Minodora Cliveti

Sistemul prostitufiei - o abordaredin perspectiva egalitltii de gen

Bucureqti 2016

Cuprins

Abrevieri... ...................:...................... XIIntroducere .................... XV

Capitolul I. Incursiune istoricl ............1Secliunea 1. Prostitulia sacrd. Precreqtinismul ..........................2Secliunea a 2-a. Creqtinismul - toleran{a - riul necesar -

binele public ................5Sec{iunea a 3 -a. Perioada modema - bolile venerice ................ 8

Capitolul II. Criminologia qi fenomenul prostituf iei................ 1 1

Sec{iunea l. Crima...... .....................12Sec{iunea a 2-a. Criminologia tradilionala gi prostitulia.......... 1 6

Secliunea a 3-a. Feminismul pi prostituJia... ........32

$1. Feminismulexistentialist................ ..........34

$2. Feminismul libera1...... ..........36

$3. Feminismul marxist qi socialist ................37

$4. Feminismul radical..... ..........39

Capitolul III. ,,Cea mai yeche meserie din lume" qi

infracfiuneadeprostitufie.................Secliunea 1. Dehnilia prostituliei ........................44Secliunea a 2-a. Persoana care se prostitueaza ........................ 55

$1. Intrarea in prostitulie ............55

$2. Riscurile prostitutiei .............58Secliunea a 3-a. Clientul-beneficiar gi parte aprocesuluiprostitu{ional.................. ...............66

Sectiunea a 4-a. Proxenetul.............. ....................73S ecliunea a 5 -a. Prostitulia - infracliun ea frr6. victimd ...........7 6

Capitolul IV. Cauzele prostitufiei. ..,......................82Sec{iunea 1. Feminizarea sardciei... .....................82

\lll Srsrenri prostituliei - o abordare din perspectiva egalitdlii de gen

Secliunea a 2-a. Turismul sexual..... .................... g5

Secliunea a 3-a. Violenla gi abuzurile sexuale anterioare.......93Secliunea a 4-a. Pomografia............ ....................95

$1. Pornografia gi tinerii. ............99$2. Efectele pornografiei ..........103

Sec{iunea a 5-a. Moda pentru copii pi adolescenli................. 107Secliunea a 6-a. Jucariile: Pdpuqa Barbie .......... 109Secliunea a 7-a. Stereotipurile de gen.......... ......111

$ 1. Stereotipuri de gen in mass-media ................ .............112$2. Stereotipurile de gen in educa{ie, jucarii,

formare, piala muncii ......... l 15

$3. Stereotipurile de gen in procesul decizionaleconomic gi politic....... ........117

Secliuneaa8-a.Toleranlasociald .....................119Sec{iunea a9-a.Traficul de persoane.................................... 125

Capitolul V. Sisteme juridice na{ionale referitoarela prostitufie ................. ...................144

Secliunea 1. Reglementarismul .....I44$1. Caracteristici. Studii de ca2.......... ..........144$2. Pro gi contra reglementarismului................................ 1 54

Secliunea a2-a. Abolitionismul...... ...................158$1. Caracteristici. Studii de ca2.......... .......... 15g

$2. Pro pi contra abolijionism .......................162Secliunea a 3-a. Curente noi pe scena mondiald............... .....164

$1. Neo-reglementarismul................... .........164$2. Modelul nordic ...................166

Secliunea a 4-a. Prohibilionismul... ...;............... 171

$ 1 . Studiu de caz: Romdnia..... ..................... 1 7 1

$2. ProSi contra prohibijionismului ................................. 1g3

Capitolul VI. Reglement[ri internafionale privindprostitufia gi traficul de persoane in scopul prostitufiei......1g6

Secliunea L Organizalia Naliunilor Unite................,............ l g6

Sectiunea a 2-a. Reglementdri europene................................ 195

$1. ConsiliulEuropei....... .........195$2. Uniunea Europeanl. Acte normative decizion a\e.......201.$3. Rolul Parlamentului European

Cuprirs

S ecliunea a 3 -a. Cdtev a concluzii privind re glementareajuridicd intemationala................. ....................212

Concluzii ..................:..................... ....218

Anexa nr. 1. Parliamentary Assembly/Assembl6eparlementaire

Anexa nr. 2. Intrebdri parlamentare........... ........230

Anexa nr. 3. Amendamente depuse de Minodora Cliveti -Membru al Parlamentului European.............................,......232

Anexa nr. 4. Intrebare cu solicitare de rispuns: Cfft este deeficienti combaterea traficului de fiinfe umane inUniunea European5? ...........;................:.............235

Bibliografie....... ....237

x

i

Capitolul IIncursiune istorici

Istoria mentalitAfllor, a.schimbS.rilor de atitudine cu privire laprostitulie gi la persoana care se prostitueazd se inscrie intr-un con-text economic, social qi cultural care se traduce in norme juridice gi

reguli de conduitd, discursuri morale, dar qi practici sociale.Reprezentarea sociald a prostituliei gi a prostituatei evolueazd de-alungul timpului, odatd cu evenimente istorice, dar este intrinseclegatb de ideea de inegalitate ,,natural6" intre femei gi barbalireflectata in societatea patriarhald inca de la inceputurile acesteia.

Aceasta se caracteriza prin schimbul de femei intre triburi pentru

servicii sexuale sau capacitali reproductive. Se spune ca barbaJii au

ajuns sa domine femeile din pricina testosteronului, care i-ar fifbcut agitali, gata de lupta gi/sau pentru cd. agitalia masculinS a fostuna dintre cauzele supraviefuirii unor triburi in detrimentul altora.

Deoarece femeile nasc copii, ele sunt asociate mai degraba cunatura decAt cu cultura, iar in ochii bdrba{ilor ele n-au frcut nicio-datd pasul de la animalitate la cultura. Capacitatea de reproducere a

femeii este, astfel, suficientd, pentru a explica ,,universalitateasiatutului ei de subordonare in societate"l.

Inferioara bdrbatului, femeia este in consecinld considerati pro-prietatea acestuia, fala de ea barbatul igi permite sd abordeze oricefel de atitudine, de care bdrbatul dispune in mod absolut. Aceastdfiin!6 are totugi capacitatea unica de a nagte fii, moqtenitori aibarbatului, de unde nevoia imperioasa a menlinerii acestei fiinle ingineceu, departe de pericolul amestecului unui alt barbat in averea

proprietarului.

1 B.S. Turner, The body and society, Ed. Blackwell, Oxford, 1984,:" 115.

2 Sistemul prostituliei - o abordare din perspectiva egalitdlii de gen

Daca adaugam la aceasta teoria biologica primitiva. care sustinecd pentru a concepe copii nu e nevoie decAt de sdmAn{a gi de odivinitate masculind care legitime azd puterca bdrbatului, este lesnede inleles de ce exist5 un ansamblu de conceptrii at6t de larg ras-p6ndite, cu rddacini sociologice, psihologice, fiziologice qiteologice, privind pozilia de superioritate a bdrbatului fald defemeie in general qi fala de prostituatd, ,,femeia-sexualitate,,, inspecial. Aceasta este femeia care scapd controlului unui anumebarbat gi care, pentru capacitatea sa de a fi a tuturor iqi atragedispreful bdrbatului care o pldtegte, a femeii din gineceu, care oconsiderd pacdtoasd qi maculatS, dar care face o munc6 publicaconsideratl drept utila de toata lumea.

Sec{iunea 1. Prostitu{ia sacri. precreqtinismul

Prezenla,,celei mai vechi meserii din lume,. strabate ca un firroqu istoria omenirii. Se pare cd primele femei care au fost consa-crate prostituliei sacre pentru a onora pe zeila Inanna ?n Summer,devenita Istar in Babilon, au fost cele sterile, care, neputAnd pro_crea in cadrul unei familii, iqi gdseau locul in societate devenindfemei publicer.

Asemindtoare este gi situalia prostitulisi masculine, explicatdprin malforma{ii naturale sau accidentale care nu permiteaubdrbatului sd procreeze qi ii ofereau, astfel, un loc util in societate.

NeputAnd ignora aspectul material al practicdrii prostitutriei,autoritati ale statului, in Babilon pi aiurea, incep s6 taxeze serviciileol'crite in case organizate. Ieqind din temple, prostitulia se ducespre strdzi qi taverne.

lndia cunoaqte prostituatele sacre, ,,devadasi,', iar etruscii lasdfemeilor libertatea de a-qi rotunji veniturile prin prostitulie pentrua-gi constitui chiar o dotd in vederea mariajului.

1 J, Bottero, Mdsopotamie: L'6criture, la raison et les dieux,Ed. Gallimard, Paris, 1997, p. 12.

. Incursiune istoricd 3

in societatea gfeacd, cea mai misogina din antichitate, care

inchide femeile in ginecee, prostituatele sunt, in general, sclave,

dar qi unele femei libere, lipsite de resurse materiale sau orfane.Cele care nu sunt ?n case trebuie sb ipi racoleze clien{ii, porfile de

intrare ?n oraqe sau pieJele fiind locuri frecventate in acest scop.

in Grecia anticd a secolului al V-lea i.Hr., aristocratia igirnanifestd cultul pentru pl6cere, inclusiv cea carnald,, prin apelul laprostituatele de lux, dar alaturi de aceastd formd rafinatd de pl6cere,

cxistd pentru mase numeroase prostituate ,,populare" (pornoi).

Stratificarea sociala ia in consideraJie pi acest domeniu, frecventareacuftezanei indicdnd statutul social superior al barbatului.

in acelagi timp apare gi nevoia reglementdrii practicarii prosti-tuliei, considerata drept un fenomen social util, dar care este

dublatb de o prostitulie neagr6, care scapd legii. Lui Solon, tatallondator al repubiicii ateniene, i se atribuie crearea de stabilimentepublice in toate cartierele pe motivul de a oferi barbatilor celibatariposibilitatea de a-gi satisface nevoile sexuale frrd a atenta lalemeile gi fetele cetbfenilor. Poetul Philemon il omagiazd pentru

aceasta: ,,O, Solon, ai fost cu adevdrat de folos omului, cdci se

spune cd tu te-ai gAndit la un lucru avantajos pentru popor sau, mai

cur6nd, pentru sdndtatea public6. $i ai fbcut bine, de vrelue ce

consider cd oraqul nostru e plin de tineri temperamentali, carc, inconsecinld, comit excese intolerabile. De aceea, tu ai cumpiratfernei gi le-ai plasat in locuri in care, avdnd tot ceea ce au nevoie,

ele devin ale tuturor celot care le vor"l.La Roma, ca gi in intreg bazinul mediteranean, cei care posedi

sclave le folosesc gi pentru sex. Existi o explicalie pragmaticd a

folosirii sclavelor, in afara faptului cd sunt la indemdna: raportulsexual cu o sclavd nu inseamnd adulter. Dupd cum, unele femeilibere cer in mod expres inscrierea pe listele de prostituate pentru ascdpa de acuza\iade adulter.

Prostitulia infloregte la Roma, fiind practicatd in case, in hanuri,in strada. inca din secolul al ll-lea i.Hr. prostituatele sunt inregis-trate gi trebuie sd posede licenJa. Din punct de vedere civil, sunt, ingeneral, considerate global demne de dispret indiferent cd sunt

I Y. Guyot, La prostitution, Ed. C. Charpentier, Paris, 1882'p. 12.

4 Sistemulprostituliei-oabordare dinperspectivaegalitdliide gen

sclave, femei sSrace sau curtezane, chiar dacd printre acestea dinurma sunt unele care fac donalii republicii pentru organizarea dejocuri publice, fiind omagiate qi adulate de mulfime.

Numdrul prostituatelor se mdregte datoritd rdzboaielor gi pira_teriei care procurl sclave.

Ruinele unui lupanff (casa unde se practica prostituJia) dinPompei sunt dovada felului in care se exercitd prostitulia in Romaanticd. Deqi considerati degradantd, profesia este licitd qi aduca-toare de taxe pentru stat, in timp ce proxenetismul (lenocinium)este ilicit. in acelagi timp, este *ui rig* pentru bdrbati sd. apelezela o prostituatd decdt sd aiba relalii cu o femeie cdsdtoritd, sancliu-nea pentru adulter fiind considerabild.

Legislatia romand consideri prostitulia un ,,r6u mai mic.. nece_sar pentru buna funclionare a societalii, iar legalizarea sa estecauzatd, de recoltarea de citre stat a beneficiilor sale. Esteinteresantd prevederea din Codex Theodosianu.sl care propunedesfiinjarea taxelor pe bordeluri tocmai pentru ca statul sa devinamai pulin interesat financiar de prostitutie.

Evreii cunosc prostitutia ospitalierd gi cea acceptatd pentrusdnltatea publicd, permisd numai femeilor strdine: ,,Nu vor existaprostituate intre fetele Israelului',2, ,,Nu i1i vei prostitua frica,'3.Moise este personalitalea care incearca sa puna ordine prin impu_nerea de norme de igiena gi prin tolerarea prostitu{iei sacrepracticate de preotesele lui Baal.

Prostituatd este numai femeia care, deqi aflatd sub autoritateaunui bdrbat, igi vinde, fird aprobarea acestuia farmecele, spredeosebire de fatd, care poate fi imprumutatd de tatal sau p.n1*bani. Cu alte cuvinte, este interzisi detumarea unui bun (femeia,fata) care aparfine pefului casei, nu qi comerful sexual.

Lumea Bibliei abunda de afirmalii care reflecta concep{iipatriarhalistc despre fernei, in general: femeia este creata din

I ('rrtlrrl lrri 'l'coclosius (Codex Teodosianus) este o culegere de texte girr.r'rrrc.irrritlicc pul"rlicat la cererea impdratului roman Teodosius al IlJea ial5 li'lrlrrirric 4.lt'l d.llr., care a dorit s6 sirxetizeze intregul drept roman.I l)culcrtrrrorrr, Oap. XXIII, ver.17.

' l,e vitir:, ('up. XlX.

Incursiune istoricd 5

barbat (Facerea, Cap. II), femeia este socotitA vinovatd de a-l fideterminat pe barbat sd nu respecte porunca lui Dumnezeu

(Facerea Cap. III, ver. l2), de pilde despre prostituate, de sfaturipentru barbali de a se feri de prostituatele viclene care ii pot l6sa

l?ra bunurile 1or.

Vechiul Testament con{ine numeroase referiri la femei:Apocalipsa folosepte o femeie drept simbol al orapului pdcbtos,

Babilonul, Dumnezeu este slavit,,pentru cd a judecat pe desfr6nata

cea mare eare a stricat plmdntul cu desfrdnarea ei" (Cap. XlX,ver.2), dar femeile pot fi absolvite colectiv de vina de a-l fi fbcutpe primul barbat sd greqeasca nascdnd copii pentru barbaii(Timotei Cap. II, ver.2-13).

Sec(iunea a?-a. Creptinismul - toleranfa -riul necesar - binele public

Iisus Hristos, fdr| a aborda separat problemele femeilor de cclcale barbalilor, vine cu mesajul de iubire gi pace pentru oamcrti, it.tgeneral gi in invajatura lui nu apare nici teama de femci 9i nici

misoginismul. in relaJia lui Iisus cu femeile [femeia carc avca

curgere de sdnge (Marcu Cap. V, ver.2l-34)1, femeia samariteancil

(Ioan, Cap. IV, ver. 8-30), nu se observd discriminarea acestora,

lisus trat6nd cu bldndete prostituatele, pe care le considerd

pdcdtoase, totugi capabile si ajungd in impdrdtia cerurilor chiar

inaintea altora, dacd au credinla (Matei, Cap. XXI, ver. 31).

Tradilia cregtind rdm6ne tributard androcentrismului. Toma

D'Aquino susline cd orice act sexual care nu urmdreqte procrearea

este gregit din punct de vedere moral, iar bdrbatul trebuie sd fieextrem de atent la femeia cu care practica actul sexual: ,Noi facem

mai degraba deosebire in privinla femeii decdt in privin{a bdrba-

tului, av6nd in vedere cd in actul sexual barbatul este agentul, iar

femeia, cea asupra cdreia se aclioneaz6", spune sfAntul. Fapte,

precum violul sau incestul sunt considerate condamnabile pentru

cd reprezintd acte nedrepte impotriva proprietarilor victimelor,