ŞANSE

CALITATE

ORGANIZARE

AMABILITATE

LUCIDITATE

ARMONIE

NOUTATE

RESPONSABILITATE

Project Citizen / Proiectul Cetăţeanul

Project Citizen / Proiectul Cetăţeanul este o metodă inovativă de predare a educaţiei civice, bazată pe studierea unei probleme a comunităţii locale ce presupune o politică publică şi care este aleasă spre studiere de către elevi. Implementarea metodei în România se face sub coordonarea Institutului Intercultural Timişoara, în cadrul programului CIVITAS - un program de schimburi internaţionale în domeniul educaţiei civice iniţiat şi coordonat de Center for Civic Education, S.U.A. Programul CIVITAS este un program de schimburi internaţionale în domeniul educaţiei civice, iniţiat şi coordonat de Center for Civic Education, Calabasas, California, S.U.A şi finanţat şi implementat cu sprijinul Departamentului de Educatie al S.U.A. Reţeaua CIVITAS cuprinde mai multe parteneriate între state din S.U.A. şi ţări din diferite părţi ale lumii, în general ţări cu “democraţii emergente”. Reprezentantul în România al reţelei Civitas este Institutul Intercultural Timişoara. România este integrată într-un parteneriat ce include Florida, Texas, Mississippi şi Ungaria. Coordonarea parteneriatului este asigurată de Florida Law - Related Education Association, ceilalţi parteneri fiind State Bar of Texas - Law-Related Education Program, Mississippi State University, Civitas Ungaria.

În România, programul se concretizează în prezent prin: Implementarea metodei Project Citizen / Proiectul Cetăţeanul, ca o metodă alternativă de predare a educaţiei civice la clasele VII-VIII, organizarea de vizite ale unor specialişti şi demnitari români în S.U.A., respectiv specialişti şi demnitari americani în România, participarea la diferite manifestări internaţionale organizate în cadrul reţelei şi la manifestări bilaterale în cadrul parteneriatului. Aplicarea metodei Project Citizen / Proiectul Cetăţeanul a început în anul 2002. Până în prezent, metoda a fost utilizată în peste 80 de şcoli din Timiş, Bucureşti şi Iaşi şi se intenţionează extinderea ei la scară naţională. Metodologia în Project Citizen / Proiectul Cetăţeanul presupune parcurgerea de către o clasă a următoarelor etape:

identificarea problemelor comunităţii locale ce presupun politici publice; selectarea prin vot a unei probleme care să fie studiată de către clasă; culegerea de informaţii privind problema aleasă, din diverse surse: autorităţi locale,

specialişti, membri ai grupurilor direct vizate de problema respectivă, presă, biblioteci, internet; organizarea informaţiilor culese, alegerea unei politici publice propuse de clasă ca soluţie a

problemei şi elaborarea unui portofoliu ce cuprinde patru secţiuni:◊ prezentare a problemei;◊ descriere şi analiză a mai multor soluţii posibile;◊ prezentare si argumentare a soluţiei propuse de clasă;◊ un plan de acţiune prin care clasa îşi propune să determine autorităţile responsabile să

aplice soluţia propusă; prezentarea portofoliului, mai întâi în cadrul unui eveniment organizat la nivelul şcolii, cu

invitarea reprezentanţilor autorităţilor şi a unor membri ai comunităţii, apoi în cadrul unor evenimente publice, la nivel local, regional şi naţional;

reflectarea asupra experienţei de învăţare;

De trei ani, se experimentează desfăşurarea Proiectului Cetăţeanul în formula on-line, stabilindu-se un parteneriat între o clasă din România şi Ungaria cu câte o clasă din S.U.A., din statul Florida. Activitatea claselor se desfăşoară urmând aceeaşi paşi, dar în plus elevii claselor implicate pot comunica pe un site cu colegii din S.U.A., prezintă material intermediare, iar în încheierea activităţii are loc o videoconferinţă în care fiecare clasă prezintă tot portofoliul, se pun întrebări asupra temei studiate.

Din anul 2005, participă şi şcoala noastră în acest proiect, în fiecare an câte două clase de a VII-a studiind o problemă pe care colectivul de elevi o consideră importantă pentru comunitate-cartier necesitând a fi rezolvată. De-a lungul anilor, au fost studiate probleme precum: stoparea violenţei în mediul familial (realizarea unui centru pentru familiile-soţiile maltratate), realizarea unui parc pe un teren viran din cartier care să poarte numele celor două eleve victime ucise în timpul evenimentelor care au avut loc în decembrie 1989, Luminiţa şi Gabriela, păstrarea curăţeniei în cartier, realizarea unei publicităţi pentru personalităţile oraşului şi în special, pentru cele înmormântate în Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei.

Rezultatele muncii acestor colective de elevi au fost prezentate în cadrul întâlnirii organizate anual de către Institutul Intercultural Timişoara, în expoziţii, în cadrul unor simpozioane şi activităţi din şcoală.

Suntem una dintre puţinele şcoli care de trei ani participă şi la Project Citizen-on – line. În primul an-2006-2007, după un training desfăşurat în Timişoara, alături de colegii americani, colectivul clasei a VII-a Step, coordonat de profesorii Roman V., Nechifor D., Bucurei C., Vuşcan E a colaborat cu o clasă din Austin –Texas, studiind “Realizarea unei săli de sport pe lângă şcoală”. Merită a fi subliniat faptul că din cele 6 şcoli româneşti implicate doar noi şi Şcoala 24 am reuşit finalizarea şi postarea materialelor pe site-ul proiectului.

Proiectul Cetăţeanul – Citizen Project on line a continuat în anul şcolar 2007-2008, doar în 2 şcoli din judeţul Timiş – şcoala noastră şi o şcoală din Lugoj. În acest an, în proiect au fost cuprinşi elevii clasei a VII – a B, coordonaţi de prof. Roman Vasile, Hamat Ana, Vuşcan Emilia şi Tripa Ioana. Până la sfârşitul semestrului I, din acest proiect s-a parcurs primul pas, adică realizarea unor chestionare în rândul populaţiei cartierului, sintetizarea problemelor constatate şi traducerea acestui material şi a prezentării clasei în limba engleză, realizarea unor conturi pentru toţi elevii clasei şi postarea pe site-ul proiectului a materialelor realizate. De asemenea, a avut loc o audioconferinţă cu coordonatorul american al proiectului. În semestrul al doilea, au urmat celelalte 3 etape, alegerea unei probleme de cercetat, respectiv Fabrica Continental, studierea problemei, alegerea soluţiilor şi propunerea unei soluţii care a părut clasei cea mai bună. Materialele au fost sistematizate şi s-a realizat o prezentare Power Point care a fost pusă pe site-ul acţiunii alături de alte materiale, toate traduse în engleză. În 23 mai 2008, materialul a fost prezentat clasei partenere, într-o videoconferinţă, în care elevii au discutat cu cei din Florida-SUA. Materialele şi toată documentaţia acţiunii au fost considerate de partenerul american, Asociaţia Avocaţilor din Florida , ca fiind un model pentru această acţiune, fiind promovat în pregătirea altor activităţi similare. De asemenea, cele patru cadre didactice implicate au participat prin completarea unor chestionare şi discuţii directe cu reprezentantul american la o cercetare făcută de universitatea din Florida privind implementarea Proiectului Cetăţeanul în ţările din Europa de Est şi mai ales a modului în care se poate realiza Citizen Project on line.

Proiectul Cetăţeanul – Citizen Project on line a continuat în anul şcolar 2008-2009 doar în 2 şcoli din judeţul Timiş – şcoala noastră şi Şcoala Nr. 6 din Lugoj. În acest an, în proiect au fost cuprinşi elevii clasei a VII – a Step, coordonaţi de prof. Roman Vasile, Stănculete Marius, Tripa Ioana, Guţan Mihaela, Vuşcan Emilia. Până la sfârşitul semestrului I, din acest proiect s-a parcurs primul pas, adică realizarea unor

chestionare în rândul populaţiei cartierului, sintetizarea problemelor constatate şi traducerea acestui material şi a prezentării

Delegaţia română în faţa unei clădiri din Universitatea de Stat din Mississippi

La una dintre activităţi

clasei în limba engleză, realizarea unor conturi pentru toţi elevii clasei şi postarea pe site-ul proiectului a materialelor realizate. De asemenea, a avut loc o audioconferinşă cu coordonatorul american al proiectului. În semestrul al doilea, au urmat celelalte 3 etape, respectiv alegerea unei probleme de cercetat, respectiv problema spaţiilor verzi din cartier, studierea problemei, alegerea soluţiilor şi propunerea unei soluţii care a părut clasei cea mai bună. Materialele au fost sistematizate şi s-a realizat o prezentare Power Point care a fost pusă pe site-ul acţiunii alături de alte materiale, toate traduse în engleză. În mai 2009, materialul a fost prezentat clasei partenere, într-o videoconferinţă, în care elevii au discutat cu cei din Florida-SUA.

Ca o consecinţă a activităţilor desfăşurate în acest proiect de elevi şi cadre didactice din şcoala noastră, în perioada 19-24 iulie 2009, prof. Vuşcan Emilia a participat la Tabăra de vară pentru profesori CIVITAS, desfăşurată la Universitatea de Stat Mississippi din Starkville. În această tabără, au participat profesori din România, Ungaria, Peru, Panama, SUA- Mississippi şi Florida. Au fost discutate probleme legate de desfăşurarea Proiectului Cetăţenul-Citizen Project, de modul în care în şcoală trebuie studiată problema drepturilor omului. Firesc, participanţii au fost conduşi să cunoască şi câteva locuri deosebite din Mississippi, Delta fluviului Mississippi, capitala statului – Jackson, locurile unde s-a născut blues-ul.

Prof. Vuşcan Emilia

FOR AN ACTIVE EUROPEAN CITIZENSHIP:

the EUROPEAN CHARTER of STUDENT COUNCIL - ESCS

Pentru o cetăţenie europeană activă:

Carta europeană a Consiliului elevilor

LA PARTENERII DIN MIKOLOW - POLONIA

Prima zi – 4 octombrie 2009

E duminică. Ne întâlnim la şcoală. Suntem cele patru eleve şi doamnele profesoare care vom pleca la întâlnirea cu partenerii din Polonia. Cu emoţie pornim spre necunoscut. Trecem prin sate,

oraşe, peste râuri, printre văi şi munţi şi ajungem la Bratislava, capitala Slovaciei.

Bratislava este situată pe Dunăre, aproape de graniţele Slovaciei cu Austria şi Ungaria şi destul de aproape de graniţa cu Republica Cehă. Se află la doar 60 de km de Viena. Oraşul are cea mai mare densitate a populaţiei din Europa centrală. Munţii Carpaţi încep pe teritoriul oraşului (Malé Karpaty, „Carpaţii Mici”). Bratislava este sediul preşedinţiei, parlamentului şi guvernului slovac. În oraş se află câteva universităţi, muzee, teatre şi alte instituţii culturale, printre care Slovenská filharmónia (Orchestra Filarmonică Slovacă). La nivelul tradiţiilor, oraşul slovac poartă şi semnele influenţelor venite din Austria, Ungaria etc. În trecut, a fost un oraş din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are şi alte nume, în uz până la finalul Primului Război Mondial: Pressburg (germană, chiar şi astăzi alternativa oficială) şi Pozsony (maghiară).

Am fost deosebit de impresionate la vederea castelului care răsare la marginea şoselei. Castelul Bratislava se află pe un teren aflat la 85 m deasupra nivelului Dunării. Situl dealului castelului a fost locuit încă din perioada de tranziţie între Epoca de Piatră şi Epoca de Bronz şi a reprezentat acropolisul unui oraş celtic, apoi a făcut parte din Limesul roman, a fost o mare aşezare slavă,

apoi un centru politic, militar şi religios al Moraviei Mari. Un castel de piatră nu s-a construit până în secolul X, pe când regiunea intra sub influenţa Regatului Ungariei. Castelul s-a transformat într-o fortăreaţă gotică anti-husită în vremea lui Sigismund de Luxemburg, în 1430, devenind apoi castel renascentist în 1562 şi a fost reconstruit în 1649 în stilul baroc. În timpul domniei Mariei Tereza, castelul a devenit un sediu regal prestigios. În 1811, castelul a fost distrus, rămânând în ruină până în anii 1950, când a fost reconstruit în mare parte în stilul terezian.

Din nou la drum. Alte localităţi, alte meleaguri frumoase pe care toamna şi-a aşternut inegalabilele culori.N-am prea băgat de seamă graniţele, le-am trecut foarte uşor şi după ore şi ore de călătorie intrăm în Mikolow. Destul de repede am oprit în faţa hotelului Mocca d’Oro. Este târziu şi ne grăbim să ne preluăm camerele şi să ne culcăm. Am aflat că la acest hotel se vor caza şi cei din Italia.

A doua zi – 5 octombrie 2009

După micul dejun ne întâlnim cu partenerii din Franţa, Marea Britanie şi Polonia. Am aşteptat sosirea italienilor până aproape de prânz. Partea a doua a zilei cu tot cu prânzul au loc la şcoala din Mikolow. Am vizitat şcoala, clasele. Ne-am întâlnit cu doamna directoare, membri în conducerea şcolii şi reprezentanţi ai primăriei oraşului Mikolow. Ne place cum arată şcoală. Parcă seamănă cu a noastră, parcă nu. Deosebite ni se par holurile şi coridoarele, în mare parte pictate chiar de către elevi. Foarte tare ne place sala de sport, mare, luminoasă, cu posibilitatea de a face diferite jocuri sportive în ea. Seara am vizitat oraşul şi primăria unde am văzut o expoziţie cu temă istorică.

Oraşul Mikolow este un oraş deosebit pentru zona minieră Silezia de Sus, fiind numit oraşul grădină-oraşul grădinilor. Asezat pe râul Jamna, oraşul a fost menţionat pentru prima dată în anul 1222. Condus de nobili poloni, apoi de regii prusaci, oraşul a fost alipit Poloniei în urma unui plebiscit în anul 1921. Ca întreaga Polonie, oraşul a căzut sub stăpânire germană în Al Doilea Război Mondial, fiind eliberat de Armata Roşie. În secolul al XIX-lea, oraşul a fost legat de restul ţării printr-una din primele căi ferate din Polonia şi pentru că aici s-a constituit prima casă poloneză de imprimat.

A treia zi - 6 octombrie 2009

A fost ziua destinată cunoaşterii reciproce. Suntem împărţiţi în grupe, fiecare grupă cuprinzând elevi din toate ţările participante, mai mari sau mai mici, pentru că cei din Marea Britanie sunt elevi de şcoală primară, cei din Polonia sunt mai mari ca noi. Ne-am cunoscut, am învăţat câteva cuvinte în poloneză. Am lucrat, am făcut postere ce cuprindeau propuneri de articole pentru Carta europeană a Consiliului Elevilor.

A patra zi - 7 octombrie 2009

Excursie la Cracovia şi Auschwitz pentru a cunoaşte mai bine istoria şi cultura Poloniei

Cracovia este unul dintre cele mai vechi şi mai mari municipii din Polonia. În 2005, populaţia municipiului era de peste 750.000 locuitori, cea a aglomeraţiei fiind de peste 1 milion de locuitori. Nucleul istoric al municipiului este situat pe malul Vistulei, la piciorul colinei Wawel, în sudul ţării, în regiunea Polonia Mică.

Cracovia este unul dintre cele mai vechi şi mai mari oraşe din Polonia. Acest oraş a scris o istorie frumoasă prin faptul că ea a fost şi reşedinţă a regilor polonezi. Azi, acest loc încă este considerat inima Poloniei, având o istorie de peste 1000 de ani. Cracovia este, de asemenea, un important centru turistic, fiind ţinta a peste 7 milioane de turişti anual.

Numele Krakov (Cracovia) vine de la Krak, o căpetenie tribală a locului, despre care legenda spune că, după o luptă crâncenă, a răpus, la poalele colinei pe care astăzi se înalţă cetatea Wawelun, un teribil dragon.

Astăzi, Cracovia este considerat cel mai frumos oraş din Polonia şi îşi adaugă la blazonul îndelungatei sale existenţe, atributul de “Capitală a Artei şi Tinereţii”. În lunile mai-iunie, în timpul anualelor Zile ale Cracoviei, are loc aici Juvenalia, un carnaval studenţesc în care tinerimea universitară susţine examenul la talent şi inovaţie artistic.

Castelul Wawel este o mândrie a oraşului. Iniţial gotic, a fost transformat de către Sigismund I, între anii 1507-1536, într-o reşedinţă regală impunătoare în stilul Renaşterii. Între secolele al XIV-lea şi al XVI-lea, edificiul a jucat rolul de palat prezidenţial al monarhilor polonezi, loc de încoronare şi necropolă a regilor. Astăzi castelul adăposteste Colecţia Naţională de Artă, alcătuită din ţesături-tapiserii brodate cu fire de aur, pictura, ceramica, o impresionantă colecţie de arme, precum şi Tezaurul Coroanei, care cuprinde sabia de încoronare a regilor polonezi şi, poate lucrul cel mai insolit, o colecţie de obiecte orientale, dintre care cea mai remarcabilă este colecţia de corturi din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, una dintre cele mai bogate din lume.

Piata centrală (Rynek Glowny) este cea mai mare piaţă medievală din Europa. În piaţă se află şi biserica Sfânta Maria (Mariacki), cea mai importantă din oraş. E din cărămidă de culoare roşie şi are doua turnuri inegale care au şi ele o legendă. Se spune că doi fraţi construiau fiecare câte unul dintre turnuri şi până la un anumit nivel erau la egalitate. Însă, fratele mai mare, invidios ca mezinul i-o ia înainte, l-a omorât pe acesta. După faptă, criminalul a simţit remuşcări şi s-a sinucis.

După ce am văzut atâtea frumuseţi, ne îndreptăm spre un loc trist – Auschwitz. Auschwitz sau Auschwitz-Birkenau (nume oficial complet Konzentrationslager Auschwitz, KL Auschwitz (Stammlager), KL Birkenau (Auschwitz II), scurt Konzentrationslager Auschwitz-Birkenau) este numele unui complex de lagăre de concentrare şi exterminare al Germaniei naziste. Auschwitz este numele german al oraşului din apropiere Oświęcim, situat la aproximativ 60 kilometri vest de Cracovia, în sudul Poloniei.

Începând din 1940, Germania nazistă a construit mai multe lagăre de concentrare şi un lagăr de exterminare în zonă, aflată sub ocupaţie germană la acea dată. Lagărele de la Auschwitz au fost un element major în perpetuarea Holocaustului; Auschwitz-Birkenau a fost un lagăr de concentrare nazist din Polonia, care în timpul celui de - Al Doilea Război Mondial a avut un rol de distrugere în rândul populaţiei evreieşti din Europa şi nu numai a acesteia. Peste 1,1-1,6 milioane de oameni au fost exterminaţi în acest lagăr. El a fost, ca în marea majoritate a lagărelor de concentrare naziste, comandat de trupele de infanterie SS. Lagărul de la Auschwitz-Birkenau a fost cel mai mare lagăr nazist din cele două războaie mondiale. Lagărele aveau ca scop distrugerea unor minorităţi europene ca evreii, ţiganii etc. Alte lagăre din afara teritoriului Germaniei erau folosite ca puncte de lucru sau pentru "experimente" ale doctorilor nazişti. La fiecare lagăr era adăugat, la ieşire câte un crematoriu pentru cadavrele deţinuţilor. Lângă acest crematoriu se mai afla şi câte o cameră de duşuri, care avea ca scop gazarea prizonierilor. În lagărul de la Auschwitz-Birkenau aceste camere de gazare şi crematoriile se aflau în interiorul lagărului, deoarece acesta a fost construit într-o localitate ocupată de germani şi transformată în lagăr de concentrare. Locuitorii polonezi ai Auschwitzului, care au refuzat să fie deportaţi fie în Germania, fie în Austria, au fost folosiţi la muncă "în folosul naţiunii germane", ei nefiind trataţi ca şi conaţionalii lor care au acceptat să plece din Auschwitz. Erau folosiţi la golirea camerelor de gazare.Aproximativ 700 de deţinuti au încercat să evadeze de la Auschwitz, din care aproximativ 300 au reuşit. O pedeapsă obişnuită pentru încercările de evadare era moartea prin înfometare; familiile celor care reuşeau să evadeze erau uneori arestate şi trimise la Auschwitz pentru a opri alte încercări.

Despre Auschwitz am aflat mai multe de la ghidul pentru copii. Am aflat despre cum au murit atâţia oameni, despre muncile grele din lagăr, despre soarta copiilor ajunşi aici. Ghidul ne-a vorbit cu atâta pasiune şi emoţie de parcă ar fi fost martor la cele prezentate de el. Ne-a impresionat destinul

deţinutului cu numărul 16670 care era considerat mort, a fost aruncat printre cadavre, dar şi-a revenit, a evadat şi apoi a depus mărturie despre ceea ce s-a întâmplat aici.

Am plecat triste şi impresionate. Când am ajuns la hotel, ne-am culcat repede.Ziua a cincea – 8 octombrie 2009

Din nou la şcoală. Urmează o nouă zi de muncă. După alte criterii, suntem grupaţi şi fiecare grupă trebuie să-şi facă posterul. A fost mai dificil pentru că discuţiile se purtau doar în limba engleză, dar ne-am descurcat. De asemenea, am discutat ce trebuie pregătit în lunile următoare pentru întâlnirea din Franţa.

După masă, ne-am despărţit cu regret de partenerii noştri şi de Polonia, unde am descoperit oameni deosebiţi. A urmat drumul spre casă.

Bunduruş Iulia – Clasa a VI-a H Ciortan Bianc a– Clasa a VI-a HCroitoru Ana – Clasa a VI-a H Şimon Adriana – Clasa a VII-a BCoordonator: prof. Comloşan Adriana.

MICUL DANSATOR

Casian Tudosie este elev în clasa a VI-a H la Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 7 "Sfânta Maria" Timişoara şi sportiv de performanţă la clubul de dans sportiv “Magnum VRD” din Timişoara.De la vârsta de 5 ani practică dansul sportiv de performanţă şi are un palmares impresionant. Totul a început ca o joacă, dar repede şi-a luat rolul în serios. La nici 6 ani participa la primul concurs, iar după un an de

antrenamente era campion naţional la categoria de vârstă cea mai mică. Au urmat apoi multe ore de antrenament şi multe sacrificii totodată.

După orele de curs de la şcoală şi după efectuarea temelor, când copiii ieşeau la joacă, el mergea la antrenament aproape zilnic. Nici vacanţele nu au fost lipsite de sacrificii, ba mai mult, atunci se antrena şi mai intens, pleca în cantonamente şi, în străinătate, la concursuri. A ajuns să facă parte din lotul naţional de dans sportiv şi să reprezinte România la campionatele europene şi mondiale. Primele rezultate internaţionale le-a obţinut la vârsta de 8 ani şi anume campion balcanic la Beograd, vicecampion european în Italia şi campion mondial la Barcelona. La 9 ani este din nou campion naţional, iar la 10 ani vicecampion mondial la Sttutgart şi campion european la Alassio, în Italia.

Poate rezultatele obţinute, poate dorinţa de a învinge mereu l-au făcut să fie foarte încrezător în forţele lui şi să se antreneze mai departe cu plăcere şi tenacitate.

Premii

- Premiul I – concursul “Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun la români”, Ed. a III-a , 2007

- Premiul Special – Concursul de desene de protecţie civilă cu tema “ Bum!! Pericolul şi intervenţia la dezastre – 2008

- Premiul III - concursul “Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun la români”, Ed. a II- a , 2006

- Premiul I – Concursul Fair play în sport şi viaţă, “Jocurile Olimpice în imaginaţia copiilor”, faza pe judeţ, 2007

- Premiul III - Concursul Fair play în sport şi viaţă, “Jocurile Olimpice în imaginaţia copiilor”, faza pe ţară, 2007

Întrucât Denis Petrişor din clasa a VIII-a B este un elev emotiv, căruia cu greu îi smulgi un cuvânt, am apelat la câteva persoane care îl cunosc pentru a-l prezenta.

Prof. de educaţie plastică Daniel Suici :”Îmi aduc aminte de Denis că l-am remarcat chiar din clasa a V-a. De atunci, s-a evidenţiat prin lucrări deosebit de bune, fiind atent la suprafeţele mari, dar şi la detalii, la relaţia cromatică, ritmul plastic. Toate acestea, precum şi o pensulaţie foarte spontană oferă picturilor lui Denis o frumuseţe aparte. A participat la multe concursuri, locale, judeţene, naţionale, obţinând rezultate remarcabile, iar la nivelul şcolii este cunoscut de mulţi elevi, picturile sale fiind mereu în expoziţiile organizate pe diferite teme. Sunt foarte mulţumit de modul serios în care munceşte, de rezultatele obţinute. Cred că are şanse mari, ca, perseverând, să reuşească în domeniul artelor plastice. Îi recomand să urmeze un liceu vocaţional, fie cel de arte plastic, fie secţia de arhitectură a Liceului „I.Mincu.”. Prof. diriginte Anamaria Grigoriu: „Denis este un elev bun la învăţătură, preocupat de toate materiile, dar în mod special de desen, care rezolvă bine toate sarcinile de lucru pe care le primeşte. Este foarte liniştit, calm, vizibil preocupat de munca sa, dar atunci când e nevoie sare în ajutorul colegilor. Este foarte blând, sensibil. Din câte ştiu, doreşte să devină cu adevărat pictor.”

Colegul Sălăjan Cătălin: „Mi-a plăcut de Denis, de când am venit în această clasă. Este un elev bun la învăţătură, participă la activităţile clasei, este apreciat şi de profesori. Îmi place că ne respectă şi, de aceea, şi noi îl respectăm în mod deosebit. Ştiu că a câştigat numeroase premii la concursuri de desen, dar cel mai tare ne uimeşte pe toţi la fiecare oră de desen cu frumoasele sale încercări care sunt cu totul altfel decât desenele noastre copilăreşti. Cred că este deja un pictor. Ştiu că vrea să devină pictor sau arhitect.”

ASOCIAŢIA GENERAŢIE TÂNĂRĂ

- un partener de nădejde al şcolii

Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.7 „Sfânta Maria” din Timişoara a fost şi este întotdeauna deschisă în direcţia realizării de parteneriate cu diverse asociaţii sau instituţii cu scopul organizării de activităţi pentru şi în beneficiul copiilor.

În cadrul proiectului „Pentru zâmbetul unui copil“, un astfel de parteneriat s-a încheiat cu Asociaţia Generaţie Tânără Unga Liv România, asociaţie reprezentată de d-na preşedintă Mariana Petersel. Acţionând sub deviza „Noi lucrăm pentru viitor“, Asociaţia are următoarele obiective privind minorii: contribuie la reintegrarea socială şi comunitară a copiilor fără suport moral şi material, copii care provin din clase sociale defavorizate (orfani, copii abandonaţi, maltrataţi, handicapaţi), susţine interesele superioare ale copilului şi acţiunile pentru întărirea familiei, doreşte să se asigure de viaţa şi educaţia normală a copiilor, susţine eforturile statului în realizarea proiectelor ce favorizează copiii, colaborează cu organizaţii din ţară şi străinătate care au acelaşi scop, oferă ajutor material familiilor sărace sau cu mulţi copii. Pentru aceasta, găsesc activităţi pentru strângerea de fonduri.

Ca urmare a acestui parteneriat, Asociaţia oferă pachete cu dulciuri copiilor nevoiaşi din şcoala noastră, cu ocazia diferitelor sărbători: de 1 Iunie, 30 de copii din şcoală au beneficiat, pe lângă dulciurile oferite de Asociaţie şi de un tur al oraşului cu autocarul.

Fiecare serie a acestei tabere a durat 14 zile, având două locaţii: o săptămână la Calacea Băi, iar o săptămână la Jupâneşti, localitate situată la aproximativ 15 km de Făget.

Cum s-au simţit copiii? Cum ne-am simţit noi, cadrele însoţitoare? Este o poveste lungă şi frumoasă, presărată cu multe peripeţii, poveste care s-a materializat într-un jurnal de tabără, ce va rămâne drept mărturie peste ani despre minunatele clipe petrecute în tabăra din vara lui 2009.

În vara acestui an, 3 serii a câte 30 de copii, elevi ai şcolii, au beneficiat de o tabără la un preţ simbolic, restul sumei fiind susţinută de către sponsorii, parteneri direcţi ai asociaţiei mai sus amintite.

Pentru a nu vă lăsa, dragi cititori, nelămuriţi, vă vom spune că după o săptămână de bălăceală la „mare”, adică la ştrandul de la Calacea ........

ne-am mutat la „munte”, într-o pitorească zonă deluroasă, un vechi sat de olari, care ne-a găzduit timp de 7 zile. Discotecă seară de seară, jocuri, plimbări prin pădure, focul de tabără, serile de „cinematecă” sunt numai câteva din ingredientele care au condimentat tabăra noastră, făcând-o atât de specială.

Încărcaţi cu o grămadă de materiale şi de informaţii utile pentru noi despre cazuri şi situaţii extreme, nea Marin, specialistul în tehnicile de prim-ajutor, ne-a învăţat cum să curăţăm, să dezinfectăm şi să bandajăm o rană. Am fost, pe rând, şi pacienţi şi asistenţi medicali şi ne-am descurcat exemplar în ambele cazuri. Marian, alt membru al echipei Salvo, ne-a vorbit despre toate soiurile de venin: de şerpi, vipere mai exact, că ele sunt singurele reptile veninoase de la noi din ţară, de păianjeni, albine, viespi şi ţânţari.

Deşi mai este doar o lună din acest an, mai urmează două activităţi desfăşurate cu sprijinul partenerilor noştri de la Asociaţia „Generaţia Tânără.“ Vorbim aici despre o emisiune ce va fi difuzată în 6 decembrie pe postul Europa Nova, unde elevii noştri, din clasele a IV-a C şi a IV-a D, vor prezenta un colaj de colinde şi un dans popular românesc şi despre proiectul „Primiţi colindătorii?”, ce se va desfăşura în preajma marii sărbători a Crăciunului.

În speranţa că va urma o lungă colaborare, cu multe activităţi desfăşurate în parteneriat, mulţumim şi pe această cale d-nei preşedinte Mariana Petersel.

inst. Georgeta Novacovici inst. Adriana Calinin

Micii meşteşugari

În luna octombrie a anului curent, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 7

”Sfânta Maria”, Timişoara, prin mijlocirea Comisiei “Pentru Zâmbetul

După ce am fost doxa de atâta teorie, a trebuit să trecem şi la practică. Cu mic cu mare, inclusiv doamnele învăţătoare, cu toţii am fost căţăraţi în copac. După ce am fost înhămaţi şi legaţi cu tot felul de chingi, ni s-a pus pe cap câte-o cască de miner, de ziceai că eram ortaci de-ai lui Miron Cozma şi, mai cu chiu, mai cu vai, am fost tractaţi în copac. Ceea ce putem să vă spunem e că a fost extraordinar şi cu siguranţă nimeni nu va uita experienţa din copac! Noi, sincer vorbind, parc-am fi fost Mitruţ din „Stejarul din Borzeşti”.

Punctul culminant al instruirii a fost simularea unui posibil caz de pierdere a unui copil în pădure şi rănirea lui. Totul a fost pus la cale în cel mai mic amănunt. Nimeni nu ştia că este doar un exerciţiu, iar la anunţarea veştii că un copil s-a rătăcit, toţi au înlemnit….Doar noi, cadrele ştiam adevărul. Suntem sigure că nu vor uita niciodată căutarea prin pădure a colegului lor, emoţiile trăite când l-au găsit rănit şi lacrimile vărsate pentru „suferinţa“ lui.

Implicarea Asociaţiei „Generaţia Tânără“ în viaţa şcolii noastre nu se limitează doar la această tabără. Astfel, în cadrul proiectului „Pentru zâmbetul unui copil”, concretizat prin activităţi de binefacere, ce urmăresc ajutorarea copiilor proveniţi din familii cu venituri modeste, a oferit pachete cu alimente unui număr de 12 familii nevoiaşe, acţiune desfăşurată în 7 noiembrie a acestui an.

unui copil”, a reuşit să încheie un parteneriat social cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, cu

concursul domnului Ciprian Cipu, directorul acestei nobile instituţii.

Acesta constă în organizarea unor acţiuni în beneficiul copiilor proveniţi din familii defavorizate,

concretizate pentru început în participarea unui grup de 10 elevi

din ciclul primar la un curs de sculptură şi olărit. În acest sens, în

fiecare zi de luni a săptămânii, copiii sunt preluaţi de la şcoală de

un cadru didactic şi însoţiţi la atelierele Centrului de Cultură unde

aceştia, sub îndrumarea atentă şi profesională a doi maiştri –

instructori calificaţi - învaţă tainele acestor vechi meşteşuguri

româneşti, confecţionând diverse obiecte de artizanat. Trebuie

menţionat că acest curs a avut un mare ecou în rândul copiilor, ei fiind extrem de entuziasmaţi de tot ceea

ce învaţă aici şi receptivi la ceea ce li se transmite. Rodul muncii lor, respectiv lucrările realizate, vor face

obiectul unei expoziţii care va fi organizată în cadrul şcolii noastre. Inst. Cristina Sas

Paşii

Încet, fără să facă zgomot, uşa unui suflet, se deschise şi ieşi iubirea. S-a întors, după un timp, aducând cu ea pacea, liniştea şi mulţumirea sufletului. S-au aşezat acolo aşteptând să vină timpul să deschidă iarăşi uşa.

O altă uşă s-a deschis, cu zgomot, ieşind grăbit cineva care s-a întors mai târziu aducând, în acel suflet, o altfel de mulţumire şi satisfacţie.

Se apropie, cu paşi grăbiţi, CRĂCIUNUL. Uşa Betleemului sufletelor noastre aşteaptă să i se ceară să se deschidă pentru ca Hristos să intre şi se sălăşluiască în inimile noastre.

Uşa, pe care ieşise iubirea, se va deschide repede să intre aici bucuria faptelor bune pe care le săvârşise atunci când a ieşit şi s-a întors aducând acolo prietenele sale. Cealaltă uşă se va deschide încet, puţin, cât să se poată strecura, nevăzute, teama şi nefericirea care vor umple sufletul celui care a uitat de iubirea faţă de aproapele său, iubire concretizată în fapte bune, şi care s-a mulţumit cu micile răutaţi făcute celorlalţi.

Se spune că Dumnezeu ne numără paşii, atunci când facem fapte bune sau rele, iar numărul lor va umple sufletul cu anumite sentimente, legate de iubire sau ură.

Noi cum vom deschide uşa sufletului nostru, cum îl vom aştepta pe Domnul Iisus, cu bucurie sau cu tristeţe? Vom putea cânta împreună cu îngerii ‚,O, ce veste minunată’’?

Prof. Cazacu Elena

Porţi şi suflete deschise

A devenit deja o tradiţie ca Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 7 “Sfânta Maria” din Timişoara să-şi deschidă porţile pentru o zi, pentru ca unitatea parcă renăscută, cu emoţie şi căldură, să-i primească vizitatorii, de la cei mai mici la cei mai mari.

Astfel, şi anul acesta, în 14 noiembrie, doamna director, prof. Gica Dumitru, împreună cu doamnele învăţătoare, valorizând şi promovând activităţile reprezentative pentru şcoala noastră, au pregătit acţiunea până în cele mai mici amănunte.

Însufleţirea noastră este cu atât mai mare cu cât constatăm că, din an în an, prezenţa părinţilor este din ce în ce mai numeroasă, aceasta materializându-se într-un număr din ce în ce mai mare de copii înscrişi în clasele I.

Aşadar, după vizitarea şcolii, oaspeţii au fost invitaţi în amfiteatru, unde doamnele învăţătoare, asumându-şi rolul de însoţitoare în timp, au luat rând pe rând cuvântul prezentând şcoala, realizările, activităţile şi proiectele ei. În acest timp, copiii au păşit în două clase Step-by-Step unde ambientul special parcă le era familiar şi surprizele s-au ţinut lanţ. Elevii claselor a IV-a au dorit cu toată bucuria să le fie gazde-îndrumători în lumea tainică şi minunată a scolii. Fişele “Am fost şcolar pentru o zi” atractiv întocmite diferit pentru fete si băieti, cu spaţii pentru scrierea unor elemente grafice, colorarea unui desen, poza fiecărui viitor şcolar realizată pe loc, precum şi dulciurile, desenele animate şi muzica de la radio, calendarele cu imagini din viaţa şcolii, toate au constituit elemente care au creat, pentru un timp, un univers mirific al şcolii. Nici noi, cadrele didactice, nu am fost scutite de emoţii, deoarece în fiecare an, prin chestionarul oferit părinţilor, avem parte de un feed-back.

Vom reda în acest sens câteva impresii ale părinţilor:

a) din anii trecuţi:

- „ordine în şcoală, curăţenie, siguranţă, dascăli buni şi serioşi, implicaţi”;- „dotări de ultimă generaţie, receptivitate la nou, săli multimedia, cadre didactice sufletiste”;- „oferta educaţională Step by Step”; - „rezultate bune şi foarte bune la învăţătură”;- „şi totuşi se poate”;- „o şcoală veche, dar nouă”.

b) din anul acesta:

S-au remarcat în mod deosebit:

- „dotare materială";- „aspectul şi dotarea sălilor de clasă”;- „curăţenia”;- „competenţa şi experienţa cadrelor didactice”;- „performanţele obţinute de elevii şcolii”;- „cabinetele de informatică”;- „cabinetele de integrare, logopedie si psihoterapie”;- „alternativa Step-by-Step”;- „învăţământ tradiţional + after-school”.

Încet-încet, oaspeţii îşi iau la revedere cu încredere şi bucurie în priviri, iar noi rămânem cu sentimentul creatorului care dă tot ce are mai bun pentru creaţia sa. Şi asta, cu gândul la cuvintele Maicii Tereza: „Noi nu putem face lucruri mari, ci lucruri mici, cu dragoste”.

Înv. Luminiţa Gheorghiţă

Un nou proiect s-a derulat în acest an şcolar la

Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 7 “Sfânta Maria”

Cel mai bun elev cu C.E.S.! Acesta este numele proiectului care s-a derulat în şcoala noastră în anul şcolar 2009/2010. Continuând tradiţia celor 10 ani de educaţie incluzivă, într-o şcoală incluzivă, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.7 “Sfânta Maria” a participat cu acest proiect în cadrul concursului de proiecte destinat şcolilor şi organizat de Primăria Timişoara. Propunerea de proiect a fost acceptată şi a primit finanţare, iar derularea sa propriu-zisă a avut loc începând cu luna octombrie a acestui an.

Ţinta strategică a proiectului este de a continua procesul de transformare a instituţiei într-o şcoală incluzivă, prin integrarea şcolară a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Proiectul îşi propune conştientizarea şi educarea elevilor, a părinţilor şi a cadrelor didactice, prin asigurarea accesului la informaţii despre educaţia incluzivă şi implicarea elevilor în activităţi de recuperare a decalajelor cognitive şi de formare a abilităţilor practice.

Obiectivele specifice urmărite în cadrul acestui proiect sunt:

conştientizarea şi educarea beneficiarilor proiectului cu privire la unitatea în educaţie;

egalitatea şanselor şi înţelegerea faptului că toţi suntem egali, dar diferiţi; formarea deprinderilor de muncă în echipă; reducerea decalajelor cognitive pentru 80% din grupul ţintă de 120 de elevi; dezvoltarea spiritului de competiţie şi a capacităţii de comunicare pentru 80% din grupul ţintă de 120 de elevi.

Activităţile propuse prin proiectul Cel mai bun elev cu C.E.S s-au desfăşurat sub forma unor concursuri interdisciplinare realizate prin adaptare curriculară individualizată, în vederea reducerii decalajelor cognitive, stimulare cognitivă cu scopul ameliorării performanţelor şcolare, dezvoltarea spiritului de competiţie şi a capacităţii de comunicare, ajutor în rezolvarea sarcinilor de învăţare din partea învăţătorilor/profesorilor de sprijin.

Concursurile interdisciplinare urmăresc să îi provoace pe elevi să rezolve exerciţii şi probleme variate la limba română şi matematică, să răspundă la întrebări din disciplinele de studiu, pe baza unor chestionare individuale, tip grilă. Elevii fără cerinţe educaţionale speciale care participă la concursuri alături de colegii lor vor coopera cu elevii cu cerinţe educaţionale speciale, dezvoltându-se astfel spiritul de echipă.

În urma derulării acestui proiect, vom realiza o informare adecvată pentru 80 de cadre didactice ale Şcolii cu Clasele I-VIII Nr. 7 “Sfânta Maria”, precum şi pentru 20 de cadre didactice din şcolile partenere - Şcoala cu Clasele I-VIII Liebling şi Şcoala cu Clasele I-VIII Ghiroda, cu privire la integrarea şcolară a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, prin punerea la dispoziţie de materiale informative: broşuri, cărţi de specialitate, care vor ajuta la rezolvarea problemelor apărute în cadrul procesului de incluziune şcolară.

“Toţi suntem diferiţi, iar diferenţa este un motiv pentru a fi împreună” este motto-ul Şcolii cu Clasele I-VIII Nr. 7 “Sfânta Maria” din Timişoara, care îşi propune să fie o şcoală comprehensivă şi integratoare, să răspundă nevoilor, potenţialului şi aspiraţiilor tuturor elevilor. De aceea, în şcoala noastră se desfăşoară proiecte ca “7 inclusiv”, “Educaţia incluzivă- o şansă pentru fiecare“, proiecte care sprijină integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi a celor din sistemul de protecţie socială.

Prin proiectul Cel mai bun elev cu C.E.S. am mai înaintat un pas ceea ce priveşte mediatizarea acestui subiect şi atragerea unor parteneri, atât din comunitatea locală, cât şi din alte unităţi de învăţământ.

Inst. Georgeta Novacovici

Înv. Mihaela Banc

Inst. Tania Sârbu

Jurnal unei dascăliţe

Chinuită de-o tuse hârâită şi amorţită de-o febră rebelă, învăţătoarea îşi aştepta rândul la doctor. Boala venise brusc, stricând mersul firesc al zilei. Avea clasa I şi muuult, foarte mult de lucru. “Ce-or face copiii mei? Cine mă suplineşte?”, gândea învăţătoarea între două accese de tuse ce-o slăbeau de puteri.

Uşa dispensarului se deschise făcând loc unui nou pacient. Un băieţel mărunţel, palid, cu mersul unui bătrân copleşit de greutăţile vieţii îşi facu apariţia însoţit de un tătic îngrijorat. La vederea învăţătoarei copilul se opri o clipă, apoi se instală pe scaunul alăturat privind cu compasiune spre ea..

- Bună ziua, doamna! Se fasi aisi?Doamna îşi privi elevul. Ştia că are probleme de sănătate şi că se îmbolnăveşte des. - Dar tu, ce-ai păţit?Vorbise prea mult. Tusea o zgudui din nou.Copilul, privind-o cu ochi critic, constată:- Da tu esti bolnavă rău!Apoi concluzionă:- Preţis ai umblat dezbrăcată!Doamna încercă în zadar să-şi stăpânească hohotul de râs care ameninţa să declanşeze o nouă

criză. Apoi auzi:- Nisi eu nu mă simt prea bine, asa că am plecat de la scoală, mai ales că nisi tu n-ai

venit.Restul pacienţilor incepură să chicotească, unii chiar să râdă. Băieţelul nu-i băgă în seamă. Preocuparea lui era doamna. - Stii, eu am mai venit o dată, da’ tata a zis să merzem să ne mai plimbăm.

Apoi, după o scurtă pauză de gândire:

- Da’ te las pe tine, că esti tare bolnavă!Recunoscătoare, învăţătoarea îi mulţumeşte. Momentul de linişte se prelungeşte. Copilul

nu-l poate suporta, aşa că:- Da’ tu mâine vii la scoală?- Nu cred, dragule!- Nisi eu nu cred că vin.Alt moment de pauză. Băieţelul îl trăieşte intens, cu fruntea încreţită de gânduri:- Da… când vii la scoală îmi dai si mie un beep? Să stiu si eu!Liniştea sălii de aşteptare a cabinetului medical s-a spart într-o mare de hohote. Doamna nu mai

ştie: râde, tuşeşte, se îneacă încercând să-şi recapete suflul. Se deschide uşa cabinetului. Doctorul cu privirea mirată, cere să intre următorul pacient. Învăţătoarea, cu ochii în lacrimi şi roşie la faţă de febră, de râs, nici ea nu mai ştie, îşi ia rămas bun de la elevul ei:

- Pa, dragule!Copilul, serios şi îngrijorat, o urmăreşte cu privirea apoi, cu o uşoară neîncredere în memoria

învăţătoarei:- Pa! Si nu uita să-mi dai beep!- Pagina părinţilor:

-

- Noi puncte de vedere

- despre ce-şi doresc părinţii şi la ce visează copiii

-

- Câtă bucurie, câte speranţe şi vise… când vine în familie un copil. Anii trec, el ajunge la şcoală. Unii părinţi tind să creadă că s-a terminat cu joaca pentru că acum sunt ,,alte vremuri”, nu ca atunci când dumneavoastră, părinţii săi, eraţi copii… Alte vremuri? Şi atunci de ce staţi pe gânduri când copilul dumneavoastră vă spune, cu un licăr de speranţă în glas, dar şi cu reproş: ,,Mami, tati, eu vreau să mă joc!” Hobby pentru un copil poate fi poezia, muzica, navomodelismul, fotbalul, lectura, dar fără să se joace, parcă este nefiresc.

- Tendinţa părinţilor este să-şi trateze copiii ca pe nişte adulţi, de la cea mai fragedă vârstă şcolară. Din dorinţa de a-i pregăti pentru o societate din ce în ce mai evoluată, mai informatizată şi poliglotă părinţii croiesc viaţa celor mici, adesea, după tipare nepotrivite, folosind tipare prea mari, la care copilului nu i se permite să adauge sau să renunţe la niciun detaliu. Copiii primesc responsabilităţi pe care ei nu şi le doresc, cel puţin la un moment dat, sunt îndemnaţi să desfăşoare activităţi/sporturi/arte, pentru care n-au nicio atracţie sau niciun talent. Părinţii vor să-şi realizeze, prin intermediul copilului, toate visele lor neîmplinite, toate aspiraţiile pe care ei înşişi nu le-au atins. Auzim adesea motivaţii de felul: ,,Lasă, dacă eu n-am

putut,… să facă măcar el!” În aceste condiţii mai poate fi vorba de joacă? Firesc, un copil-adult (citeşte bătrân) mai are timp de joacă?

- Şi totuşi… copiii au nevoie de joc/ joacă în tihnă, fără stresul antrenamentului de pe terenul de fotbal unde antrenorul vrea performanţe, fără jena faţă de profesorul de muzică, de dans, de engleză… care doreşte ,,să fii AS” ca să-şi justifice prezenţa în casa copilului şi pentru a-şi spori faima, fără concurenţa de la cercul de … unde ar trebui să concureze şi să se claseze pe un loc fruntaş… Jocul ,,de voie”, după propria fantezie, în intimitatea căminului sau împreună cu prietenii, să-i vorbească protector păpuşii, să-i dea sfaturi căţelului aşa cum a primit şi el recent, să depene amintiri dintr-o tabără sau o excursie din vara trecută, să-şi spună părerea despre ceea ce a văzut că s-a petrecut într-o recreaţie la şcoală, să analizeze ultimul film sau cartea citită sau să stea de vorbă cu dumneavoastră, dragă mamă şi dragă tată. Jocul este un exerciţiu de adaptare la lumea reală. Copiii asimilează cunoştinţe, experienţă de viaţă, experimentează trăiri şi învaţă să le conştientizeze şi să le exprime. Ce ziceţi, dragi părinţi, vă amintiţi când aţi improvizat scena pentru teatrul de păpuşi chiar în dormitorul părinţilor , iar tata a sfârşit prin a se juca împreună cu dumneavoastră? Ar fi greu să retrăiţi experienţa aceasta, dar cu datele uşor schimbate, din perspectiva adultului?

- Cu siguranţă că nu vă doriţi un copil bătrân. Atunci nu-i furaţi copilăria! Un copil, care nu are timp să se joace, pierde spontaneitatea, creativitatea, puterea de a visa. El devine un singuratic, dificil în relaţiile cu ceilalţi, apatic, deprimat. Prin joc copilul se dezvoltă emoţional, intelectual şi social. Jocul nu este numai un prilej de destindere şi relaxare, ci este şi un antrenament pentru imaginaţie, creativitate şi cunoaştere. Ca părinţi nu uitaţi să-i cumpăraţi copilului, cu toate prilejurile, jucării, dar când se joacă îi reproşaţi: ,,Iar te joci?” Copilul trăieşte, o mică parte din timp, în lumea lui. Lăsaţi-i această lume neatinsă pentru cât mai mult timp. Aşa învaţă să creeze, să îmbine realitatea cu imaginaţia şi să construiască o întreagă lume în joc. Dacă veţi înţelege nevoia de visare a copilului şi veţi lua în seamă jocul copilului, jocurile preferate, îl veţi ajuta să se adapteze mai bine realităţii.

- Desigur că noi nu vă îndemnăm la o lipsă totală de control asupra copilului. Fiţi atenţi la extreme! Programul copilului trebuie să fie echilibrat. Nu există nicio vârstă fără responsabilităţi. Acestea trebuie îndeplinite şi astfel în orarul/programul zilnic va fi timp şi pentru joacă. Nu trebuie să obligaţi copilul spre activităţi care nu-i fac plăcere sau nu are înclinaţie, dar nici să nu cedaţi în faţa pretenţiilor sale absurde. Din jocurile preferate puteţi descifra domeniul care-l atrage pe copil şi astfel îi puteţi propune o pregătire suplimentară în domeniu, într-un cadru organizat, cu personal specializat.

- Desigur că nu sugerăm neîndeplinirea sarcinilor pe care le impune statutul de şcolar, ci doar echilibrarea şi alternarea perioadelor învăţătură/joc. Când copilul îşi face temele este un timp şi o atmosferă specială în casă. Ideal este să fie linişte, copilul să fie calm, iar cineva din familie să-i stea în preajmă (mai ales în clasele primare sau când are de pregătit lecţii la obiecte de studiu pentru care nu are o înclinaţie deosebită) pentru a-i oferi ajutorul, dacă este cerut. Sfătuiţi-l să înceapă cu pregătirea lecţiilor mai grele, mai lungi şi să continue cu cele mai uşoare, care nu-i răpesc timpul şi nu cer un efort intelectual prea mare, când este deja oboist. Asiguraţi-vă că timpul pentru lecţii este într-un interval rezonabil, nu imediat ce vine acasă de la şcoală, dar nici seara târziu.

- Ca să-l stimulaţi pe copilul nu prea harnic la lecţii lucraţi şi dumneavoastră, oferiţi-i un exemplu de muncă ordonată, făcută la timp şi cu perseverenţă. Exemplul îl va stimula. Când a

terminat lecţiile, verificaţi-le împreună, apoi, pe parcursul anilor, obişnuiţi-l să-şi revadă orarul pentru a doua zi, temele, toate rechizitele necesare. Dacă veţi constata că este nevoie ,,ascultaţi-l” chiar dumneavoastră la lecţiile pentru a doua zi. Astfel se va obişnui să se exprime, să-şi ordoneze ideile, să verifice ce şi cât ştie, dar mai ales va învăţa că nu rămân nerezolvate sarcinile de la şcoală; copilul se va obişnui să fie corect, să ducă o viaţă ordonată şi să elimine stresul provocat de vinovăţia că nu s-a pregătit pentru lecţii. Observaţi împreună că, pe măsură ce trec anii, iar copilul ajunge în clasele mari, timpul alocat învăţăturii trebuie să crească pentru că lecţiile sunt mai complexe, materiile sunt mai multe, iar implicarea pe care o presupune statutul de elev este mai mare şi superioară calitativ.

- Oferiţi ajutorul când şi cât trebuie, fiţi întotdeauna disponibil pentru copilul dumneavoastră, încurajaţi-l, asiguraţi-i condiţii bune de muncă şi o viaţă cât mai liniştită, dar nu faceţi temele în locul lui. Făcând acest lucru, copilul va crede că este firesc să lucreze cineva în locul său, iar în clasă/la evaluări şi examene nu va face faţă aşa cum îşi doreşte. Astfel îi va scădea stima de sine şi încrederea în forţele proprii. Niciodată el nu va şti care-i sunt capacităţile reale.

- Faceţi în aşa fel încât să fiţi informaţi despre comportarea şi rezultatele copilului la şcoală. Mergeţi la întâlnirile cu părinţii de la şcoală, iar acest lucru trebuie să fie cunoscut de către elev. Cunoaşteţi-i prietenii pentru a evita frecventarea unor copii cu un comportament indezirabil. Petreceţi un timp alături de copilul dumneavoastră şi chiar împreună cu prietenii săi, cât mai des posibil, ideal ar fi ca acest lucru să se întâmple zilnic. Stabiliţi chiar unele ,,coduri secrete” împreună pentru o comunicare rapidă. Astfel încrederea copilului va spori şi comunicarea se va îmbunătăţi.

- Fiţi consecvenţi faţă de reuşitele copilului şi oferiţi-i toată dragostea şi tot sprijinul, atunci când se află în situaţie de risc sau are un eşec. In orice situaţie, copilul aşteaptă dragostea dumneavoastră, dragă mami şi dragă tati!

prof. Rodica Ciuruşchin

 Toamna cea rece

Pupe AndreeaClasa a IV-a D

Este sfârşit de octombrie. E toamnă… Soarele este tot mai palid. Cad frunzele, ca nişte lumini de soare, în aerul înmiresmat. Un covor

auriu se aşterne pe pământ.Copacii s-au dezbrăcat de podoaba lor verde, schimbându-şi ţinuta într-una maronie. Păsările

pornesc în călătorie spre tărâmuri necunoscute.. În livezi, fructele îndoaie crengile copacilor ca cerceii cu grele nestemate. Nucile întunecate cad

învelite în cojile verzi. Toamna ar vrea să i se acorde cât mai multă atenţie, dar nu prea primeşte. Se supără foarte tare şi

începe să plângă. Lacrimile ei se transformă în mii de stropi de ploaie, iar cerul capătă culori mohorâte. Boarea uşoară, care a furat puful păpădiilor, s-a transformat în vânt puternic. Într-o dimineaţă, pe iarbă şi pe acoperişuri, am văzut scânteind o brumă groasă.

I se spune spaima florilor, deoarece pustieşte tot pe unde trece, cu alaiul ei de frunze moarte.Să treacă mai repede! Să lase loc iernii, anotimpul meu preferat!

ToamnaFirănescu Diana

Clasa a IV-a DÎn sfârşit, a sosit toamna multicoloră pe meleagurile noastre. Este unul dintre anotimpurile mele

preferate.După ce se termină secerişul, Prinţesa Toamna, călătorind prin toata ţara, soseşte şi în oraşul

nostru de pe Bega, într-o caleaşcă fermecată. Copiii încep şcoala. Străzile sunt din nou pline de şcolari, cu ghiozdanele în spate. La şcoală, ei

vor încinge lupta dintre carte şi condei, dintre minte şi lucrurile pe care trebuie să le înţeleagă. Peste cer se aşterne un val mare de nori cenuşii care plutesc deasupra, iar din ei începe să cadă

ploaia măruntă şi deasă care ne creează o stare de melancolie. Toamna este fermecătoare prin ninsoarea de frunze galbene-ruginii, verzi-aurii şi roşiatice. Vântul

tomnatic adie uşor, îndemnându-le la dans. Acestea se leagănă încet, plutesc în aer, apoi cad, foşnind uscat, după care se aştern pe pământ ca un covor multicolor.

Pe dealuri, pe câmpii, în pădure şi în livezi totul capătă o nuanţă ruginie. În pădure, nu se mai aud trilurile fermecate ale păsărilor, deoarece au plecat deja luând cu ele şi cântecele lor nemaipomenite. Dar totuşi, pădurile nu au rămas pustii, deoarece copacii sunt înconjuraţi de o mulţime de frunze multicolore. Prinţesa Toamna este zglobie şi aurie asemenea unui chihlimbar, harnică şi darnică, precum furnica şi albina, căci ea ne umple hambarele în fiecare an cu toate bunătăţile ei. Peste dealuri şi câmpii munca e în toi. În văzduh se ridică larma oamenilor ca o neîntreruptă fierbere. Au venit acolo, dis-de-dimineaţă, să strângă roadele toamnei.

În vii, totul a rămas pustiu după ce oamenii au cules strugurii zemoşi şi dulci, bobiţă cu bobiţă. În livezi, fructele strigă una mai tare ca alta că vor să fie culese, deoarece sunt foarte zemoase şi dulci că îţi lasă gura apă. Toamna împrăştie pretutindeni arome dulci şi amărui, miresme stinse.

Totul în jur e colorat şi mi-aş dori ca toamna să nu mai plece de la noi, dar totuşi, de azi pe mâine, va veni iarna şi Prinţesa Toamna va fi nevoită să plece pe o durată de un an, lăsând locul său Iernii. Eu voi aştepta cu nerăbdare până când toamna va veni în anul următor, deoarece o ador.

16 noiembrie 2009

Ziua Internaţională a Toleranţei

în cadrul PROIECTULUI COMENIUS Regula de aur a moralei este şi regula de aur a toleranţei:

„Tratează-i întotdeauna pe alţii aşa cum ţi-ar conveni să fii tratat tu însuţi .”

TOLERANŢA

Empatia

Responsabilitate faţă de semeni

Respectul faţa de persoană

Respectarea

stilului de viaţă

propriu

fiecărui om

Înţelegându-i pe alţii, ne înţelegem

mai bine

pe noi înşine

Evitarea

lezărilor

pe care le-am putea

produce altora

Respectarea libertăţii de

alegere

În anul şcolar 2007-2008, admiterea s-a realizat luându-se în calcul mediile generale ale claselor V-VIII şi media notelor nerotunjite obţinute la tezele naţionale în clasele aVII-a şi a VIII-a. Iată situaţia repartizării elevilor de clasa aVIII-a de-a lungul anilor:

Clasa Nr. eleviRepartizaţi la...

liceu Ş.A.M.

TOTAL

2009

126

2 repetenţi

1 plecat Spania

122 - 96,82%Nu există în anul şcolar 2009-2010

TOTAL

2008

133

8 nerepartizaţi,

repetenţi

111 - 83,45 14 - 10,52%

TOTAL

2007

148

2 nerepartizaţi-2,35 %127 – 85,81 % 19 – 12,84 %

TOTAL

2006150 105 – 70 % 45 – 30 %

TOTAL

2005176 129 - 73,29 % 47 - 26,71 %

TOTAL

2004254 196 - 77,19 % 58 - 22,81 %

În urma repartizării computerizate, elevii claselor a VIII-a au fost astfel repartizaţi:

Colegiul – Liceul- Grupul şcolar Secţii Nr.elevi repartizaţi

Colegiul Naţional C.D.Loga

mate.info. 6

şt.naturii 2

şt.sociale 8

filologie -

Colegiul Naţional Bănăţean

filologie 1

şt. sociale -

mate.info 2

Lic. Teoretic "J.L. Calderon"

mate – info -

filologie-spaniolă 1

şt.sociale -

Lic. Teoretic W. Shakespearemate - info -

filologie 2

Lic. Teoretic "Vlad Ţepeş"şt.sociale -

filologie -

Lic. "Grigore Moisil" mate – info 4

Lic. “Ion Vidu”arta actorului

coregrafie

-

-

L.P.S. „Banatul” sportiv 7

Lic. Pedagogic „Carmen Silva

mate – info 4

teologie 2

filologie

instr.animator

-

-

Lic. Teologic Baptistmate – info 1

teologic -

Liceul „Ana Aslan”şt.naturii 1

mate-info 1

Gr. Şc. Ind. Electrotimiş

tehnic-electrotehnic

1

tehnic-electronică şi automatizări

1

tehnic-tehnici poligrafice

2

Gr. Şc. Ind. "E. Ungureanu"

tehnic -electrotehnic

5

tehnic-mecanic 1

servicii-comerţ 6

Gr. Şc. Energetictehnic-

electrotehnic7

Col. Tehnic "H. Coandă"

tehnic-mecanic 3

tehnic-electronică şi automatizări

1

servicii-comerţ 5

Gr. Şc. de Poştă şi Telecomunicaţii"tehnic-electronică şi

automatizări13

Gr. Şc. Ind. C.F.R.

tehnic-electrotehnică

servicii-comerţ

1

1

Col. Tehnic Timişoara servicii 3

Gr. Şc. de Ind. Alimentară

tehnic -

resurse nat şi prot.mediului

-

Col. Tehnic "Ion Mincu"

tehnic-construcţii, instalaţii şi lucrări

publice4

arhitectura,

arte ambien-

tale,design

8

Gr.Colegiul Tehnic de Vest tehnic-construcţii, instalaţii şi lucrări

2

publice

Gr. Şc. Tudor Tănăsescuservicii -

tehnic-mecanic 2

Gr. Şc. Ind. Transporturi Auto tehnic-electrotehnic 1

Col. Ec. "F.S. Nitti"servicii-turism şi

alimentaţie publică5

Gr. Şc. Silvicresurse nat şi

prot.mediului-

Gr. Şc. Agricol "I. Drăcea"

resurse nat şi prot.mediului

3

Tehnic-mecanic 4

Liceul de Arte Plastice arte -

Liceul Waldorf filologie 1

Liceul Logos teologie -

Nu au participat la repartizare-Plecaţi din ţară

- 2/1

Din totalul elevilor repartizaţi, pe categorii de licee şi grupuri şcolare elevii noştri s-au grupat astfel:

Licee teoretice- 33 de elevi: -matematică-informatică -18-ştiinţele naturii -3-ştiinţele sociale - 8- filologie - 4

Secţii vocaţionale – 17 de elevi: -sportiv - 7 -desen-arhitectură-8 -teologie - 2

Licee de profil – 72 de elevi: -comerţ - 15-turism şi alimentaţie publică – 5-electric - electrotehnică -15-electronică şi automatizări - 16-mecanic - 10-tehnici poligrafice - 2-construcţii, instalaţii şi lucrări publice - 6-resurse naturale şi protecţia mediului-3

Subliniem faptul că am avut 18 de elevi (14,28%) reuşiţi la secţia de matematică-informatică la diverse licee (22 elevi – 16,5% în 2008, 10 elevi - 6,75% în 2007, 11 elevi – 7,33 % în 2006, 7,38 % în 2005 şi 7,08 % în 2004 ).Am avut un număr mai mare de elevi la secţiile vocaţionale –17, faţă de 16 în 2008, 22 în 2007, l4 elevi în 2006 şi 16 în 2005, din care 7 sunt la LPS ”Banatul”, faţă de 5 în 2008, 4 în 2007. Ca şi în anii trecuţi, mulţi elevi s-au orientat către secţia „servicii” – 29, faţă de 12 elevi în 2008 şi doar 3 la secţia „resurse naturale şi protecţia mediului” faţă de 8 elevi în 2008.

Prof. Emilia Vuşcan

A N Ş C O L A R 2 0 0 8 – 2 0 0 9

Ca în fiecare an şcolar, ne-am prezentat la multe concursuri obţinând un număr apreciabil de premii şi diplome, adică 147 de premii din care 37 de premii I, 23de premii II, 35 de premii III şi 52 de menţiuni. Aceste premii reprezintă 14,75 % raportat la populaţia şcolară a acestui an şcolar, faţă de 14,11 % în anul şcolar 2006-2007, 12,31 în anul şcolar 2005-2006, 8,69% în anul şcolar 2004-2005, 7,54% în anul şcolar 2003-2004, 6,82 % în anul şcolar 2002-2003). Prezentăm aceste rezultate în amănunt:

Elevul-clasa

EchipajulPremii

Profesor/ Învăţător

Ilca Şerban - VIII S

- Premiul I- Olimpiada de Matematică-etapa judeţeană-

- Menţiune- Concursul Naţional de Matematică „Laurenţiu Duican”, Braşov

- Medalia de bronz- Olimpiada Naţională de matematică, Constanţa

- Premiul I- Olimpiada de Chimie-etapa judeţeană

- Menţiune- Olimpiada de Chimie-etapa naţională

- Premiul II- Concurs de Chimie Anorganică„Veronica Chiriac”- etapa regională

- Premiul I- Olimpiada de Ştiinţe pentru Juniori-etapa judeţeană

- Premiul I- Concursul TMMATE-etapa interjudeţeană-

- Menţiune- Concursul TMMATE INTERNAŢIONAL

- Menţiune- Concursul Interjudeţean de matematică ”Traian Lalescu”

Popa A.

Popa A.

Popa A.

Florea D.

Florea D.

Florea D.

Florea D. Stan E. Comloşan A.

Popa A.

Popa A.

Popa A.

Butunoi Bogdan – VIII B

-Premiul I- Concurs de creativitate în domeniul software„NOI INFO”

Roman V.

Roman A.

Secţiunea soft educaţional-etapa judeţeană

- Premiul II- Concurs de creativitate în domeniul software„NOI INFO”

Secţiunea soft educaţional-etapa judeţeană

- Menţiune- Concurs de creativitate în domeniul software„NOI INFO”

Secţiunea soft educaţional-etapa judeţeană

- Premiul II- Concursul„Grigore Moisil”Soft educaţional, Lugoj - etapa naţională

- Menţiune- Concursul„Grigore Moisil” Soft educaţional, Lugoj- etapa naţională

Vancea Vlad – VII S

- Premiul I- Concurs Internaţional de Aplicaţii pe Tabla Interactivă

„Smart Kids”-ediţia a II-a

- Premiul I- Concurs de creativitate în domeniul software„NOI INFO”

Secţiunea soft educaţional-etapa judeţeană-

- Premiul II- Concursul„Grigore Moisil”Soft educaţional-Lugoj

etapa naţională-

- Diplomă Specială- Memorialul„GHEORGHE POPESCU”

Sesiunea Internaţională De Comunicări Ştiinţifice „Matematica-2009”,

Soft educaţional, Ediţia A V-A

Roman V.

Roman A.

Croitoru Ana Maria-V H

-Premiul I- Concurs de creativitate în domeniul software „NOI INFO”

Secţiunea soft educaţional-etapa judeţeană-

- Menţiune- Concurs de creativitate în domeniul software„NOI INFO”

Secţiunea soft educaţional-etapa judeţeană-

- Premiul II- Concursul„Grigore Moisil”-Soft educaţional-Lugoj

etapa naţională-

- Diplomă Specială- Memorialul„GHEORGHE POPESCU”, Sesiunea In-ternaţională de Comunicări Ştiinţifice „Matematica-

Roman V.

Roman A.

2009”,Soft educaţional

Radosavlevici Călin-

V H

- Premiul II- Concurs de creativitate în domeniul software„NOI INFO”

Secţiunea soft educaţional-etapa judeţeană-

- Menţiune- Concurs de creativitate în domeniul software„NOI INFO”

Secţiunea soft educaţional-etapa judeţeană-

- Menţiune- Concursul „Grigore Moisil”, Soft educaţional, Lugoj-etapa naţională

Roman V.

Roman A.

Croitoru Ramona-

VII A

- Menţiune- Olimpiada de Biologie-etapa judeţeană-

- Menţiune- Olimpiada de Limba şi Literatura română-etapa judeţeană-

- Premiul I- Olimpiada de Religie Ortodoxă-etapa judeţeană-

- Menţiune- Olimpiada de religie ortodoxă-etapa naţională-

Stan E.

Grecea M.

Buzatu D.

Buzatu D.

Ciobanu Luiza Marina -VA

- Menţiune- Concurs Naţional de Limba şi Literatura română

„Ionel Teodoreanu”-etapa judeţeană-

- Premiul II- Concursul epistolar „O viaţă mai bună în condiţii de muncă decente”

Vuşcan E.

Piţ Daniel-VII A - Menţiune- Concurs Judeţean de Chimie „Raluca Ripan” Florea D.

Melinte Florin-VII A

-Menţiune- Olimpiada de Biologie-etapa judeţeană- Stan. E.

Maruşca Marius-

VII A-Menţiune- Olimpiada de Biologie-etapa judeţeană- Stan E.

Moise Alexandru-

VII S-Menţiune- Olimpiada de Biologie-etapa judeţeană- Bănică B.

Hockl Patricia-VII S

- Concurs de limba germană-etapa judeţeană- Livovschi G.

Moise Mădălina-V C

-Premiul I- Olimpiada de Educaţie Tehnologică-etapa judeţeană- Muică R.

Stan Mirun Ameteo-

V H

- Menţiune specială--Concursul TMMATE-etapa interjudeţeană Roman V.

Ciorbă Adina-V S- Premiul III- Concurs Naţional de Limba şi Literatura română

„Ionel Teodoreanu”-etapa judeţeană-Guţan M.

Sabou Ştefania- IV A

- Menţiune III- Concursul TMMATE -etapa interjudeţeană- Tripa M.

Laitin Eduard – III B

- Locul II - Concurs Naţional on-line pentru elevii claselor a III-a

„Magia numerelor”

- Premiul Naţional - Concursul Smart - etapa naţională

- Locul II – Concursul „Cangurul” proba de baraj – etapa judeţeană

Birgean S.

Ilca Ioan Dragoş –

III B

- Locul I – Concursul „Cangurul” proba de baraj – etapa judeţeană

Birgean S.

Strugariu Robert-II B -Premiul I- Concursul GARDIANUL MEDIULUI (Garda de

Mediu Timiş) - etapa judeţeanăBanc M.

Oprea Adrian

Butar Ligia

Staicu Ana VI B

Şimon Adriana

Rugea Larisa

Jitărescu Alexandra

- Premiul II- Concurs de proiecte „Nonviolenţa în mediul şcolar”, Tg. Mureş - etapa naţională-

Vuşcan E.

Popa A.

Şimon Adriana

Barnea Rebeca

Staicu Ana VI B

Oprea Adrian

Ştiube Sergiu

- Premiul I- Concurs transfrontalier „Ce mâncăm ?” 2008-2009 Popa A.

Echipaj-VI C - Menţiune- Concurs transfrontalier„Ce mâncăm ?”2008-2009 Bolog A

Echipaj-VI S - Menţiune- Concurs transfrontalier„Ce mâncăm ?”2008-2009 Puricică M.

Grup vocal cu acompaniament –

-Menţiune- Festivalul şcolar „Colinde şi datini de Crăciun”,ediţia a IX-a

VIII C-VI B etapa judeţeană-

Scenetă religioasă

„Hai la Pruncuşor”

V H-VI H-VII A

-Premiul I- Festivalul şcolar „Colinde şi datini de Crăciun”.ediţia a IX-a

etapa judeţeană-Buzatu D.

Revista şcolii

„Steaua polară”

-Menţiune- Concursul de reviste şcolare, Secţiunea gimnaziu-etapa judeţeană-

Dumitru G.

Vuşcan E.

Birgean S.

Revista clasei

a III-a B

„Zâmbărici”

-Premiul II- Concursul de reviste şcolare, Secţiunea primar-etapa judeţeană-

Birgean S.

Ardelean Denisa-

VIII A

- Premiul III- Concurs de limba engleză „English made Fun”-etapa judeţeană

- Premiu special- Concurs de icoane pe sticlă şi lemn „Icoana mea”

Draşovean D.

Raceu Laura-VIII S- Premiul III- Concurs de limba engleză„English made Fun”-etapa judeţeană-

Tripa I.

Dragoş Andrei-VIII S

-Locul III- Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar-Tenis de masă

faza municipală

Lazici C.

Stoia Sergiu-VIII C

-Locul III- Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar-Tenis de masă

faza municipală

Lazici C.

REZULTATE SPORTIVE

2008-2009

HANDBAL

SEMESTRUL I

Nr. CompetiţiaData

LocalitateaLocul Profesor

1Cupa de Toamnă

-nivel judeţean-

08.11.2008 Jimbolia

Cls. a VIII-a - feteI Cosmescu V

2Memorialul „Monica Anghel”

-nivel interjudeţean-

08.11.2008 Arad

Cls. a V-aIII Feneşan Z

3Memorialul „Monica Anghel”

-nivel interjudeţean-

08.11.2008 Arad

Cls. a VI-aIII Feneşan Z

4Memorialul „Monica Anghel”

-nivel interjudeţean-

08.11.2008 Arad

Cls. a VII-aIII Feneşan Z

5Memorialul „Monica Anghel”

-nivel interjudeţean-

08.11.2008 Arad

Cls. a VIII-aIII Cosmescu V

6Memorialul „Monica Anghel”

-nivel interjudeţean-

08.11.2008 Arad

Cls. a VIII-a

Cel mai bun centru Sârbovan

Larisa

Cosmescu V

SEMESTRUL al II-lea

Nr.Competiţia

Data

LocalitateaLocul Profesor

1 Cupa de Iarnă

Nivel judeţean

03.02.2009 Peciu

Cls. VII-VIII fete

ICosmescu V

2 O.N.S.S.

Nivel judeţean

13.03.2009 Ghiroda

Cls. VII-VIII feteIII Cosmescu V

3 O.N.S.S. 06.03.2009 Giroc II Cosmescu E

Nivel judeţean Cls. VII-VIII băieţi

4 Cupa Primăverii

Nivel judeţean

28.02.2009 Jimbolia

Cls. V-VI feteI Feneşan Z

5 Cupa Primăverii

Nivel judeţean

28.02.2009 Jimbolia

Cls. VII-VIII feteI Cosmescu V

6 Cupa Mărţişorul

Nivel interjudeţean

07.03.2009 Sânnicolau Mare

Cls. VI-VII băieţiIII Cosmescu E

7 Cupa Giroc

Nivel interjudeţean

21.03.2009 Giroc

Cls. V băieţiIII Cosmescu V

8

Cupa Giroc

Nivel interjudeţean

21.03.2009 Giroc

Cls. V băieţi

Cel mai bun inter dreapta

Haiduc Angelo

Cosmescu V

9 Camp. Naţ. de Handbal – jun IV

Masculin - Nivel interjudeţean

08-10.05.2009 Timişoara

cls. V-VI băieţiII

Cosmescu E

10 Camp. Naţ. de Handbal – jun III Cls. VII-VIII fete III Cosmescu V

11 Camp. Naţ. de Handbal – jun III Cls. VII-VIII băieţi III Cosmescu E

12 Cupa 1 Iunie

Nivel judeţean

22.05.2009 Timişoara

Cls. IV A băieţiII Cosmescu E

13 Cupa 1 Iunie

Nivel judeţean

22.05.2009 Timişoara

Cls. VI-VII băieţiI

Cosmescu E

Cosmescu V

14 Memorialul Doina Cojocaru

Nivel interjudeţean

30.05.2009 Timişoara

Cls. VII feteI Feneşan Z

15 Memorialul Doina Cojocaru

Nivel interjudeţean

30.05.2009 Timişoara

Cls. VI feteIII Feneşan Z

16 Memorialul Doina Cojocaru

Nivel interjudeţean

30.05.2009 Timişoara

Cls. V feteIII Feneşan Z

REZULTATE

EDUCAŢIE FIZICĂ

Nr.Competiţia Data

Localitatea

Locul Profesor

FOTBAL

1Cupa “Arena Viola”

Nivel judeţean

04.10.2008

Timişoara

VII-VIII băieţi

IBârlovan V

2Cupa “Arena Viola”

Nivel judeţean

04.10.2008

Timişoara

VII-VIII băieţi

“Golgeter”

Zamfor Alexandru

Cls. VIIS

Bârlovan V

3Cupa “Arena Viola”

Nivel judeţean

07.11.2008

Timişoara

VII-VIII băieţi

IBârlovan V

4O.N.S.S.

Nivel judeţean

21.03.2009

Timişoara

VII-VIII băieţi

Locul IIIBârlovan V

5Cupa Danone

Nivel judeţean

31.05.2009

Timişoara

IV-V băieţi

menţiuneBârlovan V

ATLETISM

1O.N.S.S. Cros

Judeţean

14.03.2009

Timişoaramenţiune

Bârlovan V

Andreaş A

2O.N.S.S. Tetratlon

Judeţean

03.04.2009

Timişoaramenţiune

Bârlovan V

Lazici C

3 Zilele Europei 09.05.2009 Tololoi Denis

Bârlovan V

cros IIIAndreaş A

Lazici C

Serviciul de bibliotecă, un prieten credinciosDragi copii,

Biblioteca Şcolii cu Clasele I-VIII Nr. 7 „Sfânta Maria” din Timişoara este o instituţie de cultură în care se adună cărţi, reviste, ziare, publicaţii anuale, colecţii de publicaţii monografice, manuscrise, documente pe care le conservă şi le pune la dispoziţia utilizatorilor. Face parte din infrastructura informaţională, alături de şcoală, presă, internet şi este în concurenţă directă cu alte forme de petrecere a timpului liber, mult mai atractive. Biblioteca reprezintă sursa de informare ştiinţifică şi culturală, coerent utilizată pentru a asigura accesul rapid si eficient la sursele muncii de creaţie. Documentul de bibliotecă, indiferent de suportul pe care a fost realizat (hârtie, suport electronic) este unealta cea mai productivă şi mai eficientă din câte a inventat omul până acum; fără acesta, nu se poate imagina progresul în ansamblu.

Biblioteca Şcolii cu Clasele I-VIII Nr. 7 „Sfânta Maria” din Timişoara este şi va rămâne :

Un partener activ al elevilor, al cadrelor didactice , al părinţilor, al elevilor şi al întregului personal din şcoala noastră;

Un prieten statornic prin cărţile, revistele, documentele informatizate oferite celor care doresc să se informeze, să se documenteze, să se instruiască, să se formeze ca oameni (în cazul tinerilor);

Parte integrată profund în întregul proces instructiv-educativ, deoarece oferă bibliografie şi informaţie pentru toate disciplinele de studiu şi pentru toate vârstele;

Cea care popularizează cartea în rândurile elevilor şi ale cadrelor didactice, prin expoziţii deschise ori de câte ori apare o ocazie, prin întâlniri cu elevii cuprinşi în clasele I-VIII în timpul orelor de limba română, dirigenţie sau în „Zilele Porţilor Deschise”;

Ca instituţie, sufletul material al înţelepciunii, spaţiu privilegiat pentru aleşi şi elită, încercând să facă faţă cât mai bine dorinţelor de cunoaştere şi autodepăşire;

Garanţia evoluţiei spirituale, atrăgând tinerii, orientându-i spre un anumit tip de lectură, în funcţie de particularităţile vârstei şi individualităţii fiecăruia;

Scopul serviciului acesteia este unul nobil, şi anume acela de a asigura garanţia evoluţiei spirituale , atrăgând tinerii , orientându-i spre un anumit tip de lectură , în funcţie de particularităţile vârstei şi individualităţii fiecăruia. Ca instituţie, biblioteca Şcolii cu Clasele I-VIII Nr. 7 „Sfânta Maria” din Timişoara este sufletul material al înţelepciunii, spaţiu privilegiat pentru aleşi şi elită, încercând să facă faţă cât mai bine dorinţelor de cunoaştere şi autodepăşire ale utilizatorilor.

Bibliotecar: Prof. Ana Matei

PAGINA PĂRINŢILOR

POVESTEA MĂRULUI

“A fost odată, de mult, un măr uriaş. Un băieţel venea mereu să se joace pe lângă el, se urca până la vârful lui, gusta din mere, adormea fericit la umbra copacului. Ce mai! Îi plăcea tare mult copacul lui, iar mărul îl iubea şi el tare mult.

Dar, într-o zi, băieţelul veni lângă copacul său, foarte abătut. Copacul îl îmbie:- Vino să te joci cu mine!Băieţelul îi răspunse:- Nu mai sunt copil mic, să-mi găsesc de joacă în jurul copacilor! Vreau jucării, dar am nevoie de

bani, ca să le cumpăr!- Îmi pare rău, dar nu am bani, dar poţi culege toate merele mele şi să le vinzi. Astfel, vei face bani

destui, pentru a-ţi cumpăra jucării.Cât de fericit era băiatul acum! El culese merele şi cu ele plecă bucuros. Dar, după aceea, el încetă

să mai vină să viziteze copacul. Mărul era tare trist, căci îi era dor de copil.Dar într-o zi, copilul veni iar la vechiul său prieten, care-l îmbie:- Vino să te joci cu mine!- N-am timp de joacă! răspunse băiatul. Trebuie să muncesc pentru familia mea. Avem nevoie de

o casă în care să ne adăpostim. Poţi să mă ajuţi?- Îmi pare rău, dar eu nu am nici o casă să-ţi dau, fu răspunsul copacului. Dar poţi să tai crengile

mele şi să-ţi faci o casă din ele.Aşa ca băiatul se apucă să taie toate crengile copacului şi plecă fericit. Copacul s-a bucurat să-l

facă pe băiat, iarăşi fericit, dar, după ce plecă, băiatul nu se mai întoarse la copac. Copacul era iar trist şi singuratic.

Într-o zi călduroasă, de vară, băiatul sosi iar, spre fericirea copacului.- Vino a te joci cu mine, a spus el.- Oh! Sunt tare trist şi simt că îmbătrânesc. Aş dori să călătoresc pe mare şi să mă odihnesc. Poţi

să-mi dai o barcă?- Poţi folosi trunchiul meu ca să-ţi construieşti o barcă. Astfel, vei putea să călătoreşti fericit spre

zări îndepărtate. Aşa că băiatul taie trunchiul şi-şi făcu o barcă, cu care călători pe mări timp îndelungat. După mulţi ani, se reîntoarse la copac. Copacul îi spuse:

- Îmi pare rău, băiatul meu, dar nu mai am nimic să-ţi dau. Nu mai am mere pentru tine.- Nu am dinţi să le mănânc! a spus băiatul.- Nici trunchi sa te urci pe el.- Sunt prea bătrân pentru asta, acum, fu răspunsul băiatului.- Nu mai am, într-adevăr, nimic să-ţi ofer; poate, doar rădăcinile mele, care se sting, a zis copacul

cu lacrimi.- Nu mai am nevoie de nimic; doar un loc de odihna. Sunt foarte obosit, după toţi aceşti ani!, a

răspuns băiatul.- Foarte bine! Rădăcinile mele sunt cel mai bun loc de odihnă. Vino, vino şi stai aici, cu mine, şi te

odihneşte!Băiatul s-a aşezat lângă copac, iar copacul era fericit, zâmbind printre lacrimi.”

Aceasta este povestea fiecăruia dintre noi. Copacul – sunt părinţii. Când suntem mici îndrăgim joaca în preajma lor. Când creştem, îi părăsim… Mai venim pe la ei, când avem nevoie de ceva sau dacă suntem la ananghie. Dar, indiferent ce se întâmplă, părinţii sunt alături de noi, spre a ne ajuta cu tot ce pot, să ne facă fericiţi. Poate va gândiţi ca băiatul era plin e cruzime, dar aşa ne tratăm, mulţi dintre noi părinţii. “

Spuneţi povestea aceasta şi altora şi iubiţi-vă mereu părinţii, în aşa fel încât copiii voştri să ia exemplu de la voi ...

Povestire culeasă de inst. Simona Birgean