protocolul in afaceri

PROTOCOLUL IN AFACERI

PROTOCOLUL IN AFACERI SI IN DIPLOMATIESEPT.2014

PROTOCOLUL IN AFACERIPartea I-a

Sept.2014

DEFINITIICEREMONIALUL

succesiunea actelor unei solemnitati civile, militare sau religioase care determina formele exterioare, creeaza cadrul si atmosfera in care urmeaza sa se desfasoare acestea, si arata ceea ce trebuie sa faca cel sau cei care prezideaza sau conduc o ceremonie

DEFINITIIPROTOCOLUL

cadrul in care se stabileste ansamblul regulilor, al normelor in materie de ceremonial, pentru manifestarile oficiale indicand totodata cutumele ce trebuie respectate in relatiile personale din viata sociala.

DEFINITIIETICHETA

regulile conventionale de comportare politicoasa in viata de toate zilele si in contextul vietii publice

DEFINITIICURTOAZIA

Complexul format de politetea rafinata amestecat cu eleganta si generozitatea

ETIMOLOGIEPROTOCOL

PROTOS = PRIMUL

COLAO = A LIPI

Nu vei avea niciodata a doua sansa de a face o prima impresie excelenta

ISTORICCele mai vechi marturii scrise cuprinzand norme de comportare n diferite mprejurri protocolare apartin egiptenilor. Ptahhotep, vizir al faraonului Isesi (2450 .H.) - ntelepciunile lui Ptahhotep, care continea sfaturi pentru fiul sau asupra uzantelor de care sa se tina seama la manifestri oficiale. Codul lui Hammurabi (rege al Babilonului 17931750 .H.) prevederi exprese referitoare la protocol.Aristotel (384 322 .H.), evocand n operele sale diferite aspecte ale ceremonialului si curtoaziei, considera ca au fost adoptate de la barbari plecaciunile si cedarea locului, onoruri pe care el le considera inadecvate democratiei grecesti

ISTORICImparatul roman Constantin cel Mare a elaborat Nota Dignitatum care stabileste masuri de perfectionare a ordinii de precadere a functiilor n stat si a celor de la palatul imperial. Documentul introduce formule distincte de adresare: illuster, apectabilis, honoratul, clrissimus, perfectissimus, egrgius, etc.Episcopul Agostino Patrizi Piccolomini, maestru de ceremonii al Vaticanului pe timpul Papei Innocentiu al VIII-lea, 1488, Ceremonialae romanum. Este prezentat noul cod referitor toate ceremoniile, fie ele divine sau omenesti.Henric al III-lea introduce la curtea regala functia de mare maestru de ceremonii

ISTORICPe timpul lui Ludovic al XIV apare Ceremonialul francez 2000 pg. Napoleon I stabileste regulile de protocol prin lege n secolul al XIX-lea si nceputul celui de-al XX-lea apare protocolul european. Acesta cuprinde: protocolul de stat si Protocolul social . Protocolul european a fost sursa de inspiratie pentru protocolul tarilor din America de Nord

PROTOCOLUL DE AFACERIJos Antonio de Urbina relev, n scrierile sale, c n cea de-a treia parte a secolului XX, odat cu globalizarea economiei, ia nastere o nou categorie de protocol protocolul de afaceri.Aparitia acestui nou tip de protocol s-a datorat faptului c marile companii nationale si multinationale, care opereaz traversnd frontierele nationale, au simtit necesitatea cunoasterii si a utilizrii n sfera lor de preocupri a tehnicilor specifice de protocol, pentru o mai bun promovare a imaginii si a intereselor lor, n relatiile cu partenerii de afaceri, care deveneau din ce n ce mai diferiti din punct de vedere cultural.

CARACTERISTICIprotocolul reprezint o form de manifestare a relatiilor existente intre doua state, institutii, companii sau persoane

modul in care este aplicat protocolul este considerat un indicator al gradului de civilizatie al unui popor

comportarea in afara regulilor de baza ale protocolului nu constituie niciodata afisarea simplitatii sau sinceritatii in relatiile chiar informale pe plan national sau international

protocolul se refera la relatiile dintre state, institutii, companii sau persoane manifestate prin relatiile dintre reprezentantii acestora si tine cont de ordini de precadere si ierarhii

protocolul are nuante imperative, nerespectarea sa putand duce la afectarea relatiilor dintre state, institutii, companii sau persoane

eticheta se refera la formalismul relatiilor dintre indivizi, indiferent daca acestia sunt intr-un raport ierarhic sau nu

SALVELE DE SALUT

Cu ocazia diverselor ceremonii se executa salve de salut. Aceste se trag cu tunuri de calibre diferite de la stat la stat

Salvele de salut se trag numai pe timpul intonarii imnului national

Se trag 21 de salve pentru presedintii de state si 18 salve pentru alte personalitati ( ministrii ai apararii, sefi de state majore generale)

TRECEREA IN REVISTA A GARZII DE ONOAREIn majoritatea statelor aceasta ceremonie se desfasoara la fel.

La sosirea personalitatii se intoneaza imnul celor doua tari. La unele ceremonii imnul se intoneaza inainte de defilarea garzii.

Daca este civil sta in pozitie de drepti. Daca este militar saluta. Personalitatea careia i se prezinta ceremonia, daca este civil, trece solemn prin fata garzii, se opreste la mijloc si rosteste cuvintele indicate de protocolul tarii gazda. In dreptul drapelului, se opreste si inclina usor capul

In cazul in care cel care trece in revista garda de onoare este militar acesta saluta drapelul. In unele state personalitatea militara saluta numai in timp ce rosteste cuvintele de salut, in altele saluta tot timpul trecerii in revista a garzii de onoare.

Dupa trecerea in revista a garzii de onoare, personalitatea oaspete se indreapta spre prezentarea membrilor guvernului/ componentei delegatiei de intampinare/ coducerii ministerului apararii/ etc.

In acest timp garda se incoloneaza pentru defilare

Personalitatea civila sta in pozitie de drepti iar pesonalitatea militara saluta pe toata durata trecerii in revista a garzii. In cazul in care garda de onoare este prea numeroasa, personalitatea militara va saluta doar trecerea drapelului.

Sub nici o forma nu se poarta nici un fel de conversatie pe timpul intonarii imnului sau a defilarii garzii.

TRECEREA IN REVISTA A GARZII DE ONOARE

Daca personalitatea civila/militara este insotita de sotie/sot aceasta/acesta nu va participa la ceremonie dar va asista intr-un loc special pregatitTRECEREA IN REVISTA A GARZII DE ONOARE

DEPUNEREA DE COROANEse desfasoara intr-un cadru sobru, solemn.

odata ce delegatia ajunge la locul depunerii de coroane, atmosfera relaxata si destinsa care a fost prezenta inceteaza;

de obicei coroana este depusa de militari ai tarii gazda. Uneori ea este depusa chiar de membrii delegatiei

personalitatea care depune coroana se opreste la 2-3 pasi de aceasta

dupa asezarea coroanei este asezata cu grija lenta, in functie de situatie . Acest gest nu este facut de catre nici un alt membru al delegatiei

pe toata perioda desfasurarii activitatii, in cazul in care este o personalitate civila aceasta va avea capul descoperit.

in cazul in care este o personalitate militara, aceasta va saluta pe perioada desfasurarii momentului de reculegere.

DESCHIDEREA/INCHIDEREA UNOR CEREMONII MILITAREpe timpul intonrii imnurilor tuturor statelor participante se st n poziie de drepi i militarii salut;

pe timpul ridicrii sau aducerii drapelelor statelor participante militarii salut la sosirea sau ridicarea drapelului fiecrui stat;

defilarea trupelor se urmrete numai n picioare i se salut la trecerea drapelului fiecrui stat;

la finalul cuvntrilor se aplaud, dar nu este nevoie ca audiena s se ridice n picioare. Durata aplauzelor trebuie s fie decent i ea trebuie s in la fel de mult pentru fiecare personalitate sau reprezentant care a luat cuvntul.

inaintea, la sfritul sau pe durata unei cuvntri nu se pot striga cuvinte sau semnale de ncurajare sau aprobare. Acestea nu au nimic comun cu comportarea diplomatic, chiar dac uneori ele sunt interpretate ca fiind camaradereti.

pe timpul defilarii trupelor fiecare tara va fi aplaudata in mod egal.

nu se striga si nu se fac gesturi de incurajare la trecerea trupelor nationale

PARTICIPAREA LA EXERCIII, DEPLASRI CU VEHICULE MILITARE, LA TRAGERI ETC.De multe ori personalitile sunt invitate s participe efectiv la exerciii sau pri ale unor exerciii militare. n cazul n care din cauza unei afeciuni sau a lipsei de antrenament o personalitate nu poate participa la o parte solicitant a unui exerciiu este bine ca s comunice aceasta gazdelor pentru c este cu mult mai neplcut ca acetia s fie pui n faa unui accident dect s fac fa unui refuz politicos. Acest refuz nu va fi perceput ca o impolitee. Este bine ns ca un alt reprezentant al delegaiei s poat participa.

Pe timpul participrii la exerciii, regulile de participare i mai ales de protecie trebuie respectate pe deplin.

Chiar dac un membru al delegaiei are deprinderi care l detaeaz fa de ceilali participani este bine s uzeze de aceste deprinderi, dar s pstreze un minim decent de modestie n afiarea lor.

Uneori, gazdele care organizeaz exerciiul fac recomandri speciale (de exemplu: consumul sporit de ap, folosirea echipamentului de protecie pentru furtunile de nisip, soare etc.). Respectarea acestora este o dovad de disciplin i de conduit regulamentar.

Nu este apreciat nonalana exagerat, mai ales n purtarea sau folosirea echipamentului.

Pe timpul efecturii tragerilor trebuie respectate exact regulamentele i normele impuse.

PARTICIPAREA LA EXERCIII, DEPLASRI CU VEHICULE MILITARE, LA TRAGERI ETC.

POZITIONAREA DRAPELELORDrapelul simbolizeaza o tara, o natiune, un popor, o organizatie internationala sau o comunitate.

Toate persoanele, indiferent de rang sunt deosebit de sensibile cand este vorba de drapelul national si se simt onorate ca pe timpul oricarei ceremonii s-si vad drapelul national dispus la un loc de cinste;

Instalarea eronata a drapelelor este tratata in cel mai bun caz ca ignoranta. De obicei aceasta este tratata ca ofensa sau chiar ca ostilitate;

Pe teritoriul national drapelul national ocupa intotdeauna pozitia principala. In nici o circumstanta aceasta nu se cedeaza

POZITIONAREA DRAPELELORn cazul n care se dispun mai multe drapele este esenial ca acestea s aib aceeai dimensiune, catargele s aib aceeai nlime, iar n vrf aceeai terminaie. Pe un catarg va exista un singur drapel. Dou drapele puse unul sub altul reprezint pentru cel de jos un semn de inferioritate, supunere, nfrngere.

Doar n mediul maritim exist posibilitatea de a arbora mai multe drapele sau fanioane triunghiulare pe acelai catarg.

Nu se arboreaz niciodat drapelul unei alte ri dect mpreun cu drapelul naional. Excepiile sunt rezervate doar ambasadelor, consulatelor i altor reprezentane diplomatice, unde funcioneaz principiul extrateritorialitii.

POZITIONAREA DRAPELELORn cazul n care este vorba de mai multe state, dup drapelul rii gazd, drapelele se poziioneaz n ordinea alfabetic a numelor statelor n limba rii gazd

n cazul organizaiilor internaionale, atunci cnd este vorba despre drapelul ONU, NATO sau UE aceste drapele se situeaz n stnga sau n dreapta drapelului naional.

n cazul n care particip mai multe state, alturi de drapelul organizaiei internaionale se poziioneaz toate celelalte drapele, inclusiv al rii gazd n ordine alfabetic.

n cazul n care ara gazd dorete totui s scoat n eviden poziia drapelului su, n afar de poziionarea n ordine alfabetic poate s-i poziioneze propriul drapel la stnga sau la dreapta grupului de drapele la o distan nu mai mic de o cincime din distana ocupat de toate celelalte drapele la un loc.

POZITIONAREA DRAPELELORLa amplasarea drapelelor pe un vehicul, locul de onoare al drapelului este n fa, n dreapta oferului, iar locul celui de-al doilea drapel n ordinea importanei este n dreptul oferului.

Coborrea unui drapel n bern se face prin poziionarea sa la mijlocul catargului. Durata meninerii drapelului n bern se stabilete de ctre ara gazd.

n clipa n care un stat i-a cobort drapelul naional n bern i celelalte drapele arborate pe teritoriul aceluiai stat vor fi coborte n bern pe aceeai durat de timp.

n apropierea unui sicriu, drapelul naional se aeaz la capul defunctului.

n cazul n care drapelul se aeaz deasupra sicriului, colul din stnga sus care ar fi trebuit s fie pe catarg se poziioneaz la umrul din stnga al defunctului.

Drapelele naionale trebuie tratate cu respect, chiar cu evlavie.

Acest respect se manifest i prin modul n care acestea sunt ntreinute. Drapelele naionale trebuie s aib ntotdeauna culorile naturale, s nu fie decolorate, rupte sau roase. Fac excepie drapelele glorioase participante la lupte.

Dup ce un drapel a fost schimbat cu un altul mai bine ntreinut, cutuma spune c drapelul vechi nu se arunc la gunoi ci se arde. ( In SUA exista reglementari in acest sens).

POZITIONAREA DRAPELELOR

POZITIONAREA DRAPELELORPe un teren/spatiu liber

POZITIONAREA DRAPELELORPe un teren/spatiu liber

POZITIONAREA DRAPELELORFata de un podium

POZITIONAREA DRAPELELORFata de birou

POZITIONAREA DRAPELELORFata de un vorbitor

POZITIONAREA DRAPELELORDoua drapele

POZITIONAREA DRAPELELORTrei drapele

POZITIONAREA DRAPELELORDoua drapele

POZITIONAREA DRAPELELORTrei drapele

POZITIONAREA DRAPELELORPatru drapele

TINUTA FIZICAOrice om trebuie s aib o inut dreapt, nclinrile corpului s fie numai n cazul n care este necesar.

Se poate tine mana in buzunar la unele evenimente sociale, el dnd un aer mai degajat. Aceasta pozitie este totusi de evitat. Pentru diplomatul militar in uniforma se exclude tinerea mainii in buzunar.

Niciodat comportarea celorlali nu trebuie luat ca fiind regula protocolar de conduit, mai ales dac acetia nu aparin gazdelor.

n timpul mersului inuta trebuie s fie dreapt, decent degajat, cu balansarea normal a braelor, cu pai de lungime potrivit i ct mai natural.

TINUTA FIZICAO modalitate eficient de corectare a inutei fizice este prin vizionarea unor nregistrri cu propria participare la activiti.

Aezarea pe scaun sau pe un fotoliu trebuie efectuat decent, fr a da semne de plictiseal sau faptul c a sosit, n sfrit un moment mult ateptat.

Cnd este aezat pe scaun, poziia trebuie s fie cea fireasc, fr a ine picioarele cu genunchii exagerat deprtai, rsturnat pe sptarul scaunului sau n fotoliu, cu picioarele bgate mult sub scaun, cu strngerea genunchilor ntre mini sau inerea minilor ntre genunchi.

Picioarele pot fi inute ncruciate, dar numai la nivelul genunchilor, fr a ine laba piciorului peste cellalt genunchi. Atentie la sosete.

TINUTA FIZICA

La poziia picior peste picior nu este permis blngnirea permanent a labei piciorului.

inuta n poziia eznd pe scaun a femeilor este i mai important. Acestea, este indicat s in picioarele uor ncruciate n partea de jos, astfel nct rochia sau fusta s poat acoperi ct mai mult piciorul.

Se va urmri s se in genunchii strni, chiar dac aceasta presupune un efort n plus.

Poziia picior peste picior nu se exclude, dar aceasta va fi tot cu genunchii apropiai.

n cazul n care femeia este mbrcat cu pantaloni, poziia de aezare pe scaun nu trebuie s fie brbteasc respectndu-se aceleai reguli ca i n cazul n care mbrac fust sau rochie

Cnd stau n picioare att brbatul ct i femeia nu trebuie s stea cu picioarele deprtate, cu o grij n plus pentru femeie.

Nu trebuie balansat greutatea de pe un picior pe cellalt i nu trebuie micat nervos genunchiul piciorului care nu este de sprijin.

TINUTA FIZICA

POZITII CONTRAINDICATE



Pozitie permisa doar in prezenta prietenilor apropiatiIn mediul oficial reflecta lipsa de respect, lene, apatie, arogantaCelalalt considera ca i-ai invadat spatiul privat

TINUTA FIZICATinuta formala White Tie:Barbatii:Haina de culoare neagra, scurta in fata, pana la talie, iar la spate terminate cu doua cozi lungi; reverele imbricate in matase neagraPantaloni negri cu vipusca de matase neagraCamasa alba pentru papionVesta albaPapion alb din mataseCiorapi de culoare neagra,subtiriPantofi negri de lacOptional: - joben de matase, manusi albeNu se poarta curea la pantaloni

TINUTA FIZICADoamnele:Rochie lunga, fara maneci, cu manusi lungisauRochie lunga cu maneci cu manusi scurte

TINUTA FIZICATinuta semiformala ( Black Tie )Barbatii:Haina (neagra sau alba) lunga pana la sold,fara coada, reverele imbracate cu matasePantaloni negri cu vipusca neagra de matase sau satinVesta neagra pana la talie, cu un singur rand de nasturi sau brau in cazul in care este caldCamasa alba scrobita sau plisata, cu nasturi negri vizibiliGuler intors la colturi pentru papionPantofi si sosete negrePalaria si manusile sunt optionaleNu se poarta curea de piele

Doamnele:Rochie lunga ( in ultimii ani)

SALUTUL Brbaii salut primii femeile

Persoanele mai tinere salut primele persoanele mai n vrst

Inferiorii in grad diplomatic ii saluta pe superiori

Noii venii i salut pe cei deja prezeni

Raspunsul la salut este obligatoriu

Chiar dac persoanele sunt necunoscute se salut la intrarea n lift, ntr-un magazin mic, ntr-un compartiment de tren etc.

Persoana n micare va saluta persoana care st pe loc

SALUTULLa deplasarea n acelai sens va saluta primul cel care merge mai repede i-l depete pe cellalt.

n cazul n care barbatul poart plrie, acesta va saluta prin ridicarea de pe cap a plriei folosind ntotdeauna mna din partea opus persoanei pe care o salut.

n cazul n care este cu capul descoperit va nclina uor capul.

Salutul va fi ntotdeauna nsoit de un zmbet uor schiat.

Femeia rspunde la salut cu un surs uor i cu o delicat nclinare a capului.

SALUTULSunteti femeie. Intalniti o persoana necunoscuta, barbat sau femeie, care va saluta.

1/. Zambiti si inclinati discret capul

2/. Ii raspundeti normal la salut

3/. Nu-I raspundeti si ignorati salutul

SALUTULSunteti femeie. Inalniti o persoana necunoscuta, barbat sau femeie, care va saluta.


SALUTULSunteti barbat. Intalniti o persoana necunoscuta, barbat sau femeie, care va saluta.

1/. Zambiti si inclinati discret capul



SALUTULSunteti barbat. Intalniti o persoana necunoscuta, barbat sau femeie, care va saluta.


SALUTULCand un barbat saluta un superior:

1/. Inclina usor capul si zambeste

2/ Inclina usor spatele si zambeste

3/. Se inclina de la mijloc si zambeste

SALUTULCand un barbat saluta un superior:

1/. Inclina usor capul si zambeste

SALUTULSaluta primul

1/. Cel care intra intr-un magazin mic, lift, spatiu relativ redus.

2/. Cel care intra intr-un magazin mare

3/. Cel care intra intr-un oficiu postal

SALUTULSaluta primul

1/. Cel care intra intr-un intr-un magazin mic

SCHIMBUL DE CARTI DE VIZITACine ofera primul cartea de vizita?

1/. Persoana inferioara ierarhic

2/. Persoana superioara ierarhic

3/. Nu are importanta

SCHIMBUL DE CARTI DE VIZITACine ofera primul cartea de vizita?

2/. Persoana superioara ierarhic

SCHIMBUL DE CARTI DE VIZITAIn cazul in care este vorba de o delegatie numeroasa cartea de vizita se ofera la

1/. Intreaga delegatie indiferent de numarul de persoane

2/. Intreaga delegatie daca sunt maximum 6 persoane

3/. Numai liderului delegatiei

SCHIMBUL DE CARTI DE VIZITAIn cazul in care este vorba de o delegatie numeroasa cartea de vizita se ofera la

2/. Intreaga delegatie daca sunt maximum 6 persoane

SCHIMBUL DE CARTI DE VIZITASe schimba carti de vizita pe timpul unui dineu?

a/. Nu! Nu schimba, nici macar la dineurile informale.

b/. Da, dar numai la dineurile informale.

c/. Da, pentru a fii siguri ca puteti relua a discutie inceputa.

SCHIMBUL DE CARTI DE VIZITASe schimba carti de vizita pe timpul unui dineu?

a/. Nu! Nu schimba, nici macar la dineurile informale.

SCHIMBUL DE CARTI DE VIZITAIn cazul in care discutiile au loc stand la masa, dupa schimbul de carti de vizita, cele primite,

1/. Se pun in buzunar

2/. Se pun intr-un port carti de vizita

3/. Se tin pe masa

SCHIMBUL DE CARTI DE VIZITAIn cazul in care discutiile au loc stand la masa, dupa schimbul de carti de vizita, cele primite,

3/. Se tin pe masa

STRANGEREA DE MANAntotdeauna, superiorul n grad ntinde mna inferiorului, cel n vrst ntinde mna celui mai tnr, o femeie ntinde mna unui brbat.

Strngerea de mn ntre doi brbai trebuie s fie ferm, fr a fi exagerat.

Strngerea minii unei femei trebuie s fie delicat dar ferm.

Cel care intr ntr-o camer salut toat lumea. Poate sau nu s dea mna cu fiecare.

n acelai mod se procedeaz dac se apropie de masa la care stau cunoscuii. Poate saluta rugnd pe cei de la mas s nu se deranjeze i s nu se ridice de la mas. Dac ns d mna cu cineva acesta va fi obligat s se ridice de la mas.

STRANGEREA DE MANAO femeie sta pe scaun. In incapere intra un barbat care se apropie sa dea mana.

1/. Se ridica si ii intinde mana

2/. Nu se ridica si ii intinde mana

3/. Ii da mana indiferent de pozitie

STRANGEREA DE MANAO femeie sta pe scaun. In incapere intra un barbat care se apropie sa dea mana.

2/. Nu se ridica si ii intinde mana

STRANGEREA DE MANAn cazul n care ntr-un grup sunt brbai i femei, mai nti se strnge mna femeilor i numai dup aceea a brbailor.

ntotdeauna strngerea minii se face cu capul descoperit, fr a avea cealalt mn n buzunar i n nici un caz cu mnua pe mn. Se mai obinuiete, destul de rar, srutul minii femeilor. n unele state acest gest poate s surprind. De aceea este bine ca el s fie folosit cu mult discernmnt.

Srutul minii nu se practic niciodat sub aer liber. Nu se srut mna nmnuat sau ntins peste mas. Nu este obligatoriu ca buzele s ating mna. Gestul poate fi doar simulat, buzele oprindu-se la 2-3 cm de mn.

STRANGEREA DE MANA

STRANGEREA DE MANA DOMINANTA

STRANGEREA MAINILOR

.

STRANGEREA MAINILOR

STRANGEREA DE MANA

STRANGEREA DE MANA

STRANGEREA DE MANA

STRANGEREA DE MANA

STRANGEREA DE MANA

STRANGEREA DE MANA

STRANGEREA DE MANA

STRANGEREA DE MANA

STRANGERE DE MANA

SEMNELE PALMELOR

Rugaminte

Autoritate imediata

Impunere

POZITIE CONTRAINDICATA

Pozitie defensivaLipsa de deschidere fata de interlocutorDaca intr-o audienta o persoana are bratele incrucisate insistati pe contactul vizualTrebuie facut ceva pentru a scoate partenerul din aceasta pozitie. Ii puteti oferi un obiect, un articol sa-l citeasca,etcPozitia cea mai echilibrata si puternica este cu bratele pe langa corp. Exersati!

GESTURI CONTRAINDICATESemn de inselaciune, minciuna, dar numai atunci cand este asociat cu alte elemente de body languageConcentrare inaintea unui interviu

GESTURI CONTRAINDICATEGestul denota nelinisteLipsa de rabdareNu vreau sa te mai ascult, esti un mincinos!

GESTURI CONTRAINDICATE

Manifestarea exterioara a unei nevoi de liniste interioaraPersoana trebuie calmata

GESTURI RISCANTE

Gestul OK vine de la locul de nastere al unui presedinte american Old KinderhookIn tari vorbitoare de limba engleza: totul este in ordine In Franta: esti un zero, esti nimicIn Japonia: baniIn unele tari mediteraneene: gest prin care se recunosc homosexualii

GESTURI RISCANTE

In tarile de limba engleza este un gest obscen

In alte tari europene inseamna victorie

In zona mediteraneana este vorba de un homosexual care-si cauta partener

GESTURI INDICATE

Semnifica evaluare, considerare si analiza. Degetul aratator trbuie sa fie in sus.Poate insemna si oboseala sau plictiseala.Incadrarea depinde de expresia ochiilor.Daca din aceasta pozitie degetul aratator aluneca catre buza de sus, sau celelate degete acopera gura, semnifica suspiciunea unei situatii sau minciuni

GESTURI INDICATE Exprima autoritate, incredere, superioritate, gandire rezonabila, dominanta.Este un gest mai eficient in relatia cu un grup decat in doi.Nefolosit la momentul si la locul potrivit poate fi interpretat ca arogantaPoate fi folosit si pe orizontala

GESTURI INDICATE

Pozitia coifGest folosit de cei siguri pe eiGest folosit de sefi in relatia cu subalternii

DISTANTE ZONALEFolosirea spatiului si a atingerilor este esentiala intr-o relatie

Spatiul personal intre femei este cel mic, intre barbati este cel mai mare si intre barbati si femei este mediu

Pe masura ce pozitia sociala creste si necesitatea de spatiu privat (birou, casa, masina) creste

Trebuie gasit echilibrul dintre spatiul privat si dorinta de contact cu altii

Cat de mare este spatiul privat depinde atat de cultura zonei cat si de persoana

Pozitia intr-o incapere iti poate asigura un avantaj sau un dezavantaj. De ex: distanta fata de o audienta, pozitia la o masa,etc.

DISTANTE ZONALESpatiul privat esteconsiderat ca o extensie a propriului corp

Spatiul privat al fiecarei persoane este de 60-120 cm

Este mai mare in fata si mai mic in spate

In familie poate fi o distanta mai apropiata de limita minima

La limita, la un cocktail sau cand muzica este prea tare se poate admite lungimea unui brat. Este distanta prieteneasca admisa si la o masa sau un bar

Spatiul privat este incalcat cand dati mana cu cineva

Nimeni nu va riposta ca i-ati invadat spatiul privat dar veti intelege

DISTANTE ZONALE

DISTANTE ZONALE

DISTANTE ZONALE

POZITIA LA MASA DE DISCUTII

O masa rotunda asigura egalitatea de pozitii. Este utila pentru asigurarea unui cadru de cooperarea cea mai mare eficienta Este utila in diplomatie si discutii de pace, intalniri de brainstormingStimuleaza schimbul de energiiUn subordonat va avea cea mai mare eficienta mentala in relatia cu managerulEficienta pentru afaceriUtila pentru retragerea pentru discutii sensibile pe timpul unei conferinte


Este cea mai buna masa pentru a ajunge la o concluzie reciproc avantajoasaEste cea mai buna pozitie pentru consensDvs. veti sta in dreapta partenerului. Ii va da mai multa incredere


Pozitia fata de competitorEste pozitia de negociere a marilor afaceri


Pozitia cea mai buna pentru conversatie, persuasiune sau seducerePermite abordarea unui climat in care fiecare din parti este dispusa sa cedeze o parte din argumente


Pozitia traditionala de lider


Pentru un subordonat este important pe ce loc sta la masaPozitiile marcate cu stea sunt cele care va fac cel mai vizibilPozitiile marcate cu patratel: persoane neutre, care nu vor sa sa se implice in discutiePozitiile marcate cu triunghi sunt cele mai bine camuflate. S-ar putea ca liderul nici sa nu-si aminteasca ca au participat


Pozitiile marcate cu stea sunt cele care va fac cel mai vizibilPozitiile marcate cu patratel: persoane neutre, care nu vor sa sa se implice in discutiePozitiile marcate cu triunghi sunt cele mai bine camuflate. S-ar putea ca liderul nici sa nu-si aminteasca ca au participat

INTALNIREA DE AFACERIO intalnire de afaceri trebuie sa inceapa la ora X. Cand trebuie sa ajungeti la intalnire?

a/. Exact la ora stabilita

b/.La ora stabilita sau cu max 5 min mai devreme

c/.La ora stabilita sau cu max 5 min mai tarziu

INTALNIREA DE AFACERIO intalnire de afaceri trebuie sa inceapa la ora X. Cand trebuie sa ajungeti la intalnire?

b/.La ora stabilita sau cu max 5 min mai devreme

INTALNIREA DE AFACERIDaca telefonul dumneavoastra mobil suna in timp ce sunteti angajat intr-o intalnire de afaceri, veti proceda in felul urmator:

a/.ignorati apelul telefonic, pretinzand ca telefonul altcuiva suna

b/. lasati casuta vocala sa inregistreze mesajul

c)/.cereti scuze interlocutorului si raspundeti la telefon

INTALNIREA DE AFACERIDaca telefonul dumneavoastra mobil suna in timp ce sunteti angajat intr-o intalnire de afaceri, veti proceda in felul urmator:

b/. lasati casuta vocala sa inregistreze mesajul

INTALNIREA DE AFACERIUnde tineti telefonul mobil pe timpul unei intalniri de afaceri?

a/. Pe masa, dupa ce l-ati trecut pe silent sau pe vibratii

b/. Pe masa in pozitie normala urmand sa raspundeti numai la apelurile care va intereseaza

c/. In servieta sau in buzunar, trecut pe silent, urmand sa raspundeti ulterior la apelurile sosite

INTALNIREA DE AFACERIUnde tineti telefonul mobil pe timpul unei intalniri de afaceri?

c/. In servieta sau in buzunar, trecut pe silent, urmand sa raspundeti ulterior la apelurile sosite

RELATIA DE AFACERICine trebuie sa sune inapoi cand legatura telefonica se intrerupe?

a/. Persoana care a initiat convorbirea telefonica

b/. Persoana apelata

c/. Nu are importanta. Oricare dintre cele doua persoane.

RELATIA DE AFACERICine trebuie sa sune inapoi cand legatura telefonica se intrerupe?

a/. Persoana care a initiat convorbirea telefonica

RELATIA DE AFACERIIn cazul in care apelati o persoana prin asistenta:

1/. Asistenta dvs. o va suna pe asistenta celui apelat, asistenta celui apelat cere permisiunea celui apelat de a face legatura cu dvs., va face legatura intre dvs. si asistenta celui apelat, si aceasta va face legatura cu cel apelat

2/. Asistenta dvs. va suna asistenta celui apelat, asistenta celui apelat face legatura asistentei dvs cu cel apelat si ulterior asistenta dvs va va face legatura cu cel apelat

3/. Nu are importanta succesiunea apelurilor

RELATIA DE AFACERIIn cazul in care apelati o persoana prin asistenta:

1/. Asistenta dvs. o va suna pe asistenta celui apelat, asistenta celui apelat cere permisiunea celui apelat de a face legatura cu dvs., va face legatura intre dvs. si asistenta celui apelat, si aceasta va face legatura cu cel apelat

INTALNIREA DE AFACERICand faceti prezentarile procedati in felul urmator:

a) il prezentati pe client presedintelui companiei in care lucrati

b) il prezentati pe presedintele companiei in care lucrati clientului

c) nu faceti dumneavoastra prezentarile; este responsabilitatea lor de a se prezenta unul altuia

INTALNIREA DE AFACERICand faceti prezentarile procedati in felul urmator:

a) il prezentati pe client presedintelui companiei in care lucrati

INTALNIREA DE AFACERIPrezentati o persoana unei alte persoane:

a/. Mentionati doar numele complet

b/. Mentionati numele complet si functia

c/. In afara de numele complet si functia mentionati si unele amanunte care sa inlesneasca conversatia

INTALNIREA DE AFACERIPrezentati o persoana unei alte persoane:

c/. In afara de numele complet si functia mentionati si unele amanunte care sa inlesneasca conversatia

INTALNIREA DE AFACERIPentru a tine minte numele unei persoane care va este prezentata:

a/. Scoateti un carnetel sau o bucata de hartie si va notati numele

b/. Va bazati pe memorie si pe repetarea numelui in gand

c/. Faceti o asociere de tipul: dl.Popescu cel inalt, d-na Ionescu, cea scunda si vesela

INTALNIREA DE AFACERIPentru a tine minte numele unei persoane care va este prezentata:

c/. Faceti o asociere de tipul: dl.Popescu cel inalt, d-na Ionescu, cea scunda si vesela

INTALNIREA DE AFACERICand nu ati inteles numele persoanei care v-a fost prezentata:

1/. Ii spuneti: Vreti sa repetati?

2/. Ii spuneti: Ma scuzati, nu v-am inteles numele si as vrea sa-l stiu

3/. Renuntati gandindu-va ca intrebati pe altcineva

INTALNIREA DE AFACERICand nu ati inteles numele persoanei care v-a fost prezentata:

2/. Ii spuneti: Ma scuzati, nu v-am inteles numele si as vrea sa-l stiu

INTALNIREA DE AFACERICare este distanta protocolara la care puteti sa stati cand va prezentati unei persoane

a/. Distanta de un brat intins

b/. Aproximativ 0,8 m

c/. Nu are importanta

INTALNIREA DE AFACERICare este distanta protocolara la care puteti sa stati cand va prezentati unei persoane

a/. Distanta de un brat intins

INTALNIREA DE AFACERIAtunci cand conversati cu oameni pe care ii cunoasteti putin, este intotdeauna potrivit sa:

a/. Va aratati interesul punand intrebari

b/. Vorbiti despre dvs.

c/. Nu vorbiti decat de afaceri

INTALNIREA DE AFACERIAtunci cand conversati cu oameni pe care ii cunoasteti putin, este intotdeauna potrivit sa:

a/. Va aratati interesul punand intrebari

INTALNIREA DE AFACERICand se face prezentarea a doua persoane, o doamna si un domn cu pozitii aproximativ egale:

a/. Este prezentat domnul doamnei

b/. Este prezentata doamna domnului


INTALNIREA DE AFACERICand se face prezentarea a doua persoane, o doamna si un domn cu pozitii aproximativ egale:

a/. Este prezentat domnul doamnei

INTALNIREA DE AFACERIIntr-un moment de socializare intr-un grup, va aduceti aminte ca aveti ceva important de discutat cu o persoana din grup. Cum procedati:

a/. Va cereti scuze si il extrageti din grup cerand scuze celorlalti

b/. Asteptati ca acesta sa se degajeze de grup la sfarsitul discutiei

c/. Chemati asistenta, ii dat un biletel si ii cereti sa-l inmaneze acelei persoane

INTALNIREA DE AFACERIIntr-un moment de socializare intr-un grup, va aduceti aminte ca aveti ceva important de discutat cu o persoana din grup. Cum procedati:

b/. Asteptati ca acesta sa se degajeze de grup la sfarsitul discutiei

DEPLASARI IN STRAINATATEInaintea oricarei deplasari in strainatate se trimite componenta delegatiei. Ordinea in care se transmit numele membrilor este ordinea de precadere.

In cazul in care seful delegatiei este acompaniat de sotie, aceasta este mentionata a doua in ordinea de precadere

n cazul n care deplasarea a avut loc cu avionul, coborrea din avion are loc n ordinea de precdere a delegaiei.

n cazul n care personalitatea principal a fost invitat cu soia/soul, aceasta/acesta coboar imediat dup personalitatea principal.

CADOURICadourile care se ofera intr-o relatie de business:

1/. Obiecte de birou, carti, muzica, un obiect specific tarii dvs.

2/. Parfum, cravata, butoni

3/. Tablou, sculptura

CADOURICadourile care se ofera intr-o relatie de business:

1/. Obiecte de birou, carti, muzica, un obiect specific tarii dvs.

CALATORIA CU VAPORULLa urcarea pe un vapor persoana de rangul cel mai inalt urca:

a/. Prima

b/. Ultima


CALATORIA CU VAPORULLa urcarea pe un vapor persoana de rangul cel mai inalt urca:

a/. Prima

CALATORIA CU VAPORULLa coborarea de pe un vapor persoana de rangul cel mai inalt coboara:

a/. Prima

b/. Ultima


CALATORIA CU VAPORULLa coborarea de pe un vapor persoana de rangul cel mai inalt coboara:

a/. Prima

CALATORIA CU AVIONULLa urcarea intr-un avion persoana de rangul cel mai inalt urca:

a/. Prima

b/. Ultima


CALATORIA CU AVIONULLa urcarea intr-un avion persoana de rangul cel mai inalt urca:

b/. Ultima

CALATORIA CU AVIONULLa coborarea dintr-un avion persoana de rangul cel mai inalt coboara:

a/. Prima

b/. Ultima


CALATORIA CU AVIONULLa coborarea dintr-un avion persoana de rangul cel mai inalt coboara:

a/. Prima (urmata de restul delegatiei in ordinea de precadere)

IN AVIONCand o doamna are dificultati in a se imbraca pe culoarul ingust al unui avion, domnul din spate o ajuta?

a/. Da

b/. Nu

c/. Da, dar numai daca o cunoaste

IN AVIONCand o doamna are dificultati in a se imbraca pe culoarul ingust al unui avion, domnul din spate o ajuta?

a/. Da

IN AVIONCand un barbat are dificultati sa-si imbrace haina pe culoarul ingust al avionului, doamna din spate poate sa-l ajute?

a/. Da

b/. Nu

c/.Da, doar daca il cunoaste

IN AVIONCand un barbat are dificultati sa-si imbrace haina pe culoarul ingust al avionului, doamna din spate poate sa-l ajute?

a/. Da

protocolul in afaceri

Documents