proiect sisteme dezvoltare durabila

5
Strategii de dezvoltare durabila, dezvoltare sociala, grija pentru mediu Pentru realizarea unei dezvoltari durabile, trebuie sa se mearga pe dezvoltare sociala, economica si grija pentru mediu. In privinta ingrasamintelor, trebuie avut in vedere un plan de fertilizare bine pus la punct, care sa aiba in vedere atat maximizarea profitului, a productiei, minimizarea costurilor, si nu in ultimul rand, grija fata de mediul inconjurator. Grija fata de mediu trebuie sa cuprinda, protectia solului, prin utilizarea de ingrasaminte tamponate (cea mai mare rata de absorbtie este de aproximativ 80% in pH neutru), respectarea reguluilor cu privire la nitrati si nitriti, respectarea cantitatilor recomandate, etc. In cazul in care solurile nu au pH neutru, pentru a avea o maximizare a absorbtiei, trebuie corectat solul pana la o valoare cat mai apropiata de neutru. Efectul ingrasamintelor tamponate, s-a vazut de exemplu la Fundulea, la societatea Cambra Com SRL, societatea ce lucreaza aproximativ 800Ha, fiind o ferma exclusive vegetala. Dintre principalele culturi, se amintesc: grau, porumb, rapita, orz, soia. Existenţa, dezvoltarea sănătoasă şi fructificarea plantelor depind de elementele chimice nutritive luate din apă, aer, sol în mod natural şi în cantitate din ce în ce mai mare prin intermediul îngrăşămintelor. Îngrăşămintele înlocuiesc elementele nutritive pe care plantele le absorb din sol. Îngrăşămintele sunt destinate a crea condiţii cât mai bune pentru viaţa plantelor şi pentru obţinerea produselor utile omului.

Upload: vlad-vasile

Post on 14-Sep-2015

223 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

sisteme de dezvoltare durabila

TRANSCRIPT

Strategii de dezvoltare durabila, dezvoltare sociala, grija pentru mediu

Pentru realizarea unei dezvoltari durabile, trebuie sa se mearga pe dezvoltare sociala, economica si grija pentru mediu. In privinta ingrasamintelor, trebuie avut in vedere un plan de fertilizare bine pus la punct, care sa aiba in vedere atat maximizarea profitului, a productiei, minimizarea costurilor, si nu in ultimul rand, grija fata de mediul inconjurator. Grija fata de mediu trebuie sa cuprinda, protectia solului, prin utilizarea de ingrasaminte tamponate (cea mai mare rata de absorbtie este de aproximativ 80% in pH neutru), respectarea reguluilor cu privire la nitrati si nitriti, respectarea cantitatilor recomandate, etc. In cazul in care solurile nu au pH neutru, pentru a avea o maximizare a absorbtiei, trebuie corectat solul pana la o valoare cat mai apropiata de neutru.

Efectul ingrasamintelor tamponate, s-a vazut de exemplu la Fundulea, la societatea Cambra Com SRL, societatea ce lucreaza aproximativ 800Ha, fiind o ferma exclusive vegetala. Dintre principalele culturi, se amintesc: grau, porumb, rapita, orz, soia. Existena, dezvoltarea sntoas i fructificarea plantelor depind de elementele chimice nutritive luate din ap, aer, sol n mod natural i n cantitate din ce n ce mai mare prin intermediul ngrmintelor. ngrmintele nlocuiesc elementele nutritive pe care plantele le absorb din sol. ngrmintele sunt destinate a crea condiii ct mai bune pentru viaa plantelor i pentru obinerea produselor utile omului.Dac din diferite motive utilizarea ngrmintelor ar fi brusc ntrerupt, hrana pentru ntreaga omenire ar scdea cu 40% sau chiar mai mult. (WORLD WATCH,1990).Azotul (N)Este elementul nutritiv cu cea mai mare influen asupra creterii produciei.Intr n compoziia aminoacizilor care stau la baza activitilor vitale.Prezena azotului :- intensific procesul de cretere;- asigur creterea normal, maturarea;- crete coninutul de clorofil;- mrete masa foliar;- crete puterea de absorbie a plantei.

Sporul de recolt obinut n urma aplicrii a 1 kg de azot (N) folosit ca ngrmnt este intre 5-15 kg/ha pentru cereal boabe.

Alturi de azot (N), fosforul (P) i potasiul (K) sunt considerate elemente indispensabile bunei dezvoltri a plantelor.

FOSFORUL (P2O5) Element indispensabil dezvoltrii plantelor. Importana fosforului n metabolismul plantelor rezult din aceea c fosforul este prezent n toate celulele. Prezena fosforului: stimuleaz dezvoltarea sistemului radicular influeneaz favorabil procesele de fructificare; are rol n sinteza clorofilei; scurteaz perioada de vegetaie; grbete coacerea; rezistena plantei la boli i intemperii; este prezent n toate enzimele ce particip la formarea vitaminelor B1, B2

Sporul de recolt obinut n urma aplicri a 1 kg de fosfor (P2O5) folosit ca ngrmnt este de 2-7 kg porumb/ha si 5-8 kg cereale boabe/ha

Potasiul (K2O)Potasiul este un element indispensabil pentru creterea i dezvoltarea plantelor, el gsindu-se n toate celulele, esuturile plantelor. Intervine n procese ca:- regularizarea apei n plante- metabolismul glucidelor- sinteza proteinelor- n fotosintez- n respiraia plantelor- mbuntete calitatea recoltei- crete rezistena plantelor la secet.

Potasiul este un nutrient important pentru cartofi, sfecl de zahr, lucern, roii, arbuti i pomi fructiferi.Mari consumatori sunt i: floarea soarelui, porumbul, legume diverse.Coninutul n potasiu n ngrminte se exprim ca (K2O).Sporul de recolt obinut n urma aplicri a 1 kg de potasiu (K2O) folosit ca ngrmnt este de 3-3,4 kg cereal paioase/ha.

Sulful De asemenea element important n dezvoltarea plantelor.Se gsete n plante, n substane protidice i alte substane organice ct i anorganice ca sulfat de calciu n special. - particip la procesele biologice de baz; - favorizeaz creterea rdcinilor; - stimuleaz sinteza clorofilei; - particip la sinteza proteinelor. Carena n sulf duce la: - ntrzierea creterii plantelor; apariia clorozei plantele devin galbene sau roiatice.

Metode de aplicare a ngrmintelorUn rol important n sporirea eficaciti ngrmintelor l au metodele i perioada de aplicare.Trebuie urmrit ca substanele nutritive s se afle ct mai mult n zona rdcinilor plantelor.Dup perioada de aplicare, se disting 3 metode principale:- ngrarea nainte de semnat (ngrarea de baz);- ngrarea odat cu semnatul;- ngrarea n timpul vegetaiei.

1 ngrarea nainte de semnatSe mbin cu sistemul de lucrare a solului, odat cu artura adnc, sub brazd, se ncorporeaz cea mai mare parte (de baz) din doza de ngrminte cu azot, fosfor, potasiu.2. Ingrasarea odat cu semnatul sau plantatulPentru plantele care se seamn n rnduri sau cuiburi, ngrmintele se aplic cu semntori speciale, care las pe acelai rnd att seminele ct i ngrmintele.O astfel de ngrare asigur nutriia plantelor pe o perioad de 20-30 zile de la rsdire (se aplic o ptrime din doza anual de ngrminte). 3.ngrarea n timpul vegetaieiEste cunoscut i sub numele de ngrare suplimentar i are ca scop s completeze nevoia plantelor n elemente nutritive n anumite perioade critice ale nutriiei acestora.Se pot aplica n stare solid sau n soluie.

In caz particular dupa cum am precizat mai sus, in ferma de la Fundulea, s-a realizat fertilizarea cu produsele firmei frantuzesti FCA Fertilisants, firma ale carei produse au la baza pe langa componentele clasice ,Azot, Fosfor, Potasiu, Sulf, un component extreme de important. Sulful facitliteaza absorbtia de azot, creand o sinergie in absorbtia cu acesta. Doua unitati de sulf au un effect similar cu Acela al unitatii de azot si pe langa acest avataj, mai confera plantei si o protective suplimentara la boli, astfel reducandu-se costurile cu fungicide. Cu toate acestea produsele nu acidifica solurile in niciun fel, astfel ca absorbia de calciu nu este periclitata. In tehnologia de fertilizare, s-au utilizat cca 150 kg de Calko 14/8/10 SK, un NPK cu aport de 38% SO3 la semanat. Potasiul prezent este 100% sub forma de sulfat, avand un grad de levigare scazut, iar neutilizarea formulei clorura confirma interesul pentru respectarea vietii microbiene din sol. Sulful are un grad de levigare scazut, fiind un puternic activator biologic si un catalizator care intareste mecanismele imunodefensive ale plantei. La toate acestea se adauga si Calkorium, un support nutritiv (zaharuri, aminoacizi, oligoelemente). Fosforul este sub formula clasica P2O5.