7/17/2019 Protestantism.doc

http://slidepdf.com/reader/full/protestantismdoc 1/7

Protestantismul este unul dintre cele trei mari curente existente în prezent în cre tinismș .

Termenul „protestant” reprezintă o no iune generică pentru diverseț  confesiuni,organizate după ideologii cre tine i având structuri ecleziastice proprii. În general, prinș ș

confesiuni protestante se în eleg acele culte care î i au rădăcina istorică înț ș  reformareligiei romano-catolice, ini iată deț  artin !ut"er, la începutul secolului al #$%-lea.&na din defini iile sale cel mai frecvent repetate este următoarea' „Protestantismulț

reprezintă toate confesiunile cre tine care nu sunt niciș  catolice, nici cre tin-ș ortodoxe”.

  (dată cu evolu)ia istorică a curentelor reformatoare, sensul termenului deprotestantism a fost extins la toate acele confesiuni care, într-o formă sa u alta, împărtă*au principiile formale *i materiale ale reformei lui !ut"er, adică au acceptat, pede o parte, teza potrivit căreia unicul fundament al oricărei credinţe creştineo reprezintă exclusiv interpretarea Sfintei Scripturi, independent de orice

dogmă *i autoritate, *i, pe de altă parte, susţin teza mântuirii numai princredinţă, adică ideea că izvorul mântuirii provine direct de la Dumnezeu, înafara oricărui merit, fără mijlocirea preotului şi fără vreo condiţionarematerială. &nele teze ale protestantismului, în special cea referitoare la împărtă*anie*i predestina)ie au stârnit controverse în rândul adep)ilor confesiunii înnoite, care audus în cele din urmă la scindarea în două confesiuni, *i anume' lut"erană *i reformată+calvinistă. ciziunea a devenit definitivă în urma "otărârilor sinodului de la ortrec"t,*i a condus la formarea a două structuri ecleziastice diferite.Începând din secolul al #$%%-lea, din sânul celor două confesiuni s-au desprins altegrupuri care, în func)ie de specificită)ile na)ionale, respectiv de diferitele interpretări ale

unor teze, au înfin)at noi confesiuni. ( latură comună a tuturor confesiunilorprotestante *i neoprotestante constă în negarea *i respingerea totală a principiilorteologice *i teozofice ale catolicismului. Protestantismul consideră, ca falsă tezainfai/ilită)ii *i caracterul de unic mântuitor al 0isericii 1atolice, de asemenea neagăimportan)a invocării *i cultul 2ecioarei aria *i al sfin)ilor, infai/ilitatea papei *iautoritatea supremă a episcopilor, consideră ca fără valoare 3urămintele preo)ilor *icălugărilor - în acest sens nu recunosc caracterul sacerdotal al organiza)iilor mona"ale.Protestantismul nu recunoa*te sistemul celor *apte sacramente ale confesiunilor catolice*i ortodoxe, considerând că există numai două sacramente' 0otezul *i Împărtă*ania.4eagă învă)ăturile despre purgatoriu, valoarea sacrificiului, al "ramurilor *ipomenelilor, al a/solva)iei generale, al meritului faptelor /une. 1ele două mari curente

ale Protestantismului au cunoscut un singur moment de reunificare în 5657, când în8ermania, cele două confesiuni s-au unificat, formând 0iserica !ut"erană 9vang"elicăde confesiune :ugustină din 8ermania.

 1ele ; <sola< ale protestantismului sunt total adevărate. Pentru că :postolul Pavel, în9pistola către 9feseni, spune exact că ne mântuim prin "ar *i prin credin)ă *i că aceastaeste un dar de la umnezeu pentru noi. :colo se spune exact' <4u prin fapte, ca sa nu se

7/17/2019 Protestantism.doc

http://slidepdf.com/reader/full/protestantismdoc 2/7

laude nimeni<. :cum ve)i spune pro/a/il că în 9pistola lui %acov se scrie despre faptele /une. e fapt, cei doi :postoli, %acov *i Pavel nu se contrazic a/solut deloc în ideeamântuirii doar prin "ar *i prin credin)ă. :postolul %acov, în 9pistola sa, vor/e*te desprefaptul că dintr-o credin)ă adevărată pur *i simplu izvorăsc faptele /une, ca o consecin)ăa mântuirii noastre. Însă a*a cum ne înva)ă apostolul Pavel, darul minunat al !ui

umnezeu pentru noi este mântuirea noastră prin "ar *i prin credin)ă. acă ne-ammântui prin fapte, ar însemna că ne mântuim singuri *i că nu mai e nevoie de 3ertfa !ui%sus de la 1ruce

Cele 5 "sola" protestante sunt:Sola gratia (mântuirea doar prin har),Sola fde (mântuirea numai prin credinţă),Sola scriptura (mântuirea numai prin Scriptură),Solus Christus (numai Cristos),Soli Deo Gloria (glorie numai ui Dumne!eu)

Revelatia divinacuprinde in sine nu numai doctrina si morala religiei crestine, dar ea explica si provenientasupranaturala ainvataturii crestine.

Din primele clipe ale aparitiei sale, protestantismul se situa pe o pozitie contradictorie fata de Revelatia divina; Pe deo parte, singura autoritate doctrinala si morala era Cuvantul lui Dumnezeu, pe de alta parte acest Cuvant al luiDumnezeu a fost viciat in decursul timpurilor de ierarhia romana si trebuia purificat si restabilit in starea sa hristica siapostolica. Dar curand, Luther, in "Captivitatea babilonica a isericii" acuza formal pe papa de la Roma de a fi corupt"credinta in Dumnezeu" si "credinta in !isus ristos", de a fi uzurpat autoritatea isericii, de a fi inventat sacramente side a fi "adus intr#o captivitate lamentabila" cele trei sacramente ale lui ristos$ botezul, pocainta si euharistia.Cuvantul adevarului a fost "adulterat" de Roma. %l, Luther, il va restabili in curatia lui primitiva.

1ele =; teze&modificare ' modificare surs()

*. C+nd a spus$ Poenitentiam agite-, Domnul i t(p+nul nostru !sus Cristos a vrut ca /ntreaga via (ș ț

a credincio ilor s( fie caracterizat( de poc(in (.ș ț

0. 1cest cuv+nt nu poate fi /n eles /n sensul de peniten ( sacramental(, adic(, m(rturisirea iț ț ș

r(scump(rarea, care sunt administrate de preo i.ț

2. Papa nu inten ioneaz( i nu poate s( retrag( nici o alt( pedeaps(, /n afara acelora pe care le#aț ș

impus el /nsu i fie prin propria autoritate, fie prin autoritatea Canoanelor.ș

3. Papa nu poate s( ierte nici o vinov( ie, cu excep ia faptului de a declara c( ea a fost iertat( deț ț

Dumnezeu i prin consim (m+ntul fa ( de iertarea dat( de Dumnezeu, de i, desigur, papa poateș ț ț ș

acorda iertarea /n cazurile care sunt rezervate 4udec( ii sale. Dac( dreptul lui de a acorda iertarea /nț

asemenea cazuri ar fi dispre uit, vinov( ia ar r(m+ne /ntru totul neiertat(.ț ț

7/17/2019 Protestantism.doc

http://slidepdf.com/reader/full/protestantismdoc 3/7

**. 1ceast( schimbare a pedepsei canonice cu pedeapsa purgatoriului este destul de evident una

dintre neghinele sem(nate /n timp ce episcopii dormeau.

*0. 5n vremurile din trecut, pedepsele canonice nu erau impuse dup(, ci /naintea iert(rii, ca un test al

adev(ratei c(in e.ț

13. Moartea îi eliberează de toate pedepsele pe cei ce sunt în pragul ei, ei sunt deja mor i fataț

de regulile canonice i au dreptul de a fi scuti i de ele.ș ț

*2. 6eama i groaza sunt suficiente /n ele /nsele 7ca s( nu spunem nimic despre celelalte lucruri8ș

spre a constitui pedeapsa purgatoriului, deoarece sunt foarte aproape de groaza disper(rii.

*3. !adul, purgatoriul i cerul par s( fie la fel de diferite ca disperarea, disperarea relativ( i stareaș ș

de siguran (.ț

09. 1 adar, prin deplina iertare de toate pedepsele-, de fapt, papa nu vrea sa spun( de toate-, ciș

numai de acelea care au fost impuse de el /nsu i.ș

00. Cu toate acestea, papa nu le iart( sufletelor din purgatoriu nici o pedeaps( pe care, /n

conformitate cu canoanele, trebuiau s( o pl(teasc( /n via a aceasta.ț

0:. Prin urmare, este clar c( marea parte a oamenilor sunt /n ela i prin acea promisiune r(sun(toareș ț

i nediscriminatorie de iertare a pedepsei.ș

9. <imeni nu este sigur c( propria c(in ( este sincer(, cu at+t mai pu in c( a a4uns la deplinaț ț

iertare.

*. =amenii cu adev(rat poc(i i sunt rari i la fel de rari sunt i aceia care cump(r( cu sinceritateț ș ș

indulgen ele, adic( astfel de oameni sunt cei mai rari.ț

0. %i vor fi condamna i pentru ve nicie, /mpreun( cu /nv( (torii lor, care se cred ei /n i i siguri deț ș ț ș ș

propria m+ntuire, pentru c( au scrisori de iertare.

. =amenii trebuie s( se p(zeasc( de cei care spun c( iert(rile papei sunt acel dar nepre uit al luiț

Dumnezeu, prin care omul este /mp(cat cu %l;

:. Deoarece aceste haruri ale iert(rii- se refer( numai la pedepsele legate de /mplinirea

sacramentelor, iar sacramentele sunt r+nduite de oameni.

2. Cei care /i /nva ( pe al ii c( acelora care inten ioneaz( s( cumpere ie irea sufletelor dinț ț ț ș

purgatoriu, sau s( cumpere m(rturisirea p(catului, nu le este necesar( c(in a, predic( o /nv( (tur(ț ț

care nu este cre tin(.ș

3. >iecare cre tin cu adev(rat poc(it are dreptul de a primi o iertare deplin( de pedeaps( i deș ș

vinov( ie, chiar i f(r( scrisori de iertare.ț ș

?. >iecare cre tin adev(rat, fie /n via (, fie decedat, are parte de toate binecuv+nt(rile lui Cristos iș ț ș

ale bisericii, iar acest lucru /i este acordat de Dumnezeu, chiar i f(r( scrisori de iertare.ș

7/17/2019 Protestantism.doc

http://slidepdf.com/reader/full/protestantismdoc 4/7

@. Cu toate acestea, iertarea i primirea &binecuv+nt(rilor bisericii), care sunt acordate de papa, nuș

trebuie s( fie dispre uite /n nici un fel, deoarece ele sunt, a a cum am spus, declara ia iert(rii divine.ț ș ț

A. %ste foarte dificil, chiar i pentru teologii cei mai /n elep i, s( le recomande oamenilor /n acela iș ț ț ș

timp i abunden a iert(rilor i &nevoia de) o c(in ( adev(rat(.ș ț ș ț

:9. 1dev(rata c(in ( caut( i dore te pedepsele, dar iert(rile generoase doar u ureaz( pedepsele iț ș ș ș ș

le fac s( fie dispre uite ori, cel pu in, ofer( o posibilitate &pentru a fi dispre uite).ț ț ț

:*. !ert(rile apostolice trebuie s( fie predicate cu precau ie, ca nu cumva oamenii s( cread( /n modț

gre it c( ele sunt de preferat celorlalte fapte bune ale iubirii.ș

:0. Cre tinii trebuie s( fie /nv( a i c( papa nu inten ioneaz( ca aceast( cump(rare a iert(rilor s( fieș ț ț ț

comparat( /n vreun fel cu faptele de mil(.

:. Cre tinii trebuie s( fie /nv( a i c( acela care le d( &bani) sau le /mprumut( s(racilor face oș ț ț

lucrare mai bun( dec+t s( cumpere iert(ri;

::. Deoarece iubirea cre te prin faptele iubirii, omul a4unge mai bun, dar prin iert(ri omul nu devineș

mai bun, ci doar mai liber de pedeaps(.

:2. Cre tinii trebuie s( fie /nv( a i c( acela care vede un om aflat /n nevoie i trece pe l+ng( el, iarș ț ț ș

apoi / i d( &banii) pe iert(ri, nu cump(r( indulgen ele papei, ci indignarea lui Dumnezeu.ș ț

:3. Cre tinii trebuie s( fie /nv( a i c( dac( nu au mai mult dec+t le este necesar, sunt obliga i s(ș ț ț ț

p(streze ce este nevoie pentru propria familie i, /n nici un caz, s( risipeasc( &banii) pe iert(ri.ș

:?. Cre tinii trebuie s( fie /nv( a i c( a cump(ra iert(ri este o alegere liber(, nu o porunc(.ș ț ț

:@. Cre tinii trebuie s( fie /nv( a i c(, prin acordarea iert(rilor, papa are nevoie i, prin urmare,ș ț ț ș

dore te ca ei s( se roage pentru el, mai mult dec+t dore te banii pe care /i aduc ei.ș ș

:A. Cre tinii trebuie s( fie /nv( a i c( iert(rile papei sunt folositoare, dac( nu# i pun /ncrederea /nș ț ț ș

ele, dar /ntru totul d(un(toare, dac( prin ele / i pierd teama de Dumnezeu.ș

29. Cre tinii trebuie s( fie /nv( a i c(, dac( ar cunoa te sumele pretinse de predicatorii iert(rilor,ș ț ț ș

papa ar prefera ca biserica f+ntului Petru s( a4ung( cenu (, dec+t s( fie zidit( cu pielea, carnea iș ș

oasele turmei lui.

2*. Cre tinii trebuie s( fie /nv( a i c( papa ar dori, a a cum /i este datoria, s( le dea din banii luiș ț ț ș

acelor nenum(ra i oameni c(rora anumi i v+nz(tori ambulan i de iert(ri le iau banii prin lingu ire,ț ț ț ș

chiar dac( pentru acest lucru ar fi nevoie s( se v+nd( biserica f+ntului Petru.

20. 1sigurarea m+ntuirii prin scrisori de iertare nu este posibil(, nici chiar dac( /mputernicitul

episcopului, nici chiar dac( papa /nsu i i#ar pune sufletul /n 4oc pentru aceasta.ș ș

2. 1ceia care poruncesc ca /n unele biserici Cuv+ntul lui Dumnezeu s( fie adus la o t(cere aproape

deplin(, pentru ca iert(rile s( poat( fi predicate /n altele, sunt vr(4ma ii lui Cristos i ai papei.ș ș

7/17/2019 Protestantism.doc

http://slidepdf.com/reader/full/protestantismdoc 5/7

2:. C+nd, /n aceea i predic(, se folose te pentru iert(ri un timp egal, sau mai lung dec+t pentruș ș

Cuv+ntul lui Dumnezeu, acestui Cuv+nt i se aduce un pre4udiciu.

22. Dac( iert(rile, care sunt un lucru foarte mic, sunt celebrate cu un sunet de clopot, cu o

procesiune i o ceremonie special(, trebuie c( inten ia papei este ca %vanghelia, care este lucrul celș ț

mai mare, s( fie predicat( cu o sut( de clopote, o sut( de procesiuni i o sut( de ceremonii.ș

23. Comorile bisericii-, din care papa acord( indulgen e, nu sunt pronun ate, sau cunoscuteț ț

suficient printre oamenii lui Cristos.

2?. >aptul c( ele nu sunt ni te comori trec(toare este evident, cu siguran (, pentru c( mul i dintreș ț ț

v+nz(tori nu /mpart a a de u or asemenea comori, ci doar le adun(.ș ș

2@. %le nu sunt nici meritele lui Cristos i ale sfin ilor, deoarece chiar i f(r( papa, acestea aducș ț ș

 /ntotdeauna har pentru omul din(untru, i cruce, moarte i iad pentru omul dinafar(.ș ș

2A. f. Lauren iu a spus c( aceste comori ale bisericii erau s(racii bisericii, dar el a vorbit /nț

conformitate cu folosirea acestui cuv+nt /n timpul lui.

39. >(r( grab(, noi spunem c( acea comoar( este constituit( de cheile bisericii, date prin meritele

lui Cristos;

3*. Deoarece este clar c( pentru iertarea pedepselor i a cazurilor care /i sunt rezervate lui, putereaș

papei este suficient(.

30. 1dev(rata comoar( a bisericii este %vanghelia cea sf+nt( a slavei i harului lui Dumnezeu.ș

3. 6otu i, aceast( comoar( este /n mod firesc cea mai detestabil(, deoarece /i face pe cei dint+i s(ș

fie cei din urm(.

3:. Pe de alt( parte, comoara indulgen elor este /n mod firesc cea mai vrednic( de dorit, deoarece /iț

face pe cei din urm( s( fie cei dint+i.

32. Prin urmare, comorile %vangheliei sunt mre4ele cu care ei obi nuiau s( pescuiasc( oameni aiș

bog( iilor.ț

33. Comorile indulgen elor sunt mre4ele cu care ei pescuiesc acum bog( iile oamenilor.ț ț

3?. !ndulgen ele pe care predicatorii le proclam( ca fiind harurile cele mai mari- sunt cunoscute caț

fiind /ntr#adev(r a a, /n m(sura /n care aduc c+ tigul.ș ș

3@. Cu toate acestea, /n realitate, ele sunt harurile cele mai mici, dac( sunt comparate cu harul lui

Dumnezeu i cu evlavia crucii.ș

3A. %piscopii i preo ii sunt obliga i s(#i primeasc( pe v+nz(torii de iert(ri apostolice cu tot respectul.ș ț ț

?9. 6otu i, ei sunt mult mai obliga i s(# i deschid( bine ochii i s( asculte bine cu urechile, ca nuș ț ș ș

cumva ace ti oameni s(# i predice propriile visuri, /n loc s( /mplineasc( /ns(rcinarea papei.ș ș

7/17/2019 Protestantism.doc

http://slidepdf.com/reader/full/protestantismdoc 6/7

?*. Cel care vorbe te /mpotriva adev(rului iert(rilor apostolice B s( fie anatemizat i blestematș ș

?0. Dar, cel care vegheaz( /mpotriva poftei i a imoralit( ii predicatorilor iert(rii B s( fie binecuv+ntatș ț

?. Papa fulger( pe bun( dreptate /mpotriva acelora care, prin orice mi4loc, aduc pre4udiciu

comer ului cu iert(ri.ț

?:. Dar el inten ioneaz( mult mai mult s( fulgere /mpotriva celor care folosesc pretextul iert(rilorț

pentru a aduce pre4udiciu iubirii i adev(rului sf+nt.ș

?2. 1 crede c( iert(rile papei sunt a a de mari, /nc+t pot s( absolve un om, chiar dac( ar fi s(v+r itș ș

un p(cat imposibil i ar fi violat#o pe mama lui Dumnezeu B aceasta este o nebunie.ș

?3. Dimpotriv(, noi spunem c(, /n ce prive te vinov( ia p(catului, iert(rile papei nu sunt /n stare s(ș ț

 /ndep(rteze nici cel mai mic dintre p(catele scuzabile.

??. e spune c(, dac( ar fi pap( acum, nici chiar f. Petru nu ar putea s( d(ruiasc( haruri mai mari.

 1ceasta este o blasfemie la adresa f+ntului Petru i la adresa papei.ș

?@. Dimpotriv(, noi spunem c(, p+n( i papa actual i, /n cele din urm(, orice pap( are haruri maiș ș

mari la dispozi ie$ ra iunea, %vanghelia, puterile, darurile vindec(rii, etc., a a cum este scris /n *ț ț ș

Corinteni *0.

?A. 1 spune c( crucea, /mpodobit( cu blazonul bra elor papei, care este ridicat( &de predicatoriiț

indulgen elor), are aceea i valoare ca i crucea lui Cristos, este o blasfemie.ț ș ș

@9. %piscopii, preo ii i teologii care /ng(duie ca asemenea vorbe s( fie r(sp+ndite printre oameniț ș

vor trebui s( dea socoteal(.

@*. 1ceast( predicare liber( a iert(rilor va face s( le fie dificil chiar i oamenilor /nv( a i s( salvezeș ț ț

respectul cuvenit papei de calomnie, sau chiar de /ntreb(rile r(ut(cioase ale laicilor.

@0. Cu alte cuvinte$ Dac( papa salveaz( un num(r nelimitat de suflete pentru ni te bani am(r+ i cuș ț

care s( construiasc( o biseric(, de ce papa nu gole te purgatoriul din iubire sf+nt( i pentru nevoiaș ș

cumplit( a sufletelor care se afl( acolo 1ceste motive ar fi cele mai /ndrept( ite, primele sunt celeț

mai 4osnice-.

@. Din nou$ De ce sunt continuate slu4bele de /nmorm+ntare i slu4bele de pomenire pentru mor i iș ț ș

de ce papa nu /napoiaz(, sau de ce nu /ng(duie retragerea dona iilor r+nduite pentru ei, dac( esteț

gre it s( te rogi pentru cei m+ntui i-ș ț

@:. Din nou$ Ce este aceasta noua evlavie a lui Dumnezeu i a papei, /nc+t /ng(duie ca, /nș

schimbul banilor, un om neevlavios i vr(4ma al lor s( cumpere ie irea din purgatoriu a sufletuluiș ș ș

pios al unui prieten al lui Dumnezeu, i nu /l elibereaz( mai degrab( din iubire curat(, pentru nevoiaș

acelui suflet evlavios i iubit-ș

7/17/2019 Protestantism.doc

http://slidepdf.com/reader/full/protestantismdoc 7/7

@2. Din nou$ De ce vechile canoane ale peniten elor, care prin /ndelungat( nefolosire sunt abrogateț

i moarte, sunt /mplinite acum prin acordarea de indulgen e, ca i c+nd ar continua s( fie valabile iș ț ș ș

 /n vigoare-

@3. Din nou$ De ce papa, a c(rui bog( ie este ast(zi mai mare dec+t bog( iile celor mai /nst(ri iț ț ț

oameni, nu construie te m(car aceast( biserica a f+ntului Petru cu proprii bani, /n loc s( oș

construiasc( din banii s(rmanilor credincio i-ș

@?. Din nou$ Ce anume iart( papa i ce /mp(rt( ire le acord( el acelora care, prin c(in (ș ș ț

des(v+r it(, au dreptul la deplina iertare i /mp(rt( ire-ș ș ș

@@. Din nou$ Ce binecuv+ntare mai mare ar putea s( vin( asupra bisericii, dac( papa ar trebui sa

fac( de o sut( de ori pe zi lucrul pe care /l face acum o dat( i dac( i#ar acorda fiec(rui credinciosș

aceste iert(ri i /mp(rt( iri-ș ș

@A. Deoarece, prin iert(rile lui, papa caut( mai degrab( m+ntuirea sufletelor dec+t banii, de ce

suspend( indulgentele i iert(rile acordate p+n( acum, dac( acestea au o eficacitate egal(-ș

A9. 1 respinge numai prin for ( aceste argumente i obiec iuni ale laicilor i a nu le rezolva prinț ș ț ș

prezentarea motivelor /nseamn( a expune biserica i pe papa la bat4ocura vr(4ma ilor lor i a#i faceș ș ș

pe cre tini s( fie neferici i.ș ț

A*. Prin urmare, dac( iert(rile au fost predicate /n conformitate cu spiritul i inten ia papei, toateș ț

aceste /ndoieli ar fi rezolvate imediat, mai mult, ele nici nu ar fi ap(rut.

A0. 1 adar, la o parte cu to i acei profe i care /i spun poporului lui Cristos$ Pace, pace-, c+nd nuș ț ț

este nici o pace

A. inecuv+nta i s( fie to i acei profe i care /i spun poporului lui Cristos$ Crucea, crucea-, c+nd nuț ț ț

este nici o cruce

A:. Cre tinii s( fie /ndemna i s( fie s+rguincio i /n a#l urma pe Cristos, Capul lor, /ndur+ndș ț ș

pedepsele, moartea i iadul.ș

A2. i astfel s( fie /ncrez(tori cu privire la intrarea /n ceruri mai degrab( prin multe suferin e, dec+tȘ ț

prin asigurarea p(cii.