşugul nu poate schimba firea.- Mi-am bătut capul cum să capăt, bată-şi şi el capul cum a scoate de la mine.- Mic ca acul / Şi rău ca dracul.- Mic, dar voinic, / Nu mare şi de nimic.- Mic şi mare într-un cazan fierbem.- Mielul blând suge la două oi.- Mie-mi arde casa şi el îşi pârleşte bâta.- Miere, miere, / Dar la miere, / Mult se mai cere.- Mila de la străin / E ca umbra de la spin.- Milă de silă / şi dor de nevoie.- Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.- Mincinos pe mincinos nu poate înşela.- Mincinosul când spune adevărul se bolnăveşte.- Mincinosul, cu d-a sila, / Face musca cât cămila.- Mincinosul face ziua noapte şi noaptea zi.- Mincinosul încornorează ţânţarul / Şi-1 măreşte cât măgarul.- Minciuna are picioare scurte.- Minciuna are şi ea loc pe unde se trece.- Minciuna a umblat cât a umblat, / Până i s-a înfundat.- Minciuna se afundă ca plumbul şi iese ca frunza.- Minciuna sparge case de piatră, dar alteori preţuieşte mai mult ca un adevăr nepus la locul lui.

- Minciuna umblă-n lume, iar dreptatea stă la un loc.- Minciunile una pe alta se ajung.- Minte de bătrân, putere de tânăr şi curaj de nebun se cere la război.- Mintea de ar creşte pe toate cărările, ar paşte-o şi măgarii.- Mintea domneşte, / Minte-mpărăţeşte.- Mintea e bună dacă e soră şi cu norocul.- Mintea românului a din urmă.- Mintea vine la noroc, / Ca şi fetele la joc.- Minte (ca din carte, de stă piatră în loc, stă soarele în loc) de zvântă pământul.- Minte la nebun, cât glas la un peşte.- Mirele nu se plânge când mireasa e prea frumoasă.- Mlădiţa de tânără se poate îndrepta.- Moara bună macină orice.- Moara când stă, atunci se sfărâmă.- Moara nu macină până nu o ungi la fus.- Moare calul, îi rămâne şeaua, / moare omul, îi rămâne numele.- Moartea e mai aproape decât cămaşa.- Moartea împacă pe toţi.- Moartea le închide gura la toţi.- Moartea lupului e sănătatea oilor.- Moartea nimeni nu o vede, numai urmele ei toţi le simţim.- Moartea nu mai are moarte cât o fi pământul.- Moartea nu spune când vine.- Moartea nu va să ştie / De averi, de bogăţie.- Moartea nu vine când o chemi, / Ci te ia când nu te temi.- Moartea pisicilor, / Bucuria şoarecilor.- Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii.- Moartea unora / este viaţa altora.- Moarte fără râs şi nuntă fără plâns nu se poate.- Moarte la tinereţe, / sărăcie la bătrâneţe, / boală la călătorie / n-ar mai fi să fie.

- Mojicul bogat e ca câinele lăţos, care numai lui îşi ţine de cald.

- Mojicului nu se cade să i se dea toiag în mână.- Morile când plutesc, / De corăbii se socotesc.- Mortul multe zice, viul face ce ştie.- Morţii cu morţii, / viii cu viii.- Moşiile / Mărită urgiile / Şi oile / Însoară nevoile.- Moşul cântă, baba joacă.- Muierea bărbată, avuţia casei.- Muierea bărbată / Mult tort ne arată.- Muierea bătrână şi de vână bună / somn urât aduce dar mâncare bună.- Muierea bună îi aur şi argint, iar cea rea s-o dai dracului.- Muierea când are pat, la nimic alt mai gândeşte.- Muierea când lipseşte, / Casa se risipeşte.- Muierea cât de bună să n-o slăbeşti din frâu.- Muierea cu cât îmbătrâneşte, / cu atât mai mult la tinere pizmuieşte.- Muierea cu ochi frumoşi / Pe toţi îi face voioşi.- Muierea curată / De miros te-mbată.- Muierea e ca coasa, dacă n-o baţi, nu ascultă.- Muierea e dracu, numai coarnele îi lipsesc.- Muierea e pisica casei; o păzeşte de şoareci.- Muierea fără bărbat, / ca carul fără proţap.- Muierea fără bărbat, ca furca fără fus.- Muierea fără bărbat, ca un cui fără ciocan.- Muierea fără bărbat, / Râu se tăvăleşte-n pat.- Muierea îmbătrâneşte, / Dar pofta nu-i conteneşte.- Muierea în pat / să nu se suie fără bărbat.- Muierea mi-e urâtă, dar zestrea ei mi-e dragă.- Muierea-n pat, / bărbatul sub pat.- Muierea pofteşte şi la urdă de curcă şi la lapte de cuc.- Muierea rea, apa şi focul pururea răzbat şi li se face loc.- Muierea rea singură îşi dă palme şi-şi bate capul de pereţi.- Muierea temătoare învaţă pe bărbat curvar.- Muierea tânără ca vinul nou fierbe.- Muierea văduvă tot castraveţi visează.- Muiere tăcută anevoie a găsi.- Multă lume-i necăjită, / Dar mai multă prăpădită.- Multe-am tras / Şi nu m-am ras, / Nici de asta nu m-oi tunde.- Multe flori sunt pe lume, dar nu toate au miros.- Multe gâşte înving porcul.- Multe greşeşti, / multe înveţi.

- Multe mâini fac sarcina mai uşoară.- Multe până la rai, / dar până-n iad / e numai un gard / ş-ăla-i tot spart.- Multe sunt astăzi vorbite, / Dar mâine ies osebite.- Multe ştie, multe croieşte / Şi nici una nu isprăveşte.- Multe trăieşti, / multe pătimeşti; / multe greşeşti, / multe înveţi.- Multe clocişi / Dar o nemerişi.- Mult pe mult nu strică.- Mult trăieşti, multe auzi; / mult umbli, multe vezi:- Mulţămită sacă / Nimărui nu-i dragă.- Mulţi aleargă la nuntă, dar numai ginerele se foloseşte.- Mulţi chemaţi, puţini aleşi.- Mulţimea de boale, / la dohtor pâine moale.- Mulţi nerozi past vântul.- Mulţi văd, puţini înţeleg.- Muma cea bună nu întreabă pe copii de le este foame.- Muma celui omorât doarme, iar a ucigaşului priveghează.- Munca, când ţi-o cauţi bine, / E şi Dumnezeu cu tine.- Munca e blagoslovită, / Când te ţii de ea ai pită.- Munca e brăţară de aur.- Munca este mama săracilor.- Munca ne scapă de trei mari rele: de urât, de fapte rele şi de neavere.- Munceşte astăzi ca să mănânci mâine.- Munte cu munte nu se-ntâlneşte, / Dar om cu om se-ntâlneşte.- Munte cu munte se întâlneşte, / Dar om cu om când nici gândeşte.- Muntele nu se teme de zăpadă.- Munţii noştri aur poartă, / Noi cerşim din poartă-n poartă.- Munţii noştri cu aur plini / Şi noi slugi pe la străini.- Murdăria / pierde omenia.- Musca când îşi vâră tot capul în miere, acolo şi-1 lasă.- Musca trece peste flori şi se pune pe alte celea.

N

- N-a apucat să-i iasă sufletul şi-i dă cu"Dumnezeu să-1 ierte"- N-ai ajuns la gârlă şi ţi-ai ridicat poalele.- Naltă / Cât o daltă.- Nalt ca bradul, / Prost ca gardul.- Nalt şi cocoşat, / umblă în picioare sub pat.- N-am învăţat carte şi tot am mâncat sărat.- N-am mai văzut femeie / Să lase voinic să pieie.- N-am văzut câine mort de struguri.- N-am văzut din porc stup / şi din cioară cuc.- N-a pierdut nimenea norocul, să-1 găsesc eu.- N-are crezământ, / ca şi lupul cel flămând.- N-are de ce lega frica.- N-are de ce să i se prindă ochiul (ochii) .- N-are de ce să se prindă mâţa.- N-are după ce bea apă şi el se scobeşte în măsele.- N-are nici ce să îmbrace / Şi şade, sărbători face.- N-are nimeni şerpi în pungă.- N-are pe sine nădragi / Şi îşi cumpără desagi.- N-are să-mi ieie meseria din mână.- N-are urechi şi umblă să-şi cumpere cercei.- N-ar fi lupi, de n-ar fi oi.- N-a rupt dracul degeaba opincile până i-a adunat.- Naşterea omului e pentru alţii; moartea e a lui.- Naşul botează, / Naşul cutează.- Na-ţi-o bună că îi-am frânt-o.- Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o; / unde ocheşte / şi unde loveşte; / unde a dat / şi unde a crăpat.

- N-aţi paraua, / dă-mi sarmaua.

- N-a văzut nimenea gunoi de pâine.

- Năpasta cade tot pe omul sărac.- Năpasta nu cade pe butuci.- Năravul din fire / N-are lecuire.- Nărodul deschide gura / După ce-a înglodat trăsura.- Neam cu neam / Trage la ham.- Neam de a noua spiţă.

- Nebuna de la răstoacă / Tot ea cântă, tot ea joacă.- Nebunia din născare / Niciodată leac nu are.- Nebunii dau mese şi înţelepţii mănâncă.- Nebunii tulbură apa şi înţelepţii pescuiesc.- Nebunul bate balta şi tot pe el se stropeşte.- Nebunul de a sa mirite / se clatină ca un dinte.- Nebunul n-asudă nici la deal şi nici la vale.- Nebunul nu râde de ce vede, ci de ce-şi aduce aminte.- Nebunul se cunoaşte după bâtă, / prostul după floare.- Nebunul ţine lingura, iar înţeleptul mănâncă.- Nebunului poţi să-i îndrugi cât îţi place, / Că ce ştie el tot face.- Necăjitul aduce ceartă.- Nedreptatea răstoarnă scaunele puternicilor.- Nedreptăţile scrie-le pe nisip, iar binefacerile pe marmură.- Ne ducem la casa cui ne are, / Că mai bine-i pare.- Negraba şi chiverniseala cea bună trece primejdia cea rea.- Negustoria ori o vinzi, ori te vinde.- Negustorul are trei mâini: una de dat, două de luat.- Negustorul fricos nu face câştig.- Negustorul trebuie să aibă un pântec larg, ca să treacă prin el şi bune şi rele.- Negustorul vinde cu cotul / Şi hoţul fură cu totul.- Nelegiuitorului îi răsplăteşte necredinciosul.- Nemulţumitului i se ia darul.- Nenorocirea, când vine pe capul omului, nu vine singură ci mai trage şi altele după ea.- Nenorocul se ţine de om ca umbra.- Nepotul e salba dracului.- Nerodul întâi o croieşte, / apoi se gândeşte.- Nerodul la orice fie / Pe loc zice că îl ştie.- Nerodul frământă făina cu picioarele şi lutul cu mâna.- Nerodul şi cu nebunul / Amândoi sunt frăţi ca unul.- Nevasta cu mintea bună / E bărbatului cunună.- Nevasta frumoasă / e belea la casă.- Nevasta nu e cârpă să o descoşi şi să o lepezi.- Nevastă mai poţi găsi, dar mamă ba.- Nevăstuică mică, / dar rău te pişcă.- Nevoia e mama născocirilor.- Nevoia frânge fierul.- Nevoia învaţă pe om şi nuiaua pe copil.- Nevoia schimbă legea.- Nevoiaşul cade în nuntă, / când este lumea mai multă.- Nevoiaşul la toate / Zice că nu poate.- Nevoia / te duce şi pe unde nu ţi-e voia.- Nevoia tinereţii, / Mintea bătrâneţii.- Nici am boi, nici am vaci, / Decât zestrea dintre craci.- Nici carnea cu oase, / nici frigarea arsă.- Nici călare, nici pe jos.- Nici cerul cerc de bute, / Nici mojicul om de frunte.- Nici câine, nici ogar.- Nici cârciumă-n pungă, / Nici parale-n drum.- Nici cât ai chiorî un purece.- Nici cât ai da în amnar..- Nici cât e (îi) negru sub unghie.- Nici cât să orbească un şoarece.- Nici cât un fir de mac.- Nici coarnele ţinând, / Nici ceafa trăgând.- Nici cu viii, / Nici cu morţii.- Nici din câine slănină, / Nici din tine poamă bună.- Nici din salcie cerc de bute, / nici din ciocoi om de frunte.- Nici din talpă lemn de bute, / Nici din netot om de frunte.- Nici el ca dracul, dar nici dracul ca el.- Nici iadul, nici muierea, nici pământul secetos nu zice: "Ajunge!"- Nici în car, / nici în căruţă, / nici în teleguţă.- Nici în car, nici în căruţă./ Nici pe jos desculţă.- Nici în Dunăre nu găseşte apă.- Nici în pat, / nici sub pat.- Nici lapte de la vacă stearpă, dar nici ajutor de la trândav .- Nici lupul flămând, nici oaia cu doi miei.- Nici mărăcinele struguri scoate, / nici scaietele smochine.- Nici mărgea ne-nşirată, / Nici fată nemăritată.- Nici n-ai cu cine trăi, / nici cu cine muri.- Nici nora fată, / nici soacra mumă.

- Nici nu-i ninge, nici nu-i plouă.- Nici nu-1 scoală după boală, / Nici nu-1 lasă ca să moară.- Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).- Nici o apă mai rea decât ceea ce doarme.- Nici o boală nu-i mai grea / Ca dorul şi dragostea.- Niciodată nu te vei căi că ai tăcut.- Nici o muncă nu-i mai grea / Ca vara cu coasa rea./ Coasa rea şi iarba grea, / Dă, dă, dă, băiete, dă!- Nici o nuntă fără vorbă, / nici o moarte fără bănuială.- Nici o poamă nu-i amară, / Ca casa de-a doua oară.- Nici o poamă nu-i amară / ca străinătatea-n ţară.- Nici otrava nu e rea / ca muierea rea.- Nici pădure fără vreascuri, / nici om fără cusur.- Nici pe dracul să-1 vezi, da nici cruce să-ţi faci.- Nici pe dracu nu huli, / Că nu ştii al cui vei fi.- Nici pe sine nu se procopseşte, / nici pe altul nu foloseşte.- Nici ploaia îl udă, / nici soarele îl arde.- Nici răchita pom de bute, / Nici ţiganul om de frunte.

- Nici salcia cerc de bute, / Nici nerodul om de frunte.- Nici salcia pom, / Nici boierul om.- Nici salcia pom, / Nici dezmăţatul om.- Nici salcia pom, / Nici voinic om.- Nici soarele nu încălzeşte toată lumea.- Nici somn lung fără visuri, / nici vorbă lungă fără minciuni.- Nici şoarecii nu mănâncă din mâna ta.- Nici toate ale doftorului, / Nici toate ale duhovnicului.- Nici toporul fără coadă, nici muierea fără bărbat, / este bună de vreo treabă.- Nici tu capră flămândă, însă nici tu varză cu multe foi.- Nici tu-n beci, nici eu pe casă.- Nici un lucru nu rămâne nerăsplătit.- Nici un lucru să nu crezi, / Cu ochii până nu vezi.- Nici un meşteşug nu a rău, ci oamenii sunt răi.- Nici un om fără supărări.- Nici un părinte nu-şi îneacă copiii.- Nici un rău fără bine.- Nici usturoi n-a mâncat, / nici gura nu-i pute.- Nicovală la ciocan.- Nicovanul frică n-are de ciocan.- Nicovanul mult rabdă până ce este nicovan; / după ce ajunge ciocan bate fără milă.- Nimenea n-a dat zapis cu Dumnezeu cât o să trăiască.- Nimenea n-o să trăiască / Lumea să o moşteneaseă.- Nimenea nu e uşă (lemn) de biserică.- Nimenea nu întreabă de casa frumosului, ci de casa vrednicului.- Nimenea nu poate să zică:"acum le ştiu toate".- Nimenea nu poate şti cât e adâncă borta şarpelui.- Nimenea nu râde de poale ridicate, ci de poale întinate.- Nimenea nu se naşte meşter.- Nimeni nu se naşte învăţat.- Nimeni nu-ţi pune sare în mămăligă.- Nimeni nu se vaită de gras.- Nime nu moare de lucru.- Nimeresc orbii Suceava.- Nimica nu-i fără osteneală.- Nimic mai schimbăcios ca vremea şi ca muierile.- Noaptea şi hâdele-s frumoase.- Noaptea toată vaca-i neagră.- Noapte cu soare nu s-a pomenit.- Noi boieraşi, / Vechi coţcaraşi.- Noi n-avem pâine şi câinii umblă cu colaci în coadă.- Noi râdem de unul, doi / Şi patruzeci râd de noi.- N-o lega de limba clopotului.- Norocu-i după cum şi-1 face omul.- Norocu-i orb ca sobolul, / Cade tot unde-i nomolul.- Norocul calcă în urma minţii.

- Norocul câteodată ne caută pe noi; iar înţelepciunea trebuie căutată de noi mai mult ca pe o comoară.- Norocul dă lapte când mintea paşte.- Norocul dracului în casa popii.- Norocul e nimic, înţelepciunea e totul.- Norocul e spart în fund.- Norocul, ori fugi de el, / ori dai peste el.- Norocul s-a fudulit căci trage numai pe la case mari.

- Norocul nu stă în drum.- Norocul prostului.

- N-o să iei lumea cu tine, ci tot o para legată de deget.

- N-o să-mi ia şeaua cocoşului.- Nou din şepte petece.- Nu adăuga la sărăcie şi calicie.- Nu aduce anul ce aduce ceasul.- Nu alerga după trăsura care nu te aşteaptă.- Nu alergaţi cu sacul la pere lăudate.- Nu arunca apa cea tulbure înainte de a avea pe cea limpede.- Nu arunca mărgăritarul înaintea porcilor.- Nu ascunde mâţa că i se văd unghiile.- Nu averea face pe om, ci omul averea.- Nu bate unde nu ţi se deschide.- Nu băga bâta-n furnicar.- Nu băga inelul de aur în botul porcului.- Nu băga pita-n cuptor până nu arde focul.- Nu bea până te vei îmbăta, / Că pe urmă te vei văieta.- Nuca nu crapă decât când o despică ciocanul.- Nu călca şarpele care doarme.- Nu călca şarpele pe coadă dacă nu vrei să te muşte.- Nu căra apă la fântână.- Nu căta la câine, uită-te la stăpân.- Nu căuta ce am fost, ci vezi acum ce sunt.- Nu ceea ce intră-n gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură.- Nu cerca marea cu degetul, / nici apa fiartă cu băţul.- Nu cerca vadul cu nebunul.- Nu cere bătrânului băţ, nici babei cârjă.- Nu cheltui tot ce ai, / Mâine nu ştii de ce dai.- Nu câte ştii, / ci cum le ştii.- Nu crede, bărbate ce vezi cu ochii, ci crede ce-ţi spui eu.- Nu da binelui cu piciorul, / că pe urmă o să-i duci dorul.- Nu da cămaşa pentru altu, ca tu să rămâi în pielea goală.- Nu da ciomag cui nu-i eşti drag, nici sabia în mâna vrăjmaşului.- Nu da cu bâta-n baltă că te stropeşte.- Nu da oaia în paza lupului.- Nu da obraz lui Ivan, / Că se suie pe divan.- Nu da orbului brânci, că cade el singur.- Nu da pâine câinilor altuia, că te latră ai tăi.- Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă.- Nu da vrabia din mână pe cioara din par.- Nu deştepta pe urs când doarme.- Nu dispreţui pe nici un inamic, / fie oricât de mic.- Nu dorm toţi câţi au ochii închişi.- Nu după suman trebuie judecat omul.- Nu e bănuailă / Unde a tocmeală.- Nu e botezat cu toată apa.- Nu e bună coada care a mai slujit la un topor.- Nu e bun ce e bun, ci e bun ce-mi place mie.- Nu e carne fără oase.- Nu e câştig fără pagubă.- Nu e de (pentru) cine se găteşte, / ci e de (pentru) cine se nimereşte.- Nu e destul a şti bine face, ci trebuie să faci.- Nu e după cum vrea omul, ci după cum poate.- Nu e frumos ce e frumos, / Ci e frumos ce-mi stă (e) frumos.- Nu e fum fără foc, / Nici prost fără noroc.- Nu e învăţat cel ce citeşte cărţi, ci cel ce ştie ce citeşte.- Nu e mai grea boală, / Decât punga goală.- Nu e mai orb decât cel ce nu vrea să vadă.- Nu e mai surd ca surdul ce se face că nu aude.- Nu e meşteşug a găti mâncare, / Ci e meşteşug a o potrivi de sare.- Nu e nebun cel ce mănâncă şepte mălaie, ci e nebun cel ce i le dă.- Nu e nebun cine e nebun, ci e mai nebun cine se pune cu nebunul.- Nu e nimic ca sănătatea şi banii.- Nu e nimic mai scump ca sănătatea.- Nu e numai un câine scurt de coadă.- Nu e omul niciodată bătrân, când e vorba de învăţătură.- Nu e orfan cel fără tată şi fără mamă, ci cel fără învăţătură.- Nu e pe brodite, / ci e pe ştiute.- Nu e pomană în toate sâmbetele.- Nu e prost cine mănâncă, ci e prost cine îi dă.

- Nu e sfânt să nu vrea a avea şi el lumânarea lui.- Nu e stăpân fără stăpân. - Nu este sărac acela ce nu are bani, dar acel ce nu are minte.- Nu face faţa / cât aţa.- Nu face omul cât haina.- Nu face rău, şi nu te va vorbi nimeni de rău.- Nu faceţi ce fac eu, / ci faceţi ce zic eu.- Nu face porcul să bea apă din fedeleş.- Nu foarfecile bune fac croială dreaptă, şi nu te ruga sfântului care nu te ascultă.- Nu fugi după căruţa care nu te aşteaptă. - Nu găseşte nici apă în puţ.- Nu i-a înălbit barba de cărările bisericii.- Nu-i ajunge cu strănutarea la nas.- Nu-i arăta lupului pădurea.- Nu-i bine a mânca dintr-un blid cu domnii.- Nu-i bine să te pui vizitiu la cai albi şi slugă la femei.- Nu-i c-ar trece şoarecii prin barbă, dar se face cărare.- Nu-i cum gândeşte omul, / ci cum vra Domnul.- Nu-i cum îi zise, / Ci cum îi scrise.- Nu-i cu putinţă să vâri găina în oul din care a ieşit.- Nu-i dracul drac, / Ca străinul în conac.- Nu-i îndemână bălaiei, că vine tata cu pielea ei în spinare.- Nu ieslea merge la bou, ci boul la iesle.- Nu-i fi şi cu slănina-n pod şi cu botul uns.- Nu-i fânul pentru gâşte.- Nu-i frumos cine-i frumos, / da-i frumos cine-i drăcos.- Nu-i frumos cine se ţine, / Ci-i frumos cui îi stă bine.- Nu-i gard fără pârlaz. / Şi om fără necaz.- Nu-i greu să te sui în sus, îi greu să te ţii acolo.- Nu-i harnic cine dă, ci-i harnic cine ţine.- Nu-i harnic cine munceşte, / Ci-i harnic cine agoniseşte.- Nu-i întotdeauna cum se chiteşte, / ci-i şi cum se nimereşte.- Nu-i mai mare duşmănie decât când zici prostului că-i prost.- Nu-i mult să nu se gate / şi puţin să nu s-ajungă.- Nu-i nime sfânt pe pământ.- Nu intra în joc dacă nu vrei să joci.- Nu-i pasăre ca porcu / şi floare ca curechiu.- Nu-i toată ziua duminecă.- Nu închide lupul în stână.- Nu în mult stă bunul, / ci în bun stă multul.- Nu întinde coarda prea mult că se rupe.- Nu întinde mâinile la torţile cerului.- Nu judeca ca să nu fii judecat.- Nu la glas, ci la dulceaţa glasului.- Nu-1 ajunge nici umbra lui.- Nu lăsa pe dracu să piară, că nu te lasă să trăieşti.- Nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi.- Nu-1 doare în căciulă.- Nu lega gura boului la vreme de păşune.- Nu lega sacul pe la fund, ci pe la gură.- Nu-1 poi prinde nici de cap, nici de coadă.- Nu-1 primesc în sat şi el întreabă de casa vornicului.- Nu mai bate vântul care bătea.- Nu mai bea mâţa oţet.- Numai ciuperci în cap nu mi-au crescut.- Numai câinii şi împăraţii nu închid uşile.- Numai când moare omul se cunoaşte ce-a fost.- Numai c-o lovitură copacul nu cade.- Numai cu o floare nu se face primăvară.- Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă.- Numai cu vorba / Nu se face ciorba.- Numai degeaba te iei la trântă cu pârdalnica soartă.- Numai de nu i-ar muri mulţi înainte.- Nu mai e găina care făcea ouăle mari.- Numai găinarii şed la puşcărie.- Numai gâsca altuia să o fierbi în varza ta.- Numai jumătate de picior are minciuna.- Numai la Dumnezeu e dreptate.- Numai la război se cunosc vitejii.- Numai miere zicând, gura nu se îndulceşte.- Numai moartea-i fără leac.

- Numai o dată vede naşa ceea a finului.- Numai pământul astupă gura flecarului.- Numai popa poate umbla cu cadelniţa.- Numai popă n-am fost.- Numai proştii se tem de moarte.- Numai soarele poate să încălzească toată lumea.- Nu mai spune minciuni de ale tale că-s sătul de ale mele.- Numai tată şi mamă nu poţi cumpăra pe bani.- Nu mai turna foc peste pară aprinsă.- Numai un pic nu-i bine şi iară-i râu.- Nu m-a mâncat calea bisericii.- Nu mă călca pe opincă / că eu ştiu de ce ţi-e frică; nu mă călca pe picior, / că eu ştiu de ce ţi-a dor.- Nu mă călca pe opinci, / Că te fat de le mănânci.- Nu mă călca pe picior / că mă faci de te omor.- Nu mă încred nici în sân, / De când m-a-nşelat cel străin.- Nu mă învăţa să-mi înec copiii.- Nu mă lăsa să mor, că nu te-oi lăsa să trăieşti.- Nu mă plec d-aş şti că m-aş târî cu inima pe pământ.- Numără pietrele.- Nu mă strânge de mână, / Ci mă prinde de lână.- Numele bun e mai stump decât aurul.- Nu merge cu care fug de tine.- Nu merge cu lopata / Ci cu judecata.- Nu merge la soare de frică să nu i se topească nasul.- Nu-mi da Doamne cât pot răbda.- Nu-mi place pentru că-i frumos, ci-i frumos pentru că-mi place.- Nu-mi vorbi de moşu-tău armăsaru, / Ci de tată-tău măgaru.- Nu mânca cireşe cu unul mai mare la masă, că-ţi aruncă sâmburii în nas.- Nu mulţimea cuvintelor umple dimerlia.- Nu pierde vremea, ca să nu te piarză şi ea pe tine.- Nu plăteşte bogatul ci săracul.- Nu plăteşte nici apa care o bea.- Nu poate fi nălbitorul, / tovarăş cu văpsitorul.- Nu poate fi tot mireasă, / Dacă vrea să ţie casă.- Nu pofti ce nu-i al tău, că ţi se ia ce-i al tău.- Nu pofti ce nu ţi se poate da.- Nu pomeni pe tatăl tău cu coliva altuia.- Nu pot încăpea două săbii într-o teacă / şi nici doi domni într-o ţară săracă.- Nu pot trage bine caii, când nu sunt de aceeaşi iuţeală.- Nu poţi da / Cât poţi răbda.- Nu poţi face pe gustul tuturora.- Nu poţi fi şi cu dracul în buzunar şi cu sufletul în rai.- Nu poţi fi şi cu pui, şi cu ouă, şi cu găina grasă.- Nu poţi fi şi cu varza unsă, şi cu slănina-n pod.- Nu poţi îndrepta lumea cu umărul.- Nu poţi lua două piei de pe bou.- Nu poţi sluji la doi stăpâni deodată.- Nu poţi şedea în două luntre deodată.- Nu poţi ţine doi bostani într-o mână.- Nu pune degetul între ciocan şi nicovală.- Nu purta povara celui mai tare ca tine.- Nu ridica poalele înainte de a ajunge la gârlă.- Nu râde de alţi, uită-te la tine.- Nu râde de măgar, că vine vremea să încaleci pe el.- Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.- Nu s-a văzut nici babă frumoasă, dar nici doctorii bune şi copil cuminte.

- Nu să grăieşti, ci cum să grăieşti să te sileşti a învăţa.

- Nu scuipa în puţ, căci se poate întâmpla să bei din el.- Nu scutura copacul să pice roadele coapte, lasă-le să pice de la sine.- Nu se alege câştigul de pagubă.- Nu se ară cu un singur bou.- Nu se caută ce-ai fost, ci ceea ce eşti.- Nu se fură tămâie de la dracu.- Nu se mai îngraşă porcul în ziua de Ignat.- Nu se mănâncă în toate zilele plăcinte.- Nu se-ncepe niciodată sacul de la fund.- Nu se scoate uşor mielul din gura lupului.- Nu se ştie cine moare şi cine trăieşte.- Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi.- Nu spune tot ce ştii, nu crede tot ce auzi.- Nu sta, că-ţi stă norocul.

- Nu stau colacii pe garduri.- Nu strica merele cu cel deprins a mânca pădureţe.- Nu stricaţi orzul pe gâşte.- Nu striga că deştepţi muştele.- Nu sună banul când e unul singur în pungă.- Nu ştie a face deosebire între oaie şi berbec.- Nu ştie bărbatul / ce ştie satul.- Nu ştie ce a mâncat aseară.- Nu ştie din câte pături se face plăcinta.- Nu ştie încă cum se mănâncă mămăliga.- Nu ştie nici la deal, nici la vale.- Nu ştie să încurce două paie.- Nu ştie să-şi numere degetele.- Nu ştii să torci, nici să ţeşi, / Numai la horă te-ndeşi.- Nu ştii unde ţi-i crăpat pământul.- Nu ştiu, n-am văzut, / Nici p-acolo n-am trecut.- Nu tace o gură arţagă, / Nu tace o lume întreagă.- Nu tăia pomul din rădăcină, ca să cadă şi să-i / culegi rodul, ci mai bine urcă-te în el ca să culegi şi la anul.- Nu te amesteca ca măgarul în toate bucatele.- Nu te amesteca ca pătrunjelul în toate bucatele.- Nu te-amesteca nepoftit în vorba altora.- Nu te-arăta dascăl până a nu fi ucenic.- Nu te bucura la munca altuia.- Nu te da, nu te preda, / Că asta-i moşia ta.- Nu te face înţelept în tot lucrul.- Nu te face popă în biserică străină.- Nu te freca mult, că dai de alb.- Nu te goli înainte de-a ajunge la gârlă.- Nu te grăbi ca fata mare la argea şi ca văduva la măritat.- Nu te grămădi ca baba la rai.- Nu te hrăni cu nădejdea.- Nu te îmbăta până n-ai băut.- Nu te încerca a zbura înainte de a avea aripi.- Nu te închina până a nu şti cine-i sfântul.- Nu te încrede nici în cămaşa ta.- Nu te însoţi cu cine nu eşti destul a te smulge de păr.- Nu te întreabă nevoia ce vârstă ai.- Nu te juca cu coada ursului- Nu te juca cu focul, / că îndată te pârleşte.- Nu te lăsa pe funia altuia în puţ.- Nu te lăuda celui ce te ştie.- Nu te-mbia ca popa la pomană.- Nu te-ntinde pe cât n-ai, / ci te-ntinde pe cât ai.- Nu te prinde Stane / că e noaptea mare.- Nu te ruga de sfântul care nu-ţi ajută.- Nu te saturi mâncând, / doar lingând.- Nu te scărpina dacă nu te mâncă pielea.- Nu te speria când auzi vorbe mari, c-acolo-i inimă mică.- Nu te sui pe tei jupit.- Nu te uita în gura câinelui, / ci într-a stăpânului.- Nu te uita la căciulă, / ci te uită la făptură.- Nu te uita la haine, / ci la ce este în haine.- Nu te umfla broască,-n tău / Că nu-i tăul tot al tău.- Nu toată nuca are miez bun şi sănătos.- Nu toate femeile cu cheile în brâu sunt gospodine.- Nu toate maicile sunt surorile lui Hristos.- Nu tot ce poartă rasă şi camilafcă e călugăr.- Nu tot ce sclipeşte e aur / şi nu tot ce zboară se mănâncă.- Nu tot omul e om.- Nu tot pe moale, ca să poţi suferi şi cele tari.- Nu toţi cu urechile mari sunt din viţă de măgar.- Nu toţi sfinţi-s deopotrivă.- Nu trebuie să te joci cu ocârmuirea, / cum nu trebuie să se joace fata cea mare cu mustaţa flăcăului.- Nu trece gârla daca nu-i vezi fundul.- Nu turbura fântâna ce te-a îndestulat.- Nu-ţi băga ace-n călcâie.- Nu-ţi băga-n cârd cu dracul.- Nu-ţi da cheia pe mâna altuia.- Nu-ţi da sfatul / La tot natul, / Şi cuvântul / La tot bolândul.- Nu-ţi-e când to izbeşte un armăsar, / Ci când te trânteşte un măgar.- Nu-ţi este puterea / cât îţi este vrerea.

- Nu-ţi face staul până n-ai vite.- Nu-ţi lăuda singur faptele, că îţi pierzi rodul.- Nu ţine minte de la gură pân-la nas.- Nu ţinti unde nu poţi ajunge.- Nu-ţi vârî capu-n roată.- Nu umbla cu capul în traistă.- Nu umbla cu doi bani în trei pungi.- Nu umbla cu mâţa în sac, că i se văd unghiile.- Nu umbla din uşă în uşă, că nu te mai pricopseşti.- Nu umbla după fete, / că râmâi fără ghete.- Nu va scăpa omul de ce e ursit să păţească.- Nu vasul, dar ce pui în el miroase.- Nu văita pe sărac de traistă.- Nu vede mai departe decât lungul nasului.- Nu vinde castraveţi grădinarului, când el îi aruncă peste gard.- Nu vinde ce nu-i al tău, / Să nu-ţi vie-n urmă rău.- Nu vinde pielea vulpii înainte de a o prinde.- Nu vorbi de funie în casa spânzuratului.- Nu vorbi unde nu sunt urechi.

- Nu vrea nimeni să-1 asculte / Şi el spune, îndrugă multe.

- Nu zădări câinele care nu-ţi face nimic.- Nu zice: hop! / Până-a nu intra în joc.

O

- Oaia aduce / Nu duce.- Oaia care nu poate să-şi ţie lâna, trebuie tăiata.- Oaia, cât de hoaţă ar fi, / nime n-o va bănui.- Oaia e ca şi pământul: cum îţi dă pământul de toate, aşa şi oaia.- Oaia-i bună şi moartă şi vie.- Oaia retrasă de turmă, / Lupii o iau după urmă.- Oaia râioasă umple turma toată.- Oaia s-o tunzi, iar nu s-o razi.- Oala dogită înzadar o mai legi.- Oala făr-de mănuşe / Ajunge după uşe.- Oala împrumutată / nu o vezi curată niciodată.- Oala la foc şi iepurele în pădure.- Oala nu se umple cu vorbe.- Oala şi ţucalul, tot dintr-un lut amândouă.- Oamenii ca degetele, nici unul cu altul s-aseamănă.- Oamenii cu ştiinţă de carte îs paserele cu ciocul de fier.- Oarele trecute / Sunt odoare pierdute.- O aseamănă talpa gâştei cu floarea soarelui.- Oase să fie multe, că câini se află destui.- Oaspetele nechemat n-are scaun.- Oaspetele nu mănâncă ce gândeşte, / ci mănâncă ce găseşte.- O babă a vândut o cociorvă şi tot a băut aldămaş.- Obicei nou în ţară veche.- Obiceiul uşurează povara.- Obiceiurile cele nouă fac risipa ţărilor şi pieirea domnilor.- O boală vindecă pe alta, / când vine una după alta.- Obraz de scoarlă.- Obraznicul trage folosul / Şi fricosul ponosul.- Obraznicu / Mănâncă praznicu, / Ruşinosu / Roade osu.- Obrazul gros / Aduce pântecelui folos.- Obrazul subţsire / cu mare cheltuială se ţine.- Obrazului fără nas îi stă rău.- O calfă rea niciodată nu-şi găseşte scule bune.- Ocara cu necinstea îi totuna.- O căutătură dulce / La dragoste te duce.- O ceri cu vârf, o dai îndesată.- Ochi albaştri mai rari, / dar negri şi la ţigani.- Ochi au şi nu văd, / urechi au şi nu aud.- Ochii au văzut, / ochii să sară.- Ochii care se văd rar se iubesc.- Ochii înţeleptului văd mai departe.- Ochii porcului caută tot în pământ; / Geme nebolind şi caută nepierzând.- Ochii săracului / sunt în mâinile bogatului.

- Ochii se cunosc după ochi.- Ochii se înveselesc şi inima rabdă-n sec.- Ochii sunt oglinda inimii.- Ochii stăpânului mai mult spor fac decât amândouă mânile.- Ochii şi sprâncenele / Fac toate păcatele / Şi leagă dragostele.- Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.- Ochii zavistnicului văd şi cele ce nu sunt.- Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.- Ochiul de cucuvaie nu-i ca cel de iepure.- Ochiul omului e rupt din mare.- Ochiul stăpânului e struna slugii.- Ochiul stăpânului îngraşă calul, / dar de paie / nu se-ngraşă nici o oaie.- O dată au vrut ovreii să piece la seceră şi s-a întâmplat să fie sâmbăta.- O dată moare omul.- O dată vede naşul buricul finului.- O dată voinic, / De două ori nimic.- O dat peste calul boierului.- O dă de coadă când ţi-e lumea mai dragă.- O, Doamne, Doamne, fă pe doamna cu lapte, să mănânce domnu curastru.- O faci de joacă înainte-ţi pe taler.- O făcut cămaşa izmene.- O femeie nu poate fi bună decât pentru un an, ca şi un calendar.- O fi, n-o fi, / Dar s-o nimeri.- O greşeală şi de la Bagdad te întoarce înapoi.- Oile grămadă merg, / Iar caprele se aleg.- Oile să se hrănească, că miei or mai fi.- Oile ţin capu-n jos de frică să nu le vadă lupu.- Olarului unde îi place acolo pune mănuşa.- Olăcar de cai şchiopi.- O mai fi şi la altul pomană, nu numai la mine.- O mai veni iar roată la ştirbină / şi drăguş / la căuş.- O mână spală pe alta şi amândouă obrazul (faţa).- O mâncat trei dintr-un ou.- O meserie / plăteşte cât o moşie / şi gâtul cât o vie.- O mie de miei pe un lup nu-1 pot goni.- O mie de vorbe un ban nu fac.- O mie să auzi şi una numai să crezi.- O minciună bine ticluită plăteşte mai mult decât un adevăr.- Om al lui Dumnezeu cu coarne.- Om bun, dar cu năravul dracului.- Om cinstit în casă goală.- Om cu dare de mână.- Om cu om nu se loveşte.- Om drept cu funia-n traistă.- Om în trup destul de mare / Şi minte de copil are.- Om la om trage nădejde.- Omoară-mă, Doamne, şi-mi ia zilele bărbatului.- O moarte are omul.- Om mare fără vrăjmaşi nu este.- Omu-i cu moartea după cap.- Omul alunecă lesne la vale.- Omul are şi moarte, şi viaţă.- Omul are un dulce şi un amar.- Omul bătrân şi nebun, / leagă-1 de gard şi-i dă fân.- Omul beat, / se crede împărat.- Omul beţiv, la beţie, / scoate din gură ceea ce are la trezie.- Omul blând ca apa lină.- Omul bogat e ca iepurele: sare unde vrea.- Omul bun după fapte se cunoaşte.- Omul bun e ca pâinea cea de grâu.- Omul bun e prost.- Omul calic şi fudul şi lui Dumnezeu-i urât.- Omul calic şi obraznic / Merge nepoftit la praznic.- Omul ca lumânarea, când luminează, atunci se sfârşeşte.- Omul ca omul, nasul e ce e.- Omul ca oul, cum îl atingi îndată se sparge.- Omul care este harnic / Totdeauna are praznic.- Omul care-i prost / N-are nici un rost.- Omul care nu fumează / Miroase a boreasă.- Omul care ştie carte / De toate are parte.- Omul ca umbra îndată piere cum îi lipseşte lumina.

- Omul caută leac unde simte că-1 doare.- Omul ca vremea, când veselă, când tulburată.- Omul când e să se înece se acaţă şi de un pai.- Omul când îmbătrâneşte / copilăreşte.- Omul când îşi pierde drumul, nu găseşte nici cărarea.- Omul când n-are ce lucra, îşi face de lucru.- Omul când n-are ce să mănânce, mănâncă şi pui fripţi.- Omul când se bolnăveşte / Cel mai mic îi porunceşte.- Omul când se porneşte ştie, da când a veni ba.- Omul când se pricopseşte, / la ai săi nu se gândeşte.- Omul când suspină / şi dracului i-e milă.- Omul cât îl laşi atâta se întinde.- Omul cât să-mbătrânească / Tot cere să mai trăiască.- Omul cât trăieşte / Duşmanii-i sporeşte.- Omul cât trăieşte învaţă şi tot moare neînvăţat.- Omul cât trăieşte / Multe pătimeşte.- Omul cât trăieşte tot află.- Omul cel bogat / E mai lăudat.- Omul cel mai iscusit / Uneori e păcălit.- Omul cel nărăvit rău, / Tot la rău e gândul său.- Omul cinsteşte haina, nu haina pe om.- Omul cinstit se ţine de cuvânt.- Omul cu cap uşor / Se învârteşte ca un mosor.- Omul cu clanţa dămoală / are oriunde acioială.- Omul cu meşteşug nu piere.- Omul cu meşteşug / Trăieşte din belşug.- Omul cuminte îşi cumpără vara sanie şi iarna car.- Omul cuminte linişte aduce.- Omul cu pagubă e şi cu păcate.- Omul cu rude nu piere.- Omul cu ştiinţă / Are pocăinţă.- Omul dacă îmbătrâneşte, / Fă-i sicriu de odihnit.- Omul dacă-mbătrâneşte, / Pune-i paie şi-1 pârleşte.- Omul dacă se păzeşte / Şi Dumnezeu îl grijeşte.- Omul dator de multe ori trebuie să mintă.- Omul de ce-i place, de aceea se îngraşă.- Omul de n-ar ofta / Cu totul s-ar venina.- Omul de nevoie se suie şi în patul altuia şi mănâncă şi plăcinte calde.- Omul de nimic nu se teme ca de bătaie.- Omul de omenie / crede omului de omenie.- Omul de treabă nu iese cu mâna goală din casă.- Omul după ce moare, atunci darul i se cunoaşte.- Omul după grai, ca clopotul după sunet, îndată se cunoaşte.- Omul e ca un puţ cu apă: cu cât face mai mult bine, cu atât mai mult îi vine.- Omul e dator când nu e dator nimic.- Omul e dator să cerce şi bune şi rele.- Omul e dator să muncească, să nu-1 găsească moartea şezând.- Omul e dator să-şi măsoare lungul nasului.- Omul e născut să umble şi pasărea să zboare.- Omul este ca oaia, lesne se ia după altul.- Omul este nesăţios: cu cât are, tot ar vrea să mai aibă.- Omul este tare ca fierul şi slab ca oul.- Omul face banii, nu banii pe om.- Omul face banii şi banii pe om.- Omul fără amici e ca stânga fără dreapta.- Omul fără bani e ca pasărea fără aripi; / Când dă să zboare, / Cade jos şi moare.- Omul fără boi e ca robul legat de mâini.- Omul fără duşmani / Ca râul fără bolovani.- Omul fără noroc / E ca tămâia fără foc.- Omul fără noroc / să nu-şi mai caute la ţigancă în ghioc.- Omul fără socotinţă, ca carul fără proţap.- Omul fără soţie / Ca o casă pustie.- Omul fricos totdeauna umblă cu gheaţa în sân.- Omul harnic caută a aduna la bogăţii ca furnica la muşuroi.- Omul harnic, muncitor / De pâine nu duce dor.- Omul harnic / N-are praznic.- Omul harnic plânge, nu de sărăcie, / Ci de sănătate, ea a avuţie.

- Omul inimos / ca un pom frumos; / el te umbreşte, / el te hrăneşte, / el te încălzeşte.- Omul îi mai tare ca fierul, că din fier poţi rupe, dar din om ba.- Omul îi om şi-i numai om.- Omul îmbrăcat nu se teme de iarnă.

- Omul în casa lui e slugă.- Omul în ce chip a venit în lume, în acelaşi chip se întoarce.- Omul în copilărie / Lesne-nvaţă orice fie.- Omul îndărătnic şi pizmaş ca racul îşi mănâncă carnea singur.- Omul în lume cât trăieşte / ca fusul se învârteşte, / de aceea orice greşală lesne de el se lipeşte.- Omul înţelept face ce poate, nu ce vrea.- Omul învăţat are stea în frunte.- Omul învăţat, dar nepăţit, e ca puşca fără praf.- Omul învăţat o palmă de loc n-are, dar şi lurnea toată, ţara lui.- Omul îşi face singur usturimea curului.- Omul îşi schimbă mintea ca o haină-n toate zilele.- Omul la beţie / Cade-n nebunie.- Omul la masă când şade / Să mănânce cum se cade.- Omul la mânie / Cade-n nebunie.- Omul la nevoie se prinde şi de ascuţitul săbiei.- Omul la rău aleargă cu armăsarul / Şi la bine merge cu carul.- Omul la tinereţe ca calul fără frâu.- Omul lăudăros / Ca puşca fără cocoş.- Omul leneş e bou la mâncare şi vulpe la treabă.- Omul mai slab ca o floare şi mai tare ca o piatră.- Omul moare de bătrân şi tot nu le învaţă pe toate.- Omul nebun găseşte de lucru.- Omul nedrept se teme de toţi.- Omul nemulţumit fuge de bine / Şi dă peste mărăcine.- Omul nepăţit, chiar văzând nu vede.- Omul neslujit / E ca lemnul necioplit.- Omul nevoiaş se îneacă pe uscat.- Omul nu caută ce-i în inimă, ci ce-i în gură.- Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.- Omul nu iese cu dosul la oameni, ci cu obrazul.- Omul numai o dată-n viaţă / Dă cu norocul faţă.- Omul nu se bate cu băţul, / ci cu cuvântul.- Omul nu se pricopseşte / Până când nu munceşte.- Omul nu trăieşte să mănânce, ci mănâncă să trăiască.- Omul oricât trăieşte / Învăţând se foloseşte.- Omul păţit e mai învăţat.

- Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.

- Omul prea bun e nebun.- Omul prost / Bun odor la casă a fost.- Omul prost crede tot.- Omul prost, dacă nu e fudul, nu are nici un haz.- Omul prost din vorbuliţă / Şi nuca din uşurinţă.- Omul prost / Mănâncă tot post...- Omul prost nu-mbătrâneşte, / Cel cuminte se topeşte.- Omul prost şede-ntre noi / Ca şi măgarul între oi.- Omul prost / Tot de necaz a fost / Şi va fi / Cât va trăi.- Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde te înnegreşte.- Omul sărac are oglindă mică, dar se vede tot în ea.- Omul sărac / e al doilea drac.- Omul sărac / e pui de drac.- Omul sărac e tot de râs.- Omul sărac tot de necaz a fost.- Omul se culcă unde-i moale.- Omul se cunoaşte (judecă) după fapte.- Omul se deprinde cu răul ca viermele în hrean.- Omul se îmbată şi de inimă rea şi de inimă bună.- Omul se îndreaptă după oameni.- Omul se ţine de cuvânt şi boul de coarne.- Omul sfinţeşte locul, nu locul pe om.- Omul şade lângă un gard şi tot mătură împrejur.- Omul şi din necătare / Moare şi zile când are.- Omul tot mereu învaţă / şi nu se învaţă.- Omul trage la om şi dobitocul la dobitoc.- Omul trage la teapă / Şi apoi la matcă.- Omul trăieşte cu ce bagă în gură.- Omul trăieşte cu speranţa.- Omul trebuie să aibă milă de câine, / dar şi de animalul (dobitocul) cu care-şi câştigă pâine!- Omul trebuie să ia bine seama când zburătăceşte din casa părintească.- Omului cu învăţătură / îi curge miere din gură.- Omului cu sila poţi să-i iei, dar să-i dai nu poţi.- Omului, cu stăruinţă, / Toate îi sunt cu putinţă.

- Omului de mult bine îi vine a zburda.- Omului doar coarne-i lipsesc.- Omu lui Dumnezeu cu firea (gândul, năravul) dracului.- Omului îi plac toate, / Dar să le roadă nu poate.- Omului înţelept sfaturile-i sunt zadarnice.- Omului la scârbă drăgaică îi lipseşte.- Omului mare îi sună clopotul şi la viaţă şi la moarte.- Omului rău dă-i şi cămaşa şi fugi.- Omului sărac i se stinge lumânarea în biserică.- Omului sărac / Nici boii la jug nu-i trag, / Nici lemnele în foc nu-i ard.- Omul viclean se îmbracă când în piele de oaie, când în piele de vulpe.- Omul voinic nu se sperie de toate muştele.- Omul vrednic se face luntre şi punte şi iese la mal.- O murit de foame ca ţiganu între pâini.- Om urât cu haine bune, / Ca şi grâul cu tăciune.- O nimeri ca găina oarbă boaba.- Onoarea nu o putem cumpăra pe bani.- Onoarea pierdută nu o mai poţi afla.- O nuia în mână lesne se-ncovoaie, / dar când sunt mai multe se frâng anevoie.- Opinca din piele groasă se face.- Opinca e talpa ţării.- Opincile de la botez îs ale mai bune şi mai trainice.- Opinci rupte / şi zile pierdute.- O plăti lupul oaia cu pielea.- O prins mămăliga scoarţă.- Ora dimineţii / a aurul vieţii...- Orbii nu se cată la ochi.- Orbii şi şchiopii împotrivă s-au pus.- Orbul când dă de perete zice că s-a isprăvit lumea.- Orbul cu întrebare a nimerit Vaşcăul.- Orbul cu ochi nu-i păcat să-1 înşeli.- Orbul de noapte nu se grijeşte şi udul de ploaie nu se teme.- Orbul îşi caută acul în aria cu paiele şi surdul îl povăţuieşte unde sună.- Orbul la vedere râvneşte.- Orbul pe orb povăţuind cad amândoi în mormânt.- Orbului degeaba îi spui că s-a făcut ziuă.- Orfanul e tot orfan, deşi e bogat.- Ori caftan pân-în pământ, / ori ştreangul de gât.- Ori că zici baba Rada, ori că zici Rada baba, totuna e.- Ori câştig coarne, ori pierd urechile.- Oricât ar păţi omul, nu se loveşte una cu alta.- Oricâtă apă bea un peşte, toată o scoate pe urechi.- Oricât de mare va fi averea, încetul cu încetul se duce.- Oricât de nalt să fie copacul, frunzele cad tot pe pământ.- Orice adevăr nu e bun de spus.- Orice faci e împrumut / Şi ce-i rău şi ce-i plăcut.- Orice faţă nu e şi frumoasă / şi orice om smerit nu e şi sfânt.- Orice fel de meserie / Nu e rău omul să ştie.- Orice femeie poate să potoale pe bărbat.- Orice ham nu încape pe orice cal.- Orice lemn îşi are viermele său.- Orice lemn nu face ţăpuş la bute.- Orice lucru, când e mai puţin, se pare mai cu gust.- Orice lucru este bun la timpul său.- Orice pravilă cu deosebirea ei.- Orice rar se vede, mai dulce ni se pare.- Orice trebuie să fie astăzi şi se lasă pe mâine, fără vreme este.- Oricum faci, aşa ţi se face.- Ori fură, ori ţine sacul, e tot lotru.- Ori gură, ori văgăună, / Prostului îi e totuna.- Ori în neam de câine, ori de împărat.- Ori îşi umple sacu, / Ori îşi pune capu.- Ori la muncă, / ori la luncă, / ori cu capu în hălăciugă.- Ori la muncă, / ori la luncă, / ori cu porci la ghindă.- Ori la unul, ori la o sută, tot o lumânare luminează.- Ori să păzeşti o turmă, ori o nevastă tânără îi totuna.- Ori taci, sau zi ceva mai bun decât tăcerea.- Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.- Oriunde vede muiere, / Parcă îl lipeşti cu miere.- O rândunică nu aduce vara, / Nici un copac nu face pădurea.- Orzul când în copt a dat / Trebuie secerat.

- Orzul îl ară boii, / şi-1 mănâncă caii.- O să mă judec până-n pânzele albe.- O să se mântuie el o dată sacul cu minciunile.- O să-ţi car la nuntă apă cu ciurul.- O să-ţi vie minte, mamă, / Când mi-o creşte păr în palmă.- Osânda trage la plată.- O scânteie e de ajuns ca să ardă gireada întreagă.- Osia când se unge, carul nicicum scârţâie.- O singură nucă nu sună într-un sac.- O singură vorbă e de ajuns celui ce va să te înţeleagă.- Osul gol nici câinii nu-1 rod.- O sută de tâlhari nu pot despuia pe un (sărac) gol.- O ştersei / şi mă fripsei.- O trag nu vine, o-mping nu merge.- O traistă de hârtie, / Un petic de răzeşie.- O traistă plină e mai uşor a o purta decât una goală.- O turmă şi un păstor.- Oţetul de dar mai dulce decât mierea cea cumpărată.- Oţetul tare îşi sparge singur vasul.- O ţii de coarne şi el spune că e ciută.- O ţine ca gaia maţul în plisc.- Oul de azi e mai bun decât găina de mâine.- Oul din sat e mai bun ca cel de acasă.- Oul învaţă pe găină.- O vacă nu face ciurdă.- O vacă râioasă strică toată cireada.- O vede cât căciula / Ş-o face cât măgura.- O venit vremea de-apoi, / Încărcată cu nevoi.- O vorbă bună stinge focul mai curând decât o bute de apă.- O vorbă i-a scăpat / Şi a fost spânzurat.- O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.- O vrei şi lânoasă, şi lăptoasă / şi cu coada groasă, / să vie şi devreme-acasă?- O zi nu e lumea întreagă.- O zi treapădu / şi un ceas praznicu.

P

- Pacatele-s pe oameni, nu pe butuci.- Paguba câştig n-o poţi face.- Pahar fără fund la masă nu se pune.- Palma de la neam te ustură mai rău decât cea de la străin.- Pană de puică în coadă la cloşcă.- Para bună pică-n guru scroafei.- Para după ce se coace trebuie să cadă.- Parale, glod, / de întorc cu furca prin pod.- Paraua, para câştigă.- Pară moale / de sub poale.- Parc-ar fi lovit de praştie.- Parcă a arat dracul cu ei.- Parcă a cărat altora apă cu ciurul.- Parcă a cărat apă morţilor.- Parcă a cântat cocoşul meu pe gardul lui.- Parcă ai mâncat bureţi.- Parcă a luat în arendă vorba.- Parcă am mâncat dintr-o strachină.- Parcă am uscat cămăşi la acelaşi soare.- Parcă ar citi pe slove.- Parcă are câlţi în gură.- Parcă are minte în călcâie.- Parcă are oase în pântece.- Parcă are ouă-ntre picioare.- Parcă calcă-n blide.- Parcă e cu mămăliga-n gură.- Parcă e el de piele / şi eu de nuiele.- Parcă e o brezaie.- Parcă e o femeie.- Parcă eşti făcut la meliţă.- Parcă e un iepure orb / trierând prin bob.

- Parcă e un ţap logodit.- Parcă frumuseţele se mănâncă pe talgere (farfurie).- Parcă i-a ieşit un sfânt din gură.- Parcă i-a înjugat dracul.- Parcă i-a luat pânza de pe obraz.- Parcă i-a luat umbra.- Parcă i-a murit curca cu oul în cuib.- Parcă i-a oprit apa de la moară.- Parcă-i aruncat din furcă.- Parcă-i bătut de toţi sfinţii.- Parcă-i cu catalige în ochi.- Parcă-i iepuroaică.- Parcă-i mirele care ş-o prins degetu-n laiţă.- Parcă-i naiba pe uscat.- Parcă-i scapără dracu-n fălci.- Parcă-i sfântul Agop vărzarul.- Parcă-i trasă prin verigă.- Parcă latră câinii în moară.- Parcă-1scot banii afară din casă.- Parcă mănâncă gheaţă friptă.- Parcă mănâncă numai răbdări prăjite.- Parcă mi-e ruşine mie / că nu ţi-e ruşine ţie.- Parcă nu are splină.- Parcă pentru-o vorbă vie / Gura îi cere chirie.- Parcă se bat calicii la gura lui.- Parcă tot ouă coapte mănâncă.- Parcă ţi-a ieşit un porumb din gură.- Parcă umblă cu ochii legaţi.- Parcă umblă moara fără grăunţe.- Parul se înfige cu căpătâiul în pământ.- Parul putrezeşte / Datoria creşte.- Pasărea fără aripi nicicum poate zbura.- Pasărea-n aer, cârtiţa-n pământ şi leneşul în rugină trăieşte.- Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu vorbe frumoase.- Pasărea vicleană dă singură în laţ.- Pasul scurt lungeşte viaţa.- Paşte iarba care o cunoşti.- Paşte murgule iarbă verde, / că ţi-oi da la vară fân.- Patimile nebunilor sunt învăţătura înţelepţilor.- Patru ochi văd mai bine decât doi.- Patul să fie cald, mâncarea poate să fie rece.- Paza bună trece primejdia rea.- Păcat de floare că-i în spini.- Păcat de mărgăritar / că e la gât de măgar.- Păcatele părinţilor, / pedeapsa pruncilor.- Păcatul alungă pe om, parcă-1 alungă tătarii.- Păcatul intră râzând / şi iese plângând.- Păcatul / îşi caută vinovatul.- Păcatul mărturisit este pe jumătate iertat.- Păcatul vechi aduce osândă nouă.- Păcatul vechi aduce ruşine nouă.- Păduchele, când se satură, iese în frunte şi s-arată.- Păduchele face pe leneş harnic.- Pădurea de coada toporului piere.- Pădurea-i mare, / dar săcurea-i tare.- Păharele cine le cinsteşte, / Cu nimica se găseşte.- Pământul când se usucă, / Ploaie cere să-1 adape.- Pământul cât de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic.- Pământul să geamă sub sapa ta, când dai cu ea, c-atunci îţi dă rod mai mult.- Pământul te naşte, / pământul te creşte / pământul te mistuieşte.- Pământului bun puţină apă îi trebuie.- Păr cu păr se face cergă.- Pereţii au urechi şi stradele ochi.- Părul când albeşte / Inima se topeşte.- Păsările fripte nu se găsesc în parii gardului.- Păstorul cel bun, cel ce tunde şi nu beleşte.- Păşeşte un pas, doi, şi gândeşte la al treilea.- Păţita mult e pricepută.- Păunul să se rotească dar să tacă, / dacă va să placă.- Păzeşte gâştele când le descântă (spovedeşte) vulpea şi le povesteşte lupul.- Păzeşte-te de cel ce n-are ce să mai piardă.

- Păzeşte-te de câinele care nu urmăreşte piatra.- Păzeşte-te singur, dacă vrei ca şi Dumnezeu să te păzească.- Pâinea coaptă / Buni oaspeţi aşteaptă.- Pâinea nu vine singură la tine, ci trebuie s-o cauţi.- Pâinea uscată satură casa.- Pâinea uscată zgârie la gât.- Pâine şi sare / Şi să te uiţi la soare.- Pân-a nu muri bărbatul, / Ea a dat mâna cu altul.- Până acum ai fost casap cailor, iar acum te făcuşi doctor să-i vindeci.- Până acuma n-a Iucrat nimic şi acuma şede.- Până a geme boii scârţâie carul.- Până ajungi la pârâu nu-ţi ridica poalele.- Până a nu intra socoteşte cum ai să ieşi.- Până a nu te păli cu capul de pragul de sus, nu vezi pe cel de jos.- Până a se văita fetele / se vaită nevestele.- Până ce este rădăcina sănătoasă, frunză şi rod mult vei vedea.- Până ce grasul scade, / cel slab detot cade.- Până ce rana te ustură, nu poţi uita cuţitul ce te-e rânit.- Până când eşti nicovală rabdă loviturile, iar când eşti ciocan loveşte câţi poţi.- Până-i bine / Mulţi cu tine, / Dar la nevoi / Mai înapoi.- Până la anul multe căciuli rămân pustii.- Până la anul, ori moare măgarul, ori piere samarul.- Până la Hristos / Iese pielea lui Bedros.- Până la împăratul / rabzi încăieratul.- Până la moarte / sunt toate.- Până la un cap de aţă.- Până-1 bagi îi rupi coarnele şi până-1 scoţi îi rupi coada.- Până nu apuci pe cel drept, cel strâmb nu iese.- Până nu bagi cu omul în plug, nu-i cunoşti năravul lui.- Până nu baţi laptele nu iese unt.- Până nu dai cu capul de toţi pereţii nu te îndrepţi.- Până nu faci altuia bine, nu-ţi face ţie râu.- Până nu faci foc / Nu iese fum.- Până nu greşim nu se vorbeşte de greşeala noastră.- Până nu iei şeaua de pe cal, nu-i vezi rana-n spate.- Până nu-i iei şaua din spate, / Nu vezi în ce loc îl bate.- Până nu încaleci calul, nu-i cunoşti năravul.- Până nu mănânci cu omul o maje de sare nu-1 poţi cunoaşte.- Până nu m-oi vedea încârligată, / nu mă ţiu măritată.- Până nu pui cu omul în plug; / nu-i cunoşti boii cum trag.- Până nu vei vedea pe cel bun, nu lepăda pe cel prost.- Până o fi să iasă dreptul, / Îmi plesneşte mie pieptul.- Până poţi pune petec pe opincă, nu cumpăra alta nouă fără bani.- Până să-1 faci ca pe tine, / el te face ca pe dânsul.- Până să zică "bou breaz", / Vine soarele 1-amiaz.- Până se găteşte, / Soarele sfinţeşte.- Până se încalţă, / Soarele se-nalţă.- Până soarele se-nalţă, / Ionilă abia se-ncalţă; / De la uşă pân' la pat / Obielele toate cad.- Până s-o găti mireasa, / Ochii ginerelui or să iasă.- Până treci gârla spui măgarului şi moşule.

- Pân' ce nu se răstoarnă carul nu se tocmeşte drumul.- Pâinea cât de proaspăta, / vinu cât de vechi / şi nevasta cât de tânără.- Pâinea tăiată nu se mai lipeşte.- Pâine peste pâine nu strică.- Pân-o da de piţigoi semănând.- Pân o da de vrăbiile secerând.- Pân oi da de lup arând.- Pân oi vedea vulpea cu coada grăpând.- Pân' s-ajungi la Dumnezeu, / Mii de sfinţi în drumul tău, / Toţi cu mâna-ntinsă ceu.- Pântecele n-are fereastră ca să i se vadă ce a mâncat.- Pântecele se satură, dar ochii - niciodată.- Pântecele se umple şi cu paie şi cu fân.- Pânză şi nevastă noaptea să nu-ţi alegi.- Pârl în trenle, că cele bune s-au rupt.- Pe al altuia îl vede / şi pe al său nu-1 vede.- Pe arap, cât de mult îl vei spăla, / tot negru va rămânea.- Pe brumă desculţ şi pe rouă încălţat.- Pe caii cei buni îi mănâncă hamul.- Pe calea bisericii mi-am sclintit piciorul.- Pe cal să-1 hrănim prieteneşte / şi să-1 mânăm duşmăneşte.- Pe cap bun stă bine şi o căciulă ruptă.

- Pe carte / Nu prea poate, / Pe de rost / Ştie cam prost.- Pe cărarea bătută nu creşte iarbă.- Pe cel ce nu-1 laşi să moară / acela te omoară.- Pe cine 1-a ars păsatul suflă şi în apă rece.- Pe cine 1-a muşcat câinele se teme şi de lătrătură.- Pe tine primeşti în casă / te scoate din casă.- Pe ciobanul fără câine / Lupii-1 lasă fără pâine.- Pe câinele bătrân se pişă şi vulpea.- Pe când lupu cu oile în staul se culcau şi ciobanii, / cu împăraţii şi craii la masa verde ospătau.

- Pe când ploua cu cârnaţi şi lipii calde.- Pe craca uscată nu cântă privighetoarea.- Pedeapsa la cel nebun ca doftoria la cel bolnav.- Pedepsitului pedeapsa a se îndoi nu trebuie.- Pe dinafară miel se vede, pe dinlăuntru lup întreg.- Pe dinapoi bun de popă se crede, / pe dinainte măgar se vede.- Pe din faţă te linge, / Pe din dos te frige.- Pe dracu a căutat, / pe dracu 1-a găsit.- Pe dracu la cruce, / nu-1 poţi duce.- Pe dracu, nici să-1 vezi, nici să te vadă.- Pe faţă, / Numai aţă; / Pe dos / Tei pucios.- Pe faţă sfinţi, / pe ascuns draci cumpliţi.- Pe femeie nu trebuie să o cunoască bărbatul decât de la brâu în jos.- Pe lângă cele uscate ard şi cele verzi.- Pe lângă două surcele, / arde şi-un crâng de nuiele.- Pe lângă un lemn uscat şi zece verzi.- Pe lup picioarele-1 hrănesc.- Pe măgar cât să-1 împodobeşti, / Armăsar tot nu poţi să-1 numeşti.- Pe măgar la nuntă când îl pofteşte, / Acolo ori lemne, ori apă lipseşte.- Pe măgar să-1 încarci după a lui putere, dacă nu vrei să te încarci tu în locul lui.- Pe măgarul mai multora, lupul îl mănâncă.- Pe măgar unde-1 legi, acolo rămâne.- Pe mojic îl cunoşti după ochi, / ca pe măgar după urechi.- Pe muiere s-o încaleci, iar nu să te încalece.- Pe mulţi cai hamurile îi mănâncă.- Pe naiba nu-1 căuta cu lumină, că-1 afli şi la întuneric.- Pe nevoiaşul şi leneşul / cu o funie să-i legi / şi p-amândoi să-i îneci.- Pentru aşa tocmeală aşa telal.- Pentru bani îşi vinde sufletul.- Pentru capră o păţeşte oaia.- Pentru carnea lupului trebuie dinţi de câine.- Pentru corabie mare trebuie apă multă.- Pentru cugete nu ia nime vamă.- Pentru fragă / Şi frunza ţi-e dragă.- Pentru găina de mâine, oul de astăzi lasă.- Pentru mehehe prăpădeşte pe mihoho.- Pentr-un bob de mămăligă, / râde prostu de se strică.- Pentr-un petic de moşie / Se strică un sac de hârtie.- Pentru o babă surdă, popa nu toacă de două ori.- Pentru o faptă bună nu aştepta răsplată.- Pentru o minciună se face moarte de om.- Pentru o muscă îşi dă palme.- Pentru o para îşi pune ştreangul de gât.- Pentru o perjă alungă cioara trei hotare şi dacă n-o prinde, o dă de sufletu tată-său.- Pentru o vorbă de nimică / joacă baba de se strică.- Pentru pizmaş găina vecinului totdeauna e curcă.- Pentru stăpân şi pe câine mângâi.- Pentru şoric a pierdut slănina.- Pentru un cal bun e destul o lovitură, / pentru omul înţelegător o vorbă.- Pentru un cui pierzi o potcoavă.- Pentru un lucru de nimică / Râde dracu de se strică.- Pentru un păduche nu arde zeghea.- Pentru un purice nu pui cerga-n foc, nici nu-ţi laşi casa şi fugi.- Pentru un purice nu azvârli plapuma pe foc.- Pentru un urcior de zară / Pune pisica în fiară.- Pe om în viaţă / păţaniile-1 învaţă.- Pe om în ziua de azi să-1 pui în piuă şi să dai cu ciulugul peste el şi nu-1 nimereşti.- Pe omul bun îI calcă şi vacile.- Pe omul rău nici dracu-nu-1 vrea.- Pe omul rău umbli să-1 îmblânzeşti / Şi mai rău îl îndrăceşti.- Pe plugar să-1 cinsteşti, / Că de la el hrană dobândeşti.- Pe prost nu-1 poi aduce la adevăr.

- Pereţii au urechi şi ferestrele gură (ochi).- Pe roată de aur se învârte legea.- Pe scară străină să nu te urci, / că numai îndată te încurci.- Peştele cel mare înghite pe cel mic.- Peştele cu apă nu se prăjeşte.- Peştele de la cap se-mpute.- Peşte, peşte, / Mămăliga prăpădeşte.- Pe tot ce pune mâna se usucă.- Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.- Petrece ca câinele în puţ.- Petrece ca porcu-n noroi.- Petrecerea fără femei e ca nunta fără lăutari.- Petrece şi joacă toată vara, parcă o să secere la iarnă.- Pe una o ţine de coarne şi pe alta o mulge.- Pe unde a sărit capra, /trebuie să sară şi iada.- Pe unde a trecut apa mai trece.- Pe unde iasă graiul, / iasă şi sufletul.- Pe unde, mamă, mă scarpini şi pe unde pe mine mă mănâncă.- Pe unde semeni, eu am cules.- Pe unde sunt turme blânzi, / Sunt şi lupi mereu flămânzi.- Pe unde tai tu lemne, eu adun surcele.- Pe unde tăiam lemne, acum adunăm surcele.- Pe vrăjmaşii ţării tale ai tăi vrăjmaşi să-i socoteşti.- Pe vremea cea mai bună, ipingeaua să fie cu tine.- Piatra care nu se mişcă din locul ei prinde muşchi.- Piatra ce o arunci pe capul altora va cădea pe capul tău.- Piatra ce se rostogoleşte, / nimic dobândeşte.- Piatra când se rostogoleşte, multe alte pietre trage după ea.- Piatra la deal nu merge.- Piatră moale anevoie găseşti.- Pică pară mălăiaţă / În gura lui Nătăfleaţă.- Pică pară, pică, / dacă vei pica, /eu te voi mânca, /iar de nu acolo vei şedea.- Picătura cea mai de pe urmă vasul găureşte.- Picătura ploii piatra găureşte şi funia de tei, cu vremea, marmurile deşpică.- Picătură cu pic, pic, gârlă îţi face şi nu mică.- Picăturile îndesate găuresc şi piatra.- Picioarele nu-l mai ţin / Şi tot strigă: adă vin.- Picioarele-ţi să roadă pragurile învăţătorilor.- Pielea rea şi răpănoasă / Ori o bate ori o lasă.- Pier cu tine, / Pier fără tine.- Pietrei rotunde din vârful dealului puţină urnire îi trebuie.- Pilda cea rea o dă oamenii mari.- Pilda rea strică obiceiurile cele bune.- Pildă / în tindă, / că în casă / nu te lasă.- Pirul rău creşte şi nesemănat.- Piru nu-1 poi stârpi.- Pisica, lingând pila, / şi-a pilit limba.- Pisica râzgâiată / Nu prinde şoareci niciodată.- Pisica se învaţă de mică cum se prind şoarecii.- Pitulicea la luptă să nu cheme pe vultur.- Pizma scoate beşici / Ca picioarele d-opinci.- Plan de curcă chioară.- Plăcerea dă prin piele.- Plăcerea scurtă, căinţă lungă.- Plăteşte birul cu fugiţii, / Şade la masă cu nepoftiţii.- Plăteşte, / cât un cap de peşte.- Plânge plânsul lui Pacală.- Plânge râsul de-astă-vară.- Pleacă ca căţeaua la prune.- Plecai să mă tocmesc, / dare-ar Dumnezeu să nu găsesc.- Plete lungi şi minte scurtă, / Judecată mai măruntă.- Plini de barbă şi goi de minte.- Ploaia care vine cu putere mare nu durează mult.- Ploaia de dimineaţă nu ţine mult.- Ploaia de mai / Face mălai.- Plopu-i pomu-ăl mai voinic, / Dar nu-i bun nici d-un otic!- Plopul e destul de mare, / Dar pe dânsul poame n-are.- Plopul e înalt, dar nu face umbră.- Plopul mare are şi crengi uscate.- Plopul nu face pere, / nici răchita vişinele.- Plugul când taie adânc, pământul îşi deschide sânul.

- Plugul e ca pasărea ce cântă primăvara mai frumos.- Plugul se rugineşte, dacă nu lucrezi cu el.- Poalele muierii, / cinstea muierii; / cum şi le ridică, / cinstea pe jos pică.- Poama bună porcii o mănâncă.- Poartă condei la ureche, / ca să-i zicem logofete.- Poate să fie strugur, dar nu-i poamă.- Pocalele des ardicate, /Te fac fără bucate.- Pocitului oglindă-i lipseşte.- Poftim, cuminţilor, / la casa nebunilor.- Poftim la masă, / Dacă ţi-ai adus de-acasă; / Că masa n-are gard, / Nici pumnul lăcat./ Eu te poftesc că mi-a ruşine, /

Dar tu nu fi porc de câine.- Pomii cu mult rod / ramurile lor şi le pierd.- Pomul altoit mai bun rod ne dă.- Pomul neroditor se taie şi în foc s-aruncă.- Pomul pădureţ pădureţe poame scoate.- Pomul se-ndreptează de mic, nu de mare.- Pomul se cunoaşte din roadă / Şi omul din minte neroadă.- Popa are mâna de luat nu de dat.- Popa bat / şi Ivan nici gustat.- Popa legat nu face bucluc.- Popa mănâncă şi de pe viu şi de pe mort.- Popa ni-i bosumflat / Că n-are slujbă în sat.- Popa până şi-n pridvor / Cată să aibă izvor.- Popa plânge când nu are morţi de îngropat.- Popa toacă, / Radu joacă.- Porc la porc, cel mai curat se pare, şi măgar la măgar, cel cu glas mai frumos.- Porcu-i tot porc şi-n ziua de Paşti.- Porcul îl baţi şi el zice că-1 scarpini.- Porcul ori încotro face, / Lui tot noroiul îi place; / Din ce e nu-1 poţi preface.- Porcul tocma după ce moare, / Pe toţi satură de unsoare.- Porcul tot strânge, se-ngraşă bine, / Dar pentru alţii, nu pentru sine.- Porcului să nu-i pui belciug de aur în nas.- Porcu strânge untură pentru alţii.- Porumbii nu zboară fripţi în gură.- Posteşte robul lui Dumnezeu că n-are ce mânca.- Potriveşte mirosul trandafirului cu putoarea porcului.- Poţi da cu tunul la urechea surdului.- Poţi opri vântul, apa şi gura lumii?- Poţi să-i pui şi paie arse pe spinare, că el tot nu fuge.- Poţi să tai lemne la capul lui.- Prăvălie cu chirie / Şi marfă pe datorie.- Precum faci, / aşa tragi.- Precum la haine molia, aşa şi la bărbat muierea rea.- Precum orbul de noapte nu se grijeşte, aşa cel prea slab de cel prea tare nu se sieşte.- Pe durerea mare alta mai mare o tămăduieşte.- Pretutindeni e bine, / dar acasă e mai bine.- Prieten adevărat este acela care te sfătuieşte spre bine, iar nu aceea care îţi laudă nebuniile.- Prietenii nu se cumpără cu bani.- Prietenii se ţin cu cheltuială.- Prieteni noi să-ţi faci, dar d-ăi bătrâni să nu te laşi.- Prietenul la vreme de nevoie se cunoaşte.- Prietenul omului este punga cu bani şi sacul cu mălai.- Prietenul vechi e ca şi vinul; cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.- Prieten vechi, / Câine vechi.- Primiţi-mă în casă până ce vă veţi găsi dumneavoastră alta.- Prinde chelul şi ia-i părul.- Prinde hoţul când îţi vine, / Că te prinde el pe tine.- Prinde orbul, scoate-i ochii.- Prin muncă şi prin stăruinţă, / Vei ajunge la dorinţă.- Printr-o crăpătură mică străbate apa în corabia cea mare.- Privighetorile contenesc, / Când ciorile crăncănesc.- Procopseala nu se cumpără cu bani, / Ci se câştigă cu ani.- Prost cu prost când trăieşte / Lesne se îngăduieşte.- Prost grădinar cel ce taie din rădăcină orice rod.- Prostia din născare / Leac nu mai are.- Prostia e boerie mare.- Prostia şi nerozia / Se rudesc cu nebunia.- Prost se naşte / prost creşte / prost moare.- Prostul cearcă gârla-n glumă şi se-neacă înadins.- Prostul când îl bagi în seamă, / Se înalţă în sus d-o palmă.- Prostul crede pe oricine mai prost decât dânsul.

- Prostul este ca orbul când dă de părete.- Prostul face ce vede / şi ce aude crede.- Prostul întâi vorbeşte / Ş-apoi se gândeşte.- Prostul nici să-i faci, / nici să-ţi facă.- Prostul se cunoaşte după râs şi mers.- Prostul se cunoaşte după vorbă şi şiretul după ochi.- Prostul taie copacul ca să-i mănânce rodul.- Prostului minte-i lipseşte.- Prostului nu-i stă bine dacă nu-i şi fudul.- Prostului zi-i prost, că se supără.- Prostul râde singur de prostia lui.- Pui migdala în nasul porcului şi el spune că e ghindă.- Puiu, chiar de drac, şi tot e frumos.- Pune brânză în strachină şi întinge aiurea.- Pune laptele-n sticlă şi întinge pe dinafară.- Pune oala la foc, / C-am aflat un iepure într-un loc./ Trage oala-n sus, / Că iepurele s-a dus.- Pune pisica-n fiare când mulge vaca.- Pune puşca jos şi prinde iepurele.- Pune strajă mâţa la lapte.- Pune-ţi căciula dinainte şi te judecă singur.- Pune-ţi frâu la gură şi lacăt la inimă.- Pune-ţi peticul cum îţi e şi sacul.- Pune viţă, bea vin, ară, macină, mănâncă.- Punga altuia e mai mare.- Punga e cel mai bun prieten.- Punga i-a făcut păianjen la gură.- Pupă-mă, leleo, în spate, / numai mai de departe, / ca să n-aib de tine parte.- Purecii fac gonitoare, / Iar păduchii vânătoare.- Puşca, calul şi femeia nu se împrumută.- Puşca goală sperie doi urşi.- Pute locul pe unde umblă.- Pute locul sub dânsul.- Pute, / pute, / Că-i din bute; / Dacă-ar fi din poloboc, / Ţi-ar cârni nasul din loc.- Puţine cuvinte şi ispravă mai bună.- Puţini sunt care nu au viermi la inimă.- Puţini suie, mulţi coboară.- Puţin şi des face mult.

R

- Rabdă când eşti slab.- Rabdă inimă şi taci / Că tu toate mi le faci.- Rabdă inimă şi taci, / Ce-ai făcut să nu mai faci.- Rabdă parcă e de fier / Şi-i crapă ochii de ger.- Rabdă, suflete, cât poţi, / Nu-ţi da taina către toţi.- Rabdă, sufleţele, / Şi la bune şi la rele.- Rabdă un ceas şi-i trăi un an.- Racul nu-şi schimbă mersul.- Raiul după viaţă rea.- Rana ce nu se vede, aceea-i mai grea.- Rana cât de mică, / dacă nu-ngrijeşti de ea, / curând se face mai rea.- Rana dacă se deschide, / Anevoie se închide.- Rana de cuţit se vindecă lesne, dar cea de la inimă niciodată.- Rana dogarului, / În capul ciocanului.- Rana obrintindu-se şi patima învechindu-se, a se vindeca cu nevoie va fi.- Rana se vindecă, dar semnul rămâne.- Rana trebuie văzută ca să-i dai peste leac.- Rana veche uşor sângerează.- Rara întâlnire / E mai cu iubire.- Rar se văd şi nu se pupă.- Rarul umple carul, / Desul umple fesul.- Rasa nu te face călugăr.- Raţa-n baltă / şi fulgii pe apă.- Raţa sălbatică nu se domesticeşte;- Răbdarea are şi ea marginile ei.- Răbdarea e bună la necaz.- Răbdarea e cea mai bună doctorie.- Răbdarea e totdeauna / La oricine cea mai bună.

- Răbdarea-i din rai.- Răbdarea-i mântuire.- Răchita e mică, buturoasă, / Are umbra cea mai groasă.- Răchita, oricât îi îngriji-o, tot lemn netrebnic rămâne.- Rădăcina e amară, dar roadele dulci.- Rădăcina mică răstoarnă cel mai mare car.- Rădăcina pe ramuri ţine, iar nu ramurile pe rădăcină.- Rămâi bătut, ocărât şi cu banii daţi.- Rămâne un om de sărit în apă.- Răpănoşii nu se scarpină decât între dânşii.- Răsare soarele în toată ziua, dar nu se şi vede întotdeauna.- Răspunsul blând înlătură mânia.- Răstoarnă pământul cu curu-n sus.- Rătăcirea din urmă e mai rea ca cea dintâi.- Rău ciocan a fost care te-a ciocănit.- Rău, când chiorul prinde la ochi.- Rău cu rău, / dar mai rău fără rău.- Rău cu rău se vindecă.- Rău de vei semăna, / mai rău vei secera.- Rău e când plâng părinţii.- Rău faci, / rău găseşti.- Rău la deal, greu la vale: / la deal cu opintele / şi la vale cu oprele.- Rău la deal, râu la vale, / Când greul e pe spatele tale.- Răul ce şi-1 face omul singur, nimenea altul n-ar putea să i-1 facă.- Răul nu rămâne nepedepsit.- Răul nu trebuie răsplătit cu rău.- Răul pentru ziua rea se păzeşte, / Iar bunul, ca metalul în foc, cu nevoile se lămureşte.- Răul se face mai lesne decât binele.- Răul vine iute, binele încet.- Rău mâncai, / Bine mă săturai; / Nici nu fuse, / Nici n-ajunse; / Dacă mai era / Tot nu strica.- Rău s-a ude, / rău se vede; / fecior cine o scăpa.- Rău te foloseşti cu sumanul altuia.- Rău te hrăneşti cu mâncarea în traista altuia.- Răvaşul de la birău, / Spune că ce plătesc eu.- Răzeş c-un sac de hârtie / ş-un petic de moşie.- Râde ciob de oala spartă.- Râde ciocanul de nicovală.- Râde dracul de porumbel / Şi nu se vede pe el.- Râde dracul de porumbe negre / Şi pe dânsul nu se vede.- Râde Mucea de Căcâcea / şi de amândoi Bată-1 Crucea.- Râde om de om şi dracu de toţi.- Râde raga de baltă / şi baba de fată.- Râde rupt de cârpit.- Râde surdul de şchiop, / şi amândoi nu au noroc.- Râde şi leagă, / plânge şi dezleagă.- Râde şi purceaua moartă în coşare.- Râde Tanda / de Manda.- Râde vârşa de baltă şi nu vede că-i putrezeşte coada într-însa.- Râd şi cheitorile de la casă.- Rânduiala când e bună, / Rostul cinstei merge bine.- Rânza mare face prânzul mic.- Râsul are trei fraţi: pe nebun, pe nerod şi pe tine însuţi.- Râsul e frate cu plânsul.- Râsul râde ţara / şi mascaraua - / mahalaua.- Râsul te râde şi batjocura te batjocoreşte.- Râul cel mai mic când se varsă în cel mare îşi pierde numele său.- Râul lin are apă afundă.- Râul lin te îneacă curând.- Rea poamă e dragostea, şi cine muşcă din ea bine are să se ţină.- Ridică-ti nămetul din naintea uşii tale şi nu îngriji de bruma ce cade pe casa vecinului tău.- Roagă-te lui Dumnezeu / Şi munceşte tot mereu.- Roagă-te pentru oricine, / Ca să-ţi dea şi ţie bine.- Roata umblă, / banii pică.- Roatele se gonesc una pe alta şi nu se ajung niciodată.- Rodul după sămânţă, ca oul după pasăre.- Roiul care matca părăseşte uşor se prăpădeşte.- Românul cât ridică un sac de paie îi al dracului.- Românul cât trăieşte, / tot creşte.- Românul nu piere.- Românul ştie multe suferi, dar nu uită.- Românul tace şi face.

- Românului poţi să-i iei cu de-a sila, dar să-i dai nu.- Rubedenie la rubedenie trage.- Ruda cea mai bună, / banul ce ai în mână.- Ruda la vreme de nevoie se cunoaşte.- Rufele murdare se spală acasă.- Rugăciunea beţivului nu mult ajunge.- Rugina moale roade fierul tare.- Ruja cât de frumoasă, / dar foarte ghimpoasă.- Rumegă vorba ca oaia iarba.- Rupe mâţa-n două.- Ruşinos, / dar sănătos.

S

- S-a ales şi el primar, / A umplut satul de amar.- S-a aprins balega în el.- S-a apropiat aţa de stejar.- S-a băgat murga-n traistă.- S-a băgat pândar la cimitir.- Sabia are două tăiuşuri; cine vrea să o întrebuinţeze.- Sabia de aur taie mai tare decât cea de fier.- Sabia, puşca; / nădejde, fuga.- Sabia vrăjmaşului e lungă.- S-a călugărit de mult motanul.- Sac fără fund / e omul de rând.- Sacul cu două guri nu-1 poţi umple.- Sacul din care tot iei şi nu mai pui se goleşte.- Sacul gol nu stă în picioare.- Sacul greu nu a greu în spinare.- Sacul plin curând se varsă.- Sacul popii îi fără fund.- Sacul spart nu se mai umple.- Sacul zgârcitului gură n-are / şi al risipitorului fund n-are.- S-a dat jos din pat întâi cu piciorul stâng.- S-a dus baba cu colacii.- S-a dus bou şi s-a întors vacă.- S-a dus câine surd la vânat.- S-a dus de la moară la râşniţă.- S-a dus înainte de a-i bate ceasul.- S-a dus la păscut după viţei / şi s-a întors cu bobocei.- S-a dus la rai cu cerga-n cap.- S-a dus la vânătoare cu puşca goală.- S-a dus lupul să îngrădească stâna şi vulpea să îngrijească găinăria.- S-a dus oaie şi s-a întors porc sălbatic.- S-a dus omul la colac / Şi-a căpătat un ciomag.- S-a dus să-şi vadă moartea cu ochii.- S-a dus şi el la stână şi a ajuns vinerea.- S-a făcut agurida miere.- S-a făcut negustor cu trei căpăţâni de usturoi.- S-a făcut oale şi urcioare.- S-a găsit Păcală / cu Tândală.- S-a hrănit cu capete de raci.- S-a isprăvit iapa de belit.- Sai şi aleargă dacă-ţi vine, / Numai bagă seamă bine.- Sai şi în spatele dracului până vei trece gârla.- S-a iuţit tărâţa-n borş.- S-a îmbătat căciula mea / Şi capul de-abia, de-abia.- S-a înăcrit ca borşul.- S-a încurcat ca craca-n lemne.- S-a încurcat pânza.- S-a înfoiat ca varza / şi îngâmfat ca barza.- S-a însurat Curgolea cu fata Sărăciei şi i-a cununat Ucigă-l toaca.- S-a întâlnit foamea cu setea.- S-a întâlnit Tanda / cu Manda (Sanda).- S-a întâlnit tusea cu năjitul.- S-a întovărăşit râiosul / cu chelul şi păduchiosul.- S-a învăţat dezbrăcat / şi i-a ruşine-mbrăcat.- S-a jurat pe vin / să nu mai bea rachiu.

- Salcia, cât să căzneşti, / Pom nu poţi s-o altoieşti.- Salcia nu se face pe dealuri.- S-alege untul din brânză.- S-alege urda din zăr.- Saltă, beţive, şi te veseleşte, / îmbată-te şi te tăvăleşte.- Samarul să nu-1 îngreuiezi, că rămâi tu în locul măgarului.- Seamănă cu tată-so, numai potcapul îi lipseşte.- S-a mâniat ca văcarul pe sat.- S-a mâniat găina pe tărâţe.- S-a mâniat Neagu pe sat / Şi trei zile n-a mâncat.- S-a mâniat văcarul pe sat şi oamenii nu ştiu nimic.- S-a năduşit sub limbă.- S-a născut în zodia veseliei.- S-a plimbat o săptămână şi a plâns o sută de ani încheiaţi.- S-a pornit ca surda la joc.- S-a potrivit ca nuca în perete, ca mireasa la moară şi ca musca-n lapte.- S-a pricopsit ca dracu-n spini.- S-a prins.caru-n imală.- S-a pus ca găina în mijlocul grămezii.- Sarea-i bună la fiertură, / Însă nu peste măsură.- Sarea nu a bună in toate bucatele.- Sare ca capra în zestre.- Sare ca ţarca din par în par.- Sare din lac în puţ.- Sare, până nu cere; să nu-i dai cuiva.- S-a rezemat de gardul putred.- S-aruncă ca lupul între oi.- S-a rupt drumul în mijlocul carului.- S-a săturat ca ţiganul cu frunza.- S-a săturat soacra / de poamă acră.- S-a scremut muntele şi a născut un şoarece.- S-ascunde după nas.- S-a spânzurat ca dracu-n cânepă.- S-a strâns funia la par.- S-a strâns rânced / lângă muced.- S-a suit la cuscra-n pat.- S-a suit scroafa-n copac.- S-a suit zara deasupra slăninei.- S-a trecut iarba de coasă / şi leliţa de frumoasă.- Satul arde şi baba se piaptănă.- Satul lui Cremene, fără câini şi fără jitari.- S-au adunat boierii ciotcă.- S-au dus boii şi a venit vaca.- S-a uitat beat d-aseară.- S-au încurcat iţele.- S-au mestecat limbile.- S-a umplut de brânză ca broasca de pâr.- S-a urcat scroafa-n salcie şi gofăie:, / Aram ghidi, / aram gheldi, / Aram vine, aram se duce.- S-au strâns ca câinii Ia măcelărie.- S-au strâns ca săracii la mort.- S-au strâns la sfat / Ca muştele pe păsat.- Sau taci sau zi ceva mai bun decât tăcerea.- S-a văzut cu nişte bale la gură / Şi le socoteşte că sunt untură.- Să aibă omul ruşine, / Când face rău, iar nu bine.- Să auzi, să vezi şi să taci, dacă vrei să petreci cu pace.- Să bea omul vin până va ţine leul de ureche, nu până-i va scoate ciorile ochii.- Să bei până ţi-o ieşi părul pân căciulă şi cămaşa pân izmene.- Să bei vinul, dar să nu te bea.- Să crezi în Dumnezeu, dar nici pe dracul să nu-1 uiţi.- Să cumperi şeaua după cum e calul.- Să cumperi vecinii întâi şi apoi casa.- Să facem ce-om face şi pe urmă iar om mânca.- Să fi dat cu mâinile de cer.- Să fie călare şi să aibă o căpăţână de varză în mână.- Să fie pâinea cât de caldă, vinul cât de vechi şi nevasta cât de tânără.- Să fii bun şi blând la toate, / Dar până unde se poate.- Să fii cât de sărac numai să ai bani mulţi.- Să fugi de omul însemnat ca de dracu.- Să-i legi de-olaltă / şi să-i ţâpi pe-o creangă.- Să-i sară iapa cui a văzut ochii.- Să înoate nu e dat / decât la cel ce s-a învăţat la înotat.

- Să întâmplă să cază în cursă şi acela care se păzeşte de ea.- Să-1 faci să te cunoască.- Să-l pui la bubă şi să-ţi fie de leac.- Să-1 pui în piuă şi să dai cu chilugul peste el şi nu-1 nimereşti.- Să-1 pui ori în pat, ori cu ochii la foc, el totuna gândeşte.- Să-mi ard căciula pentru un chitic!- Să mor cu cheful meu, iar nu cu gustul Ior.- Să munceşti şi noaptea că nu faci străinul frate.- Să n-am parte / De oale sparte.- Sănătatea e cea mai bună avuţie.- Sănătatea e mai bună ca toate.- Sănătatea face banii şi banii sănătatea.- Sănătate / de la golătate / că despuieţii vin pe urmă.- Sănătate goală, / Jumătate de boală.- Sănătate în târlă, că oile au murit de gălbează.- Să ne cârpim, / că nu putem tot să ne înnoim.- Să n-o întinzi prea mult că se rupe.- Să nu fie mâna ta / întinsă a lua / şi scurtă a da.- Să nu fii uşor la limbă şi greu la faptă.- Să nu laşi drumul mare / pentru cărare.- Să nu încarci pe bou ca pe măgarul cu samarul.- Să nu prinzi peşte înaintea sacului.- Să nu rămână piatră pe piatră.- Să nu scapi porcul în grădină.- Să nu se bucure duşmanii.- Să nu simtă nici pământul.- Să nu spui la nirnene, / ce ai la inimă.- Să nu ştie stânga ce dă (ce face) dreapta.- Să nu te-atingi de munca altuia.- Să nu te împrumuţi de la omul sărac.- Să nu te sperii de noroc, / Că norocu-i pus pe foc.- Să nu tragi niciodată în gazdă la omul cu câni slabi.- Să nu vinzi, să cumperi.- Săraca păţita, / mult e pricepută.- Sărac ca şoarecele bisericii.- Sărace bărbate, că aseară murişi şi nu te mai putui uita.- Sărace bine, mult rău aştepţi.- Sărace voinice, cum te cacă ciorile.- Sărac la sărac aleargă.- Sărac tare încă-i rău; / Gazdă mare încă-i greu.- Săracul când capătă atunci mănâncă.- Săracul, cât de sărac, / dac-a prins un comănac, / scoate coarne ca de drac.- Săracul cumpâră mai stump.- Săracul, dacă n-are straiţă, bagă-i în gură.- Săracul dobândit / Se miră ce l-a găsit.- Săracul n-are nici haină, / Nici la inimă vro taină.- Săracul nu se teme de tâlhari.- Săracului nu-i trebuie pungă.- Săracul nu mănâncă să se sature.- Sărăcuţ de mama mea, / Iarna grea, femeia rea.- Sărăcia află meşteşuguri.- Sărăcia când ţi-e-n vatră / E ca o stană de piatră.- Sărăcia este de nouăzeci şi nouă de feluri.- Sărăcia este zid de piatră şi bogăţia gard de nuiele.- Sărăcia intră pe uşă şi dragostea iese pe fereastră.- Sărăcia învaţă pe om / Ca să fie econom.- Sărăcia nu-i ruşine.- Sărăcia nu-ţi iese din casă nici până te îmbraci.- Sărăcia / Strică domnia.- Sărăcia unde s-a-ncuibat / Anevoie de scăpat.- Sărăcie, ce-ai cu mine? / - M-am avut cu tat-tău bine / Şi nu mă-ndur nici de tine.- Sărăcie cu ciucuri (lucie).- Sărbătorile, / Învrednicesc putorile.- Sărbătorile le face zile de lucru, şi zilele de lucru sărbători.- Sări zdreanţă, să sărim, / Că ştii iarna ce păţim.- Sărmanul bărbatul prost, / Bun odor la casă-a fost.- Sărmanul fără nădejde ca o candelă fără untdelemn.- Sărutarea de om viclean e tocmai ca de un ţânţar.- Sărută mâna pe care n-o poţi muşca.- Sărută săraca şi te uită la ochii-i.- Să şedem strâmb şi să judecăm drept.

- Să te duci pân oi da de berzele pâine făcând.- Să te ferească Dumnezeu când o face râma ochi, că-i mai rea decât şarpele.- Să te ferească Dumnezeu de fată de popă şi de moşie lângă cale.- Să te ferească Dumnezeu de judecata femeiască şi de bătaia prostului.- Să te ferească Dumnezeu de ţigan turcit şi de român boierit.- Să te fereşti de boierul nou şi de cerşetorul vechi.- Să te fereşti de cui străin în casă.- Să te fereşti de omul căruia toate-i plac.- Să te fereşti de omul din casă.- Să te fi rugat de o vacă stearpă, de atunci, şi tot îţi da oleacă de lapte.- Să te întinzi / cât poţi să cuprinzi.- Să te păzească Dumnezeu de bătaia muierii, a stângaciului, a ciungului şi şchiopului, de puşca chiorului şi de fapta

mutului şi a surdului.- Să trăiţi până vi-ţi săruta cu mosorul.- Sătul ca şoarecele în biserică.- Să-ţi aduci aminte de cuvintele nebunului.- Să-ţi fie frică de cel ce tace-face.- Să-ţi iei nevastă de casă, / Nici urâtă, nici frumoasă.- Să umbli ca banul din mână în mână.- Să vorbim, / să n-adormim.- Să vrei să dai şi să n-ai ce da.- Sânge cu sânge nu se spală.- Sângele apă nu se face.- Sângele nevinovat cere răzbunare.- Sângele vărsat cărbune arzător şi foc pârjolitor se face.- Sârguinţa e muma norocului.- Sârguinţa / ţese pânza, / Iară lenea / Pierde vremea.- Scapă-1 din foc, / ca să te bage-n foc.- Scara de sus se mătură, iar nu de jos în sus.- Scară la cer şi pod peste mare nu se poate.- Scaieţii s-agaţă şi de floaca câinelui.- Scaunul nalt în picioare, curând se răstoarnă.- Scânteiele de paie cum cade le aprinde.- Scârbit e calicul când îi bate vântul în traistă.- Scârna, de ce o scormoneşti mai mutt, mai mult şi pute.- Schimbarea domnilor, / Bucuria nebunilor.- Schimbă-mi, badeo, numele, / nu ţi-oi uita binele.- Scoală-te de dimineaţă, / Daca vrei să-ţi lungeşti viaţa.- Scoală-te de dimineaţă şi te culcă mai târziu.- Scoate apa cât este găleata la puţ.- Scoate bani şi din piatră.- Scoate, drace, ce-ai furat / Că te bat spânzurat, / Cu măciuca tot în cap.- Scorpia cu limba dulce te linge / şi cu coada te împunge.- Scrie pe lumînare / pentru neuitare.- Scriu la tine, / Vai de mine! / Când îi vedea slova mea / Să fugi încotro-i putea.- Scriu la tine, / Vai de mine! / Pentr-o merţă de malai / Că ştiu bine că n-o ai.- Sculatul de dimineaţă şi însuratul de tânăr nu strică niciodată.- Scumpii laolaltă nici când nu se pot înţelege.- Scump la tărâţe şi ieftin la făină.- Scumpul cu înşelătorul lesne se-nvoiesc.- Scumpul cumpără stafide (tămâie) şi cere să-i adauge piper.- Scumpul, din multe ce are, nu vrea să mânce.- Scumpul în vis când cheltuieşte / toată ziua se tânguieşte.- Scumpul mai mult păgubeşte şi leneşul mai mult aleargă.- Scumpul nici ce are nu are.- Scumpul nu e stăpân pe banii Iui, ci banii îl stăpâinesc pe el.- Scumpul pentru bani ar lua şi pe fata dracului.- Scumpului niciodată să nu zici: dă-mi, ci totdeauna: na.- Se acaţă ca rufa în gâtul săracului.- Seamănă ca două picături de apă.- Seamănă la tinereţe, / ca să ai ce culege la bătrâneţe.- Se amestecă unde nu-i fierbe oala.- Se bat ca orbii la târguri.- Se bat cei mari şi rabdă cei mici.- Se bucură ca popa la clopot.- Se ceartă pentru umbra măgarului.- Se culcă în tindă ca să-şi scurteze din cale.- Se cunoaşte ca puica pe creastă:- Securea la rădăcina pomilor zace.- Securea rea / Nime nu o ia.- Se duce călare pe coama drumului.

- Se duce la vie cu struguri în poală.- Se duc furnicile la miere.- Se face coadă de topor să taie pădurea din care se află.- Se fuduleşte ca musca în lapte.- Se găsesc olăcari şi de cai proşti.- Se grăbeşte ca fata la măritat (vădana la pat).- Se hrăneşte şi în piatră seacă.- Se împrăştiară ca meiu orbului.- Se încălzeşte la faţă, / Iar spatele îi îngheaţă.- Se închină pântecelui.- Se îneacă cu banii în gură.- Se întoarce roata pe toată obada.- Se întrec ca puii de barză la zburat.- Se învârte ca mâţa pe lângă blidul cu păsat.- Se învârteşte ca funia în traistă.- Se învârteşte ca un cui într-o căldare.- Se joaca ca pisica cu şoarecele.- Se laudă oala că va sparge căldarea.- Se leapădă şi de tată-său.- Se lipeşte ca mazărea-n perete.- Se loveşte ca iepurele la biserică.- Se lovi ca mireasa la moară.- Semănăm în câmp / şi cumpărăm din târg.- Se mărită livada cu casa.- Se mărită pomătul cu grădina.- Se-nspină în oase de râmă.- Se numără de neam mare, / Dar cinste de catâr are.- Se oblojeşte la nas, ca să-i treacă de deget.- Se plâng cele măritate / Că nu au de bărbaţi parte./ Dar cele văduve ce să zică / Când la inimă le pişcă.- Se plânge că n-are dinţi / Ş-apoi roade la cojiţi.- Se plânge şi cel de are, / Se plânge şi cel de n-are.- Se plâng fetele, / se plâng nevestele, / se plâng şi cele ce au câte doi bărbaţi.- Se poate păzi un sac de purici, o turmă de iepuri, dar o femeie nu.- Se potriveşte ca scripca cu iepurele.- Se pricepe ca măgaru la cântări.- Se prinde ca scaiul de oaie.- Se pune ţânţarul / cu măgarul.- Se răsfală-n haine lungi, / Ca-un ban în două pungi.- Se scarpină dracul în deal şi trăsneşte păduchele în vale.- Se scoate miere din orice floare.- Se sfădesc ca vrăbiile pe malaiul altora.- Se sperie ca calul de tropotul său.- Se teme şi de umbra lui.- Setosul bea apă din orice lac.- Se tot înalţă până dă cu capul de grindă.- Se trage de la Ciubăr Vodă, care l-au mâncat guzganii.- Se ţinea ca să înghită un bivol şi d-abea înghiţi o muscă.- Se ţine ca nevoia de om.- Se ţine de om ca scaiul de coada porcului.- Se ţine după capul lui ca gaia maul.- Se ţine norocul după tine, / ca pulberea după câine.- Se uită ca capra la ceasornic.- Se uită ca câinele-n ulcior.- Se uită la ceilalţi ca la nişte muşte.- Se uită soarele îndărăt, se strică vremea.- Se umflă în sprâncene, / ca curcanul în pene.- Se vindecă cu zamă de clopot.- Sfada grabnică aprinde foc şi vrajba grabnică varsă sânge.- Sfada şi gâlceava aduc nenorociri.- Sfatul după faptă e manta după ploaie.- Sfătuieşte-te cu cel mic şi cu cel mare, şi pe urmă hotărăşte-te tu însuţi.- Sfârşitul laudă începutul.- Sila dreptate n-are.- Simte ca sarea de vreme rea.- Singur se dă de gol / Până să-i dea ocol.- Sita cât e nouă stă în cui; la urmă umblă şi pe sub pat.- Sluga bună nu duce lipsă de stăpân.- Sluga însurată, / Ca o căţea fătată.- Sluga nevrednică stăpânii des îşi schimbă.- Sluga vrednică păcat să fie stăpân.- Slugă veche, mascara bătrână.

- Slugile după stăpân ca umbra după pom.- Soacră, soacră, / Poamă acră! / De te-ai coace, / Cât te-ai coace, / Tot dulce nu te-ai mai face.- Soarbe zamă, înghite la mămăligă goală.- Soarele că e soare şi nu poate încălzi toată lumea.- Soarele, de e soare, şi tot nu poate lumina toate văile.- Soarele încălzeşte şi pe buni şi pe răi.- Soarele nu răsare numai pentru un om.- Soarele nu stă ziua la amiezi.- Socoteala d-acasă nu se potriveşte cu cea din târg.- Socoteala deasă / E frăţie-aleasă.- Socoteala în târg / Şi vulpea în crâng.- Socotelile vechi întreţin duşmănia.- Somnul ca vameşul: viaţa pe jumătate ne-o ia.- Somnul cu moartea, fraţi gemeni s-au născut.- Somnul dulce / Nimic n-aduce.- Somnul dulce / Viaţă ne-aduce.- Somnul e (oglinda) pilda morţii.- Somnul e rupt din moarte.- S-o procopsi când mi-o creşte / Păr în palmă şi-ntre deşte.- S-o sorbi într-un pahar cu apă.- S-o spulberat făina din covată.- S-o suit dracu pe casă.- Spală-mi cojocul, dar nu mi-1 uda.- Sparge întâi nuca ca să-i mănânci miezul.- Spânul lesne se bărbiereşte.- Spicu-ncărcat e aplecat, / ăl gol e ridicat.- Spre bine când apuci / Aşa trebuie s-o duci.- Spune adevărul că ţi se sparge capul.- Spune cu ce te întărâţi şi-ţi voi spune cum eşti.- Spune la minciuni de fug pân casă.- Spune-mi cu cine mergi / Şi-ţi voi spune ce plăteşti.- Spune-mi cu cine te însoţeşti, / Ca să-ţi spun cine eşti.- Spun nucile că din rodul lor sunt rnigdalele.- Stai cu ţiganul / înveţi ţigăneşte, / cu turcul / turceşte, / cu neamţul / nemţeste.- Stai mămăligă să te mănânc.- Stau în drum şi mă gândesc, / Cum s-o mai înnemeresc.- Stă ca ou-n cui.- Stă ca troaca peste gard.- Stăpâineşte vorba până nu o ai vorbit.- Stăpân nu poţi ajunge, dar slugă totdeauna.- Stă satu-n gura lui.- Stână de porci nu se face.- Steagul cel mai zdrenţuit, cinstea oastei.- Stejarul bun şi trainic dă mlădiţă trainică.- Stinge focul cu paiele.- Stomacul ca moara, când n-are ce măcina, atunci se strică.- Stomacul cel tare şi pietre mistuieşte.- Stomacul când chiorăieşte, / La demâncare gândeşte.- Stomacul plin nu-nvaţă bucuros.- Straiele împodobesc pe om.- Străinul să-1 ţii toată ziua-n poală, seara cică nu mai poate de oase.- Străinul totdeauna te loveşte / şi te chinuieşte.- Strâmbii mânâncă ţara, că drepţii nu mai apucă.- Strânge bani albi pentru zile negre.- Stângeţi voi / C-om mânca noi.- Strecură ţânţarul / şi înghite armăsarul.- Strigă de la munte să-1 audă de la Dunăre.- Strigi pe un copac şi se dărâmă; dar pe un om?- Sub copacul frumos mulţi se adăpostesc.- Sub frunza cea mai proastă, / Se găseşte poamă coaptă.- Sub mănuşă stă ascunsă şi cea mai urâtă mână.- Sub pălărie / Toată gospodăria.- Sub părul fără roade nu se adună păsările.- Sub piatra cea mai frumoasă, scorpia ascunsă zace.- Sub poale de ie nouă / Nici mă ninge, nici mă plouă.- Subţirică, subţirea / Potrivă cu putina / Şi de naltă cât crucea.- Suflă când cald, când rece, tot dintr-o gură.- Sufletul bucuros este să intre în rai, numai păcatele nu-1 lasă.- Sui Neagă / în teleagă? / - Eu m-oi sui, / Dar un picior tot 1-oi târâi.- Suişul are şi scoborâş.- Sula de aur zidurile pătrunde şi lăcomia îşi vinde neamul şi moşia.

- Suliţa în traistă nu se poate ascunde.- Sumanul alb se poate negri; / cel negru nu se poate albi.- Sunt logofăt, să te învăţ / Cu cuţitul să scrii pe băţ.- Sunt oameni croiţi şi cusuţi bine. - Sunt rude după iapa cea albă.- Sunt rude, pentru că au uscat cămăşile la un soare.- Sunt tineri între tineri / şi bătrâni între bătrâni.- Sunt unii care se lăfăiesc în bunătăţi şi li se strică dinţii de mâncare, iar altora li se ruginesc dinţii neavând ce să

mănânce.- Surdul caută la buze, prostul la laudă.- Surdul n-aude, dar le potriveşte.- Surdului degeaba îi cânţi de jale.- Suspinul săracilor nu rămâne în deşert, măcar cât de târziu.- Sus stele, jos stele, / Sărăcuţa piele.

Ş

- Şade ca dracu în cânepă (în spini, pe mărăcini).- Şade într-o sută de cojoace şi tot nu zice că nu-i este frig.- Ş-a mâncat omenia cu lingura.- Ş-a nimerit coasa gresia.- Şanţ săpă şi căzu într-însul cel ce 1-a făcut.- Ş-a pierdut cumpătul / ca găina, umbletul.- Ş-a pierdut ogaşul.- Şapte ape-n chisăliţă / şi o mână de tărâţă.- Şapte fete, nouă vedre / şi le arde gâtul de sete.- Şapte lei suta de raci / Şi pescarii tot săraci.- Şapte pite şi-un pitoi / Şi-un căţel de usturoi.- Şapte poşte ş-un popas:- Şarpe cu cap de muiere.- Şarpele, când îl doare capul, iese la drum.- Şarpele cât de mult îl vei mângâia, / el tot te va muşca.- Şarpele de casă / Mult venin lasă.- Şarpele nu-şi arată niciodată coada înainte.- Şarpele până nu-1 calci pe coadă, nu se-ntoarce să te muşte.- Şarpele se prinde cu mâna nebunului.- Şarpele se sperie de însăşi pielea lui când o vede spânzurată.- Ş-a strâns funia de ţăruş.- Ş-au făcut cuib în cuibul altuia.- Şchiopătura oilor / E bucuria lupilor.- Şchioapa te scuteşte de horă.- Şchiopu / Sare plopu.- Şcoala face pe omul om / Ş-altoiul pomul pom.- Şede parcă i-o căzut iapa din ham.- Şed ca sardelele în cube.- Şede ca lupul între răspânteni.- Şede ca o mireasă.- Şede ca un ţap logodit.- Şede cu capul pe tipsie.- Şede cu nasul umflat.- Şede cu ochii-n podele, / Ş-aşteaptă să-i cadă stele.- Şede cu punga-n drum.- Şede hârbu-n drum şi râde de oală.- Şede-n deal / şi prăvale / caru-n vale.- Şede parcă nu-i place mirele.- Şede pe brânci ca câinele la stână.- Şede pe măgar şi caută măgarul.- Şede rău vacii când strechie iarna.- Şederea-i / neaverea. / Odihna-i / rugina.- Şede şi norocu-i creşte.- Şezi azi, şezi mâine, / Lucrul tot napoi rămâne.- Şezi, că ţi se răceşte locul.- Şezi la masă, / dacă ţi-ai adus d-acasă.- Şi-a bătut un cui în cap.- Şi-a dat lelea peste bărbatul.- Şi-a dat mult de pomană.- Şi-a făcut nasul mătură.- Şi-a găsit dracu capacu.

- Şi-a găsit hârbul capacul, / tigva dopul / şi lelea bărbatul.- Şi-a găsit icoană să se închine.- Şi-a găsit mireasă ca preoteasa glasul al şaptelea.- Şi-a găsit tigva dopul.- Şi-a găsit tingirea capacul.- Şi-a găsit vremea a ţese pânza.- Şi-a ieşit din brazdă.- Şi-a întors chepeneagul pe dos.- Şi-a luat hamul şi praştia.- Şi a mânca încă e greu; dacă nu-i mesteca, te frigi.- Şi-a mâncat credinţa ca ţiganu biserica.- Şi-a mâncat norocul ca ţiganul biserica.- Şi-a mâncat norocul fript.- Şi-a mâncat ruşinea cu mămăligă.- Şi apa se gată, căteodată.- Şi-a pierdut calendarul.- Şi-a pierdut cinstea ca mâţa de la oala cu smântână.- Şi-a pierdut credinţa ca şi Eva raiul.- Şi-a pierdut cumpătul / Ca calul umbletul.- Şi-a pus dracul coada pe el.- Şi-a pus fân în ciubote.- Şi-a pus sacii-n car.- Şi-a rupt dracul opincile.- Şi-a trăit traiul / Şi-a mâncat mălaiul.- Şi-a uitat anii.- Şi-a uitat şi zilele.- Şi aurul, cât de cinstit, / Murdalâc într-însul tot s-a găsit.- Şi-a vărsat mălaiul.- Şi azi şi mâne, / În urmă nimică rămâne.- Şi broasca este mică, dar gură mare face.- Şi broasca-şi întinde laba să o potcovească.- Şi bunda cea ciucurată / Se vinde la dobă odată.- Şi capră sătulă şi curechi întreg.- Şi cei înţelepţi smintesc.- Şi cel bun şi cel rău dintr-o mumă amândoi, ca oala şi ţucalul tot dintr-un lut amândouă.- Şi cel mai bun cărăuş răstoarnă carul pe cel mai bun drum.- Şi cel mai tare stejar la topor se pleacă.- Şi cioara-şi laudă puii.- Şi câinii mănâncă din fărămâturile ce cad de la masa domnului.- Şi câinele iese din iarnă, dar pielea lui ştie cum iese.- Şi coada securii / Face rău pădurii.- Şi cu bani şi fără bani, fericit tot nu eşti.- Şi cu o floare şi cu zece / Primăvara tot se trece.- Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate.- Şi cu parte, şi cu părticică.- Şi cu porcul gras în bătătură, şi cu porumbi în pătul.- Şi cu porcul gras în bătătură şi cu slănina-n pod nu se poate.- Şi curvele poartă rochi, / Dar le cunoşti după ochi.- Şi cu turcu / şi cu neamţu.- Şi cu vârf şi îndesată.- Şi de avere şi de unt, / Dulceaţa de pe pământ.- Şi de e glumă, / Dar nu e bună.- Şi din coş grăunţe şi din copaie pielm.- Şi din coş grăunţe, şi din postavă tărâţe, şi din făină pane, şi din traistă merinde.- Şi din făină parte, şi din tărâţe merinde.- Şi dintr-o iapă ursărească poate ieşi o dată un armăsar boieresc.- Şi dracul pare frumos când e tânăr.- Şi dracul se satură tot cu aceeaşi bortă.- Şi făina, ş-aluat, / Tot împrumutat.- Şi fără cap, şi fără picioare.- Şi ferul rugineşte, / Cât lumea nu trăieşte.- Şi fiara cea mai crudă cinsteşte neamul său.- Şi fierul spuzeşte în faţa soarelui.- Şi firul de păr îşi are umbra sa.- Şi furnica cât de mică, / face o răsplătire mică.- Şi furnica, de e furnică, / tot are mânie, cât de mică.- Şi găina oarbă nimereşte câte un grăunţe.- Şi găinile cântă câteodată.- Şi hreanul este rău, şi viermele şede în mijlocul lui şi crede că loc bun ca acolo nu mai e.- Şi iute şi bine nu se poate. - Şi la cuptorul mic se face foc mare.

- Şi la pene, dar şi la cuib ca pupăza.- Şi lupul are o meserie: / că şade-n deal la vie / şi învaţă croitorie.- Şi lupul de foame iese din pădure afară.- Şi marea are fund.- Şi marea tare urlă, când de vânturi se bate.- Şi maţele chiorăiesc, dar oamenii să nu se sfădească!- Şi măgarul are patru picioare, dar nu e cal.- Şi măgarul blând dă cu piciorul când îl apropie.- Şi măgarul câteodată, / Binişor şi el se poartă.- Şi măgarul e bătrân, dar îl încalecă copiii.- Şi măgarul e urât, dar folositor.- Şi măgarul se vinde tot în oborul armăsarilor.- Şi mâţa îi ouă.- Şi mielul bine fript, şi frigarea să nu se arză.- Şi minciuna e vorbă, dar vremea descopere adevărul.- Şi minciuna prinde loc.- Şi moşului îi plat toate, / Dar să le roadă nu poate.- Şi nasul miroase florile cele mai frumoase şi din el iese zeama cea mai urâtă.- Şi nespălaţii se-ncălzesc la soba albă.- Şi-n mămăligă caută spini.- Şi obada cea rea vine deasupra.- Şi o găină chioară scurmând găseşte câteodată mărgăritare.- Şi omătul e bun la vremea lui.- Şi para cea mai frumoasă poate să nu fie bună.- Şi păianjenul ţese, dar din pânza lui nu se fac haine.- Şi pentru calul şchiop se găseşte surugiu.- Şi piatra prinde muşchi, dacă şede mult într-un loc.- Şi piperu e negru, dar mănâncă Vodă cu eI la masă.- Şi pisicii îi place peştele, dar când trece puntea închide ochii.- Şi pitulicea este mică, / dar printre păsări e voinică.- Şi plopul e înalt, dar îl spurcă ciorile.- Şi porcul mâncă jirul, da nu se poate sui în fag după el.- Şi răul câteodată prinde bine la ceva.- Şiret pe şiret cunoaşte.- Şi râma, când o calci, ridică capul să te muşte.- Şi sărac şi nesupus, / Umblă cu nasu pe sus.- Şi sătul şi cu punga plină nu se poate.- Şi sfântul, ca să-ţi ajute trebuie să-i aprinzi candelă.- Şi sfântul Petru vămuieşte cu aur la porţile raiului.- Şi stafida e uscată, dar dulceaţa ei nu şi-o pierde.- Şi stejarul e mare, dar ghindă pentru porci ne dă.- Şi tăcerea un răspuns la vremea cuviincioasă.- Şi tina luceşte / când soarele o izbeşte.- Şi ţânţarul este mic, / dar rău pe taur 1-a rănit, / când în nas 1-a sărutat.- Şi urâtul şade unora frumos.- Şi vânturile la vremea lor sunt foarte trebuincioase.- Şoapta cât ciubota, / de aude cumătra.- Şoarecele a mâncat anafură şi s-o făcut liliac.- Şoarecele caută a se întoarce la bona lui, chiar (când) zăreşte pisica în calea lui.- Şoarecele cu o gaură numai, îndată îl prinde pisica.- Şoarecele nu încape pe gaură şi şi-a legat şi-o tigvă de coadă.- Şoarecelui nu-i lipseşte, / Că din vreme-şi grămădeşte.- Şoarecii când au pace cu pisica, se primejduiesc bucatele.- Şoarecii şi fierul îl rod.- Ş-o dezlegat sacul minciunilor.- Şofran nu poţi găsi în orice băcănie.- Şofranul nu-i păsulă.- Ş-o mâncat lumânarea cu feştilă cu tot.- Ş-o mâncat (pierdut, stricat) omenia.- Şterge-ţi oglinda ca mai bine să te vezi în ea.- Ştie bine un vlădică / Pe cine ia de chică.- Ştie ca calul prost / Să ia hamul de pe rost.- Ştie carte ca un cal.- Ştie carte până la genunchi.- Ştie carte până la genunchiul broaştei.- Ştie cât au uitat ceilalţi.- Ştie Dumnezeu al cui e sacul cu făină / şi podul cu slănină.- Ştie el unde doarme peştele.- Ştie mocanul / ce a soiranul? / Când îl vede pa tavă / gândeşte că e otravă.- Ştie moşul ce are în traistă.- Ştie numai Dumnezeu şi vaca.

- Ştie şi el o mână de carte ş-un sac de minciuni.- Ştie şi la deal şi la vale.- Ştie vlădica pe tine popeşte.- Ştie, vorbe să îndruge / Parcă tot la ţâţă suge.- Ştii când pleci, dar nu ştii când ajungi (te-ntorci).- Ştiu că mă-nsor la vară, / Dar mie-mi trebuie diseară.

T

- Tace ca balena-n iarbă.- Tace ca porcu-n popuşoi.- Tace o gură, tac zece.- Taci, daca vrei să-ţi fie casa casă / şi masa masă.- Taci din gură, că numai te doare capul.- Taci limbă că nu te doare capul.- Taci să nu te-audă mâţa.- Taci să tac, să ne fie casa casă / şi masa masă.- Taci tu, să vorbesc eu.- Tac mă cheamă.- Tac, tac, / Ca nucile în sac.- Taie şi frige cu gura.- Taie din poală şi pune la umăr.- Taie mămăliga-n două de viteaz ce e.- Taie poalele şi fugi.- Taie tăieţei cu barda.- Taina să n-o spuni nevestii.- Tainele voastre / în urechile noastre.- Tâlharul cel mic se spânzură şi cel mare scapă.- Tâlharul c-un păcat, păgubaşul cu zece.- Tâlharul neprins, negustor cinstit.- Talmeş-balmeş / De la cumătrul Ianoş. - Tinda, / Manda, / trei lei bucata.- Tara, tara, / toată vara.- Tare-i bine şi frumos, / când e omul sănătos.- Tata avea armăsar, / dar el a ieşit măgar.- Tata rus, / Mama rusă, / Numai Ivan / Moldovan.- Tata rus, mama ţigan, / Numai eu de moldovean.- Tatăl adună paiele ca aurul, fiul risipeşte aurul ca paiele.- Tată nu-i şi fată este, / Mă-sa s-a făcut poveste.- Tăcerea / e ca mierea.- Tăcerea e de aur.- Tăcerea nu sparge capul.- Tăcerea răspunsul celor înlelepţi către cei nebuni.- Tăceţi, gura vă meargă.- Tăciunele acoperit / Arde afurisit.- Tăgârţă a-mprumutat şi sac nou acum cere.- Tăicuţa face la biserici şi nenea le surpă.- Tâlhar la tâlhar trage.- Tâlhar pe tâlhar nu fură.- Tâlharul fură dar nu aduce.- Tâlharul niciodată nu se procopseşte.- Tânăr lângă tânăr ca paiele lângă foc.- Târgoveţ / cu pâinea-n băţ.- Târgoveţul / nu ştie ce-i pădureţul.- Târgul de dimineaţă / să-1 strângi în braţe.- Târgul dintâi să nu-1 laşi.- Târgul mânie n-are.- Târgul se face cu bani / şi nunta cu lăutari.- Te-ai făcut cu dânsa rudă / După mămăligă crudă.- Te-ai prins ca ciocârlanu în lad.- Te-a lepădat ca cucul oul.- Te amesteci ca mărarul în bucate.- Te apuc de cuvânt.- Te apuc la largul meu / şi la strâmtul tău.- Te-aş băga în sân dac-ai încăpea în urechi.- Te-au cam strâns în chinci / bietele opinci.- Te duce unde a dus mutul iapa / şi ţiganul / cârlanul.- Te găseşte boala gălbinarei / şi frigurile pungii.

- Te iai după port, / te duce în glod.- Te iubesc ca izmenele de sâmbătă.- Te iubesc ca pe o bubă coaptă.- Te iubesc ca sarea-n ochi şi ca gheaţa-n sân.- Te lasă unul de slab şi te ia altul de gras.- Te laşi moale, / Te bagă în foale.- Te loveşti la un deget şi te doare trupul tot.- Te-mbată cu vinul / şi te amăreşte cu pelinul.- Teme-te mai mult de pizma rudei decât de a străinului.- Te miri ce mănâncă şi te miri ce mai lasă.- Te miri ce şi mai nimica.- Te-o întreba iarna ce-ai lucrat vara.- Te păzeşte / Până te nimereşte.- Te poţi opri când te sui, / Dar anevoie când te cobori.- Te pupă în bot / şi-ţi ia din pungă tot.- Te răsfaţă într-al tău / ca ariciu-n cuibul său.- Terchea-berchea, / trei lei perechea, / ciubote roşii.- Te slujeşte norocul cât umbra acului pe croitor.- Te spune nasul / Că-ţi place vinarsul.- Te tocmeşte duşmăneşte / Şi plăteşte omeneşte.- Te vei la / Când a ploua, / Te vei unge / Când a ninge.- Te vinde fără bani.- Ticăitul, / procopsitul, / unde se duce / nu-i mai ajunge.- Tigva cu aşternutul şi ulciorul cu primenelele.- Timpul cumpără paiele şi nevoia le vinde.- Timpul descoperă toate.- Timpul e dascălul cel mai bun, fiindcă el ne-nvaţă toate.- Timpul face şi desface.- Timpul învaţă pe aceia ce n-au şcoală.- Timpul pierdut nu se mai întoarce.- Timpul toate le coace.- Timpul trece, iar vecinul rău rămâne.- Tinereţele fără frumuseţe, ca frumuseţea fără nuri.- Tinerică o luai, / De-o sută cincizeci de ai.- Tinerii înaintea bătrânilor să aibă ochi iară nu gură.- Tipicul se învaţă călcând des pragul bisericii.- Toamna se numără bobocii.- Toamna se numâră bobocii / şi s-aleg din puici gânsacii.- Toarnă ca într-un sac spart.- Toarnă foc peste pară.- Toarnă la minciuni de merg cu picioarele.- Toarnă seu în carne grasă.- Toarnă spirt să stingă focul.- Toarnă vin în două oale, / Că nici capul nu mă doare.- Toarnă vin peste pelin.- Toată a lui nerozie / e de la părinţi moşie.- Toată apa stinge focul.- Toată buruiana cu umbra ei.- Toată curva e frumoasă.- Toată faţa-i bună, dacă căptuşeala-i călduroasă.- Toată fiara-şi are lupul ei.- Toată gluma are capăt.- Toată greşeala are iertarea ei.- Toată întrebarea are şi un răspuns.- Toată lumea bea vinul, dar nu-şi bea mintea.- Toată lumea e voinică când duşmanul fuge.- Toată lumea să te înveţe, dar din minte să nu-ţi ieşi.- Toată marfa îşi aşteaptă plata.- Toată pasărea îşi apără puii.- Toată pasărea îşi are odihna în cuibul ei.- Toată pasărea pe limba ei piere.- Toată şaga e jumătate într-adins.- Toată treaba cu socoteala ei.- Toată vaca viţelul îşi linge.- Toată vara ai jucat, / Acum joacă necurmat.- Toată vara cari la var, / Iarna mânci tot pe amar.- Toată vara la ogor / şi iarna cu tăgârla la obor.- Toată ziua bună / partea-şi adună.- Toată ziua / bună ziua.- Toată ziua îl porţi în braţe şi seara tot pe el îl dor picioarele.- Toată ziua ţop şi trop, / Sara nu-i ce da la porc.

- Toate apele în mare se varsă / şi marea nu se mai umple. - Toate au un hotar în lume.- Toate femeile ar fi cinstite, / dacă n-ar fă ispitite.- Toate i se prind de mână.- Toate îşi au leacul.- Toate îşi au vremea lor.- Toate le-am dat pe una / şi nici aia nu-i bună.- Toate le are coconiţa, numai feregeaua-i lipseşte.- Toate lucrurile trebuie să vie la vremea lor.- Toate pe dos şi nunta marţea.- Toate-s cu timp şi cu soroc / Şi ruşinea la al ei loc.- Toate se fac şi se desfac prin gura satului.- Toate sunt până la o vreme.- Toate sunt soră cu minciuna.- Toate sunt trecătoare ca ziua de ieri.- Toate străchinile nu sunt pentru ciorbă.- Toba, cu o lovitură numai, nicicum îţi cântă.- Tocmai când s-a repezit / Şi lumea s-a isprăvit.- Tocmai de ce te-ai păzit n-ai scăpat.- Tocmeala n-are mânie.- Tocmeşti pielea ursului şi ursul în pădure.- Toiagul bătrâneţelor / şi nebunia tinereţelor.- Tontul / nu ştie ce-i contul.- Toporul fără coadă nu taie.- Toporul rău nime nu-1 fură.- Tot bogatul mintos / şi tânărul frumos.- Tot bordeiu / îşi are obiceiu.- Tot bostanul cu sâmburii lui merge de vale.- Tot boul 1-am mâncat şi la coadă ne-am ostenit.- Tot calabalâcul, / Traista şi ciubucul.- Tot calul bun are câte un nărav rău.- Tot cam după neam merg toate, / Din ce este nu-1 poţi scoate.- Tot ce e prea mult nu e sănătos.- Tot cel ce se înalţă se smereşte.- Tot ce se fură iese la soare.- Tot cocoşul pe gunoiul lui cântă.- Tot copacul ce va să fie bun de cârlig de timpuriu începe a se strâmba.- Tot copacul de la rădăcină se usucă, dar întâi crengile se văd uscate.- Tot cuiul îşi află gaura lui.- Tot cu resteul la brâu.- Totdeauna binele se uită mai lesne ca răul.- Totdeauna desfătarea / Are soră întristarea.- Totdeauna feţişoara, / Mărită pe fetişoară.- Totdeauna şoarecele se întoarce la borta lui.- Totdeauna urma alege.- Tot de noroc să se plângă omul.- Tot două oale-mi fierb: una seacă şi alta goală.- Tot el la masa altuia şi la masa lui nimenea.- Tot e un lemn de ars în foc.- Tot grasu e frumos şi tot avutul cinstit.- Tot grasul e frumos / şi tot slabul ticălos.- Tot în boul ăl de trage dă.- Tot începutul are şi sfârşit.- Tot începutul e greu.- Tot înşiră la gogoşi, / Spunând despre moşi, strămoşi.- Tot învăţu / Are dezvăţ.- Tot la noi în şatră / Bate vânt şi piatră.- Tot lupul cel şchiop mâncă mieii din turmă.- Tot mielul de piciorul lui se spânzură.- Tot naşu-şi are naş.- Tot natul ştie unde-1 strâng curelele.- Tot norocul pomeneşte / Şi nicicând nu-1 nimereşte.- Tot obrazul / îşi are necazul.- Tot olarul laudă oala sa.- Tot omul are un dar / şi un amar / şi unde prisoseşte darul, nu se mai bagă în seamă amarul.- Tot omul bun prinde carne.- Tot omul ce va scoate cuţitul de cuţit să moară.- Tot omul e dator să ţie odată satul de vorbă.- Tot omul e împărat în casa lui.- Tot omul împropteşte gardul lui.- Tot omul trăieşte pentru sine.

- Tot paiul are şi umbra lui.- Tot păcatu / îşi caută vinovatu.- Tot păgubaşul plăteşte oala spartă.- Tot păţitu-i priceput.- Tot râu înspre bine.- Tot sacul îşi găseşte petecul.- Tot săracu îşi are săracu.- Tot ţiganul / îşi laudă ciocanul; / Dar eu barosul meu / Că e mai greu.- Tot ţiganul / îşi laudă ciocanul / şi ţiganca nicovala.- Totu-i nou şi totu-i vechi.- Tot un cuc nu ne cântă în toată vremea.- Tot vasul spre aceia miroase, spre ce să bagă într-însul mai nainte.- Tot vine şi cel ce întârzie.- Toţi bine aleargă, dar afară din drum.- Toţi câinii bat, / Dar el şede-n pat.- Toţi copacii înfrunzesc, dar nu toţi dau roade.- Toţi de la orb şi de la sărac şi săracul de la nimeni.- Toţi-1 bat şi toţi-1 gonesc, / Cum ar fi de neam holesc.- Toţi prorocii după Hristos sunt mincinoşi.- Toţi prostii răstoarnă pâmântul.- Toţi se plâng de bani, dar de minte nimeni.- Tovarăş numai la câştig, / La pagubă pune cârlig.- Tovărăşia e bună numai cu punga ta.- Trage aţa cât să nu se rupă.- Trage ca viţelul la vacă.- Trage căţeaua de coadă.- Trage cu urechea ca vulpea.- Trage danţul după casă / Că mireasa-i burduhoasă.- Trage mâţa de coadă.- Trage mâţa pe rogojină.- Trage nădejde ca baba de dinţi.- Trage nădejde ca spânul de barbă şi ca ursul de coadă.- Trage nădejde nebunul de juruinţă, spânul de barbă şi prepeliţa de coadă.- Trage targa pe uscat.- Trag la râu ca altu la bine.- Trai, neneaco, cu banii babachii.- Trai (cu)pe vătrai.- Traista goală / te omoară.- Traista săracului cu puţin nu ce umple.- Traiul tătuchii / cu banii mămuchii.- Trandafirii se scutură, dar spinul rămâne.- Trandafirul de ghimpi mai întâi să ţi-l cureţi, apoi la nas să ţi-1 duci.- Trandafirul scoate ghimpi şi ghimpele trandafir.- Trăiesc ca fraţii / şi se iubesc ca dracii.- Trăiesc ca gâsca cu porcul.- Trăiesc împreună, / Ca pâinea a bună.- Trăieşte ca cucul în frunză.- Trăieşte ca dracu-n apă mică.- Trăieşte ca paraua în punga săracului.- Trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului.- Trăieşte ca viţelul la curtea boierească.- Trăieşte, murgule, până la Paşti, / Ca să-ţi dau iarbă verde să paşti.- Trăind omul, când şi când / Află ce nu-i dă prin gând.- Trăsnetul te sperie, iar ploaia te pune pe fugă.- Trândavul ajunge la straiţă.- Trândăvia e mama tuturor răutăţilor.- Trântorul mănâncă miere de-a gata.- Treaba fă-o cum se cade / şi şezi atunci când se şade.- Treaba / nu o face cu graba.- Treabă fie, nu fie, / Plata babii să se ştie.- Treanca-fleanca, bună dimineaţa.- Treaptă cu treaptă, te urci pe scară.- Trebuie dus pe la biserică.- Trebuie să dai câteodată o lumânare şi dracului.- Trebuie să joci cum îţi cântă vremea.- Trebuie să macine piatra, ca să curgă la piscoaie.- Trebuie să mănânci un car cu sare cu cineva ca să-1 poţi cunoaşte.- Trebuie să-ndoi copacul cât e tânăr.- Trebuie să te temi de vânt cu zăpadă.- Trece-1 cu vederea / Până-i crapă fierea.- Trece vara ca o pâine, / Vine iarna ca un câine!

- Treci râul până nu vine unda.- Treci zi, treci noapte, / apropie-te moarte.- Trecui balta, / Luai alta.- Trei corăbii încărcate n-aşteaptă pe una deşartă.- Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia şi banul.- Trei lucruri nu se pot pe lumea asta: scară în cer, punte peste mare şi măduvă în fier.- Trei lucruri poartă dracul: sulă, ipingea şi tobă.- Trei lucruri sunt rele: picătura-n casă, muierea rea şi durerea de măsea.- Trei lucruri sunt urâte şi lui Dumnezeu: bogatul nemilostiv, calicul fudul şi curvarul bătrân.- Trei lucruri te scot din casă: fumul, muierea rea şi picătura.- Trei lulele, / Trei dughene, / Capul plin de socotele.- Trei prea mult şi trei prea puţin, vatămă pe om: prea mult să vorbească, prea puţin să ştie, prea mult să cheltuiască şi

puţin să aibă, prea mult preţ să ceară şi puţin să facă.- Trei zile cucoş, nu găină.- Trei zile trapădul şi un teas praznicul.- Trei zile ţonţovai, / Iar de acolo chiu şi vai.- Tremură după un nap, / ca de-ochii săi din cap.- Trenchea-flenchea / Trei lei părechea.- Trestia care se pleacă vântului, niciodată nu se frânge.- Tronc, Marico, că ţi-am dres-o.- Tropa, tropa din papuci / Şi cu nasu plin de muci.- Trupul, sluga sufletului,- Tu ce-i cânţi, el ce-ţi descântă.- Tu cânţi ca cutu / eu urlu ca lupul.- Tufă-n cap, / tufă-n mână / tufă-n pungă.- Tu-i ceri să-ţi numere toate, / Şi el dator te mai scoate.- Tu îi faci cu ochiul, / el îţi face cu capul.- Tu îl bagi în maţe. / Şi el iese în faţă.- Tu îl bei pe dânsul şi el te bea pe tine.- Tu îl tragi la masă / şi el se vâră sub masă.- Tulbură apa ca să pescuiască.- Tu mare, eu mare, cine-o să ne tragă cizmele?- Tu mori după mine / Şi eu habar n-am de tine.- Tu mori / şi mireasa-şi pune flori.- Tu-mprumuţi nuiele, / gardul se prăpădeşte, datoria nu putrezeşte.- Tunde oaia, dar nu-i lua şi pielea.- Tunsul lesne se piaptănă.- Turcii gonesc iepurele cu carul.- Turcul, de e turt, şi tot te lasă întâi să mai mănânci şi apoi te omoară.- Turcul nu caută a prinde calul cu sacul deşert.- Turcul te bate, / turcul te judecă.- Turcului să-i dai bani şi să-i scoţi ochii.- Turma fără câine o mănâncă lupul.- Turma merge după berbece.- Turma nu stă dintr-o oaie.- Turma coaptă / Norocu-şi aşteaptă.- Turuie ca moara fără apă.- Tu stai să-1 înveţi de bine / Şi el te învaţă pe tine.- Tu ştii una, două, / Eu ştiu pân' la nouă.- Tu umbli după el cu mila / Şi el după tine cu pila.- Tu umbli să-1 îmblânzeşti / Şi mai râu îl îndrăceşti.- Tu unde aduni surcele, / eu am tăiat nuiele.- Tu zici că-mi voieşti binele, / Şi mă-ghimpi ca albinele.

Ţ

- Ţandăra nu sare departe de trunchi.- Ţara banului este acolo unde ştii să-1 prăşeşti mai cu agerime.- Ţara-i plină de nevoi, / Şi vulturii fur la miei.- Ţara moare de tătari, / Sdroanţa pune lăutari.- Ţara / taie scara.- Ţăranca e albina casei.- Ţăran de la ţară / cu limba amară.- Ţăranu-i ca răchita, unde-l pui îi prieşte.- Ţăranu-i gât de găină, iar boierul picior.- Ţăranul când merge tropăieşte / şi când vorbeşte hodorogeşte.- Ţăranul munceşte tot anul, / Ca să capete banul.- Ţăranul muncitor / e vestit ca domnitor.

- Ţăranul paşte vaca şi arendaşul o mulge.- Ţăranu / nu ştie ce-i şofranu; / dar nici târgoveţu ce-i pădureţu.- Ţărănimea e talpa casei.- Ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.- Ţânţarul, cât de mic, c-o muşcătură mică şi pe leu îl biruieşte.- Ţânţarul cu cântări te sărută.- Ţânţarul pişcă armăsarul.- Ţâţele când se-ntăresc, / Vârsta fetei ne vestesc.- Ţi-ai găsit floarea să-i iei mirosul.- Ţie ari, ţie grapi, ţie vei şi secera.- Ţi-e drag cu doi peşti în oală / şi cu coadele afară.- Ţi-e milă de dracul şi el scoate coarne.- Ţiganul a cerut şi el la popă un sfânt ca să-1 poată prăznui.- Ţiganul când a ajuns la mal atunci s-a înecat.- Ţiganul când s-a văzut împărat / Întâi pe tată-său 1-a spânzurat.- Ţiganul cântă de foame.- Ţiganul / dă cu ciocanul / şi capătă banul.- Ţiganul după ce şi-a dat căciula pe apă a zis: / să fie de sufletul tatii..- Ţiganul / nu ştie ce e şofranul, / dar nici boierul meşniţa.- Ţiganul şi-a mâncat norocul.- Ţiganului nu-i e frig, numai ar frige clisă:- Ţiganul mănâncă când are, românul când îi e foame / şi boierul când vrea bucătarul.- Ţiganul niciodată nu-şi are topor bun la casă, deşi-i meşteşugar.- Ţi-i ruşine, / Vai de tine, / Te-ai făcut toată / Ca o curcă plouată.- Ţine capra de coarne şi jură că-i şută.- Ţine capra şi-1 împunge, / Iar altul stă şi o mulge.- Ţine ce ai în mână / şi n-alerga după minciună.- Ţine ceala şi trage hois.- Ţine de urât şi de sete.- Ţine, fine; na, cumătre; / Cât p-aci să-mi dea şi mie.- Ţine leul de urechi.- Ţine sacul până capeţi purcelul.- Ţine-te de poală mare, / Dacă vrei să trăieşti tare.- Ţine-te numai de una, / nu sări din una-ntr-alta.- Ţine-te, pânză, să nu te spargi.- Ţine-te, Pârleo, că te rupi.- Ţine-te, Stane, / că-i noaptea mare.- Ţin'-te mare / cât ai mălai în căldare.- Ţi s-a-ncărcat carul, / S-a umplut paharul.

U

- Ucenicul vrea să înveţe pe dascăl.- Udă întâi grădina ta, şi de-ţi mai rămâne apă, udă şi pe a vecinului.- Udul nu se teme de ploaie, da nici baba de glod.- Ugerul frumos vinde vaca.- Uită-te în faţă / şi judecă-i viaţa.- Uită-te la mumă-sa / şi cunoaşte pe fie-sa.- Ulciorul nu merge de multe ori la apă.- Uliţa lungă / te face fără pungă.- Uliţa te face fără casă.- Umblă ca banul ăl rău.- Umblă ca calul fără căpăstru.- Umblă ca căţeaua cu puiţa după ea.- Umblă ca câinele surd dus la vânat.- Umblă ca câinii cu colaci în coadă.- Umblă ca în satul (ţara) lui Cremene.- Umblă ca mâţa pe lângă laptele fierbinte.- Umblă ca o găină care nu-şi găseşte cuibarul.- Umblă ca paraua din mână în mână.- Umblă ca pisica-n jurul sacului.- Umblă ca vulpea cu coada în toate părţile.- Umblă cu capul pe sus, ca spicul cel gol.- Umblă cu ciolane legate la gât.- Umblă cu nasul pe la dracu.- Umblă cu plosca cu minciuni.- Umblă de crezi că dracu-1 poartă.- Umblă din loc în loc, ca căscatul din om în om.

- Umblă drumurile în rând, / Podinile numărând.- Umblă după icre verzi.- Umblă după pită mai bună decât de grâu.- Umblă gură-cască, pierde-vară.- Umblă întărâtând câinii prin mahala.- Umblă-n două luntre.- Umblă noaptea ca liliecii.- Umblă norocul după el ca muştele după câine în postul Crăciunului.- Umblă, parcă calcă-n străchini.- Umblă, parcă-i o oaie căpiată.- Umblă, parcă treieră la mărăcini.- Umblă pe drum cu alai / Şi în casă n-are mălai.- Umblă pe drumuri tăind câinilor frunză.- Umblă să se cârpească şi mai rău se sparge.- Umblă tot pe calea bătută.- Umbli cu graba, / Te întâlneşti cu zăbava.- Una bună, zece rele.- Una de la răsărit şi alta de la apus.- Una din deal, una din vale.- Una dreaptă şi zece strâmbe.- Una e a făgădui / şi alta a împlini.- Una gândeşte cârciumarul / şi alta beţivul.- Una gândeşte / şi alta vorbeşte.- Una-i una şi două-s mai multe.- Un arbore nu face pădure.- Una s-o faci, / alta să n-o laşi.- Una spune omul / şi alta face Domnul.- Una vorbim, başca ne-nţelegem.- Un bogat când moare, săracul fluieră.- Un bordei să ai, numai să fie al tău.- Un bun c-un rău, / Aşa a lăsat Dumnezeu.- Un cap ai şi ăla sec, / Parcă ar fi cap de grec.- Un car se-ncarcă, / altul se descarcă.- Un ceas al dimineţii plăteşte cât trei după prânz.- Un câine cum latră ceilalţi câni după el se iau.- Un câine de la oi preţuieşte cât zece de cei de casă, dar numai când se află la oi.- Unde a dus mutul iapa, / surdul roata / şi călugărul baba.- Unde a fost, are să mai fie.- Unde-ai văzut copii buni şi babe frumoase!- Unde a pus şeaua, / cată bine şi ipingeaua.- Unde a tunat întâi.- Unde auzi vorbă multă, acolo-i spor puţin, că şiretlicul o îneacă.- Unde baba face, / Dracul nu desface.- Unde-i baltă, broaşte se adună.- Unde bărbatul lipseşte, / ca gardul când lipseşte, / pază nu se mai găseşte.- Unde chioreşte / şi unde loveşte.- Unde cântă cocoşi mulţi, acolo întârzie a se face ziuă.- Unde dai şi unde crapă (pocneşte, răsare, tună).- Unde dă mama carnea creşte.- Unde Dumnezeu nu se pomeneşte.- Unde e aţa mai subţire, acolo se rupe.- Unde e calabalâc, / e şi bucluc.- Unde e cetatea mai tare acolo bate dracul război mai puternic.- Unde e câştig, e şi pagubă.- Unde e dragoste multă / E şi urâciune multă.- Unde e femeia e şi dracul.- Unde e fum şi căldură.- Unde e gust, nu încape ceartă.- Unde e hoitul, acolo se adună corbii.- Unde e învăţătură multă / e şi nebunie multă.- Unde e lac, acolo sunt şi broaşte.- Unde e marfă, trebuie să fie şi pagubă:- Unde e minte multă, este şi nebunie multă.- Unde e muierea, nu mai are dracul nimic de făcut.- Unde e mult câştig, e şi multă pagubă.- Unde e o mortăciune, acolo câinii se adună.- Unde e sărăcie, e şi ceartă.- Unde e stârvul, acolo şi vulturii.- Unde e una, se strâng mai multe.- Unde e un car de înţelepciune, acolo sunt două de nebunie.- Unde erau trei, eu eram al patrulea.

- Unde este comoara voastră / acolo este şi inima voastră.- Unde este frică nu încape dragoste.- Unde este miere acolo şi muşte.- Unde este pace / Şi lui Dumnezeu îi place.- Unde este puterea acolo-i şi dreptatea.- Unde este stârvul,.acolo se adună ciorile.- Unde este nădejde multă, acolo şi deşertăciune.- Unde e vorbă multă, / acolo e treabă scurtă.- Unde faci focul, iarba nu creşte.- Unde găina cântă, cocoşul tace.- Unde găseşte pus rău, el pune bine.- Unde gândeşti, / şi unde nimereşti.- Unde gâgâiesc gâştele, nici o înţelegere faci.- Unde gâsca nu gâgâie.- Unde-i avuţia, acolo-i şi inima.- Unde-i banul, acolo-i şi minte.- Unde-i bine, / Nu-i de mine; / Unde-i rău, / Hop şi eu.- Unde-i căpăstrul, acolo-i şi calul.- Unde-i dragoste, e şi ceartă.- Unde-i dragoste puţină, / Lesne-i a găsi pricină.- Unde-i frică, îi şi ruşine.- Unde-i hornul mare, fumu-i puţin.- Unde-i inimă, acolo-i şi minte.- Unde-i lână, nu-i mână, / Unde-i mână, nu-i lână.- Unde-i minte, îi şi noroc.- Unde-i minte multă, / e şi răbdare multă.- Unde-i mâţa să mă vadă, / Să-i dau coada să mi-o roadă.- Unde-i noroc şi parte.- Unde intră cearta-n casă, / De acolo norocul iasă.- Unde intră vinul, ruşinea iese d-acolo.- Unde-i puşca să te tai şi cuţitul să te-mpuşc?- Unde-i stârvul mai mare, acolo se strâng toţi vulturii.- Unde-i turmă şi pagubă.- Unde-i una / Îi curge lâna.- Unde-i vorbă multă, / acolo neştiinţă cu mult mai multă.- Unde-i vorbă nu-i mânie.- Unde înserează, acolo doarme.- Unde înserează, / nu ziuează / şi unde ziuează, / nu înserează.- Unde-1 baţi şi unde-1 doare (ustură).- Unde lipseşte păunul, cioara se pare pasărea cea mai frumoasă.- Unde masă şi pahare, / Acolo şi Stan călare.- Unde mănâncă doi, mai poate mânca şi al treilea.- Unde merge oaia, merge şi capra.- Unde mânia cu puterea se-mpreună, / acolo trăsnetul mai tare sună.- Unde n-am trebuinţă nici nu vânz, nici nu cumpăr.- Unde nu e cap, acolo e vai de coadă.- Unde nu e cap, vai de picioare.- Unde nu e iarbă verde, nu pasc oile.- Unde nu e pisică, / Şoarecii steag ridică.- Unde nu e socotinţă, socoteala merge rău.- Unde nu este stăpân, nu este nici Dumnezeu.- Unde nu-i bărbat în casă; / Nu e nici pâine pe masă.- Unde nu-i frică de bărbat, / nu-i ruşine nici de sat.- Unde nu-i frică, ruşinea nu se-ncurcă.- Unde nu-i lac, nu-s broaşte.- Unde nu-i nădejde de câştig, piere îndemnul de lucru.- Unde nu-i noroc, nici parte.- Unde nu intră soarele, / Intră boalele.- Unde nu poţi prinde, / Mâna nu-ţi întinde.- Unde nu sunt boi, ieslele sunt curate.- Unde nu te doare, nu te legi.- Unde nu te înţelege, / Nu umbla să dai lege.- Unde nu te mâncă, nu te scărpina.- Unde-o doare şi unde-o leagă!- Unde o mănâncă, / acolo o scarpină.- Unde omul a pus mâna, / a pus şi Dumnezeu mila.- Unde omul se mullumeşte, / acolo raiul îl găseşte. ' Unde o plesneşte şi unde crapă.- Unde punea mâna, / punea şi Dumnezeu mila.- Unde pune mâna / la Dumnezeu mila.- Unde puterea nu ascultă, / vulpea ajută.- Unde rod câinii teie, / degeaba mai cauli curele.

- Unde s-a dus mia, / ducă-să şi suta.- Unde-s băieţi şi babe, fuge dracul.- Unde scuipă o ţară, / umblă o moară.- Unde scuipă un sat, se face un lac.- Unde se ceartă doi, râde al treilea.- Unde se găseşte şeaua, / Se cere şi ipingeaua.- Unde se sparge pielea de lup, cârpeşte-o cu piele de vulpe.- Unde sunt broaşte, trebuie să fie şi lac.- Unde sunt bucate şi pâine, sunt şi şoareci.- Unde sunt doi, cu el trei.- Unde sunt două cumnate, / Rămân vase nespălate.- Unde sunt moaşe multe moare (rămâne) copilul cu buricul netăiat.- Unde sunt multe pravile, acolo şi multă nedreptate.- Unde sunt nouă fete, / Moare pisica de sete.- Unde sunt oi multe, / Sunt şi nevoi multe; / Unde sunt oi, /Acolo sunt şi foi.- Unde sunt popi mulţi, moare pruncul nebotezat.- Unde sunt opt feciori, nu-ţi băga mâna pe fereastră, că ţi-o scoţi ciuntă.- Unde sunt şapte fete, şezătoarea e deplină.- Unde sunt şapte surori, / Nici coji pe cârpători, / Nici câlţi pe închietori.- Unde-s ochii înţeleptului / este mâna nebunului.- Unde-s şapte fete-n casă, / nici câlţi în casă, / nici mălai pe masă.- Unde stăpânul a tare şi ~ăranul a fudul.- Unde şcoala se iveşte, / Pământul se-mbogăţeşte.- Unde şi-a înţărcat dracu copiii.- Unde te-ai ars, acolo suflă.- Unde te doare, acolo te legi.- Unde topor nu taie.- Unde tună, / răsună.- Unde ţi-e gândul, / acolo ţi-e şi capul.- Unde ţi-e inima, acolo şi gândul.- Unde-ţi stau picioarele îţi va sta şi capul.- Unde umblă cârtiţa i se cunosc urmele.- Unde vede gârla închide ochii.- Unde vede muiere / parcă îl lipeşte cu miere.- Unde vede rana, acolo ca musca se lipeşte.- Unde vezi mătănii multe, / departe să nu te muşte.- Unde vulpea nu ajunge, / zice că-i ajunge.- Undiţa fără momeală nimic nu-ţi dobândeşte.- Un Dumnezeu dă şi altul ia.- Un Dumnezeu dă şi zece iau.- Unele aşteptăm şi altele ne vin.- Uneori curge şi alteori pică.- Unge-1, te-mpunge, / dar împunge-1 că te unge.- Unge osia ca să nu scârţâie carul.- Unge roţile, dacă vrei să meargă carul.- Ungurean cu două oi / mută-ţi târla lângă noi.- Unguru-i lăudăros, / numai-i fricos.- Unii beau şi mănâncă, / alţii rabdă şi se uită.- Unii cântă, alţii joacă.- Unii cu ura / Şi alţii cu udătura.- Unii dumică / Şi alţii mănâncă.- Unii gustă din lămâie ş-altora li se strepezesc dinţii.- Unii muncesc până mor / şi alţii beau cu capul gol.- Unii numai te întreabă / Şi alţii cască guri degeaba.- Unii sapă şi muncesc, / Alţii beau, chefăluiesc.- Unii sapă viile, / alţii beau vinurile.- Unii trec şi-mbătrânesc, /Alţii cresc şi înfloresc.- Unii ţes la pânză şi alţii o poartă.- Unii vorbesc ce ştiu şi unii ştiu ce vorbesc.- Unirea biruieşte pe cel mai tare duşman.- Un meşteşug îi cât o moşie.- Un nărav rău trage după sine un altul mai rău.- Un nebun aruncă-o piatră în baltă şi zece cuminţi n-o pot scoate.- Un nebun făgăduieşte! / şi-nţeleptul s-amăgeşte.- Un nebun întreabă şi zece înţelepţi nu-i pot răspunde.- Un necaz abia îl trece, / Şi vin în locul lui zece.- Un necaz naşte pe celălalt.- Un nume bun e ca o moşie.- Un om deştept face cât doi.- Un om macină, altul face azimă din făina lui.- Un palmac de moşie / Şi-un sac de hârtie.

- Un pas după altul departe te duce.- Un picior sănătos e mai de priinţă decât două catalige.- Un pom când o dată se altoieşte, / Mâi bun se socoteşte.- Un prieten face mai mult decât o pungă de galbeni.- Un rău niciodată nu vine singur.- Un singur duşman e destul să dărâme ce a lucrat o mie de prieteni.- Uns pe păr şi uscat la maţe.- Un stăpân avut când are, / La mai mulţi dă de mâncare:- Un tată poate să hrănească zece fii, dar zece fii nu pot să hrănească un tată.- Untul mie, / zara ţie./ Bolboţi ca mazărea, /Şi spor ca saria.- Unu, /ca nici unu, / doi, / că douăzeci.- Unuia îi place popa, altuia preuteasa şi altuia fata popii.- Unuia îi vine gust dulce, altuia îi vine gust acru.- Unu-i frânge coastele, / altu-i trage ponoasele.- Unui om fără de lege îi trebuie unul fără suflet.- Unul adună, altul risipeşte.- Unul cască gura şi altul înghite.- Unul croieşte / Ş-altul cârpeşte.- Unul cu folosul / şi altul cu ponosul.- Unul duce ponoasele / Şi altul trage foloasele.- Unul face, / ş-altul trage.- Unul macină, altul mănâncă.- Unul mănâncă aguridă şi la altul se strepezesc dinţii.- Unul nu găseşte pod pe apă, altul nu găseşte apă de băut.- Unul merge la biserică, altul nu merge la crâşmă.- Unul o ţine / şi altul o mulge.- Unul plăteşte nouăsprezece ş-alalt douăzeci fără unu.- Unul sporeşte la glumă, / Ş-altul te-njură de mumă.- Unul taie şi croieşte, / Ş-altul stă şi potriveşte.- Unul te lasă de ostenit / şi altul te ia de odihnit.- Unul te tunde / şi altul te rade.- Unul trage la dracu şi altul la tată-său.- Unul trage să moară, / Ş-altul joacă, se-nsoară.- Unul umblă şi străbate, / Şi pe alt fericirea-1 bate.- Unul zice ceala-cea, altul hăisa-hăis.- Unu mare, / altu tare.- Unu-n braţe, / Altu-n maţe, / Ş-altul de poale s-agaţă.- Unu o face de sărăcie, / Altu de şărlătănie.- Unu trece, altu vine./ Ce folos că n-ai cu cine.- Ura naşte ură.- Ura, zavistia şi frica nasc vicleşugul.- Urât cu urât, / trăieşte până la sfârşit.- Urât meşter a croit-o, /Rău ciocan a ciocănit-o.- Urât tată a avut, / Să-i semene 1-a făcut.- Urâtul n-are vad, / Decât scândura de brad.- Urâtul n-are sfârşit, / Decât trei coţi de pânză.- Urcă-te, dragă, -n jos, c-acum în sus te-ai scoborât.- Urechi să fie, că spate destule.- Urlă, lupe, urlă, / că ai rămas de turmă.- Urma alege, / ce ai semănat vei culege.- Urma alege, / când tot umblă a culege.- Urma alege (laudă) începutul.- Urma lupului de a câinelui puţin se osebeşte.- Urma străinului s-o arzi cu nouă care de lemne.- Urmele stăpânului, economia casei.- Ursu-i în pădure şi-i vinde pielea în târg.- Ursul joacă şi de voie şi de nevoie.- Ursul, când n-are de mâncare, îşi muşcă din labe.- Ursul de lătratul câinilor nu se sperie.- Ursul nu joacă de voie, / ci de nevoie.- Ursul şi-a văzut umbra.- Ursului nu-i place mierea.- Urzica nu va fi floare niciodată.- Urzica răului e lenea.- Usturoiul când îl striveşti, lacrămi îţi aduce.- Usucă-te, rufă, în cui, / Că altă nădejde nu-i.- Uşa e mea / şi casa a ta.- Uşa deschisă pe oricine primeşte.- Uşor a porunci, / greu a împlini.- Uşor e a da din a altuia.- Uşor e de câştigat, / Greu e de păstrat.

- Uşor la dracu să zică din fluier, că şade-n trestie.

V

- Vaca bună se vinde din stain.- Vaca care dă cu piciorul în doniţă poate să nu fie lăptoasă.- Vaca care nu-şi poate purta pielea s-o mănânce lupii.- Vaca rea dă cu piciorul, / când umple ciubărul.- Vacă pe vacă se linge / şi porc pe porc se scarpină.- Vaci n-avem, / brânză mâncăm.- Vai boului care-1 înjugă / Şi umblă ca să împungă;- Vai când ajunge lupul vameş la oi!- Vai când te arde o zamă acră!- Vai de cel ce nu scarpină cu unghiile sale!- Vai de acela ce are pâine şi n-are dinţi s-o mânânce.- Vai de bărbăţelul meu, / El munceşte şi eu beu.- Vai de boierul ce se roagă mojicului.- Vai de boul care-l împunge vaca.- Vai de cap, când talpa-i mâncată pân-la os.- Vai de casa cu mulţi stăpâni.- Vai de casa omului, când dracul îşi vâră coada.- Vai de casa unde bărbatul e muiere.- Vai de casa unde cotcorogesc găinile şi cocoşul tace.- Vai de ceea ce cade pe mână de om bătrân.- Vai de cel ce arată minte, / când la temniţă îl trimite.- Vai de cel ce fuge de câini şi dă peste lupi.- Vai de cel ce-i umblă păduchii pe frunte!- Vai de cel ce nu-şi este la nunta sa.- Vai de cel ce nu ştie nici când să grăiască, nici când să tacă, dar cu mult mai vai de cel ce nu ştie nici ce să grăiască,

nici ce să tacă.- Vai de cel ce pe gaie îndată o iartă, iar pe porumbiţă fără milă o ceartă.- Vai de cel ce se deşteaptă, / când temniţa îl aşteaptă.- Vai de cel ce strigă la urechea celui surd.- Vai de câinele care latră pe stăpânul său.- Vai de dobitoc, când nu-l vede stăpânul.- Vai de hoţul care-i sărac şi de săracul care-i hoţ.- Vai de hoţul care nu ştie ascunde.- Vai de mine, bine-mi pare, / când văd mămăliga mare; / Când o văd pe cârpător, / Bat cu mâna-n piept să mor.- Vai de mine ce să fac, / Bărbat n-am şi copii fac.- Vai de mireasă, când nu-i mirele.- Vai de moarte fără râs / şi de nuntă fără plâns!- Vai de nuntă, când lipseşte ginerile.- Vai de om, când n-are a lui, / Căci când cată-atunce nu-i.- Vai de pasărea ce scapă din colivie şi cade în lad!- Vai de picioarele care poartă cap nebun.- Vai de pânza-ntre două foarfeci.- Vai de stăpânul care lasă laptele pe seama viţelului!- Vai de târla fără câini / Şi de casa fără stăpâni.- Vai de turma fără păstori.- Vai de ţara ce-o pun copiii la cale!- Vai de ţara fără domn şi de casa fără stăpân.- Vai de văduva aceea ce fără bărbat / se chinuieşte-n pat.- Vai de viţelul care împunge pe mumă-sa.- Vai, sărace neamţule, / Cum îţi cură zdrenţele!, / - Las să cure, / că-s destule.- Vai, vai, vai, / De cin' n-are malai! - Valea are ochi / şi crângul urechi.- Valea e tot aia, / dar nu e poteca aia.- Valea tot aceea, / dar lelea nu e aceea.- Va mai veni oala la spuză.- Vara cine îşi câştigă, / Iarna nu se încârligă.- Vara cu cumătru / Pârâie omătu.- Vara la drum să iei şubă, iarna să iei merinde.- Vara-ntins la umbră doarme / Şi iarna moare de foame.- Vara-şi râde în nas, iarna-şi plânge în gură.- Vara toată tufa dă sălaş.- Vara verei, / Fina lelei, / Nepoata cumătrei mele.- Varza nu se învoalve cu o foaie.- Vase de lut şi copii nicicând nu-s mulţi la casă.

- Va s-o-nnegrească din albă, / Va şi mâini albe să aibă.- Vasul cu doi cârmaci se îneacă.- Vasul curat / spune în ce mâini o picat.- Vasul gol cântă a foame.- Vasul plin se cearcă des.- Vasului gol toţi îi dau cu piciorul.- Vasul vechi mai mult ţine.- Va veni apa şi la moara mea.- Va veni (el) drăguş la căuş.- Văcarul s-a mâniat pe nevastă şi nasul şi-a tăiat.- Văd eu pe ce scândură calcă.- Vălătuc de stigleţ, nebunie goală.- Văru şi cu vara / Pătulesc secara.- Vătăşel de mahala / A plecat a colinda.- Văzut-ai crâşmărie / Fără datorie.- Văzut-ai mâţă legată la cap / şi om cuminte când îi beat?- Văzut-ai vreun drac popă?- Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune?- Vânatul când se vede, urma lui nu se mai caută.- Vânatul e mai ieftin în piaţă decât în şes.- Vânător cu punga lungă / Şi fără parale în pungă.- Vânt seamănă şi abur va secera.- Vântul aduce, / vântul duce.- Vântul adună norii şi tot vântul îi risipeşte.- Vântul alege gunoaiele din bucate.- Vântul aruncă şi pe cei mai mari copaci la pământ.- Vântul aţâţă focul şi vorba vrajba.- Vântul bate, / câinii latră.- Vântul de frică nu ştie.- Vântul la pământ n-aruncă buruieni, ci pe cei mai mari copaci.- Vânzătorului târgul îi dă de hac.- Vechi cârpeşti, / Ala prăpădeşti.- Vechilul ca omida, pe ce se pune tot istoveşte.- Vecina de lângă casă / Niciodată nu te lasă.- Vecin bun ai nimerit, / mare bine-ai dobândit.- Vecine, s-a dus bărbatu-meu la moară; nu ştiu, să mă mărit sau să-1 mai aştept.- Vede arzând pe el casa / Şi i-e lene ca să iasă.- Vede binişor în pungă, / Are ochii ce să-ţi ungă.- Vede că nu-i mai încape / şi toarnă până să crape.- Vede că nu încape singur pe gaură / Şi-şi mai leagă şi tigvă de coadă.- Vede că omul se-neacă şi încă-i mai dă cu apa în gură.- Vedeţi, voi, caprelor, iedera din Carpaţi? / Voi o să o mâncaţi.- Vegheaţi, căci nu ştiţi ceasul.- Vei veni drăguş la căuş, iarnă este, vară este.- Veni Ene, / Pe la gene.- Veniţi, înţelepţilor, să mâncaţi la masa nebunului.- Veni-va ciobanul şi va deosebi oile din capre.- Viermii-1 culcă, / viermii-1 scoală.- Verşi cu pumnul / şi aduni (culegi) câte unul.- Vesmintele luate cu împrumut nu ţin de cald.- Veşmântul nu face pe om.- Veşmântul primeşte unsoarea, iar omul năravul rău.- Vezi bârna din ochiul tău şi pe urmă pe a celuilalt.- Vezi ce lemn îl încălzeşte şi fereşte-te de el, să nu te arză.- Vezi mai întâi gunoiul din ochiul tău / şi apoi vorbeşte pe altul de rău.- Vezi mama, apoi ia fata.- Vezi-mă cu un ochi, ca să te văd cu doi.- Vezi să nu calci vreo furnică.- Vezi-ţi întâi de hoitul tău şi apoi de al altuia.- Via cere sapă adâncă şi deasă, / Ca să ne dea nouă leac de viaţă.- Via să n-o laşi să se părăginească, că pierzi şi via şi vinul.- Via se sapă la vale, / Vinul se bea la răcoare; / Via se sapă la deal, / Vinul se bea la pahar; / Via se sapă la soare, /

Vinul se bea la răcoare.- Via şi moşia / Mărită urgia.- Viaţa fără fală e ca o zi fără soare.- Viaţa fără sărbători, ca un drum fără conac.- Viaţa îţi petreci, / Cu nădejdile seci.- Viaţa necăsătorită, / La bătrâneţe e cea mai urâtă.- Viaţa omului, ca oul în mâna copilului.- Viaţa tihnită, / Ca o fată împodobită.- Viaţa urăşte, iar moartea împacă.

- Viaţă bună, / când ai pâine în gură.- Viaţă / Cârpită cu aţă, / De toate zilele îţi vine greaţă.- Viaţă îngerească, trai porcesc.- Viaţă / Legată cu aţă.- Via zice: "Vezi-mă, că să te văd şi eu pe tine."- Vicleanul făgăduieşte, / nebunul trage nădejde.- Viclenia, răutatea şi nebunia surori sunt.- Viclenie, / pentru viclenie.- Vierme se găseşte şi-n mormânt de piatră.- Viespea după ce miere nu face, apoi şi împunge.- Vijelia culcă şi trestia şi stejarul.- Vinde castraveţi la grădinar, şi lei îi inima acră.- Vinde cu toptanul / Să ia banii la anul.- Vinde moşia şi cumpără sanie.- Vinde pe murgul în târg / şi el e în crâng.- Vinde pelea lupului şi lupul în pădure.- Vinde şi pe tată-său.- Vinde via şi cumpără stafide.- Vine apa la matcă când şi când.- Vine boala prin urechile acului şi n-o poţi scoate prin uşi de biserici.- Vine rându / Şi la bolându.- Vine seara, pleacă dimineaţa, şi lumea zice că a dormit acolo.- Vin la mama să to vază, / Să-li dea un cocean de varză.- Vino, necazule, dar vino singur.- Vino, până te roagă, căci pe urmă îţi dă cu piciorul.- Vinovat de moarte, dar vrednic de milă.- Vinovatul mai mare gură face.- Vinovatul negonit fuge.- Vinu-i bun, rachiu-mi place / Şi parale nu pot face.- Vinu-i dulce, / Dar te-aduce.- Vinul bun, nevasta frumoasă sunt două veninuri dulci.- Vinul bun nu se-ncearcă ci peste cap se dă.- Vinul bun trece şi pe ascuns.- Vinul cu apa când se-amestecă, puterea ş-o pierde.- Vinul e dat să-1 bea voinicii, / iar nu toţi nevoiaşii.- Vinul e toiagul bătrâneţelor şi nebunia tinereţilor.- Vinul face pe săraci bogaţi, pe ciungi cu mâini, / pe ologi cu picioare şi pe orbi cu ochi:- Vinul fără lăută / Ca o gură mută.- Vinul îl bei de bun / Şi el te face nebun.- Vinul îţi iese în nas.- Vinul mână calul şi ovăzul căruţa.- Vinul nou nu se ţine în foi vechi.- Vinul nu-1 beau boii.- Vinul nu se face apă.- Vinul pitrocit, cu mult mai bun.- Vinul, ţuică cui îi place, / N-are cu ce să se-mbrace.- Vin, vinarsul cui îi place, / Om de treabă nu se face.- Vioara cu o coardă numai n-are nici o dulceaţă.- Visurile pe văduve rău le cam frământă.- Vita în mâini străine să n-o dai.- Vita.se culcă cu un ban şi se scoală cu doi.- Viteaz ca cocoşul.- Viteazului îi vezi capul şi leneşului urma.- Viţei care treieră nu i se leagă gura.- Vitele bune se vând din munte, fără să fie trebuinţă să fie arătate cumpărătorilor.- Vitele se adapă cu apă şi oamenii cu vorbe adânci.- Viţa ce n-aduce rod se taie.- Viţa de la par nu se dă lungă.- Viţa de la rădăcină se taie, când detot se usucă.- Viţa de vie / Tot învie, / Dar cea de lauruscă / Se usucă.- Vila uscată s-o tai, ca mai bun rod să-ţi dea.- Vilă de boier, / Neam de cimpoier.- Viţel s-a născut, bou a murit.- Viţelul după baligă se cunoaşte ce bou o să iasă.- Viţelul nu 1-a tăiat şi muşterii pentru piele am găsit.- Vizitele cele mai plăcute / Sunt cele mai rar făcute.- Vizitiul prost bate calul bun.- Vârtejul de vânt adună p-împrejur orice înainte găseşte.- Vlădica de e vlădică / Şi tot are ibovnică; / Dar eu încă protopop, / De ce să n-am şapte-opt?- Voieşte să dezbrace un sfânt şi să îmbrace pe altul.- Voieşte şi vei putea.

- Voind să poarte cercei mai buni, îşi pierde urechile.- Voind să te cârpeşti mai rău te rupi.- Voinic ca oaia când dă din picior.- Voinicelul fără cal / e ca peştele pe mal.- Voinic la danţ / Şi la război în şanţ.- Voinicos, / Dar cam fricos.- Voinic tânăr, cal bătrân, / greu se-ngăduie la drum.- Voinicul nu piere, / Din pelin el face miere.- Voinicul piere de mâna păcătosului.- Vom bea cât om putea / şi om plăti când om avea.- Vorba ăluia: / Să fie mama cât de slabă, / dar numai să mişte din labă.- Vorba bătrânească mulţi bani preţuieşte.- Vorba bună / Mult adună.- Vorba bună / Puţin răsună; / Vorba rea / O duce vestea.- Vorba bună / scapă barba din mână.- Vorba ce zboară odată nu se mai întoarce.- Vorba de azi nu se potriveşte cu cea de mâine.- Vorba de clacă nu e folositoare.- Vorba de rău fuge ca glonţul, iar cea de bine se înnămoleşte.- Vorba de rău mai lesne se crede.- Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude.- Vorba de rău se duce peste nouă ţări şi nouă mări.- Vorba din gură ţi-o ieşit, / mâi bine să fi tuşit.- Vorba dulce / Mult aduce:- Vorba dulce / oase frânge:- Vorba fără glume pare /ca bucata fără sare.- Vorba-i vorbă, / treabă-i treabă.- Vorba îşi are şi ea vremea ei.- Vorba multă nu e fără minciuni.- Vorba multă, sărăcia omului.- Vorba-n colguri şi rotundă / Fără cercuri se înfundă.- Vorba nu ne omoară şi cu ea nu ne săturăm.- Vorba pe unde a ieşit, / Mai bine să fi tuşit.- Vorba puţină şi mâncarea puţină niciodată nu strică pe om.- Vorba rea fuge mai tare ca cea bună.- Vorba să rămână vorbă.- Vorba sus şi treaba jos.- Vorba-şi are şi ea vremea ei, / Dar nu să o trânteşti când vrei.- Vorba unui om cinstit face mai mult ca un înscris.- Vorbă de om sărac nimeni n-o ascultă, fie cât de scumpă.- Vorbă mare să nu zici.- Vorbă să fie că târg se face.- Vorbele cele dulci deschid uşa cea de fier.- Vorbele cele ferite / în piaţă sunt auzite.- Vorbele ferite / în piaţă şi-n moară-s vorbite.- Vorbele celor mari sunt ca smochinele de dulci, iar vorbele celor mici sună ca nişte nuci.- Vorbele nu potolesc foamea.- Vorbele plăcute înmulţesc învăţătura.- Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbaţi.- Vorbesc soacrei, să priceapă nora.- Vorbeşte ca surda-n clacă.- Vorbeşte ce nu miroasă a nas de om.- Vorbeşte cu mormăitură, / Parcă are mămăligă-n gură.- Vorbeşte cu picioarele.- Vorbeşte puţin şi lucrează mult; căci cel ce vorbeşte multe face puţine.- Vorbeşte satul, / Nu vorbeşte capul.- Vorbeşte (ce nu ştie, de-a băţu, în dungi, nesărat) slobod.- Vorbeşte tocmai ca orbul cu ochelari.- Vorbeşte vorba-ngânată, / Parcă i-e gura legată.- Vorbeşti de dracul şi el din deraptul tău.- Vorbeşti de lup şi lupul la uşă.- Vorbi şi nea Ion, / Că şi el e om.- Vorbi şi nea Vlad, / că-i şi el din sat.- Vor veni bătrâneţile, / să-1 întrebe unde sunt tinereţile.- Vrabia cu mei se prinde / Şi totdeauna pui se vinde.- Vrabia e tot pui, / dar numai dracul o ştie de când îi.- Vrabia mălai visează şi calicul praznic.- Vrajba dintre noi să piară, / Şi neghina din ogoare.- Vrând să aibă armăsar, / Ajunge din cal măgar.- Vrând să-şi facă sprâncenele şi-a scos ochii.- Vream să cad, bine că mi-ai făcut vânt.

- Vrea să ardice lumea cu umărul.- Vrea să fie şi grâul scump şi făina ieftină.- Vrednic este muncitorul de plata sa.- Vrednicia fără înţelepciune ca o frumuseţe fără ochi.- Vrednicia omului se cunoaşte după port.- Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă.- Vremea anevoie vine şi fuge numaidecât.- Vremea arată pe cel drept, / precum şi pe cel nedrept:- Vremea e tuturor dascăl şi învăţător este.- Vremea ce a trecut nu se mai întoarce.- Vremea când îţi stă împotrivă, trebuie să te supui ei, ca să nu te supuie ea.- Vremea când te sileşte, zbiară şi tu ca măgarii.- Vremea cu începutul poate / Să le descopere toate.- Vremea cu vreme toate le schimbă: faţă, fire şi noroc.- Vremea descopere toate / Şi pe hoţ pe faţă scoate.- Vremea frumoasă nu ţine multă vreme.- Vremea îndreaptă toate.- Vremea învaţă pe aceia care n-au dascăl.- Vremea meşter neplăcut, / că strâmbi din drepţi ne-a făcut.- Vremea numai arată adevărul în adevăr, dar cam zăboveşte.- Vremea păstrează paiele şi nevoia le cumpără.- Vremea pe prieten, ca focul pe aur, în adevâr 1-arată.- Vremea pe slugă călare-1 pune şi pe stăpân pe jos îl lasă.- Vremea pe vreme o născut.- Vremea porunceşte, vremea rabdă, vremea săvârşeşte ceea ce noi nicicum gândim.- Vremea râde, / vremea plânge.- Vremea ruşinii nu e trecută.- Vremea scapă prin crăpătură, când strângi bine în mână.- Vremea singură-ţi grâieşte, când bagi seama 1-ale ei.- Vremea toate le găseşte şi toate le topeşte.- Vremea toate le rostuieşte.- Vremea vinde, nevoia cumpără.- Vremea vinde paiele şi nevoia le cumpără.- Vremea vine, vremea trece.- Vremea vremuieşte, / Floarea se păleşte.- Vremea vremuieşte şi omul îmbătrâneşte.- Vreme e a râde, / Vreme e a plânge.- Vulpea bătrână nu cade în curse.- Vulpea bătrână nu se prinde cu păsăruicile mici.- Vulpea care doarme nu prinde găini.- Vulpea când n-ajunge la găini zice că sunt spânzurate.- Vulpea când n-ajunge la struguri, / zice că sunt acri.- Vulpea când se prinde, se prinde de câte patru picioare.- Vulpea cât e de vicleană şi de multe ori cade în cursă cu toate picioarele ei.- Vulpea, / după ce a îmbătrânit, / s-a făcut găinăriţă.- Vulpea după moarte / de cojocari are parte.- Vulpea e vicleană, dar mai viclean e cel ce o prinde.- Vulpea găini visează.- Vulpea moartă-n cale-o vezi / şi tot parcă nu o crezi.- Vulpea nu se teme de vânătorul care se laudă seara.- Vulpea putere ca leul nu are, dar cu vicleniile ei întrece puterea leului.- Vulpea unde n-ajunge zice că-i pute.- Vulturul când îi tai penele rămâne de batjocură.- Vulturul după muşte nicicum aleargă.

Z

- Zace de lingoare / Şi nimica nu-1 doare.- Zama lungă pentru gură, / Carne nici o bucălură.- Zamă lungă, / Să s-ajungă.- Zamfirica toate le avea, / Numai feregea-i lipsea.- Zapciu mort şi poloboc plin în drum nu rămâne.- Zavistia muma tuturor răutăţilor în lumea aceasta este.- Zăbava strică treaba.- Zăpada albă o udă câinii.- Zăpada cât de mult se grămădeşte, / până-n vară se topeşte. - Zgura din fier bun se face / Şi s-aruncă să se calce.- Zece feluri de bucate, / Tot fasole mestecate.

- Zece gâşte când se pornesc, / Pe un câine îl biruiesc.- Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.- Zece mârlogi pot duce pe un armăsar; / Iar un armasar nu poate, / Ca să le ducă pe toate.- Zecile / Mărită secile; / Sutele / Mărită slutele; / Miile / Mărită urgiile.- Zena până se îmbracă, / A supt viţelul la vacă.- Zestrea femeii nu se pierde nici în apă.- Zestrea şade în ladă / Şi el cu sluta în vatrâ.- Zestrea toate le astupă; / Ea şi pe dracu-1 pupă.- Zgârcitul are două mâini:, / una lungă, cu care vrea să ia, / şi alta scurtă cu care ar vrea să dea.- Zgârcitul e todeauna sărac.- Zgârcitul nici el nu mănâncă, nici pe altul nu va să vază mâncând.

281 Proverbele românilor

- Zgârcitul nici pe el nu se procopseşte, nici pe altul nu foloseşte.- Zgârcitul numai stângă are, dreapta îi a uscată.- Zgârcitul orice apucă se usucă.- Zgârcitul se bucură luând, iar darnicul se mângâie dând.- Zi că nu ţi-e mamă.- Zice către câine cuscru.- Zice la sora, / ca să înţeleagă nora.- Ziceţi multe şi mărunte, / Ca şi babele cărunte.- Zic zece, te taie una.- Zidul alb e hârtia nebunilor.- Zidul are urechi şi gardul proptele.- Zidul cu capul nu-1 spargi.- Zi-i guşată, până nu ţi-o zice că eşti beată.- Zi-i lume şi te mântuie (şi taci, şi pace bună).- Zi-i, mamă, chelie, să n-apuce ea înainte.- Zi-i, mamă, (şi) guşată, până nu ţi-o zice ea înainte.- Zi-i pe nume, să ţi-1 spui.- Zi-i slută, ca să n-apuce să-ţi zică ea.- Zilele nu intră în sac.- Zilele omului, sunt ca floarea câmpului.- Zi-mi cioară, să nu-ţi zic câr.- Zi-mi nârb, până nu-ţi zic ciob.- Ziua beau cu popa Ene, / Noaptea-1 port făr' de izmene.- Ziua bună multă vreme nu line.- Ziua bună se cunoaşte de diminea~ă.- Ziua caută-ţi de lucru, iar noaptea de somn.- Ziua fată se arată şi pe noapte tot nevastă.- Ziua fuge de bivol şi noaptea apucă pe dracu de coarne.- Ziua fuge de bivoli şi noaptea-i trece Dunărea.- Ziua fuge de bivoli şi noaptea le dă cu coarnele;- Ziua mare, lumânare nu trebuie.- Ziua mănâncă colaci şi noaptea umblă după draci.- Ziua se arată sfântă şi noaptea ţine pe dracul în braţe.- Ziua se sperie de oi şi noaptea încalecă pe bivoli.- Ziua şi noaptea / Îmi roagă moartea.- Zorilă până se scoală, / Se duce zama din oă1ă.- Zvârli cu băţul într-un câine şi loveşti un popă.

Anexă

- Adevărul de minciună se desparte, / că nu-i place în spate s-o poarte.- Adevăru-1 ştie satul, / dar nu-1 ştie împăratul!- A fugit în pod să nu-i cadă casa pe cap.- A pierdut cărarea, / că s-a întâlnit cu desfrânarea.- A pornit cu coasa / să taie vântoasa.- A pus oala cu mănuşa către foc.- A rămas badea fără suman, / că 1-a dat pe suliman.- Arde casa / şi şoarecii-şi iau masa.- Are-n casă bărbat / şi trei sub pereţi se bat.- Are şi-ar mai avea, / c-a-ncăput la boală grea.- Ar vrea o zi lucrătoare / şi una sărbătoare.- Ascute coasa cu aţa mămăligii.- A secat părăul cu lingura.

- Asemenea cu asemenea se foloseşte.- Atâtea drumuri a bătut după adevăr, / că n-are pe cap atâtea fire de păr.- Auzi, vezi şi taci; / ce vezi nu vezi, / ce auzi nu auzi.- A văzut-o întâia oară / şi-a dat în săptămâna chioară.- Avem de toate şi de toate ne-ar trebui.- A venit să-mprumute covata / şi mângâie cumnata.- Azi ai mânca un cal, mâine doi.

B

- Baba călătoare, / n-are sărbătoare.- Baba, câtu-i ea de babă, / de om frumos se mai leagă.- Baba se găteşte / pentru cine se nimereşte.- Bacşişul să fie cât de mic, / că-1 vrea şi domn şi calic.- Bărbatul bun merită femeia a doua oară.- Bărbatul duce greul, / dar femeia e temeiul.- Bărbatul luat în silă / te roade ca o pilă.- Bărbatul mână boii şi ară, / nevasta doarme-n cămară.- Bărbatul poartă pălăria / şi nevasta gospodăria.- Bătrâneţele zbârcesc faţa omului.- Bătrânu-şi aminteşte, / tânărul trăieşte.- Băutura ca băutura, da mâncarea pe sponci.- Bine zici, dar n-are cine juca.- Bogatul avere face / şi când zace.- Boieria-i cu bani, sărăcia-i pe degeaba.- Bucatele satură pântecele, iar cartea mintea.- Bucuria mare îi cea mai scurtă.- Buţile goale mai mult zgomot fac.

C

- Calul e cu patru picioare şi tot se-mpiedică.- Calul se cată la dinţi / şi omul se cată de părinţi.- Care are bani e om de omenie.- Caută ce n-a pierdut / şi găseşte ce n-a vrut.- Câinele leşinat se teme de apă caldă.- Câmpu-i cu ochi, pădurea cu urechi.- Când ajunge prostul la mărire, / înţeleptul-i la pieire.- Când arde focul / dai din spate cojocul.- Când îi bătălia mai mare, / îşi ia picioarele-n spinare.- Când înghite găluşca, / parcă trage cu puşca.- Când omul dor nu mai are, / se-ntinde pe pat şi moare.- Când se bat cap în cap berbecii, numai / oaie să nu fii!- Când se ceartă între ei împăraţii, / mor soldaţii.- Când sfetnicii se iau cu limbuţia / prăbuşesc împărăţia.- Când şi-a dat tinereţea la spate, / femeia nu mai face păcate.- Când taurii se bat în baltă, / broaştele pe mal saltă.- Când te bate Dumnezeu, nu te mai poate milui nime.- Când te doare pân-1 os, / uiţi să mai vorbeşti frumos.- Când ţi se pune dracul pe ţundră, trebuie / au s-o tai, au să i-o laşi.- Când vorbeşti de lup, să fii cu bâta-n mână.- Când vrea Domnul cu săracul / dintr-o bubă-i umple capul.- Câine de două uşi.- Cât e moşul de sărac, / tot cu pipa-i după cap.- Câtu-i omul de moşneag, / când trec fete iese-n prag!- Câţi peri în palmă, atâta blagă în casa lui.- Ce-ai căpătat la moară, pui la piuă.- Ce apucă pământul, lesne se uită.- Cel bogat doarme şi noaptea cu banii-n pat.- Cel ce-ajunge mare / prieteni nu mai are!- Cel ce iubeşte nedreptatea, urăşte sufletul său.- Cel flămând / se visează mâncând.- Ce scuipi, nu mai poţi linge.- Ce strânge nunu-n braţe nu mai cade la pieptul altuia.- Chibzuinţa / e soră cu iscusinţa.- Cine-ajunge mare / nu te-ntreabă ce te doare.- Cine alege prea mult, ia ce a mai rău.

- Cine are minte multă / tace şi-ascultă.- Cine are trebuinţă de foc, îl găseşte în cenuşă.- Cine-are-un meşteşug / nu trage ca vita-n jug.- Cine blastămă pe alţii, urgii asupra lui cheamă.- Cine cotcorozeşte, acela ouă.- Cine dă cu-amnaru-n cremene, dă câteodată şi-n degete.- Cine face tot la rele, / El nu scapă de belele.- Cine femeia-şi bate / lui îşi dă peste spate.- Cine fuge / acela ajunge.- Cine iubeşte crucea, / se usucă ca crucea.

- Cine înjură de cruce, / Ca ea o să se usuce.

- Cine învaţă, / moartea-1 dezvaţă.- Cine mânecă, / nu întunecă.- Cine n-are-n cap, are-n picioare.- Cine n-aude, nu vede, / femeia-şi crede.- Cine nu mulţămeşte de puţin, nici de mult n-a mulţămit.- Cine nu vrea să facă pâine toată ziua cerne.- Cine nu vrea să îmbătrânească, să se spânzure.- Cine pleacă la drum fără căciulă şi traistă cu mâncare n-ajunge departe.- Cine se-nvaţă mincinos, când spune adevărul se bolnăveşte.- Cine sparge sticlele, le plăteşte.- Cine spune cale, / spune şi vorbe goale.- Cine umblă după plăcere, / să s-aştepte şi la durere.- Cine unde moare acolo îl îngroapă.- Cine vrea mâncare / s-o capete după lucrare.- Cine vrea să-şi sară umbra îşi rupe capul.- Ciocoiului dă-i la mir, / şi când stă sub patrafir.- Coada cap când ajunge / crede că poate împunge.- Coată să ţii şi dracului lumina câteodată.- C-o minciună aleasă / stai în frunte la masă.- C-o mână a dat, / cu cealaltă s-a sugrumat.- Copilul are-un car de picioare / şi toate-s umblătoare.- Copilul cu moaşe multe rămâne cu buricul netăiat.- Copilul de cu vreme mustrat / ajunge bărbat / şi dă şi altora sfat.- Creşte în lături ca varza.- Creşte puiu de şarpe ca să-ţi sugă sângele.- Croitorul coase cu acid / şi strânge banii cu sacul.- Cruţă făina / şi păgubeşte slănina.- Cu alifia / nu se lecuieşte prostia.- Cu capul ăla s-a născut, cu ăla va mână.- Cucul cântă, te-asurzeşte, / Vrabia ouăle cloceşte.- Cu dreapta pe Vanghelie jură / şi cu stânga fură.- Cuibul tău să ţi-1 păzeşti, / Dacă vrei să nu rătăceşti.- Cui dai pită şi sare / te mănâncă mai tare.- Cui e flămând, / pita-i e în gând.- Cui îi curge nasul îşi ia mucii.- Cu limbutul eşti în vânt, / cu mutul în mormânt.- Cu minciuna numai prânzeşti, / iar de câini, ales om eşti.- Cumintele se plânge de lipsă de minte / şi prostul şi pe aceea ce-o are o vinde.- Cu mâncarea nu prăpădeşti cărarea, / dar cu berea-ţi prăpădeşti averea.- Curg vorbele după el / Ca mărgelele după miel!- Cutea vârtoasă / nu se teme de coasă.- Cu tortul / se ţine portul.

D

- Dacă ai galbeni, ai şi bani mărunţi.- Dacă ai omorât câinele, trage-1 acolo şi în şanţ:- Dacă ai picioare, / cată-le şi încălţare.- Dacă-i om frumos, / aşterne-i ţol pe jos.- Dacă m-ai făcut obială, nu mă trage şi / în cizmă.- Dacă risipeşti meiul, anevoie-1 aduni.- Dacă te-ai supărat, / culcă-te după ce te-ai împăcat.- Dacă vrei să păstrezi taina, / strig-o surdului.- Datoria-i comoară nesfârşită.- Datoria / nu o mâncă râia.- Dă bineţe la tinereţe, / Ca să capeţi înapoi la bătrâneţ:e.- Dă Doamne cui ai mai dat, / că de-i da cui n-ai mai dat, / s-o mira ce l-o aflat.

- Dă, ţigane, cu ciocanu, / dacă vrei să capeţi banu.- Dă-ţi sfatu muierii, dacă vrei să ştie toata lumea.- De-atâta fală, / stă pe cuptor goala.- De-atâta noroc, / n-am pe lume noroc.- Decât ai fi vorbit, / mai bine te-ai fi gândit.- Decât cu gânduri în căpăţână, / mai bine cu burta plină.- Decât cu popa frate, mai bine cu preoteasa a noua vară, că tot mai multe prescuri mănânci.- Decât popa-n casă, mai bune jandarmul.- Decât să-i duc dorul, / mai bine să-i trag năcazul.- Decât să plăteşti pagube, mai bine să nu / le faci.- Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.- De ce te scarpini, / de-aceea te-ai mai scărpina, / că râia nu se satură şi mai vrea.- De faţă te linge, / de dos te frige.- De fiecare pahar plin, / beţivul trage câte-un suspin.- Degeaba te uiţi la sfinţi dacă de picioare / te rod viermii.- De mocanul care face multe mătănii / fereşte-ţi calul.- De multe ori ar trebui resteu / între mine şi bărbatul meu.- De nu-i juca, / nu-i mânca.- De nu ştii ca Cristos, batăr ca S. Petru!- De s-ar mânca frumuseţea cu lingura / şi tot nu s-ar sătura nimeni de ea.- De sâmbătă să ştii unde va fi duminică joc.- Desfrânatul strică satul.- Despuiatul strânge-n jurul lui satul.- De te latră vreun câine, / astupă-i gura cu pâine.- De ţi-i uita din câte pături se face plăcinta, / nu-i mai mânca plăcinte.- Dimineaţa pe la icoane, / pe la prânz cu plocoane.- Dinainte te linge, / dinapoi te frige.- Din cui se pierde potcoava.- Din femeile desfrânate, / s-aleg la bătrâneţe cele fără păcate.

- Din gura omului bun vorba de rău nu iese niciodată.- Din judecată-n judecată, / a rămas fără o postată.- Din pagubă nu mai poţi face dobândă.- Din părinţi / se trag şi copii răi şi copii cuminţi.- Doniţa se umple cu ţârâitul, / fusul cu sfârâitul.- Dracului la crâşmă-i place, / că la biserică n-are ce face.- Dragostele înşelate / strigă-n veci după dreptate.- Drumul bun face carul mai uşor.- Drumul cel mai scurt - / pe unde-i de alţii rupt.- După adevăr a umblat / şi de minciună a dat.- După coajă nu te lua, / că de miez amar vei da!- Duşmanul cel mai aproape omului este limba şi prietenul cel mai dulce tot ea.

E

- E cât un ţânţar / şi se crede armăsar.- El te ocăreşte / şi tot el te povăţuieşte.- Elu-şi cântă, elu-şi descântă.- E pe ducă / şi tot îmbucă.- Eu meliţ din gură, / Voi daţi-mi friptură.- E uşor cu foalele plin a predica de post.

F

- Faptele rele pe lângă cele bune sânt ca zoile pe lângă bucate.- Faptele rele sunt ca păduchii, din om se fac şi tot pe el îl mănâncă.- Fata cea mai mare mărită pe cea mai mică.- Femeia nesărutată / e ca floarea neudată.- Fereşte-te, pentru o sută vei pune o mie şi vei dobândi nimica.- Fie domnul cât de mic, / cum mănâncă doarme-un pic.- Flămândul i-a mâncat mortului comândul.- Focul adormit / se cere scormonit.- Funia pe unde a subţire se rumpe.

G

- Găina oarbă încă află câte un grăunţ.

- Glasul măgarului nu se aude în cer.- Gura bărbatului / se aude în îundul subpatului.

H

- Hap! hap, gura mea, / dar de fost, a fost aşa.- Haram de dânsul: niciodată odineşte, / tot la rele se gândeşte.- Hoţia merge mână-n mână cu domnia.- Hoţul fură găina / şi dă pe altul vina.- Hoţul te fură / şi tot el te-njură.

I

- I-a ieşit ursu-n cale / şi-i pare că puşca-i moale.- Iartă / că n-a fost fiartă.- Iertarea e răzbunarea cea mai bună.

Î

- Îi fac feciorii stanişte-n ogradă / şi ea se teme ca lumea să nu-i vadă.- Îi prieten cu tine / şi cu duşmanul de mână vine.- Îi stă-n ochi ca spinul / şi-i iese-nainte cu plinul.- Împrăştie braşoave / şi-adună potcoave.- În apa lină te îneci uşor.- Începi c-o minciună / şi trebuie să spui o mie pe lună.- În gura de ham câţi cai trag şi tot nu se mai întinde.- În loc de inimă zgârcitul are / o pungă mare.- În nevoie e scump sfatul bun.- În vremea ninsorii se bucură lupii.- Înzadar vei alunga câinii de la hoit, că iar se vor întoarce.- Îs mai multe zile ca maţe.- Îşi aminteşte de tine / Când nu i-i bine.- Îşi varsă pe bărbaţi amarul, / c-au luat-o femeile cu parul.

J

- Javra întâi te muşcă şi apoi te spurcă.- Jivinelor le stă bine în pădure şi / oamenilor între oameni.- Judecă-mă drept şi bate-mă strâmb.- Judecăţile ştii când le porneşti dar nu şi / când le opreşti.

L

- La altu-n casă, / nu te-nghesui la masă.- Lacomul se plânge de gură, / că n-are măsură.- La groapa altuia e uşor să cânţi aliluia.- La munte, măgarul / e mai bun ca armăsarul.- La noi am mâncat / şi la voi m-am săturat.- Laudă mare şi-n traistă n-are.- La un car de învăţătură trebuie zece care de minte.- L-au tuns în cămaşa de urzică / şi-a ajuns vlădică.- La vale, şi-un firişor de apă vad îşi sapâ.- Lăcuste nesătule, / sunt în ţară destule.- Lângă femeia-n cojoc, / te-ncălzeşti ca lângă foc.- Leagă-i capul, / umple-i blidul!- Leneşul nici nu s-a sculat / şi iar trage la pat.- Lesne cumperi, de ai bani în pungă.

- Lesne-i a găsi prescură-n biserică.- Leul nu prinde muşte.- Leul nu umblă după muşte.- Limba-n gură de urzică, / inima moartă de frică.- Limba slobodă e ca armăsarul fără frâu.- Lîngă tăciuni, / se spun multe minciuni.- Lucru de Beciu, legat cu aţă.- Lucrul şi cumpătul închid medicului uşa.- Lui îi creşte barba şi sub dânsul iarba.- Lupu s-ascunde de multe ori sub piele de oaie.

M

- Mai bine cu vatra stinsă, / decât cu casa aprinsă.- Mai bine desculţ, decât numai petice.- Mai bine o vrabie în mână decât zece pe gard.- Mai bine pe talpa ta, de câte pe pingea.- Mai bine să plăteşti o pagubă pe care ai făcut-o, decât una pe care n-ai văzut-o.- Marea cea fără fund este lacomul şi cel mai înalt munte este trufaşul.- Măgarii între armăsari rămân tot măgari.- Mănâncă dintr-un blid cu toţii / şi se pândesc ca hoţii.- Mărul nu cade departe de rădăcină.- Mătasea nu se taie cu coasa.- Mâna lungă ajunge la pungă.- Mâncă mere, mâncă pere, / locul pitei tot nu piere.- Mâncă o majă de sare cu el şi apoi li-i cunoaşte.- Merge la omul cu două fete, / făţăria să-1 înveţe.- Minciunile împăratului / sunt adevărurile săracului.- Multe muşte porcul înving.- Mulţi câini sunt moartea iepurelui.

N

- N-a lucrat nimic / şi mai stă un pic.- N-am văzut nici un zid spart de capete.- N-are baba nici un bai, / are pită şi mălai.- Nici câinelui nu-i place dacă-i dai peste nas.- Nici din câine slănină, / nici din căţea smântână.- Nici în mormânt / Să nu uiţi de cuvinte.- Nici pe acolo nu-s streşinite gardurile cu plăcinte.- Nici un prooroc nu se cinsteşte în patria sa.- Nimeni nu poate sluji la doi domni.- Nimeni nu ştie ce-i în sacul legat.- Nodul uşor se face, / dar greu se desface.- Nu aştepta numai porumbul în gură.- Nu crede nici la cămeşa de pe tine.- Nu face, să nu ţi se facă.- Nu faci borş bun din peşte stricat.- Nu-i nici uşă de biserică, nici lemn de icoană.- Nu-i viaţă fără vină / şi moarte fără pricină.- Nu îmbia câinele cu colaci!- Nu lupul cel împuşcat a mâncat toate oile.- Numai cine se fereşte de trudă / nu asudă.- Numai cu cercătura / vezi de-i dulce gura.- Numai mortul / nu-şi mai schimbă portul.- Nu mi-e că m-a chiorât ciocârlia, dar mi-e ca m-a judecat corbul.- Nu mor caii / când bat câinii.- Nu plânge orbu de traistă.- Nu pot fi tot paşti-rusalii!- Nu poţi ţine doi bostani într-o mână.- Nu poţi umbla cu smoală şi să nu te ungi.- Nu se prinde un ţânţar cu un armăsar.- Nu spun de mine şă nu-mi aud vorbe.- Nu ştie de glumă, / cu păr de lup se-afumă.

O

- Omul, când are avere, n-are minte, când are minte, n-are avere: Mai cuminte e când n-are nimic.- Omul cu capul mare îşi face prânzul mic.- Omul cuminte / nu se cată după veşminte.- Omul cuminte nu se leagă / cu cel ce nu ştie de şagă.- Omul, dând peste nevoie, / multe face fără voie.- Omul neînvăţat, / e bou încălţat.- Omul nepriceput e împietrit la cap.- Omul sfinţeşte locul şi femeia, dacă o poate stăpâni.- Omuluii mânios / Nu-i întoarce vorba pe dos.- O preoteasă / e mai mare ca o împărăteasă.- Orbu duce pe orb şi amândoi cad în părâu.- Orbul dă orbiş, / şi prin luminiş.

- O vorba bătrânească / e cît o şcoală domnească.

P

- Păduchele din lindină mai tare te mănâncă.- Păduchele leşinat, mai tare pişcă.- Păduchele leşinat se suie în vârful capului.- Până ce-a găsit găleata, / casa de ars îi gata.- Până la împăratul, / rabzi încăieratul.

- Până la luptă face gură / şi-apoi se teme de-mpuşcătură.- Pe-afară pereţii-s noi, / în casa, nu poţi intra de gunoi.- Pe dracul du-1 la cruce, / ori nu-1 duce, / om de pace / nu-1 vei face.- Pentru hoţul cel mare / şi ziua şi noaptea-s lucrătoare.- Pe om îl leagă cuvântul / Mai mult decât pământul.- Pe proastă mintea n-o doare; / ea se plânge de picioare.- Peştele cel mai lăudat / este cel pe care 1-ai scăpat.- Pe urechea cu care aude s-a culcat, / că nealaltă de auzit s-a lăsat.- Pielea boierului nu se întinde pe gard ca a săracului.- Pielea groasă, greu se dubeşte.- Pisica unde n-ajunge-i pute.- Popa-i cântă aleluia / şi el trage cu ochiul la femeia altuia.- Praznicu-i plin de babe / şi toate se plâng că-s slabe.- Prăpădeşti o para / şi-ţi pare că-i pierderea grea; / prăpădeşti o zi / şi zici că ai de unde cheltui.- Prea multă minte strică; / prea puţină nu-i bună de nimică.- Proasta se duce la moară / şi se-ntoarce cu grăunţele-n poală.- Prostia are de mamă fudulia.- Prostul se bagă-n frunte, cumintele stă de-o pane.- Proverbul 1-a născut omul priceput.- Punga mică tot în cea mare ajunge.- Punga-n care banii nu sună nici de petice nu-i bună.

R

- Rar are numai unul dreptatea şi atunci greu şi-o câştigă.- Râde de mine, / dar uită-te şi la tine.- Râde vârşa de vârşog.- Rîs cu plâns, / balegă de mânz.- Ruga păcătosului n-ajunge la cer.

S

- Sabia se poartă cu mâna, dar limba cu mintea, de aceea limba taie mai otrăvitor.- S-au aprins paiele de pe casă / şi lui nici nu-i pasă.- Să faci cruce încătrău te duci, / că tot nimica nu aduci.- Să ne măsurăm noi la uşa noastră.- Să nu crezi nici la cămeşa-ţii! - Săracul oriunde joacă.- Sărăcia-i mare doamnă.- Să-ţi pară rău când făptuieşti, / nu când te pocăieşti.- Se mărită, / c-a trecut prin ciur şi prin sită.

- Se vaietă de noroc / şi n-are de-atâta bogăţie loc.- Stă mortul la capul bolnavului.- Sui în căruţa-n care te îmbie, nu într-aceea pe care-o vrei.- Surdul se foloseşte de urechile altuia.

Ş

- Şi-a uitat Dumnezeu de el, numai dracu-1 mai ţine în slavă.- Şi broasca se vaietă, când o calci.- Şcalul fain încă se împiedică.- Şi capul de împărat / tot cu sabia e tăiat.- Şi lupul oaia cea cu clopot o prinde întâi.- Şi merele frumoase / pot să fie viermănoase.- Şi miaua numai până e tânără o poţi vinde.- Şi şoarecele se urăşte tot într-o gaură.- Şopteşte-i surdului, dacă vrei să nu te / audă nimeni.

T

- Te vorbeşte de bine / şi dă cu barda-n tine!- Toată pasărea cu ciocul ei îşi mâncă puii.- Tot alege, / până culege.- Tot cu glaja şi paharul / stâmperi flacăra şi jarul.- Tot la hoţ îi frică de furat.- Tot una-i, o cu capul de piatră, / o cu piatra de cap.- Tu duci prietenul în casă / şi el se suie pe masă.- Tu-i doreşti bine / şi el dă în tine.

Ţ

- Ţi-a-mpuiat vulpea în grădină, / să nu mai tragi nădejde de pui de găină.- Ţiganu numai până atunci ţi-i prieten până / ai mălai în traistă.- Ţânţarul crede că el ducă carul.

U

- Uită de una / şi-şi aminteşte de alta.- Una-ţi spune firea / şi alta gândirea.- Unde-i mai mare sfada, / acolo-şi viră dracul coada.- Unde-i minte, nu-i noroc!- Unde nu te doare, nu te legi.- Unde scuipă un sat umblă o moară, dar unde un om, se usucă.- Unge osia bine, dă fân şi ovăs la cai şi, va merge caru bine.- Unii au gene de păuni, / alţii-s cu capul plin de gărgăuni.- Un lucru care nu se cată îi bun de pus pe foc.- Un om nu-i o ţară, / o zi nu face o vară.- Uşor te-ncurci într-o judecată, dar / greu scapi de ea.

V

- Vaca baligă toloaca.- Vai de cel ce crede că pisica-i purice şi puricele pisică.- Vinu-i capătul minţii: îmbată şi sfinţii.- Vorba bună pentru unul e amară pentru altul.- Vorba dreaptă / laudă n-aşteaptă.- Vorba goală nu umple sacul.- Vrea s-audă vorbă nouă / şi-i surd de urechile-amândouă.

Z

- Zece gâşte mănâncă un câine.

- Zgârcitul are fântână, / Dar a vecinului îi mai la îndemână.

- Zgârcitul şi piatra seacă / o stoarce oleacă.