proiectul unitĂŢii de ÎnvĂŢare algoritmi Și jocuri - (s 19

CIURCĂ LENUȚA

Iaşi, Seria 1, Grupa 21

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢAREALGORITMI ȘI JOCURI - (S19-S26)

Conținuturi(detalieri)

Competențe specifice Activități de învățare Resurse Evaluare

Noțiunea de algoritm

- Proprietăți alealgoritmilor

2.1.

Identificarea unormodalități algoritmicepentru rezolvarea

unor situații din viațacotidiană, exprimateprin

limbaj natural

2.2. Identificareadatelor cu carelucrează algoritmii înscopul

utilizării acestora înprelucrări

2.3. Descrierea

în limbaj natural aunor algoritmi cuajutorul secvențelorde operații și adeciziilor pentru rezolvarea

unor problemesimple

3.2. Implementareaunui algoritm care

Dezbatere: „Cum se rezolva matematic osituatie problemă”-5 minute

Prezentarea rezolvarii din punct devedere informatic – 15 minute

Exemple algorimi din viața cotidiană – 5minute

Vizionarea unui film didactic.prezentarePowerPoint referitor algoritm - 15minute

Joc didactic/fișă de lucru/evaluare – 10minute

Timp total alocat: 1 orăLocație: laboratorul deinformatică, dotat cu acces laInternet şi recomandabilvideoproiector.Activitate: pe grupe şi frontală.Material didactic:- Fișă de lucru

Evaluare curentă formativăprin:Conversație euristicăJoc didactic.Aplicații practice conformfișei de lucru.

Medii grafice interactive- elemente de interfațăspecifice mediului graficinteractiv - Scratch

Prezentare: spațiul de lucru, pictograme,bara de activități și ferestre. Operații cuferestre – 10 minute

Lansarea aplicației și exersarea utilizăriielementelor de interfață în aceastăaplicație. Realizarea de calculearitmetice simple –30 minute

Joc didactic „Recunosc elementele deinterfață” – un elev va descrie rolul unuielement de interfață, iar restul elevilortrebuie să identifice elementul deinterfață –



CIURCĂ LENUȚA


conține structurasecvențială și/saualternativă într- unmediu

Grafic

3.3.

Manifestarea creativăprin utilizarea unoraplicații simple deconstruire a unor jocuridigitale

10 minuteClasificarea datelor cucare lucrează algoritmiiîn funcţie de rolulacestora (de intrare, deieșire, de manevră)

Prezentare:folosind pps se prezintclasificarea datelor cu care se lucrează înfuncție de rolul acestora si folosindschema logică– 10 minute

Stabilirea datelor, a reprezentărilor dinschemă și a legăturilor cupseudocodurile– 5 minute

Lansarea aplicației scrach și exersareautilizării elementelor de interfață înaceastă aplicație. Realizarea de aplicatiisimple – 20 minute

Joc didactic „recunoaste schema sipseudocodul” – un elev va descrie oschemă, iar restul elevilor trebuie săidentifice pseudocodul –

15minute



Constante și variabile Dezbatere: „Cum interacționează unutilizator cu constante și variabile?”-5 minute

Prezentarea funcțiilor unei variabile sirolul unei constante – 10 minute

Exemple de constante ți variabile – 5minute

Joc didactic – 25 minute



Expresii (operatoriaritmetici, relaționali,logici; evaluareaexpresiilor)

Prezentarea noțiunii expresii. Tipuri deexpresii – 10 minute

Identificare expresiilor – 5 minute Prezentarea modului de evaluare a unei

Timp total alocat: 2 orăLocație: laboratorul deinformatică, dotat cu acces laInternet şi recomandabil

CIURCĂ LENUȚA


expresii 5 min. Aplicații 100 min

videoproiector.Activitate: pe grupe şi frontală.Material didactic:- Fișă de lucru

Recapitulare Realizarea de aplicații practice sub formăde scheme logice si de pseudocoduri



Evaluare sumativă

CIURCĂ LENUȚA

Iaşi, Seria 1, Grupa 2Pagina 1 din 8

PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială „Constantin Teodorescu” RăzboieniData:Clasa: a V- aProfesor: Ciurcă LenuțaDisciplina: INFORMATICĂ ȘI TICUnitatea de învăţare: ALGORITMITitlul lecţiei: NOȚIUNEA DE ALGORITM. PROPRIETĂȚI ALE ALGORITMILORTipul lecţiei: Formarea de priceperi şi deprinderiDurata: 50 minLocul de desfăşurare: LABORATORUL DE INFORMATICĂ

Competenţe specifice:4.1. elaborarea unui algoritm de rezolvare a unor probleme din aria curriculară a specializării4.2. alegerea celui mai eficient algoritm de rezolvare a unei probleme

Obiective operaţionale: cognitive

o să elaboreze un algoritm care determină toţi divizorii unui număr dat;o să elaboreze un algoritm care precizează dacă două numere date sunt numere prime

gemene;o să elaboreze un algoritm care precizează dacă un număr dat este perfect sau deficient

sau bogat;o să verifice corectitudinea algoritmilor;o să implementeze algoritmii în Scratch;

afectiveo să se implice afectiv cu plăcere şi interes la toate etapele lecţiei;o să reacţioneze pozitiv la aprecierile sau criticile profesorului;

psiho-motoriio să utilizeze corect noţiunile teoretice dobândite.

Strategii didactice : principii didactice

o principiul participării active a eleviloro principiul conexiunii inverse (feedback-ului)

metode:o conversaţia euristică, problematizarea, explicaţia, exemplificarea, exerciţiul,

observaţia, descoperirea dirijată, conversaţia de consolidare forme de organizare a activităţii instructive: frontală, individuală şi pe grupe câte 2 elevi forme de dirijare a activităţii: dirijată de profesor şi independentă resurse materiale: calculator, tabla, creta, fişe de lucru.

Metode de evaluare: evaluare continuă pe parcursul lecţiei

Bibliografie:[1] Emanuela Cerchez, Marinel Şerban. Informatică. Profilul real. Specializarea: matematică –

informatică, ştiinţe ale naturii. Manual pentru clasa a V-a. Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.– 2017

[2] Mariana Miloşescu. Informatică. Profilul real. Specializarea: matematică – informatică, intensivinformatică. Manual pentru clasa a IX-a. Editura Didactică şi Pedagogică, R. A. – 2004

[3] Carmen Popescu. Informatică. Culegere de probleme pentru clasele IX – XI. Editura L & SInfomat – 2008

CIURCĂ LENUȚA


[4] Simona Haiduc, Dana Vaida, Eugen Ionescu. Informatică pentru grupele de performanţă. Clasa aIX-a. Editura Dacia Educaţional – 2004

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecţiei Conţinutul lecţieiStrategii didactice

Metode şi

procedee

Procedee

de evaluare

1. Moment

organizatoric.

Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea lecţiei

(curăţenie, lumină, ţinută…). Verificarea prezentei

elevilor.

conversaţia în grup

2. Anunţarea temei şi a

obiectivelor

NOȚIUNEA DE ALGORITM. PROPRIETĂȚI

ALE ALGORITMILORconversaţia în grup

3. Operaţionalizarea

cunoştinţelor

Împart fişele de lucru (Fişa de lucru A– vezi Anexa 1).

Se rezolva matematic situația problemă.

conversaţia

euristică

exemplul

în grup şi

individual

4. Rezolvarea temei

Elevii vor scrie pe caiete (sub îndrumarea profesorului-

folosind prezentarea PowerPoint) algoritmul în

pseudocod pentru rezolvarea problemei.

Eleviilor se prezinta ce este un algoritm , care sunt

caracteristicile si modul de scriere folosind schema si

pseudocodul.

metoda

exerciţiului

problematizarea

conversaţia

euristică

individual

în grup şi

individual

5. Muncă

independentă

Se rezolva fișa de evaluare.

Supraveghez elevii, îi sprijin pe cei care întâmpină

probleme.

conversaţia

euristicăindividual

6. Concluzii şi aprecieri Fac aprecieri cu privire la activitatea elevilor.conversaţia

discuţia libera

în grup şi

individual

7. Tema pentru acasăProblemele care nu au fost abordate în clasă de pe fişa de

lucru.

CIURCĂ LENUȚA


CIURCĂ LENUȚA


Anexa 1Fişă de lucru A

Rezolvați situația problemă folosind: matematica, algoritmul, pseudocodul și schema logică

Un tren este format dintr-o locomotivă, 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a II-a. Știind că în locomotivă nu sunt locuri

pentru călători, că orice vagon de clasa I are 45 de locuri și orice vagon de clasa a II-a are 64 de locuri, să se afle câte locuri are trenul

în total?

Dar dacă trenul are, ca în problema precedentă, pe lângă locomotivă 6 vagoane de clasa I și doar două de clasa a II-a?

Dar dacă trenul are tot 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a II-a, dar orice vagon de clasa I are 50 de locuri și orice

vagon de clasa a II-a are 70 de locuri? Să scriem întregul calcul printr-un singur exercițiu!

CIURCĂ LENUȚA


Fișa de lucru – rezolvare

Un tren este format dintr-o locomotivă, 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a II-a. Știind că în locomotivă nu sunt locuri pentru călători, că

orice vagon de clasa I are 45 de locuri și orice vagon de clasa a II-a are 64 de locuri, să se afle câte locuri are trenul în total?

1) Câte locuri sunt în total în vagoanele de clasa I?

4 x 45 = 180

2) Câte locuri sunt în total în vagoanele de clasa a II-a?

7 x 64 = 448

3) Câte locuri are trenul în total?

180 + 448 = 628

Răspuns: Trenul are 628 de locuri.


6 x 45 = 270

2 x 64 = 128

270 + 128 = 398

Dar dacă trenul are tot 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a II-a, dar orice vagon de clasa I are 50 de locuri și orice vagon de clasa a II-a are

70 de locuri? Să scriem întregul calcul printr-un singur exercițiu!

4 x 50 + 7 x 70 =

= 200 + 490 =

= 690

CIURCĂ LENUȚA


Indicații

1) Află care sunt valorile pentru A, B, L1 și L2.

2) Calculează A x L1 și reține rezultatul R1.

3) Calculează B x L2 și reține rezultatul R2.

4) Adună R1+R2 și reține rezultatul R.

5) Arată pe ecran valoarea lui R.

ALGORITM

1) „Citește” valorile lui A, B, L1 și L2

2) Fie R1= A x L1

3) Fie R2= B x L2

4) Fie R= R1+R2

5) „Scrie” valoarea lui R

Pseudocod

citeşte A, B, L1, L2;

R1 ← A*L1

R2 ← B*L2

R ← R1+R2

Scrie R

Schema logică

CIURCĂ LENUȚA


Anexa 2

Fişă de evaluare

Rezolvați situația problemă folosind:algoritmul, pseudocod ul și schema logică

Să se calculeze suma a două numere naturale a şi b.

Rezolvare:a) Algoritmul:

1. Solicită valori ...

2. Calculează ...

3. Furnizează ,,,

b) Pseudocodul:

citeşte ..

.... ← ....

scrie ...

stop

c) Schema logică:

CIURCĂ LENUȚA


Anexa 2

Fişă de evaluare barem de corectare și notare

a) Algoritmul:

1. Solicită valori pentru a şi b

2. Calculează S=a+b

3. Furnizează rezultatul pentru S

b) Pseudocodul:

citeşte a,b

S ← a+b

scrie S

stop

c) Schema logică:

algoritm pseudocod schemă3p 3p 3p

CIURCĂ LENUȚA


FIŞĂ DE LUCRU

Rezolvați situația problemă: matematic, algoritmic, folosind pseudocod și folosind schema logică

Un tren este format dintr-o locomotivă, 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a II-a. Știind că în locomotivă nu sunt locuri

pentru călători, că orice vagon de clasa I are 45 de locuri și orice vagon de clasa a II-a are 64 de locuri, să se afle câte locuri are trenul

în total?


Dar dacă trenul are tot 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a II-a, dar orice vagon de clasa I are 50 de locuri și orice

vagon de clasa a II-a are 70 de locuri? Să scriem întregul calcul printr-un singur exercițiu!

CIURCĂ LENUȚA


Fișa de lucru – rezolvare

Un tren este format dintr-o locomotivă, 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a II-a. Știind că în locomotivă nu sunt locuri pentru

călători, că orice vagon de clasa I are 45 de locuri și orice vagon de clasa a II-a are 64 de locuri, să se afle câte locuri are trenul în

total?

1) Câte locuri sunt în total în vagoanele de clasa I?

4 x 45 = 180

2) Câte locuri sunt în total în vagoanele de clasa a II-a?

7 x 64 = 448

3) Câte locuri are trenul în total?

180 + 448 = 628



6 x 45 = 270

2 x 64 = 128

270 + 128 = 398

Dar dacă trenul are tot 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a II-a, dar orice vagon de clasa I are 50 de locuri și orice vagon de

clasa a II-a are 70 de locuri? Să scriem întregul calcul printr-un singur exercițiu!

4 x 50 + 7 x 70 =

= 200 + 490 =

= 690

CIURCĂ LENUȚA


Indicații

1) Află care sunt valorile pentru A, B, L1 și L2.

2) Calculează A x L1 și reține rezultatul R1.

3) Calculează B x L2 și reține rezultatul R2.

4) Adună R1+R2 și reține rezultatul R.

5) Arată pe ecran valoarea lui R.

ALGORITM

1) „Citește” valorile lui A, B, L1 și L2

2) Fie R1= A x L1

3) Fie R2= B x L2

4) Fie R= R1+R2

5) „Scrie” valoarea lui R

Pseudocod

citeşte A, B, L1, L2;

R1 ← A*L1

R2 ← B*L2

R ← R1+R2

Scrie R

CIURCĂ LENUȚA


FIŞĂ DE EVALUARE

Rezolvați situația problemă folosind:algoritmul, pseudocodul și schema logică

Să se calculeze suma a două numere naturale a şi b.


1. Solicită valori ...

2. Calculează ...

3. Furnizează ,,,

b) Pseudocodul:

citeşte ..

.... ← ....

scrie ...

stop

c) Schema logică:

CIURCĂ LENUȚA


FIŞĂ DE EVALUARE BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

a) Algoritmul:

1. Solicită valori pentru a şi b

2. Calculează S=a+b

3. Furnizează rezultatul pentru S

b) Pseudocodul:

citeşte a,b

S ← a+b

scrie S

stop

c) Schema logică:

algoritm pseudocod schemă3p 3p 3p

PROPRIETĂŢILELUI.

Noţiune dealgoritm

Un tren este format dintr-o locomotivă, 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a II-a.

Știind că în locomotivă nu sunt locuri pentru călători, că orice vagon de clasa I are 45 de

locuri și orice vagon de clasa a II-a are 64 de locuri, să se afle câte locuri are trenul în total?

1) Câte locuri sunt în total în vagoanele de clasa I?4 x 45 = 180

2) Câte locuri sunt în total în vagoanele de clasa a II-a?7 x 64 = 448

3) Câte locuri are trenul în total?180 + 448 = 628


Dar dacă trenul are, ca în problema precedentă, pe lângălocomotivă 6 vagoane de clasa I și doar două de clasa a II-a?

6 x 45 = 2702 x 64 = 128270 + 128 = 398Dar dacă trenul are tot 4 vagoane de clasa I și 7 vagoane de clasa a

II-a, dar orice vagon de clasa I are 50 de locuri și orice vagon de clasa a II-aare 70 de locuri? Să scriem întregul calcul printr-un singur exercițiu!

4 x 50 + 7 x 70 == 200 + 490 == 690

CIURCĂ LENUȚAIaşi, Seria 1, Grupa 2

Enunțul problemei de informatică poate fi:Un tren este format dintr-o locomotivă, A vagoane de

clasa I și B vagoane de clasa a II-a.

Știind că în locomotivă nu sunt locuri pentru călători,că orice vagon de clasa I are L1 locuri și orice vagon declasa a II-a are L2 locuri, să se afle câte locuri are trenul întotal.

Rezolvarea la informatică va opera cu acești„parametri” ale căror valori trebuie să fie cunoscute cândcalculatorul rezolvă problema. Dar aplicația trebuie săconțină „indicațiile” adresate calculatorului, care să îl„ghideze” pe acesta în rezolvarea problemei, indiferent devalorile puse în loc de A, B, L1 și L2.


Indicații1) Află care sunt valorile pentru A, B, L1 și L2.2) Calculează A x L1 și reține rezultatul R1.3) Calculează B x L2 și reține rezultatul R2.4) Adună R1+R2 și reține rezultatul R.5) Arată pe ecran valoarea lui R.

Algoritm1) „Citește” valorile lui A, B, L1 și L22) Fie R1= A x L13) Fie R2= B x L24) Fie R= R1+R25) „Scrie” valoarea lui R


SCHEMA LOGICA


Dacă în matematică noţiunea cea maiimportantă este numărul, în

informatică cea mai importantă noţiunecu care se lucrează este algoritmul.


Ce este un algoritm?

Un algoritm este o succesiunebine precizată de acţiuni(instrucţiuni, operaţii sau paşi),care aplicate asupra datelor deintrare ale unei probleme permitobţinerea în timp finit a soluţieiacesteia.


Termenul de algoritm provine de lanumele unui matematician persan,al-Khowarizmi (al-Kwarizmi), ce atrait în secolul al IX-lea şi care ascris o lucrare despre efectuareacalculelor numerice într-o manieraalgebrică.


Primul algoritm se consideră a fialgoritmul lui Euclid (utilizatpentru determinarea celui maimare divizor comun a douanumere naturale).


Exemple dealgoritmi din viaţa

cotidiană


Ingridiente Rețetă Produs


Dacă bancomatul funcţionează, întroducemcardul în bancomat şi selectăm limba; Întroducem Numărul Personal de Identificare

(PIN). Urmăm instrucţiunile afişate pe ecranulATM-ului pentru a alege contul şi suma pecare dorim să o retragem. Terminalul va procesa imediat tranzacţia şi

banii vor fi eliberaţi în moneda locală.


Executanţi de algoritm


Proprietăţile algoritmului:

Universalitate;

Claritate - instrucţiunile dintr-un algoritm trebuie

să fie neambigue (cu un singur sens);

Finitudine- un algoritm trebuie sa se oprească.


Reprezentarea algoritmilor prin scheme logice

Schemele logice utilizează săgeţi de legătură întrediferite forme geometrice care simbolizează acţiunile ceurmează a fi executate.

În continuare sunt prezentate blocurile care intră încomponenţa unei scheme logice:


Bloc de început

(bloc de start)

Indică începutul algoritmului.

START


1. Bloc pentru introducerea datelor(bloc de citire)

unde “Listă variabile” cuprinde numele simbolice alevariabilelor cărora li se asociază valori numerice (citite).

Listă variabile


2. Bloc de calcul

(bloc de atribuire)

Un astfel de bloc indică următoarea succesiune de operaţii:- se calculează expresia din membrul drept;- se atribuie variabilei din membrul stâng valoarea calculată

anterior (V reprezintă numele variabilei).

V = expresie


4. Bloc de decizie

(bloc decizional)

Condiţia logică înscrisă poate să aibă valoarea“adevărat” sau “fals”; în funcţie de valoarea logicăobţinută, blocul următor care va fi parcurs va fi legat deramura “true”(adevărat) sau ramura “false”(fals).

condiţieTRUE FALSE


3. Bloc de extragere a rezultatelor(bloc de scriere)

unde variabilele menţionate în listă constituie rezultate aleproblemei.

Listă variabile


6. Bloc de sfârşit(bloc de stop)

Indică sfârşitul algoritmului.

STOP


Fişă de evaluareSă se calculeze suma a două numere naturale a şi b.


1. Solicită valori ...2. Calculează ...3. Furnizează ,,,

b) Pseudocodul:citeşte ..S ← ....scrie ...stop

c) Schema logică:


proiectul unitĂŢii de ÎnvĂŢare algoritmi Și jocuri - (s 19

Documents