Proverbe, ziciltori, ghicitori

Antologie qi explicafii

de prof. Ilie Barangd

Prefold ; i referinle istorico- literarede Lucian Pricop

I

EDITURA CARTEX

Cuprins

M'obilitatea patrimoniuhti. Paremiologia ca ;tiinld a identitdlii

(prefa1d de Lucian Pricop) / 9

Referin{e istoricoliterare I 75

Proverbeo zicdtorio ghicitori / 35

Notd asupra edi[iei I 37

Proverbe gi zicdtori din inlelepciunea popomlui romdn / 39

Proverbe qi zicdtori din inJelepciunea lumii I 95

Ghicitori / 109

38 Notd awpra ediliei

Proverbe Si cttgetdri latine, edilie ingrijiti de Vasile D.Diaconu qi Maria Marinescu-Himu, Albatros, Bucuregti, 1976.

Provefbe, maxime Si aforisme arabe, antologie, prefa[5,

traducere, note, indice de autori qi indice tematic de NicolaeDobriqan, Albatros, Bucurqti, I 976.

Proverbe Si cugetdri italiene, antologie, traducere, prefald qi

indici de Mihail lonescu, Albatros, Bucureqti, 1982.

Al. Stdnciulescu-Bdrda, Proverbe Si expresii religioase, voI.I-III, Editura,,Cuget Rominesc", Bdrda, 199 I'1992.

Arina Avram, Enciclopedia inlelepcittnii, All Educafional,

BucureEti, 201 l.Ilie Barangd

Proverbe qi zicitoridin in{elepciunea poporului romAn

AA ajunge culitul la os. : A-6i pierde rdbdarea.

A avea ac de cojocul cuiva. : Amenin{are spusd cuivacare se tncdpdydneazd: a avea mijloace de a pedepsi pecineva.

A avea mai mult noroc decdt mint e. : A avea maimultd Sansd decdt inteligenld.

A bdga mflna in foc pentru cineva. : A garanta pentrucin.stea cuiva.

A bate apa-n piu6.iffirmalii suplimentare.

A bate fienrl cit e

.favorabil.A bate la ochi. : Un lucru indoielnic.

A bate toba in tot satul. : A duce o vorbd de la'unul laaltul.

A cdlca pe bec. : Art gdsit vinovat.

A cdnta cuiva ?n strund. : A sus[ine convingerea cuiva,

fdrd exprimarea propriei pdreri.

: A prelungi un discurs .fdrd

cald. : A profita de nnomentul

40 Proverbe ;i zicdtori din inlelepcitmea poporului romdn

A cdra apd cu ciurul. : A face un luuu inutil; a lucra

fird spor.

A da ortul popii. : A muri.

A despica firul in patru. : A analiza tm luuzt indetaliu.

A dispirut, de parcd l-a-nghilit pdmintul. : A se facede negdsit.

A face cinste. : A da de bdut.

A face cuiva hatArul.: A tmplini dori.nla.

A face cum il taie capul. : A executa un lucnt dtrpd

p ropt'i i I e ct'i t e ri i.

A face din cal mdgar Ei dinexo.gera.

A face ochi dulci cuiva. : Adragoste.

A face umbri pdmdntului degeaba. : Un om.fdrd rost,

inutil.

A face un bine inseamnd a-Ei bate cuie in Ialpd.: Este

un paradox cd ajutorul acordat cuiva poate sd-1i dduneze.

A fi prins cu cioara vopsitS. : incercare nereu;itd de a

fn;ela pe cineva.

A i se uri cu binele. : Cineva c'are cautd gdlceavd.

A lua parlea leului. : impdrlire nedreaptd.

A luat la mdsea. : S-a imbdtat.

A lucra din plin. : Repede qi cu spor.

tdntar armdsar. : A

privi (pe cineva) cu

Ilie Baratrgd 41

A mAnca coliva cuiva. : Ameninlare'

A merge cAine surd la vAndtoare.: Nepregdtit pentru o

ac{iune.

A nu face fa\d. : Ceva care depa;e;te capacitatea

cuiva.

A pili pe cineva. : A lovi.

,A. peria pe cineva. : A lingt't;i.

A pica din senin. : Pe nea$tePtate'

A pierde vremea de pomanS. : A irosi timpttl.

A pleca la vdnbtoare frtd puqc5' : Nepregdtit pentru o

aclitme.

A plecat cu graba gi s-a-ntAlnit cu zdbava.: A renunyat

la ritmul de lucru suslinttt.

A prinde cu m6!a-n sac. : A dezvdlui un neadevdr'

A pune bele-n roate. : A tmpiedica pe cineva sd.facit

ccvcl.

A pune carul inaintea boilor. : A .face treaba in sens

gre;it.

A pune paie pe foc. : A alimenta o ceartii.

A pune laralacale. : O disculie lungd Si.fird rost'

A s6ri in ochi. : Un lucru cert'

A scoate ceva din pdmdnt, din piahd seacd. : A fucerost de un lucnt ca printr-o minune.

A scoate-o din p[mdnt, din iarbd verde. : A inventa'

42 Proverhe Ei zicdtori din inlelepcitutea poporului romdn

A se da de ceasul mortii. : A.fi.framdntat la maximumcle mt gdrzd.

A se da de gol. : A-;i dezvdlui o intenlie ascunsd.

A se face cd ploud. : A se face cd tt uitat ce s-aintdntplat.

A se juca cu focul. : A .face un lwcru riscant.

A se uita ca mala-n calendar. : A nu inlelege ceva.

A se uita precllm curca in frntlnl.: A privi mirat.

A se uita precum curca-n crdci. : A privi nedumerit.

A se umfla in pene. : A./i tngamfat.

A sta c[lare pe noroc. : A.fi.foarte norocos.

A sta cu banii la saltea. : A.fi zgarcit.

A sta cu burta la soare. : A sta degeaba.

A sta cu burta pe carte. - A invitln temeinic.

A strica orzul pe gdEte. - A da ceva wtuia care nup re lu i ers te ce prim e.s te.

A tr5ncdni vrute qi nevrute. : A vorbi./drd sens.

A trecut baba cu colacii. : A ezitat/ratat sii intreprindiiceva.favorobil.

A uita de la mdnS pind la gurb. : A uita imediat.

A umbla cu capul in nori. : Art visdtor.

A vedea roEu inaintea ochilor. : A se rndnia.

A vedea stele verzi. : A primi o loviturd puternicd.

A veni pe nepusi masd. : Pe nea$teptate.

Ilie Barangii 43

A vorbi cu tAlc. : Cu subinleles.

A zburat puiu' cu a\a. : A trecut tinryul ucliuniirespective.

Aceeaqi Mdrie, cu alti pdlirie. : Un lucrtt in esenlitidentic, c{iJbrit cloar tn exterior.

Adevdrul este intotdeauna la mijloc. : Extremele suntde evitat.

Adevdrul std scris printre rdnduri. - Amdnuntele suntimportante.

Ai ales pdn-ai cules. : O alegere proastd.

Ai cafte, ai parte. : E important sd inveli.

Ai dat-o cotitS. : Ai ocolit adevdrul. ai schimbat,subiectul.

.d-i fi frici gi de umbra sa.: Foarte tentdtor.

Ai pus degetul unde md doare. : in disculie s-a atinsurt pwtct esenlial.

Ai, dai, n-ai. Ia nu da, sd vezi cum ai. : Econornie.

A-n![rcat bdlaia. : Cdnd nu vrei sd mai ajuli pe cinevat at'c nu mcrild.

Apa trece, pietrele rdmdn. : Necazurile trec ;i totttlrdmdne ca-nainte. intdmptdrite rele se uitit, tlar ce estelurabilrdmdne.

Arde casa qi el cu luleaua ,,D5-mi un foc". : Cinevat'nre vine cu pretenlii absurde tntr-o imprejurare diJicild.

Are limba despicatd. : E ;iret ca;arpele.

Are lirnba inveninat5. : Vorbeste de rdu.

I

reu$easca.

Aqchia nu sare departe de

trttlui snnt copiate de discipoli.

A-qi da in petic. : A-qi da in vileag,./drddefecte; aface (spune) ceva nepotrivit.

44 Proverbe Ei zicdtori din inlelepcitmca popontltti romdn

Are o zi lucr[toare gi una sdrbdtoare. : LeneE.

Are sprrr la treabd. : E harnic, care lucreazd repede.

Are suflet de cdine. : Lipsit cle omenie; ont rdu.

Asa e c6nd e s5 se ducd de rApd. : {Jn lttcrut sortit sd nu

: Faptele maes-

Ascultl qi nu te mAnia, ca sd te pofi indrepta. :Rdbdttrea te ajutd sd depd;e;ti di/icultdlile.

A-Ei b[ga min]ile-n cap. : A-;i fudrepta compor-tamentul.

A-Ei da arama pe fa![. : A-;i dezvdlui inten\iile relesau trdsdturi le negative.

anumrte

A-gi iegi din fire. : A se supdra, a se infuria.

Ba e albd, ba e neagrd. : Cineva care incearcd sdntiutd.

Bagi pe dracu'n casf, gi nu-l poli scoate cu suta de

arhierei. : Generozitatea nu este intotdeauna apreciatd deceilalli.

Banii fac bani qi pdduchii tot pdduchi. : Averile crescprin a.cumulare (din investilii, plasamente etc.).

Ilie Barangii 45

Banul e o micd roatd ce-nvArtegte lumea toat5. :Oamenii sunt dependenli de bani.

Banul e ochiul dracului. : Tentalia imbogalirii.

Banul face din om neom. : Averea modificd perso-nalitatea.

Banul la ban trage. - Uneori, au noroc la bani mulli totcei bogali.

Bdrbierul invald meseria pe capul progtilor. : Experi-ment pe seamq altora.

Bdtaia e rupti din rai. : in educa[ia copiilor, se

fo I o s e au ; i c o r e c ! i i .fiz i c e, c o n,s i de r a t e e.fi c i e n t e.

Blataiala copii e ca buruiana de leac. : Corecliile.fiziceaveau efecte, apreciate ca pozitive, in educalia copiilor.

BdtrAnelile nu vin singure, ci cu multe uevoi. : Viirstaa treia este dificild.

Beleaua std pe capul omului ca pdduchii pe cdine.

intdmptdrile neprevdzute care aduc trccaz sunt prezente

permanenld.

Bine faci, bine glseEti.: Faptele bune sunt rdspldtite.

Binefacerile fdcute altora nu trebuie reamintite. : Estepoliticos sd nu reproqezi cuiva o faptd bund pe care ai.fdcut-o.

Binele ce-l faci cuiva, fi-l intoarce vremea carc vine. :in timp, J'aptele bune sunt rdspldtite.

Boala intrd cu carul qi iese pe urechea acului. :Pdstrarea sdndtdgii este mai diJicild decdt inrdutdlirea ei.

u1.

46 Proverbe ;i zit'dtari din inlelepciunea popontlui romdn

Boal6 lungd * moarte sigurd! : Un lucnt pe c(tre techinuie;ti sd-[ rezolvi. este sortit sd nu reuseascti.

Bogatul nu crede sdracului qi sdtulul nu crede flimAn-dului. : fndi/brenya.fa;d de problentele celuilalt.

Brdnzi bunS in burduf de cAine. : (Jn om inteligent cenu-qi jace cinste, cu devieri de compot"tament, vicii,imoralitste.

Bucuria trece repede, dar durerea nu se uit[. : Lttcnt-ri I e.fnmtoase sunt e.fe mere.

Burta plin[ nu invaf[ bine. : Cancentrarea asuprairliildturii Si ruu asupra hdestuldrii"

Butnruga raicd r[stoamd carul mare. : Un lucru denticii itnportanld. poate duce lu trans.fbrmdri majore.

C

Calicia pierde omenia. : Zgdrcenia este un defbctgrav.

Calul de dar nti se cautd la din{i. : Lucrurile primite tndar se iatt a;a cLtnx sunt, ftrd sd se ntai lind seama dedefccte.

^ Capra e plind de r6ie clar urnbld cu coada in sus: :I n gd n{hr e n ej us t iJi c atd.

Capra sare masa, iacla sare casa. : Cineva care,i m i t d t r tl, exa ge raa zd.

Captrl face, curul trage. : Suferi dccd n.u judeci cdnd.faci un lucru"

Ilie Barangd 47

Capul plecat, sabia nu-l taie, dar cu umilinti lantulincovoaie. : Poli obyine mai mriltJiind supus.

Capul t5u a mai fost la un cur de babd. : N-ai ntinte.

Cautd bdtaia cu lumdnarea. Este obrctznic giprovoocd indignarea celorlaltri (despre copii).

Cdldtorului ii std bine cu drumul. : Sd nu zdbovesticdnd fntreprinzi ceva.

Cirydl|nd cinci oca. : Se spune cuiva tncdpdyiinat.

Cainele carc latrd nu muqcd. : Cei care vorbesc rnultnn ac{ioneazd proporlional cn debiml de vorbe.

C6inele moarg de drum lung qi prostul de grija altuia. :Preocttparea esenli ald trebuie sd.fie propriile probletne.

Cdinii 1atr6, caravana trece. : in ciuda protestelor, sis-temttl se impune.

^ CAnd eEti situl, lasb cdteva firimituri qi la vribii. .=

I ndemn la generozitate.

CAnd ii dai, ii faITa vaca, cdnd ii ceri, ii moare boul. -Trebuie sd.fii acelasi cdnd ceri Ei ciind prime;ti.

C6nd mi-oi vedea ceafa. : Niciodatii.

Cdnd mori nu iei nimic cu tine. : Averea este e.fetnerd.

Cdnd pisica nu-i acas6, joacd goarecii pe rnasi . : Lipsude contral aduce haos.

Cdnd se duce, parc[ vine ;i cdnd vine, parcd st[ :Cineva care nufoce nimic.

Cdrnatul cdnd se-ndeasI, incepe a crdpa. : Trehuiemdstrrd in gesturi ;i fapte.