protectia proprietatii intelectuale.(bsd-rosca.utm)

8/10/2019 Protectia Proprietatii Intelectuale.(BSD-Rosca.UTM)

1/20

Ministerul Educaiei al Republicii MoldovaUniversitatea Tehnica a Moldovei

REFERAT

La Bazele statului si dreptului.

Tema:Protectia proprietatii intelectuale.

A indeplinit:

st.gr.SI-141 Cucu Eugeniu

A controlat:

prof. Rosca Veronica

Chisinau 2014


2/20

Proprietatea intelectuale o form de titlu legal care permite posesoru-lui s controlezeutilizarea anumitor intangibile, cum ar fi idei sau expresii.Formele comune de proprietate intelectual includ :

1) operele literare i de art i lucrrile tiinifice2) inveniile n toate domeniile activitii umane3) descoperirile tiinifice4) modelele de utilitate5)desene i modele industriale6) mrcile de fabric, de comer i de serviciu7) denumirea de origine a produselor

Aceste drepturi pot fi cedate, nchiriate ( liceniate), uneori chiar folosie cagaranie, similar unei proprieti reale. Aceste drepturi au ns limitri specifice, cum ar filimitri n timp. Exist diferene substaniale fa de proprietatea clasic; consumulproprietii clasice este exclusiv - dac cinevamnnc un mr, nimeni altcineva nu-l mai

poate mnca. n cazul intangibilelor acest lucru nu se ntmpl - o carte poate fimultiplicat n oricte exemplare fr s afecteze vreun cititor. Drepturile de propietateintelectual snt acordate de stat n scopul ncurajrii creri de asemenea intangibile.Aceste drepturi dau propri-etarului dreptul de a aciona n justiie pe cei care le ncalc.

n R.Moldova, gradul de respectare a proprietii intelectuale este foarte sczut. Pepia circul liber n Moldova sunt site-urile de sharing, acestea ncalc orice dreptnregistrri audio i video ce ncalc drepturile de autor. La orice col se gsesc produsecontrafcute ce contravin mrcilor de fabric. Plus la toate n Moldova este foartedezvoltat pirateria, online se gsete tot felul de produse. Principalele surse de pirateriede autor i se bucur de o popularitateextrem de nalt n toat ara.Raporturile provenite din proprietatea

intelectual sunt reglementate deRegulamentul provizoriu cu privirela proteciaproprietiiindustriale

n R. Moldova, aprobat prinhotrrea Guvernului nr. 456/1993 din26 iulie 1993. Organul de stat care

asigur pe teritoriul R.Moldova

proteciajuridic a obiectelor deproprietate intelectual este Ageniade Stat pentru ProteciaProprietiiIntelectuale a Republicii Moldova(AGEPI), constituit n 1992.


3/20

Scurt Istoric:

25 noiembrie 1991 PreedinteleRepubliciiMoldova Mircea Snegur

semneaz Decretul nr.238 cuprivire laAgenia de Stat pentru Drepturile deAutor a Republicii Moldova (ADA) (reorganizareaSeciei din Moldova a AgenieiUnionale pentru Drepturile

de Autor).

25 februarie 1992 Prin Hotrrea nr.113, Guvernul Republicii

Moldova aprob RegulamentulAgenieide Stat pentru

Drepturile de Autor (Prim- ministru Valeriu

Muravschi).

25 mai 1992 Preedintele Republicii Moldova Mircea Snegur semneaz Decretul nr.120 cu privire instituirea

Agenieide Stat pentru Protecia Proprietii Industriale aRepublicii Moldova (AGEPI), pe lng Ministerul

Economiei i Finaneloral Republicii Moldova (n scopul

organizrii i asigurrii proteciei proprietii industrialen RepublicaMoldova).

8septembrie 1992

Prin Hotrr

ea nr.595, Guvernul Rep

ub

licii

Moldova aprob Regulamentul i Structura AGEPI organ al administraiei publice centrale care

elaboreaz strategia, determin direciile i asigur

realizarea politicii Republicii Moldova n domeniul

protecieiproprietiiindustriale.

11 septembrie1996 Guvernulpune n sarcina AGEPI,Ministerului Finanelor,

MinisteruluiEconom

iei

i Ministerului Justiiei e

laborarea

i

prezentarea proiectuluide hotrre privind trecerea AGEPI,cunceperede la1 ianuarie 1997, laautogestiune iautofinanare,cu statut de ntreprinderede stat.


4/20

Cuprins:

1.

Dreptul de autor,drepturile conexe.2.Inventiile.

3.Marcile.

4.

Desenele si modelele industriale.

5.

Denumiri de origine.


5/20

Dreptul de autor i drepturile deconexe:

Drepturile de autorsau copyrightreprezint ansamblul prerogativelor de care sebucur autorii cu referire la operele create; instituia dreptului de autor este instrumentulde protecie a creatorilor i operelor lor.

Operele literare i artistice sunt protejate de Convenia de la Berna pentruprotecia Operelor Literare i Artistice, care dateaz din 1886, fiind revizuit n 1971.

Dup Convenia de la Berna nu mai este necesar indicarea faptului c o oper esteprotejat de drepturile de autor att timp ct proprietatea intelectual a unei opereliterare, artistice sau tiinifice corespunde autorului pentru simplul fapt c el a creat-o isunt considerate obiecte ale proprietii intelectuale toate creaiile originale literare,artistice i tiinifice exprimate prin orice mediu i pe orice suport, tangibile sauintangibile, cunoscute acum sau care se vor inventa n viitor.

n lumea digital se aplic aceleai legi ale proprietii intelectuale i drepturilor deautor ca i pentru toate celelalte creaii originale.

n martie 2002 a intrat n vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor (WCT) i

n mai Tratatul OMPI pentru Interpretare i Fonograme (WPPT).

Ambele Tratate ale Internetului (cum sunt cunoscute) au fost realizate n 1996 deOrganizaia Mondial a Proprietii Intelectuale. Astfel este actualizat i completatConvenia de la Berna i se introduc elementele societii digitale. ntr-o perioad de 6ani (1996 - 2002), se realizeaz ratificarea acestor noi tratate de 30 de ri, minimul cerutde Organizaia Naiunilor Unite, pentru punerea sa n aplicare.

Autorpersoan fizic prin a crei activitate creatoare a fost creat opera;Operrezultat al creaiei intelectuale originale n domeniul literaturii, artei i tiinei, indiferent de mijloacelede creare, de modul concret i de forma de exprimare, de valoarea i importanta acesteia;


6/20

Opere protejate de dreptul de autor:

(1) Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, artistice i tiinifice exprimaten urmtoarele forme:

a) scris (manuscris, text dactilografiat, partitur etc.);

b) oral (interpretare public etc.);c) imprimare audio sau video (mecanic, magnetic, digital, optic etc.);d) de imagine (desen, schi, pictur, plan, fot cadru etc.);e) tridimensional (sculptur, model, machet, construcie etc.);f) n alte forme.

(2) Obiecte ale dreptului de autor sunt:

a) operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii etc.);

b) programele pentru calculator care se protejeaz ca i operele literare;c) operele tiinifice;

d) operele dramatice i dramatico-muzicale, scenariile i proiectele de scenarii,libretele, sinopsisul filmului;

e) operele muzicale cu sau fr text;f) operele coregrafice i pantomimele;g) operele audiovizuale;

h) operele de pictur, sculptur, grafic i alte opere de art plastic;i) operele de arhitectur, urbanistic i de art horticol;j) operele de art aplicat;k) operele fotografice i operele obinute printr-un procedeu analog fotografiei;

l) hrile, planele, schiele i lucrrile tridimensionale din domeniul geografiei,topografiei, arhitecturii i din alte domenii ale tiinei;

m) bazele de date;

n) alte opere.


7/20

Termenele de protecie a dreptului de autor:

(1) Drepturile patrimoniale exclusive i dreptul la remuneraie, prevzute de prezentalege n privina operelor (n continuare n prezentul articol drepturi patrimoniale), cuexcepia unor drepturi similare prevzute n privina operelor de art aplicat, se

protejeaz pe tot timpul vieii autorului i timp de 70 de ani dup deces, ncepnd cu 1ianuarie al anului urmtor celui al decesului autorului, dac prezentul articol nu prevedealtfel.

(2) Drepturile patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejeaz timp de 70 de ani,ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului ultimului dintre urmtoriicoautori:

a) realizatorul principal (regizorul-scenograf);

b) autorul scenariului (scenaristul);

c) autorul dialogului;

d) compozitorulautorul operei muzicale (cu sau fr text) special create pentruaceast oper audiovizual.

(3) Drepturile patrimoniale asupra unei opere anonime sau aprute sub pseudonim, cuexcepia celei de art aplicat, se protejeaz timp de 70 de ani, ncepnd cu 1 ianuarie alanului urmtor celui al publicrii legale a operei. Dac autorul unei opere anonime sauaprute sub pseudonim i dezvluie identitatea sau dac identitatea lui, n decursulacestei perioade, devine cunoscut, se aplic prevederile alin. (1) i (2).

(4) Drepturile patrimoniale asupra operei create n paternitate, cu excepia operei deart aplicat, se protejeaz pe parcursul ntregii viei a fiecruia dintre coautori i timp de

70 de ani, ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului ultimului coautorsupravieuitor.

(5) Termenele de protecie a drepturilor patrimoniale asupra operelor colective sestabilesc n conformitate cu prevederile alin. (4). Totui, n cazul n care contribuiilecoautorilor la opera colectiv sunt determinate, durata proteciei drepturilor patrimonialeale fiecruia dintre acetia se stabilete n conformitate cu prevederile alin. (1) i (3).

(6) Dac opera a fost publicat n volume, serii, ediii sau episoade i termenul deprotecie a dreptului de autor ncepe din momentul cnd opera a fost adus legal lacunotina publicului, termenul de protecieva fi calculat pentru fiecare dintre acestecomponente.

(7) Drepturile patrimoniale asupra operei de art aplicat se protejeaz timp de 25 deani de la data crerii ei, cu excepiadesenelor imodelelor industriale nenregistrateconform Legii privindproteciadesenelor imodelelor industriale, create n scopindustrial de reproducere, care se protejeaz timp de 3 ani de la data crerii lor.


8/20

(8) Dac termenul de proteciea drepturilor patrimoniale asupra operei n tara de origineeste mai mare dect termenele deprotecieprevzute de prezenta lege, se aplic normeleprezentei legi, iar dac acest termen este mai mic, se aplic normele legislaieitarii deorigine.

(9) La expirarea termenului deproteciea drepturilor patrimoniale, opera intr ndomeniul public. Operele intrate n domeniul public pot fi valorificate liber, cu condiiade respectare a drepturilor morale ale autorilor iale altor titulari de drepturi, precum ide achitare a remuneraiein conformitate cu art. 47.

(10) Drepturile morale ale autorului snt protejate pe un termen nelimitat. Dupdecesul autorului,proteciadrepturilor sale morale este exercitat de ctre motenitoriide organizaiileabilitate n modul corespunztor s asigure proteciadrepturilorautorilor. Astfel de organizaiiasigur proteciadrepturilor morale ale autorilor incazul cnd acetianu au motenitori sau n cazul de stingere a dreptului lor de autor.

Condiiile de protecie:

(1) n conformitate cu prezenta lege, beneficiaz de protecie toate operele exprimatentr-o anumit form obiectiv din domeniul literar, artistic i tiinific, indiferent de

faptul dac acestea au fost sau nu aduse la cunotina publicului.(2) Autorul beneficiaz de protecia dreptului de autor asupra operei sale prin nsui

faptul de creare a ei. Pentru apariia i exercitarea dreptului de autor nu este necesarnregistrarea operei, nici alt act de notificare sau alte formaliti.

(3) Dreptul de autor se constituie din drepturi patrimoniale i drepturi morale(personale nepatrimoniale).

(4) Dreptul de autor nu depinde de dreptul de proprietate asupra obiectului material n

care i-a gsit expresie opera respectiv. Procurarea unui asemenea obiect nu conferproprietarului acestuia nici unul din drepturile acordate autorului de prezenta lege.

(5) Drepturile patrimoniale pot aparine autorului ori altei persoane fizice sau juridicecare deine, n mod legal, drepturile respective (titularul de drepturi).

(6) Protecia dreptului de autor se extinde asupra formei de exprimare, dar nu seextinde asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor tiinifice, procedeelor, metodelor defuncionare sau asupra conceptelor matematice ca atare i nici asupra inveniilor cuprinsentr-o oper, oricare ar fi modul de preluare, explicare sau de exprimare.


9/20

Termenele de protecie a drepturilor conexe:

(1) Drepturile interpretului prevzute la art. 33 i la art. 37 se protejeaz timp de 50 deani de la data interpretrii. Totui, dac n aceast perioad, imprimarea interpretrii afost legal publicat sau comunicat public, drepturile interpretului se protejeaz timp de

50 de ani de la data efecturii celei mai vechi a respectivelor aciuni. Drepturileinterpretului la paternitate, nume i la respectarea integritii interpretrii se protejeazpe un termen nelimitat.

(2) Drepturile productorului de fonograme, prevzute la art. 34 i la art. 37, seprotejeaz timp de 50 de ani de la data imprimrii fonogramei. Totui, dac n aceastperioad fonograma a fost legal publicat sau comunicat public, drepturile menionatese protejeaz timp de 50 de ani de la data efecturii celei mai vechi a respectiveloraciuni.

(3) Drepturile productorului de videograme, prevzute la art. 35, se protejeaz timp

de 50 de ani de la data imprimrii videogramei. Totui, dac n aceast perioadvideograma a fost legal publicat sau comunicat public, drepturile productorului devideograme se protejeaz timp de 50 de ani de la data efecturii celei mai vechi arespectivelor aciuni.

(4) Drepturile organizaiei de difuziune prin eter sau prin cablu, prevzute la art. 36, seprotejeaz timp de 50 de ani de la prima difuzare a emisiunii de ctre asemeneaorganizaie.

(5) Termenele de protecie, prevzute la alin. (1)(4), ncep s curg de la 1 ianuarie alanului urmtor celui n care a avut loc aciunea cu semnificaie juridic, n temeiul creia

se calculeaz termenul.(6) Dac termenul de protecie a drepturilor patrimoniale asupra unui obiect al

drepturilor conexe n tara de origine este mai mare dect termenele de protecie prevzutede prezenta lege, se aplic normele prezentei legi, iar dac acest termen este mai mic, seaplic normele legislaiei tarii de origine.

(7) Drepturile conexe trec, n limitele prii rmase a termenelor de protecieprevzute la alin. (1)(4), la succesorii n drepturi ai interpretului, productorului defonograme, productorului de videograme i ai organizaiei de difuziune prin eter sauprin cablu.


10/20

Inveniile

Invenieeste un produs sau un procedeu care ofer o noua modalitate de a realiza ceva,

sau ofer o noua soluie tehnica pentru o problema.

Inveniile sunt protejate in Republica Moldova prin urmtoarele titluri deprotecie, in continuare brevete (in paranteze - durata maxima):

brevet de invenie (20 ani); brevet de invenie de scurta durata (6+4 ani);

Brevetul de invenie este un un document prin care se acord un set de drepturiexclusive de ctre o ar unui inventator sau unui mputernicit ales de inventator pentru operioad fix de timp n schimbul divulgrii inveniei. Procedura pentru acordareabrevetului de invenie, condiiile ce trebuiesc ndeplinite i perioada pentru care suntacordate drepturile exclusive variaz n limite largi de la o ar la alta conform culegislaia naional i acorduri internaionale. O cerere de brevet trebuie s includ unasau mai multe revendicri care definesc invenia ca ceva nou, ceva care necesitacreativitate i se poate aplica industrial. n cele mai multe ri sunt excluse de la brevetareprogramele de calculator i metodele de afaceri, ambele acceptate n SUA. Drepturileexclusive acordate prin brevetul de invenie n cele mai multe ri sunt s previn sau s-iexclud pe alii de la a fabrica, a folosi, a vinde, a importa produsul conform brevetului.

Aspectele comerciale legate de proprietatea intelectual au fost stabilite prin TRIPS"Trade Related Aspects of Intellectual Property Rights" care este un acord internaionaladministrat de WTO "World Trade Organization". Acordul stabilete un standardminimal pentru multe forme de proprietate intelectual i a fost negociat la sfritulrundei de negocieri GATT din Uruguay 1994.

Dreptul la brevet aparine inventatorului (inventatorilor) sau succesorului sau in drepturi.Nu exista discriminare in ceea ce privete acordarea brevetelor in funcie de locul crerii

inveniei, domeniul tehnologic, de faptul ca produsele sunt importate sau sunt de origineautohtona. Dreptul la brevet pentru invenia creata de salariat aparine unitii, dacacontractul ncheiat intre ei nu prevede altfel.


11/20

Conditiile de brevetare a inventieiO inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa

corespunda urmatoarelor cerinte de baza pentru brevetabilitate:

inventia trebuie sa fiesusceptibila de aplicare industriala;

inventia trebuie sa fienoua; inventia trebuie sa implice oactivitate inventiva.

Noutatea. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii, care include

cunostintele ce au devenit accesibile publicului oriunde in lume pana la data prioritatii

inventiei in cauza.

Activitatea inventiva.O inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu

rezulte in mod evident din stadiul tehnicii.

In cazul brevetelor de inventie de scurta durata se considera ca o inventie implica o

activitate inventiva, daca ea prezinta un avantaj tehnic sau practic.

Aplicarea industriala.O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectulei poate fi folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de

activitate umana.

Pot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte:

Produs- masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini,

agregate, instalatii, circuite, elemente de constructie, mobilier, articole de uz

casnic, jucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze de date

electronice etc.; substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in

natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort creativ; amestecuri fizice sau

fizico-chimice. Procedeu- activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs

(inclusiv produsele biologice sau genetice) sau programe pentru calculator ca un

mod de transformare si transmitere a semnalului electronic.

Metoda- activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare,

control, diagnosticare sau tratament medical uman sau veterinar).

Microorganisme- microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte

mutante, tulpini de cultura celulara de plante si animale.

Aplicarea unui produs sau procedeu- aplicarea unui produs, procedeu sau unei

metode conform altei destinatii si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a

substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare.
http://agepi.gov.md/md/inventions/presentation.phphttp://agepi.gov.md/md/inventions/presentation.php


12/20

Cererea de brevet trebuie sa se refere numai la o singura inventie sau la un grup de

inventii astfel legate, incat sa formeze un singur concept inventiv general. Ea contine:

formularul de cerere de brevet completat

descrierea inventiei

revendicarile desene si alte documente explicative, daca acestea sunt necesare pentru a intelege

esenta inventiei.

Aceste documente constituie depozitul national reglementar, se intocmesc si se depun la

Agentie in limba de stat, redactandu-se in corespundere cu cerintele Regulamentului

privid procedura de depunere si examinare a cererii de brevet de inventie si de eliberare

a brevetului, aprobat prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 528 din 1

septembrie 2009.

Clasificarea internaional a brevetelor:

A.Necesiticurente ale vieiiB.

Tehnici industriale divers; transporturi

C.Chimie; metalurgieD.

Textile. Hrtie

E. ConstrucieF.

Mecanica: iluminat; nclzire; armament; explozibilG.FizicaH.

Electricitate


13/20

Mrci

Marcaorice semn sau orice combinaie de semne susceptibile de reprezentare grafica, care servesc la deosebireaproduselor sau a serviciilor anumitor persoane fizice /juridice de ale altor persoane.

Tipuri de mrci:

verbale

figurative

combinate

tridimensionale

de alt tip

Marca nregistratsau marca comercial, identificat prin simbolul , reprezint unnsemn distinctiv utilizat de un individ, organizaie comercial sau alt persoan juridic

pentru a identifica un produs sau serviciu n faa potenialilor consumatori, i pentru aarta c toate produsele ce o poart provin dintr-o surs unic, pentru a face distinciantre produsele sau serviciile proprii i cele ale altor entiti. O marc comercial este oform de proprietate intelectual, de regul un nume, un cuvnt, o fraz, un logo, unsimbol, o imagine, sau o combinaie a acestor elemente.Proprietarul unei mrci nregistrate poate iniia proces pentru a preveni utilizareaneautorizat a mrcii pe care o deine. nregistrarea unei mrci nu este ntotdeaunaobligatorie. Proprietarul unei mrci nenregistrate poate i el s iniieze proces, dar omarc nenregistrat poate fi protejat doar n aria geografic n care este folosit sau nregiuni n care ar fi de ateptat s se extind.Pentru a nregistra o marca este necesar de a prezenta la AGEPI o cerere de nregistrare a

mrcii, ntocmit pe un formular-tip. Procedura de nregistrare a mrcilor prevedeurmtoarele etape succesive:

depunerea cererii;

examinarea respectrii condiiilor dedepunere a cererii de nregistrare a mrcii; publicarea datelor cererii depuse;

examinarea in fond a cererii;

nregistrarea mrcii si eliberarea titlului de protecie.

Fiecare etapse efectueazn decursul unei anumite perioade de timp. Orice persoanafizic sau juridic este n drept sdepuncerere de nregistrare a mrciloratt pe teritoriulRepublicii Moldova, ct i n strintate. Titularul mrciinregistrate are dreptul exclusivde a dispune de marca, de a o folosi i de a interzice folosirea ei neautorizata. Durata devalabilitate a certificatului de nregistrare a mrciieste de 10 ani cu posibilitatearennoirii pe o perioada de 10 ani ori de cate ori este necesar.


14/20

Desene / Modele industriale

Protectia juridica a modelelor si desenelor industriale este reglementata de

Legea nr. 161 /2007 privind protectia desenelor si modelelor industriale.

Protectia juridica a desenelor si a modelelor industriale intrunesteaspectele referitoare la existenta, dobindirea, aria de aplicare, mentinerea

in vigoare a drepturilor si la mijloacele de respectare a acestora, precum si

la exercitarea drepturilor dobindite.

Poate fi protejat in calitate de desen sau de model industrial aspectul

exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia, rezultat in special din

caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii si/sau ale

materialelor si/sau ale ornamentatiei produsului in sine.

Obiectul protectiei poate fi bidimensional (desen industrial) sau

tridimensional (model industrial), precum si o combinatie a acestora.Se asigura protectie pentru desenul sau modelul industrial numai daca

acesta este nou si are un caracter individual.

Pe teritoriul Republicii Moldova sint recunoscute si protejate:

desenele sau modelele industriale inregistrate (cu depunerea cererii de

inregistrare) si confirmate prin certificatul de inregistrare a desenului sau

modelului industrial in conditiile Legii nr. 161/2007;

desenele sau modelele industriale internationale inregistrate conform

Aranjamentului de la Haga privind inregistrarea internationala a desenelor

si modelelor industriale;

desenele sau modelele industriale neinregistrate (fara depunerea cererii de

inregistrare) in cazul in care au fost facute publice in conformitate cu

Legea nr. 161/2007.

Un desen sau un model industrial inregistrat este protejat pe parcursul

unei perioade de 5 ani, incepind cu data de depozit. Certificatul de

inregistrare poate fi reinnoit pentru mai multe perioade de cite 5 ani, pina

la maximum 25 de ani de la data de depozit.

Un desen sau un model industrial neinregistrat este protejat pe parcursul

unei perioade de 3 ani de la data la care a fost facut public in conformitate

cu Legea nr. 161/2007.

Desenul sau modelul industrial determinat exclusiv de o functie tehnica

nu poate fi protejat.


15/20

De asemenea, nu poate fi protejat un desen sau un model industrial care

trebuie reprodus in mod necesar in forma si la dimensiunile exacte pentru

a permite ca produsul in care este incorporat sau la care este aplicat sa fie

conectat mecanic ori amplasat in interiorul, in jurul unui alt produs sau pe

el astfel incit fiecare dintre produse sa isi poata indeplini functia.Sint neprotejabile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii

publice sau bunelor moravuri.

Protectia obtinuta de desenul sau modelul industrial se extinde la orice

desen sau model industrial care nu produce asupra utilizatorului avizat o

impresie vizuala globala diferita si este determinata de ansamblul

elementelor reproduse in reprezentarile grafice incluse in Registrul de

desene si modele industriale inregistrate si publicate in BOPI. O descriere

care explica reprezentarile grafice nu afecteaza intinderea protectiei

desenului sau modelului industrial in sine.Dreptul asupra desenului sau modelului industrial apartine autorului si/sau

succesorului lui in drepturi.

Este considerata autor al desenului sau al modelului industrial persoana

fizica ce le-a realizat prin munca sa creatoare.

Dreptul asupra desenului sau modelului industrial creat de salariat in

exercitarea atributiilor de serviciu sau in exercitarea unei sarcini

incredintata in scris de patron (desen sau model industrial de serviciu)

apartine patronului daca contractul incheiat intre ei nu prevede altfel.

Desenul sau modelul industrial inregistrat confera titularului dreptulexclusiv de a-l utiliza si de a interzice oricarui tert utilizarea sa fara

acordul titularului. Prin utilizare se intelege, in special, fabricarea,

includerea intr-o oferta, introducerea pe piata, importul, exportul sau

utilizarea propriu-zisa a unui produs in care a fost integrat ori caruia i s-a

aplicat desenul sau modelul industrial in cauza, precum si depozitarea

produsului respectiv in scopurile mentionate anterior.

Desenul sau modelul industrial neinregistrat nu confera titularului dreptul

de a interzice activitatile susmentionate decit daca utilizarea contestata

rezulta din copierea desenului sau modelului industrial protejat. Utilizareacontestata nu se considera ca provenind din copierea desenului sau

modelului industrial protejat daca rezulta dintr-o munca de creatie

independenta realizata de un autor despre care se poate afirma in mod

justificat ca nu cunostea desenul sau modelul industrial dezvaluit de

titular.


16/20

Titularul certificatului poate aplica pe produs un marcaj de avertizare

constind din litera D, inscrisa intr-un cerc, insotita de numele titularului

sau de numarul certificatului.

Dreptul la certificat, dreptul asupra certificatului, drepturile care decurg

din inregistrarea cererii si drepturile conferite de certificat pot fi transmisein tot sau in parte, prin contract de cesiune sau de licenta, precum si prin

mostenire legala sau testamentara.

In decursul termenului de valabilitate, certificatul poate fi contestat si

anulat, in tot sau in parte, in cazurile stipulate de Legea nr. 161/2007.

Litigiile persoanelor fizice si juridice legate de aplicarea prezentei legi se

solutioneaza de Comisia de Contestatie a AGEPI, de Curtea de Apel

Chisinau sau de un arbitraj specializat.

Comisia de Contestatie solutioneaza contestatiile privind:

inregistrarea desenului sau modelului industrial ori respingerea cererii deinregistrare;

stabilirea prioritatii sau nerecunoasterea unei prioritati;

reinnoirea certificatului de inregistrare;

divizarea cererii de inregistrare;

caducitatea;

retragerea cererii de inregistrare sau renuntarea;

restabilirea in drepturi.

Curtea de Apel Chisinau examineaza contestatiile depuse impotriva

deciziilor Comisiei de contestatie si solutioneaza litigiile privind: calitatea de autor al desenului sau al modelului industrial;

determinarea persoanei indreptatite la revendicarea dreptului asupra

desenului sau modelului industrial;

incheierea si executarea contractelor de licenta;

dreptul de utilizare anterioara;

plata remuneratiei datorate autorului de catre patron;

incalcarea dreptului exclusiv (actiuni in contrafacere);

nulitatea;

alte incalcari ale drepturilor asupra desenului sau modelulu


17/20

Denumiri de origine.

Denumirea de origine (DO)este denumirea geografica a unei regiuni sau

localitati, a unui loc determinat sau, in cazuri exceptionale, a unei tari, care

serveste la desemnarea unui produs originar din aceasta regiune, localitate, loc

determinat sau tara si a carui calitate sau caracteristici sint, in mod esential sau

exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzind factorii naturali si umani, si a

carui producere, prelucrare si preparare au loc in aria geografica delimitata.

Denumiri de origine (DO) protejate pe teritoriul Republicii Moldovan conformitate cu Legea nr. 66-XVI din 27.03.2008 privind proteciaindicaiilor geografice, denumirilor de origine i specialitilor tradiionalegarantate:

a) n temeiul nregistrrii la Agenia de Stat pentru ProprietateaIntelectuala Republicii Moldova (AGEPI) se protejeaz urmtoarele DO:1. ROMNETI/, (MD)2. CIUMAI/, (MD)- pentru vinuri;

3. ESKOBUDJOVICK PIVO/BUDWEISER BIER/BIERE DEESK BUDJOVICE/BUDWEIS BEER, (CZ)4. BUDJOVICK PIVO - BUDVAR/BUDWEISER BIERBUDVAR/BIERE DE BUDWEISBUDVAR/BUDWEIS BEERBUDVAR, (CZ)

5. BUDJOVICK BUDVAR/BUDWEISER BUDVAR, (CZ)6. BUDJOVICK PIVO/BUDWEISER BIER/BIERE DEBUDWEIS/BUDWEIS BEER, (CZ)

7. KARLOVARSK HOK/KARLSBADER BITTER, (CZ)- pentru bere.


18/20

b) n conformitate cu Aranjamentul de la Lisabona privind proteciadenumirilor de origine i nregistrarea internaional a acestora, din 31octombrie

1958, sunt protejate 803 DO din cele 810 care se conin n Baza de Date

Internaional (situaia la data de 6.11.2008)http://www.wipo.int/ipdl/en/search/lisbon/search-struct.jsp. O denumirede origine

(ROMNETI) provine din Republica Moldova, iar pentru urmtoarele 6DO nu a

fost acordat protecie din diferite motive legale:


19/20


20/20

Bibliografie:

1.http://agepi.gov.md/

2.http://www.patent.md/rom/cepi.shtml

3.http://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83
http://www.patent.md/rom/cepi.shtmlhttp://www.patent.md/rom/cepi.shtmlhttp://www.patent.md/rom/cepi.shtmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83http://www.patent.md/rom/cepi.shtml

protectia proprietatii intelectuale.(bsd-rosca.utm)

Documents