DISCIPLINA: CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA

AUTOMOBILULUI

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:MECANISMUL MOTORMECANISMUL MOTOR

prof. TROANŢĂ NICOLETA

LICEUL TEHNOLOGIC AUTO Craiova

Cuprins

� CAPITOLUL 1 Construcţia organelor fixe ale mecanismului motor

� CAPITOLUL 2 Construcţia organelor mobile ale mecanismului motor

� CAPITOLUL 3 Întreţinerea mecanismului motor

� CAPITOLUL 4 Defectele în exploatare ale mecanismulul motor

� Întrebări recapitulative� Întrebări recapitulative

� LINK-uri utile

� BIBLIOGRAFIE

� RECAPITULARE

Mecanismul motor este compus din:

-organe fixe;

Introducere

-organe fixe;

-organe mobile.

Organele fixe ale mecanismului motor sunt:

- blocul motor; chiulasa; cilindrii; colectorul de admisie; colectorul de evacuare;semicuzineţii lagărului palier.

Organele mobile ale mecanismului motor sunt:

-pistonul; segmenţii; bolţul pistonului; biela; semicuzineţii; arborele cotit; volantul.

1.1 Blocul motor

1.2 Chiulasa

CAPITOLUL 1CONSTRUCŢIA ORGANELOR FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

1.2 Chiulasa

1.3 Cilindrii

1.4 Colectoarele de admisie şi de evacuare

1.1 Blocul motor

� 1.1 Blocul motor constituie scheletul motorului, fiind prevăzut cu braţesau locaşuri pentru suport de fixare pe cadrul automobilului. constructiveste format din blocul cilindrilor, în partea superioară şi carterul în parteainferioară.

1.2 Chiulasa

� 1.2 Chiulasa acoperă cilindrul, realizând împreună cu pistonul spaţiul delucru închis al fluidului motor. Se confecţionează prin turnare din fontă aliată(D 797-05, D 2156 HMN8, ARO) sau din aliaje de aluminiu (Dacia 1300) şipoate fi comună pentru toţii cilindri sau grupate pentru mai mulţi cilindri.Motorul D 2156 HMN8 are două chiulase (câte una pentru trei cilindri).Chiulasa este prevăzută în partea inferioară cu cavităţile 1, care formeazăChiulasa este prevăzută în partea inferioară cu cavităţile 1, care formeazăîmpreună cu pistoanele la PMI camerele de ardere. Forma lor este diferitădupă tipul motorului.

Garnitura de chiulasă

� Garnitura de chiulasă asigură etanşeitatea între blocul cilindrilor şichiulasă pentru evitarea scăpărilor de gaze, apă, ulei; ea trebuie să aibăproprietăţi termoplastice, să permită transmiterea căldurii, să fierezistentă la presiunea gazelor; grosimea ei de 1.3-4 mm. Forma eicopiază pe cea a chiulasei, fiind prevăzută cu orificii corespunzătoare. Seconfecţionează din clingherit sau azbest grafitat cu sau fără inserţieconfecţionează din clingherit sau azbest grafitat cu sau fără inserţiemetalică, azbest îmbrăcat cu foiţe subţiri din tablă de cupru sau alamă,mai rar din aluminiu.

1.3 Cilindrii

� 1.3 Cilindrul 7 realizează spaţiul de lucru pentru desfăşurarea ciclului motor, îninteriorul lui deplasându-se linear pistonul. Cilindrii pot fi turnaţi cu blocul motor(inamovibili-Lada, Fiat (fig.a) şi se obţin prin turnare din fontă aliată, prelucraţi fin lainterior (oglinda cilindrului) sau demontabili sub formă de cămăşi de cilindru 3(fig.b) şi au la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanşareacămăşilor de răcire cu apă. Alte tipuri asigură etanşarea prin inele de carton 18(fig.b), care au şi rol de realizarea supraînălţării cămăşii faţă de suprafaţa superioară(fig.b), care au şi rol de realizarea supraînălţării cămăşii faţă de suprafaţa superioarăa blocului motor. Motoarele răcite cu aer au prevăzute aripioare pentru mărireasuprafeţei de contact cu aerul de răcire (Trabant fig. d).

1.4 Colectoarele de admisie şi de evacuare

� 1.4 Colectoarele de admisie şi de evacuare sunt fixate pe chiulasă.

� Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapelede admisie prin canalele din chiulasă asigurând o repartiţie uniformă încilindri şi omogenitate (pentru amestecul carburant). Pentru preîncălzire,colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare, în formă deT, formând pata caldă. La unele construcţii, există o clapetă de reglare aT, formând pata caldă. La unele construcţii, există o clapetă de reglare agazelor de evacuare în regiunea petei calde.

� Colectorul de evacuare asigură evacuarea gazelor de ardere printr-odestindere şi răcire rapidă. La colector sunt racordate ţeava şi toba deeşapament.

2.1 Pistonul

2.2 Segmenţii

CAPITOLUL 2CONSTRUCŢIA ORGANELOR MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR

2.2 Segmenţii

2.3 Bolţul

2.4 Biela

2.5 Arborele cotit

2.1 Pistonul

� 2.1 Pistonul asigură realizarea fazelor ciclului motor, prin mişcarea detranslaţie rectilinie alternativă în cilindru; formează peretele interior ceînchide camera de ardere, suportă efortul dat de presiunea gazelor arse ladestindere, care-i imprimă deplasarea lineară pe care o transmite la bielăşi de aici la arborele cotit; participă la evacuarea gazelor arse şi asigurăpelicula de ulei pe suprafaţa de lucru a cilindrului; are şi rol de etanşare apelicula de ulei pe suprafaţa de lucru a cilindrului; are şi rol de etanşare acamerei de ardere, împreună cu segmenţii, şi de evacuare a căldurii.

2.2 Segmenţii

� 2.2 Segmenţii sunt piese inelare care datorită elasticităţii lor apasă asupracilindrului, asigurând etanşarea cu pistonul; se montează în canalele depiston şi sunt: de compresie 1, cu rol de etanşare între piston şi cilindru şi deungere (raclori 2) pentru răzuirea şi evacuarea excesului de ulei de pecilindru. Pentru a împiedica pătrunderea uleiului în camera de ardere,segmenţii raclori sunt prevăzuţi cu orificii care corespund celor din piston. Desegmenţii raclori sunt prevăzuţi cu orificii care corespund celor din piston. Deasemenea segmenţii transmit căldura de la piston la cilindru. Ei seconfecţionează din fontă aliată, iar cei de ungere din tablă de oţel.

2.3 Bolţul

� 2.3 Bolţul face legătura articulată între pistonul 1 şi biela 2, fiind solicitatla încovoiere şi flambaj. El are formă tubulară, cilindrică şi seconfecţionează din oţel aliat sau oţel carbon; i se aplică tratament decementare şi călire superficială cu CIF, iar pentru obţinerea unei suprafeţenetede se rectifică.

2.4 Biela

� 2.4 Biela - asigură legătura cinematică între bolţul pistonului şi arborelecotit (prin fusul maneton), transformând astfel mişcarea lineară apistonului în mişcare de rotaţie a arborelui cotit), iar forţa de presiune agazelor se transmite de la piston la arborele cotit.

2.5 Arborele cotit

� 2.5 Arborele cotit numit şi arbore motor, are rolul de a transforma, împreunăcu biela, mişcarea de translaţie a grupului piston în mişcare de rotaţie.Arborele cotit transmite această mişcare de rotaţie (respective cuplul motor),prin intermediul organelor de transmisie, la roţile motoare ale automobilului.De asemenea pune în mişcare diferite mecanisme şi agregate alemotorului :mecanismul de distribuţie, pompa de apă, ventilatorul, etc.)motorului :mecanismul de distribuţie, pompa de apă, ventilatorul, etc.)

CAPITOLUL 3ÎNTREŢINEREA MECANISMULUI MOTOR

3.Intretinerea mecanismului 3.Intretinerea mecanismului

motor

3.1Intretinerea organelor fixe

3.2 Intretinereaorganelor

mobile

3.1 Întreţinerea organelor fixe

� Operaţiile de întreţinere şi periodicitatea acestora sunt:

- strângerea şuruburilor sau prezoanelor de fixare a suporţilor axului culbutorilorla fiecare 50000 km. sau la nevoie;

- strângerea chiulasei, la rece, la fiecare 50000 km. sau la nevoie;

- şuruburile sau prezoanele chiulasei se strâng în ordinea indicată de constructor,- şuruburile sau prezoanele chiulasei se strâng în ordinea indicată de constructor,dar în general se începe cu cele din mijloc şi apoi în cruce, până la cele de peextreme ;

- strângerea capacului culbutorilor, capacului tacheţilor la fiecare 30000 km. saula nevoie;

- strângerea colectoarelor de admisie, de evacuare şi a tubulaturii aferente, lafiecare 50000 km. sau la nevoie;

- verificarea fixării motorului pe suporţi cadrului sau a caroseriei automobilului;

- verificarea etanşeităţii îmbinărilor chiulasei, capacului, băii de ulei, etc.;

- controlul integrităţii constructive şi funcţionale ale componentelor organelorfixe.

3.2 Întreţinerea organelor mobile

� Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă se face prin operaţii de control şiverificare funcţională, ca:

-Verificarea pornirii uşoare a motorului.

-Verificarea funcţionării corecte la diferite turaţii, fără a prezenta bătăii. Celesuspecte se depistează fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului

-Controlul fumului de evacuare, zilnic vizual sau cu aparataj (fumetru pentrumotoarele Diesel): fumul albastru indică consum de ulei, cel negru-consumexagerat de combustibil, iar cel albicios-avans prea mare sau prea mic laaprindere, respectiv la injecţie pentru motoarele Diesel. Verificarea cuaparatură se face la 50000 km.

-Controlul presiunii în cilindrii, la 50000 km, se face cu ajutorul compresometruluisau compesografului.

Compresograful

� Compresograful este un aparat, având forma unui pistol, prevăzut cu unracord cu con de cauciuc (ce se montează la cilindrul respectiv) şi unsistem de pârghii care antrenează un ac ce înregistrează variaţiacompresiei pe o diagramă specială.

CAPITOLUL 4DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE MECANISMULUL MOTOR

4.Defectele in exploatare ale mecanismului

motor

4.1Defectele in exploatare ale organelor fixe

4.2 Defectele in exploatare ale

organelor mobile

4.1 Defectele în exploatare ale organelor fixe

� Arderea garniturii de chiulasă, datorită prelucrării incorecte asuprafeţelor de etanşare dintre blocul motor şi chiulasă, strângeriiincorecte sau insuficiente a chiulasei (cea mai frecventă), montăriinecorespunzătoare a garniturii, detonaţiilor motorului, etc.

� Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor, fie în pereţiexteriori, fie în zona supapelor, datorită supraîncălzirii motorului caexteriori, fie în zona supapelor, datorită supraîncălzirii motorului caurmare a funcţionării îndelungate la turaţii şi sarcini mari; reglajelorincorecte sau înfundării parţiale a canalelor apei de răcire; turnării apeireci când motorul este supraîncălzit din lipsă de apă la nivelul instalaţieide răcire sau pornirii motorului fără apă; îngheţării apei în instalaţie, cândpe timp rece nu a fost golită.

4.2 Defectele în exploatare ale organelor mobile

� Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supraîncălzirii motorului (din lipsă deapă pentru răcire, datorită arderii uleiului provocat de uzarea segmenţilor,pistoanelelor şi cilindrilor, amestecului carburant necorespunzător pera bogatsau prea sărac, avansul exagerat); are loc o frecare uscată excesivă, urmată dedilatarea pistoanelor şi deci blocarea lor.

� Cocsarea segmenţilor este urmarea supraîncălzirii pistonului, scăpărilor de gaze� Cocsarea segmenţilor este urmarea supraîncălzirii pistonului, scăpărilor de gaze(baie de foc) datorită uzurii excesive a segmenţilor şi deci arderii uleiului, carese depune sub formă de calamină în canalele respective, blocându-i.

� Ruperea segmenţilor se datorează materialului necorespunzător, montăriiincorecte, înţepenirii canalelor din piston, uzurii lor, precum şi supraîncălzirii, ceduc la tensiuni interne, loviri de pragul de sudură, detonaţii.

� Ruperea bolţului, defecţiune mai rară, are drept cauze: uzura mare (joc cedepăşeşte 0,05 mm între bolţ şi umerii pistonului sau bucşa de bielă), materialsau tratament necorespunzător, griparea pistonului.

4.2 Defectele în exploatare ale organelor mobile

� Defilarea parţială a şuruburilor de fixare a capacului de biela, se determina prinbătăi în partea inferioară a blocului motor, la accelerări-decelerări repetate.

� Ruperea bielei este cauzată de: griparea lagărului sau topirea smicuzineţilor, jocprea mare în lagăr, ruperea bolţului, spargerea pistonului, smulgerea sau rupereaşuruburilor de bielă.

Încovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin bătăii anormale în� Încovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin bătăii anormale înporţiunea mediană a blocului motor.

� Griparea sau topirea cuzineţilor din lagăre au unele cauze comune; ungereainsuficientă, uzură mare, deci joc depăşit între fus şi cuzinet, material deantifricţiune necorespunzător, supraîncălzire.

� Ruperea arborelui cotit, un fenomen mai rar, are drept cauze: uzarea excesivă înlagăre, solicitări la încovoiere sau răsucire datorate necoaxialităţii lagărelor,detonaţii puternice, lipsă de ungere. Urmarea poate fi gravă: spargerea bloculuimotor, a unora dintre cilindri şi grupuri piston bielă şi grupuri piston bielă, sauchiar a tuturor grupurilor.

Intrebari recapitulative

�Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect :

� 1. În timp ce pistonul efectuează două curse, arborele cotit efectuează:

a. – o rotaţie completă ; b. – două rotaţii complete ; c. – o jumătate de rotaţie .

� 2. Ce măsuri de siguranţă se iau pentru a evita ondularea garniturii de chiulasă?

a. - strângerea periodică a a chiulasei ; b. – ungerea suprafeţelor blocului sia. - strângerea periodică a a chiulasei ; b. – ungerea suprafeţelor blocului si

chiulasei cu ulei sau cu chit de etanşare ; c. – strângerea chiulasei intr-o anumită

ordine începând cu piuliţele de la centru si apoi in cruce până la extreme .

�3. După modul de aprindere a combustibilului, motoarele de automobil se

împart în :

�a. – motoare cu aprindere prin compresie şi motoare diesel ; b. – motoare cu

ardere internă si motoare cu aprindere prin compresie ; c.- motoare cu aprindere

prin compresie şi motoare cu aprindere prin scânteie .

Intrebari recapitulative

� 4. Ce se înţelege prin cămaşa de cilindru umedă ? a. – cămaşa de cilindru

fisurată prin care lichidul din instalaţia de răcire se scurge in interiorul

cilindrului; b. – cămaşa care la exterior vine în contact direct cu lichidul de

răcire ; c. – cămaşa la care oglinda este udată de lichidul de răcire dacă se

arde garnitura de chilasă .arde garnitura de chilasă .

� 5. Dacă bolţul este montat fix ( cu strângere ) în bielă , este necesar ca la

montare:

a. – să se încălzească bolţul ; b. – să se încălzească piciorul bielei ; c. – să se

încălzească pistonul .

Intrebari recapitulative

� Completaţi spaţiile punctate astfel ca afirmaţiile care rezultă să fie corecte:

a. Biela împreună cu arborele cotit, transforma miscarea ---------------------------------------------------------------- a pistonului, in mişcare de rotatie a -----------------------------------------------------------------.

b. Montarea bielelor pe fusurile manetoaneale arborelui cotit se face prinintermediul -----------------------------------------------------------------.intermediul -----------------------------------------------------------------.

c. Blocul motor se executa prin turnare din ---------------------------

d. Între chiulasă şi blocul motor se află ------------------------------------

e. Strângerea chiulasei se face cu o cheie speciala numită -------------------------

Link-uri utile

� http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanism_motor

� http://www.google.co.in/search?q=mecanismul+motor&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=-fQVUvGnJ8aG4gTLjIDgDA&ved=0CDEQsAQ&biw=1024&bih=640

� http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/transporturi/mecanismul-motor-mecanica-organe-de-masini-212196.htmlmecanica-organe-de-masini-212196.html

� http://promotor.8m.net/

� http://softeducationalmecanica.blogspot.ro/2012/01/prelucrarea-strunjire-1.html

Bibliografie

� 1. Frăţilă Mariana- Instalaţii şi echipamente auto, tehnologia meserieielectromecanic auto ; M.E.I. 1999 Ed. Didactică şi Pedagogică;

� 2. Mondiru Corneliu- Automobile Dacia, Bucureşti 1998, Ed.Tehnică;

� 3. Parizescu Vasile- Remedierea penelor la automobile, Bucureşti, 1978,Ed. Militară.

� 4. Tocaiuc Gh.- Instalaţii şi echipamente auto, tehnologia meserieielectrician auto ; M.Î. 1994 Ed. Didactică şi Pedagogică;

� http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2002/Mecanic/MECANICA%20XI%20CONSTRUCTIA%20SI%20FUNCTIONAREA%20AUTOMOBILULUI.pdf

Recapitulare

� Mecanismul motor este compus din:

-organe fixe;

-organe mobile.

Organele fixe ale mecanismului motor sunt:

- blocul motor; chiulasa; cilindrii; colectorul de admisie; colectorul de evacuare;semicuzineţii lagărului palier.semicuzineţii lagărului palier.

Organele mobile ale mecanismului motor sunt:

-pistonul; segmenţii; bolţul pistonului; biela; semicuzineţii; arborele cotit;volantul.

� Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă se face prin operaţii de control şiverificare funcţională, ca:

Verificarea pornirii uşoare a motorului.

Verificarea funcţionării corecte la diferite turaţii, fără a prezenta bătăii.

Controlul fumului de evacuare, zilnic vizual sau cu aparataj

Controlul presiunii în cilindrii, la 50000 km

Recapitulare

� Defectele în exploatare ale organelor fixe

Arderea garniturii de chiulasă

Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor

� Defectele în exploatare ale organelor mobile

Griparea pistoanelorGriparea pistoanelor

Cocsarea segmenţilor

Ruperea segmenţilor

Ruperea bolţului

Defilarea parţială a şuruburilor de fixare a capacului de biela

Ruperea bielei

Încovoierea sau torsionarea bielei

Griparea sau topirea cuzineţilor

Ruperea arborelui cotit