protocol clinic tulburari comportamentale - consum opiacee

7/29/2019 Protocol clinic tulburari comportamentale - consum opiacee

http://slidepdf.com/reader/full/protocol-clinic-tulburari-comportamentale-consum-opiacee 1/56

Protocol clinic na ional „Tulbur ri mintale i de comportament legate de consumul de opiacee”, Chi inu, Iunie 2011

1

MINISTERULII

AL REPUBLICII MOLDOVA

TULBURRI MENTALE I DE

COMPORTAMENT LEGATE DE CONSUMUL DEOPIACEE

Protocol clinic naional

PCN-10

Chi inu




2

Iunie 2011

CUPRINS

Abrevierile folosite în document ......................................................................................................................... 3

PREFA ...........................................................................................................................................................3

A. PARTEA INTRODUCTIV ..........................................................................................................................4A.1. Diagnoza................................................................................................................................................... 4A.2. Codul bolii (CIM 10)................................................................................................................................. 4A.3. Utilizatorii ................................................................................................................................................. 4A.4. Scopurile protocolului................................................................................................................................ 4A.6. Data revizuirii urmtoare ........................................................................................................................... 4A.8. Definiiile folosite în document.................................................................................................................. 6A.9. Informaia epidemiologic ......................................................................................................................... 6

B. PARTEA GENERAL...................................................................................................................................8

B.1. Nivelul instituiilor de asisten medical primar....................................................................................... 8B.2. Nivelul consultativ specializat (medic psihiatru narcolog)......................................................................... 10B.3. Nivelul de staionar.................................................................................................................................. 12

C. 1. ALGORITMI DE CONDUIT ................................................................................................................ 14C 1.1 Algoritmul general de conduit al pacientului......................................................................................... 14C 1.2 Algoritmul de intervenii ........................................................................................................................ 15C 1.3 Algoritmul terapiei substituitive ............................................................................................................. 16

C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR I PROCEDURILOR................................................. 17C.2.1. Serviciile pentru CDI ............................................................................................................................ 17C.2.2. Screening-ul dependenei opioide .......................................................................................................... 18C.2.3. Conduita pacientului cu CDI ................................................................................................................. 18

C.2.4.1 Anamneza ....................................................................................................................................... 18C.2.4.2 Manifest rile clinice ....................................................................................................................... 19C.2.4.3. Investiga ii paraclinice................................................................................................................... 21C.2.4.4 Diagnosticul diferen ial................................................................................................................... 21C.2.4.6. Indica iile pentru terapia substituitiv ............................................................................................ 22C.2.3.7 Tratamentul .................................................................................................................................... 23

C.2.3.7.1 Tratamentul substituitiv cu Metadon hidrochlorid ................................................................. 24C.2.3.7.2. Tratamentul psihoterapeutic i reabilitarea psihosocial ......................................................... 26

C.2.3.8. Supravegherea pacien ilor ............................................................................................................. 27

D. RESURSE UMANE I MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILORPROTOCOLULUI............................................................................................................................................ 28

D.1. Instituiile de AMP.................................................................................................................................. 28D.2. Seciile consultativ-diagnostice................................................................................................................ 28D.3. IMSP Dispensarul Republican de Narcologie ........................................................................................... 28

E. INDICATORI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTRII PROTOCOLULUI .................................... 29

ANEXE.............................................................................................................................................................. 32Anexa 1. Drepturile i responsabilitile pacientului (informaie pentru pacieni).............................................. 32Anexa 2. Acordul între client i IMSP Dispensarul Republican de Narcologie pentru aplicarea tratamentului desubstituie........................................................................................................................................................ 34Anexa 3. Ancheta pentru colectarea informaiei iniiale în cadrul terapiei substituitive...................................... 36Anexa 4. Instruciune pentru medical psihiatru narcolog i psihologul medical privind planul individual detratament în cadrul terapiei substituitive........................................................................................................... 37Anexa 5. Planul de activiti al schimbrii pentru pacient................................................................................. 40Anexa 6. Planul de activiti al schimbrii pentru lucrtorul medical, lucrtorul social i psiholog .................... 41Anexa 7. Recomandri metodice pentru lucrtorii medicali privind terapia de substituie.................................. 42




3

Anexa 8. Recomandri metodice pentru persoanele dependente de opioide....................................................... 52

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................... 55

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT

CDI consumator de droguri injectabileHIV virusul imunodeficienei umaneIMSP instituia medico-sanitar publicITS infecie cu transmitere sexualMS RM Ministerului Sii al Republicii MoldovaSIDA sindromul imunodeficienei achiziionateTSO terapia de substituie cu opioideUSMF Universitatea de Stat de Medicini Farmacie

PREFA

Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sii al Republicii Moldova,

constituit din specialitii Catedrei de Psihiatrie i Narcologie a Universitii de Stat de Medicini Farmacie „Nicolae Testemianu”, IMSP Dispensarul Republican de Narcologie în colaborarecu Programul Preliminar de ar al „Fondului Provocrile Mileniului” pentru Buna Guvernare,finanat de Guvernul SUA prin Corporaia „Millenium Challenge Corporation” i administrat deAgenia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaional.

Protocolul naional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaionale actuale privind nar-comania prin consum de opiacee la persoanele adulte i va servi drept baz pentru elaborareaprotocoalelor instituionale, în baza posibilitilor reale ale fiecrei instituii în anul curent. Larecomandarea Ministerului Sii pentru monitorizarea protocoalelor instituionale pot fi fo-losite formulare suplimentare, care nu sînt incluse în protocolul clinic naional.




4

A. PARTEA INTRODUCTIV

A.1. Diagnoza: Narcomania prin consum de opioide

A.2. Codul bolii (CIM 10): F11.0 - F11.9

A.3. Utilizatorii: oficiile medicilor de familie (medici de familie i asistentele medicilor de familie); centrele de state (medici de familie); centrele medicilor de familie (medici de familie); seciile consultative raionale i municipale (medici psihiatri-narcologi); asociaiile medicale teritoriale municipale (medici de familie); IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (medici psihiatri-narcologi, psihologi me-

dicali, psihoterapeui, lucrtori sociali). Not: Protocolul la necesitate poate fi utilizat i de ali specialiti.

A.4. Scopurile protocolului:

1. A spori ponderea tinerilor ce vor abandona consumul intravenos de droguri i se vor reintegra însocietate;

2. A spori ponderea utilizatorilor de droguri intravenos încadrai în terapia substituitiv;

3. A micora riscul de îmbolnviri prin hepatite virale B, C, D i HIV/SIDA printre contingentul deutilizatori de droguri intravenos;

4. A majora eficacitatea tratamentului substituitiv prin preîntîmpinarea recderilor i meninereaabstinenii, reintegrarea social, familiali profesional;

5. A micora numrul de decese cauzate de supradozare printre utilizatorii de droguri intravenos.

A.5. Data elaborrii protocolului: iunie 2008

A.6. Data revizuirii urmtoare: iulie 2013




5

A.7. Lista i informaiile de contact ale autorilor i ale persoanelor ce au par-ticipat la elaborarea protocolului:

Numele FunciaDr. Tudor Vasiliev Medic ef al IMSP Dispensarul Republican de

Narcologie, specialist principal narcolog al MS RMDr. Mircea Revenco, doctorhabilitat în medicin, profesoruniversitar

ef Catedr Psihiatrie i Narcologie USMF „NicolaeTestemianu”

Dr. Mihai Oprea Medic ef adjunct al IMSP Dispensarul Republican deNarcologie

Dr. Elena Maximenco, MPH expert local în state public, Programul preliminar dear al „Fondului Provocrile Mileniului” pentru BunaGuvernare

Protocolul a fost discutat, aprobat i contrasemnat:

Denumirea/instituia Numele i semntura

Catedra Psihiatrie i NarcologieUSMF „Nicolae Testemianu”Societatea psihiatrilor inarcologilor din RMSocietatea medicilor de familieComisia republicantiinifico-metodic de profil „Psihiatrie i

narcologie"Agenia MedicamentuluiConsiliul de experi al MS RMConsiliul Naional de Evaluare iAcreditare în StateCompania Naional de Asigurri

în Medicin




6

A.8. Definiiile folosite în document

Starea de ebrietate condi ionat de consumul produselor, substan elor stupefiante opioide sau a medicamentelor cu efecte similare acestora – o stare survenit în urma consumului produse-lor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ce provoac ebrie-

tate i care are drept urmare dereglarea psiho-funcional a organismului, confuzie mental, di-minuarea brusc a funciilor psihice, tulburri ale sistemului cardiovascular, respirator etc.

Narcomania – este o maladie progredient determinat de atracia patologic pentru produsele,substanele stupefiante sau a medicamentele cu efecte similare acestora cu formarea unei stridisfuncionale i sindrom de sevraj la întreruperea consumului produselor, substanelor stupefi-ante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, iar în cazurile de lung durat cu dezvol-tarea tulburrilor somato-neurologice i dereglri psihice ale personalitii.

Dependen a fizic – este o consecin a unui consum frecvent al produselor, substanelor stupe-fiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora i a adaptrii treptate a organismului laacestea (creterea toleranei). Drept urmare, organismul are nevoie de produsele, substanele

stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora pentru a-i îndeplini funciile. Dependen a psihic – este iniial dorin, iar apoi cerin obsesiv a unei persoane de a utilizaefectele produselor ori substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestorapentru a crea o stare în care problemele devin mai uor de rezolvat.

Recomandat - nu poart un caracter obligatoriu. Decizia va fi luat de medic pentru fiecare cazindividual.

Sindrom de sevraj – se manifest prin hipertensiune arterial, palpitaie, transpiraie profund,tremurturi, artralgii pronunate, cefalee, vertijuri, vom, excitaie psihomotorie, accese convul-sive, anxietate, insomnie, disconfort psihologic i fizic, etc.

A.9. Informaia epidemiologic

Fenomenul rspîndirii consumului produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cuefecte similare acestora printre contingentele de tineret are un caracter periculos. Actualitatea pro-blemelor generate de abuzul produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efectesimilare acestora se datoreaz faptului, c ele determin multiple dereglri de state i socialecare la nivel naional se pot reflecta prin creterea mortalitii, morbiditii i infracionalitii prin-tre acest contingent de persoane.

Se constat, c experimentarea cu produsele, substanele stupefiante sau medicamentele cu efectesimilare acestora este un fenomen rspîndit printre tineret. Unii experimenteaz cu substane stupe-fiante i se opresc, alii continu s le foloseasc ocazional, f a avea probleme serioase. Ali ti-neri devin dependeni, încep s foloseasc substane stupefiante mai puternice, f a contientizapericolul adevrat al acestui fenomen. Respectiv la aceti tineri se agraveaz statea i creazprobleme apropiailor lor.

Majoritatea tinerilor cunosc faptul, c produsele, substanele stupefiante sau medicamentele cuefecte similare acestora sunt duntoare pentru state, cu toate acestea o parte din ei continu sexperimenteze comportamentele riscante condiionînd multiple probleme.

Principalii factori care determin tinerii de a consuma abuziv produsele, substanele stupefiante saumedicamentele cu efecte similare acestora sunt:

predispoziia genetic; tipul de personalitate;




7

atitudini i credine determinate cultural, religie, vîrst, sex, etc.; nivelul de educaie, clasa social, experiena personal; gradul de expunere la oferta unei substane psihoactive i la condiionarea pozitiv pentru

consumul acesteia; accesibilitatea produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte

similare acestora pe piaa intern.Dat fiind importana diferit a acestor variabile, din punctul de vedere a unei strategii aplicabile

în grupul de tineri, conteaz în primul rînd contextul situaional, care poate face o anumit abor-dare.

Tinerii, în acest sens, sunt în cutarea identitii emoionale i psihologice, înva s aplice valorileacumulate în copilrie, si analizeze rolul lor în societate etc. Acest proces este treptat, emo ionali uneori, tulburtor, este timpul posibilitilor de a se realiza dar i al vulnerabilitii la comporta-mente riscante. Majoritatea riscurilor pe care le asum tinerii nu sunt o reflectare a atitudinilor idorinelor lor personale, ci mai degrab consecinele periculoase ale procesului informativ i educa-tiv.

Acest factor de risc a fost ilucidat în capitolul X al Politicii Naionale de State a Republica Mol-dova aa. 2007-2021 sub genericul: O societate f tutun, alcool i droguri1.

1 Politica Naional de State a Republicii Moldova aa. 2007-2021. Capitolul X „O societate f tutun, alcool i droguri”




8

B. PARTEA GENERAL

Descriere Motivele Paii B.1. Nivelul institu iilor de asisten medical primar

1. Profilaxia1.1. Profilaxia primar a nar-comaniei

Schimbarea i respectareamodului de via stos estebenefic pentru statea pu-blici micoreaz riscul de

îmbolnviri prin narcomaniei maladii noninfecioase[7,9,10,12,18,20,22,24]

Obligatoriu:

Abandonarea consumuluiproduselor, substanelorstupefiante sau amedicamentelor cu efectesimilare acestora;

Formarea grupelor de risc(persoanele cucomportament delicvent,

consum episodic sauperiodic de substanestupefiante) i asigurareaconsultaiei la mediculspecialist.

Recomandat:

Respectarea moduluitos de via;

Diminuarea motivaieiiniierii consumului

produselor, substanelorstupefiante sau amedicamentelor cu efectesimilare acestora prinmesaje adecvate i vectorieficieni, credibili;

Diseminarea în opiniapublic a unor cît mairelevante informaiiprivitoare la consecinelenarcomaniei;

promovarea companiiloreducaionale i informai-onale printre contingentelede risc.

2. Screening-ul Depistarea precoce a persoa-nelor cu risc sporit pentrunarcomanie permite interven-ii curative calitative i mico-rarea riscului de îmbolnviriprin narcomanie.

[2,15,12,16].

Obligatoriu: anamneza narcologici

examenul clinic se va efec-tua la toate persoanele sus-pecte în consumul produse-lor ori substanelor stupefi-ante sau a medicamentelorcu efecte similare acestora




9

(caseta 5)

3. Diagnostic3.1. Evaluarea estimrilorriscului de îmbolnviriprin narcomanie

Suspectarea narcomaniei ne-cesit supravegherea medicala medicului de familie, medi-

cului psihiatru–narcolog idescrierea semnelor caracte-ristice a acestei maladii, depis-tarea i asigurarea msurilorde profilaxie în conformitatecu protocoalele clinice[2,7,9,15,22].

Obligatoriu:

Anamneza (caseta 4)

Examenul clinic inarcologic (caseta 5)

3.2. Deciderea necesitii con-sultului specialistului

Medicul specialist va eviden-ia simptomele i sindroameledependenei opioide

Obligatoriu: Toi pacienii suspeci în

consumul produselor ori

substanelor stupefiante saua medicamentelor cu efectesimilare acestora necesitconsultaia specialistului,medicului psihiatru-narcolog

4. Tratamentul 4.1. Modificarea stilului devia

Modificarea stilului de viava contribui la ameliorareaii i micorarea risculuide îmbolnvire

Obligatoriu:

Abandonarea consumuluiproduselor ori substanelor

stupefiante sau amedicamentelor cu efectesimilare acestora irespectarea modului stosde via;

Recomandat: Diminuarea motivaiei

iniierii consumuluiproduselor ori substanelorstupefiante sau amedicamentelor cu efecte

similare acestora prinmesaje adecvate i vectorieficieni, credibili.

5. Supravegherea

5.1. Supravegherea medicalcu evaluarea riscului de îm-bolnviri prin narcomanie imaladii non-infecioase

Periodicitatea vizitei la mediceste direct proporional custarea pacientului i grupa deeviden al acestuia (OrdinulMinisterului Sii nr. 260din 3.09.2003 „Cu privire la

aprobarea Regulamentuluiprivind depistarea, înregistra-

Supravegherea se va efectua în comun i conform reco-mandrilor medicului speci-alist psihiatru-narcolog (ca-

seta 15)




10

rea i evidena persoanelorantrenate în consum de dro-guri i de alte substane psiho-trope”).

B.2. Nivelul consultativ specializat (medic psihiatru narcolog)Descriere Motivele Paii

1. Profilaxia1.1. Profilaxia primar a nar-comaniei

Schimbarea i respectareamodului de via stos estebenefic pentru statea pu-blici micoreaz riscul de

îmbolnviri prin narcomaniei maladii noninfecioase[18,25,9,10,22]

Obligatoriu:

Abandonarea consumuluiproduselor ori substanelorstupefiante sau amedicamentelor cu efectesimilare acestora;

Formarea grupelor de risc(persoanele cucomportament delincvent,consum episodic sauperiodic produselor orisubstanelor stupefiante saua medicamentelor cu efectesimilare acestora).

Recomandat:

Respectarea moduluitos de via;

Diminuarea motivaieiiniierii consumuluiproduselor ori substanelorstupefiante sau amedicamentelor cu efectesimilare acestora prinmesaje adecvate i vectorieficieni, credibili;

Diseminarea în opiniapublic a unor cît mai

relevante informaiiprivitoare la consecinelenarcomaniei;

promovarea companiiloreducaionale i informai-onale printre contingentelede risc.

2. Screening-ul Depistarea precoce a persoa-nelor cu risc sporit pentrunarcomanie permite interven-ii curative calitative i mico-

rarea riscului de îmbolnviriprin narcomanie.

Obligatoriu: anamneza narcologici

examenul clinic se va efec-tua la toate persoanele sus-

pecte în consumul produse-lor ori substanelor stupefi-




11

[2,15,12,16]. ante sau a medicamentelorcu efecte similare acestora(caseta 5)

Recomandat: analiza urinei, salivei i

sîngelui la identificareaconsumului produselor orisubstanelor stupefiante saua medicamentelor cu efectesimilare acestora (caseta 2)

3. Diagnostic3.1. Evaluarea estimrilorriscului de îmbolnviriprin narcomanie

Suspectarea narcomaniei ne-cesit supravegherea medicala medicului de familie, medi-cului psihiatru–narcolog idescrierea semnelor caracte-ristice a acestei maladii, depis-tarea i asigurarea msurilorde profilaxie i tratament înconformitate cu protocoaleleclinice [9,22,2,15,7].

Obligatoriu:

Anamneza (caseta 4)


Efectuarea diagnosticuluidiferenial (caseta 11)

Estimarea rezultatelor pen-tru confirmarea narcomanieiprin consum de opiacee

3.2. Deciderea necesitii im-plicri în terapia substituitiv

Medicaia este un element im-portant al tratamentului, caretrebuie s fie contient pentrua fi eficient.

Obligatoriu:

Evaluarea criteriilor de im-plicare în terapiasubstituitiv (caseta 14)

4. Tratamentul 4.1. Modificarea stilului devia

Schimbarea i respectareamodului de via stos estebenefic pentru stateapublici micoreaz riscul de

îmbolnviri prin narcomaniei maladii noninfecioase.

Obligatoriu:

Abandonarea consumuluiproduselor ori substanelorstupefiante sau amedicamentelor cu efectesimilare acestora irespectarea modului stosde via;

Recomandat: Diminuarea motivaiei

iniierii consumuluiproduselor ori substanelorstupefiante sau amedicamentelor cu efectesimilare acestora prinmesaje adecvate i vectorieficieni, credibili.

4.2. Tratamentul substituitiv cu Metadon hidrochlorid

Tratamentul în condiii deambulator se efectueaz cuscopul crerii unor abiliticognitive care s-i fac api pe

Obligatoriu:

Tratamentul substituitiv cu

Metadon hidrochlorid(tab. 1-3, fig. 1,2)




12

bolnavi de a rezista presiuniisociale, de ai controla stresul,de a cî tiga abiliti de autore-laxare i capacitatea de comu-nicare interpersonal, pentru

prevenirea recderilor i con-tinuarea terapiei substituitive.

4.3. Tratamentul psihoterapeutic i de reabilitare

Tratamentul psihoterapeutic ireabilitarea psihosocial con-tribuie la diminuarea depen-denei psihice, formarea criti-cii bolnavului fa de proble-ma lui de state, recupera-rea psihosocial, familial,profesional etc.

Obligatoriu:

Psihoterapia raional

Psihoterapia sugestiv

Psihoterapia cognitiv com-portamental

(fig. 2,3)

5. Supravegherea Supravegherea se va efectua în comun cu medicul de fami-lie i va contribui la soluiona-rea multiplelor probleme lega-te de narcomanie

Obligatoriu: Supravegherea pacienilor

conform actelor normative(Ordinul Ministerului S-ii nr. 260 din 3.09.2003„Cu privire la aprobareaRegulamentului privind de-pistarea, înregistrarea ievidena persoanelor antre-nate în consum de droguri ide alte substane psihotro-pe”) (caseta 15)

B.3. Nivelul de sta ionarDescriere Motivele Paii

1. Diagnostic3.1. Stabilirea diagnozei denarcomanie prin consum deopiacee

Necesitatea de diagnosticare anarcomaniei prin consum deopiacee i determinarea dozeide stabilizare cu Metadon

hidrochlorid [3,6,18,10].

Obligatoriu:

Anamneza (caseta 4)


Efectuarea diagnosticuluidiferenial (caseta 11)

Estimarea rezultatelor pen-tru confirmarea narcomanieiprin consum de opiacee

3.2. Deciderea necesitii im-plicri în terapia substituitiv

Este important estimareacorect a sindroamelor iaprecierea gradului de afectarea persoanelor care seconfrunt cu problemele

narcomaniei pentru implicarea în programele de profilaxie,

Obligatoriu:

Evaluarea criteriilor de im-plicare în terapiasubstituitiv (caseta 14)




13

tratament i recuperarepsihosocial.În acest sens, necesitevidenierea factorilor de risci evaluarea planului

terapeutic.4. Tratamentul

4.1. Modificarea stilului devia

Schimbarea i respectareamodului de via stos estebenefic pentru stateapublici micoreaz riscul de

îmbolnviri prin narcomaniei maladii noninfecioase.

Obligatoriu:

Abandonarea consumuluii respectarea moduluitos de via;

Recomandat: Diminuarea motivaiei ini-

ierii consumului produselorori substanelor stupefiante

sau a medicamentelor cuefecte similare acestora prinmesaje adecvate i vectorieficieni, credibili.

4.2. Tratamentul substituitiv cu Metadon hidrochlorid

Beneficiile tratamentuluisubstituitiv se reflect prinfortificarea sii publice i

îmbunirea indicilor detate.

Obligatoriu:

Tratamentul substituitiv cuMetadon hidrochlorid(tab. 1-3, fig. 1,2)

4.3. Tratamentul psihotera-

peutic i de reabilitare psihosocial

Tratamentul psihoterapeutic i

reabilitarea psihosocial con-tribuie la diminuarea depen-denei psihice, formarea criti-cii bolnavului fa de proble-ma lui de state, recupera-rea psihosocial, familial,profesional etc.

Obligatoriu:

Psihoterapia raional Psihoterapia sugestiv

Psihoterapia cognitiv com-portamental

(fig. 2,3)

5. Externarea cu referire lanivelul consultativ speciali-zat pentru tratamentsubstituitiv i supraveghere

Externarea se va efectua nu-mai în cazul determinrii do-zei de stabilizare a Metadonei

Extrasul obligatoriu va coni-ne:

Diagnosticul

Rezultatele investigaiilorefectuate Schema tratamentului

substituitiv efectuat Recomandri pentru medi-

cul psihiatru narcolog Recomandri explicite pen-

tru pacient




14

C. 1. ALGORITMI DE CONDUIT

C 1.1 Algoritmul general de conduit al pacientului

C.

Screening/identificarea dependenei

la pacienii predispui consumului

de opiacee intravenos

Confirmai ca dependeni de opiacee

Evaluarea comple a gradului

de dependen

Suspectat ca dependen

secundar sau asociat

Consultaia specialistuluiExamen suplimentar

Tratamentul medicamentos

Modificarea modului de via

Psihoterapie, psihocorecieComplicaii

Modificarea tratamentului

Dependena adus la remisie

RecidivSupraveghere de lung

durat

Tratament substituitiv




15

C 1.2 Algoritmul de interven ii

Intoxicaie acut Narcomania princonsum de

opiacee.

Sindrom de

sevraj

Remisiune

Dac nu sînt

confirmai cadependeni

Dac nu sînt

prezentecomplicaii

Sînt prezente

complicaiisomatice,

neurologice i

psihice

Tratai Tratai i

reevaluai

trimestrial

Evaluarea

riscului

recidivelorlunar

Reevaluai

lunar i

anual

Reevaluai pe

parcursul a

3 ani

Tratament

substituitiv




16

C 1.3 Algoritmul terapiei substituitive

Pasul I – interviul motivaional, care este o tehnic cognitiv-comportamental prin care pacien-tul este ajutat si rezolve ambivalena i s se angajeze într-o schimbare comportamental.

Interviul motivaional are ca obiectiv contientizarea problemei i necesitatea de a se implica înterapia substituitiv.

Pasul II – consolidarea angajrii în schimbarea comportamental i necesitatea terapieisubstituitive.

Pasul III – luarea deciziei pentru terapia substituitiv discutînd aspectele negative i pozitive alecomportamentului.

Pasul IV – planul de aciuni, unde i cnd va fi aplicat terapia substituitiv cu scopul amelior-rii i fortificrii sii.

Pasul V – prevenirea recderilor. Evaluarea i abordarea situaiilor de risc, care pot provoca re-

cidiva i abandonarea terapiei substituitive.

Pacientul dorete s între în program

Evaluarea îndeplinirii criteriilor

de admitere

Consilier (psiholog, psihoterapeut

i asistent social)

Evaluarea medicali testul

urinei

Medic (psihiatru-narcolog)

Evaluarea severitii adiciei i a

comorbiditii narcologice

Psihiatru-narcolog

Planul de tratament Echipa terapeutic

Inducia substituiei cu metadon / Consiliere / orientare ctre alte servicii i

adaptarea dozei de stabilizare




17

C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR I PROCEDURILOR

C.2.1. Serviciile pentru CDI

Organizarea activitilor serviciilor implicate în prevenirea, tratamentul i reabilitarea persoanelor

bolnave, constituie o condiie important pentru tratamentul substituitiv de succes al CDI.

Caseta 1. Serviciile pentru CDI

Tratamentul dependenei opioide, inclusiv terapia de substituie cu opioide;

Diagnosticul i tratamentul altor afeciuni concomitente, plus a complicaiilor consumuluiintravenos al produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similareacestora;

Profilaxia i tratamentul infeciilor oportuniste condiionate de infecia HIV; Vaccinarea contra infeciilor cauzate de virusul hepatitei virale B; Îngrijiri paliative în stadiile avansate ale bolii.

Not:Programele de tratament substituitiv trebuie s fie corelate cu programele de reducere a riscului.Acest lucru este important pentru acoperirea maximali meninerea CDI în programul de trata-ment substituitiv, cît i pentru oferirea acestora a consultaiei privind reducerea riscului i accesibi-litatea serviciilor medicale oferite. Datorit stabilizrii comportamentului CDI, metodele de redu-cere a riscului, terapia de substituie, ar putea diminua consecinele medicale i psihosociale aleconsumului produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.La tratarea pacienilor HIV-infectai cu dependen opioid se impune necesitatea coordonrii ac-tivitilor serviciilor de patru tipuri:

Practica medical generali clinicile infecioase; Reducerea riscului; Asistena narcologic; Asistena psihologici social.

Acordarea cu succes a asistenei medicale, pentru consumatorii activi ale produselor, sub-stanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora trebuie s corespundcîtorva principii generale. Asistena medical trebuie s:

Fie accesibil; Fie gratuit; Fie prietenoas, prestat de cadre cu atitudini impariale;

Corespund necesitilor individuale; Fie continu (prin intermediul sistemului de referine medicale), ce ar asigurainteraciunea între instituiile medico-sanitare, serviciile sociale, asociaiile de CDI ifamiliile acestora.

Asistena medical trebuie s fie multilaterali s includ: Tratamentul dependenei opioide, inclusiv terapia de substituie cu opioide; Diagnosticul i tratamentul altor afeciuni concomitente, plus a complicaiilor

consumului intravenos al produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cuefecte similare acestora;

Profilaxia i tratamentul infeciilor oportuniste condiionate de infecia HIV; Vaccinarea contra infeciilor cauzate de virusul hepatitei virale B; Îngrijiri paliative în stadiile avansate ale bolii.




18

Asistena medical acordat CDI trebuie, de asemenea, s includ:

Susinere în respectarea regimului terapeutic; Reducerea riscului asociat cu consumul produselor, substanelor stupefiante sau a

medicamentelor cu efecte similare acestora; Soluionarea problemelor sociale (prin intermediul serviciului de asisten social); Combaterea stigmatizrii i discriminrii; Garantarea respectrii confidenialitii.

C.2.2. Screening-ul dependen ei opioide

Caseta 2. Screening-ul dependen ei opioide Screening-ul privind aprecierea i determinarea gradului de dependen se va efectua la toate

persoanele care consum opiacee intravenos în cadrul vizitelor consultative i consultaiilor în

comisiile de expertiz narcologic. Screening-ul consumului produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efectesimilare acestora cu utilizarea analizei urinei, salivei, sîngelui, prului sau aerului expirat, carepot reflecta rezultatele tratamentului.

Screening-ul administrrii produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efectesimilare acestora nu este obligator; acesta urmeaz a fi efectuat doar cu acordul informat alpacientului, iar rezultatele acestuia nu trebuie s serveasc drept motiv pentru sistareatratamentului.

C.2.3. Conduita pacientului CDI

Caseta 3. Scopul procedurilor diagnostice Detoxificare pe termen scurt – reducerea dozelor în 2 sptmîni; Detoxificare pe termen mediu – reducerea dozelor în mai mult de 1 lun; Detoxificare pe termen lung – reducerea dozelor de aproximativ 4 luni; Meninere pe termen lung – prescripie i stabilizare pentru 6 luni i mai mult; Alegerea schemei de tratament substituitiv este în funcie de gradul de dependen, de starea

de state fizici mental, de situaia curenti suportul social.

C.2.4.1 Anamneza

Caseta 4. Anamneza pacien ilor CDI Anamneza familiei – ereditatea, existena în familie a bolior psihice, alcoolismului cronic,

narcomaniei, etc.

Anamneza vieii – educaia i condiiile de via ale bolnavului, studiile, condiiile spaio-locative i materiale ale familiei, atitudinea bolnavului fa de viaa în familie.

Anamneza bolii – la ce vîrst a consumat prima dat produse, substane stupefiante sau medi-camente cu efecte similare acestora, primele cazuri de ebrietate pronunat, particularitilestrii de ebrietate: f schimbri evidente, cu afeciuni somatice i dereglri psihice; durataconsumului produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare aces-tora pîn la apariia primelor simptome de sevraj; evaluarea toleranei; înregistrarea halucina-iilor, ideiilor delirante, strilor obsesive, strilor confuzionale, tratamentul precedent, evalua-




19

rea remisiei.

Activitatea profesional – orientarea profesional, stagiul de munc, cauzele schimbrii lo-cului de munc, conflictele la serviciu, sanciuni administrative.

Antecedente personale – maladii i traume psihice în perioada copilriei, boli somatice i

neurologice, traume cranio-cerebrale, probleme în familie (conflicte, divoruri, decesul parte-nerului), conflicte la locul de munc, tentative de suicid, alte probleme.

C.2.4.2 Manifest rile clinice

Caseta 5. Evaluarea consumului produselor, substan elor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora i a dependen ei opioide

Colectarea anamnezei privind consumul produselor, substanelor stupefiante sau a medica-mentelor cu efecte similare acestora i tratamentul narcologic, precum i examenul fizic.

Anamneza narcologic trebuie s includ urmtoarea informaie: Lista substanelor întrebuinate, inclusiv alcoolul i combinaii de substane psihoactive; Vîrsta pacientului la momentul începerii consumului; Modalitatea de consum al produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu

efecte similare acestora; Caracteristica consumului pe parcursul vieii, în ultimul timp i la momentul examinrii; Schimbarea efectului substanelor psihoactive în timp; Anamneza toleranei, supradozajului i a sindromului de sevraj; Perioadele de abstineni tentativele de stopare a consumului produselor, substanelor

stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora;

Complicaiile legate de consumul produselor, substanelor stupefiante sau amedicamentelor cu efecte similare acestora (hepatite, abcese etc.); Probleme curente, inclusiv gradul de dependen; Caracterul i rezultatele tratamentelor precedente ale dependenei opioide.

Not:

La examenul fizic pot fi constatate semne de consum al produselor, substanelorstupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora i/sau complicaii legate deadministrarea acestora. La planificarea tratamentului este necesar de constatat i de inutcont de complicaiile somatice ale dependenei opioide sau de alte etiologii.

Evaluarea ulterioar a severitii dependenei opioide i planificarea tratamentului trebuie

fie efectuate de narcolog sau un alt specialist cu competene corespunztoare, fie în co-laborare activ a acestora.




20

Caseta 6 . Evaluarea primar a statutului HIV

Instituiile medico-sanitare ce presteaz servicii pentru CDI trebuie s ofere consultare i tes-tare HIV tuturor pacienilor si, i s le asigure informaia necesar.

Lucrtorii medicali trebuie s explice pacienilor faptul, c testarea HIV este important pen-

tru determinarea tacticii ulterioare în prestarea asistenei. Totui, pacientul este în drept s re-fuze testarea. Testarea primar la infecia HIV trebuie s includ urmtoarele etape:

Consultarea i informarea pre-testare; Testarea serologic pentru depistarea anticorpilor anti-HIV i confirmarea rezultatelor prin

intermediul testului de Western blot ; Consultarea post-testare pentru reducerea formelor de comportament riscant.

Caseta 7 . Evaluarea psihosocial

CDI HIV-infectai deseori prezint afeciuni psihice concomitente. Potrivit unor estimri, de

la 25 pîn la 50 la sut din consumatorii produselor, substanelor stupefiante sau a medicamen-telor cu efecte similare acestora se confrunt cu multiple probleme de state.

La examinarea primar este necesar evaluarea minuioas a statutului psihosocial, cu accentprimordial pe:

Orice cauze de instabilitate care ar putea afecta respectarea regimului terapeutic; Depresii i alte afeciuni afective; Alte probleme psihiatrice.

Severitatea problemelor medicale legate de infecia HIV urmeaz a fi considerat din perspec-tiva problemelor psihosociale elucidate în procesul evalurii. Este necesar a se ine cont deurmtorii factori sociali:

Stabilitatea social, familiali sprijinul din partea comunitii; Vagabondaj; Perturbri i crize de via serioase; Starea material; Alimentare.

Caseta 8 . Tabloul clinic în intoxica ia acut cu opiacee

Se manifest cu o erupie motorie; Apare o cldur în tot corpul, zgomot în urechi, transpiraie; Pupilele se dilat, ochii strlucesc; Euforia nu se asociaz cu necesitatea de activitate crescut sau de a comunica cu cei din jur; De cele mai dese ori aceste persoane se retrag tcui, linitii, ateptînd trecerea într-o stare de

somnolen, scldat în vise agreabile; Fac impresia unor persoane cu dizabiliti; În cazul supraconsumului poate aprea o stare de sopor sau com; Gîndirea la aceste persoane este neadecvat, deseori întrerupt sau accelerat; Apar iluzii, halucinaii vizuale, fantastice; Contiina poate fi uneori dereglat; Persoana nu se orienteaz în timp i spaiu.




21

Caseta 9 . Tabloul clinic în narcomania prin consum de opiacee

Ca regul, se declaneaz dup 5-10 injecii cu manifestri de dependen psihici fizic.

În cazul cînd persoana e lipsit de produsele, substanele stupefiante sau medicamentele cuefecte similare acestora:

apare starea de sevraj cu manifestri algice în muchi, mai ales cei abdominali, spasme înabdomen, transpiraie profuz, hipersalivaie, strnut, casct, vom, diaree, cardialgii, ac-celerarea pulsului i respiraiei.

sub aspect psihic, se observ tristee, fric de moarte, nervozitate, iluzii, halucinaii vizualei auditive. Pot aprea stri delirante, oneroide, crize convulsive, etc. În acest caz acestepersoane necesit asistena medical de urgen.

Vizual aceste persoane arat îmbtrînii la chip, sînt palizi. Prul lor î i pierde luciul, devinefragil, pielea este palid, uscat, cu multe riduri, ceea ce indic o consumare îndelungat asubstanelor stupefiante i altor substane psihotrope. Dinii î i pierd emailul, se distrug, cad.Unghiile sînt fragile, în straturi. Deficitul de greutate ajunge pîn la 7-15 kg. Cu cît e mai ve-

che boala, cu atît bolnavii sînt mai istovii. În regiunea plicii coastelor, pe dosul palmelor, pegît, pe picioare sînt semne de injecii. Se depisteaz “calea” venelor, care sînt sclerozate i de-primate.

C.2.4.3. Investiga ii paraclinice

Caseta 10. Investiga ii paraclinice

Obligatorii Efectuarea testelor la determinarea drogurilor în remediile biologice ale organismului (urina,

saliva, sînge)

Consultarea psihologic Not: Pacienilor cu maladii concomitente se vor efectua investigaii paraclinice suplimentare larecomandarea medicilor specialiti de profil.

C.2.4.4 Diagnosticul diferen ial

Caseta 11. Criteriile de diagnostic ale dependen ei opioide

Imposibilitatea de a rezista în faa impulsului de a realiza acest tip de comportament; Senzaia de tensiune care crete în intensitate i precede imediat debutul comportamentului; Plcere sau senzaie de uurare în cursul comportamentului;

Senzaia de pierdere a controlului în timpul comportamentului respectiv; Prezena a cel puin cinci din urmtoarele nou criterii:1) preocupare frecvent a subiectului fa de acest comportament;2) intensitatea i durata episoadelor generate de acest comportament sunt mai mari decît ini-

ial, la debutul acestuia;3) tentative repetate de a reduce, controla sau abandona comportamentul respectiv;4) timp important este consacrat pregtirii episoadelor caracterizate de acest comportament,

desf urrii sau revenirii din aceste episoade;5) apariia frecvent a acestor episoade comportamentale în timpul cînd subiectul respectiv

ar trebui si îndeplineasc obligaiile profesionale, colare sau universitare, familialesau sociale;

6) activitile sociale, profesionale sau recreative majore sînt sacrificate din cauza acestuicomportament;




22

7) perpetuarea comportamentului dei subiectul tie c acest fapt îi determin sau agraveazo problem persistent sau recurent de ordin social, financiar, psihologic sau somatic;

8) tolerana marcat – nevoie de amplificare a intensitii sau frecvenei pentru a obineefectul dorit, sau diminuarea efectului obinut printr-un comportament de aceeai intensi-tate;

9) agitaie sau iritabilitate în cazul imposibilitii desf urrii comportamentului respectiv.

Caseta 12. Tr turile clinice în stadiul de dependen avansat

Procesul de marginalizare al narcomanilor este mai mult sau mai puin definitivat în funcie deregresia psihosociali familial a subiectului.

Dispoziia este aproape întotdeauna afectat (indiferen afectiv, stare depresiv), în acelaimod ca i vigilitatea persoanei respective (detaare, apatie, tulburarea ateniei).

Aproape la toi narcomanii în acest stadiu exist o alterare important a strii generale deter-minat de multiplele complicaii somatice.

Funciile corticale superioare sunt frecvent interesate: tulburri mnezice, apragmatism, dificul-i de concentrare, incapacitatea de a lua decizii, de a avea iniiative. Pe termen lung, uniidintre aceti narcomani se gsesc în situaia de a avea nevoie de îngrijiri speciale.

Caseta 13. Criteriile de diagnostic ale dependen ei de substan psihoactiv

Tolerana definit de una din cele dou situaii: nevoia de cretere marcat a dozei de substan pentru a atinge nivelul de intoxicaie

(efectul) dorit; diminuarea marcat a efectului dac se continu consumul aceleai cantiti de substan.

Sevrajul, relevat de urmtoarele situaii: apariia sindromului caracteristic de sevraj la întreruperea consumului acesteia;

substana respectiv (sau alta înrudit) este consumat pentru a ameliora sau îndeprtasimptomele de sevraj.

Substana este adesea consumat în cantiti mai mari sau pe o perioad mai lung de timpdecît individul a intenionat iniial;

Exist o dorin persistent de consum sau eecuri în intenia de a întrerupe acest consum; O mare perioad de timp este petrecut în activiti necesare obinerii substanei, consumului

i recuperrii dup consumul acesteia; Activiti importante sociale, ocupaionale sau recepionale sunt reduse sau anulate din cauza

consumului de substan;

Consumul de substan este continuat în ciuda faptului c pacientul tie c acesta este factorulcauzator i agravant al problemelor sale psihologice i somatice. Not: În pofida unor diferene farmacologice între anumite substane psihoactive, semnele de de-pendeni toxicitate sînt similare, tratamentul fiind i el în majoritatea cazurilor aproximativ ace-lai. Pentru diagnosticul diferenial este necesar clinica manifestrilor specifice a strii de ebrieta-te, consumului i consecinelor, analizele expres de laborator precum i analiza sîngelui la identifi-carea substanei psihoactive consumate.

C.2.4.6. Indica iile pentru terapia substituitiv

Caseta 14. Indica iile pentru terapia substituitiv a CDI

Narcomania prin consum de opioide;




23

Probleme de state datorate utilizrii substanelor stupefiante (opioide) intravenos (hepatite,sepsis, HIV/SIDA etc.);

Maladii concomitente (boli maligne, diabet zaharat, dereglri psihice, tuberculoz pulmonaretc.);

Tratament antidrog în mod repetat, f succes; Dorina de a-i schimba comportamentul dependent determinat de utilizarea substanelor

stupefiante (opioide) intravenos; Contact permanent cu lucrtorii medicali încadrai în aceast activitate; Stoparea consumului de substane stupefiante (opioide) i de alte substane psihotrope.

C.2.3.7 Tratamentul

Figura 1. Conceptul tratamentului substituitiv

cCCCCO

Not:

Asistena acordat pacienilor cu dependen opioid trebuie s fie prestat de specialiti deprofil divers, inclusiv medici, asistente medicale, asisteni sociali i farmaciti. Este imperativca organizaiile de stat i cele neguvernamentale, la fel ca i asociaiile obteti, s contribuiela acordarea asistenei. Tratamentul dependenei opioide, inclusiv TSO, creeaz multe avanta-

je în realizarea profilaxiei i tratamentului HIV/SIDA, inclusiv: Faciliteaz accesul la tratament i asisten în caz de infecie HIV i la asistena medical

general;

Reine consumatorii activi de consumul produselor, substanelor stupefiante saumedicamentelor cu efecte similare acestora în procesul terapeutic;

Conceptul tratamentului

substituitiv

Principiile de baz:

binevol complex individual refuz la substane stupefiante

(opioide)

Nivelul de aciune

biologic clinic social

Metodele i mijloacele de aciune

orientat asupra nivelului biologic; orientat spre recuperarea

psihologic, crearea motivaiilornegative fa de consumulsubstanelor psihoactive;

orientat spre terapia substituitiv cumetadon;

orientat spre recuperarea socialfamilial, profesional (psihoterapie).

Direciile de aciune

asupra dependenei patologice fa de sub-stanele psiho-active

asupra aciunei toxice a substanelor psiho-active (dereglri somato-neurologice i psihice)




24

Reduce riscul transmiterii HIV-infeciei, hepatitelor virale i a infeciilor bacteriene; Reduce necesitatea spitalizrii.

Tratamentul substituitiv contribuie la: Reducerea consumului produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte

similare acestora; Reducerea frecvenei aciunilor ilicite; Reducerea mortalitii pe motiv de supradozare a consumului produselor, substanelor

stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora; Corijarea comportamentului asociat riscului ridicat de transmitere a HIV; Îmbunirea integrrii sociale a consumatorilor de substane stupefiante i de alte substane

psihotrope.

Avantajele programelor de terapie de substituie sunt realizate la potenial maximal în caz de: Prescriere a unor doze mari de Metadon hidrochlorid; Programe de orientare pentru substituia produselor, substanelor stupefiante sau a

medicamentelor cu efecte similare acestora e, decît abandonarea complet a acestora; Prestare a serviciilor de diagnostic i tratament asociate dereglrilor psihice, precum i în

asistena soluionrii problemelor sociale; Încheiere a unui acord între pacient i medic, sau introducerea unui sistem de premiere, de

rînd cu consultaia în vederea scderii consumului produselor, substanelor stupefiante sau amedicamentelor cu efecte similare acestora;

Asigurare a accesibilitii serviciilor medicale, inclusiv comoditatea amplasrii acestora,orele de lucru i remunerarea;

Creare a unui mediu prietenos.

Asistena medicali psihosocial CDI:

Servicii de suport psihologic pentru prestarea serviciilor de psihoterapie în grup pentru CDI

i membrii familiilor acestora; Grupuri de asisten reciproc (“de la egal la egal”); Programe de informare; Servicii de asisten psihologici psihiatric pentru diagnosticul i tratamentul dereglrilor

psihice; Servicii de asisten social pentru soluionarea problemelor de trai, asisten în angajarea în

cîmpul muncii i asigurarea material, în soluionarea aspectelor juridice i depireadiscriminrii etc.

C.2.3.7.1 Tratamentul substituitiv cu Metadon hidrochlorid

Tabelul 1. Schema de conversie a heroinei în Metadon pentru stabilirea dozei ini ialeCantitatea de heroin

zilnicCalea de administrare Doza iniial de

Metadondetoxificare

Doza iniial deMetadonstabilizare

0,25 mg inhalat;i.v.

10-25 mg15-35 mg

10-40 mg15-45 mg

0,5 mg inhalat;i.v.

15-50 mg25-60 mg

20-50 mg30-65 mg

0,75 mg inhalat;

i.v.

25-65 mg

25-70 mg

35-75 mg

35-85 mg




25

1 g inhalat;i.v.

30-80 mg30-90 mg

35-85 mg35-100 mg

1,5 g inhalat;i.v.

45-100 mg45-110 mg

45-120 mg45-120 mg

2 g inhalat;i.v. 50-120 mg50-120 mg 50-130 mg50-130 mg

Tabelul 2. Schema de detoxificare cu Metadon pe termen scurt, în 2 s pt mîni

I schem sau II schem

a) 20 mg pentru 3 zileb) 15 mg pentru 3 zilec) 10 mg pentru 3 ziled) 5 mg pentru 3 zile

a) 25 mg pentru 3 zileb) 20 mg pentru 3 zilec) 15 mg pentru 3 ziled) 10 mg pentru 3 zilee) 5 mg pentru 2 zile

Not: Va fi selectat una din schemele nominalizate

Tabelul 3. Schemele de detoxificare cu Metadon pe termen lung (1,4,6 luni)Schema de detoxificare cu Metadon petermen mediu de aproximativ 1 lun

Începînd de la o doz de 40 mg (care asigurinducia i în primele 4 zile stabilizarea):

a) 40 mg pentru 4 zileb) 35 mg pentru 3 zilec) 30 mg pentru 4 ziled) 25 mg pentru 3 zilee) 20 mg pentru 4 zile

f) 15 mg pentru 3 zileg) 10 mg pentru 4 zile5 mg pentru 3 zile

Not: Pentru cei care au nevoie de mai mult de40 mg de Metadon pentru stabilizare sau careprovin dintr-un program de meninere peMetadon, acetia dup stabilizare pot reducedoza pîn la 20 mg i apoi s urmeze protoco-lul de detoxificare cu Metadon aa cum esteprezentat.

Începînd de la o doz de 25 mg:

a) 25 mg pentru 4 zileb) 20 mg pentru 4 zilec) 15 mg pentru 4 ziled) 10 mg pentru 3 zilee) 8 mg pentru 3 zilef) 6 mg pentru 3 zileg) 5 mg pentru 3 zileh) 4 mg pentru 3 zilei) 2 mg pentru 3 zile

Schema de detoxificare pe termen lung deaproximativ 4 luni

Începînd de la o doz de 45 mg

a) 45 mg pentru 14 zileb) 35 mg pentru 14 zilec) 30 mg pentru 14 ziled) 25 mg pentru 14 zilee) 20 mg pentru 14 zilef) 15 mg pentru 14 zileg) 10 mg pentru 14 zile

h) 7 mg pentru 14 zile




26

Schema de detoxificare de aproximativ 6luni i mai mult


a) 60 mg pentru 14 zileb) 50 mg pentru 14 zilec) 40 mg pentru 14 ziled) 30 mg pentru 14 zilee) 25 mg pentru 14 zilef) 20 mg pentru 14 zileg) 15 mg pentru 14 zileh) 10 mg pentru 14 zilei) 8 mg pentru 14 zile

j) 6 mg pentru 14 zilek) 4 mg pentru 14 zilel) 2 mg pentru 14 zile

Not: Dozele mici (5 mg i sub 5 mg) sînt f valoare fiziologic, ele au o valoare pur psiholo-gic. Unii clieni se tem s devin abstineni. Perioada prescrierii acestor doze minimale asociate

cu consiliere poate scdea nivelul de anxietate i ofer timp pentru intrarea într-un nou stil devia.C.2.3.7.2. Tratamentul psihoterapeutic i reabilitarea psihosocial

Un rol important în tratamentul substituitiv cu Metadon îl are tratamentul psihoterapeutic i re-abilitarea psihosocial, care contribuie la restabilirea relaiilor familiale, încadrarea în muncisocietate. În acest sens, se propun urmtorii algoritmi de tratament psihoterapeutic i reabilitarepsihosocial a persoanelor încadrate în terapia substituitiv.

Figura 2. Modele de tratament psihoterapeutic

Metodele tratamentului psihoterapeutic

Individual:

Raional

Sugestiv

hipnoterapia

emoional-stresant

codificare

autorelaxare

Cognitiv - comportamental

În grup:

Raional

Interpersonal Sugestiv

hipnoterapia

emoional-stresant

Cognitiv - comportamental

Psihoanalizai

psihosintezaFamilial

Etapele de reabilitare1 De recuperare i adaptare2 De reabilitare psihosociali reintegrare3 De rofilaxie i stabilizare




27

Figura 3. Etapele procesului de reabilitare a bolnavilor care sufer de narcomanie i sînt în- cadra i în tratamentul substituitiv

C.2.3.8. Supravegherea pacien ilorCaseta 15. Supravegherea pacien ilor cu dependen opioid

1. Supravegherea persoanelor afectate de narcomanie prin consum de opiacee se efectueaz înconformitate cu actele normative i legislative pe problema dati se efectueaz de ctre me-dicul de familie i medicul specialist narcolog.

2. Periodicitatea vizitei la medic este direct proporional cu starea pacientului i grupa de evi-den al acestuia.

C.2.4. Complicaiile (subiectul protocoalelor separate)

Caseta 16. Complica iile frecvente ale dependen ei opioide

Supradozare; Insuficiena hepatic; Insuficiena renal; Insuficiena cardiovascular; Infectarea cu virusul HIV; Infectarea cu viruii hepatici B,C,D;

Sepsis; Tromboflebite;

Etapa de recuperare7-10 zileMetode: dezintoxicare, consiliere, investigaii clinice

Etapa de reabilitarepsihosocial

2 – 4 luni

Etapa de profilaxiepîn la 1 an

Metode: profilaxia recderilor, grupele autoajutor, narcomanii anonimi, tratamentul maladiilor

concomitente

Etapa de adaptare7-10 zile

Metode: consultarea sociali

psihologic, diagnosticul psihologic, examinarea medical

Etapa de integrare

2 – 4 luniMetode: activitatea psihoterapeutic

(psihocorecia individuali îngrup),

leciile, patronajul social, activitatea cu rudele

Etapa de stabilizare

2 – 4 luniMetode: traininguri psihosociale, grupa de autoajutor, programul educaio-

nal privind drogurile, biblioteca, evenimente sportive, filme, elaborarea gazetei de pere-

te




28

Gangrene; Endocardite; Deces, etc.

D. RESURSE UMANE I MATERIALE NECESARE PENTRU RESPEC-

TAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUIPersonal:

medic de familie asistenta medicului de familie

D.1. Institu iile de AMP

Aparate, utilaj: tonometru fonendoscop electrocardiograf portabil, ciocna neurologic cîntar

Personal:

medic psihiatru-narcolog asistent medical psiholog psihoterapeut laborant

Aparate, utilaj:

tonometru, fonendoscop, ciocna neurologic, electrocardiograf, narcoteste, alcoteste.

D.2. Sec iile consultativ- diagnostice

Medicamente:

Metadon hidrochlorid

Personal:

psihiatru-narcolog; medici consultani (neurolog, internist, ginecolog, radiolog, laborant

etc.); asistente medicale; farmacist; psihologi; psihoterapeut.

D.3. IMSP Dis- pensarul Repu- blican de Narcologie

Aparate, utilaj:

tonometru; fonendoscop; electrocardiograf;




29

electroencefalograf; ultrasonograf; cardiomonitor; laborator clinic i biochimic; cabinet fizioterapeutic; ciocna neurologic; serviciul morfologic.

Medicamente:

Metadon hidrochlorid

E. INDICATORI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTRII PROTOCO-LULUI

Metoda de calcul a indicatoruluiNo Obiectivele protoco-lului

surarea atingeriiscopului Numtor Numitor

1.1. Proporia tineri-lor dependeni deopioide, de vîrst 18– 30 ani, care auabandonat consumulintravenos pe un ter-men de cel puin 6luni pe parcursul unui

an

Numrul tinerilordependeni deopioide, de vîrst18 – 30 ani, careau abandonat con-sumul intravenospe un termen decel puin 6 luni. pe

parcursul ultimuluian x 100

Numrul total altinerilor dependenide opioide, devîrst 18 – 30 ani,

înregistrai în liste-le nominale de evi-den narcologic

în cadrul IMSP

Dispensarul Repu-blican deNarcologie pe par-cursul ultimului an

1. A spori ponderea tine-rilor ce vor abandonaconsumul intravenosde droguri i se vorreintegra în societate

1.2. Proporia tineri-lor dependeni deopioide, de vîrst 18– 30 ani, care auabandonat consumulintravenos pe un ter-men de cel puin 6luni i sau reintegratsocial i familial peparcursul unui an

Numrul tinerilordependeni deopioide, de vîrst18 – 30 ani, careau abandonat con-sumul intravenospe un termen decel puin 6 luni isau reintegrat soci-al i familial peparcursul ultimuluian x 100

Numrul total altinerilor dependenide opioide, devîrst 18 – 30 ani,

înregistrai în liste-le nominale de evi-den narcologic

în cadrul IMSPDispensarul Repu-blican deNarcologie pe par-cursul ultimului an

2. A spori ponderea utili-zatorilor de droguriintravenos încadrai înterapia substituitiv

2. Proporia utilizato-rilor de droguri intra-venos încadrai înterapia substituitivcu Metadon pe par-

cursul unui an

Numrul de utili-zatorilor de dro-guri intravenos

încadrai în terapiasubstituitiv cu

Metadon pe par-cursul ultimului an

Numrul total deutilizatori de dro-guri intravenos în-registrai în listelenominale de evi-

den narcologic în cadrul IMSP




30



x 100 Dispensarul Repu-blican deNarcologie pe par-

cursul ultimului an3.1. Proporia utiliza-torilor de droguri in-travenos, HIV/SIDAinfectai pe parcursulunui an

Numrul utilizato-rilor de droguriintravenos,HIV/SIDA infec-tai pe parcursulultimului an x 100

Numrul total deutilizatori de dro-guri intravenos în-registrai în listelenominale de evi-den narcologic


3. A micora riscul de îmbolnvire prin hepa-tite virale B, C, D iHIV/SIDA printrecontingentul de utili-zatori de droguri in-travenos

3.2. Proporia utiliza-torilor de droguri in-travenos, infectai cuviruii hepatici B, C,D pe parcursul unuian

Numrul utilizato-rilor de droguriintravenos, infec-tai cu viruii he-patici B, C, D peparcursul ultimuluian x 100


în cadrul IMSPDispensarul Repu-blican de

Narcologie pe par-cursul ultimului an4. A majora eficacitatea

tratamentuluisubstituitiv prinpreîntîmpinarea rec-derilor i meninereaabstinenei, reintegra-rea social, familialiprofesional

4.1 Proporia utiliza-torilor de droguri in-travenos încadrai înterapia substituitivcu Metadoni aflai

în remisie mai multde 6 luni pe parcursulunui an

Numrul utilizato-rilor de droguriintravenos înca-drai în terapiasubstituitiv cuMetadoni aflai

în remisie maimult de 6 luni peparcursul ultimului

an x 100

Numrul total deutilizatori de dro-guri intravenos în-cadrai în terapiasubstituitiv cuMetadon din listanominal de evi-den narcologic

în cadrul IMSP

Dispensarul Repu-blican deNarcologie pe par-cursul ultimului an




31



4.2 Proporia utiliza-torilor de droguri in-travenos încadrai în

terapia substituitivcu Metadoni aflai

în remisie mai multde 6 luni care sau re-integrat social, fami-lial i profesional peparcursul unui an

Numrul utilizato-rilor de droguriintravenos înca-

drai în terapiasubstituitiv cuMetadoni aflai

în remisie maimult de 6 luni caresau reintegrat soci-al, familial i pro-fesional pe parcur-sul ultimului an x100

Numrul total deutilizatori de dro-guri intravenos în-

cadrai în terapiasubstituitiv cuMetadon din listanominal de evi-den narcologic


5.1. Rata deceselorprintre utilizatorii dedroguri intravenos peparcursul unui an

Numrul deceselorprintre utilizatoriide droguri intrave-nos pe parcursulunui an x 100



5. A micora numrul dedecese cauzate de su-praconsum printre uti-lizatorii de droguriintravenos

5.2. Rata deceselorcauzate de supracon-sum printre utilizato-rii de droguri intrave-nos pe parcursul unuian

Numrul deceselorcauzate de supra-consum printreutilizatorii de dro-guri intravenos peparcursul unui an x100

Numrul total dedecese înregistrateprintre utilizatoride droguri intrave-nos pe parcursulultimului an




32

ANEXE

Anexa 1. Drepturile i responsabilit ile pacientului (informa ie pentru pacien i)

DREPTURI Asistena medical gratuit în volumul stabilit de legislaie; Atitudine respectuoasi uman din partea prestatorului de servicii de state, indiferent de

vîrst, sex, apartenen etnic, statut socio-economic, convingeri politice i religioase; Securitate a vieii personale, integritate fizic, psihic i moral, cu asigurarea discreiei în

timpul acordrii serviciilor de state; Reducere a suferinei i atenuare a durerii, provocate de o îmbolnvire i/sau intervenie

medical, prin toate metodele i mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existental tiinei medicale i de posibilitile reale ale prestatorului de servicii de state;

Opinie medical alternativi primirea recomandrilor altor specialiti, la solicitarea sa ori areprezentantului su legal (a rudei apropiate), în modul stabilit de legislaie;

Asigurare de asisten medical (obligatorie sau benevol), în conformitate cu legislaia; Informaii cu privire la prestatorul de servicii de state, profilul, volumul, calitatea, costul i

modalitatea de prestare a serviciilor respective; Examinare, tratament i întreinere în condiii adecvate a normelor sanitaro-igienice; Informaii cu privire la propria state, metodele de diagnostic, tratament i recuperare,

profilaxie, precum i la riscul potenial i eficiena terapeutic a acestora; Informaie complet privind factorii nocivi ai mediului ambiant; Exprimare benevol a consimmîntului sau refuzului la intervenie medicali la participare

la cercetarea biomedical (studiul clinic), în modul stabilit de prezenta lege i de alte actenormative;

Acceptare sau refuz în ce privete efectuarea ritualurilor religioase în perioada spitalizrii îninstituia medico-sanitar, dac aceasta nu afecteaz activitatea ei i nu provoac prejudiciumoral altor pacieni;

Asistena din partea avocatului a unui alt reprezentant în scopul proteciei intereselor sale, înmodul stabilit de legislaie;

Informaie privind rezultatele examinrii plîngerilor i solicitrilor, în modul stabilit delegislaie;

Atacare, pe cale extrajudiciar i judiciar, a aciunelor lucrtorilor medicali i ale altorprestatori ai serviciilor de state, precum i ale funcionarilor responsabili de garantareaasistenei medicale i a serviciilor aferente în volumul prevzut de legislaie;

Îngrijire terminal demn de o fiin uman;

Despgubire pentru daunele aduse sii, conform legislaiei; Spitalizare i izolare obligatorie (carantin) a persoanelor afectate de infecii contagioase i acelor suspectate de vreo boal infecioas ce prezint pericol social.

RESPONSABILIT I

Grija fa de propria state i meninerea unui mod de via stos, excluderea aciunilorpremeditate ce duneaz sii proprii i a altor persoane;

Respectarea msurilor de precauie în contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucrtoriimedicali, în cazul în care persoana tie c sufer de o boal ce prezint pericol social;

Luarea, în lipsa contraindicaiilor medicale, a msurilor profilactice obligatorii, inclusiv prin

imunizri, a cror neîndeplinire amenin propria state i creeaz pericole sociale; Informarea complet a lucrtorului medical cu privire la bolile suportate i cele curente,




33

maladiile sale ce prezint pericol social, inclusiv în caz de donare benevol a sîngelui, asubstanelor lichide biologice, a organelor i esuturilor;

Respectarea regulilor de comportament stabilite pentru pacieni în instituiile medico-sanitare,precum i recomandrilor medicului în perioada tratamentului ambulatoriu i staionar;

Excluderea utilizrii produselor farmaceutice i a substanelor medicamentoase f

prescrierea i acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substan e psihotrope ia alcoolului în perioada tratamentului în instituiile medico-sanitare; Respectarea drepturilor i demnitii altor pacieni, precum i ale personalului medico-sanitar.




34

Anexa 2. Acordul între client i IMSP Dispensarul Republican de Narcologie pentru aplicarea tratamentului de substitu ie

A C O R D U L

între client i IMSP Dispensarul Republican de Narcologie

pentru aplicarea tratamentului

de substituie

din “______”_____________ nr.______

În conformitate cu ordinul Ministerului Sii al Republicii Moldova nr. 283 din 12.07.2007

se încheie Acordul bilateral între clientul ____________________________________________________________________________________________________ în cele ce

(numele, pronumele, anul naterii, domiciliul)

urmeaz – „client”, i medicul ef al IMSP Dispensarul Republican de Narcologie TudorVasiliev în cele ce urmeaz “medic-ef”, privind aplicarea tratamentului substituitiv.

Angajamentele pilor:

lientul este obligat:

consume Metadona în cabinetul programului de tratament al terapiei de substituie cuMetadon în prezena personalului medical.

permit personalului medical de a se încredina, c Metadona nu se ascunde. nu vindi s nu transmit Metadona altor persoane. nu fie agresiv fa de personalul medical al instituiei medicale i alte persoane

participante în programul terapiei de substituie cu Metadon. îndeplineasc indicaiile personalului medical. nu vîndi s consume droguri ilegale i alte substane psihoactive în încperea instituiei

medicale. dea analiza urinei dup indicaia personalului medical, aflîndu-se în cabinet. pstreze bunurile materiale ale instituiei medicale.

nu fumeze în încperea instituiei medicale, la scri (sanciunea poate fi f observaiisuplimentare).

Clientul se informeaz c:

În cazul înclcrii regulilor mai sus menionate comisia medical consultativ care a indicattratamentul terapiei de substituie cu Metadon, prescrie clientului programului sanciuneindividual.

În cazul, cînd clientul este agresiv fa de personalul medical sau fa de ali participani aiprogramului, el (ea) se exclude din programul terapiei de substituie cu Metadon f dreptulde întoarcere.

În cazul, cînd participantul programului nu se prezint în cabinetul terapiei de substituie cuMetadon timp de 7 zile f motive, el (ea) se exclude automat din program.




35

La prezena dezacordului cu Regulile indicate (acord) clienii nu se includ în programultratamentului terapiei de substituie cu Metadon.

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie:

Asigur condiiile respective pentru tratamentul de substituie. Asigur clientul cu medicament, investigaii necesare i supravegherea medical în dinamic. Asigur anonimatul adresrii la tratamentul substituitiv.

Acordul se întocmete în dou exemplare: unul se elibereaz clientului, al doilea se anexeaz lafia medical a bolnavului de ambulator (staionar).

L.

Medic-ef Clientul




36

Anexa 3. Chestionarul pentru colectarea informa iei ini iale în cadrul terapiei substituitive

Chestionarul

Data îndeplinirii ____________Numele, prenumele _______________________________________________

Anul naterii, vîrsta______________________________Genul______________

Adresa______________________________________________________________

Studiile________________________________________________________

Ocupaia ___________________________________________________________

Situaia familiar__________________________________________________

Începutul utilizrii produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acesto-ra________________________________________________________________

Continuitatea utilizrii sistematice a produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efectesimilare acestora (anii)_____________________________

Ultimele doze ______________________________________________________

Preul unei doze medii zilnice ______________________________________

Cazurile tratamentului f rezultat ______________________________________

Abstinena cea mai îndelungat _________________________________________

Cine a îndreptat la tratament ______________________________________________

Date suplimentare:

Prezena :

HIV/SIDA ____________________________

Hepatita , , D _________________________

Graviditate __________________________

Maladii grave ______________________________________

Aspectul criminal (antecedente penale) _________________________

Durata tratamentului _________________________________

Dorina de a continua tratamentul în condiii de ambulator_____________

Semntura clientului Semntura personalului medical




37

Anexa 4. Instruc iune pentru medicul psihiatru narcolog i psihologul medical privind planul individual de tratament în cadrul terapiei substituitive

I. Instrucine

Pentru fiecare client, inclus în programul Terapiei de Substituie, se aprob un plan individualde tratament, care se îndeplinete (se completeaz) în procesul dialogului motivaional, peparcursul cruia se lmuresc problemele i necesitile clientului. Aceast informaie consti-tuie baza tratamentului i reabilitrii. (Msurile medicale se înscriu în Fia medical a partici-pantului programului).

II. Aspectele planului individual de activitate

Examinarea medical general Examinarea medical la HIV/SIDA, TBC, Hepatite, IST, etc. la includerea în program (în

continuare minimum o data în an)

Examinarea medical la boli complicate (sepsis, ulcer trofic i dereglri organice) Consultaia psihologic Selectarea dozei individuale a preparatului de substituie în condiii de staionar sau

ambulator Determinarea termenului terapiei de substituie În cazuri necesare corectarea dozei preparatului Asigurarea consultaiei specialitilor de profil Graficul consultaiilor medicului narcolog Planul tematic individual de consiliere a psihologului cu clientul Participarea în grupurile de susinere i autoajutor Participarea clientului în grupurile psihoterapeutice i determinarea periodicitii lor surile resocializrii (anexa Planul de activitate al schimbrii) Testarea de laborator la consumul drogurilor ilegale Tratamentul maladiilor concomitente Corectarea/modificarea planului de tratament confirmat nu mai rar decît lunar.

III. Planul individual de tratament

Examinare medical general ____________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________Examinare medical la HIV/SIDA, TBC, Hepatite, IST, etc. la includerea în program (încontinuare minimum o dat în semestru)_______________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Examinare medical la boli complicate (sepsis, ulcer trofic i dereglri organice)_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________




38

Testare psihologic ____________________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Selectarea dozei individuale a preparatului substituitiv în condiii de staionar

_____________________________________________________________________________Determinarea tipului i termenului terapiei de substituie_______________________________________________________

În cazuri necesare corectarea dozei preparatului:

Data_______________________________Data______________________________________

Data_______________________________Data______________________________________

Data_______________________________Data______________________________________

Asigurarea consultaiei specialitilor de profil (de exemplu, dermato-venerolog)_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Graficul consultaiilor medicului narcolog (o dat în 10 zile)_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Planul tematic individual de consilieri a psihologului cu clientul_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Participarea în grupurile de susinere i autoajutor_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Participarea clientului în grupurile psihoterapeutice i determinarea perioadei_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

surile resocializrii (vezi planul de activitate al schimbrii)




39

Testarea de laborator la consumul drogurilor ilegale (dup necesitate)_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Tratamentul maladiilor concomitente (dup necesitate)_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Corectarea/modificarea planului de tratament confirmat nu mai rar de o data în trimestru.




40

Anexa 5. Planul de activit i al schimb rii pentru pacient

PLANUL DE ACTIVITATE AL SCHIMBRII

Instruc iune pentru pacient

Clientul de terapia de substituie _______________________________

Data completrii planului _______________

1. Ce schimbri eu doresc s fac (Eu doresc s fac schimbrile...__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

1. Motivul cel mai important, pentru care eu doresc s fac aceste schimbri este..._____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

3. Paii, care eu intenionez s-i fac pentru (a ajunge) a realiza schimbrile..._____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________4. Modurile, în care oamenii m pot ajuta...

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

5. Sunt încrezut, c planul meu va funciona dac..._____________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Ce obstacole m pot împiedica s-mi realizez planul

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Semntura clientului Semntura medicului




41

Anexa 6. Planul de activit i al schimb rii pentru lucr torul medical, lucr torul social i psiholog

PLANUL DE ACTIVITATE AL SCHIMBRII

Instruc iune pentru lucr torul medical, lucr torul social i psiholog

Se completeaz pe parcursul dialogului motivaional, cînd se dezvluie problemele i necesiti-le clientului.

1. Ce schimbri eu doresc s fac (Eu doresc s fac schimbrile...

În ce mod sau în ce domeniu clientul dorete s fac schimbarea. Fii cît mai concret. Important încludei scopuri pozitive (doresc s încep, doresc s îmbunesc, doresc s ridic, doresc sfac ceva mai mult) i nu scopuri ce ar provoca stresul.

2. Motivul cel mai important, pentru care eu doresc s fac aceste schimbri este...

La ce consecine v ateptai de la ceea ce facei sau nu facei, care e motivul cel mai potrivitspre schimbare pentru client?

3. Paii, care eu intenionez s-i fac pentru a realiza schimbrile

Cum clientul planific realizarea obiectivului? Cum pot fi desvîrite schimbrile dorite? Unde,cînd i în ce fel aceti pai pot fi înfaptuii?

4. Modurile, în care oamenii m pot ajuta...

În ce mod alte persoane (inclusiv persoane importante, în caz c exist) pot ajuta clientul în rea-lizarea acestor pai, ce duc spre schimbare.

5. Sunt încrezut, c planul meu va funciona dac...

teptrile clientului ce pot fi în rezultatul realizrii obiectivului schimbrii?

6. Ce obstacole m pot împiedica s-mi realizez planulAjutai clientul de a prevedea situaiile sau schimbrile care pot duna realizrii planului? Ce sepoate întîmpla? Cum clientul se poate conduce de plan, independent de aceste probleme sau in-succese?

Planul se întocmete în form scris, în dou exemplare. Unul se pstreaz la medic, altul - laclient. Planul se întocmete pe 3 luni, apoi se reexamineazi se redacteaz.




42

Anexa 7. Recomand ri metodice pentru lucr torii medicali privind terapia de substitu ie

Recomand ri metodice pentru lucr tori medicali

privind terapia de substitu ie

Dependena reprezint o stare complex, care influeneaz negativ asupra sii utilizatorilorde droguri, bunstrii populaiei i asupra sistemului ocrotirii sii în genere, în special încazul produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

Actualitatea problemelor generate de consumul produselor, substanelor stupefiante sau a medi-camentelor cu efecte similare acestora se datoreaz faptului, c ele determin multiple dereglride state i sociale care la nivel naional se pot reflecta prin creterea mortalitii, morbiditiii infracionalitii. Consumul produselor, substanelor stupefiante sau a medicamentelor cuefecte similare acestora depte limitele cercului tradiional afectat de acest flagel,

spîndindu-se larg în societate prin folosirea ocazional sau permanent. Caracterul ascuns alfenomenului consumului de droguri limiteaz posibilitatea cunoaterii situaiei reale, probleme-lor i factorilor predispozani.

Studii de identificare a principalilor factori determinai i a ponderii fiecruia dintre ei în influ-enarea tendinelor epidemice ar putea fi menionai:

cultivarea pe întreg teritoriul rii a materiei prime pentru producerea drogurilor –macului opiaceu i cînepei indiene;

creterea migraiei populaiei; situaia social-economic, omajul tinerilor, scia i inegalitile sociale; abandonul copiilor de ctre prinii plecai în strintate în cutarea unui cî tig i

respectiv reducerea importanei educaiei în familie cu creterea influenei strzii iprietenilor;

deficiene în promovarea i realizarea msurilor eficace de prevenie primar a rspîndiriifenomenului drogurilor;

predispoziia genetic la consum

Transformrile sociale care au avut loc în Republica Moldova în anii 90 au contribuit la majora-rea permanent a numrului de persoane antrenate în consum de droguri i de alte substane psi-hotrope. Acest fapt a provocat probleme eseniale ce in de statea public, situaia demografi- din teritoriu, sporirea morbiditii printre narcomani, infeciei HIV/SIDA, hepatitelor viraleB, C i D, sporirea criminalitii, agresivitii i violenei în familie.

Datele statistice confirm faptul, c în grupul utilizatorilor de droguri injectabile indicatoriimorbiditii prin maladiile nominalizate au valori destul de înalte.

Primul caz de infectare cu infecia HIV/SIDA a fost înregistrat în anul 1987, caracterul epidemicmanifestîndu-se din anii 90. Analiza datelor ne remarc, c începînd cu anul 2001 printre utiliza-torii de droguri se atest o scdere a infeciei HIV/SIDA de la 78,3% pîn la 33,7% în 2005 i25,3 în 2010, graie msurilor întreprinse în acest sens.

Odat cu escaladarea epidemiei infeciei HIV/SIDA a aprut necesitatea de rspîndire pe larg asurilor axate, argumentate tiinific, de profilaxie, tratament i reducere a riscurilor (de exem-plu, repartizarea seringilor i acelor, a soluiilor dezinfectante i a prezervativelor, consilierea itestarea voluntar la HIV, terapia de substituie, diagnosticul i tratamentul ITS în rîndul grupu-rilor vulnerabile.




43

Pe parcursul ultimilor ani populaia a fost familiarizat intens cu problemele narcomaniei, con-secinele, inclusiv pericolul de contaminare infeciei HIV/SIDA i msurile de protejare,utilizînd în acest sens toate formele i metodele de prevenie a comportamentului riscant.

Cu scopul micorrii riscului infectrii cu HIV printre utilizatorii de droguri intravenos au fostpromovate campaniile educaionale i informaionale, implicarea lor în programele de tratament,profilaxie, recuperare psiho-social, familial, profesional, etc. În oraele i raioanele republiciicu o morbiditate înalt prin narcomanie au fost acreditate programe de asisten psihologicischimb al seringilor getabile pentru consumatori de droguri injectabili (CDI) i care nu manifes-tau dorina de a-i schimba comportamentul dependent, pentru familiarizarea lor cu consecinelenarcomaniei, comportamentul inofensiv i posibilitile de micorare a riscului de contaminare ainfeciei HIV/SIDA.

Reducerea infectrii cu HIV asociat consumului de droguri injectabile se atribuie impactuluiimplementrii i programelor strategice de reducerea riscurilor pe tot teritoriul rii.

Reducerea riscurilor

„Programul reducerea riscurilor” cuprinde asistena adecvati accesibil din partea cadrelor me-dicale cu atitudine imparial prin intermediul programelor speciale desf urate în teritorii. Pro-gramele complexe de reducere a riscului permit reducerea incidenei infeciei HIV în rîndulCDI.

Componentele cheie ale programelor eficiente de reducerea noxelor pentru CDI includ: politici de stat i cadrul legal favorabile; activiti desf urate pentru CDI în particular cu implicarea fotilor CDI; oferirea informaiei ce favorizeaz schimbarea comportamentului riscant, în particular

despre msurile de reducere a riscurilor; asigurarea accesibilitii seringilor i acelor, cu colectarea celor utilizate; tratamentul dependenei narcotice, în particular prestarea terapiei de substituie; consilierea i testarea la HIV; repartizarea prezervativelor, profilaxia i tratamentul infeciilor transmise pe cale sexual; asistena medical primar, inclusiv vaccinarea contra hepatitei virale B, tratamentulcomplicaiilor venoase, ulcerelor trofice i abceselor, tratamentul intoxicaiilor în caz desupradozaj narcotic;

Serviciile de reducere a riscurilor trebuie s includ urmtoarele tipuri de activiti:

prestarea tratamentului de substituie, inclusiv administrarea nemijlocit a terapieiantiretrovirale, la pacienii cu HIV/SIDA susinere în respectarea regimului terapeutic al; asigurarea accesibilitii specialitilor i serviciilor implicate în tratamentul dependenei; oferirea informaiei; referire la alte servicii, care activeaz în contextul programelor de reducere a riscurilor,inclusiv, organele proteciei sociale i alte instituii medico-sanitare; activiti desf urate în teren în rîndul CDI în scopul consultrii. planificarea tratamentului infeciei HIV la CDI;

Reeind din aceste principii i cu scopul soluionrii multiplelor probleme de state, condiio-nate de consumul drogurilor injectabile în anul 2002 în cadrul IMSP Dispensarul Republican de

Narcologie a fost implementat terapia de substituie cu buprenorfin în cadrul unui proiect pi-lot. În acest sens, pe parcurs au beneficiat de terapia de substituie cu buprenorfin 35 de persoa-




44

ne, care ulterior au fost reintegrai familial, profesional i social. Dup finalizarea acestui pro-iect, analiza i sinteza rezultatelor, s-a menionat eficacitatea tratamentului i solicitarea acestuiade ctre pacieni. La 01.02.2011 cumulativ în terapia de substituie cu metadon erau înrolate890 persoane dintre care permanent primesc metadon 345 persoane. Terapia de substituie cumetadon este parte component a Strategiei naionale antidrug pe anii 2011-2018 aprobat prin

Hotarîrea Guvernului N.1208 din 27.12.2010Principiile de baz ale acordrii terapiei de substituie în rîndul

utilizatorilor de droguri injectabile

Acordarea cu succes a TSO pentru utilizatorii drogurilor injectabile trebuie s corespund unorprincipii generale. Asistena medical trebuie s fie:

accesibil; gratuit; prietenoas, prestat de cadre cu atitudini impariale i f condamnare; corespund necesitilor individuale;

continu (prin intermediul sistemului de îndreptri medicale), ce ar asigura interaciunea întreinstituiile medico-sanitare, serviciile sociale, asociaiile de UDI i familiile acestora.

Pe parcursul ultimilor ani a fost creat baza legislativi normativ cu privire la acordarea tera-piei de substituie pentru utilizatorii de droguri. Au fost elaborate i aprobate prin Hotrîrea Gu-vernului nr. 948 din 5.09.2005 „Programul Naional de Profilaxie i Control al infecieiHIV/SIDA i ITS pe anii 2006-2010”, Strategia IV, activitatea 3; nr. 314 din 17.03.2007 „Pentruaprobarea Planului de aciuni cu privire la combaterea narcomaniei i narcobusinessului pe anii2007-2009”, Capitolul III, activitatea 3, p. 3.14; ordinul Ministerului Sii nr.283 din12.07.2007 „Cu privire la perfecionarea formelor i metodelor terapiei de substituie la bolnaviide narcomanie”. În cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie i Departamentul Peni-tenciar, din anul 2003 a fost implementat terapia de substituie cu Metadon cu scopul amelio-rii sii publice, abandonarea consumului de droguri intravenos printre contingentele detineret, micorarea riscului de îmbolnviri prin hepatite virale i infeciei HIV/SIDA printre con-sumatorii de droguri, stoparea rspîndirii infeciei HIV/SIDA printre populaiei, majorarea efi-cacitii tratamentului antidrog, diminuarea criminalitii etc.

Datele tiinifice confirm faptul, c terapia de substituie cu Metadon, atunci cînd este realizatla standarde adecvate este cea mai eficient substituie medicamentoas pentru dependena deopioide intravenoase. Ca rezultat se atest creterea calitii vieii pacienilor i familiilor acesto-ra, schimbarea comportamentului delicvent a utilizatorilor de droguri într-un comportament so-ciabil. Prin toate aceste avantaje a TSO s-a dovedit a avea indicele de cost-eficien maxim, întreserviciile pentru utilizatorii de droguri.

Avantajele Terapiei de substituie în cadrul tratamentului dependenei

fa de substanele stupefiante (opioide)

Asistena acordat pacienilor care sufer de narcomanie trebuie s fie prestat de specialiti deprofil divers, inclusiv medici psihiatri-narcologi, asistente medicale, lucrtori în teren, asistenisociali i alii. Este imperativ ca organizaiile de stat i cele neguvernamentale, la fel ca i asoci-iile obteti, s contribuie la acordarea asistenei medicale. Supervizarea i instruirea continuual echipei asigur calitatea serviciului unui astfel de program de substituie, adaptare i reabilita-re psihosocial a acestui contingent.

În acest context, pentru implicarea în programul terapiei de substituie, bolnavul depune o cerere

i î-i asum anumite responsabiliti privind respectarea contractului bilateral (anexa nr. 1).Dup examinarea medical ampl (anexa nr. 2), determinarea indicaiilor i contraindicaiilor de




45

prescriere a Metadonei, determinarea dozei de Metadon optimal, care îi permite acestei per-soane activiti conform statutului profesional i social, persoana dat este încadrat în terapiasubstituitiv în condiii de ambulator sub supravegherea permanent a medicului.

Tratamentul de substituie contribuie la ridicarea msurilor de profilaxie a narcomaniei, maladii-lor concomitente i crearea condiiilor pentru ameliorarea sii populaiei în genere.

Avantajele Terapiei de substituie în activitatea profilactic:reine consumatorii activi de substane narcotice în procesul terapeutic;reduce riscul transmiterii infeciei HIV, hepatitelor virale i a infeciilor bacteriene;reduce necesitatea spitalizrii; îmbunte i faciliteaz procesul de respectare a regimului terapeutic TSO i

monitorizarea clinic .faciliteaz accesul la tratament i asisten în caz de infecie HIV i la asistena medical

general;

Mai mult ca atît, tratamentul narcologic contribuie la:

reducerea consumului de substane narcotice opioide ilegale;reducerea frecvenei aciunilor ilicite;reducerea mortalitii pe motiv de supradozare a substanelor narcotice;corectarea comportamentului asociat riscului ridicat de transmitere a HIV i hepatite

virale; îmbunirea integrrii sociale a consumatorilor de droguri.

Aceste avantaje pot fi realizate la potenial maximal în caz de:

prescriere a unor doze adecvate de Metadon sau buprenorfin;programe de orientare pentru substituia substanelor narcotice, i abandonarea complet a

acestora în continuare;

prestare a serviciilor de diagnostic i tratament asociate dereglrilor psihice, asistena însoluionarea problemelor sociale; încheiere a unui acord între pacient i medic cu consultaie în vederea scderii consumului

de substane narcotice;asigurare a accesibilitii serviciilor medicale, inclusiv comoditatea amplasrii acestora,

orele de lucru i remunerarea;crearea unui mediu prietenos .

Susinerea psihosocial

Concomitent cu acordarea asistenei medicale i implementarea terapiei de substituie este im-portant a prevedea acordarea asistenei psihosociale. În dependen de necesitile pacienilor,este necesar asigurarea accesului la un spectru vast de servicii specializate în asistena psihoso-cial, inclusiv:

Servicii de suport psihologic i psihoterapeutic ce presteaz servicii de psihoterapie pentruCDI în grup;

Grupuri de asisten reciproc („de la egal la egal”);Programe de informare;Servicii de asisten psihologic i psihiatric pentru diagnosticul i tratamentul

dereglrilor psihice;Servicii de asisten sociali juridic.

Servicii de suport al complianei la terapia antiretroviral.




46

Pe parcursul implementrii TSO se elaboreaz planul individual de tratament cu planul de activi-tate a schimbrii, care se completeaz împreun cu clientul Programului TSO (anexa nr. 3 i 4).




47

Terapia de substituie cu opioide

În toat lumea sunt înregistrai circa jumtate de milion de persoane ce sufer de narcomanie icare beneficiaz de terapie de substituie cu Metadon, inclusiv aproximativ 400.000 de persoa-ne în regiunea European. Metadona este utilizat i în Australia, Argentina, Indonezia, Iran,

Canada, China, Noua Zeeland, Thailanda i alte ri. Conform estimrilor, în urmtorii 5 ani deterapia de substituie cu Metadon vor beneficia circa un milion de persoane. În Republica Mol-dova, pîn în prezent au beneficiat de terapia de substituie 325 de persoane.

Actual, continu terapia de substituie aproximativ 127 de persoane care beneficiaz de tot spec-trul formelor i metodelor de tratament de substituie i recuperare psiho-social. Deja, la acestepersoane s-a ameliorat statea, s-au ameliorat relaiile familiale, 67 la sut din ei s-au încadrat

în diferite activiti, manifest planuri reale pe viitor, au revenit la un comportament adecvat.Analiza contingentului implicat în terapia de substituie ne denot faptul, c 37 persoane din eisunt HIV/SIDA-infectai, 10 persoane au avut tuberculoz pulmonar, la 49 persoane s-a înre-gistrat hepatita viral.

Detoxificare cu aplicarea Metadonei

Tabelul 1. Schema de conversie a heroinei în Metadon pentru stabilirea dozei ini iale

Cantitatea de heroinzilnic

Calea de administrare Doza iniial deMetadon detox

Doza iniial deMetadon stabilizare

0,25 mg inhalat;i.v.

10-25 mg15-35 mg

10-40 mg15-45 mg

0,5 mg inhalat;

i.v.

15-50 mg

25-60 mg

20-50 mg

30-65 mg0,75 mg inhalat;

i.v.25-65 mg25-70 mg

35-75 mg35-85 mg

1 g inhalat;i.v.

30-80 mg30-90 mg

35-85 mg35-100 mg

1,5 g inhalat;i.v.

45-100 mg45-110 mg

45-120 mg45-120 mg

2 g inhalat;i.v.

50-120 mg50-120 mg

50-130 mg50-130 mg

Tabelul 2. Schema de detoxificare cu Metadon pe termen scurt, în 2 s pt mîni

I schemm sau II schem

e) 20 mg pentru 3 zilef) 15 mg pentru 3 zileg) 10 mg pentru 3 zileh) 5 mg pentru 3 zile

f) 25 mg pentru 3 zileg) 20 mg pentru 3 zileh) 15 mg pentru 3 zilei) 10 mg pentru 3 zile

j) 5 mg pentru 2 zile Not: Va fi selectat una din schemele nominalizate




48

Tabelul 3. Schemele de detoxificare cu Metadon pe termen lung (1,4,6 luni)Schema de detoxificare cu Metadon petermen lung de aproximativ 1 lun

Începînd de la o doz de 40 mg (care asigurinducia i în primele 4 zile stabilizarea):

h) 40 mg pentru 4 zilei) 35 mg pentru 3 zile

j) 30 mg pentru 4 zilek) 25 mg pentru 3 zilel) 20 mg pentru 4 zilem) 15 mg pentru 3 zilen) 10 mg pentru 4 zile5 mg pentru 3 zile

Not: Pentru cei care au nevoie de mai mult de40 mg de Metadon pentru stabilizare sau careprovin dintr-un program de meninere pe

Metadon, dup stabilizare pot reduce dozapîn la 20 mg i apoi s urmeze protocolul dedetoxificare cu Metadon aa cum este prezen-tat.

Începînd de la o doz de 25 mg:

j) 25 mg pentru 4 zilek) 20 mg pentru 4 zile

l) 15 mg pentru 4 zilem) 10 mg pentru 3 zilen) 8 mg pentru 3 zileo) 6 mg pentru 3 zilep) 5 mg pentru 3 zileq) 4 mg pentru 3 ziler) 2 mg pentru 3 zile

Schema de detoxificare pe termen lung deaproximativ 4 luni


i) 45 mg pentru 14 zile j) 35 mg pentru 14 zile

k) 30 mg pentru 14 zilel) 25 mg pentru 14 zilem) 20 mg pentru 14 zilen) 15 mg pentru 14 zileo) 10 mg pentru 14 zilep) 7 mg pentru 14 zile

Schema de detoxificare pe termen lung deaproximativ 6 luni i mai mult


m) 60 mg pentru 14 zilen) 50 mg pentru 14 zileo) 40 mg pentru 14 zilep) 30 mg pentru 14 zileq) 25 mg pentru 14 ziler) 20 mg pentru 14 ziles) 15 mg pentru 14 zilet) 10 mg pentru 14 zileu) 8 mg pentru 14 zilev) 6 mg pentru 14 zilew) 4 mg pentru 14 zilex) 2 mg pentru 14 zile

Not: Dozele mici (5 mg i sub 5 mg) sînt f valoare fiziologic, ele au o valoare pur psiholo-gic. Unii clieni se tem s devin abstineni sau mai bine zis se tem c nu vor evita abstinena.

Perioada prescrierii acestor doze minimale asociate cu consiliere poate scdea nivelul de anxie-tate i confer timp pentru intrarea gradual într-un nou stil de via.




49

Tratamentul de substituie de scurt durat cu Metadon

Se aplic pacienilor cu o motivaie stabil în tratament pentru includerea lor în programele dereabilitare psihosocial. Metoda const în primirea zilnic a soluiei de Metadon în instituiamedical.

Doza de început - 20 mg, apoi treptat se mrete optimal, avînd capacitatea de a compensa lipsaheroinei sau al altor opioide. Unii specialiti consider aceast metod intermediar dintredetoxicare cu Metadoni terapia de substituie cu Metadon.

Tratamemtul de substituie cu Metadon pe termen lung

Terapia de substituie cu Metadon constituie tratamentul special organizat de primire a prepa-ratului de ctre consumatorii de droguri din grupul de opioide, ce includ supravegherea sistema-tic a medicului i controlul de laborator nu mai puin de 8 ori pe an. Dup cum Metadona seabsoarbe lent din tractul gastrointestinal aciunea ei se prelungete 24-26 ore, se primete intern,de obicei în form lichid (cu sirop dulce).

Adepii terapiei de substituie cu Metadon, conform cercetrilor tiinifice, au obinut urmtoa-rele rezultate privind consumul Metadonei, care duce la:

Diminuarea efectiv a atraciei fa de heroin sau alte opioide, Blocarea efectelor neurotice inclusiv euforia provocat de heroin sau altor opioide, Normalizarea nivelului beta endorfinei; Normalizarea sistemelor endocrine i imune ale organismului.

Toate aceste aciuni duc la normalizarea strii psiho-fizice a pacientului i creaz condiiile pen-tru reabilitarea social efectiv.

Calculul dozei minimale de Metadon

Necesit a ine cont de urmtoarele : ''dozele corecte'' reflect sarcinile puse în tratamentul de substituie; dozele ilegale consumate de ctre utilizatorii de droguri opioide în diferite zone i diferi-

te anotimpuri a anului variaz la fiecare consumator; pentru a mri doza de Metadon persoana poate exagera informaia privind dozele ilega-

le consumate de opioide; medicul narcolog trebuie s cunoasc în realitate cantitile consumate de opioide; Metadona este opioid cu aciune de lung durat; supradozarea Metadonei poate provoca decesul persoanei, care se afl în tratament;

doze mici nu au eficacitatea ateptat.




50

1. Doze echivalente a Metadonei la alte opioide.

Denumirea drogului consumat Modul de consumare DozaDoz

a Metadonei

Diamorfin (heroin) per os per os 10 mg. 20 mg.

Diamorfin (heroin) intravenos 10 mg.30 mg.

20 mg.50 mg.

Metadon intravenos 10 mg. 10 mg.

Morfin per osper rectumintravenos

10 mg.10 mg.10 mg.

10 mg.10 mg.10 mg.

Dipipanon (diaconal) per os 10 mg. 4 mg.Dihidrocodein (DF 118) per os 30 mg. 3 mg.

Dextramormida per os 5 mg.10 mg.

5-10 mg.10-20 mg.

Petidin per osintravenos

50 mg.50 mg.

5 mg.5 mg.

Buprenorfin Intravenosper os

300 mg.200 mg.

8 mg.8 mg.

Pentazocin per os 50 mg. caps

50 mg. past

2 mg.

4 mg.Codein fosfat - mixtur

- pastile- pastile- pastile

per osper osper osper os

300 mg.15 mg.30 mg.60 mg.

10 mg.1 mg.2 mg.3 mg.

Mixtur Dji per os 10 mg. 10 mg.

Dji Collis braun(extract de opiu)

per os 10 mg. 10 mg.

2. Dozele de detoxificare i tratament cu MetadonDoza de opiacee

în grameModul consumrii

Doza iniialla intoxicare

Doza iniialla tratament

1/8 fumatintravenos

0-10 mg.0-25 mg.

5-25 mg.5-25 mg.

0.25 fumatintravenos

10-25 mg.10-35 mg.

10-40 mg.15-45 mg.

0.5 fumatintravenos

15-50 mg.25-60 mg.

30-50 mg.30-65 mg.

0.75 fumat 25-65 mg. 30-70 mg.




51

intravenos 25-75 mg. 35-85 mg.

1.00 fumatintravenos

30-80 mg.30-90 mg.

35-85 mg.35-100 mg.

1.50 fumat

intravenos

45-100 mg.

45-110 mg.

45-120 mg.

45-130 mg.2.00 fumat

intravenos50-120 mg.50-120 mg.

50-130 mg.50-130 mg.

Reglementarea dozei se efectueaz în primele trei zile, pentru a diminua consecinele întrerupe-rii drogrii. Pacientul în aceste zile necesit supraveghere medical permanent pentru a prevenisimptoamele de abstinen. Dac aceasta totui se întîmpl, este necesar ca doza de 24 ore s fiemajorat cu 10-20%.

Scopul final al terapiei de substituie pe termen lung este refuzul deplin al pacientului de la con-

sumul drogurilor ilegale i Metadonei. De regul, dup terminarea sau finalizarea curei de tera-pie de substituie doza zilnic a preparatului se micoreaz cu 10 mg la fiecare 2-3 sptmînipîn la minimum 20 mg.

Monitorizarea procesului terapiei de substituie

Monitorizarea eficacitii tratamentului dependenei este realizat prin metode diverse:

Deosebit de important este planificarea tratamentului i analiza cu regularitate a acestuia.Aceasta permite îmbunirea rezultatelor terapiei de substituie.

În programul de tratament trebuie stabilite obiectivele pe termen scurt, mediu i lung; În conformitate cu rezultatele obinute se poate concluziona despre succesul tratamentului.

Toate datele privind examinarea, tratamentul i rezultatele realizate trebuie s fie înregistrate în fia medical a pacientului cu includerea urmtoarei informaii: evaluarea rezultatelor examinrii i investigaiilor; programul de tratament; asistena psihologici psihiatric acordat; asistena social acordat; rezultatele investigaiilor de laborator; monitorizarea clinic; datele despre respectarea recomandrilor curative; circumstanele sistrii i finalizrii tratamentului; consimmîntul pentru sistarea tratamentului; acordurile convenite cu privire la supravegherea pacientului.

Utilizarea msurilor standardizate de evaluare, de exemplu, indicele gradului dependeneipermite efectuarea unui control mai clar al strii pacientului.

Screening-ul consumului de substane narcotice ilicite determinate prin analiza urinei, carepot reflecta rezultatele tratamentului.

Screening-ul administrrii de substane narcotice este obligator; testarea se efectueaz cuacordul pacientului preventiv informat, rezultatele acestuia poate fi motiv pentru sistareatratamentului.




52

Anexa 8. Recomand ri metodice pentru persoanele dependente de opioide

RECOMANDRI METODICE PENTRUPERSOANELE DEPENDENTE DE OPIOIDE

1. Dependena de opioide

Înseamn pierderea controlului asupra consumului de opioide i urmrile ei (numeroase proble-me de state, sociale, legale i financiare). Consumul repetat de opioide puternice, cum e he-roina, produce dezechilibrul anumitor funcii biologice, apariia sindromului de abstinen(sevraj) la încetarea consumului i care poate fi stopat numai prin administrarea unei doze deopioide.

2. Ce este tratamentul de substituie?

Terapia de substituie reprezint consumul substanelor psihoactive legale, indicate persoanelordependente de droguri (opioide), fiind sub supravegherea medical. Practic în multe ri ale lunii

astfel de substan este Metadona. Ea permite încetarea consumului de heroin sau a altoropioide ilicite, f apariia simptomelor sindromului de sevraj, în condiiile supravegherii me-dicale, psihologice i sociale, cu scopul de a ameliora calitatea vieii clientului, oferind îngrijirilei ajutorul de care acesta are nevoie. Tratamentul nelimitat în timp deseori înseamn o statebun pentru via, HIV-statut negativ, libertate de închisoare.

3. Scopul terapiei de substituie

Programul terapiei de substituie este direcionat spre:

Reducerea consumului pîn la refuzul complet de droguri ilegale, Excluderea supradozrii i cazurilor mortale asociate consumului de droguri ilegale, Îmbunirea strii de state, Profilaxia infeciei HIV i hepatitelor virale, Posibilitatea susinerii sociale, Ameliorarea relaiilor familiale, relaiilor cu mediul, Stabilirea activitii de învmînt i de munc, Diminuarea cazurilor criminale, Posibilitatea ridicrii nivelului personal, dezvoltarea calitilor morale.

4. Metadona – un medicament

Metadona este un medicament de substituie, ce se prescrie în cazul dependenelor de opioide.Doza optimal este a cea doz, care practic diminueaz atracia fa de droguri, dar nu provoac

efect de relaxare sau euforie. În cazul supradozrii sau creterii rapide a dozei zilnice, sepoate agrava statea.

Ca orice medicament, administrarea Metadonei este individual. Dac v vei împi dozadumneavoastr de Metadon cu altcineva, în afar de faptul c v vei reduce doza personal,putei pune în pericol persoana care va face un supra consum de Metadon. O doz de la 10 la20 mg de Metadon poate fi mortal pentru copii i o doz de la 30 la 40 mg poate provoca su-pradoza unui adult nedependent, a unui abstinent sau unui consumator ocazional.

Metadona se elibereaz în diferite forme: pastile, praf sau form lichidi obligatoriu cu pres-criere medical.




53

5. Prescrierea i administrarea Metadonei

În prezent, numai un medic psihiatru-narcolog poate prescrie Metadona. Iniial prescrierea tra-tamentului de substituie are scopul de a v ajuta în administrarea Metadonei dumneavoastripermite adaptarea i stabilizarea dozei zilnice de care avei nevoie. Ea difer individual i depin-de de cantitatea de substan opioide consumat de dumneavoastr. În continuare, administrareamedicamentului dumneavoastr va fi conform unui program individual.

6. Metadona – o doz pe zi

Pentru cea mai mare parte a clienilor, administrarea dozajului o dat pe zi este cea mai eficien-. În acelai timp, pentru unii, în perioada iniial poate fi administrat în 2 prize pe zi pentrua controla mai uor eventualele efecte secundare. Supravegherea clinic i analizele biologicepermit adaptarea într-o manier optim a tratamentului/dozajului zilnic i a modului su de ad-ministrare. Doza zilnic nu reprezint în nici un caz nivelul severitii dependenei dumneavoas-tr.

7. Metadona i analizele urinei

Pe parcursul tratamentului medicul dumneavoastr v va cere colectarea analizei de urin (de-terminarea opioidelor, cocainei, amfetaminelor etc.). Aceste analize se efectueaz cu scopul de aevalua eficacitatea tratamentului dumneavoastr, de a asigura transparena tratamentului întrufortificarea sii.

8. Metadona i celelalte substane

Alcoolul reduce eficacitatea tratamentului dumneavoastr, producînd apariia sevrajului întredou dozri (micorarea duratei de aciune a Metadonei), crete intensitatea efectelor secundarei interaciunile medicamentoase. În plus, alcoolul este duntor i prin efectele sale directe.

Administrarea de medicamente calmante sau somnifere (Benzodiazepine) are doua efecte diferi-

te: pe de o parte agresivitate, confuzie, somnolen puternici pe de alt parte un risc serios desupradoz. Cocaina, crack-ul i drogurile de sintez pot provoca riscuri majore pentru stabilita-tea tratamentului dumneavoastr.

Efectele unei doze de heroin, de morfin sau de codein pot fi mortale pe durata tratamentuluicu Metadon. În acest sens, riscul supradozei este mare.

9. Metadona i medicamentele

Administrarea anumitor medicamente contribuie la destabilizarea tratamentului dumneavoastr.Dac dumneavoastr consultai un alt medic decît cel care v-a prescris Metadona, nu ezitai s-ivorbii de tratamentul pe care îl facei. În acelai timp, întiini-l pe medicul care v-a prescrisMetadona de orice medicament pe care vi l-au scris ali medici. Medicamentele anti-ulceroase,antidepresive, anti-retrovirale i antibiotice interacioneaz cu Metadon. Ele nu sunt contraindi-cate, ins folosirea lor trebuie adaptati supravegheat.

10. Metadona i contracepia

Metadona, ca i heroina, poate produce absena sau perturbarea menstruaiei. Dac nu dorii cadumneavoastr (sau partenera dumneavoastr) (aflat în tratament de substituie cu Metadon) rmîn însrcinat, folosii o metod contraceptiv eficient (pilule, sterilet, prezervativ).

11. Metadona i sarcina

Metadona nu este contraindicat în cazul sarcinii, ea este singurul tratament de substituie reco-mandat femeilor însrcinate. Metadona nu este toxic pentru f t. Singurul pericol pentru f t poa-te fi oprirea brusc a administrrii opioidelor, în special în primul i în ultimul trimestru al sarci-




54

nii. În cazul naterii este posibil ca noul nscut s poat prezenta un sindrom de sevraj, însacesta este uor de tratat.

Mama poate continua f pericol tratamentul cu Metadoni î i poate alapta copilul sub supra-vegherea medicului.

12. Efecte adverseÎn general, Metadona este bine tolerat. În acelai timp, la unii clieni pot apare anumite tulbu-ri, dintre care cele mai importante sunt: transpiraie excesiv, constipaie, greuri, tulburri desomn, sensibiliti gustative, etc.

Nu ezita i s discuta i cu medicul dumneavoastr despre orice tulburare de acest gen.

13. Continuitatea tratamentului

Tratamentul de substituie necesit s fie continuat i nu exist i motive de întrerupere a trata-mentului, cu excepia celor medicale, trebuie discutate cu dumneavoastr. În caz c suntei in-ternai sau arestai, medicul spitalului sau al închisorii ar putea lua legtura cu medicul dumnea-

voastr pentru a asigura continuitatea tratamentului. Dac trebuie s suferii o intervenie chirur-gical, nu uitai s informai c urmai un tratament de subsituie cu Metadon.

14. Încetarea tratamentului

Tratamentul poate dura de la cîteva luni pîna la cî iva ani i depinde de nevoile fiecrui client.Încetarea tratamentului de substituie cu Metadon este o decizie pe care trebuie s o luai îm-preun cu medicul dumneavoastr. Abandonarea brusc, din propria iniiativ, constituie un ma-re risc de recdere i v poate afecta starea de state.




55

BIBLIOGRAFIE

1. Aceijas C et al. Antiretroviral treatment for injecting drug users in developing and transitional

countries one year before the end of the “Treating 3 million by 2005. Making it happen. TheWHO strategy” (3 by 5). Addiction, 2006 in press.

2. Aceijas C et al. Global overview of injecting drug use and HIV infection among injecting drugusers. AIDS, 2004, 18:2295—2303.

3. Breaking down barriers: lessons on providing HIV treatment to IDUs. New York,International Harm Reduction Development Program (IHRD), Open Society Institute, 2004.

4. Celentano DD et al. Time to initiating highly active antiretroviral therapy among HIV-infectedinjection drug users. AIDS, 2001 , 15:1707—1715.

5. Clarke S et al. Directly observed antiretroviral therapy for injection users with HIV infection. AIDS Reader, 2003, 12(7):312—316.

6. Comprehensive care and treatment of HIV—positive injecting drug users. Geneva, WHO, inpress (Evidence for Action Technical Paper).

7. Donoghoe MC. Injecting drug use, harm reduction and HIV/AIDS. In Matic S, Lazarus JV,Donoghoe MC, eds. HIV/AIDS in Europe: moving from death sentence to chronic diseasemanagement , Copenhagen, World Health Organization, 2006.

8. Dublin Declaration on Partner ship to Fight HIV/AIDS in Europe and Central Asia. Dublin,Government of Ireland, 2004 (http://www.eu2004.ie/templates/meeting.asp?sNavlocator=5,13&list_id=25, accessed 13 July 2006).

9. Effectiveness of community-based outreach in preventing HIV/AIDS among injecting drugusers. Geneva, WHO, 2004 (Evidence for Action Technical Paper;http://www.who.int/hiv/pub/prev_care/en/evidenceforactionreprint2004.pdf , accessed 17April 2006).

10. Effectiveness of drug dependence treatment in preventing HIV among injecting drug usersGeneva, WHO, 2004 (Evidence for Action Technical Paper;http://www.who.int/hiv/pub/idu/en/drugdependencefinaldraft.pdf , accessed 17 April 2006).

11. Effectiveness of sterile needle and syringe programming in reducing HIV/AIDS amonginjecting drug users. Geneva, WHO, 2004 (Evidence for Action Technical Paper;http://www.who.int/hiv/pub/prev_care/en/effectivenesssterileneedle.pdf , accessed 17 April2006).

12. Joint UNAIDS statement on HIV prevention and care strategies for drug users. Geneva,UNAIDS, 2005 (http://www.data.unaids.org/UNA-docs/CCO_IDUPolicy_en.pdf , accessed17 April 2006).

13. Kohli R et al. Mortality in an urban cohort of HIV-infected and at-risk drug users in the era of highly active antiretroviral therapy. Clinical Infectious Diseases, 2005, 41:864—872.

14. Mesquita F. Brazil: Giving IDUs access to HAART as a response to the HIV/AIDS epidemic.In: Breaking Down Barriers. Lessons on Providing HIV treatment to IDUs. New York,International Harm Reduction Development (IHRD), Open Society Institute, 2004.

15. Report of the global HIV/AIDS epidemic. Geneva, UNAIDS, 2002.16. Rhodes T et al. HIV infection associated with drug injecting in the newly independent states,

eastern Europe: the social and economic context of epidemics. Addiction,1999, 94:1323—1336.

17. Rhodes T, Simic M. Transition and risk environment. BMJ, 2005, 331:220—223.18. Sambamoorthi U et al. Drug abuse, methadone treatment and health services use among

injection drug users with AIDS. Drug and Alcohol Dependence, 2000, 60:77—89.19. Van Asten LC et al. Limited effect of highly active antiretroviral therapy among HIV-positive

injecting drug users on the population level. European Journal of Public Health, 2003,13:347—349.

20. WHO, UNODC, UNAIDS. Provision of sterile injecting equipment to reduce HIV transmission. Geneva, WHO, 2004 (Evidence for Action on HIV/AIDS and Injecting Drug

http://www.eu2004.ie/templates/meeting.asp?sNavlocator=



http://www.who.int/hiv/pub/prev_care/en/evidenceforactionreprint2004.pdf



http://www.who.int/hiv/pub/idu/en/drugdependencefinaldraft.pdf


http://www.who.int/hiv/pub/prev_care/en/effectivenesssterileneedle.pdf



http://www.data.unaids.org/UNA-docs/CCO_IDUPolicy_en.pdf










Use Policy Brief, HIV/2004.03;http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/provisionofsterileen.pdf.accessed 17 April 2006).

21. WHO, UNODC, UNAIDS. Reduction of HIV transmission in prisons. Geneva, WHO, 2004(Evidence for Action on HIV/AIDS and Injecting Drug Use Policy Brief, HIV/2004.05;http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/transmissionprisonen.pdf , accessed 17 April 2006).

22. WHO, UNODC, UNAIDS. Reduction of HIV transmission through drug-dependencetreatment. Geneva, WHO, 2004 (Evidence for Action on HIV/AIDS and Injecting Drug UsePolicy Brief, HIV/2004.04;http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/drugdependencetreatmenten.pdf , accessed 17 April2006).

23. WHO, UNODC, UNAIDS. Reduction of HIV transmission through outreach. Geneva, WHO,2004 (Evidence for Action on HIV/AIDS and Injecting Drug Use Policy Brief, HIV/2004.02;http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/throughoutreachen.pdf , accessed 17 April 2006).

24. WHO. Global health-sector strategy for HIV/AIDS . Geneva, WHO, 2003(http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/GHSS_E.pdf , accessed 10 July 2006).

25.WHO. WHO expert committee on drug dependence. Geneva, WHO, 1974 (WHO TechnicalReport Series No. 551).

26. Wood E et al. Adherence and plasma HIV RNA responses to highly active antiretroviraltherapy among HIV-1 infected injection drug users. Canadian Medical Association Journal,2003, 169(7):656—661.

27. Wood E et al. Extending access to HIV antiretroviral therapy to marginalised populations inthe developed world. AIDS, 2003, 17:2419—2427.

28. Wood E et al. Rates of antiretroviral resistance among HIV-infected patients with and withouta history of injection drug use. AIDS , 2005, 19:1189—1195.

29. World Health Organization (WHO), Joint United Nations Programme on HIV/AIDS(UNAIDS), United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC). Antiretroviral therapy andinjecting drug users. Geneva, WHO, 2005 (Evidence for Action Policy Brief,WHO/HIV/2005.01).

http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/provisionofsterileen.pdf.accessed


http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/transmissionprisonen.pdf


http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/drugdependencetreatmenten.pdf


http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/throughoutreachen.pdf


http://www.who.int/hiv/pub/advocacy/en/GHSS_E.pdf









protocol clinic tulburari comportamentale - consum opiacee

Documents