protectia copilului

29
Noţiuni introductive privind protecţia copilului în contextul garantării drepturilor omului Noţiunea de protecţie a copilului Reglementările juridice au ţinut întotdeauna seama de situaţia specială a copilului, determinată de vulnerabilitatea şi nevoia sa de ocrotire. În trecut, regimul legal al minorităţii avea ca fundament concepţia potrivit căreia copiii trebuie „supuşi” protecţiei exercitate de reprezentanţii lor legali. În mod tradiţional, în dreptul privat, această protecţie a fost reglementată, în principal, sub două aspecte: incapacitatea minorului şi ocrotirea părintească. Această concepţie a fost adoptată şi în România de Codul civil şi, ulterior, menţinută de Codul familiei. În epoca modernă, ca efect al schimbării concepţiei cu privire la drepturile omului, copilul încetează de a mai fi „obiect” de protecţie şi este considerat participant la viaţa socială, inclusiv cea juridică. Potrivit concepţiei moderne cu privire la protecţia minorului, copilul este titular al drepturilor fundamentale ale omului în aceeaşi măsură ca şi adultul. 1

Upload: alingabrieloprea

Post on 26-Sep-2015

11 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Civil law

TRANSCRIPT

Noiuni introductive privind protecia copiluluiNoiuni introductive privind protecia copilului n contextul garantrii drepturilor omului

Noiunea de protecie a copilului

Reglementrile juridice au inut ntotdeauna seama de situaia special a copilului, determinat de vulnerabilitatea i nevoia sa de ocrotire.

n trecut, regimul legal al minoritii avea ca fundament concepia potrivit creia copiii trebuie supui proteciei exercitate de reprezentanii lor legali. n mod tradiional, n dreptul privat, aceast protecie a fost reglementat, n principal, sub dou aspecte: incapacitatea minorului i ocrotirea printeasc. Aceast concepie a fost adoptat i n Romnia de Codul civil i, ulterior, meninut de Codul familiei.

n epoca modern, ca efect al schimbrii concepiei cu privire la drepturile omului, copilul nceteaz de a mai fi obiect de protecie i este considerat participant la viaa social, inclusiv cea juridic. Potrivit concepiei moderne cu privire la protecia minorului, copilul este titular al drepturilor fundamentale ale omului n aceeai msur ca i adultul. Bineneles c acesta nu are nc gradul de maturitate necesar pentru a participa la viaa juridic pe poziie de egalitate cu majorii. Dar aceasta nu trebuie s determine excluderea sa din viaa juridic, ci sprijinirea i asistarea lui pentru exercitarea drepturilor fundamentale care i aparin, n raport cu maturitatea i gradul su de discernmnt.

Aceast nou concepie cu privire la protecia copilului a fost exprimat la nivel internaional prin adoptarea Conveniei O.N.U. cu privire la drepturile copilului, iar in dreptul intern a fost transpus prin adoptarea Legii nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului.

Fundamentul proteciei i promovrii drepturilor copilului

n conformitate cu principiile proclamate de Carta Naiunilor Unite, recunoaterea demnitii i a drepturilor egale i inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane constituie fundamentul libertii i dreptii n societate. Garantarea drepturilor copilului reprezint un progres n afirmarea drepturilor omului n general.

Naiunile Unite, n Declaraia Universal a Drepturilor Omului i n pactele internaionale privind drepturile omului, au proclamat i au convenit c fiecare poate s se prevaleze de drepturile i de libertile enunate de acestea, fr nici o deosebire de ras, culoare, sex, limb, religie, opinie politic sau orice alt opinie, naionalitate i origine social, situaie material, statut la natere sau alt statut.

Principiul nediscriminrii nu exclude discriminarea pozitiv. In Preambulul Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului se recunoate c n toate rile lumii exist copii care triesc n condiii extrem de dificile i care au nevoie de o atenie deosebit. De aceea, copilul trebuie s se bucure de o protecie special, care s permit garantarea interesului su superior.

Aa cum s-a artat i n Declaraia drepturilor copilului, "dat fiind lipsa sa de maturitate fizic i intelectual, copilul are nevoie de protecie i ngrijire speciale, inclusiv de o protecie juridic adecvat, att nainte ct i dup naterea sa". De asemenea, art 46 din Constituia Romniei dispune: Copiii i tinerii se bucur de un regim special de protecie i de asisten n realizarea drepturilor lor.

Rezult c garantarea drepturilor fundamentale ale copilului presupune un complex de aciuni ale autoritilor i de reglementri juridice.

n dreptul romn, baza acestor aciuni este dat de Legea nr. 27/72004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului.

Protecia drepturilor copilului potrivit Legii nr. 272/2004

Legea nr. 272/2004 are la baz promovarea interesului superior al copilului i respectarea drepturilor fundamentale ale acestuia, astfel cum rezult din actele internaionale n materie, din Conveniile i Tratatele la care Romnia este parte, n special Convenia Organizaiei Naiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificat prin Legea nr. 18/1990, republicat (numit n continuare Convenia O.N.U. cu privire la drepturile copilului),

n conformitate cu art. 4 din Convenia O.N.U. cu privire la drepturile copilului: statele pri se angajeaz s ia toate msurile legislative, administrative i de orice alt natur necesare n vederea punerii n aplicare a drepturilor recunoscute n prezenta convenie.

Adoptarea Legii nr. 272/2004 reprezint o msur legislativ impus de ratificarea Conveniei prin Legea nr. 18/1990.

Avnd n vedere caracterul complex al proteciei copilului, care presupune msuri de ordin economic, social, politic, educativ, moral, etc., Legea nr. 272/2004 nu legifereaz toate aceste aspecte, care de altfel nici nu sunt susceptibile de reglementare juridic, ci stabilete numai cadrul legal privind protecia i promovarea drepturilor copilului. Bineneles, adoptarea acestui cadru legal presupune i stabilirea obligaiilor concrete ale autoritilor de a lua msuri ferme, active pentru promovarea tuturor msurilor care au ca scop protecia copilului.

Termenul promoveaz, folosit alturi de cel de protecie, subliniaz tocmai necesitatea luarii acestor msuri active de ctre autoriti.

Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului reprezint un adevrat Cod al proteciei copilului care garanteaz drepturile acestuia nu numai n cadrul familiei, ci i n ceea ce privete alte drepturi i liberti civile, sntatea i bunstarea copilului, educaia, activiti recreative i culturale, protecia special a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea prinilor si, protecia copiilor refugiai i protecia copiilor n caz de conflict armat, protecia copilului care a svrit o fapt penal i nu rspunde penal, protecia copilului exploatat, etc. n fiecare din aceste materii, legea general urmeaz a se completa cu dispoziiile cuprinse n legile speciale (de exemplu Codul muncii, Codul civil, Legea nvmntului, etc.).

Deci, Legea nr. 272/2004 reprezint o lege cadru, care devine norm general n materia proteciei copilului, asigurnd aplicarea principiilor acestei materii tuturor domeniilor n care produce efecte.

Noiunea de copil, ca subiect de protecie

Potrivit art. 4 lit a) din Legea nr. 272/2004, prin copil se nelege persoana care nu a mplinit vrsta de 18 ani i nu a dobndit capacitatea deplin de exerciiu, n condiiile legii.

Definiia este n acord cu dispoziiile art. 1 din Convenia O.N.U. cu privire la drepturile copilului: n sensul prezentei convenii, prin copil se nelege orice fiin uman sub vrsta de 18 ani, exceptnd cazurile n care legea aplicabil copilului stabilete limita majoratului sub aceast vrst.

Legea cu privire la drepturile copilului nu arat, ns, din ce moment beneficiaz copilul de protecie. Rezult c, n principiu, el beneficiaz de protecie de la natere. De lege lata, n Romnia, ca i n alte sisteme de drept, nu exist nc dispoziii speciale avnd ca scop protejarea copilului nainte de natere, dei n practica i doctrina de drept comparat s-au ridicat probleme legate de dreptul la avort, de dreptul de a realiza investigaii medicale asupra fetusului sau de rspunderea prinilor sau a terilor pentru prejudicii cauzate copilului nainte de natere. Neexistnd dispoziii legale speciale n acest sens, aceste situaii urmeaz a fi soluionate potrivit principiilor dreptului i a reglementrilor generale, de exemplu, rspunderea civil delictual sau rspunderea penal.

In principiu, Legea nr. 272/2004 stabileste vrtsa de 18 ani ca varst limit maxim pn la care o persoan poate fi considerat copil. Capacitatea deplin de exerciiu se dobndete nainte de aceast vrst n condiiile NCC.

Varsta maxim de 18 ani pn la care persoana fizic poate fi considerat copil este n acord i cu reglementrile n materie din dreptul comparat. In cazuri speciale, anumite persoane se bucur de protecia proiectului i dup aceast vrst. De exemplu, potrivit art. 55 alin. 3, tnrul care a dobndit capacitate deplin de exerciiu poate beneficia de msurile de protecie special i dup aceast vrst, n condiiile legii.

Dei, n principiu, dispoziiile Legii nr. 272/2004 se aplic copiilor n intreg intervalul 0-18 ani, s-a inut cont i de evoluia gradului de maturitate i de specificul diferitelor domenii. De exemplu, potrivit art. 29 alin. (3), opiniile copilului ascultat vor fi luate n considerare i li se va acorda importana cuvenit, n raport cu vrsta i cu gradul de maturitate al copilului.

Categorii de copii care beneficiaz de protecie n condiiile Legii nr. 272/2004

Potrivit art. 3 din Legea nr. 272/2004, beneficiaz de protecie:

a)copiii ceteni romni aflai pe teritoriul Romniei;

b)copiii ceteni romni aflai n strintate;

c)copiii fr cetenie aflai pe teritoriul Romniei;

d)copiii care solicit sau beneficiaz de o form de protecie n condiiile reglementrilor legale privind statutul i regimul refugiailor n Romnia;

e)copiii ceteni strini aflai pe teritoriul Romniei, n situaii de urgen constatate, n condiiile prezentei legi, de ctre autoritile publice romne competente.

Soluia se justific n virtutea principiului nediscriminrii astfel cum este acesta definit n articolul 7 din acest act normativ.

Statul romn respect i garanteaz drepturile tuturor copiilor aflai sub jurisdicia sa potrivit art. 2 din Convenia O.N.U. cu privire la drepturile copilului care prevede: Statele pri se angajeaz s respecte i s garanteze drepturile stabilite n prezenta convenie tuturor copiilor din jurisdicia lor, indiferent de ras, culoare, sex, limb, religie, opinie politic sau alt opinie, de naionalitate, apartenena etnic sau originea social, de situaia material, incapacitatea fizic, de statutul la natere sau de statutul dobndit al copilului ori al prinilor sau al reprezentanilor legali ai acestuia.

Protecia trebuie s fie efectiv i nu teoretic, de exemplu n ceea ce priveste accesul la servicii de sntate al copiilor refugiai.

Copiii ceteni romni aflai pe teritoriul Romniei beneficiaz de plenitudinea drepturilor garantate de proiect. Copiii ceteni romni aflai n strintate nu se afl sub jurisdicia statului romn, deci acesta nu mai poate asigura n aceeai msur garantarea drepturilor lor, dar, de exemplu, potrivit art. 24 alin. (1), misiunile diplomatice i consulare ale Romniei au obligaia de a sesiza Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice cu privire la copiii ceteni romni aflai n strintate care, din orice motive, nu sunt nsoii de prini sau de un alt reprezentant legal ori nu se gsesc sub supravegherea legal a unor persoane din strintate.

Subiectele de drept titulare de obligaii n materia protecie drepturilor copilului

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 272/2004: Autoritile publice, organismele private autorizate, precum i persoanele fizice i persoanele juridice responsabile de protecia copilului sunt obligate s respecte, s promoveze i s garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituie i lege, n concordan cu prevederile Conveniei Organizaiei Naiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificat prin Legea nr. 18/1990, republicat, i ale celorlalte acte internaionale n materie la care Romnia este parte.

Respectarea drepturilor copilului este o sarcin care revine n primul rnd autoritilor. Acesta este coninutul tradiional al proteciei drepturilor fundamentale ale omului. Dar, dat fiind situaia special a copilului, aceast obligaie revine i subiectelor de drept privat (organisme private autorizate, persoane fizice i juridice responsabile de protecia copilului), iar statul trebuie s ia toate msurile necesare pentru a asigura protejarea drepturilor copilului n raporturile cu aceste subiecte de drept.

Respectarea drepturilor copilului este o sarcin care revine n primul rnd autoritilor. Termenii promoveaz i garanteaz folosii arat c statul trebuie s ia msuri active pentru protecia drepturilor copilului.

Textul subliniaz rolul actelor internaionale n materia drepturilor copilului, n special al Conveniei O.N.U. cu privire la drepturile copilului, ratificat prin Legea nr. 18/1990, republicat. Aceasta deoarece potrivit art. 20 din Constituia Romniei: dispoziiile constituionale privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate n concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care Romnia este parte. Dac exist neconcordan ntre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, i legile interne, au prioritate regelementrile internaionale, cu excepia cazului n care Constituia sau legile interne conin dispoziii mai favorabile.

Legea nr. 272/2004 reafirm obligaia asumat de statul romn potrivit art. 4 din Convenia O.N.U. cu privire la drepturile copilului: Statele pri se angajeaz s ia toate msurile legislative, administrative i de orice alt natur necesare n vederea punerii n aplicare a drepturilor recunoscute n prezenta convenie. n cazul drepturilor economice, sociale i culturale statele pri se oblig s adopte aceste msuri, fr a precupei resursele de care dispun i, dac este cazul, n cadrul cooperrii internaionale

Ordinea n care subiectele de drept determinate asigur protecia copilului

Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 272/2004:

Rspunderea pentru creterea i asigurarea dezvoltrii copilului revine n primul rnd prinilor, acetia avnd obligaia de a-i exercita drepturile i de a-i ndeplini obligaiile fa de copil innd seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.

n subsidiar, responsabilitatea revine colectivitii locale din care fac parte copilul i familia sa. Autoritile administraiei publice locale au obligaia de a sprijini prinii sau, dup caz, alt reprezentant legal al copilului n realizarea obligaiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltnd i asigurnd n acest scop servicii diversificate, accesibile i de calitate, corespunztoare nevoilor copilului.

Intervenia statului este complementar; statul asigur protecia copilului i garanteaz respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specific realizat de instituiile statului i de autoritile publice cu atribuii n acest domeniu

Responsabilitatea colectivitii locale pentru creterea i educarea copilului este subsidiar celei a prinilor, rolul acestora este n primul rnd acela de a sprijini prinii, sau dup caz, alt reprezentant legal al copilului n realizarea obligaiilor sale. ,

De asemenea, colectivitile locale joac un rol major n:

1) gestionarea serviciilor destinate prevenirii separrii copilului de prinii si. Potrivit art. 119 din Legea nr. 272/2004 : Pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si pentru realizarea protectiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de servicii:

a) servicii de zi;

b) servicii de tip familial;

c) servicii de tip rezidential.

2) organizarea i gestionarea serviciilor destinate proteciei speciale a copilului lipsit temporar sau definitiv de ngrijirea prinilor si. n acest sens, potrivit art 125 din Legea nr. 272/2004: Pentru asigurarea protectiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, consiliul judetean si respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti, au obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin asociere, servicii de tip familial si de tip rezidential, potrivit nevoilor identificate la nivelul unitatii lor administrativ teritoriale. In functie de nevoile evaluate ale copiilor plasati, consiliul judetean poate organiza si dezvolta si servicii de zi.

Potrivit art. 111 din Legea nr. 272/2004: monitorizarea respectarii principiilor si drepturilor stabilite de prezenta lege si de Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr.18/1990, republicata, precum si coordonarea si controlul activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului, se realizeaza de catre ANPDC, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Potrivit art. 111 din Legea nr. 272/2004, aprarea drepturilor i libertilor copilului n raporturile acestuia cu autoritile publice cu scopul de a promova i de a mbunti condiia copilului se realizeaz i prin instituia Avocatul Poporului.

Principiile care stau la baza proteciei copilului

Articolul 6 din Legea nr. 272/2004 afirm expres principiile care stau la baza proteciei copilului. Acestea reprezint acele concepte de baz, care formeaz fundamentul protecie i promovrii drepturilor copilului. Principiile au i rolul de a asigura legtura ntre dispoziii aflate n acte normative foarte diferite.

Principiile proteciei copilului sunt obligatorii nu numai pentru instanele judectoreti, ci i pentru celelalte autoriti. Ele trebuie s fundamenteze att interpretarea unitar i aplicarea dispoziiilor legale, ct i orice aciune concret n legtur cu minorul.

Principiile proteciei copilului trebuie interpretate unitar, astfel nct aplicarea unuia dintre acestea s nu restrng implementarea celorlate.

Acestea se aplic nu numai n raport cu dispoziiile actului normativ care reprezint legea cadru n materie, ci i cu reglementrile speciale privind protecia copilului (de exemplu Codul familiei, Legea nvmntului, Codul muncii, etc)

Legea nr. 272/2004 arat c respectarea i garantarea drepturilor copilului se realizeaz conform urmtoarelor principii:

a) Principiul proteciei interesului superior al copilului

Protecia interesului superior al copilului reprezint fundamentul oricrei msuri n legtur cu minorul. n ultim instan, chiar scopul adoptrii Legii nr. 272/2004 este acela de a asigura aplicarea acestuia.

Interpretarea principiului nu trebuie realizat astfel nct s se anuleze alte drepturi ale copilului, astfel cum sunt acestea consacrate n Legea privind protecie i promovarea drepturilor copilului i in Convenia O.N.U. cu privire la drepturile copilului.

Principiul interesului superior al copilului produce i efecte orizontale, respectiv statul trebuie s ia msurile necesare pentru garantarea lui nu numai in ce privete relaiile cu autoritile, ci i de ctre subiectele de drept privat, n special n raporturile cu prinii.

Acest principiu trebuie s prevaleze n toate demersurile i deciziile care privesc pe copil.

Principiul interesului superior al copilului nu trebuie neles n mod abstract i teoretic, ci pornindu-se de la particularitile situaiei fiecrui copil i al materiei n care se aplic.

n aplicarea principiu interesului superior al copilului trebuie avute n vedere nu numai efectele pe termen scurt ale unei msuri, ci mai ales efectele pe termen lung.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 272/2004:

(1)Prezenta lege, orice alte reglementri adoptate n domeniul respectrii i promovrii drepturilor copilului, precum i orice act juridic emis sau, dup caz, ncheiat n acest domeniu se subordoneaz cu prioritate principiului interesului superior al copilului.

(2)Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizic i moral normal, la echilibru socioafectiv i la viaa de familie.

(3)Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv n legtur cu drepturile i obligaiile ce revin prinilor copilului, altor reprezentani legali ai si, precum i oricror persoane crora acesta le-a fost plasat n mod legal.

(4)Principiul interesului superior al copilului va prevala n toate demersurile i deciziile care privesc copiii, ntreprinse de autoritile publice i de organismele private autorizate, precum i n cauzele soluionate de instanele judectoreti.

(5)Persoanele prevzute la alin. (4) sunt obligate s implice familia n toate deciziile, aciunile i msurile privitoare la copil i s sprijine ngrijirea, creterea i formarea, dezvoltarea i educarea acestuia n cadrul familiei.

(6)n determinarea interesului superior al copilului se au n vedere cel puin urmtoarele:

a)nevoile de dezvoltare fizic, psihologic, de educaie i sntate, de securitate i stabilitate i apartenen la o familie;

b)opinia copilului, n funcie de vrsta i gradul de maturitate;

c)istoricul copilului, avnd n vedere, n mod special, situaiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice alt form de violen asupra copilului, precum i potenialele situaii de risc care pot interveni n viitor;

d)capacitatea prinilor sau a persoanelor care urmeaz s se ocupe de creterea i ngrijirea copilului de a rspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e)meninerea relaiilor personale cu persoanele fa de care copilul a dezvoltat relaii de ataament.

b) Egalitatea anselor i nediscriminarea

Coninutul acestui principiu este dat de articolul 7 din Legea nr. 272/2004 care prevede: Drepturile prevazute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fara nici o discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de nationalitate, apartenenta etnica sau origine sociala, de situatia materiala, de gradul si tipul unei deficientei, de statutul la nastere sau de statutul dobandit, de dificultatile de formare si dezvoltare sau de alt gen a copilului, a parintilor sau a altor reprezentanti legali sau de orice alta distinctie

Aplicarea principiului presupune i aciuni pozitive din partea statului. Acestea au un rol foarte important mai ales n cazul copiilor cu nevoi speciale, de exemplu articolul 49 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 prevede c: Copilul cu handicap are dreptul la ngrijire special, adaptat nevoilor sale.

Aplicarea principiului nediscriminrii implic nu numai legiferarea, ci si planificarea, monitorizarea, educarea, informarea, etc.

Principiul se aplic nu numai n ceea ce privete deciziile judectoreti, ci i in ceea ce le privete pe cele administrative, politice, economice, precum i n ceea ce privete proiectele, programele, serviciile care au impact asupra copiilor.

Aplicarea principiului nu mpiedic discriminarea pozitiv n anumite situaii. De exemplu, potrivit art. 48 alin. 2 din Legea nr. 272/2004: In cazul in care parintii sau persoanele care au, potrivit legii, obligatia de a intretine copilul nu pot asigura, din motive independente de vointa lor, satisfacerea nevoilor minime de locuinta, hrana, imbracaminte si educatie ale copilului, statul, prin autoritatile publice competente, este obligat sa asigure acestora sprijin corespunzator, sub forma de prestatii financiare, prestatii in natura, precum si sub forma de servicii, in conditiile legii.

Dispoziiile Legii nr. 272/2004 sunt n concordan cu cele ale art. 2 din Convenia O.N.U. cu privire la drepturile copilului care prevede: Statele pri se angajeaz s respecte i s garanteze drepturile stabilite n prezenta convenie tuturor copiilor din jurisdicia lor, indiferent de ras, culoare, sex, limb, religie, opinie politic sau alt opinie, de naionalitate, apartenena etnic sau originea social, de situaia material, incapacitatea fizic, de statutul la natere sau de statutul dobndit al copilului ori al prinilor sau al reprezentanilor legali ai acestuia.

Statele pri vor lua toate msurile de protejare a copilului mpotriva oricrei forme de discriminare sau de sancionare pe considerente innd de situaia juridic, activitile, opiniile declarate sau convingerile prinilor, ale reprezentanilor si legali sau ale membrilor familiei sale.

Deosebit de important este folosrea sintagmei de orice alt distincie deoarece aceasta permite aplicarea principiului nediscriminrii i n ceea ce privete alte temeiuri de discriminare dect cele expres enumerate de text, de exemplu, categorii de copii din zonele rurale, cei afectai de HIV/SIDA, etc.

c) Responsabilizarea prinilor cu privire la exercitarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor printeti

Familia format din prini reprezint mediul natural, cel mai adecvat pentru dezvoltarea minorului.

Autoritile au, ns, un rol important n responsabilizarea acestora pentru a-i asuma rolul n ngrijirea copilului.

Serviciul public de asisten social va lua toate masurile necesare pentru depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a violentei in familie.0

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a informa parintii si copiii in legatura cu drepturile pe care le au precum si asupra modalitatii de acordare a drepturilor de asistenta sociala si de asigurari sociale.

Potrivit art. 118 din Legea nr. 272/2004, serviciile publice de asisten social, au i urmtoarele atribuii:

a) monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din unitatea administrativ-teritoriala, precum si modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurand centralizarea si sintetizarea datelor si informatiilor relevante;

b) realizeaza activitatea de prevenire a separarii copilului de familia sa;

c) identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii si/sau prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa;

d) etc.

d) Primordialitatea responsabilitii prinilor cu privire la respectarea i garantarea drepturilor copilului

Temeiul principiului se gsete n rolul familiei n dezvoltarea copilului.

Legea nr. 272/2004 dezvolt coninutul responsabilitilor printeti n Capitolul II, Seciunea a 2-aMediul familial i ngrijirea alternativ.

e) Descentralizarea serviciilor de protecie a copilului, intervenia multisectorial i parteneriatul dintre instituiile publice i organismele private autorizate

Potrivit art. 5 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, subsidiar rspunderii prinilor, responsabilitatea privind creterea i educarea copilului revine colectivitatii locale din care face parte copilul; autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a sprijini parintii sau dupa caz alt reprezentant legal al copilului in realizarea obligatiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltand si asigurand in acest scop, servicii diversificate, accesibile si de calitate, corespunzatoare nevoilor copilului.

f)Asigurarea unei ngrijiri individualizate i personalizate pentru fiecare copil

Potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, msurile de protecie special a copilului se stabilesc i se aplic n baza planului individualiat de protecie. Planul individualizat de protecie este documentul n baza cruia se asigur planificarea serviciilor, prestaiilor i a msurilor speciale de protecie a copilului, pe baza evalurii psihosociale a acestuia i a familiei sale, n vederea prevenirii abuzului, neglijrii, exploatrii, a oricror forme de violen asupra copilului, precum i a separriicopilului de familia sa.

g)Respectarea demnitii copilului

Potrivit art. 33 din Legea privind protecia i promovarea drepturilor copilului, Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradande. Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu demnitatea copilului nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla in legatura cu dezvoltarea fizica psihica sau care`afecteaza starea emotionala a copilului.

h) Dreptul copilului capabil de discernmnt de a-i exprima opinia asupra oricrei probleme care l privete

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, copilul capabil de discernmnt are dreptul de a-i exprima liber opinia supra oricrei probleme care l privete.

Garantarea acestui drept este rezultatul concepiei Legii nr. 272/2004, potrivit creia copilul este considerat subiect activ al drepturilor sale. Aceasta nu nseamn protecia dreptului copilului de a hotr singur, n aceleai condiii ca i un adult, ci numai a dreptului de a fi implicat n orice procedur care l privete, de a fi ascultat nainte de adoptarea ocricrei decizii care l afecteaz.

Acest drept are o importan fundamental n garantarea celorlate drepturi afirmate de Lega nr. 272/2004 i se afl n strns legtur cu dreptul la exprimare i cu libertatea de gndire i de contiin.

Dreptul garantat de art. 29 din Lege privind protecia i promovarea drepturilor copilului presupune: c orice copil capabil de descernmnt are dreptul de a-i exprima opinia cu privire la problemele care l privesc. Folosind sintagma oricrei probleme, textul arat c minorul poate s-i exprime opinia i n domenii n care, n mod tradiional, se considera c acesta nu se poate implica, de exemplu educaia colar sau autoritatea parental. Copilul nu poate fi sancionat pentru c i-a exprimat opinia sau pentru c a cerut informaii cu privire la situaiile care l privesc;

Autoritile, precum i persoanele care au responsabiliti n ceea ce l privete pe copil, trebuie s ia n considerare opinia acestuia atunci cnd adopt decizii cu privire la el. Legea nu cere ca acestea s hotrasc n conformitate cu voina minorului, ci numai s-i asigure posibilitatea de a se exprima, astfel nct decizia final s fie influenat de opina sa. Textul nu enumer domeniile n care cei responsabili trebuie s asculte copilul, dar art. 29 din Legea nr. 272/2004 pune, n alineatele 2 5, un accent deosebit pe procedurile administrative i judiciare. Copilul trebuie implicat n procedurile care l privesc, indiferent dac el este cel care le-a declanat sau nu;

opiniile copilului trebuie luate n considerare n raport cu vrsta i cu gradul de maturitate al acestuia.

n ceea ce privete implicarea copilului n procedurile administrative i judiciare, Legea nr. 272/2004 dispune:

In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. Cu toate acestea poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei.

Dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il privesc.

In toate aceste cazuri, opiniile copilului ascultat vor fi luate in considerare si li se va acorda importanta cuvenita in raport cu varsta si cu gradul de maturitate al copilului.

Orice copil poate cere sa fie ascultat. In caz de refuz, autoritatea competenta se va pronunta printr-o decizie motivata.

Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului in procedurile care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea unui curator, in caz de conflict de interese, sunt si raman aplicabile.

Garantarea efectiv a dreptului copilului de a fi implcat n procedurile administrative i judectoreti care l privesc implic o reform a sistemului judiciar i administrativ actual. Aceast reform trebuie s aib ca obiect nu numai modificarea dispoziiilor procedurale cu privire la copil, ci i anumite msuri de fapt, de exemplu organizarea unor spaii adecvate n care acesta s poat fi ascultat, pregtirea personalului implicat n decizii i asigurarea mijloacelor financiare necesare pentru suportul acionilor cu privire la minor

Legea nu arat modalitile concrete n care poate fi ascultat copilul. Rezult c acesta poate fi ascultat n mod direct, prin reprezentantul legal, prin avocat, sau printr-o pesoan de specialitate anume desemnat, de exemplu un psiholog. Esenial este ca minorul s poat aduce la cunotina autoritilor opinia sa, folosindu-se cel mai adecvat mod de comunicare, n funcie de situaia concret.

Este important ca minorul s exprime o opinie n cunotin de cauz cu privire la situaia care l afecteaz. Pentru aceasta, este esenial ca el s fie informat. Astfel, copilul are dreptul de a cere si de a primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il privesc.

Dreptul de a-i exprima opinia cu privire la problemele care l privesc aparine i copilului cu dizabiliti. Aceasta presupune efortul autoritilor de a asigura mijloacele de comunicare adecvate cu acesta. i persoanele cu handicap au dreptul de a hotr asupra propriei viei, n aceeai msur ca i cei fr dizabiliti.

Garantarea efectiv a dreptului copilului de a-i exprima opinia presupune i posibilitatea acestuia de a depune singur plngeri referitoare la nclcarea drepturilor sale fundamentale, aa cum rezult din prevederile art. 34 alin. 1 din Legea nr. 272/2004. Aceasta, deoarece, n lipsa posibilitii de a sesiza autoritile, minorul ar lipsit efectiv de posibilitatea de a fi ascultat de autori n cazul n care libertile sale fundamentale sunt nclcate de prini sau ali repreznetani legali.

Dreptul copilului de a-i exprima opinia trebuie respectat:

n procedurile administrative i judiciare care l privesc;

n coli i n sistemul sanitar;

de ctre comunitile locale, de exemplu n ceea ce privete decizia cu privire la organizarea locurilor de joac;

n familie. Documentele adoptate n baza Conveniei ONU cu privire la drepturile copilului arat c dialogul, comunicarea, respectul fa de ceilali membrii ai familiei ntresc familia, care este mediul cel mai propice n care copilul trebuie s deprind exerciiul democraiei.

Rezult c autoritile trebuie s ia msuri adecvate pentru respecarea acestui drept al copilului, msuri care presupun, printre altele, i:

pregtirea personalului implicat n procedurile judiciare;

educarea i informarea prinilor i a celorlalte persoane care au responsabiliti n creterea i educarea copilului;

pregtirea adecvat a personalului din instituiile de ocrotire;

pregtirea copiilor pentru a-i asuma dreptul de a-i exprima opinia cu privire la problemele care i privesc.

i) Asigurarea stabilitii i continuitii n ngrijirea, creterea i educarea copilului, innd cont de originea sa etnic, religioas, cultural i lingvistic, n cazul lurii unei msuri de protecie

j) Celeritate n luarea oricrei decizii cu privire la copil

Potrivit principiului celeritii autoritile trebuie s acioneze prompt n scopul evitrii oricror ntrzieri inutile care sunt contrare interesului superior al copilului. Curtea European a Drepturilor Omului a artat c ntr-o cauz care implic relaiile de familie ntre prini i copii, conformitatea msurilor autoritilor naionale cu dispoziiile art. 8 din Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale (care garanteaz i dreptul la relaii de familie) se apreciaz i n funcie de celeritatea acesteia. Procedurile legate de exercitarea autoritii printeti, inclusiv executarea acestora, necesit urgen, deoarece trecerea timpului poate avea consecine ireparabile asupra relaiilor de familie.

k) Asigurarea proteciei mpotriva abuzului i exploatrii copilului

l) Interpretarea fiecrei norme juridice referitoare la drepturile copilului n corelaie cu ansamblul reglementrilor din aceast materie

ratificat prin Legea nr. 18/1990, republicat

Republicat n M.Of. nr. 159 din 05.03.2014

PAGE

1