protectia mediului

3
Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Perfecţionarea şi modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri ştiinţifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca urmare a industrializării şi creşterii producţiei de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant. Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regăsesc în aer, apă şi în sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezenţei dioxidului de sulf din aer, datorită dezvoltării proceselor termice şi a utilizării unor combustibili inferiori; sunt evacuate în atmosferă importante cantităţi de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, săruri şi oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte dăunătoare asupra vegetaţiei, în general, şi direct sau indirect asupra omului. La acest sfârşit de secol şi început de mileniu, lumea se află în efervescenţă. Schimbările care au avut loc şi vor avea loc, creează, într-o viziune optimistă, speranţe şi pentru remedierea fie şi treptată a mediului înconjurător. În tumultul generalizat al schimbărilor, trebuie să tragem încă un semnal de alarmă legat de mediul înconjurător şi de supravieţuirea omului şi a existenţei vieţii pe Terra. Mediul natural”, adică aerul, oceanele, mările, lacurile, apele curgătoare, solul şi subsolul şi formele de viaţă pe care aceste ecosisteme le creează şi le susţin este imaginea cea mai comună pe care omul obişnuit şi-o face atunci când vorbeşte despre mediul înconjurător. O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare în parte un “ecosistem” care se intercondiţionează reciproc şi se readaptează continuu în căutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determină condiţiile de viaţă pentru regnurile vegetale, animale şi pentru exponentul său raţional – omul, reprezentând mediul natural. În mediul natural distingem componente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apă, substrat geologic, relief, sol. Componentele biotice reprezintă viaţa, organismele ce le dezvoltă pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetaţiei şi animalelor depinzând atât de factori tereştri, cât şi cosmici (radiaţia solară de exemplu) ceea ce ne ajută să înţelegem implicaţiile care pot urma unor modificări fie terestre, fie cosmice, sau ambele în acelaş timp. Mediul înconjurător apare ca o realitate pluridimensională care include nu numai mediul natural, dar şi activitatea şi creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie: de “component” al mediului şi de “consumator”, de beneficiar al mediului. Conceptul actual de “mediu înconjurător” are un caracter dinamic, care caută să cunoască, să analizeze şi să urmărească funcţionarea sistemelor protejate în toată complexitatea lor. Prin “resurse naturale” se înţelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană: § resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili; § resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică; § resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor. În întreaga activitate a mediului înconjurător se urmăreşte nu numai folosirea raţională a tuturor aceste resurse, ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producţie căt mai puţin poluante şi echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale utilizabile. Astfel noţiunea de “mediu înconjurător” cuprinde de fapt, toate activităţile umane în relaţia om-natură, în cadrul planetei Terra. Când se vorbeşte de progres sau de sărăcie, se vorbeşte de fapt, în termenii cei mai globali, de mediul înconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat, căci între toate acestea şi poluarea, degradarea apei şi a aerului, ameninţarea păturii de ozon, deşertificarea, deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele, există o strânsă interdependenţă.

Upload: mustafamiu

Post on 03-Oct-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

doc

TRANSCRIPT

Pn nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice i a dezvoltrii fr precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prim i energie pentru producia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intens a resurselor pmntului relev, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Perfecionarea i modernizarea proceselor tehnologice, utiliznd cele mai noi cuceriri tiinifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu i pe cele energetice. Ca urmare a industrializrii i creterii produciei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaz mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regsesc n aer, ap i n sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezenei dioxidului de sulf din aer, datorit dezvoltrii proceselor termice i a utilizrii unor combustibili inferiori; sunt evacuate n atmosfer importante cantiti de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, sruri i oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte duntoare asupra vegetaiei, n general, i direct sau indirect asupra omului.
La acest sfrit de secol i nceput de mileniu, lumea se afl n efervescen. Schimbrile care au avut loc i vor avea loc, creeaz, ntr-o viziune optimist, sperane i pentru remedierea fie i treptat a mediului nconjurtor.n tumultul generalizat al schimbrilor, trebuie s tragem nc un semnal de alarm legat de mediul nconjurtor i de supravieuirea omului i a existenei vieii pe Terra.
Mediul natural, adic aerul, oceanele, mrile, lacurile, apele curgtoare, solul i subsolul i formele de via pe care aceste ecosisteme le creeaz i le susin este imaginea cea mai comun pe care omul obinuit i-o face atunci cnd vorbete despre mediul nconjurtor.
O pdure, o balt sau un lac, de exemplu, formeaz fiecare n parteun ecosistem care se intercondiioneaz reciproc i se readapteaz continuu n cutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determin condiiile de via pentru regnurile vegetale, animale i pentru exponentul su raional omul, reprezentnd mediul natural. n mediul natural distingem componente fizice naturale elemente abiotice: aer, ap, substrat geologic, relief, sol.
Componentele biotice reprezint viaa, organismele ce le dezvolt pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetaiei i animalelor depinznd att de factori teretri, ct i cosmici (radiaia solar de exemplu) ceea ce ne ajut s nelegem implicaiile care pot urma unor modificri fie terestre, fie cosmice, sau ambele n acela timp.
Mediul nconjurtor apare ca o realitate pluridimensional care include nu numai mediul natural, dar i activitatea i creaiile omului, acesta ocupnd o dubl poziie: de component al mediului i de consumator, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de mediu nconjurtor are un caracter dinamic, care caut s cunoasc, s analizeze i s urmreasc funcionarea sistemelor protejate n toat complexitatea lor.
Prin resurse naturale se nelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului nconjurtor ce pot fi folosite n activitatea uman:
resurse neregenerabile minerale i combustibili fosili;
resurse regenerabile ap, aer, sol, flor, faun slbatic;
resurse permanente energie solar, eolian, geotermal i a valurilor.
n ntreaga activitate a mediului nconjurtor se urmrete nu numai folosirea raional a tuturor aceste resurse, ci i corelarea activitii de sistematizare a teritoriului i localitilor cu msuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producie ct mai puin poluante i echiparea instalaiilor tehnologice i a mijloacelor de transport generatoare de poluani cu dispozitive i instalaii care s previn efectele duntoare asupra mediului nconjurtor, recuperarea i valorificarea optim a substanelor reziduale utilizabile.
Astfel noiunea de mediu nconjurtor cuprinde de fapt, toate activitile umane n relaia om-natur, n cadrul planetei Terra.
Cnd se vorbete de progres sau de srcie, se vorbete de fapt, n termenii cei mai globali, de mediul nconjurtor care caracterizeaz planeta noastr la un moment dat, cci ntre toate acestea i poluarea, degradarea apei i a aerului, ameninarea pturii de ozon, deertificarea, deeurile toxice i radioactive i multe altele, exist o strns interdependen.n toate civilizaiile care s.au dezvoltat pn n secolul al XVII-lea, de natur predominant agricol,pmntul era baza economiei, vieii, culturii, structurii familiei i politicii, viaa era organizat n jurul satului, economia era descentralizat, astfel c fiecare comunitate producea aproape tot ce i era necesar. Energia chieltuit corespundea n esen lucrului forei musculare, uman sau animal, rezervelor de energie solar nmagazinat n pduri, utilizrii forei hidrauliuce a rurilor sau mareelor, forei eoliene.Natura reuea pn la urm s refac pdurile tiate, vntul care unfla velele, rurile care puneau n micare roile, deci sursele de energie utilizate de civilizaiile agricole erau regenerabile.
Odat cu sporirea populaiei globului, ce a decurs paralel cu perfecionarea organizrii sociale i, n special odat cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele dou secole, ncercarea omului de a domina n lupta aspr cu natura, de a-i smulge lacom bogiile ascunse, ncepe s aib tot mai mult succes. Peste un miliard i jumtate din populaia actual a Terrei aparine civilizaiei industriale.
Industrialismul a fost mai mult dect couri de fabric i linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral i bogat care a influenat fiecare aspect al vieii omeneti. Creterea economic, enorm accelerat, se bazeaz n majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuit prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: crbuni, iei, gaze naturale.
Alvin Toffler observ cu sarcasm: Pentru prima dat o civilizaie consum din capitalul naturii, n loc s triasc din dobnzile pe care le ddea acest capital!.
Problema rezidurilor activitilor umane a luat proporii ngrijortoare, prin acumularea lor provocnd alterarea calitii factorilor de mediu. Aceste alterri sunt cauza unor dezechilibre n faun i flor i n sntatea i bunul mers al colectivitii umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazat pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, n unele ri industrializate, la un grad de bunstare ridicat, constatndu-se practic c apare, cu iminen, ameninarea consecinelor aciunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.
Deteriorarea mediului ambiant este cauzat de: existena prea multor automobile, avioane cu reacie i nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care funcioneaz dup tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, ap i energie, fenomene care sunt determinante, n ultima instan, de necesiti crescnde ale unei populaii aflate n stare de explozie demografic i ndeosebi de existena marilor aglomerri urbane.
Mediul nconjurtor reprezint un element esenial al existenei umane i reprezint rezultatul interferenelorunor elemente naturale sol, aer, apa, clim, biosfer cu elemente create prin activitatea uman. Toateacestea interacioneaz i influeneaz condiiile existeniale i posibilitile de dezvoltare viitoare a societii.
Orice activitate uman i implicit existena individului este de neconceput n afara mediului. De aceea, calitatea n ansamblu a acestuia, precum i a fiecrei componente a san parte, i pun amprenta asupra nivelului existenei i evoluiei indivizilor.
Ansamblul de relaii i raporturi de schimburi ce se stabilesc ntre om i natur, precum i interdependena lor influenteaz echilibrul ecologic, determin condiiile de via i implicit condiiile de munc pentru om, precum i perspectivele dezvoltrii societaii n ansamblu. Aceste raporturi vizeaz att coninutul activitii ct i crearea condiiilor de existenuman.
n concluzie, se poate afirma c mediul trebuie adaptat i organizat pentru a rspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natur a unor resurse i prelucrarea lor pentru a deservi populaia (pentru a satisface doleanele acestora). Aceast dependen cunoate un mare grad de reciprocitate, datorit faptului c nevoile umane se adapteaz ntr-o msur mai mare sau mai mic mediului.
Asigurarea unei caliti corespunztoare a mediului, protejarea lui ca necesitate supravieuirii i progresului reprezint o problema de interes major i cert actualitate pentru evoluia social. n acest sens, se impune pstrarea calitii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitii umanecu implicaii asupra acestuia.
Poluarea i diminuarea drastic a depozitelor de materii regenerabile n cantiti i ritmuri ce depesc posibilitile de refacere a acestora pe cale natural au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.
Protecia mediului este o problem major a ultimului deceniu dezbtut la nivel mondial, fapt ce a dat natere numeroaselor dispute ntre rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare. Acest lucru a impus nfiinarea unor organizaii internaionale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluii de diminuare a polurii i creterea nivelului calitii mediului n ansamblu.
Cercetrile amnunite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de aciuni i msuri care prevd:
cunoaterea temeinic a mediului, a interaciunii dintre sistemul economic isistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate raional si cu maxim de economicitate
prevenirea i combaterea degradrii mediului provocat de om, dar i datorate unor cauze naturale
armonizarea intereselor imediate i de perspectiv ale societii n ansamblu sau a agenilor economici privind utilizarea factorilor de mediu
Pentru protejarea mediului, n primul rnd trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare i stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.
n ceea ce privesc modalitile de protejare trebuie soluionate trei categorii de probleme:
crearea unui sistem legislativ i institutuional adecvat i eficient care s garanteze respectarea legilor n vigoare.
evaluarea costurilor aciunilor de protejare a mediului i identificarea surselor de suportare a acestora.
elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan naional i internaional referitor la protejarea mediului.
n ceea ce privete evaluarea costurilor i stabilirea modului n care aceste sunt suportate se poate susine c protejarea mediului este costisitoare i nu pot fi ntotdeauna identificai factorii polurii. Datorit acestei situaii costurile de protejare a mediului se mpart ntre societile comerciale poteniale poluatoare i stat. Fondurile alocate protejrii mediului difer de la o ar la alta n funcie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.
Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificai toi factorii de mediu i zonele n care pot aprea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare i stabilirea responsabilitilor pentru derularea proiectelor.
Presiunea activitii omului asupra mediului natural crete foarte rapid. De asemenea, se accelereaz dezvoltarea industrial, schimburile, circulaia mrfurilor, spaiul ocupat, parcurs i utilizat pentru activitile umane este din ce n ce mai vast. Aceast evoluie i pune amprenta n mod nefavorabil asupra mediului i a componentelor sale.
Un alt factor care duneaz mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejer n spaiile verzi. Comportamentul individului polueaz mediul ntr-o msur mai mare sau mai mic, fie sub forma activitii cotidiene, fie a consumurilor turistice.
Prin dezvoltarea activitii umane sunt afectate toate componentele mediului n proporii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervaiile, precum i biosfera.
n consecin, conservarea funciilor igienico-sanitare, recreativ i estetic ale elementelor componente ale mediului natural constituie garania unei dezvoltri continue a societii umane.