6. Securitatea activităţii vitale

Introducere

Securitatea activităţii vitale face parte integrantă din procesul de producţie şi are ca scop

asigurarea condiţiilor sănătoase şi inofensive, prevenirea accidentelor de muncă, a îmbolnăvirilor

profesionale, iar toţi cei care organizează, controlează şi conduc procesele de muncă au obligaţia,

potrivit legii să urmărească ameliorarea permanentă a condiţiilor în care oamenii muncii îşi desfăşoară

activitatea.

Proiectanţii oricărei întreprinderi trebuie să ia în consideraţie rolul tuturor factorilor ce pot

influenţa negativ asupra organismului uman, căci securitataea activităţii vitale şi sănătăţii omului este

una din principalele datorii a conducătorului întreprinderii.

În acest scop este nevoie de a acorda o mare atenţie tuturor factorilor nocivi şi de a lua măsuri

pentru combaterea lor totală sau parţială. Această se referă la proiectarea unui sistem de ventilare,

sistemului antiincendiar, înlăturarea proceselor de muncă manuale prin introducerea unor procese

mecanizate, introducerea tehnicilor noi.

6.1. Analiza condiţiilor de muncă

Condiţiile de muncă sînt determinate de caracterul procesului de muncă şi factorii mediului

extern,ce-l înconjoară pe lucrător în sfera de producţie.Procesul de producere se desfăşoară la

întreprindere, în încăperi care pot fi de bază ,auxiliare şi de deservire.

Încăperea permite de a proteja angajaţii şi utilajul de condiţiile nefavorabile ale mediul

ambiant.Întreprinderea în general este o totalitate de clădiri care sunt situate pe suprafaţa unui

teritoriu şi care întrunesc toate procesele necesare de producere. Amplasarea corectă a clădirilor,

planificarea teritoriului şi amplasarea raţională a clădirilor de producere este o parte componentă a

creării condiţiilor de muncă normale.

Tabelul 6.1.1. Caracteristica factorilor de producţie periculoşi şi nocivi

Factorii condiţiilor de muncă Aprecierea condiţiilor de muncă, după proiect

1. Microclimatul:

1.1 Temperatura, 0C

1.2 Umiditatea relativă, %

18-21

40-60

1.3 Viteza aerului, m/s 0.2-0.3

2. Iluminatul:

2.1 Natural lateral, cin %

2.2 Artificial, Lx

1-1.5

100-200

3. Zgomotul:

3.1 Nivelul zgomotului, dB 80

Continuare Tabel 6.1.1.

Factorii condiţiilor de muncă Aprecierea condiţiilor de muncă, după proiect

4. Vibraţia:

4.1Nivelul vibraţiilor, dBA

4.2 Frecvenţa, Hz

250

80

5.Energie electrică:

5.1 Tipul curentului

5.2 Tensiunea, V

5.3 Frecvenţa, Uz

Alternativ

220-380

50

6. Ventilaţia:

6.1 Naturală +

7. Cauzele apariţiei incendiilor Scîntei de la formarea scurt circuitului, neatenţia lucrătorilor

în timpul lucrului,temperatură înaltă

8.Chimici

8.1.După caracterul pătrunderii în

organism:

organele de respiraţie

sistemul digestiv

suprafaţa mucoaselor

8.2.Acţiunea asupra organismului

8.3.Genul substanţelor chimice, mg/m

+

+

+

Intocxicaţii

CO2-30

9.Biologici:

microorganisme(stafilococi, streptococi,

bastonaşe, spori)

+

10. Psihofiziologici:

Supraîncărcări

fizice -Statice

-Dinamice

+

+

neuropsihice- Lucrul monoton

-Oboseală (fizică, mentală)

+

+

6.2. Măsurile în domeniul securitaţii activităţii vitale.

6.2.1. Igiena muncii şi sanitaria de producţie.

Materiile prime şi auxiliare utilizate trebuie sa corespundă prescripţiilor sanitare din

normativele în vigoare. La recepţie o dată cu verificarea calităţii se face şi controlul stării de igienă

(corpuri străine, insecte, rozătoare, mirosuri provenite din tratări cu insecto-fungicide).

Depozitarea materiilor prime şi auxiliare se face în spaţii special amenajate , luându-se măsuri

pentru evitarea impurificării şi alterării.

Pregătirea materilor prime şi auxiliare se va face în încaperi separate cu respectarea următoarelor

norme igienico- sanitare:

- sacii vor fi periaţi în exterior pentru îndepărtarea eventualelor impurităţi şi vor fi întorşi pe dos

după golire;

- materialele pulverulente se cern iar cele lichide se strecoară;

- ouale vor fi pregătite în camere separate;

Operaţiile tehnologice care se desfăşoară în sălile de fabricaţie se vor efectua cu respectarea

următoarelor condiţii igienico-sanitare:

- eliminarea depunerilor de praf rezultate din procesul tehnologic ;

- eliminarea stagnărilor semifabricatelor şi produselor în utilaje şi mijloace de transport pentru a

evita infectarea şi infestarea;

- prevenirea alterării produselor prin aplicarea măsurilor tehnice şi tehnologice corespunzătoare;

- asigurarea materialelor de protecţie sanitară pentru senifabricate ( pânze, capace);

- eliminarea permanentă a deşeurilor neigienice rezultate din procesul de fabricaţie(faina mătu-

ratură, resturi de aluat, produse degradate);

- colectarea rebuturilor recuperabile şi depozitarea lor în condiţii igienice;

Intreţinerea igienică a a utilajelor şi spaţiilor de lucru

Curent,la sfarsitul fiecarui schimb si la întreruperea lucrului se efectuează urmatoarele

operaţii:

- îndepartarea reziduurilor şi deşeurilor de pe utilaje şi instalaţii care nu necesită oprirea pro-

ducţiei;

- curăţirea utilajelor prin periere, ştergere;

- curăţirea şi spălarea cuvelor ,tăvilor,şi a altor ustensile;

- curăţirea şi spălarea vaselor pentru ouă, lapte, ulei,etc. cu soluţie caldă (45-50oC) de sodă calci-

nată urmată de clătire şi opărire la 70OC;

- curăţirea pardoselilor şi a spaţiilor de depozitare;

Săptămânal se va efectua curăţenie generală constând în următoarele operaţii:

- curăţirea pereţilor de praf cu peria şi carpa udă;

- spălarea pereţilor faianţaţi şi uleiaţi ,a pardoselilor cu apă caldă( 45-50oC)cu 1-1,5% sodă calci-

nată sau detergenţi anionici,clătirea cu apă si stergerea cu cârpe;

- curăţirea utilajelor, ustensilelor,instalaţiilor pentru pregătirea materiilor, dulapurilor frigorifice,

spălarea şi schimbarea echipamentului de protecţie sanitară a semifabricatelor, spălarea tavilor

şi formelor pentru coacerea produselor cu soluţie de sodă calcinată 1-1,5% la 45-50oC şi termo-

tratarea prin ardere în cuptor.

Ambalajele şi mijloacele de transport pentru produse trebuie întreţinute în cea mai bună stare de

igienă . Este interzisă utilizarea ambalajelor în stare murdară sau deteriorată. Bidoanele, borcanele,

navetele din material plastic se vor spăla cu soluţie de sodă calcinată (1-1,5%) la temperatura de 45-

50oC.

6.2.2.Igiena personală a muncitorilor.

Personalul din unitaţile de producţie trebuie să se supună unor reguli stricte de ordin sanitar

pentru a evita raspândirea bolilor molipsitoare şi a toxiinfecţilor alimentare.

Personalul angajat trebuie să aibă avizul medical favorabil şi să se prezinte la examenele medicale şi de

laborator periodice prevăzute de instrucţiunile sanitare.

Personalul din unităţile de productie trebuie să respecte urmatoarele masuri de igienă:

- depunerea la intrarea în producţie a hainelor de stradă la vestiare şi îmbrăcarea

echipamentului de protecţie sanitară a alimentului;

- trecerea prin baie sau duşuri , sau cel puţin spălarea mâinilor cu apă şi săpun , urmată de

dezinfecţia cu apă clorinată(0,1%);

- tăierea unghiilor scurt şi stângerea părului sub bonetă sau basma;

- sapălarea mâinilor cu apă şi săpun după folosirea grupului sanitar , după orice întreru-

pere a muncii , sau în caz de murdărire accidentală.

Echipamentul sanitar de protecţie va fi purtat în exclusivitate la locurile de muncă, fiind strict

interzisă utilizarea lui în afara acestora.

Spaţiile social-sanitare se curaţă ( matură, spală) în fiecare schimb de lucru şi se dezinsectizează

de câte ori este nevoie sau minimum o dată pe lună.

1.1. Igiena muncii şi sanitaria de producţie

În timpul activităţii de muncă are loc interacţiunea organismului uman cu mediul de

producţie. Omul transformă, acomodează mediul de muncă la necesităţile sale, iar mediul de

lucru acţionează într-un mod sau altul asupra sa. Condiţiile meteorologice din spaţiul fabriciilor

de panificaţie includ: temperatura, umiditatea relativă, viteza de mişcare a aerului, aceşti factori

determină microclima încăperii.

Condiţiile de sanitărie şi igienă trebuie să fie în primul rând respectate de personal, în ceea

ce priveşte echipamentul necesar–halate, nu se permite purtarea bijuteriilor la locul de muncă, cît

şi a manechiurei. La capitolul sanitărie şi igienă se include şi podeaua care trebuie să fie mereu

uscată şi curată, în caz contrar va conduce la diverse alunecări sau chiar la fracturi a personalului.

Asupra microclimei încăperii acţionează nu numai factorii atmosferici externi, dar şi surplusul de

căldură şi umiditate.

Pentru combaterea surplusului de căldură propunem proiectarea sistemului de ventilare

generală prin aspiraţie sau locală prin aspiraţie-refulare. În acelaşi scop folosim acoperirea

suprafeţelor laterale ale secţiei, a ţevii de aer încălzit cu material termoizolant.

Prin definiţia condiţiilor de muncă se subînţelege totalitatea factorilor mediului de

producere, care au o acţiune deseori nocivă asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă a omului în

procesul de muncă.

Asupra condiţiilor de muncă mai acţionează şi caracterul procesului de muncă, prin care se

subînţeleg sarcinile musculare suportate de om în timpul zilei de lucru, cheltuieli de energie

emoţională şi nervi, tempoul şi monotonia lucrului efectuat. Factorii mediului de producere în

primul rând acţionează asupra funcţionării organelor de respiraţie, de văz, auz, sistemul de

circulaţie a sângelui. La factorii mediului de producere se referă factorii meteorologici, starea

mediului aerian, iluminarea locului de muncă, zgomotul, vibraţia.

Microclima încăperii. La locul de muncă cît şi cea din încăperile de producţie este

determinată de temperatura, umiditatea relativă şi viteza mişcării aerului care depind de anotimp,

complexitatea lucrărilor, procesele tehnologice, etc.

Pentru crearea unei microclime sănătoase trebuie să fie cunoscute valorile optime ale

parametrilor ei. Se consideră optimi parametrii la care omul se simte confortabil.

Ventilaţia. După modul de mişcare a aerului se deosebeşte ventilaţia naturală care asigură

schimbul de aer în încăperi bazate pe diferenţa de densitatea a aerului.Ventilaţia artificială se

foloseşte atunci, când parametri necesari a microclimei şi puritatea aerului nu pot fi asigurate cu

ventilaţia naturală. In acest caz aerul se mişcă cu ajutorul ventilatorului centrifugal sau axial.

Zgomotul şi vibraţia. Acţiunea îndelungată a zgomotului asupra organismului măreşte

gradul de oboseală şi reduce capacitatea de muncă a oamenilor, provoacă dureri de cap,

dereglări ale sistemului nervos, duce la surmenare, slăbeşte capacitatea de percepere a

semnelor de pericol şi din această cauză poate deveni factor care contribuie la traumatism.

Sursa de zgomot şi vibraţie este utilajul-transportorul, malaxorul,etc.

Spre deosebire de zgomot, omul percepe vibraţiile la contactul cu obiectele solide care

vibrează. Acţiunea de lungă durată a vibraţiilor asupra organismului uman duce la dereglarea

sistemului nervos, aparatului digestiv, la dezvoltarea bolii de vibraţie.

În calitate de măsuri efective, care reduc intensitatea zgomotului şi vibraţiei pot servi

echilibrarea statică şi dinamică a pieselor, agregatelor, mărirea clasei de precizie a prelucrării şi

rugozităţii suprafeţelor pieselor conjugate, folosirea dispozitivelor de amortizare, etc.

Iluminarea încăperii. Iluminarea raţională a încăperilor asigură securitatea muncii,

creşterea productivităţii muncii, majorarea cantităţii produsului finit.

Iluminarea insuficientă sau incorectă a locului de muncă cauzează accidente şi traume.

Iluminarea se împarte în: naturală, artificială şi combinată.

Iluminarea naturală pe care o crează soarele prin ferestrele şi golurile de iluminat este cea

mai favorabilă pentru om, şi poate fi de sus,laterală şi combinată. În secţia de producere,

iluminarea naturală este laterală. Iluminarea artificială se obţine cu ajutorul lămpilor de

incandescenţă.

Secţiile de producere trebuie să fie amenajate cu utilaje. Un rol important în producere şi

obţinerea unui volum mare de produs finit îl joacă atmosfera în secţie, adică culoarea în care este

vopsit interiorul încăperii, utilajul, ţevile. Se recomandă de a vopsi:

tavanul - alb;

pereţii - azuriu deschis;

podelele - culoarea cafenie deschisă.

Este necesar de vopsit ţevile:

apa - culoarea albastră;

abur - culoarea roşie;

gaz - culoarea galbenă.

Operaţiile tehnologice care se desfăşoară în sălile de fabricaţie se vor efectua cu

respectarea următoarelor condiţii igienico-sanitare:

- eliminarea depunerilor de praf rezultate din procesul tehnologic ;

- eliminarea stagnărilor semifabricatelor şi produselor în utilaje şi mijloace de transport

pentru a evita infectarea şi infestarea;

- prevenirea alterării produselor prin aplicarea măsurilor tehnice şi tehnologice corespun-

zătoare;

- asigurarea materialelor de protecţie sanitară pentru semifabricate ( pânze, capace);

- eliminarea permanentă a deşeurilor neigienice rezultate din procesul de fabricaţie(resturi

celulare, resturi de lichid cultural, produse degradate);

- colectarea rebuturilor recuperabile şi depozitarea lor în condiţii igienice.

Intreţinerea igienică a a utilajelor şi spaţiilor de lucru

La sfîrşitul fiecărui schimb şi la întreruperea lucrului trebuie efectuate urmatoarele

operaţii:

- îndepartarea rezidurilor şi deşeurilor de pe utilaje şi instalaţii care nu necesită oprirea pro-

ducţiei;

- curăţirea utilajelor prin periere, ştergere, spălare cu soluții speciale;

- curăţirea şi spălarea cuvelor;

- curăţirea pardoselilor şi a spaţiilor de depozitare.

Săptămânal se va efectua curăţenie generală constând în următoarele operaţii:

- curăţirea pereţilor de praf cu peria şi cîrpa udă;

- spălarea pereţilor, a pardoselilor cu apă caldă (45-50oC),cu 1-1,5% sodă calcinată sau de-

tergenţi anionici,clătirea cu apă şi ştergerea cu cârpe;

- curăţirea utilajelor, ustensilelor, instalaţiilor pentru pregătirea materiilor, dulapurilor frig-

orifice, a eprubetelor, spălarea şi schimbarea echipamentului de protecţie sanitară a semi-

fabricatelor, spălarea aparatajului şi cuvelor produselor cu soluţie de sodă calcinată 1-

1,5% la 45-50oC şi termotratarea prin ardere în cuptor.

Ambalajele şi mijloacele de transport pentru produse trebuie întreţinute în cea mai bună

stare de igienă. Este interzisă utilizarea ambalajelor în stare murdară sau deteriorată. Bidoanele,

borcanele, navetele din material plastic se vor spăla cu soluţie de sodă calcinată (1-1,5%) la

temperatura de 45-50oC. Eprubetele, cuvele Pietri, utilajele ajutătoare vor fi spălate, apoi clătite

cu apă distilată și uscate în etuva de uscare la temperatura de 100-1200C.

Igiena personală a muncitorilor

Personalul din unitaţile de producţie trebuie să se supună unor reguli stricte de ordin

sanitar pentru a evita raspândirea bolilor molipsitoare şi a toxiinfecţiilor alimentare.

Personalul angajat trebuie să aibă avizul medical favorabil şi să se prezinte la examenele

medicale şi de laborator periodice prevăzute de instrucţiunile sanitare. Personalul din unităţile de

producţie trebuie să respecte urmatoarele măsuri de igienă:

- depunerea la intrarea în producţie a hainelor de stradă la vestiare şi îmbrăcarea

echipamentului de protecţie sanitară a alimentului;

- trecerea prin baie sau duşuri, sau cel puţin spălarea mâinilor cu apă şi săpun , urmată de

dezinfecţia cu apă clorinată(0,1%);

- tăierea unghiilor scurt şi stângerea părului sub bonetă sau basma;

- spălarea mâinilor cu apă şi săpun după folosirea grupului sanitar, după orice întrerupere a

muncii, sau în caz de murdărire accidentală.

- personalul este obligat să poarte mască de protecție în momentul lucrului cu substanțe

toxice ușor volatile.

- personalul este obligat să poarte echipament de protecție curat, de unică folosință în mo-

mentul lucrului cu acizi, baze, culturi de microorganisme, pentru a preveni contaminarea

cu substanțe toxixe și prevenirea arsurilor.

Echipamentul sanitar de protecţie va fi purtat în exclusivitate la locurile de muncă, fiind

strict interzisă utilizarea lui în afara acestora.

1.2. Tehnica securităţii

Pentru ca muncitorii să-ţi desfăşoare din plin activitatea şi să-şi pună în scopul producţiei

întreaga lor capacitate de lucru, trebuie să aibă condiţii corespunzătoare pentru a putea fi

prevenite accidentele şi îmbolnăvirile profesionale.

La depozitarea şi pregătirea materiilor, normele prevăd urmatoarele:

- Eprubetele cu materie prima de origine fungică va fi depozitată în spații special amena-

jate, dulapuri frigorifice, în eprubete ermetic inchise ;

- depozitarea în ordine a tuturor materiilor;

- cărucioarele să funcţioneze uşor, fară zgomot şi să nu necesite eforturi mari din partea

muncitorilor;

- aşezarea în stive a materiilor prime şi auxiliare se va face respectând înalţimea care asig-

ură stabilitatea stivelor şi nu necesită eforturi deosebite pentru manipulare;

- la etapa de cultivare a fungilor termostatul va fi supravegheat ;

La obținerea produsului enzimatic sunt prevăzute următoarele măsuri:

- malaxoarele vor funcţiona numai cu apărătoarea împotriva accidentelor;

- în timpul funcţionării utilajului muncitorii nu au voie să umble la organele de acţionare;

- introducerea materialelor în cuvă se va face numai în timpul staţionării utilajului;

- verificarea consistenţei aluatului se va face cu atenţie numai în zona de ieşire a braţului

din aluat;

- este interzisă apropierea persoanelor străine de utilaj;

- este interzisă acţionarea automatului de pornire –oprire cu mâna umedă;

- curăţirea cuvei şi a braţului frământătorului trebuie să se facă numai după oprirea utilaju-

lui;

- utilajele se vor lega la nul ca protecţie principală şi la pământ ca protecţie suplimentară;

- muncitorii vor menţine în permanenţă curăţenia în jurul utilajului pentru a se evita produ-

cerea accidentelor prin alunecare;

- punerea utilajelor în funcţiune se va face numai după verificare;

- este interzisă funcţionarea utilajelor cu defecţiuni, defecţiunile vor fi anunţate conducăto-

rului procesului de producţie şi remediate de personalul specializat numai după oprirea

utilajului;

- tablourile de comandă şi automatele de pornire trebuie să aibă tăbliţe avertizoare;

- accesul la instalaţii se face pe scări şi platforme special amenajate;

- se interzice urcarea personalului cu piciorele pe conducte, armături, utilaje;

- se interzice părăsirea locului de muncă, nu se lasă utiajele aflate în funcţiune nesuprave-

gheate;

- se interzice stropirea cu apă sau alte lichide a motoarelor şi instalaţiilor electrice,există

pericol de electrocutare.

La procesul de extracție se prevăd următoarele măsuri:

- termostatul și bioreactorul vor fi prevăzute cu hote de absorbţie a căldurii ;

- este interzisă blocarea spaţiului de deservire a utilajului;

- uilajul va fi deservit numai de personal instruit;

- manevrarea eprubetelor substanțe toxice sau periculoase pentru sănătate se va face cu mă-

nuşi de protecţie, cu măști pentru protecția sistemului respirator;

- toate utilajele electrice or fi racordate la nul ca protecţie principală şi la pământ ca pro-

tecţie suplimentară;

- în timpul lucrării utilajelor este interzisă schimbreaparametrilorsau a conținutului din in-

terior ;

- reparaţia utilajelor se va face numai când temperatura părţilor constructive a coborât sub

40oC.

Depozitarea produselor:

- amabalarea produselor se face în condiții aseptice ;

- depozitarea enzimei amabalate este efectuată în condiții speciale în dulapuri frigorifice

unde trebuie pîstrată temperatura și umiditatea;

- este interzisă depozitarea în spații neadecvate sau în spații destinate pentru alt tip de

produs.

Măsuri de securitate şi sănătate a muncii în laborator:

La începutul lucrului şi în tot timpul cât se execută operaţii de laborator, trebuie să ne

convingem că atmosfera încăperii nu este cu gaze inflamabile sau vapori toxici proveniţi de la

conductele de gaze sau vasele cu substanţe. În cazul în care se constată mirosuri care

dovedesc prezenţa gazelor combustibili în atmosferă se împiedică aprinderea lor prin

stingerea oricărei flăcări, se evită folosirea aparatelor electrice, producătoare de scântei şi se

aeriseşte încăperea prin deschiderea ferestrelor şi uşilor.

La terminarea lucrului, se verifică temeinic dacă conductele de apă şi gaze sunt închise

şi dacă aparatura electrică este oprită .

Mesele de lucru nu se vor folosi decât pentru efectuarea analizelor şi se va evita

aglomerarea lor cu substanţe şi obiecte care nu se folosesc la lucrarea în curs de efectuare. La

sfârşitul zilei de lucru masa se lasă curată, fără reactivi sau vase inutile pe ea; pe masă pot

rămâne numai acele aparate şi materiale cu care trebuie să se continue lucrul în ziua sau în

schimbul următor.

1. Toate lucrările de laborator trebuie să se efectueze cu foarte mare atenţie. Necunoaşterea

suficientă a aparaturii şi a acţiunii substanţelor cu care se lucrează duce la grave acci-

dente.

2. Analizele trebuie executate cu cantităţile şi concentraţiile de substanţe, cu vasele, cu apa-

ratele şi în general, cu respectarea condiţiilor indicate de standardele şi normele în vi-

goare sau indicate de şeful de laborator.

3. Substanţele se pun în sticle sau borcane etichetate. Nu se gustă nici o substanţă pentru a fi

identificată. Mirosirea unei substanţe se face cu precauţie, neaplecând capul asupra vasu-

lui şi fără a inspira adânc în plămâni; mirosirea se face îndreptând vaporii substanţei cu

mâna spre manipulant.

4. Lucrările se execută numai în vase perfect curate care se vor spăla imediat după efectua-

rea lucrării.

5. Manipularea şi încălzirea vaselor de sticlă, precum şi prelucrarea tuburilor, baghetelor

etc., se face cu atenţie, ţinându-se seama de fiecare situaţie în parte.

6. Lucrările cu substanţe toxice şi acizi concentraţi trebuiesc executate sub nişă al cărui tiraj

se controlează în prealabil. Nu se lucrează cu substanţe inflamabile sub nişă, dacă nu este

asigurată o bună ventilaţie pentru a evita amestecurile explozive.

7. Resturile de substanţe rezultate în timpul efectuării analizei se aruncă la canal în porţiuni

mici şi după ce au fost diluate cu multă apă.

8. Sfărâmarea substanţelor solide caustice sau toxice NaOH, K2Cr2O7, se face cu multă

atenţie, în cantităţi mici; manipulantul trebuie să poarte mănuşi de cauciuc, ochelari de

protecţie şi masca de tifon contra prafului.

9. Manipularea acizilor concentraţi se face ţinându-se seama de următoarele:

- Se toarnă obligatoriu cu pâlnia;

- HCl şi HNO3 concentrat şi soluţia apoasă de NH3 se toarnă sub continuă ventilaţie a aeru-

lui;

- La diluare se va turna acid în şi nu invers, amestecarea făcându-se în vase rezistente ter -

mic şi sub continuă răcire;

- Se va folosi echipament de protecţie (mănuşi de cauciuc);

- Nu se va permite contactul HNO3 concentrat cu substanţe organice pe care le poate

aprinde;

- Se păstrează în sticle cu dop rodat de bună calitate;

- Pipetarea se face numai cu dispozitivul special amenajat, dispozitiv care se foloseşte şi

pentru celelalte lichide nocive (cloroform, eter etc.);

10. Lichidele inflamabile şi volatile (eter, alcool, benzen) se manipulează numai când

orice flacără este stinsă, se păstrează în cantităţi mici şi în vase ermetic închise, se va evita

vărsarea lor, iar încălzirea lor este interzisă la flacără directă şi în vase deschise.

11. Eprubeta în care se încălzeşte un lichid se ţine îndreptată într-o parte şi nu spre

operator sau spre vecin. Pentru a se evita aruncarea lichidului din eprubetă, aceasta se

încălzeşte începând de la stratul superior şi pe toată suprafaţa sa.

12. Manipularea vaselor ce funcţionează sub presiune redusă, se face după o prealabilîă

încercare.

13. Aprinderea becurilor de gaze se face deschizând treptat, cu atenţie, robinetul după ce

s-a dus flacăra la gura becului. Trebuie controlată în permanenţă starea cauciucului cu care

este racordat becul. Capetele acestuia se asigură cu brăţări metalice. Cauciucul nu trebuie să

vină în atingere cu vase fierbinţi sau cu flacăra. Este interzisă folosirea becului care se aprinde

înăuntru. De asemeni, este strict interzisă lăsarea becurilor sau aparatelor de încălzit fără

supraveghere. Trebuie supravegheată continuu starea anexelor de la aparatura electrică (fire,

prize, fişe etc.). Înlăturarea defecţiunilor constatate la aparatura electrică se face numai de

electricianul calificat.

14. În laborator este interzis:

- spălarea pardoselii cu lichide volatile şi inflamabile (petrol, benzină etc.);

- uscarea cârpelor pe conductele de abur, gaz, calorifer etc.;

- fumatul care este admis numai în locurile fixate în acest scop.

15. În cazul aprinderii unui lichid inflamabil (la spargerea vasului etc.) cu calm, fără

panică se iau următoarele măsuri:

- se stinge becul de gaz sau se întrerupe curentul scoţându-se fişa din priză;

- se încearcă acoperirea flăcării cu o pătură.

1.3. Măsuri contra incendiilor

Asigurarea securităţii lucrului în secţia de producere include şi protecţia antiincendiară.

Cauzele izbucnirii incendiului sau exploziei la locul de lucru pot fi: focul deschis (arzătoare cu

gaz), exploatarea utilajelor în mod necorespunzător, nerespectarea cerinţelor antiincendiare. Prin

urmare, protecţia antiincendiară prevede următoarele măsuri:

exploatarea utilajelor electrice să se efectueze în mod stabilit: în caz de deteriorare imediat

de anunţat specialistul - inginer, responsabil de reparaţia instalaţiei;

se interzice conectarea la o singură priză a mai multor instalaţii, ceea ce poate provoca de-

teriorarea conductorilor interni şi aprinderea lor;

pe teritoriul întreprinderii este interzisă arderea hîrtiilor, gunoiului şi rămăşiţele de pro-

ducţie;

fumatul pe teritoriul întreprinderii se permite numai în locuri speciale;

materialele inflamabile trebuie să fie amplaste nu mai aproape de 0.5 m de la panouri,

aparate, lămpi electrice şi de la reţeaua electrică;

materialele de ungere care se folosesc în scopuri tehnologice trebuie să fie păstrate în dula-

puri speciale de metal strîns închise;

în caz de incendiu de proporţii se foloseşte numărul de telefon 901 la unitatea antiincendi-

ară.

Secţiile de producere a lipoxigenazei trebuie dotate în mod obligatoriu cu stingătoare de foc

cu CO2, (CO2 nu conduce curent electric şi poate fi folosit pentru stingerea instalaţiilor

electrice).Stingătoarele de foc cu spumă se pot folosi doar în încăperile deconectate complet de

la reţeaua de curent electric şi doar în lipsa substanţelor ce explodează interacţionînd cu apa

(metalele alcaline şi alcalino-pămîntoase). Folosirea apei în cazul incendiilor este eficientă pen-

tru stingerea lemnului, hîrtiei, cauciucului, ţesăturilor. Nu se admite stingerea cu apă în prezenţa

metalelor alcaline, a hidridelor, carbidelor, a peroxizilor.

Amplasarea utilajului în fabrică trebuie efectuat în aşa mod ca evacuarea personalului în

caz de incendiu să fie cît mai rapidă. Se recomandă proiectarea dispozitivelor de semnalizare: de-

tectoare de fum,de căldură,de lumină sau combinate.

1.4. Protecţia mediului ambiant

Astăzi cînd nevoile umane sunt mereu în creştere datorită lărgirii producţiei, a creşterii

fenomenelor demografice, iar resursele naturale devin din ce în ce mai rare, cînd activitatea

economică acţionează negativ asupra bazinului aerian şi acvatic al planetei, problema protecţiei

mediului ambiant devine din ce în ce mai stringentă.

Sursele principale de impurificare a mediului ambiant la întreprinderea producție

enzimatică sunt malaxoarele şi cuvele de fementare.

Întrucît în proiect se prevede obținerea enzimei, sursele de poluare a mediului ambiant sunt

minime, deoarece nu se folosesc conservanţi, alte materiale auxiliare ce pot servi ca surse de

deşeuri. Cea mai importantă sursă posibilă de poluare a mediului ambiant este apa reziduală ce

conţine impurităţi, microfloră, acizi, baze.

Din această cauză toate apele reziduale prin sistema de canalizare trebuie îndreptate la

staţiile de purificare, unde trebuie prelucrate respectiv.

Apa sustrasă transportată utilizată în scopuri tehnologice (dizolvarea sării, încălzirea și

răcirea utilajului, prepararea mediului nutritiv), în primul rînd trebuie sedimentată cu scopul

reducerii sedimentului, apoi supusă filtrării. Urmată de o dezinfectare ce urmăreşte distrugerea

totală a microorganismelor patogene şi diminuarea numărului de bacterii. După tratare, apa

trebue înmagazinată în rezervor, volumul căruia să asigure consumul pe un interval de 24ore.

Teritoriul întreprinderii trebuie să cuprindă spații verzi. Între întreprindere şi zonele de

locuit să existe zone de protecţie cu spaţii verzi pentru a proteja oamenii de praf, fum, CO2, ce se

elimină în urma procesului tehnologic.

1.5. Calculul stratului de izolaţie termic

La calcularea grosimei stratului de termoizolaţie se ţine cont de următorii factori:

temperaturile suprafeţei izolate şi a aerului înconjurător,forma şi dimensiunile acestei suprafeţe.

Stratul termoizolant trebuie să asigure temperatura la suprafaţa exterioară nu mai mare de

+400C şi grosimea lui trebuie să fie ≤160mm pentru suprafeţele plane.

Grosimea izolaţiei termice la temperatura dată a stratului exterior la suprafaţa izolaţiei se

determină conform formulei 6.6.1. în cazul suprafeţelor plane cilindrice cu d≥2m şi pentru

aparate unde d1/d2<2.

(6.6.1)

Unde:δiz- grosimea stratului de izolaţie termică, m;

λ- coeficientul de conductibilitate calorică a izolaţiei termice, W/mK;

α- coeficientul de cedare de căldură de la izolaţia termică în aerul înconjurător,

W/m2K;

t2-temperatura agentului termic, K;

tiz-temperatura stratului exterior al izolaţiei termice, K;

t1-temperatura aerului înconjurător, K;

d2-diametrul corpului izolant, m;

d1-diametrul exterior al stratului de izolaţie termică, m.

Pentru suprafeţele plane:

α=8.4+0.06(t2-t1), (6.6.2)

Pentru materialul diatomit mărunţit vom avea: λ=0.091+0.00028 W/mK

Rezolvare:

t2= 2200C+273=493K

t1= 280C+273=301K

tiz= 400C+273=313K

λ=0.09128W/mK

1. Determinăm coeficientul de cedare de căldură de la izolaţia termică în aerul

înconjurător: α =8.4+0.06(t2-t1)= 8.4+0.06(493K-301K)= 19.92W/m2K

2. Determinăm grosimea stratului de izolaţie termică după formula (6.6.1) :