de dezvoltare durabila a

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013

Consiliul JudeŃean Buzău

Document în lucru 1

CAPITOLUL I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE JUDEłEANĂ –

NECESITATE ŞI RAłIONALITATE

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 a fost elaborată pentru a oferi actorilor locali din judeŃul Buzău (autorităŃi publice de la nivel local, parteneri economici şi sociali, reprezentanŃi ai mediului academic, societate civilă) un instrument indispensabil pentru programarea planificării echilibrate şi integrate a dezvoltării locale. Strategia urmăreşte integrarea pe orizontală a planificării dezvoltării economice, sociale şi spaŃiale la nivel zonal, judeŃean, regional, naŃional şi european, dar şi integrarea pe verticală a dezvoltării pe sectoare de activitate.

Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susŃinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităŃii vieŃii cetăŃenilor săi reprezintă o necesitate şi constituie o preocupare majoră pentru Consiliul JudeŃean Buzău.

Elaborarea acestui document strategic reprezintă un pas foarte important în continuarea implementării reformei administraŃiei publice în judeŃul Buzău prin dezvoltarea capacităŃii instituŃionale a autorităŃilor publice din judeŃ de a planifica, coordona şi implementa politicile, strategiile, programele şi proiectele de dezvoltarea locală.

Necesitatea planificării strategice este cu atât mai evidentă cu cât în procesul de descentralizare administrativă şi financiară, noul context legal şi instituŃional necesită o capacitate administrativă sporită a autorităŃilor publice locale. Strategia de dezvoltare judeŃeană este un instrument de management şi programare, deosebit de important şi obligatoriu în vederea accesării oricărei finanŃări, europene sau naŃionale. Necesitatea existenŃei strategiei este dată de importanŃa includerii, prioritizării şi planificarii proiectelor propuse la nivel local şi judeŃean.

Ca o consecinŃă logică a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elaborarea şi implementarea de politici, strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală reprezintă pentru Consiliul JudeŃean Buzău o prioritate şi preocupare constantă pentru satisfacerea căreia mobilizează resursele materiale, umane şi financiare ale instituŃiei.

Procesul de realizare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă se integrează în demersul Consiliului JudeŃean Buzău de a realiza documente programatice, de dezvoltare atât la nivel




integrat cât şi la nivel sectorial pe termen scurt şi mediu. Astfel, o lungă perioadă de timp, activitatea Consiliului JudeŃean Buzău s-a concentrat pe elaborarea şi implementarea de programe de dezvoltare economico-socială anuale. Acestea vizau termene foarte scurte (de un an) şi nu existau viziuni clare pe domenii pe termen mediu sau lung, astfel încât s-a schimbat abordarea domeniului strategic. Potrivit noii abordări, demersul de realizare a strategilor integrate şi sectoriale porneşte de la strategiile sectoriale şi ajunge la strategia intersectorială integrată.

Până în acest moment, Consiliul JudeŃean Buzău a adoptat următoarele politici şi strategii sectoriale:

• Strategia judeŃului Buzău pentru asistenŃă socială a adulŃilor şi copiilor pe perioada 2006-2010 aprobată prin Hotărârea nr. 25/2006, cu completări aprobate prin Hotărârea nr. 74/2007;

• Strategia JudeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice aprobată prin Hotărârea nr. 6 din 31 ianuarie 2007;

• Master planul pentru apă/apă uzată pentru judeŃul Buzău aprobat prin Hotărârea nr. 134/2008.

Strategia de Dezvoltare Durabilă trebuie să completeze domeniile vieŃii economico-sociale deja abordate prin strategii sectoriale şi să trateze sectoarele pentru care nu există documente strategice la momentul actual.

Consiliul JudeŃean Buzău, potrivit Legii nr. 215/ 2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este autoritatea administraŃiei publice locale, constituită la nivel judeŃean pentru coordonarea activităŃii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeŃean şi îndeplineşte atribuŃii privind dezvoltarea economico-socială a judeŃului şi cooperarea interinstituŃională.

În exercitarea atribuŃiilor privind dezvoltarea economico-socială a judeŃului, consiliul judeŃean adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeŃului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităŃile administraŃiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.

În exercitarea atribuŃiilor privind cooperarea interinstituŃională, consiliul judeŃean hotărăşte, în condiŃiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanŃării şi realizării în comun a unor acŃiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeŃean.

Astfel, potrivit prevederilor legale menŃionate, Consiliul JudeŃean Buzău are atribuŃia adoptării strategiilor, prognozelor şi programelor de dezvoltare economico-socială a judeŃului, fiind singura entitate abilitată prin lege să elaboreze, să adopte şi să implementeze Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeŃului Buzău 2007-2013.

Implementarea Strategiei este un proces de durată care vizează orizontul de timp 2013, care coincide cu perioada de programare europeană şi naŃională.

Astfel, în vederea întăririi autonomiei puterilor locale, Guvernul României intervine pentru focalizarea activităŃii consiliilor judeŃene la coordonarea planurilor de dezvoltare la nivel judeŃean, asigurarea corelării acestora cu planurile de dezvoltare regională şi




planurile operaŃionale şi la realizarea investiŃiilor în infrastructura de interes judeŃean. Cooperarea cu reprezentanŃii comunităŃilor locale la actul de guvernare se va realiza prin consacrarea legală a mecanismelor de participare publică la elaborarea planificării strategice privind dezvoltarea şi consultarea publică pentru fixarea standardelor de calitate pentru serviciile publice şi evaluarea acestora.

Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susŃinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităŃii vieŃii cetăŃenilor reprezintă o necesitate şi constituie o preocupare majoră pentru Consiliul JudeŃean Buzău.

Cu toate acestea, lipsa unei strategii judeŃene de dezvoltare integrată duce la inexistenŃa sau incoerenŃa strategiilor de dezvoltare locală. Aceasta înseamnă că există posibilitatea ca dezvoltarea actuală să se realizeze în mod haotic, existând riscul ca resursele disponibile (financiare, materiale, umane şi de timp) să fie consumate pentru proiecte nesustenabile.

Pe de altă parte, inexistenŃa strategiei integrate la nivel judeŃean, împiedică coagularea polilor de dezvoltare locală, ceea ce implică riscul angajării unor investiŃii care blochează resurse în obiective sistate sau abandonate. De asemenea, neprioritizarea intervenŃiilor la nivel strategic conduce la alocarea arbitrară a resurselor bugetare deja limitate, privând cetăŃenii de servicii de calitate ale administraŃiei publice şi reducând gradul de atractibilitate a judeŃului pentru potenŃialii investitori.

Nu în ultimul rând, lipsa programării duce prin ea însăşi la scăderea credibilităŃii per ansamblu a judeŃului şi a tuturor actorilor vieŃii economico-sociale.

Asupra autorităŃilor administraŃiei locale din judeŃul Buzău elaborarea şi adoptarea Strategiei va produce efecte semnificative atât la nivelul capacităŃii instituŃionale cât şi la nivel de imagine – întrucât una din cauzele fenomenului de degradare a imaginii autorităŃii publice în societate este, mai ales, disconfortul datorat unor servicii publice deficitare.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeŃului Buzău 2007-2013 va asigura premisele eficientizării activităŃii autorităŃilor publice locale prin asumarea responsabilităŃii implementării acesteia de către toŃi actorii locali, prin prioritizarea activităŃilor la nivel judeŃean şi prin estimarea corectă a resurselor necesare. Implementarea activităŃilor cuprinse în Planul de AcŃiune al Strategiei de Dezvoltare Durabilă va avea următoarele rezultate:

• realizarea de strategii locale, intercomunitare şi sectoriale;

• asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;

• sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de oportunităŃi si facilităŃi atractive pentru potenŃialii investitori autohtoni sau străini;

Parteneriatele care se vor forma în implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă va avea, atât asupra Consiliului JudeŃean Buzău cât şi asupra celorlalŃi actori locali, următoarele efecte:

• întărirea capacităŃii de a coordona şi realiza programe de dezvoltare locală;




• îmbunătăŃirea cunoştinŃelor în domeniul planificării strategice;

• dezvoltarea substanŃială a abilităŃilor de realizarea a documentelor programatice la nivel local şi intercomunitar;

• dezvoltarea capacităŃilor de a stabili corect şi realist priorităŃile de acŃiune;

• schimbarea mentalităŃii de abordare a problemelor specifice fiecărui segment de populaŃie (copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra creşterii capacităŃii manageriale şi tehnice în gestionarea resurselor umane şi materiale necesare constituirii unui portofoliu de proiecte în măsură să asigure dezvoltarea durabilă.

AutorităŃile administraŃiei publice locale implicate în implementarea Strategiei îşi vor putea instrui personalul cu atribuŃii specifice în elaborarea documentelor programatice şi vor putea replica experienŃa acumulată tuturor celorlalte administraŃii publice de la nivel local, precum şi celorlalŃi actori locali interesaŃi şi care au un rol important în dezvoltarea judeŃului.

Bunele practici ale cooperării între actorii locali parteneri în implementarea Strategiei vor genera capacităŃi de relaŃionare în vederea dezvoltării durabile locale. Strategia va sta la baza realizării altor documente programatice care să corespundă cerinŃelor şi nevoilor actuale şi care va oferi posibilitatea replicării sale la nivel sectorial tuturor actorilor locali interesaŃi în elaborarea de strategii şi planuri de acŃiune.




CAPITOLUL II

CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII COMUNITĂłILOR

DIN ROMÂNIA, STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE

2.1 Contextul european

În scopul promovării unei dezvoltări armonioase, Uniunea Europeană acŃionează constant pentru întărirea coeziunii economice şi sociale a tuturor statelor membre. Acest obiect vizează reducerea diferenŃelor existente între nivelul de dezvoltare a regiunilor sale, inclusiv a zonelor rurale. Politica de coeziune economică şi socială este instrumentul principal utilizat de Comisia Europeană pentru creşterea competitivităŃii globale a economiei europene.

Originile politicii de coeziune economică se găsesc în Tratatul de la Roma, dar coeziunea economică şi socială (CES) a devenit obiectiv al Uniunii Europene

prin Tratatul de la Maastricht, moment în care politica de coeziune a fost inclusă în Tratatul de constituire a Uniunii Europene.

Coeziunea economică şi socială reprezintă solidaritatea statelor membre cu regiunile din Uniunea Europeană. Politica de coeziune favorizează dezvoltarea echilibrată şi durabilă, reducerea diferenŃelor structurale dintre regiuni şi Ńări şi promovarea şanselor egale. Politica de coeziune se concretizează prin diverse instrumente financiar, şi în special prin fondurile structurale.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) a fost creat în 1975, fiind destinat cu precădere regiunilor defavorizate. În 1988 politica de dezvoltare s-a diversificat prin înfiinŃarea altor fonduri structurale: FEOGA şi IFOP.

După extinderea Uniunii Europene spre sud (prin aderarea Portugaliei, Spaniei şi Greciei) şi intrarea în Uniune a unor Ńări mai puŃin bogate (Irlanda), polarizarea Nord - Sud s-a




accentuat. Deoarece şi în interiorul unor Ńări europene (ca de exemplu Italia sau Germania reunificată) existau mari discrepanŃe economice şi sociale între regiuni, a fost nevoie de o intervenŃie puternică în favoarea dezvoltării regionale. Astfel, în 1993 a fost creat Fondul de Coeziune pentru a susŃine coeziunea economică şi socială şi ajutorul comunitar pentru regiuni.

Reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 a centrat politica regională pe patru niveluri de acŃiune:

� concentrarea tematică; � concentrarea geografică — reducerea procentului de 51% din populaŃia Uniunii beneficiară a sprijinului pentru obiectivele l şi 2, la 35-40% în anul 2006; � concentrarea financiară — 2/3 din fonduri alocate obiectivului 1; � concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective (Obiectivul1: promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor mai puŃin dezvoltate, Obiectivul 2: sprijinirea conversiei economice şi sociale a zonelor care se confruntă cu dificultăŃi structurale şi Obiectivul 3: sprijinirea modernizării şi adaptării educaŃiei, formării profesionale şi politicilor sistemelor de ocupare a forŃei de muncă în regiunile care nu sunt eligibile în cadrul Obiectivului 1).

Reforma politicii de coeziune pentru 2007-2013 cuprinde următoarele acŃiuni structurale:

� mai bună orientare către priorităŃile strategice comunitare stabilite prin agenda de la Lisabona şi Goteborg, dezvoltarea unei economii competitive bazate pe cunoaştere; � mai bună concentrare a resurselor către cele mai puŃin dezvoltate regiuni urmărind în acelaşi timp şi schimbările din restul regiunilor; � mai bună descentralizare care să permită o implementare mai eficientă, simplă şi transparentă a fondurilor.

Obiectivele politicii de coeziune (Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006):

ConvergenŃa statelor membre şi a regiunilor: 251,16 miliarde euro. Acest obiectiv acordă sprijin pentru dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă în statele membre şi regiunile mai puŃin dezvoltate, pentru a se crea o reală convergenŃă în interiorul Uniunii Europene. Sunt eligibile acele regiuni al căror PIB/locuitor este sub 75% din media Uniunii Europene, în principal regiuni din noile state membre. Până în 2013, suportul comunitar va fi acordat regiunilor al căror PIB/locuitor este sub 75% din media UE-15. Competitivitate şi dezvoltarea resurselor umane: 49,13 miliarde euro.

Acest obiectiv sprijină statele membre şi regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul "convergenŃă" să se adapteze schimbărilor economice şi sociale, globalizării şi tranziŃiei către o societate bazată pe cunoaştere. � Cooperare teritorială: 7,75 miliarde euro. Obiectivul Cooperare teritorială stimulează cooperarea transfrontalieră pentru identificarea unor soluŃii comune pentru probleme referitoare la dezvoltarea rurală, urbană şi costalieră, dezvoltarea relaŃiilor economice între IMM-uri, ca o continuare a experienŃei acumulate prin derularea iniŃiativei de cooperare interregională Interreg.

Obiectivul de convergenŃă (fostul Obiectiv 1) are scopul de a accelera convergenŃa statelor membre şi regiunilor cu dificultăŃi de dezvoltare, îmbunătăŃind condiŃiile de creştere şi de ocupare a forŃei de muncă prin mărirea şi îmbunătăŃirea calităŃii investiŃiilor în




capitalul fizic şi uman, dezvoltarea inovaŃiei şi a societăŃii bazate pe cunoaştere, adaptarea la schimbările economice şi sociale, protecŃia şi îmbunătăŃirea mediului precum şi a eficienŃei administrative. Statele membre şi regiunile mai puŃin dezvoltate sunt prioritatea numărul unu pentru politica de coeziune europeană (art. 158 al Tratatului).

Obiectivul de competitivitate regională şi ocupare (fostul Obiectiv 2) este destinat, în afara regiunilor mai puŃin dezvoltate, să întărească competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi ocuparea forŃei de muncă anticipând schimbările socio-economice, inclusiv cele legate de iniŃierea schimburilor, prin inovare şi promovarea societăŃii bazate pe cunoaştere, antreprenoriat, protecŃia şi îmbunătăŃirea mediului, precum şi stimularea accesibilităŃii, adaptabilităŃii angajaŃilor şi întreprinderilor şi dezvoltarea pieŃelor de muncă pentru favorizarea integrării.

Obiectivul cooperare teritorială europeană este destinat întăririi cooperării transfrontaliere prin iniŃiative cumulate locale, care la nivel transnaŃional se concretizează în acŃiuni de dezvoltare teritorială integrată legate de priorităŃile comunitare şi prin crearea de reŃele şi prin schimbul de experienŃe la nivel teritorial. Cooperarea între regiunile europene este fără îndoială una dintre cele mai dinamice şi mai vizibile dimensiuni ale valorii adăugate comunitare, indiferent de forma sau scara la care acŃiunile respective sunt implementate.

În luna octombrie 2008 Comisia Europeană a lansat Carta Verde a Coeziunii Teritoriale şi consultarea publică la nivelul statelor membre privind conceptul de coeziune teritorială şi valoarea sa adăugată ca cea de-a treia dimensiune a politicii de coeziune a Uniunii Europene. La consultările naŃionale sunt aşteptate autorităŃile publice de la nivel central, regional, local, partenerii economici şi sociali, reprezentanŃi ai mediului academic, societăŃii civile, cu scopul de a avea o înŃelegere mai bună a conceptului de coeziune teritorială şi a implicaŃiilor sale asupra conŃinutului viitoarei politici de coeziune a Uniunii.

Pornind de la ideea ca teritoriul Europei prezintă o structură a aşezărilor marcată de un relativ echilibru între aşezările puternic urbanizate şi cele rurale, Carta Verde subliniază faptul ca acest aspect reprezintă o oportunitate pentru Europa. Pe de alta parte, elemente cu valenŃă teritorială, precum concentrarea teritorială, distanŃa şi diviziunea administrativă, alături de caracteristicile geografice ale unor teritorii sunt considerate drept principalele obstacole în calea dezvoltării economice şi sociale.

Transformarea obstacolelor în linii de acŃiune:

� concentrarea teritorială: depăşirea diferenŃelor sub aspectul densităŃii. Aglomerările urbane pot genera atât efecte pozitive (concentrare mare a inovării şi productivităŃii) cât şi negative (poluare şi excluziune socială). O coordonare mai bună ar facilita complementaritatea funcŃiilor dintre oraşele mari şi regiunile înconjurătoare, ducând la maximizarea contribuŃiei fiecărui teritoriu la prosperitatea Uniunii în ansamblul său;

� distanŃa: interconectarea teritoriilor. Accesul la servicii publice (servicii sanitare, educaŃie şi reŃele energetice sustenabile, transport eficient, internet) este inegal distribuit la nivelul Uniunii Europene. În unele zone rurale, în medie 40% din populaŃie locuieşte la peste 30 minute distanŃă de un spital şi 43% la mai mult de 1 oră distanŃă de o universitate. La nivelul anului 2007, accesul la internet în zonele rurale a fost, în medie, cu 15% mai scăzut decât în mediul urban;




� diviziunea administrativă: consolidarea cooperării teritoriale. Problemele de mediu asociate schimbărilor climatice, inundaŃiilor, pierderii biodiversităŃii sau problemelor legate de fenomenul navetismului nu Ńin cont de limitele administrative. Carta Verde consideră că aceste probleme pot fi abordate mai eficient cu ajutorul unei cooperări consolidate la diverse niveluri administrative (local, regional, transfrontalier etc.). Politica de coeziune a Uniunii Europene sprijină cooperarea teritorială prin intermediul programelor de cooperare teritorială internaŃională, transfrontalieră şi interregională, însă Carta Verde sugerează că ar trebui făcut mai mult în acest sens;

� caracteristicile geografice ale anumitor regiuni: zonele montane, zonele insulare, regiunile cu densitate scăzută a populaŃiei, zonele costiere şi zonele cele mai îndepărtate ale Uniunii sunt, de asemenea, considerate bariere pentru o dezvoltare armonioasa a teritoriului Uniunii Europene.

În anul 2007 a fost adoptată Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile şi Agenda Teritorială a Uniunii Europene care conŃine principii directoare pentru dezvoltarea spaŃială durabilă.

Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile consideră că Europa are nevoie de oraşe puternice, iar în acest sens dezvoltarea urbană integrată ar trebui aplicată unitar la nivelul Europei, cadrul cel mai potrivit fiind cel stabilit la nivel naŃional şi european. De asemenea, atenŃia factorilor de decizie ar trebui să se concentreze asupra comunităŃilor urbane defavorizate.

Agenda teritorială a Uniunii Europene constituie un cadru strategic şi orientat către acŃiuni în domeniul dezvoltării teritoriale a Uniunii Europene, conŃinând recomandări pentru dezvoltarea teritorială integrată. Agenda urmăreşte să mobilizeze potenŃialul regiunilor şi oraşelor europene în vederea unei dezvoltări economice sustenabile şi a creşterii ocupării, sprijinind astfel implementarea strategiilor de la Lisabona şi Goteborg. Astfel, competitivitatea Europei la nivel mondial va fi consolidată prin utilizarea diversităŃii sale teritoriale într-un mod mai inovativ, aducând-o mai aproape de cetăŃenii săi.

łintele Agendei Teritoriale a Uniunii Europene vor fi atinse prin intermediul structurilor informale de cooperare, în care ministerelor responsabile cu dezvoltarea teritoriului le revine un rol cheie pentru conştientizarea şi stimularea dezbaterii asupra celor mai importante provocări pentru Europa în domeniul coeziunii teritoriale.

Politica agricolă a fost plasată între cele trei politici pe care Tratatul de instituire a ComunităŃii Europene le defineşte ca fiind comune. Tratatul, referindu-se la domeniul acŃiunilor comunitare, vorbeşte despre politica în domeniul agriculturii şi pescuitului „a common policy in the sphere of agriculture and fisheries”.

Includerea agriculturii în PiaŃa Comună a fost o decizie unanimă a statelor fondatoare ale ComunităŃii Europene, care au dorit o politică agricolă comună care să contribuie la armonizarea diferitelor mecanisme naŃionale de sprijin şi să stabilească unele bariere vamale comune pentru bunurile care nu vin din statele membre ale ComunităŃii Europene. Politica Agricolă Comună a fost una dintre primele politici ridicate de la nivel naŃional la nivel comunitar.

În vederea finanŃării unitare a PAC, în ianuarie 1962 Consiliul a decis crearea Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA). FEOGA are doua secŃiuni:




Orientare şi Garantare şi este un fond cu finalitate structurală, fiind destinat sprijinului structurilor agricole. Printre obiectivele acestui Fond, aşa cum reies din Regulamentul 4256/88, se numără întărirea şi reorganizarea structurilor agricole, depozitarea şi prelucrarea produselor, pescuitul şi silvicultura, dezvoltarea activităŃilor complementare în agricultură etc. Primele produse au fost supuse reglementărilor PieŃei Comune în 1962, preŃurile fiind însă aplicate în comun încă din 1968.

Obiectivele Politicii Agricole Comune au fost definite prin Tratatul de la Roma şi au fost puse în aplicare gradual între 1958-1968 - perioada realizării pieŃei unice a produselor agricole. Art. 39 al Tratatului de la Roma menŃionează următoarele obiective ale PAC:

� creşterea productivităŃii agricole, încurajând modernizarea modalităŃilor de exploatare agricolă

� garantarea unui standard de viaŃă echitabil al populaŃiei ocupate în agricultură cu populaŃia ocupată în alte domenii de activitate

� stabilizarea pieŃelor produselor agricole, evitând alternanŃa dintre creşterea şi prăbuşirea preŃurilor

� garantarea securităŃii aprovizionării cu alimente, dar la preŃuri rezonabile pentru consumatori.

PAC se ghidează după o serie de principii, dintre care cele mai importante sunt:

• principiul creării şi menŃinerii unei singure pieŃe şi a unor preŃuri comune; • principiul preferinŃei comunitare • principiul solidarităŃii financiare.

Principiul creării şi menŃinerii unei singure pieŃe şi a unor preŃuri comune constă în unificarea preŃurilor în scopul înfiinŃării PieŃei Unice a produselor agricole. PreŃurile unice au fost stabilite la cel mai înalt nivel existent, situându-se constant peste preŃurile mondiale.

Principiul preferinŃei comunitare presupune că produsele comunitare rămân mai ieftine decât produsele similare, importate astfel încât consumatorul să prefere produsele comunitare mai ieftine. În acest scop, importurile au fost supuse unei taxe de intrare (prelevare la import), determinată de diferenŃa dintre preŃul la frontieră şi preŃul de referinŃă la intrare, stabilit anual de către instituŃiile Uniunii. Taxa de prelevare determină scumpirea produselor extracomunitare, peste nivelul preŃurilor interne. În paralel, s-a introdus şi un sistem de subvenŃionare a exporturilor (restituirile la export), pentru a permite produselor comunitare mai scumpe să fie competitive pe piaŃa mondială.

Principiul solidarităŃii financiare presupune utilizarea bugetului comunitar ca principal instrument financiar pentru aplicarea măsurilor de politică comună. Statele nu-şi mai sprijină direct proprii agricultori din bugetele naŃionale, ci contribuie la constituirea bugetului comunitar din care apoi se finanŃează toate cheltuielile legate de aplicarea măsurilor de politică comună.

Aplicarea acestor principii a contribuit la dezvoltarea Uniunii prin asigurarea securităŃii aprovizionării cu principalele categorii de produse alimentare, realizarea celei mai bune productivităŃi din lume a agricultorilor comunitari, producerea de bunurile esenŃiale pentru întreaga Uniune de către producătorii/agricultorii comunitari, transformarea Uniunii într-o putere mondială în domeniul agricol.




Reforma PAC a cuprins în special măsuri pentru limitarea producŃiei şi pentru prevenirea prăbuşirii veniturilor rezultate din agricultură. Primele schimbări (1979) au cuprins introducerea taxei de co-responsabilitate la producŃia de lapte, instituirea sistemului cotelor la producŃia de lapte (1980) şi plafonarea cheltuielilor bugetare agricole (1988).

Obiectivele noii reforme a Politicii Agricole Comune se referă la:

� menŃinerea comunităŃii între producători şi exporturile de produse agricole, prin creşterea competitivităŃii agricole atât pe pieŃele interne cât şi internaŃionale (regionale); � diminuarea producŃiei până la nivelul cererii manifestate pe piaŃă; � concentrarea ajutorului pentru menŃinerea veniturilor celor care au în mod evident o mai mare nevoie de sprijin; � sprijinirea agricultorilor pentru a nu abandona terenurile; � protejarea mediului şi dezvoltarea potenŃialului natural al statelor.

Elementul central al pachetului de reformă se regăseşte în reducerea preŃurilor de intervenŃie la produsele cheie şi scoaterea din cultură a terenurilor arabile. Pentru compensarea pierderilor de venit rezultate din aceste două măsuri, agricultorii primesc compensaŃii sub formă de plăŃi directe pe hectar sau cap de animal. Reforma din 1992 a vizat în principal cerealele, oleaginoasele şi carnea de bovine.

Agenda 2000 a Comisiei Europene conŃinea un nou set de propuneri de reformă concretă asupra modelului european de agricultură, care presupuneau:

� un sector agricol competitiv pe pieŃele internaŃionale, fără necesitatea subvenŃiilor; � metode de producŃie sănătoasă, care să protejeze mediul şi să fie capabile să furnizeze produse de calitate, în varietăŃile cerute de populaŃie; � forme diversificate de agricultură, care utilizează practici tradiŃionale; � o politică agricolă comună mai simplă, care stabileşte clar limitele de demarcaŃie între deciziile care trebuie luate în comun şi cele care rămân în competenŃa statelor membre; � stabilirea riguroasă a cheltuielilor.

Pilonii PAC sunt: plăŃile directe şi măsurile de piaŃă (I) şi dezvoltarea rurală (II). Complementaritatea celor doi piloni ai PAC a fost accentuată de reforma care a introdus decuplarea (scindarea legăturii dintre mărimea producŃiei şi acordarea sprijinului financiar), conformitatea cu standardele europene şi modularea (transferul de fonduri de la primul la cel de-al doilea pilon PAC).

Cadrul strategic european este deosebit de complex, dar cele mai importante documente sunt Orientările Strategice de Coeziune, document de sinteză care are la bază Strategiile sectoriale ale Uniunii Europene, Strategia de Dezvoltare Durabilă şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă. Un alt document de baza este Agenda Lisabona, completată de Concluziile Consiliului European de la Goteborg.

Orientările Strategice de Coeziune 2007-2013 conŃin principiile şi priorităŃile politicii de coeziune şi sugerează modurile în care regiunile europene pot folosi la maximum sumele disponibile pentru programele de ajutor naŃional şi regional, acordate pe parcursul celor şapte ani.




În conformitate cu directivele şi aliniate cu strategia reînnoită de la Lisabona, programele cofinanŃate prin politica de coeziune trebuie să se adreseze unor resurse pe următoarele trei priorităŃi:

• ameliorarea atractivităŃii statelor membre, regiunilor şi oraşelor prin îmbunătăŃirea accesibilităŃii, asigurarea unui nivel şi calităŃi adecvate a serviciilor şi conservarea potenŃialului propriu al mediului înconjurător; • încurajarea inovaŃiei, a spiritului întreprinzător şi a creşterii economiei bazate pe cunoaştere, prin capacităŃi de cercetare şi inovare, inclusiv noi tehnologii de informaŃii şi comunicare; • crearea unor locuri de muncă mai multe şi mai bune prin atragerea mai multor persoane în activitatea antreprenorială, ameliorarea capacităŃii de adaptare a muncitorilor şi companiilor şi creşterea investiŃiilor în capitalul uman.

Consiliul European din martie 2005 a relansat strategia de la Lisabona prin reorientarea pe dezvoltare şi ocupare în Europa. În acest sens, Uniunea Europeana şi fiecare stat membru îşi concentrează atenŃia către aceste domenii şi iau toate măsurile necesare promovării cunoaşterii, atragerii a cât mai multor oameni pe piaŃa muncii şi creării a cât mai multor locuri de muncă.

Liniile directoare macroeconomice recomandate de către Comisie statelor membre sunt asigurarea stabilităŃii economice, protejarea dezvoltării economice, promovarea alocării eficiente a resurselor, promovarea unei coerenŃe mai puternice între politicile macroeconomice şi cele structurale, asigurarea că sporirea salariilor contribuie la stabilitate şi dezvoltare macroeconomică, contribuŃia la o Uniune Economică şi Monetară dinamică şi funcŃională.

Liniile directoare microeconomice cuprind extinderea şi adâncirea pietei interne, asigurarea de pieŃe deschise şi atractive, crearea unui mediu de afaceri mai atractiv, promovarea mai puternică a culturii antreprenoriale şi crearea unui mediu de sprijin pentru IMM-uri, îmbunătăŃirea şi extinderea infrastructurii europene şi finalizarea proiectelor transfrontaliere convenite, creşterea şi îmbunătăŃirea investiŃiei în cercetare-dezvoltare, facilitarea inovaŃiei şi concentrarea pe Tehnologiile InformaŃionale şi ComunicaŃionale, încurajarea utilizării adecvate a resurselor şi întărirea legăturilor dintre protecŃia mediului şi dezvoltare, contribuŃia la o bază industrială puternică.

Linii directoare pentru ocupare includ implementarea politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplină, îmbunătăŃirea calităŃii şi productivităŃii muncii şi întărirea coeziunii sociale şi teritoriale, promovarea unei abordări a muncii pe tot parcursul vieŃii, asigurarea includerii pe piaŃa muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi a grupurilor dezavantajate, îmbunătăŃirea corelării cu nevoile pieŃei muncii, promovarea flexibilităŃii combinată cu siguranŃa ocupării şi reducerea segmentării pe piaŃa muncii, asigurarea de stimulente pentru ocupare şi a altor costuri ale muncii, extinderea şi îmbunătăŃirea investiŃiei în capitalul uman, adaptarea sistemelor de educaŃie şi formare la noile cerinŃe de competenŃe.

Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeana în cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă cu locuri de munca mai multe şi mai bune şi cu o mai mare coeziune socială şi respect pentru mediu până în 2010 a fost adoptată de către Consiliul European în 2000.




Dezvoltarea competitivităŃii locale şi regionale este un obiectiv vital pentru a permite Uniunii Europene să facă faŃă mai multor probleme: disparităŃile socio-economice apărute după fiecare aderare; reconstructurările rezultate de globalizare; revoluŃiile tehnologice; progresul economiei şi al societăŃii bazate pe cunoaştere; îmbătrânirea populaŃiei europene şi creşterea imigrării.

Pentru a răspunde aşteptărilor cetăŃenilor Uniunii, Consiliile europene de la Lisabona şi Goteborg au definit o strategie foarte largă care dorea să dinamizeze competivitatea Uniunii având în vedere o creştere durabilă a acesteia. Diversele instrumente ale politicii de coeziune şi, în principal, Fondurile Structurale, contribuie, direct sau indirect, la strategia Lisabona, având un impact major asupra competitivităŃii regiunilor şi permiŃând ameliorarea condiŃiilor de viaŃă ai cetăŃenilor săi într-o manieră substanŃială.

Politica de coeziune, în toate dimensiunile sale, trebuie să fie considerată ca o parte integrantă a strategiei de la Lisabona. Strategia, revizuită în 2005 în scopul stimulării creşterii şi creării de locuri de muncă a avut ca scop revitalizarea agendei Lisabona – agenda reformei economice din 2000. Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie sa cuprindă obiectivele de la Lisabona şi de la Goteburg şi să devină un vector important al realizării acestora prin programele de dezvoltare regională şi naŃionala. Comisia Europeană a adoptat în 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013, în care obiectivul programelor este de a ridica nivelul competitivităŃii şi al creşterii Uniunii Europene lărgite.

Promovarea egalităŃii de şanse şi a nediscriminării, dezvoltarea durabilă (protecŃia şi îmbunătăŃirea mediului înconjurător), societatea informaŃională şi, mai nou, multilingvismul, sunt priorităŃi agreate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene şi, încorporate, sub titulatura de politici orizontale, în toate politicile Uniunii Europene.

Dezvoltarea durabilă este a pornit de la preocuparea faŃă de mediu, ideea fiind îmbogăŃită în timp cu o dimensiune economică şi una socială. Conform definiŃiei dată de Comisia Brundtland, dezvoltarea durabilă este aceea care răspunde necesităŃilor generaŃiilor actuale fără a afecta capacitatea generaŃiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităŃi. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene (2001) şi Noua Strategie de Dezvoltare Durabilă (2006) urmăresc, alături de Strategia de la Lisabona, să contribuie la o Europă mai prosperă, mai curată şi mai corectă.

Tratatul Uniunii Europene prevede integrarea dezvoltării durabile în toate politicile europene, astfel încât acestea să contribuie de-o manieră integrată la îndeplinirea obiectivelor economice, sociale şi de mediu.

În 2005 a fost adoptată la Vilnius Strategia UNECE pentru EducaŃia pentru Dezvoltare Durabilă şi a fost lansat şi Deceniul NaŃiunilor Unite de EducaŃie pentru Dezvoltare Durabilă. Strategia UNECE reprezintă un instrument practic pentru promovarea dezvoltării durabile prin intermediul educaŃiei. Obiectivul strategiei este de a încorpora temele cheie ale dezvoltării durabile în toate sistemele de educaŃie. Aceste teme includ o varietate de subiecte, precum eradicarea sărăciei, pacea, etica, democraŃia, justiŃia, securitatea, drepturile omului, sănătatea, echitatea socială, diversitatea culturală, economia, protecŃia mediului, managementul resurselor umane.

Deceniul NaŃiunilor Unite de EducaŃie pentru Dezvoltare Durabilă (2005 - 2014) are drept obiectiv general integrarea principiilor, valorilor şi practicilor specifice dezvoltării durabile




în toate aspectele educaŃiei şi învăŃării, cu scopul de a încuraja modificările de comportament care să ducă la crearea unui viitor durabil în ceea ce priveşte integritatea mediului, viabilitatea economică şi o societate dreaptă pentru generaŃia actuală şi cele viitoare. Obiectivele specifice ale Deceniului urmăresc:

• să faciliteze dezvoltarea reŃelelor, a legăturilor, a schimburilor şi a interacŃiunii dintre diferiŃii factori interesaŃi din domeniul educaŃiei pentru dezvoltare durabilă (EDD); • să încurajeze creşterea calităŃii predării şi învăŃării în cadrul EDD; • să ajute Ńările să facă progrese şi să realizeze Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului prin intermediul eforturilor specifice EDD; • să ofere Ńărilor noi posibilităŃi de a încorpora EDD în procesele de reformă a educaŃiei.

În contextul Deceniului NaŃiunilor Unite, au fost evidenŃiate patru idei principale cu privire la educaŃia pentru dezvoltare durabilă:

� îmbunătăŃirea accesului la educaŃia de bază de calitate; � reorientarea programelor de educaŃie existente; � dezvoltarea înŃelegerii şi conştientizării publice; � asigurarea de programe de formare.

Egalitatea de şanse şi nediscriminarea După încheierea anului 2007, desemnat ca "Anul Şanselor Egale pentru ToŃi", două treimi dintre europeni cred că minorităŃile şi femeile sunt discriminate, cu toate eforturile făcute prin Strategia Europeana pentru Creştere şi Locuri de Muncă. Pentru a realiza egalitatea efectivă între bărbaŃi şi femei din punct de vedere cantitativ şi calitativ, Comisia Europeană a cerut Consiliului să-şi concentreze atenŃia asupra următoarelor aspecte:

� crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune pentru femei; � includerea unei perspective a genului în toate aspectele calitative ale locurilor de muncă; � îmbunătăŃirea ofertei şi calităŃii serviciilor menite să reconcilieze viaŃa profesională şi cea privată a bărbaŃilor şi femeilor; � combaterea stereotipurilor din educaŃie, ocuparea locurilor de muncă şi media şi sublinierea rolului bărbaŃilor în promovarea egalităŃii; � dezvoltarea instrumentelor de evaluare a impactului politicilor din perspectiva genului.

Principiul remunerării egale pentru bărbaŃi şi femei a fost introdus de Tratatul de la Roma din 1957, care prevede următoarele clauze anti-discriminatorii: � principiul egalităŃii sexelor care se aplică tuturor politicilor şi activităŃilor; � egalitatea între femei şi bărbaŃi în ceea ce priveşte locurile de muncă şi profesiunea şi discriminarea sexuală ; � discriminarea sexuală la şi în afara locului de muncă.

Directiva remunerării egale (1975) defineşte principiul remunerării egale ca „mijloace pentru aceeaşi muncă sau pentru muncă plătită cu aceeaşi valoare, eliminarea tuturor discriminărilor pe criteriu de sex în toate aspectele şi condiŃiile de remunerare”.




Directiva tratamentului egal (1976) cuprinde aspecte legate de ocuparea locurilor de muncă, şi anume „să nu existe discriminări pe motive de sex, direct sau indirect prin referire la un anume statut civil sau familial”.

Directiva egalităŃii de rasă şi Directiva egalităŃii în ocuparea locurilor de muncă (2000) interzic discriminarea, hărŃuirea şi victimizarea în ocuparea locurilor de muncă sau pregătirea profesională în baza apartenenŃei la o rasă sau origine etnică, în ocuparea locurilor de muncă sau în alte activităŃi. Directiva tratamentului egal a fost modificată în 2002 prin includerea definiŃiilor pentru hărŃuire, hărŃuire sexuală, discriminare directă sau indirectă.

Multilingvismul se află în prezent printre cele opt competenŃe-cheie ale învăŃării de-a lungul vieŃii recomandate de Consiliu şi de Parlamentul European. În noiembrie 2008 Comisia Europeana a prezentat un studiu privind predarea limbilor străine în anul şcolar 2006-2007 în şcolile europene de stat şi particulare subvenŃionate, în învăŃământul primar şi cel secundar general, în cele 31 de Ńări participante la programul comunitar de învăŃare de-a lungul vieŃii. Concluzii principale ale studiului sunt următoarele:

1) Predarea limbilor străine începe mai devreme, dar în învăŃământul primar timpul de predare este limitat: aproape în toate Ńările europene învăŃarea obligatorie a unei limbi străine începe în ciclul primar (între 8 şi 10 ani, iar în comunităŃile autonome din Spania şi în comunitatea germanofonă din Belgia, copiii învaŃă o limbă străină de la 3 ani). Timpul dedicat predării limbilor străine în şcoala primară rămâne limitat, mai puŃin de 10% din timpul total de predare) şi variază considerabil de la o Ńară la alta.

2) În şcolile din mai multe Ńări se predau două limbi străine: nu în toate Ńările se predau cel puŃin două limbi străine de la o vârstă mică, dar în majoritatea Ńărilor acest lucru este deja posibil pentru elevii din învăŃământul secundar general.

3) 90% dintre elevii europeni învaŃă engleza: în 13 Ńări europene engleza este prima limba străina obligatorie, elevii şi părinŃii preferând engleza chiar şi atunci când există alternative. 90% dintre elevii europeni învaŃă engleza în cursul educaŃiei lor obligatorii, pentru a doua limbă străină fiind preferate franceza şi germana.

4) PuŃine Ńări recomandă mobilitatea ca parte a formării pedagogice: în ciclul primar predarea limbilor este asigurată frecvent de profesori cu o pregătire generală. În ciclul secundar, gradul de specializare variază mult de la o Ńară la alta. Majoritatea Ńărilor recomandă ca profesorii să beneficieze de o formare adecvată pentru predarea limbilor străine, dar mobilitatea constituie excepŃia mai degrabă decât regula.

În cadrul societăŃii informaŃionale, tehnologiile informaŃionale şi de comunicaŃie (TIC) reprezintă un sector major al activităŃii economice, generând aproape 6% din PIB-ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanŃă vitală pentru creşterea eficienŃei şi competitivităŃii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea Europeană urmăreşte să asigure accesul cetăŃenilor şi întreprinderilor la o infrastructură de comunicaŃii şi la o gamă largă de servicii la standarde internaŃionale şi puŃin costisitoare. Fiecare cetăŃean trebuie să aibă cunoştinŃele necesare pentru a trăi şi a munci în această nouă societate informaŃională, Uniunea Europeana punând un accent sporit pe educaŃia pe tot parcursul vieŃii ca o componenta de bază a modelului social european.




Cercetarea, educaŃia şi inovarea formează o structură indispensabilă pentru o economie dinamică, bazată pe cunoaştere - triunghiul cunoaşterii. Institutul Tehnologic European care era programat să îşi înceapă activitatea în cursul anului 2008 va interconecta cele trei componente, rezultatele obŃinute din cercetare urmând să fie transpuse în activităŃile comerciale.

Dimensiunile societăŃii informaŃionale şi cunoaşterii sunt următoarele:

� socială – prin utilizarea teleactivităŃilor şi telelucrului; � educaŃională – prin dezvoltarea competenŃelor de concepŃie şi lucrului în regim informatizat, gestionarea inteligentă a proceselor; � ambientală – prin impactul asupra utilizării resurselor şi protecŃiei mediului înconjurător; � culturală – prin conservarea şi dezvoltarea patrimoniului, dezvoltarea industriei (muzee, galerii de artă pe internet, digitizarea informaŃiei: digitizarea patrimoniului naŃional pentru a putea fi accesat la nivel internaŃional); � economică – prin utilizarea economiei digitale şi a economiei bazată pe cunoaştere (e-ComerŃ, e-Banking, e-Learning, e-Money, e-Trading, rezervare şi achitare pe internet, noi afaceri pe internet, etc.).

Politica în domeniul turismului La nivel european nu se poate vorbi practic de un cadru politic sau strategic în domeniul turismului, Tratatul ComunităŃilor Europene nepermiŃând aplicarea unei politici specifice în acest sector. Totuşi, articolul 3(u) al Tratatului, introdus odată cu Tratatul de la Maastricht, autorizează Comisia să ofere linii directoare pentru dezvoltarea turismului, în cadrul altor politici. În acest mod, prevederile referitoare la libera circulaŃie a persoanelor, a bunurilor şi a serviciilor, precum şi la micile întreprinderi şi la politica regională, se aplică în aceeaşi măsură şi turismului.

Cu toate acestea, importanŃa economică a turismului a determinat instituŃiile europene să se concentreze asupra acestui sector în ciuda absenŃei unei baze legale. DeŃinând 53% din piaŃă, Uniunea este cea mai mare regiune turistică din lume. Această industrie reprezintă 5,5% din PIB-ul Uniunii şi oferă 6% din totalul locurilor de muncă. În ceea ce priveşte măsurile adoptate în acest sens, se poate vorbi astfel de măsuri generale şi de măsuri speciale.

În cadrul măsurilor generale, prima rezoluŃie a Consiliului în legătură cu acest subiect (1984) a recunoscut importanŃa turismului pentru integrarea europeană şi a invitat Comisia să facă propuneri în acest sens. O decizie ulterioară (1986) a stabilit un comitet de consiliere pe probleme de turism şi a cerut statelor membre să ia legătura cu acesta. În acelaşi an a fost instituită o linie de buget pentru finanŃarea contribuŃiei comunitare, menită să sprijine eforturile statelor membre de promovare pe pieŃele din afara ComunităŃilor Europene.

Măsurile speciale au vizat turiştii, afacerile şi profesioniştii, Ńările şi regiunile. Făcând referire la măsurile pentru Ńări şi regiuni, acest domeniu a beneficiat de sprijin prin fondurile structurale, în special FEDR şi FEOGA. De asemenea, a fost acordată o atenŃie deosebită creării unui sistem statistic comunitar armonizat în acest sector.

Comunitatea a mai iniŃiat acŃiuni menite să dezvolte industria turismului, în special după declararea anului 1990 ca an european al turismului. Primul plan de acŃiune a fost aplicat între 1993 şi 1996, după care Comisia a continuat cu un program multianual pentru




turismul european, Philoxenia 1997-2000, având drept scop stimularea calităŃii şi competitivităŃii turismului european, pentru a genera creştere economică şi locuri de muncă. Parlamentul European a aprobat la în 2007 o serie de măsuri pentru o nouă politică europeană în domeniul turismului, care cuprindeau armonizarea standardelor de calitate a serviciilor hoteliere, protecŃia consumatorilor, accesul persoanelor cu handicap la destinaŃiile turistice sau o atenŃie sporită programelor turistice speciale pentru pensionari.

La nivel naŃional se poate vorbi de o politică pe termen scurt în domeniul turismului - Programul de Guvernare 2004-2008, de o politică pe termen mediu – Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013, şi de o strategie pe termen lung – Master Planul pentru turismul naŃional al României 2007 – 2026.

2.2 Fondurile europene disponibile în perioada 2007 – 2013

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanŃată prin instrumentele structurale. În termeni financiari, aceste instrumente reprezintă al doilea procent ca mărime, alocat din bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene.

În terminologia Uniunii Europene, instrumentele structurale cuprind Fondul European pentru Dezvoltare

Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), cunoscute şi sub denumirea de Fonduri Structurale şi Fondul de Coeziune (FC).

Fondul European pentru Dezvoltare Regională sprijină investiŃiile care pot fi împărŃite în două categorii generale:

� investiŃii în diferite tipuri de infrastructură, premise pentru noi afaceri, dezvoltarea turismului, regenerare urbană, unităŃi medicale, unităŃi de învăŃământ, îmbunătăŃirea calităŃii mediului, precum şi dezvoltarea reŃelelor locale şi regionale de transport şi a mijloacelor de transport în comun etc;

� investiŃii de tip sprijin financiar şi consultanŃă pentru IMM-uri , cercetare şi dezvoltare, iniŃiative de transfer tehnologic, întărirea capacităŃii instituŃionale la nivel local etc.

Fondul Social European sprijină o gamă largă de investiŃii în dezvoltarea resurselor umane şi formare în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a ForŃei de Muncă, cu accent pe:

� integrarea în muncă pentru şomeri, prin formare profesională şi diverse măsuri privind piaŃa de muncă;

� sprijinirea întreprinzătorilor şi măsuri de îmbunătăŃire a cunoştinŃelor şi productivităŃii persoanelor angajate;

� acŃiuni de incluziune socială pentru persoane din grupurile marginalizate;

� îmbunătăŃirea sistemelor de învăŃământ, inclusiv cel profesional.




Fondul de Coeziune contribuie la proiecte de infrastructură foarte mari, cum ar fi construcŃia culoarelor transeuropene de transport şi investiŃii la scară largă în sectorul protecŃiei mediului. FC este disponibil pentru statele membre care au PIB-ul mai mic de 90% din nivelul mediu al Uniunii Europene.

Instrumentele structurale europene nu pot să cofinanŃeze investiŃiile în domeniul generării de energie nucleară, construcŃiei de locuinŃe, în sectorul apărării sau în dezvoltarea sectorului comercial cu amănuntul.

Fondul European Agricol şi pentru Dezvoltare Rurală are ca scop creşterea competitivităŃii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale prin promovarea diversităŃii activităŃilor economice. Printr-o linie bugetară specială, cunoscută sub numele de LEADER, FEADR finanŃează implementarea strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acŃiune din zonele rurale, precum şi abordări experimentale şi pilot privind dezvoltarea rurală.

Fondul European pentru Pescuit investeşte în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în modernizarea ambarcaŃiunilor de pescuit şi îmbunătăŃirea prelucrării şi comercializării produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare durabilă a zonelor de coastă.

Regula n+3 şi n+2 este o regulă pentru cheltuirea fondurilor comunitare, pe care trebuie să o respecte toate statele membre; astfel, angajamentele de plată, pentru un program, asumate în anul n, trebuie efectuate efectiv până la sfârşitul celui de-al doilea an (n+2). Pentru România, până în 2009, se va aplica regula n+3 (cheltuielile trebuie făcute până la sfârşitul celui de-al treilea an). Începând din 2010 se aplică regula n+2.

Regula n+2 şi n+3 a fost introdusă atât pentru a întări controlul financiar asupra fondurilor comunitare şi a accelera utilizarea lor cât şi pentru realizarea impactului pe care aceste fonduri le au în dezvoltarea economică şi socială. Pentru statele care nu respectă regula, fondurile pentru anul următor se reduc cu acea sumă care a fost angajată şi necheltuită.

LegislaŃia comunitară – Reglementările privind Fondurile Structurale 2007-2013

Pentru perioada 2007-2013, baza legală a instrumentelor care vor susŃine realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune este reprezentată de un pachet de cinci regulamente, adoptate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European în iulie 2006:

Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 (abrogă Regulamentul nr. 1260/1999) conŃine prevederile generale aplicabile Fondului European pentru Dezvoltare Regională, Fondului Social European şi Fondului de Coeziune. Fundamentat pe principiul gestiunii comune a Uniunii Europene şi a statelor membre şi regiunilor, acest regulament defineşte un proces de programare înnoit, bazat pe Liniile Directoare Strategice Comunitare privind Coeziunea, pe documentele derivate precum şi pe standardele comune privind managementul financiar, controlul şi evaluarea.

Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 (abrogă Regulamentul 1783/1999) conŃine prevederile referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Regulamentul defineşte rolul FEDR şi domeniile de intervenŃie, precum promovarea investiŃiilor publice şi private care contribuie la reducerea disparităŃilor regionale în cadrul Uniunii Europene. FEDR va susŃine programe care vizează dezvoltarea regională, progresul economic, creşterea competitivităŃii şi cooperarea




teritorială. PriorităŃile de finanŃare includ cercetarea, inovarea, protecŃia mediului şi prevenirea riscurilor, dar şi investiŃiile în infrastructură (în regiunile cel mai puŃin dezvoltate).

Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 (abrogă Regulamentul nr. 1784/1999) conŃine prevederile referitoare la Fondul Social European (FSE). FSE va fi implementat în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a ForŃei de Muncă şi se va concentra pe patru domenii principale: creşterea adaptabilităŃii lucrătorilor şi a întreprinderilor, îmbunătăŃirea accesului la ocupare şi participare pe piaŃa muncii, îmbunătăŃirea nivelului de incluziune socială prin combaterea discriminării şi facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, precum şi promovarea parteneriatului pentru reforma în domeniile ocupării şi ale incluziunii.

Regulamentul nr. 1084/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2006 (abrogă Regulamentul nr. 1164/94) conŃine prevederile referitoare la Fondul de Coeziune (FC). FC susŃine măsurile din domeniul protecŃiei mediului şi al reŃelelor pan-europene de transport. În cei 7 ani ai perioadei de programare, FC va susŃine alături de FEDR programe multi-anuale de investiŃii gestionate în mod descentralizat şi nu proiecte individuale care necesită aprobarea Comisiei.

2.3 Documente strategice naŃionale

Planul NaŃional de Dezvoltare, Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă şi Programele OperaŃionale sunt documente de planificare strategică şi financiară ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene, elaborate pentru o perioadă de 7 ani.

Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvernul României şi elaborat într-un larg parteneriat care va orienta dezvoltarea

socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Obiectivul global al PND 2007-2013 este "reducerea cât mai rapidă a disparităŃilor de dezvoltare socio-economica între România şi statele membre ale Uniunii Europene". În perioada 2007-2013 România încearcă să recupereze 10 puncte procentuale din decalajul de dezvoltare actual. PND va fi finanŃat din surse multiple: interne (buget de stat, bugete locale, etc.) şi externe (instrumentele structurale, fondurile europene de tip structural pentru dezvoltare rurală şi pescuit, credite externe, etc.).

Pentru perioada de programare 2007-2013, PND a fost elaborat cu respectarea principiilor de programare specifice, stabilite în Regulamentul Consiliului nr. 1260/1999 privind dispoziŃiile generale pentru fondurile structurale, precum şi a altor cerinŃe rezultate din recomandările Comisiei Europene în ceea ce priveşte programarea şi gestionarea instrumentelor structurale.

Pentru perioada de programare 2007-2013, Planul NaŃional de Dezvoltare fundamentează accesul României la instrumentele structurale , reprezentând documentul pe baza căruia s-a




negociat Cadrul de Sprijin Comunitar cu Comisia Europeană. În acest context, priorităŃile şi obiectivele PND 2007-2013 se concentrează pe domeniile eligibile pentru intervenŃiile structurale (Fonduri Structurale şi Fondul de Coeziune).

Structura PND 2007-2013 cuprinde următoarele secŃiuni/capitole:

* analiza situaŃiei economice şi sociale (inclusiv analiză de tip SWOT); * priorităŃile de dezvoltare pe perioada de programare 2007-2013; * strategia pentru realizarea priorităŃilor stabilite; * programarea financiară multianuală; * prezentarea mecanismelor de implementare a PND; * descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND.

Cadrul instituŃional şi partenerial pentru elaborare a fost stabilit prin Hotărârea Guvernului nr.1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului NaŃional de Dezvoltare. Structurile parteneriale create pentru elaborarea PND sunt:

� la nivel naŃional: Comitetul InterinstituŃional pentru elaborarea PND care include reprezentanŃi la nivel de decizie ai ministerelor, altor instituŃii publice centrale, AgenŃiilor de Dezvoltare Regională (ADR), institute de cercetare şi instituŃii de învăŃământ superior, precum şi reprezentanŃi ai partenerilor economici şi sociali;

� la nivel regional: Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale (element de fundamentare pentru PND) reprezentanŃi ai ADR-urilor, reprezentanŃi ai Prefecturilor, Consiliilor JudeŃene, serviciilor deconcentrate ale instituŃiilor publice centrale, instituŃii de învăŃământ superior şi institute de cercetări, precum şi reprezentanŃi ai partenerilor economici şi sociali din regiuni.

Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă 2007-2013 face legătura între priorităŃile naŃionale de dezvoltare, stabilite în PND şi priorităŃile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere Economică şi Crearea de Locuri de Muncă stabilite în concordanŃă cu priorităŃile Strategiei Lisabona.

Pornind de la situaŃia socio-economică actuală şi de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea instrumentelor structurale în scopul reducerii disparităŃilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015. În acest sens, au fost identificate patru priorităŃi tematice şi o prioritate teritorială:

� dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene; � creşterea competitivităŃii pe termen lung a economiei româneşti; � dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România; � consolidarea unei capacităŃi administrative eficiente; � promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.

CSNR a fost elaborat de către Ministerul Economiei şi FinanŃelor, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, într-un larg parteneriat cu structuri ale administraŃiei publice centrale şi locale, instituŃii şi organizaŃii neguvernamentale. Negocierile privind CSNR au început încă din perioada de pre-aderare, o dată cu transmiterea de către partea română la Comisia Europeană a primei versiuni a




acestui document, versiune ce a fost aprobată de Guvernul României în şedinŃa de Guvern din data de 19 aprilie 2006. Documentul a fost elaborat în larg parteneriat, fiind revizuit în mai multe rânduri, pe baza comentariilor primite de la Comisia Europeană, precum şi a propunerilor de la ministerele implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi a observaŃiilor primite de la parteneri. Documentul a fost adoptat de Comisia Europeană în 25 iunie 2007, România fiind cel de-al 15-lea din cele 27 de state membre ale Uniunii care au finalizat negocierea acestui document.

Implementarea acŃiunilor strategice prevăzute în CSNR şi implicit accesarea efectivă a instrumentelor structurale se realizează prin Programe OperaŃionale.

Programul OperaŃional Regional are stabilit drept obiectiv strategic sprijinirea unei dezvoltări echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României, corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, îmbunătăŃirea infrastructurii şi mediului de afaceri, pentru a face din regiunile României locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

Pentru atingerea obiectivului strategic al POR, au fost stabilite următoarele obiective specifice:

� creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor;

� îmbunătăŃirea accesibilităŃii regiunilor şi a centrelor urbane, precum şi a legăturilor acestora cu zonele înconjurătoare;

� creşterea calităŃii infrastructurii sociale a regiunilor; � creşterea competitivităŃii regiunilor ca locaŃii pentru afaceri; � creşterea contribuŃiei turismului la dezvoltarea regiunilor.

PND 2007-2013

POLITICA DE COEZIUNE

POLITICA AGRICOLĂ COMUNA

POLITICA DE PESCUIT

Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă

Plan NaŃional Strategic de Dezvoltare Rurală

Plan NaŃional Strategic de

Pescuit

Program operaŃional

ee

Program NaŃional Dezv.

Program operaŃional pescuit




Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere prin care se acordă sprijin pentru dezvoltarea oraşelor în vederea creşterii calităŃii vieŃii locuitorilor şi crearea de noi locuri de muncă.

Axa Prioritară 2: ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale de transport (20,35% din bugetul alocat POR) acordă sprijin pentru reabilitarea şi modernizarea reŃelei de drumuri judeŃene, străzi urbane, inclusiv a şoselelor de centură.

Axa Prioritară 3: ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) urmăreşte îmbunătăŃirea infrastructurii serviciilor sociale, de sănătate şi siguranŃă publică în situaŃii de urgenŃă şi modernizarea infrastructurii educaŃionale.

Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local (17% din bugetul alocat POR) prin finanŃare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate; sprijinirea micro-întreprinderilor.

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) acordă sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii turistice, îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turişti.

Axa Prioritară 6: AsistenŃa tehnică (2,65% din bugetul alocat POR) acordă sprijin pentru implementarea transparentă şi eficientă a Programului OperaŃional Regional.

Programul OperaŃional Sectorial Mediu are ca obiectiv global îmbunătăŃirea standardelor de viaŃă ale populaŃiei şi a standardelor de mediu, vizând în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

Obiectivele specifice

� îmbunătăŃirea calităŃii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015;

� dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor , prin îmbunătăŃirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeŃe până în 2015;

� reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităŃi până în 2015;

� protecŃia şi îmbunătăŃirea biodiversităŃii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reŃelei Natura 2000;

� reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaŃiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată;

Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor poluate istoric;

Axa Prioritară 3: Reducerea poluării şi a schimbărilor climatice prin reabilitarea sistemelor municipale de termoficare;

Axa Prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii;




Axa Prioritară 5: Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale

Axa Prioritară 6: AsistenŃă tehnică.

Programul OperaŃional Sectorial Transport are ca obiectiv global promovarea în România a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiŃii de siguranŃă a persoanelor şi bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naŃional, în cadrul Europei, între şi în cadrul regiunilor României.

Axa Prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reŃelele de transport ale Uniunii Europene;

Axa Prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naŃionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naŃional de transport durabil;

Axa Prioritară 3: Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecŃiei mediului şi a sănătăŃii publice şi siguranŃei pasagerilor;

Axa Prioritară 4: AsistenŃă Tehnică pentru POS-T.

Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenŃie în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenŃei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului ConvergenŃă, pentru perioada de programare 2007 - 2013.

Obiectivele specifice:

� promovarea calităŃii sistemului de educaŃie şi formare profesională iniŃială şi continuă, inclusiv a învăŃământului superior şi a cercetării;

� promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăŃirea calităŃii şi productivităŃii muncii; � facilitarea inserŃiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaŃa muncii; � dezvoltarea unei pieŃe a muncii moderne, flexibile şi incluzive; � promovarea (re)inserŃiei pe piaŃa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele

rurale; � îmbunătăŃirea serviciilor publice de ocupare; � facilitarea accesului la educaŃie şi pe piaŃa muncii a grupurilor vulnerabile.

Axa Prioritară 1: EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere are ca obiectiv general dezvoltarea rutelor flexibile de învăŃare pe tot parcursul vieŃii şi creşterea accesului la educaŃie şi formare prin furnizarea unei educaŃii iniŃiale şi continue moderne şi de calitate, incluzând învăŃământul superior şi cercetarea.

Axa Prioritară 2: Corelarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii are ca obiectiv general facilitarea accesului la educaŃie, creşterea ocupabilităŃii şi a nivelului educaŃional al resurselor umane, într-o abordare de tip pe tot parcursul vieŃii, în contextul societăŃii bazate pe cunoaştere.

Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităŃii lucrătorilor şi a întreprinderilor are ca obiectiv general promovarea culturii antreprenoriale, flexibilităŃii şi adaptabilităŃii prin sprijinirea forŃei de muncă şi a întreprinderilor competente, pregătite şi adaptabile.




Axa Prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare are ca obiectiv general creşterea calităŃii, eficienŃei şi transparenŃei serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare.

Axa Prioritară 5: Promovarea masurilor active de ocupare are ca obiectiv general facilitarea integrării pe piaŃa muncii a şomerilor tinerilor şi a şomerilor de lungă durată, atragerea şi menŃinerea unui număr mai mare de persoane pe piaŃa muncii, inclusiv în zonele rurale şi sprijinirea ocupării formale.

Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale are ca obiectiv general facilitarea accesului pe piaŃa muncii a grupurilor vulnerabile şi promovarea unei societăŃi incluzive şi coezive în scopul asigurării bunăstării tuturor cetăŃenilor.

Axa Prioritară 7: AsistenŃă tehnică are ca obiectiv general sprijinirea procesului de implementare a programului şi utilizarea efectivă a aportului financiar comunitar şi a co-finanŃării naŃionale.

Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii Administrative contribuie la implementarea celei de-a patra priorităŃi de dezvoltare naŃională din Planul NaŃional de Dezvoltare 2007 – 2013 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii

sociale şi întărirea capacităŃii administrative pentru a avea un impact pozitiv asupra administraŃiei publice, pentru a stimula dezvoltarea economică.

Obiective specifice:

� obŃinerea unor îmbunătăŃiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de politici publice;

� îmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

Axa Prioritară 1: ÎmbunătăŃiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice are ca obiectiv prioritar contribuŃia la dezvoltarea sustenabilă a capacităŃii administrative publice din România, prin intermediul îmbunătăŃirilor structurale şi de proces ale ciclului de management de politici publice.

Axa Prioritară 2: ÎmbunătăŃirea calităŃii şi eficacitatea şi eficienŃei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare are ca obiectiv general îmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei serviciilor publice la nivel central şi local.

Axa Prioritară 3: AsistenŃă Tehnică are ca obiectiv general contribuŃia la procesul de implementarea al Programului OperaŃional, inclusiv pregătirea pentru următoarea perioadă de programare, având ca scop utilizarea eficientă şi transparentă a fondurilor structurale şi a cofinanŃării naŃionale prin asigurarea unei calităŃi ridicate şi a coerenŃei măsurilor privind implementarea; mentenanŃa unor sisteme eficiente de management şi control pentru aceste fonduri.

Programul OperaŃional Sectorial Creşterea CompetitivităŃii Economice urmăreşte creşterea productivităŃii întreprinderilor româneşti şi reducerea decalajelor faŃă de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creştere medie a productivităŃii de aproximativ 5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media Uniunii Europene.





� consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; � crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor; � creşterea capacităŃii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între

instituŃii de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI;

� valorificarea potenŃialului tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraŃie) şi cel privat (întreprinderi, cetăŃeni);

� creşterea eficienŃei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie.

Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ şi eco-eficient de producŃie;

Axa Prioritară 2: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare;

Axa Prioritară 3: Tehnologia informaŃiei şi comunicaŃiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public;

Axa Prioritară 4: Creşterea eficienŃei energetice şi a securităŃii furnizării in contextul combaterii schimbărilor climatice;

Axa Prioritară 5: AsistenŃa tehnică.

Programul OperaŃional AsistenŃa Tehnică are drept obiectiv asigurarea sprijinului pentru coordonarea şi implementarea instrumentelor structurale în România.


� asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări eficiente şi eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea pentru următoarea perioadă de programare a instrumentele structurale;

� asigurarea unei diseminări coordonate la nivel naŃional a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale şi implementarea Planului de AcŃiuni al ACIS pentru comunicare în linie cu Strategia NaŃională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

Axa Prioritară 1: Sprijin în implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor;

Axa Prioritară 2: Dezvoltări viitoare şi sprijin în funcŃionarea Sistemului Unic Informatic de Management;

Axa Prioritară 3: Diseminarea informaŃiei şi promovarea instrumentelor structurale.

Ariile complementare ale Programul OperaŃional Regional cu celelalte Programe OperaŃionale:

Programul OperaŃional Regional

Celelalte Programe OperaŃionale

Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenŃiali poli de creştere finanŃează două tipuri de poli:

• poli de creştere

FinanŃarea polilor de creştere se va realiza complementar din următoarele Programele OperaŃionale finanŃate din fonduri comunitare :

• POS Creşterea CompetitivităŃii Economice;




• poli urbani de dezvoltare

Tipuri de activităŃi:

• reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban; • dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; • reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinŃelor sociale şi îmbunătăŃirea serviciilor sociale.

• POS Mediu; • POS Dezvoltarea Resurselor Umane; • POS Transport; • PO Dezvoltarea CapacităŃii Administrative; • Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală.

Axa prioritară 2 ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale de transport finanŃează:

• reabilitarea şi modernizarea reŃelei de drumuri judeŃene; • reabilitarea şi modernizarea reŃelei de străzi urbane; • construirea / reabilitarea / modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeŃean.

Programul OperaŃional Transport finanŃează:

• drumuri de importanŃă naŃională şi europeană.

Programul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală finanŃează:

• reabilitarea reŃelei de drumuri comunale.

Axa prioritară 3 ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale finanŃează:

• reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; • reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; • îmbunătăŃirea dotării cu echipamente a bazelor operaŃionale pentru intervenŃii în situaŃii de urgenŃă; • reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaŃionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

Programul OperaŃional Creştere CompetitivităŃii Economice finanŃează:

• proiecte „e-sănătate”, prin care se introduc sisteme performante de informaŃii şi comunicare în domeniul sănătăŃii; • proiecte „e-educaŃie”, prin care se urmăreşte creşterea performanŃelor din domeniul educaŃiei prin introducerea sistemelor informatice şi de comunicare.

Programul OperaŃional Dezvoltarea Resurselor Umane finanŃează:

• cursuri de formare profesională pentru medici şi alte categorii profesionale din domeniul asistenŃei medicale şi serviciilor sociale; • cursuri de formare în domeniul pregătirii tehnice şi profesionale şi a învăŃământului continuu, contribuind astfel la creşterea calificărilor şi a cunoştinŃelor capitalului uman; • dezvoltarea serviciului public de ocupare, training pentru centrele de formare ale ANOFM şi AJOFM.

Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală finanŃează:

• investiŃii în scopul creării de facilităŃi pentru copii şi persoane în vârstă.

Axa prioritară 4 Consolidarea mediului de afaceri regional şi local finanŃează:

• dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanŃă regională şi locală; • reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităŃi; • sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.

Programul OperaŃional Creşterea CompetitivităŃii Economice finanŃează:

• structuri de sprijinire a afacerilor de importanŃă naŃională / internaŃională; • microîntreprinderi high-tech, spin-off, precum şi activităŃi de consultanŃă.





• microîntreprinderile localizate în mediul rural, precum şi pe cele localizate în mediul urban, dar care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării primare şi secundare a produselor agricole.

Programul OperaŃional Sectorial Mediu finanŃează:

• închiderea / reabilitarea ecologică a siturilor industriale poluate istoric.

Axa prioritară 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului finanŃează:

• restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea modernizarea infrastructurilor conexe; • crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităŃii serviciilor turistice; • promovarea potenŃialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităŃii României ca destinaŃie turistică.


• proiecte referitoare la patrimoniul cultural local grupa B – localizat în zone rurale; • proiecte referitoare la resursele turistice naturale, structurile de cazare şi infrastructura turistică de agrement, care nu depăşesc 1.500.000 euro şi sunt localizate în staŃiuni rurale, cu excepŃia staŃiunilor balneare; • microîntreprinderi care implementează proiecte ce nu depăşesc 1.500.000 euro localizate în staŃiuni din mediul rural, cu excepŃia celor situate în staŃiuni balneare şi balneo-climaterice;

ActivităŃile de dezvoltare a turismului din POR se vor implementa Ńinând cont de principiile dezvoltării durabile pentru a reduce şi a minimiza impactul asupra mediului, în complementaritate cu activităŃile din Programul OperaŃional Mediu.

Axa prioritară 6 AsistenŃă tehnică finanŃează:

• sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR; • sprijinirea activităŃilor de publicitate şi informare privind POR.

Programul OperaŃional AsistenŃă Tehnică finanŃează:

• realizarea unui plan de comunicare ce va include acŃiuni publicitare pentru toate programele operaŃionale; • activităŃi de pregătire cu o arie mai mare a tematicilor.

Programul OperaŃional Dezvoltarea CapacităŃii Administrative finanŃează:

• activităŃi destinate administraŃiei publice pentru a creşte capacitatea de implementare a reformelor în administraŃie.

Cooperarea Teritorială TransnaŃională Europa de Sud-Est

Obiectivul strategic general constă în crearea de parteneriate transnaŃionale în domenii de importanŃă strategică, în scopul îmbunătăŃirii procesului de integrare teritorială, economică şi socială şi al sprijinirii coeziunii, stabilităŃii şi competitivităŃii.

Axele prioritare ale programului:




� Axa prioritară 1: Sprijinirea inovării şi antreprenoriatului;

� Axa prioritară 2: ProtecŃia şi îmbunătăŃirea mediului înconjurător;

� Axa prioritară 3: ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii;

� Axa prioritară 4: Dezvoltare sinergiilor transnaŃionale ale zonelor cu potenŃial.

Programul OperaŃional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria

Programul sprijină dezvoltarea zonelor de graniŃă eligibile din România şi Bulgaria, urmărind să creeze o „punte” între cele două Ńări, cu scopul de a sprijini regiunile de graniŃă în rezolvarea problemelor similare de dezvoltare, prin colaborare şi promovarea unor soluŃii comune.

Românii şi bulgarii din zonele de frontiera vor fi încurajaŃi să dezvolte noi afaceri, să schimbe informaŃii şi să profite de pe urma îmbunătăŃirii accesului peste graniŃă, colaborând şi pentru prevenirea inundaŃiilor, pentru conservarea resurselor naturale şi promovarea turismul, astfel încât zonele de frontieră să devină locuri mai atractive pentru cei care locuiesc şi muncesc acolo, dar şi pentru investitori.

Axele prioritare

� Axa Prioritară 1: Accesibilitate – ÎmbunătăŃirea mobilităŃii şi a accesului la infrastructura de transport, informaŃii şi comunicaŃii. Obiectivul acestei axe îl constituie îmbunătăŃirea condiŃiilor pentru trecerea graniŃei şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaŃii în zona transfrontalieră.

� Axa Prioritară 2: Mediu – Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi a mediului şi promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră.

Obiectivul acestei axe îl constituie protecŃia mediului, prin gestionarea eficientă a riscurilor naturale şi tehnologice (inundaŃii, poluarea apei şi a aerului) şi servicii rapide de intervenŃie comună în caz de urgenŃă.

� Axa Prioritară 3: Dezvoltare economică şi socială – Dezvoltare economică şi coeziune socială prin identificarea şi consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei. Obiectivul aceste axe îl constituie consolidarea dezvoltării economice a ariilor eligibile prin sprijinirea infrastructurii de afaceri, cursuri de instruire a resurselor umane, cooperarea între comunităŃi şi instituŃii.

� Axa Prioritară 4: AsistenŃa Tehnică. Obiectivul acestei axe este acela de a asigura gestionarea eficientă a fondurilor şi monitorizarea programului.

Programul OperaŃional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România

Obiectivul programului este dezvoltarea socială şi economică a regiunilor de graniŃă dintre Ungaria şi România.




Axe prioritare:

Prioritatea 1 – ÎmbunătăŃirea condiŃiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare:

� îmbunătăŃirea facilităŃilor de transport transfrontalier; � îmbunătăŃirea comunicaŃiilor transfrontaliere; � protecŃia mediului.

Prioritatea 2 - Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniŃă:

� sprijinirea cooperării transfrontaliere în afaceri; � promovarea cooperării în domeniul C+D şi inovaŃiei; � cooperare în domeniul pieŃei muncii şi educaŃiei – dezvoltarea comună a

competenŃelor şi cunoştinŃelor; � protejarea sănătăŃii şi prevenirea riscurilor comune; � cooperare între comunităŃi.

Programul OperaŃional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova este unul dintre noile instrumente de finanŃare ENPI ale Uniunii Europene, care va fi implementat la graniŃele externe ale Europei lărgite în perioada 2007-2013.

Scopul acestui program este acela de a îmbunătăŃi situaŃia economică, socială şi cea a mediului înconjurător în aria programului, în contextul unor graniŃe sigure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a graniŃei.

Axe prioritare

Prioritatea 1: Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră; această prioritate urmăreşte îmbunătăŃirea performanŃei economice în zona de frontieră prin diversificarea şi modernizarea durabilă a economiei de graniŃă. Măsuri în cadrul acestei priorităŃi:

1.1 ÎmbunătăŃirea productivităŃii şi competitivităŃii în zonele urbane şi rurale;

1.2 Dezvoltarea de iniŃiative de cooperare în domeniul transportului, al infrastructurii de frontieră şi reŃelelor de energie.

Prioritatea 2: Mediu şi pregătirea pentru situaŃii de urgenŃă; această prioritate urmăreşte dezvoltarea de soluŃii pe termen lung la problemele de mediu din zona de graniŃă, în special acele probleme asociate cu situaŃiile de urgenŃă unde o abordare coordonată este esenŃială. Măsuri în cadrul acestei priorităŃi:

2.1 Rezolvarea în comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregătirea pentru situaŃii de urgenŃă;

2.2 Managementul resurselor de apă şi al deşeurilor.

Prioritatea 3: Promovarea activităŃilor “people to people”; această prioritate urmăreşte promovarea unei bune interacŃiuni între oameni şi între comunităŃile din zona de frontieră. Măsuri în cadrul acestei priorităŃi:

3.1 Sprijin pentru administraŃia locală şi regională, pentru societatea civilă şi comunităŃile locale;




3.2 Schimburi culturale, sociale şi în domeniul educaŃiei.

AsistenŃa Tehnică va sprijini implementarea eficientă şi eficace a programului atât din punct de vedere tehnic şi administrativ, cât şi prin asigurarea unei participări cât mai largi din partea publicului. AsistenŃa tehnică va cuprinde două componente principale:

1. Managementul şi implementarea programului;

2. Publicitate şi informare.

Programul OperaŃional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina

Programul de cooperare transfrontalieră ENPI CBC Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013 este implementat în decursul perioadei de programare a Uniunii Europene 2007-2013.

Programul OperaŃional Comun (POC) este fundamentat pe eforturile comune de planificare ale celor patru Ńări participante şi are ca scop asigurarea unui cadru pentru activităŃile ce vor conduce la intensificarea şi adâncirea cooperării sociale şi economice, între regiunile Ucrainei şi cele ale statelor membre care împart graniŃe comune.

Obiectivul global al programului este reprezentat de intensificarea şi adâncirea cooperării de o manieră durabilă din punct de vedere al mediului, social şi economic între regiunile Ucrainei Zakarpatska, Ivano-Frankivska şi Chernivetska şi ariile eligibile şi adiacente din Ungaria, Slovacia şi România.

Axe Prioritare:

� Prioritatea 1: Promovarea dezvoltării economice şi sociale – Creşterea transferului de cunoştinŃe şi împărtăşire a practicilor şi promovarea dezvoltării comune a afacerilor, a guvernărilor locale şi a societăŃii civile. Măsurile care se adresează priorităŃii sunt:

� Dezvoltarea armonizată a turismului; � Crearea de condiŃii mai bune pentru dezvoltarea IMM-urilor şi a afacerilor.

� Prioritatea 2: ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului – ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului, apei, solului şi resurselor forestiere şi reducerea riscurilor de daune aduse mediului. Măsurile care se adresează Ńintei priorităŃii sunt următoarele:

� ProtecŃia mediului, managementul şi utilizarea durabilă a resurselor naturale; � Pregătirea pentru situaŃiile de urgenŃă.

� Prioritatea 3: Creşterea eficienŃei managementului la graniŃă - Creşterea eficienŃei managementului la graniŃa cu Ucraina. Măsurile care se adresează Ńintei priorităŃii sunt:

� ÎmbunătăŃirea infrastructurii de transport în punctele de graniŃă şi a echipamentului pentru control la graniŃă.

� Prioritatea 4: Sprijinirea cooperării “people to people” – ÎmbunătăŃirea eficienŃei serviciilor publice şi creşterea înŃelegerii reciproce între diferitele grupuri sociale.

Programul OperaŃional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia




Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia este finanŃat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de AsistenŃă pentru Preaderare (IPA), Componenta Transfrontalieră şi cofinanŃat de Statele Partenere în Program: România şi Serbia.

Programul are scopul de a creşte competitivitatea economiei din zona de graniŃă România-Serbia şi de a îmbunătăŃi calitatea vieŃii comunităŃilor din zona de graniŃă a ambelor Ńări.

Axe Prioritare:

� Axa Prioritară 1: Dezvoltare economică şi socială; măsuri: � Sprijin pentru infrastructura economică şi socialp, regională şi locală; � Dezvoltarea turismului, inclusiv întărirea identităŃii regionale a regiunii de graniŃă ca atracŃie turistică; � Promovarea dezvoltării IMM – urilor; � Sprijin pentru creşterea nivelului de inovare, cercetare şi dezvoltare în regiunea de graniŃă.

� Axa Prioritară 2: ProtecŃia mediului şi pregătirea pentru situaŃii de urgenŃă; măsuri: � ÎmbunătăŃirea sistemelor şi abordărilor referitoare la provocările, protecŃia şi managementul mediului în context transfrontalier; � Dezvoltarea şi implementarea unor strategii eficiente pentru managementul � deşeurilor şi al apelor reziduale; � Dezvoltarea unor abordări şi sisteme mai eficiente pentru pregătirea pentru situaŃii de urgenŃă (incluzând controlul şi prevenirea inundaŃiilor, siguranŃa alimentară, probleme de sănătate).

� Axa Prioritară 3: Promovarea schimburilor “people to people”; � Sprijinirea dezvoltării societăŃii civile şi a comunităŃilor locale; � ÎmbunătăŃirea guvernării locale cu privire la furnizarea de servicii locale către comunităŃile din zona de graniŃă; � Creşterea schimburilor educaŃionale, culturale şi sportive; � Intensificarea integrării sociale şi culturale a regiunilor de graniŃă.

� Axa Prioritară 4: AsistenŃă Tehnică: această axă prioritară este necesară pentru a asigura eficienŃa şi eficacitatea în utilizarea resurselor în concordanŃă cu obiectivele şi priorităŃile programului.

Programul OperaŃional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării Negre

Programul OperaŃional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013 este un program finanŃat prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI).

Scopul său este de a contribui la o dezvoltare mai puternică şi susŃinută, economică şi socială a regiunilor din Bazinul Mării Negre. Cele trei obiective specifice ale programului sunt următoarele:

� Promovarea dezvoltării economice şi sociale din zonele de frontieră; � Cooperarea în vederea abordării provocărilor comune;




� Promovarea acŃiunilor locale de tip interpersonal. Axe prioritare:

� Prioritatea 1: Sprijinirea parteneriatelor transfrontaliere pentru dezvoltare economică şi socială pe baza resurselor comune; măsuri:

� ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii şi conectivităŃii pentru noi legături intra regionale în domeniile informaŃii, comunicaŃii, transporturi şi comerŃ; � Crearea unor reŃele de turism în vederea promovării şi iniŃiativelor comune de dezvoltare a turismului şi a produselor tradiŃionale; � Crearea capacităŃii administrative pentru elaborarea şi implementarea politicilor de dezvoltare locală.

� Prioritatea 2: Utilizarea în comun de resurse şi competenŃe pentru protecŃia şi conservarea mediului; măsuri:

� Consolidarea bazei comune de cunoştinŃe şi informaŃii necesare în vederea abordării provocărilor comune în domeniul protecŃiei mediului sistemelor fluviale şi marine;Promovarea cercetării, inovaŃiei şi conştientizării în domeniul conservării şi protecŃiei mediului ariilor naturale protejate; � Promovarea iniŃiativelor de cooperare care au ca scop inovaŃia în tehnologie şi managementul sistemelor de deşeuri solide şi ape uzate.

� Prioritatea 3: Sprijinirea iniŃiativelor culturale şi educaŃionale în vederea creării unui mediu cultural comun în bazinul Mării Negre; măsuri:

� Promovarea reŃelelor culturale şi a schimburilor educaŃionale între comunităŃile din bazinul Mării Negre.

� AsistenŃă Tehnică.

Programul de Cooperare Teritorială INTERREG IVC

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi ElveŃia – state partenere cu statut special.

Obiectivul strategic general al programului constă în creşterea eficacităŃii politicilor de dezvoltare regională şi a contribuŃiei acestora la modernizarea economică şi întărirea competitivităŃii în Europa, în domeniile inovării, economiei cunoaşterii, mediului şi prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregională.

Axele prioritare ale programului sunt:

� Axa prioritară 1: Inovare şi economia cunoaşterii (Inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica; Antreprenoriatul si IMM-urile; Societatea informaŃională; Ocuparea forŃei de munca, capitalul uman si educaŃie);

� Axa prioritară 2: Mediu şi prevenirea riscului (Riscuri naturale şi tehnologice; Managementul apei; Managementul deşeurilor; Biodiversitatea şi conservarea patrimoniului natural; Energia şi transportul public durabil; Patrimoniul cultural şi peisajul);

� Axa prioritară 3: AsistenŃă tehnică – Sprijin pentru implementarea programului.

Programul de Cooperare Interregională ESPON 2013




ESPON 2013 este un program de sprijinire a elaborării politicii privind coeziunea teritorială şi dezvoltarea armonioasă a teritoriului european prin furnizarea de informaŃii, statistici, studii, analize, strategii şi scenarii comparabile de dinamica teritorială.

Programul urmăreşte punerea în evidenŃă a potenŃialului şi posibilităŃilor de dezvoltare a regiunilor şi teritoriilor mai mari, cu scopul de a contribui la creşterea competitivităŃii, intensificarea cooperării teritoriale şi dezvoltarea echilibrată durabilă a teritoriului european.

PriorităŃile Programului ESPON 2013:

� Prioritatea 1: cercetare aplicată în domeniul dezvoltării teritoriale, competitivităŃii şi coeziunii teritoriale (furnizarea de date privind tendinŃele teritoriale, perspectivele şi impactul politicilor sectoriale);

� Prioritatea 2: analize focalizate spaŃial, realizate la cererea utilizatorilor (elaborarea de modele de dezvoltare a diferitelor tipuri de teritorii Ńinând cont de situarea acestora în context european);

� Prioritatea 3: platformă şi instrumente ştiinŃifice (elaborarea de indicatori teritoriali comparabili şi de instrumente analitice);

� Prioritatea 4: valorificarea rezultatelor cercetărilor, consolidarea spiritului de proprietate asupra rezultatelor, creşterea participării la procesul de luare a deciziei (se urmăreşte stimularea dialogului şi dezvoltarea relaŃiilor de comunicare între instituŃiile din domeniul cercetării şi autorităŃile publice responsabile cu dezvoltarea teritorială);

� Prioritatea 5: asistenŃă tehnică, sprijin pentru asigurarea coerenŃei şi sinergiei conŃinutului proiectelor elaborate în cadrul priorităŃilor programului şi dezvoltarea capacităŃii de comunicare cu beneficiarii programului.

Programul de Cooperare Teritorială INTERACT II

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre plus Norvegia şi ElveŃia – state partenere cu statut special.

Obiectivul strategic general al programului constă în creşterea eficienŃei şi eficacităŃii programelor şi proiectelor de cooperare teritorială în perioada de programare 2007-2013.

Axele prioritare ale programului:

� Axa prioritară 1 – Dezvoltarea şi livrarea serviciilor (grupuri de intervenŃie: Resurse, Cooperare, Diseminare şi publicitate, Managementul calităŃii);

� Axa prioritară 2 – AsistenŃă tehnică.

Programul de Cooperare Interregională URBACT II




Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi ElveŃia – state partenere cu statut special, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană pot fi considerate partenere în funcŃie de interesul exprimat

(statele cu finanŃare IPA) precum şi alte state (cu finanŃare proprie) vecine cu Uniunea Europeană, care îşi exprimă oficial interesul de a participa în program.

Obiectivul strategic general al programului constă în satisfacerea necesarului de informaŃii în procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltarea urbană durabilă, prin care toate regiunile europene sunt ajutate să se adapteze viitoarelor circumstanŃe de dezvoltare.

Axe prioritare:

� Axa prioritară 1: Oraşe promotoare ale creşterii economice şi ocupării forŃei de muncă;

� promovarea antreprenoriatului; � îmbunătăŃirea inovării şi economiei cunoaşterii; � ocuparea forŃei de muncă şi capitalul uman;

� Axa prioritară 2: Oraşe atractive şi unite;

� dezvoltarea integrată a zonelor degradate sau în curs de degradare; � integrarea socială; � aspectele legate de mediu; � guvernanŃa şi planificarea urbană.

� Axa prioritară 3: AsistenŃa tehnică (managementul şi implementarea programului)

Comisia Europeană a dezvoltat şi alte instrumente pentru a asista statele membre şi regiunile la îmbunătăŃirea calităŃii proiectelor acestora şi pentru a creşte efectul de pârghie pe care resursele financiare ale Comisiei îl au asupra politicii de coeziune.

JASPERS Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions este un instrument de asistenŃă pentru statele embre în pregătirea proiectelor mari finanŃate prin FEDR şi FC;

JEREMIE Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises promovează accesul la finanŃare al microîntreprinderilor şi IMM-urilor;

JESSICA Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas iniŃiativă desfăşurată de Comisia Europeană şi Banca Europeană de InvestiŃii în colaborare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în cadrul căreia statele membre pot utiliza o parte din fondurile structurale pentru realizarea unor investiŃii rambursabile în proiecte care fac parte dintr-un plan integrat de dezvoltare urbană durabilă. Aceste investiŃii, care pot lua forma participării la capital, împrumuturilor şi/sau garanŃiilor, finanŃează proiectele prin intermediul fondurilor de dezvoltare urbană şi, dacă este necesar, prin intermediul fondurilor de participare. JESSICA nu este o sursă nouă de finanŃare pentru statele membre, ci mai degrabă o modalitate nouă de utilizare a fondurilor structurale existente pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare urbană.

Fondul European de Ajustare la Globalizare este un nou fond european creat pentru a finanŃa sprijinul individual acordat lucrătorilor disponibilizaŃi datorită globalizării. Acest




fond a fost lansat de către Uniunea Europeană în 2007 şi dispune de 500 milioane de euro anual, sumă completată de contribuŃiile naŃionale (50%).

Beneficiarii acestui fond sunt lucrătorii afectaŃi de concedieri ca urmare a globalizării. Un stat membru (în numele lucrătorilor disponibilizaŃi) poate solicita Comisiei Europene finanŃare din FEAG atunci când peste 1.000 de lucrători sunt concediaŃi sau, în anumite condiŃii expres prevăzute de Regulamentul 1927/2006 privind instituirea FEAG, când este afectat un număr mai mic de lucrători.

FEAG completează sprijinul oferit la nivel local, regional şi naŃional. ContribuŃia FEAG va fi acordată pentru finanŃarea unor măsuri active de ocupare care fac parte dintr-un pachet de servicii personalizate care au scopul de a reintegra lucrătorii disponibilizaŃi pe piaŃa muncii.

FEAG va finanŃa următoarele tipuri de operaŃiuni:

• AsistenŃă la căutarea unui loc de muncă, consiliere în carieră, instruire specifică şi reinstruire, care cuprinde şi noile tehnologii informaŃionale şi certificarea experienŃei dobândite anterior, asistenŃă la disponibilizare şi promovarea spiritului antreprenorial sau ajutor pentru desfăşurarea unei activităŃi independente;

• Măsuri speciale pentru anumite perioade de timp, cum ar fi indemnizaŃii pentru căutarea unui loc de muncă, indemnizaŃii pentru mobilitate sau indemnizaŃii acordate persoanelor care participă la activităŃi de instruire şi de educaŃie continuă;

• Măsuri pentru stimularea, în special a muncitorilor dezavantajaŃi sau în vârstă, pentru a rămâne sau pentru a reveni pe piaŃa muncii.

Programul Progress a fost stabilit prin Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 2006. Programul Comunitar pentru ocuparea forŃei de muncă şi solidaritate socială PROGRESS susŃine financiar implementarea obiectivelor Uniunii Europene în domeniile ocupării şi al afacerilor sociale, aşa cum au fost stabilite prin Agenda Socială, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona în aceste domenii.

Programul PROGRESS este împărŃit în cinci secŃiuni de politici şi are un buget total de 743,25 milioane euro pentru perioada 2007-2013. Comisia a stabilit procentul care va fi alocat fiecărui domeniu de politică, după cum urmează:

• ocuparea forŃei de muncă: 23%; • protecŃie şi incluziune socială : 30%; • condiŃii de muncă : 10%; • antidiscriminare : 23%; • egalitatea de şanse : 12%.

Programul PROGRESS este deschis celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, Ńărilor din SpaŃiul Economic European şi AsociaŃia Europeană a Liberului Schimb, CroaŃiei, Serbiei, fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. PotenŃialii beneficiari ai Programului PROGRESS sunt: autorităŃile locale, regionale; serviciile publice de ocupare a forŃei de muncă şi institutele naŃionale de statistică; organismele specializate; universităŃile şi institutele de cercetare; partenerii sociali şi organizaŃiile neguvernamentale.




CAPITOLUL III

COORDONATE REGIONALE PRIVIND DEZVOLTAREA

COMUNITĂłILOR URBANE DIN CADRUL REGIUNII SUD-EST ÎN PERIOADA 2007 - 2013

3.1 Prezentarea generală a Regiunii

Cadrul geografic şi istoric Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României şi se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina şi Ńărmul Mării Negre.

Regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni de dezvoltare, având o suprafaŃă de 35.762 km2 (15 % din suprafaŃa totală a Ńării).

Regiunea Sud-Est are graniŃe naturale formate de râul Prut, fluviul Dunărea şi Marea Neagră. Cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului şi câmpia Covurluiului, podişul Dobrogei, MunŃii Măcinului şi o parte a CarpaŃilor de Curbură şi a SubcarpaŃiIor de Curbură.




Regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km).

Clima este temperat-continentală cu ierni geroase în vest şi mai moderate în sud. Zona Câmpiei Române are, de regula, veri caniculare şi ierni blânde. În partea de est, datorită influenŃelor marine, toamnele sunt lungi şi primăverile târzii.

Administrativ, Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judeŃe: Brăila, Buzău, ConstanŃa, GalaŃi, Tulcea şi Vrancea.

Regiunea Sud-Est cuprinde 11 municipii, 24 oraşe şi 354 comune cu 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este ConstanŃa cu 306.332 locuitori, urmat de GalaŃi 298.366 locuitori, Brăila 218.744 locuitori, Buzău 136.624 locuitori, Focşani 101.083 locuitori şi Tulcea cu 92.874 locuitori (1 iulie 2005).

JudeŃul Buzău, cu 17,06% din suprafaŃa Regiunii este al treilea ca mărime, după ConstanŃa şi Tulcea. În judeŃ se găsesc 2 din cele 11 municipii, 23,16% din numărul total de comune şi 32,82% din numărul total al satelor.

Regiunea de dezvoltare / JudeŃul

SuprafaŃa totală (km2)

Numărul oraşelor şi municipiilor

din care: municipii

Numărul comunelor

Numărul satelor

Sud -Est 35762 35 11 354 1447 Brăila 4766 4 1 40 140

Buzău 6103 5 2 82 475 ConstanŃa 7071 12 3 58 188

GalaŃi 4466 4 2 60 180 Tulcea 8499 5 1 46 133 Vrancea 4857 5 2 68 331

Regiunea Sud-Est are o populaŃie de 2.846.379 locuitori la 1 iulie 2005, reprezentând 13,16 % din populaŃia Ńării, cu o densitate de 79,6 loc/kmp, sub media pe Ńară care este de 90,7 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este întâlnită în judeŃul GalaŃi (138,9 loc/kmp) iar cea mai mică în judeŃul Tulcea (29,7 loc/kmp).

Resurse naturale: Regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata -Monteoru, Paclele, Oprişeneşti, Ianca), gaze naturale în judeŃele Brăila şi Buzău şi în platforma continentală a Mării Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul (MunŃii Măcinului), piatra de var (podişul Dobrogei), minereu de fier, pirită de cupru, sulfuri complexe de plumb şi zinc, cuarŃ, granit, marmură şi varietăŃi de piatră de var, caolin, baritină în dealurile Tulcei, depozite de loess, sare în Buzău. Ape sulfuroase, feruginoase, clorusodice se găsesc în Brăila, Buzău, ConstanŃa. Platforma continentală a Mării Negre conŃine rezerve semnificative de minerale şi hidrocarburi. Rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase se găsesc şi în judeŃele Brăila, Vrancea şi GalaŃi. Singurul depozit de petrol la suprafaŃă din Europa se află în zonele Berca şi Monteoru din judeŃul Buzău.




Analiza unor caracteristici fizico-geografice, demografice, economice şi de producŃie, infrastructură, locuinŃe şi mod de locuire, echiparea tehnică a locuinŃelor, probleme sociale şi ecologice identifică mai multe zone care prezintă caracteristici asemănătoare. Una din zonele în care predomină factorii favorizanŃi ai dezvoltării este Dobrogea de Sud-Est. Pe de alta parte, sunt zonele Deltei Dunării, Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest, Câmpia Bărăganului, zona SubcarpaŃiIor de curbură şi a Moldovei de Sud, care în ciuda potenŃialului ridicat de dezvoltare, rămân totuşi nedezvoltate. Regiunea dispune de numeroase staŃiuni balneoclimaterice aşezate în vecinătatea unor lacuri cu proprietăŃi curative (Lacu Sărat în judeŃul Brăila, Balta Albă în judeŃul Buzău). O atracŃie specială a regiunii sunt siturile cultural-istorice şi arheologice precum şi mânăstiri cu valoare etnografică specială. O alta particularitate a regiunii este prezenŃa celor mai renumite podgorii şi centre de producŃie a vinului din România, acestea găsindu-se în toate judeŃele regiunii.

Zona Câmpiei Bărăganului (cuprinde suprafeŃe din judeŃele Buzău, Brăila şi Vrancea) este caracterizată de o seismicitate foarte ridicată, precipitaŃii reduse, risc de inundaŃii, potenŃial forestier scăzut. Demografic, se înregistrează îmbătrânirea accentuată a populaŃiei şi scăderea continuă a numărului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii şi sub medii, dar există posibilităŃi de înnoire şi sporire a forŃei de muncă mature. Sectorul zootehnic şi activităŃile industriale sunt slab reprezentate; atractivitatea turistică este limitată, activităŃile neagricole sunt reduse. Terenul arabil are o pondere ridicată din totalul terenului agricol. Predomină locuinŃele din materiale nedurabile, cu un grad slab de echipare cu instalaŃii de apă şi racordări limitate la reŃeaua telefonică.

Dobrogea de Nord (judeŃul Tulcea) este zonă specială datorită Deltei Dunării – inclusă în patrimoniul mondial (UNESCO) şi Parcului NaŃional MunŃii Măcinului pentru conservarea unor specii rare de floră şi faună specifice intersecŃiei arealelor mediteranean, balcanic, caucazian. RezervaŃia Biosferei cuprinde 5.800 kmp (53% din suprafaŃa judeŃului) iar parcul naŃional 11.321 ha, reprezentând singura arie protejată din România unde pădurile de stepă sud-mediteraneene şi balcanice sunt prezente împreună şi se află într-o stare bună de conservare. Densitatea populaŃiei este foarte redusă, cu un declin demografic accentuat. ActivităŃile industriale sunt slab reprezentate, terenul agricol în proprietate privată au o pondere foarte redusă, activităŃile economice fiind axate pe exploatarea de resurse naturale, turism şi activităŃi tradiŃionale în concordanŃă cu principiile dezvoltării durabile.

În Dobrogea de Sud-Est predomină comune cu talie medie şi mare, cu o densitate ridicată a populaŃiei în zona rurală. Se înregistrează stabilitate demografică, cu o uşoară creştere. Zona are un grad foarte mare de atractivitate turistică, dimensiuni relativ mari ale exploataŃiilor agricole individuale, pondere ridicată a terenului arabil, posibilităŃi de cooperare cu centrele urbane, forŃă de muncă calificată şi pondere ridicată a activităŃilor neagricole. Este prezent fenomenul de poluare a plajelor datorat în special navelor din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita folosirii pesticidelor.

Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest prezintă precipitaŃii reduse. Zona are rezervaŃii si monumente ale naturii, precum şi resurse complexe. Densitatea populaŃiei este redusă, predominând comunele care înregistrează un declin accentuat al populaŃiei.

Delta Dunării şi aria mai largă a judeŃului Tulcea reprezintă o zonă specială datorită în primul rând condiŃiilor fizico-geografice. Densitatea populaŃiei este redusă, declinul demografic fiind accentuat. ActivităŃile industriale sunt foarte slab reprezentate, terenul agricol aflat în proprietate privata are pondere redusă, drept urmare gradul de ocupare al




populaŃiei este foarte redus. PotenŃialul forestier este ridicat iar turismul de agrement, itinerant şi ştiinŃific au puncte de atracŃie în Delta Dunării (diversitatea şi biotopurile unice), monumentele istorice şi religioase (mânăstirile Celic-Dere, Cocoş-NiculiŃel, Saon şi Bazilica paleocreştină din satul NiculiŃel, cetăŃi romane italieneşti, bizantine Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Halmyris, Arganum, Enisala).

Zona Moldovei de Sud (părŃi din judeŃele GalaŃi şi Vrancea) se caracterizează prin alunecări de teren frecvente, risc de inundaŃii şi seismicitate ridicată. Alimentarea cu apă în sistem centralizat este redusă, accesul direct la reŃeaua majoră rutieră şi feroviară este dificil. Se înregistrează un nivel ridicat al mortalităŃii infantile şi asistenŃă sanitară precară.

Zona SubcarpaŃilor de Curbură (arii din judeŃele Vrancea şi Buzău) are o seismicitate ridicată şi alunecări de teren frecvente, zona montană reprezentând 50% din suprafaŃă. Zona cuprinde numeroase rezervaŃii şi monumente ale naturii şi o complexitate mare de resurse ale naturii. Demografic se constată îmbătrânirea populaŃiei şi scăderea numărului de locuitori. ActivităŃile neagricole au pondere ridicată, terenul agricol fiind cu preponderenŃă în proprietate privată. Agricultura reprezintă activitatea principală pentru 33,2% din totalul populaŃiei ocupate, dar sunt deŃinerea unor suprafeŃe mici de teren, lipsa utilajelor tehnologice moderne determină randamente agricole slabe. Zona este caracterizată prin suprafeŃe întinse de păduri.

3.2 Infrastructura în Regiunea Sud-Est

Regiunea este străbătută de următoarele căi rutiere şi de cale ferată: Bucureşti – ConstanŃa, Bucureşti – Brăila - GalaŃi şi Bucureşti – Buzău - Focşani (prin Ploieşti sau prin Urziceni), care se continuă spre nord. Regiunea are o conectivitate bună cu coridorul IV (Berlin / Nurenberg – Praga – Budapesta – Arad – Bucureşti – ConstanŃa – Istanbul - Salonic), coridorul VII (Dunărea cu braŃul Sulina şi Canalul Dunăre - Marea Neagră) şi coridorul IX (Helsinki - St. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Ljubasevka – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad - Alexandroupolis).

Drumurile naŃionale conectate legate de arterele rutiere europene sunt:

E60 străbate FranŃa, Austria, Slovacia, Ungaria şi România de la Oradea la ConstanŃa, străbătând Regiunea de la vest la est;

E85 străbate Grecia, Bulgaria şi România, intră în Ńară prin Giurgiu şi străbate partea de nord-vest a Regiunii trecând prin Buzău şi Focşani;

E87 străbate Turcia, Bulgaria, intră în Ńară prin Vama Veche, parcurge Dobrogea de la sud la nord, trece prin ConstanŃa şi se opreşte la Tulcea;

E70 care străbate Spania, FranŃa, Italia, CroaŃia, Serbia, intră în Ńară prin Stamora MoraviŃa şi străbate Regiunea de la vest la est până la Constanta;

E581 străbate partea de nord a Regiunii pe linia GalaŃi - Tecuci.

La 31.12.2005, Regiunea era situată pe locul IV la nivel naŃional cu o reŃea de drumuri publice de 10.856 km. Din acestea doar 2.108 km erau drumuri modernizate, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naŃional. Densitatea este de 30,4 km drumuri publice/100 kmp teritoriu. ReŃeaua de drumuri se caracterizează prin calitatea slaba a drumurilor, sistemul




deficitar de iluminare şi marcare stradala. În mediu rural situaŃia drumurilor este critică, majoritatea localităŃilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate.

În anul 2005 reŃeaua de căi ferate situa Regiunea pe locul II cu 1.750 km din cei 10.948 km la nivel naŃional. Cei 477 km de linie ferată electrificată situează Regiunea pe locul V, iar densitatea de 48,9 km linii ferate / 1000 kmp asigură locul II la nivel naŃional.

Cele mai importante noduri de cale ferată în regiune sunt: Făurei, Buzău şi Barboşi, care asigură tranzitul spre Bucureşti, Moldova şi Dobrogea. Regiunea are două magistrale feroviare: Bucureşti - GalaŃi şi Bucureşti Mangalia, care se leagă mai departe cu trasee internaŃionale. Problemele care afectează căile ferate sunt legate de elementele rulante, din punct de vedere tehnic dar şi al condiŃiilor de confort relativ scăzut al vagoanelor de transport persoane.

Podurile Giurgeni - Vadul Oii (rutier) şi Feteşti - Cernavodă (rutier şi feroviar) asigură legătura cu Dobrogea.

Transportul naval cuprinde transportul maritim şi transportul pe căile şi canalele navigabile, pe Dunăre şi Marea Neagră. Pe şenalul navigabil dintre Sulina şi Brăila pot intra nave maritime cu pescaj de până la 7 m, pe restul cursului putând circula doar vase cu pescaj de până la 2 m.

Porturile de la Dunăre sunt porturi maritime (ConstanŃa, Mangalia şi Midia) şi fluvial-maritime(Brăila, GalaŃi, Tulcea şi Sulina). Toate cele patru porturi fluvial-maritime fac parte din reŃeaua TEN. ConstanŃa este al patrulea port maritim în Europa şi cel mai mare la Marea Neagră, situat la intersecŃia Coridoarelor de Transport Pan-European IV şi VII. Portul ConstanŃa are potenŃial pentru de a deveni principala poartă pentru Coridorul Europa-Asia. O importanŃă deosebită o are canalul Dunăre - Marea Neagră, care face parte din Coridorul Fluvial European Rhin – Main - Dunăre, asigurând legătura dintre porturile Rotterdam şi ConstanŃa.

Transportul aerian cuprinde patru aeroporturi: la Mihail Kogălniceanu (aeroport internaŃional situat la 24 km de ConstanŃa), la Tulcea (care funcŃionează în prezent numai pentru curse charter), la Tuzla şi Buzău (aeroporturi utilitare). Aeroporturile au fost construite în perioada 1921-1972 şi reamenajate / reechipate gradual în perioada 1962-2000, fiind în mare măsura necorespunzătoare cerinŃelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.

Toate cele 4 zone libere înfiinŃate prin hotărâri de Guvern în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul juridic al zonelor libere din România sunt situate în Regiunea Sud-Est: Zona Liberă Sulina, Zona Liberă ConstanŃa-Sud şi Zona liberă Basarabi, Zona Liberă GalaŃi şi Zona Liberă Brăila.

ReŃeaua de telecomunicaŃii este în general bine dezvoltată, existând acoperire pentru întreaga regiune. S-au făcut investiŃii importante în ultimii ani, mai ales din partea firmelor private de telefonie mobilă, astfel încât în perioada 2000-2003 a avut loc o creştere a numărului de abonamente telefonice la reŃeaua naŃională, urmată de scăderea accentuată a acestor tipuri de abonamente după anul 2004. Mediul rural prezintă un grad scăzut de conectare la reŃelele de telecomunicaŃii şi acces la internet.

UtilităŃile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzător, între judeŃe existând disparităŃi semnificative. SituaŃia în anul 2005 se prezintă astfel:




Gaze naturale Energie termică

Alimentare cu apă

Nr. localităŃi Lungime reŃea Nr. localităŃi Nr. localităŃi Lungime reŃea Nivel naŃional 742 27.496 155 1.999 50.821 Regiunea SE 51 1.742 22 316 8.718 Brăila 10 327 2 35 1.163 Buzău 15 473 3 63 1.381 ConstanŃa 4 275 10 69 2.253 GalaŃi 10 435 2 42 1.264 Tulcea 3 59 2 49 1.194 Vrancea 9 173 3 58 1.463

Regiunea se situează pe locul VI în ceea ce priveşte numărul localităŃilor alimentate cu gaze naturale (6,9% din total pe Ńară) şi pe locul II în ceea ce priveşte numărul localităŃilor în care se distribuie energie termică.

La sfârşitul anului 2005, regiunea a ocupat locul II la nivel naŃional în ceea ce priveşte lungimea simplă a reŃelei de distribuŃie a apei potabile (17,4 % din total pe Ńară) şi locul III la nivel naŃional în ceea ce priveşte numărul localităŃilor cu instalaŃii de alimentare cu apă potabilă (16,1% din total pe Ńară). Sunt multe localităŃi în care instalaŃiile existente au un grad avansat de uzură.

Infrastructura de mediu şi calitatea vieŃii

Regiunea Sud-Est are 9 bazine hidrografice: Prut, Bârlad, Dunăre, Litpral, Siret, Putna, Milcov, Râmna, Râmnicu Sărat). Majoritatea hidrostructurilor sunt contaminate cu azotaŃi datorită naturii solului din zonă şi nu pot constitui surse de alimentare cu apă pentru populaŃie. Sursele de poluare a pânzei freatice provin din impurificări cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a lucrărilor miniere sau forajelor, infiltraŃii de la suprafaŃa solului, nerespectarea zonelor de protecŃie sanitară sau a condiŃiilor de execuŃie în secŃiunile de captare a apelor. În Regiune există 75 de staŃii de epurare municipale şi industriale: Brăila 16, Buzău 23, ConstanŃa 12, GalaŃi 10, Tulcea 7, Vrancea 7).

Starea generală de calitate a atmosferei este determinată de gradul de urbanizare, industrializare, motorizare, chimizare şi densitate demografica. Teritorial, doar în ConstanŃa există echipament pentru monitorizarea poluării de fond. La nivelul Regiunii există 21 de staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului: 5 staŃii la Brăila, 1 staŃie la Buzău, 7 staŃii la ConstanŃa, 5 staŃii la GalaŃi, 2 staŃii la Tulcea şi 1 staŃie la Vrancea.

Gestiunea deşeurilor este asigurată de 30 de operatori de salubritate pentru aproximativ 51% din populaŃia totală. În mediul rural colectarea şi depozitarea se face încă necontrolat. Deoarece în Regiune nu se realizează colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile şi nu există staŃii de compostare şi nici staŃii de tratare mecano-biologică, s-au propus spre construire 41 de staŃii de compostare. 90% din deşeurile municipale sunt eliminate prin depozitare, înaintea eliminării finale deşeurile municipale fiind doar compactate.

În Regiune sunt 21 de depozite industriale neconforme, din care 14 pentru deşeuri nepericuloase şi 7 pentru deşeuri periculoase. Din cele 44 de instalaŃii de incinerare, 28 au fost închise până la sfârşitul anului 2006.

Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protecŃia mediului înconjurător, atât datorita factorilor naturali, cât şi celor antropici: degradarea pădurilor, poluarea marină, eroziunea plajelor, poluarea cauzată de substanŃele industriale sau de pesticide şi




îngrăşăminte chimice. În zonele de deal şi de munte din judeŃele Vrancea, Buzău şi GalaŃi, despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor. În Delta Dunării poluarea complexă a afectat habitatul natural, iar litoralul Mării Negre necesită intervenŃii majore pentru combaterea poluării marine şi pentru prevenirea erodării plajelor.

O parte a malurilor râurilor din Regiune necesită lucrări de îndiguire şi protejare pentru că în perioadele cu precipitaŃii abundente sau dezgheŃ, cotele apelor depăşesc albiile naturale, producând inundaŃii.

3.3 SituaŃia socio-economică

În Regiunea Sud-Est se află 3 din primele 10 oraşe ale Ńării după numărul de locuitori (la 1 iulie 2005) şi anume: ConstanŃa, GalaŃi şi Brăila.

În anul 2005, populaŃia urbană reprezenta 55,5 % din totalul populaŃiei regiunii, în judeŃele ConstanŃa, GalaŃi şi Brăila având loc o concentrare a populaŃiei în mediul urban datorită industrializării şi oportunităŃilor de angajare oferite în ultimii ani. JudeŃele Brăila, ConstanŃa şi GalaŃi au o populaŃie rezidentă preponderent în mediul urban, iar judeŃele Buzău, Tulcea şi Vrancea au o populaŃie rezidentă preponderent în mediul rural.

Structura pe sexe a populaŃiei din regiune arată o reducere a populaŃiei de sex masculin: în mediul urban 764.327 persoane în 2004, faŃă de 761.994 persoane în 2005, respectiv în mediul rural: 635.728 persoane în 2004 faŃă de 635.023 persoane în 2005. Cele mai importante scăderi ale populaŃiei masculine se înregistrează în judeŃele ConstanŃa şi GalaŃi. PreponderenŃa populaŃiei de sex feminin se remarcă în toate judeŃele regiunii. Pe judeŃe, cea mai importanta scădere a populaŃiei s-a înregistrat în ConstanŃa - 30.893 persoane; în Vrancea s-a înregistrat o creştere a populaŃiei totale, respectiv 393.766 persoane în 2004 faŃă de 391.220 persoane în anul 2000.

Rata natalităŃii este în scădere, iar populaŃia tânără şi matură migrează în mediul urban, ceea ce duce la îmbătrânirea populaŃiei în mediul rural. Pe grupe de vârste se înregistrează aceleaşi valori la nivel national şi regional.

Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Conform recensământului populaŃiei şi locuinŃelor din 2002, 4,8% din populaŃia Regiunii Sud-Est reprezintă minorităŃi etnice cu următoarea structură: romi 1,7%, ruşi lipoveni 0,9%, greci 0,1%, turci 1% şi 1,1% tătari. Se întâlnesc următoarele concentrări de comunităŃi:

• în judeŃul Tulcea comunitatea ruşilor lipoveni cuprinde 16.350 persoane din 25.464 persoane la nivelul regiunii;

• în judeŃul ConstanŃa comunitatea turcă cuprinde 27.914 persoane din 32.098 persoane la nivel regional, iar comunitatea tătară 23.230 persoane din 23.935 persoane la nivelul Ńării.

Regiunea Sud-Est se confruntă cu scăderea populaŃiei totale, active şi ocupate. În 2005 în Regiune exista un număr de 1.147 mii persoane populaŃie ocupată, adică 12,5% din totalul la nivel naŃional, cu o scădere foarte accentuată (173.000 persoane) faŃă de anul 2000. ForŃa de muncă prezintă tendinŃă de îmbătrânire, 23,3% din populaŃia ocupată în 2005 având între 45-54 ani.




În anul 2005, sectoarele care au concentrat cea mai mare parte a populaŃiei ocupate sunt: agricultura, industria prelucrătoare, comerŃul, cu particularităŃi de la un judeŃ la altul.

Rata şomajului în Regiune a scăzut semnificativ în perioada 2003 - 2005, de la 8,1% la 6,4%. Această scădere se regăseşte şi în judeŃe, cu excepŃia judeŃului Buzău, unde după o scădere uşoară în 2004, în 2005 nivelul şomajului a atins din nou nivelul din 2003.

Din totalul şomerilor înregistraŃi în anul 2005, aproximativ 43% reprezintă şomeri de sex feminin (30.283 persoane), ponderea femeilor şi a tinerilor în numărul total de şomeri la nivel regional depăşind valorile înregistrate la nivel naŃional.

La nivelul Regiunii există instituŃii de învăŃământ de toate gradele (preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior) în sectorul public şi privat, centre de reeducare şi reorientare profesională, instituŃii de învăŃământ special pentru copiii cu deficienŃe. În unele zone rurale izolate lipseşte infrastructura de învăŃământ, copiii familiilor sărace din aceste zone având acces limitat sau de loc in instituŃiile de învăŃământ.

La nivel regional, în anul şcolar 2005/2006, învăŃământul public s-a desfăşurat în următoarele unităŃi: 570 grădiniŃe (cu program normal, cu program prelungit şi cu program săptămânal), 1.000 de şcoli primare şi gimnaziale (din care 790 şcoli gimnaziale), 176 licee, 9 şcoli profesionale, 11şcoli postliceale, 7 universităŃi cu 66 facultăŃi.

ÎnvăŃământul superior de stat este prezent prin numeroase facultăŃi, principalele centre universitare fiind la ConstanŃa (Universitatea Ovidius, Universitatea Maritimă, Academia Navală Militară Mircea cel Bătrân) şi GalaŃi (Universitatea Dunărea de Jos). ÎnvăŃământul superior privat este prezent în GalaŃi (Universitatea Danubius), Brăila (Universitatea Constantin Brâncoveanu), ConstanŃa (Universitatea Spiru Haret cu 2 facultăŃi), Tulcea (Universitatea Ecologică Bucureşti) şi Buzău (Universitatea George BariŃiu Bucureşti cu Facultatea de ŞtiinŃe Economice şi Universitatea Spiru Haret cu 12 specializări la Centrul Teritorial Buzău).

Gradul de cuprindere şcolară la toate nivelele a fost, în perioada 2004/2005, apropiat de gradul înregistrat pe Ńară.

Zestrea culturală a Regiunii Sud-Est cuprinde vestigii arheologice, mânăstiri, muzee locale şi judeŃene, biblioteci, case memoriale şi teatre. La Brăila se organizează odată la doi ani Concursul InternaŃional de Canto Hariclea Darclee.

Serviciile de sănătate au continuat să se degradeze de la an la an, atât din punct de vedere al dotării şi cheltuielilor curente alocate acestora, cât şi din punct de vedere al calităŃii serviciilor. În anul 2005, indicatorii care reflectă calitatea şi nivelul asistenŃei sanitare se prezintă astfel:

� 5,5 paturi în spitale la mia de locuitori (locul VI la nivel naŃional); � scădere uşoară a numărului de consultaŃii la dispensare; � 8,9 medici în regiune din numărul total la nivel naŃional (9,4% în anul 2004),

regiunea ocupând ultimul loc la nivel naŃional;

Există o serie de inegalităŃi teritoriale în asistenŃa medicală oferite în mediul rural şi urban. Se înregistrează şi o creştere a polarizării tipurilor de servicii de sănătate şi a cheltuielilor per capita legate de acestea, în funcŃie de veniturile populaŃiei. Creşterea proporŃiei de




servicii de sănătate private, neacoperite de asigurări medicale, tinde să accentueze această polarizare. În toate marile oraşe din regiune au fost înfiinŃate instituŃii sanitare particulare.

Regiunea ocupă locul VI la nivel naŃional cu 47 de spitale (11,1% din totalul la nivel naŃional), toate spitalele fiind proprietate de stat. În regiune îşi mai desfăşoară activitatea 13 policlinici, 33 dispensare medicale, 9 centre de sănătate, 704 farmacii (majoritatea aparŃinând sectorului privat). În regiune mai funcŃionează 1.325 cabinete medicale de familie, 17 societăŃi medicale civile, 1.107 cabinete stomatologice, 102 laboratoare medicale, 82 laboratoare de tehnica dentară. Infrastructura de sănătate este slab reprezentată, dispensarele medicale au o dotare precară cu echipamente medicale şi medicamente; în mediul rural numărul cadrelor sanitare de specialitate este deficitar, mai ales al celor cu studii superioare, iar serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate în Regiune, principala cauză fiind lipsa fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii.

Procesul de restructurare industrială are un puternic impact negativ asupra economiei regiunii de dezvoltare Sud-Est, industria prelucrătoare şi comerŃul fiind în declin. JudeŃele Buzău şi Vrancea se confrunta cu probleme în zona rurală, procentul populaŃiei rurale în aceste judeŃe fiind unul din cele mai mari din Ńară. Multă vreme agricultura a reprezentat, în Buzău, ramura de bază a economiei; tot judeŃul Buzău este singurul producător din România de echipamente şi aparate pentru cale ferată, tot aici realizându-se cea mai mare parte din producŃia de cord metalic, sârmă şi produse din sârmă. Se mai produc obiecte decorative din sticlă tip Galee, mobilă, textile, zahăr, ulei, vinuri.

O cauză principală de disparitate intraregională o reprezintă şomajul. În anul 2005 rata şomajului era de 6,4% faŃă de 5,9% la nivel naŃional, cele mai afectate judeŃe din regiune fiind GalaŃi (8,3%), ConstanŃa (5,6%) şi Buzău (7,4%).

O altă cauză principală de disparitate intraregională este ponderea populaŃiei ocupate pe sectoare economice: cea mai mare concentrare este în agricultură (35%), servicii (34,6%) şi industrie (21,6%). JudeŃele cu ponderea cea mai mare a populaŃiei ocupate pe domenii sunt GalaŃi şi ConstanŃa pentru industrie, ConstanŃa şi Buzău pentru agricultură, ConstanŃa şi GalaŃi pentru construcŃii, ConstanŃa şi GalaŃi pentru servicii.

Zonele tradiŃional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combinaŃie de rate înalte ale unui şomaj structural şi cu ponderi mari ale forŃei de muncă ocupate în agricultură, la care se adaugă migrarea către alte regiuni în căutare de locuri de muncă, infrastructura slab dezvoltată, nivelul mai scăzut al investiŃiilor directe pe locuitor.

3.4 Profilul afacerilor la nivel regional

Cu un PIB care reprezintă 11,93% (2004) din economia Ńării, Regiunea Sud-Est se situează pe locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se situează sub media naŃională. Specificul Regiunii Sud - Est îl reprezintă disparităŃile dintre nodurile de concentrare a activităŃilor industriale şi terŃiare (Brăila - GalaŃi; ConstanŃa - Năvodari), centrele industriale complexe, areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi întinsele zone cu suprafeŃe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Focşani).




În anul 2005 veniturile totale ale populaŃiei regiunii (374,10 lei lună/persoană) se situau cu puŃin sub media naŃională (-0,9%), salariile contribuind cu 21% la formarea veniturilor totale ale populaŃiei regiunii.

Prin tradiŃie Regiunea Sud-Est este o zonă agricolă. CondiŃiile pedoclimatice favorizează culturile de porumb (în principal în nord), grâu (în special în centrul regiunii), orz, plante industriale, floarea soarelui (mai ales în ConstanŃa - regiunea ocupând locul I la nivel naŃional). În Regiunea Sud-Est se află cea mai mare exploataŃie agricolă din România, suprafaŃa cultivată reprezentând peste 45% din total. Lucrările de îmbunătăŃiri funciare din Balta Brăilei (în special asanări) au permis reintroducerea în circuitul producŃiei agricole a unei suprafeŃe importante de soluri aluvionare.

În pofida potenŃialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este foarte ridicată. Fragmentarea suprafeŃelor arabile, potenŃialul economic scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole şi constituie obstacole în calea dezvoltării agriculturii.

33,22% din populaŃia ocupată a Regiunii lucrează în agricultură. SuprafaŃa agricolă deŃine 65,23% din suprafaŃa totală a regiunii. Sectorul privat deŃine cea mai mare pondere a terenului agricol şi produce cea mai mare parte a producŃiei agricole (92,3% din producŃia agricolă totală a regiunii, în 2005).

În 2004 valoarea adăugată brută a sectorului industrial (incluzând sectorul construcŃiilor) era de 8648,7 milioane lei, reprezentând 33% din valoarea adăugată brută la nivel regional. Numărul de angajaŃi în sectorul industrial şi sectorul construcŃiilor la nivel regional, era în 2005 de 482,2 mii persoane, înregistrând de la an la an o scădere continuă.

Majoritatea investiŃiilor străine in regiune sunt concentrate în industria construcŃiilor navale, industria alimentară şi industria uşoară.

Industria şi serviciile sunt concentrate in principalele centre urbane. Principalele ramuri ale industriei în Regiune: petrochimie (Năvodari), metalurgie (GalaŃi şi Tulcea), construcŃia de maşini (Brăila, Buzău, ConstanŃa, Tecuci), construcŃii navale şi platforme de foraj marin (GalaŃi, ConstanŃa, Brăila, Tulcea, Mangalia), materiale de construcŃie (Medgidia), confecŃii (Brăila, Buzău, ConstanŃa, Focşani, GalaŃi, Tulcea). Industria Regiunii este concentrată în marile oraşe şi foarte puŃin prezentă în mediul rural. Industria prelucrătoare deŃine ponderea în privinŃa cifrei de afaceri, a investiŃiilor brute şi nete şi a numărului de angajaŃi în raport cu celelalte activităŃi industriale.

Valoarea adăugată generată de sectorul serviciilor în regiune în 2005 a fost de 12.345,5 milioane lei, reprezentând 47,2% din valoarea adăugată regională. În perioada 2002-2005, numărul de angajaŃi în acest sector a crescut cu circa 15%. În perioada 2002-2005 numărul unităŃilor active din comerŃ reprezenta 70% - 65% din numărul unităŃilor active care aparŃin sectorului serviciilor din regiune. Majoritatea întreprinderilor din sectorul comerŃului la nivel regional aveau până la 9 angajaŃi.

Turismul în regiune este diversificat, aici existând aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croazieră, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv şi de vânătoare, practicarea sporturilor nautice.




Turismul este caracterizat de existenŃa unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află staŃiuni balneo-climaterice renumite în Ńară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja), pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane şi în Delta Dunării). Turismul cultural este prezent prin mănăstirile din nordul Dobrogei şi din munŃii Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale).

O caracteristică a regiunii este potenŃialul turistic ridicat, asigurat de existenta unor lacuri naturale cu proprietăŃi terapeutice, de vulcanii noroioşi, de rezervaŃia Biosferei din Delta Dunării şi de litoralul Mării Negre (13 staŃiuni, 82 km plaje cu lăŃimi între 50-250 m). Regiunea mai prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, care a luat amploare în judeŃele Buzău (Gura-Teghii, Lopătari, Bisoca, Cătina, Calvini), Tulcea (Delta Dunării) şi Vrancea (Soveja, Lepşa). Ariile protejate cuprind 608.931 ha, unele dintre acestea fiind situate total sau parŃial pe teritoriul Regiunii.

Indicele de utilizare netă a capacităŃii de cazare îşi menŃine cel mai ridicat nivel din Ńară pe întreaga durată a anului (37,8% în anul 2005, faŃă de media naŃională de 33,4%). Regiunea concentrează o treime din structurile de cazare turistică, ocupând primul loc în ceea ce priveşte capacitatea de cazare (47,8 % din valoarea totală la nivel naŃional) şi primul loc la numărul de turişti cazaŃi (28,8 % din valoarea totală la nivel naŃional). În perioada 2002-2005 numărul unităŃilor active din turism a crescut cu 79%, în timp ce numărul de angajaŃi a crescut cu 16%.

Industria şi serviciile sunt concentrate mai ales în centrele urbane. Aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate în zonă, cele mai productive fiind industria textilă (cu tradiŃie în judeŃele Brăila, Buzău, Focşani, Tulcea) şi industria alimentară, prezentă în aproape toate oraşele. Un alt punct reprezentativ este industria construcŃiilor navale prezentă în patru şantiere: Brăila, GalaŃi, Mangalia şi Tulcea.

Alături de activităŃi tradiŃionale ca transporturile, telecomunicaŃiile, comerŃul şi sectorul financiar-bancar au apărut şi s-au dezvoltat sectoare noi precum tehnologia informaŃiilor, serviciile de consultanŃă tehnică, economică şi juridică, activităŃi de protecŃie a mediului înconjurător.

Numărul unităŃilor locale active din Regiune o situează pe locul IV la nivel naŃional. Cea mai mare pondere o deŃinea la nivel regional în 2005 clasa de mărime 0-9 (88,2%). Cea mai mare pondere a investiŃiilor în IMM-uri este deŃinută de judeŃul ConstanŃa. Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active din Regiune era deŃinută de întreprinderile active din comerŃ cu 53,23%. Aproape toate întreprinderile active sunt private (96%).

ForŃa de muncă disponibilizată din marile întreprinderi afectate de procesul de restructurare economica are o capacitate de adaptare redusă, datorita pregătirii profesionale stricte şi în sectoare neperformante şi/sau au o vârstă de peste 40 ani.

La nivel regional, în anul 2005, prin comparaŃie cu anii precedenŃi se constată o creştere a numărului de IMM-uri, a personalului angajat (situaŃie asemănătoare şi la nivel naŃional), a cifrei de afaceri şi a investiŃiilor brute, în timp ce numărul IMM-urilor din industrie şi construcŃii au înregistrat scăderi în intervalul 2002-2003 şi o creştere semnificativă în intervalul 2003-2005. Cifra de afaceri înregistrată de IMM-uri a crescut în 2005, atât la nivel regional, cât şi la nivel naŃional, în toate sectoarele.




Consumul a cunoscut o creştere importantă în această perioadă, fiind principala sursă de creştere economică şi, drept rezultat, o cifră de afaceri mai mare ale întreprinderilor din Regiune.

Activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare

În Regiunea Sud-Est funcŃionează 2 parcuri ştiinŃifice şi tehnologice: Parcul ŞtiinŃific şi Tehnologic – Parc de Software GalaŃi şi Centrul de Informare Tehnologică – Centrul de afaceri Marea Neagră din Mangalia.

Începând cu 2008, Autoritatea NaŃională pentru Cercetare ŞtiinŃifică şi-a propus realizarea unui raport despre inovarea la nivelul regiunilor de dezvoltare – Inobarometru. Inobarometrul este un punct de referinŃă dinamic care va fi actualizat permanent pentru autorităŃile de decizie. Comunitatea de afaceri îl va utiliza ca pe un instrument esenŃial în determinarea planurilor de investiŃie şi evaluarea locaŃiilor pentru accesarea noului. AgenŃiile de dezvoltare regională şi administraŃiile publice locale vor descoperi indicatori importanŃi pentru a compara politicile lor cu cele din alte regiuni şi pentru a evalua performanŃa inovării în timp. Lumea academică va putea utiliza datele din Inobarometru pentru a înŃelege mai bine şi pentru a analiza modul în care regiunile (şi nu doar întreprinderile) concurează pe piaŃă.

Inobarometrul acoperă cele 8 regiuni de dezvoltare. Criteriile de evaluare au fost alese în urma unei cercetări aprofundate desfăşurate de Centrul de Informare Tehnologică IRECSON (CIT-IRECSON) care a utilizat literatura economică, surse internaŃionale, naŃionale şi aprecieri ale comunităŃii de afaceri, aprecieri ale comunităŃii de CDI, ale administraŃiilor publice locale şi ale academicienilor precum şi rezultate obŃinute în cadrul unor proiecte de cercetare-dezvoltare

Inobarometrul analizează şi ierarhizează capacitatea regiunilor de dezvoltare de a crea şi de a menŃine un mediu care susŃine inovarea la nivelul operatorilor economici. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare este prezentat comparativ pentru cele 8 regiuni şi este calculat pe baza a 64 de criterii (indicatori) de analiză incluse în Inobarometru: 57 criterii cantitative şi 7 criterii calitative.

Pentru a obŃine o imagine cât mai de ansamblu a inovării la nivelul regiunilor a fost elaborat un model de evaluare bazat pe 5 factori de inovare: potenŃialul de conducere a inovării, potenŃialul de creare a cunoştinŃelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaŃional, performanŃa activităŃilor de inovare şi proprietatea intelectuală.

Conform Inobarometrului 2008, regiunile de dezvoltare prezintă următoarea situaŃie generală:

Scorul pe factori de inovare

Regiune PotenŃialul de conducere a

inovării

PotenŃialul de creare a

cunoştinŃelor (CDT)

Capacitatea de inovare

PerformanŃa activităŃilor de inovare

Proprietatea intelectuală

Nord-Est 43,97 8,81 21,69 42,90 24,18

Sud-Est 51,52 4,86 24,38 46,97 20,50 Sud 45,16 25,77 24,79 21,38 7,34

Sud-Vest 16,90 13,61 20,27 40,58 16,00 Vest 35,70 13,47 23,29 37,12 11,50




Nord Vest 43,35 10,06 36,90 31,54 10,81

Centru 38,91 9,63 22,39 36,97 39,24 Bucureşti-Ilfov 76,70 87,50 75,01 51,88 64,36

0

20

40

60

80

100

PotenŃialul de conducere a

inovării

PotenŃial de CDT

Capacitatea de inovarePerformanŃa activităŃilor de

inovare


Sud-Est Bucureşti-Ilfov

PoziŃia în clasamentul pe factori de inovare

Regiune PotenŃialul de conducere a

inovării

PotenŃialul de creare a

cunoştinŃelor (CDT)

Capacitatea de inovare



Nord-Est 4 7 7 3 3

Sud-Est 2 8 4 2 4 Sud 3 2 3 8 8

Sud-Vest 8 3 8 4 5

Vest 7 4 5 5 6 Nord-Vest 5 5 2 7 7

Centru 6 6 6 6 2 Bucureşti-Ilfov 1 1 1 1 1




12.1 16.8 3.11.26.33.5

26.222.7

88.868.3

47.6 46.3

22.5

57.8 61.3

50

0

20

40

60

80

100EducaŃie

Personal CDT

Personal in

marketin

g

SusŃinerea inovării

PotenŃial p

ublic de

CDT

PotenŃial p

rivat de

CDT

Capacitatea de

inova

re

Capacitatea de

cooperare

Realizarea de

produse/tehnologii

ActivităŃi de CDT

ActivităŃi de

consultanŃă

Promovare,

marketing

Docu

mentaŃii

tehnico-eco

nomice

Breve

te de

inve

nŃie

Modele şi d

esene

industriale

Altele (copyright,

mărci, reŃete etc.)

Regiunea Sud-Est, se caracterizează din punct de vedere al inovării astfel:

PotenŃialul de conducere a inovării

Puncte tari Loc

Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%)

1

Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total personal

1

Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic din total cheltuieli cu salarii

1

Participarea la învăŃarea continuă, la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani 3 Implicarea în promovarea rezultatelor cercetării (anchetă în rândul administraŃiilor publice locale, camerelor de comerŃ, agenŃiilor de dezvoltare regională)

3

Puncte slabe Loc

Ponderea personalului implicat în activităŃi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate (%)

7

Nivelul de educaŃie atins de tineri (ponderea populaŃiei care a absolvit studii post-liceale sau universitare din populaŃia cu vârsta 20-34 ani) (%)

6

Ponderea personalului cu vârsta între 25-45 ani din total personal antrenat în CDT (%)

6

Încrederea în cercetarea românească (anchetă în rândul administraŃiilor publice locale, camerelor de comerŃ, agenŃiilor de dezvoltare regională)

6

Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii (%)

5




PotenŃialul de creare a cunoştinŃelor

Puncte tari Loc

Cheltuielile întreprinderilor de CD (% din PIB regional) 2 Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% din PIB regional) 3

Puncte slabe Loc

Nr. UCD1-uri private la 1 mil. de persoane 8 Nr. UCD-uri private atestate la 1 mil. de persoane 8 Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităŃilor (%)

6

Nr. UCD-uri publice acreditate / atestate la 1 mil. persoane (INCD-uri, ONG-uri, asociaŃii)

6

Nr. UCD-uri publice la 1 mil. de persoane 5

Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaŃional

Puncte tari Loc

Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%) 1 Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%) 1 Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii (%) 1 Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%) 1 Cheltuieli de inovare (% din PIB regional) 2

Puncte slabe Loc

IM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IM-uri inovative) 8 Întreprinderi care au introdus o inovare de proces (% din total întreprinderi inovative)

8

IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative) 8 IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative) 7 Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative)

7


Puncte tari Loc

Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaŃă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi)

1

Procentul mediu al cheltuielilor pentru tehnologii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor

1

Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuŃie produse/servicii în vederea exportului, din total cheltuieli ale întreprinderilor care au desfăşurat acest gen de activitate

1

1 UnităŃi de Cercetare-Dezvoltare




Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaŃie sau punere în funcŃiune, din activităŃile de CDT din total rezultate CDT (%)

2

Procentul mediu al veniturilor din consultanŃă din total venituri ale întreprinderilor care au desfăşurat activităŃi de consultanŃă

2

Puncte slabe Loc

Angajarea în sectorul de productie de tehnologie medie - înaltă sau înaltă (% din totalul forŃei de muncă).

7

Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii, etc.) la 1 mil. de persoane

7

Ponderea întreprinderilor cu activitate de promovare, marketing şi distribuŃie produse/servicii în vederea exportului din total întreprinderi (%)

7

Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%)

6

Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale întreprinderilor (%) 6


Puncte tari Loc

Nr. documentaŃii tehnico-economice achiziŃionate la 1000 întreprinderi 1 Nr. modele şi desene industriale înregistrate sau cereri de înregistrare la 1 mil. persoane

3

Nr. modele şi desene industriale achiziŃionate la 1000 întreprinderi 3

Puncte slabe Loc

Nr. documentaŃii tehnico-economice elaborate la 1mil. persoane 8 Nr. copyright obŃinute sau cereri de înregistrare la 1mil. persoane 7 Nr. brevete înregistrate sau cereri de înregistrare la 1 mil. persoane 7 Nr. reŃete, indicaŃii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate sau cereri de înregistrare la 1mil. persoane

6

Nr. mărci înregistrate sau cereri de înregistrare la 1mil. persoane 5

3.5 Analiza SWOT a Regiunii Sud-Est

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

� PrezenŃa coridoarelor de transport pan-Europene;

� PrezenŃa unor porturi şi aeroporturi de nivel şi capacitate internaŃională;

� PoziŃia strategică a Regiunii;

� Sectorul turismului bine dezvoltat în Regiunea SE;

• Veniturile mici ale populaŃiei din Regiune;

• Nivelul redus de eficienŃă şi siguranŃă a traficului a reŃelelor de transport;

• Rata şomajului ridicată;

• Caracterul sezonier al turismului de litoral;




� Capacitatea ridicată de cazare în staŃiunile de pe malul Mării Negre şi prezenŃă turistică ridicată;

� Sectorul IMM bine dezvoltat comparativ cu alte regiuni;

� Industrie diversificată la nivel regional;

� ForŃă de muncă flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă.

• AbsenŃa unor politici şi programe coerente de dezvoltare a turismului;

• Infrastructura de turism este slab dezvoltată sau învechită;

• Dezvoltarea insuficientă a infrastructurilor de serviciilor publice, utilităŃi în oraşe şi management necorespunzător al deşeurilor;

• Număr redus al investiŃiilor străine şi repartizarea lor neuniformă pe teritoriul Regiunii;

• Nivel redus de dezvoltare a sectorului IMM;

• Emigrarea forŃei de muncă;

• Declin demografic semnificativ;

• Fragmentarea terenurilor agricole;

• Cheltuielile pentru cercetare, dezvoltare şi inovare foarte mici;

• Dotarea tehnică medicală insuficientă şi insuficienŃa personalului medico-sanitar în special în mediul rural;

• Slaba capacitate financiară a autorităŃilor locale;

• Nivel redus al educaŃiei şi formării profesionale.

OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI

� PotenŃial ridicat de dezvoltare a transportului, fluvial şi maritim (Dunărea şi Marea Neagră);

� Transferul traficului de mărfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferată, maritim / fluvial şi aerian;

� Interes crescut la nivel internaŃional pentru conservarea biodiversităŃii şi promovarea turismului durabil;

� Creşterea cererii de servicii destinate persoanelor şi firmelor etc;

� Fenomenul globalizării / integrării care poate marginaliza anumite sectoare ale economiei din Regiune şi chiar să ducă la dispariŃia acestora (ex. industria textilă, industria uşoara, prelucrarea produselor alimentare etc.);

� Accentuarea procesului de dezindustrializare;

� Riscul migrării masive a populaŃiei din mediul rural către cel urban şi creşterea şomajului după integrarea României în Uniunea Europeană, datorită capacităŃii




� Creşterea numărului de investiŃii străine care pot determina o creştere a competitivităŃii prin transfer tehnologic şi inovare;

� Creşterea cererii de specialişti prin adaptarea învăŃământului şi a instruirii profesionale la necesităŃile pieŃei muncii si drept rezultat reducerea şomajului;

� Creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulând astfel îmbunătăŃirea ofertei acestora;

� Oportunitatea existenŃei Programelor NaŃionale şi Europene pentru susŃinerea dezvoltării/ inovării, cercetării şi transferului de tehnologie;

� Creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă (biomasă agricolă şi forestieră, hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, etc) care duc la creştere economică şi introducerea de noi tehnologii;

� ExistenŃa unui potenŃial productiv ridicat în agricultură şi piscicultură - locul II la nivel naŃional ca suprafaŃă agricolă şi cel mai important potenŃial piscicol la nivel naŃional;

� TendinŃa accelerată de concentrare a terenurilor agricole în ferme deŃinute de investitori străini.

reduse a gospodăriilor Ńărăneşti dar şi a fermelor de a concura cu produsele comunitare;

� Riscul deprofesionalizării;

� Riscul delocalizării unor sectoare industriale către locaŃii externe (de ex. Republica Moldova şi Ucraina), din cauza costurilor mai reduse;

� Riscul nerealizării reformei administrative în scopul descentralizării financiare şi administrative;

� ConcurenŃa zonelor turistice din regiune cu o ofertă turistică similară din alte regiuni sau Ńări învecinate;

� Risc mare de producere a calamităŃilor naturale (inundaŃii, alunecări de teren, erodarea zonei costiere, zonă seismică).

3.6 Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a creşte semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică superioară mediei naŃionale, prin creşterea competitivităŃii pe termen lung şi atractivităŃii regiunii pentru investiŃii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităŃi de ocupare a forŃei de muncă şi îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă ale populaŃiei.


Creşterea atractivităŃii regiunii prin dezvoltarea accesibilităŃii, prin continuarea extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi




eficiente cu pieŃele internaŃionale, valorificând poziŃia geo-strategică deosebită a Regiunii;

Crearea condiŃiilor favorabile pentru localizarea de noi investiŃii şi întărirea potenŃialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităŃi şi al serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenŃa şi accelerarea procedurilor administrative şi pentru obŃinerea autorizaŃiilor şi crearea condiŃiilor de creştere a productivităŃii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative;

Crearea condiŃiilor pentru o piaŃă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă a se adapta permanent cerinŃelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societăŃii informaŃionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităŃilor economice în spaŃiul european şi internaŃional;

Crearea de noi oportunităŃi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităŃii vieŃii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu (inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăŃirea generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversităŃii, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane);

Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăŃirea infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi creşterea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi izolate;

Dezvoltarea sectorului educaŃiei prin îmbunătăŃirea infrastructurii şi a dotărilor, prin creşterea calităŃii serviciilor de educaŃie, dezvoltarea de centre de formare continuă pentru adulŃi, realizarea de reŃele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între unităŃile de învăŃământ şi mediul de afaceri, universităŃi şi administraŃia publică şi susŃinerea cercetării- inovării;

Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităŃilor economice altele decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (tradiŃii şi experienŃe profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări;

Creşterea atractivităŃii zonelor urbane pentru investiŃii, prin îmbunătăŃirea standardelor de viaŃă (infrastructura urbană, transport şi mobilitatea populaŃiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane.

Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice naŃionale şi europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului Regiunii, prin valorificarea resurselor locale şi susŃinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi asigurarea condiŃiilor de oportunităŃi egale pentru întreaga populaŃie. Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate a Regiunii şi eliminarea disparităŃilor intra-regionale.




Criterii generale de prioritizare

� timpul de implementare (realizare) a proiectului; � gradul de integrare şi sinergia proiectului cu alte proiecte; � impactul regional al proiectului; � gradul de maturitate al proiectului; � masa critică a proiectului; � nivelul de contribuŃie proprie al aplicantului; � capacitatea financiară şi administrativă a beneficiarului de a realiza proiectul; � capacitatea de gestionare a beneficiarului în faza de ex-post a proiectului; � numărul de locuri de muncă directe care se creează în urma proiectului; � contribuŃia la realizarea obiectivelor politicii de mediu; � gradul de inovare al proiectului; � rolul parteneriatului instituŃional în promovarea şi implementarea proiectului; � contribuŃia proiectului la creşterea investiŃiilor, cu precădere a investiŃiilor străine

directe.

Prioritatea 1: Dezvoltarea retelei de transport la nivel regional

Linii de intervenŃie prioritare:

1.1 Dezvoltarea punctelor terminus existente şi crearea de noi terminale ale reŃelelor de transport, pentru transportul de bunuri / persoane, precum şi modernizarea serviciilor acestora, cu respectarea standardelor de siguranŃă şi protecŃie a mediului; asigurarea inter-modalităŃii prin crearea centrelor logistice pentru transportul inter-modal feroviar-rutier, feroviar-fluvial, feroviar-maritim, rutier-fluvial, rutier-maritim, rutier-aerian;

1.2 Dezvoltarea legăturilor dintre terminale şi centrele urbane cu sistemele naŃionale şi internaŃionale de transport (inclusiv realizarea de centuri), prin dezvoltarea diferitelor modalităŃi de transport pentru reducerea timpului de transport şi creşterea siguranŃei traficului, cu menŃinerea şi protejarea factorilor de mediu.

1.3 Modernizarea şi asigurarea accesului în zonele rurale pentru a îmbunătăŃi condiŃiile de viaŃă în mediul rural şi pentru a susŃine activităŃile economice şi turistice; modernizarea reŃelelor de drumuri judeŃene şi locale.

1.4 Creşterea mobilităŃii în zonele urbane, prin modernizarea liniilor de transport public urban şi dezvoltarea transportului multimodal, în scopul creşterii gradului de confort şi siguranŃă al pasagerilor şi reducerea poluării.

Prioritatea 2: Crearea condiŃiilor favorabile dezvoltării mediului investiŃional


2.1 SusŃinerea IMM-urilor şi a IMM-urilor start-up în vederea creşterii competitivităŃii acestora;

2.2 SusŃinerea serviciilor pentru IMM-uri şi accesul acestora la activităŃi de CDI;

2.3 Crearea premiselor necesare dezvoltării IMM-urilor prin realizarea de districte economice, structuri de afaceri şi susŃinerea clusterelor.

Prioritatea 3: Crearea condiŃiilor pentru o piaŃă a muncii flexibilă





3.1. Măsuri active pe piaŃa muncii, instruirea şomerilor (inclusiv a celor aflaŃi în şomaj de lungă durată) şi dezvoltarea forŃei de muncă, pentru a se adapta rapid la schimbările structurale de pe piaŃa muncii;

3.2. Promovarea incluziunii sociale;

3.3. Modernizarea sistemului instituŃional al pieŃei muncii.

Prioritatea 4: Crearea de noi oportunităŃi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităŃii vieŃii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii de mediu


4.1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de gestionare a deşeurilor, cât şi reabilitarea siturilor contaminate;

4.2 Extinderea şi modernizarea sistemelor de infrastructură de apă şi de apă uzată;

4.3 Reabilitarea zonelor afectate de eliminarea necontrolată a deşeurilor industriale;

4.4 Recrearea condiŃiilor de stabilitate şi siguranŃă a zonelor expuse eroziunii marine, dezastrelor naturale şi fenomenelor de despădurire;

4.5 Promovarea utilizării de energie neconvenŃională şi eficientizarea sistemelor de distribuŃie şi de consum;

4.6 Crearea sistemului de gestiune şi control al factorilor de mediu (unităŃi de monitorizare şi unităŃi de intervenŃie regionale);

4.7 Valorificarea zonelor naturale protejate, extinderea lor şi identificarea de noi zone naturale şi realizarea de planuri de management a zonelor aparŃinând reŃelei Natura 2000;

4.8 ÎmbunătăŃirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate.

Prioritatea 5: Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale si de sănătate


5.1 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale şi de sănătate;

5.2 Întărirea instituŃională a serviciilor sociale şi de sănătate.

Prioritatea 6: Dezvoltarea sectorului educaŃiei


6.1 Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii educaŃionale la toate nivelurile;

6.2 Corelarea ofertei sistemului educaŃional şi de formare profesională cu noile cerinŃe ale pieŃei muncii.

Prioritatea 7: Modernizarea economiei rurale

Linii de intervenŃie prioritare

7.1 ÎmbunătăŃirea competitivităŃii întreprinderilor agricole, a fermelor zootehnice şi agro-alimentare într-un sistem de filieră de producŃie, prin introducerea inovării şi a sistemelor de cerificare şi de siguranŃă a alimentelor;




7.2 Sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale şi a patrimoniului cultural;

7.3 Modernizarea sectorului piscicol într-o manieră durabilă, prin susŃinerea producŃiei piscicole (acvacultură şi cultură marină).

Prioritatea 8: Dezvoltare urbană durabilă


8.1 Sprijinirea asocierii oraşelor mici în vederea dezvoltării comune de servicii publice;

8.2 Sprijinirea oraşelor mijlocii în vederea dezvoltării de noi funcŃii pentru teritoriu;

8.3 AcŃiuni de regenerare urbană şi dezvoltarea de servicii rare;

8.4 AcŃiuni pentru sprijinirea oraşelor izolate sau aflate la periferie.

8.5 AcŃiuni pentru reabilitarea şi îmbunătăŃirea locuinŃelor.




CAPITOLUL IV

SITUAłIA EXISTENTĂ LA NIVELUL JUDEłULUI BUZĂU

4.1 Coordonate geografice şi istorice

JudeŃul Buzău este situat în partea de sud-est a României, între 44°44' şi 45°49' latitudine nordică şi între 26°04' şi 27°26' longitudine estică. având ca vecini judeŃele Braşov şi Covasna la nord-vest; Vrancea la nord –est, Brăila la est; IalomiŃa şi Ilfov la sud şi judeŃul Prahova la vest.

SuprafaŃa judeŃului este de 6.102,6 km2 (17% din suprafaŃa Regiunii Sud-Est şi 2,6 % din suprafaŃa Ńării).

JudeŃul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăşte din curbura CarpaŃilor. După mărime, judeŃul ocupă locul 3 pe Regiune (după Tulcea şi ConstanŃa) şi locul 17 pe Ńară. Istoric, Buzăul se află în Muntenia, învecinându-se cu celelalte două mari provincii româneşti - Moldova şi Transilvania, fapt care a influenŃat de-a lungul timpului evoluŃia şi dezvoltarea judeŃului.

Legătura judeŃului cu celelalte regiuni din Ńară se face prin:

� DE 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti spre Suceava, Bacău, Focşani; � DN 1B spre Ploieşti; � DN 10 spre Braşov; � DN 2B spre Brăila.

Regiunea Sud-Est este străbătută de coridoarele de transport IV (Berlin – Bucureşti – ConstanŃa – Salonic), VII (braŃul Sulina – Canalul Dunăre Marea Neagră) şi IX (Helsinki – Bucureşti –




Alexandroupolis).

E85 străbate Grecia şi Bulgaria, intră în Ńară prin Giurgiu şi străbate Regiunea Sud-Est prin partea de nord-vest, trecând prin Buzău şi Focşani.

JudeŃul este străbătut de magistrala feroviară – linia 500 – de importanŃă europeană pe ruta Bucureşti –Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău - Suceava. Încă din secolul XIX gara Buzău era un important nod feroviar, cu linii naŃionale spre Brăila, GalaŃi, ConstanŃa şi Braşov, precum şi o linie locală spre Nehoiu. Calea ferată are o lungime de 252 km, din care 113 km electrificaŃi. Densitatea liniilor ferate este de 41,3km / 1000 kmp.

JudeŃul Buzău beneficiază de existenŃa, în regiune, a transportului naval (maritim şi pe canale navigabile) prin cele 3 porturi maritime (ConstanŃa, Mangalia şi Midia) şi 4 porturi fluvial-maritime (Brăila, GalaŃi, Tulcea şi Sulina).

Transportul aerian este reprezentat prin aeroportul utilitar din apropierea municipiului Buzău.

Istoric

Cercetările arheologice au dat la iveală urme ale prezenŃei umane pe terasele înalte ale râurilor, în adăposturile de sub stânci sau în peşteri încă din paleoliticul mijlociu. Unelte şi arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul judeŃului, dar şi obiecte ceramice din neolitic şi epoca bronzului aparŃinând Culturilor Boian, Gumeşti şi Monteoru.

Prima atestare documentară a Buzăului datează din secolul al IV - lea d.H.; într-o scrisoare trimisă de lunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor lui Vasile cel Mare, arhiepiscopul creştin al Cesareei Capadociei se relatează despre martirizarea în apropierea Buzăului a unui misionar creştin, Sava, înecat de goŃi în râul Mousaios, care trecea pe lângă polis-ul cu acelaşi nume. Scrisoarea se găseşte la biblioteca Vaticanului (o copie a ei se află la Muzeul JudeŃean de Istorie Buzău), iar Sf. Sava Gotul a devenit patronul spiritual al Buzăului.

Vestigiile din Epoca Bronzului descoperite în regiunea de dealuri (podoabele şi obiectele de aur de la Pietroasa - tezaurul Cloşca cu puii de aur şi obiectele de podoabă din bronz de la Pârşcov, Gherăseni, Poşta Câlnău, Chiojdu), împreună cu ruinele câmpului roman de la Pietroasele şi ale altor câteva aşezări dacice stau mărturie a continuităŃii vieŃii şi civilizaŃiei pe acest teritoriu.

Centru comercial şi meşteşugăresc străvechi, târgul Buzăului este menŃionat ca atare într-un document emis de cancelaria domnească în anul 1431, indicând aşezarea ca punct vamal, centru de schimb şi tranzit comercial. În timpul domniei lui Radu cel Mare, la 1500, Buzăul devine reşedinŃă episcopală, având un rol important în dezvoltarea spirituală a judeŃului. Bănia Buzăului a jucat un rol foarte important în viaŃa socială a łării Româneşti, culminând cu ridicarea, în anul 1532, a lui Vlad Vintilă Vodă în scaunul Domniei. Tot de origine buzoiană a fost şi Doamna Neaga, soŃia lui Mihnea Turcitul.

Municipiul Rm. Sărat a fost atestat documentar în 1439 şi amintit ca oraş într-un document din 1574. După ce în 1659 oraşul este ars de turci, ruinat în 1793 şi distrus de război în 1796, la sfârşitul secolului XlX - începutul secolului XX Rm. Sărat avea înfăŃişarea unui




târg modest. Între 1690-1969 Constantin Brâncoveanu şi unchiul său, Constantin Cantacuzino, au construit Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului pe locul unei biserici de lemn. Cu ocazia cercetărilor arheologice de la această mănăstire au fost găsite în stratul de cultură medieval fragmentele unui vas care aparŃine epocii neolitice.

Ca formă de organizare, judeŃul Buzău a apărut în epoca medievală, odată cu formarea statului medieval al łării Româneşti. Prima harta administrativă a łării Româneşti alcătuită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700, cuprindea un 17 judeŃe, dintre care judeŃele Buzău, Râmnic şi Săcuieni se suprapun teritorial cu actualul judeŃ Buzău. Până în anul 1844, judeŃul se întindea din munŃi până la câmpie sub forma unei fâşii, mărginită de cursurile de apa ale Buzăului şi Râmnicului, având aproximativ jumătate din întinderea actuală. După 1844, prin înglobarea parŃială a judeŃului Săcuieni (desfiinŃat) acesta judeŃul s-a întins spre vest şi spre nord, incluzând cea mai mare parte din munŃii şi SubcarpaŃii Buzăului, Mizilului şi parŃial Câmpia GherghiŃei. Regulamentul Organic al łării Româneşti, reprezentând de facto prima constituŃie modernă, confirma existenŃa a 18 judeŃe, între care şi Buzăul.

La 2 aprilie 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea administrativă, în baza căreia erau organizate Consiliile judeŃene, unităŃile teritoriale din judeŃe fiind comuna şi plasa. La 6 decembrie 1950, prin Legea nr. 5, o nouă împărŃire administrativă înlocuieşte judeŃele existente cu 28 de regiuni. JudeŃul Buzău este desfiinŃat, fiind organizată o regiune cu sediul la Ploieşti, care cuprindea mai multe raioane.

Prin reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1968, judeŃul Buzău se reînfiinŃează în limitele actuale, încorporând şi 18 comune din fostul judeŃ Râmnicu Sărat, iar oraşul Buzău a devenit municipiu.

JudeŃul Buzău cuprinde azi 87 unităŃi administrativ-teritoriale grupate astfel: municipiile Buzău (reşedinŃa de judeŃ) şi Râmnicu-Sărat, 3 oraşe: Nehoiu, Pătârlagele şi Pogoanele şi 82 de comune cu 482 de sate.

EvoluŃia localităŃilor pe cele două planuri principale - aşezări de câmpie şi aşezări de deal şi de munte - a fost caracterizată de o serie de factori specifici - etnici, culturali, economici, politici, administrativi.




Relieful este variat şi dispus în trei trepte: la nord-vest se găsesc MunŃii Buzău, parte a CarpaŃilor de Curbură; la sud-est se găseşte câmpia, aparŃinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.

Zona de munte cuprinde munŃii Buzăului (mai puŃin masivul Ciucaş) şi o porŃiune din versantul apusean al munŃilor Vrancei, identice ca structură şi aspect geografic.

MunŃii Buzăului cuprind masivele IvăneŃ, Penteleu, Podul Calului, Siriu şi Monteoru. MunŃii Vrancei cuprind versantul apusean al masivelor LăcăuŃi, Goru, Giurgiu şi Furu. Ca structură geologică, munŃii sunt alcătuiŃi din roci puŃin dure, de vârstă paleogenă, adică din alternanŃe de gresii, marne, şisturi, ceea ce explică altitudinea lor redusă, cuprinsă între 1191 m (IvăneŃ) şi 1784 m (Goru). Zona montană cuprinde bazinele depresionare intramontane Nehoiu – Nehoiaşi - Bâsca, Gura Teghii, unde, în ciuda eroziunilor şi a instabilităŃii solului, s-au format centre rurale cu o populaŃie numeroasă.

În partea centrală a judeŃului zona subcarpatică, cu altitudini între 400-800 m, cuprinde o succesiune spectaculoasă de culmi şi depresiuni, fiind constituită din formaŃiuni geologice neogene, cutate, unde predomină argile, marne, nisipuri, gresii, iar în unele părŃi calcare sarmatice şi conglomerate. SubcarpaŃii din zona Buzăului sunt grupaŃi în patru unităŃi deluroase, delimitate de apele curgătoare şi individualizate prin structură geologică şi poziŃie geografică:

Grupa centrală - între văile Buzăului şi Slănic, cu altitudini maxime în Dealul Blidisel - 821 m şi Vârful Botanul - 799 m. Eroziunea produsă de apele SărăŃel, Bălaneasa, Sibiciu şi RuşavăŃul a dus la divizarea în dealurile Muscelului, Dilma, Bocului şi Pâclelor unde se află vulcanii noroioşi. Din această grupă face parte şi culoarul depresionar Ratesti – ScorŃoasa - Vintilă Vodă.

Grupa sudică de dealuri este reprezentată prin Dealul IstriŃa (750 m - calcare şi gresii sarmatice) şi Dealul Ciolanul, între care se află depresiunea Niscovului, străbătută de râul Niscov;

Grupa estică de dealuri este delimitată de văile Slănic şi Râmnic, între care se află dealurile Bisocii (970 m), Blăjanilor, Budei şi CăpăŃânei;

Grupa vestică este constituită din dealuri relativ înalte şi cu structură geologică diferită: CorneŃel (827 m), Priporul (823 m) şi culmea Salcia (717 m).




La SubcarpaŃii Buzăului se adaugă depresiunile Pătârlagele, Cislău, Pârscov şi în extremitatea nordică depresiunea Sibiciu - Lopătari, care separă SubcarpaŃii de zona montană.

Câmpia acoperă sudul şi estul judeŃului prin următoarele subdiviziuni ale Câmpiei Române: Câmpia GherghiŃei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzăului, Câmpia CălmăŃuiului şi Câmpia Râmnicului. Trecerea la zona colinară se face lent la est de Buzău şi mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului IstriŃa.

Clima Buzăul se încadrează în zona de climă temperat continentală de tranziŃie, având un grad mai mare de ariditate în partea de sud a judeŃului, corespunzătoare arealului de câmpie. Climatul specific al MunŃilor Buzău a imprimat celorlalte componente fizico-geografice numeroase diferenŃieri. Astfel, climatul montan al specific CarpaŃilor de Curbură este caracterizat prin diferenŃieri evidente între versanŃii cu expoziŃie sud-estică, expuşi circulaŃiei aerului continental, şi cei cu expunere nord-vestică, cu influenŃe oceanice. Culmile înalte cu temperaturi medii anuale de sub -2°C şi precipitaŃii de 900 mm corespund etajului subalpin al tufărişurilor. Domeniul forestier din MunŃii Buzăului se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-4°C, iar precipitaŃiile medii anuale ajung la valori de 800-900 mm. SubcarpaŃii Curburii au un climat de dealuri joase (în depresiuni) şi de dealuri înalte (la altitudini mai mari), fiind încadraŃi în sectorul cu nuanŃă de ariditate.

Temperaturile medii anuale variază între 12°C şi 14°C. Temperaturile medii anuale variază între 2°-6°C în zona montană, 8°-10°C în zona de deal şi 12°-13°C la câmpie. Zilele de vară, cu temperaturi de peste 25°C se înregistrează în circa 95-105 zile, iar zile tropicale, cu temperaturi de peste 30°C în 20-30 zile. Temperaturile maxime se înregistrează în luna iulie, până la 37°C, în timp ce temperaturile minime se înregistrează în luna februarie - 26°C. Temperatura maximă absolută de 39,6°C în anul 1951, iar minima absolută a avut valoarea de -29,4°C, în anul 1952, ambele înregistrate în municipiul Buzău.

Cantitatea medie de precipitaŃii are valori situate între 400 mm şi 500 mm, cu 450 mm/an în zona de câmpie şi 1000 mm/an în zona montană. CrivăŃul predomină în tot cursul anului, din nord-est şi sud-vest, provocând numeroase viscole. Austrul suflă de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură vara şi temperaturi scăzute iarna. Ambele vânturi influenŃează clima judeŃului, circulaŃia dominantă a maselor de aer fiind cea vestică.

ReŃeaua hidrografică cuprinde în principal râul Buzău, care, pe o lungime de 140 km, traversează judeŃul de la nord-vest la sud-est, adunând numeroşi afluenŃi, printre care Crasna, Valea Neagră, Siriul Mare şi Nehoiu (pe dreapta); Zăbrătău, Hartagu, Casca si Bâsca Roşilei (pe stânga); în zona subcarpatică, pe partea dreapta Bâsca Chiojdului şi Niscovul, iar pe stânga Sibiciul, Bălăneasa, SărăŃelul, Slănicul şi Câlnăul.




În zona de şes afluenŃii au un debit extrem de scăzut. Al doilea râu important ca mărime este Râmnicul care străbate estul judeŃului pe o lungime de 28 km.

Resursele de apă teoretice au fost estimate la 639,7 milioane mc, din care 384,5 milioane mc – resurse de suprafaŃă şi 255,2 milioane mc – resurse din subteran. Resursele de apă tehnic utilizabile au fost estimate la 343,3 milioane mc din care 174,8 milioane mc - resurse de suprafaŃă şi 168,5 milioane mc – resurse din subteran.

Pentru aşezările din bazinul Buzăului, râul Buzău reprezintă principala sursă de apă pentru băut şi pentru irigaŃii. Barajul Siriu, care adună un volum de 155 milioane mc de apă, a fost construit în acest context pentru a satisface nevoile de apă potabilă, de apă necesară irigaŃiilor, de energie electrică. Barajul Siriu asigură un debit de 2,5 mc/s pentru apă de băut, nevoi industriale şi irigarea a 50.000 ha de zonă agricolă din Valea Buzăului.

ReŃeaua hidrografică este completată de lacuri diferite ca mărime, geneză şi stadiu de evoluŃie. Dintre cele situate în zona montană, cel mai important este Lacul Vulturilor, considerat cel mai de jos lac de munte din Ńară. În apropierea sa se află Mlaştina Vulturilor, formată pe locul unui al doilea lac mult mai mare, astăzi complet drenat şi invadat de vegetaŃie. Tot în zona montană se găsesc Lacul Negru, din masivul Penteleu şi Lacul Mociarul de pe versantul estic al IvăneŃului.

O alta categorie de lacuri o formează acelea a căror geneză este legată de fenomenele de dizolvare-tasare în zonele cu sare (lacurile Menedic). În zona de câmpie sunt prezente limanele fluviatile Glodeanu Sărat, Boldu, Amara şi Balta Alba, cel din urma cu deosebită importanŃă balneo-curativă.

Soluri Terenurile arabile fertile reprezintă 45% din suprafaŃa judeŃului.

În zona montană predomină solurile podzolice, unde se găsesc podzolurile humice - feriiluviale, solurile brune argilo-humice, solurile brune acide, iar în luncile râurilor soluri aluvionare. Aceste tipuri de soluri sunt favorabile culturilor pomilor fructiferi şi pajiştilor.

Solurile din cadrul dealurilor subcarpatice sunt brune podzolice, caracteristice pentru zonele depresionare. Soluri intrazonale legate de rocă, în special rendzine şi pcadorendzine sunt caracteristice masivelor IstriŃa şi Ciolanu. Pe pantele cu umezeală accentuată s-au format solurile gleice şi humico-gleice. Alunecările de teren şi rupturile de pantă au dus la o degradare masivă a solurilor pe văile Bălăneasa, SărăŃel, Slănic, Chiojdu. În luncile râurilor solurile sunt de luncă. Solurile din zona dealurilor au fertilitate medie şi sunt favorabile culturilor de cereale păioase, in şi cânepă pentru fibră, plante furajere fibroase, plantaŃii de viŃă-de-vie şi pomi fructiferi, în special meri.

Câmpiile sunt formate în special din cernoziomuri. Zona de la poalele IstriŃei, în piemontul Rîmnicului şi zona interfluviului dintre CălmăŃui şi HainŃa predomină cernoziomurile levigate. Partea de sud şi est a câmpiei are în componenŃă cernoziomurile ciocolatii şi castanii. În Valea CălmăŃuiului şi Valea Săratei, în zona localităŃii Stîlpu, se întâlnesc solurile sărate, soluri cu o fertilitate mai scăzută. În sudul câmpiei CălmăŃuiului se găsesc cernoziomurile levigate nisipoase, acestea stabilizându-se în văile Buzăului, Cîlnăului, Slănicului şi Rîmnicului.




Cernoziomurile se pretează culturilor de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi plante medicinale, iar de-a lungul albiei râului Buzău se cultivă legume. În terasa Cîlnăului pânza freatică este la mare adâncime, producŃiile agricole fiind, din această cauză, foarte mult condiŃionate de precipitaŃii.Dintre resursele naturale, principala bogăŃie montană o constituie lemnul. Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogăŃii naturale ale judeŃului, zona montană concentrând cea mai mare parte din suprafaŃa acoperită cu păduri şi totodată cel mai însemnat volum de masă lemnoasă, floră şi faună caracteristice acestei zone. Masivele forestiere închegate se extind din vârful LăcăuŃ şi până în culmea Siriului. Din produsele secundare ale pădurii sunt valorificate plantele medicinale şi fructele de pădure.

PotenŃialul hidrografic este reprezentat de râul Buzău, pe cursul căruia există două amenajări hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrică Nehoiaşu şi barajul Cândeşti, cu amenajarea hidroenergetică Cândeşti-Verneşti-Simileasca. Pe lângă acestea mai există 5 centrale hidroelectrice de mică putere, amplasate pe râurile Bâsca fără Cale, Bâsca cu Cale, Bâsca şi Slănic.

JudeŃul Buzău are al doilea potenŃial eolian al Ńării, după zona Dobrogea, neexploatat până în prezent.

Subsolul este bogat în depozite de origine organică (petrol, cărbune, chihlimbar, calcar) şi minerală (sare, gresie, argilă, nisipuri, pietrişuri). Petrolul constituie în prezent principala bogăŃie a judeŃului, în zonele Berca şi Monteoru găsindu-se singurul depozit la suprafaŃă din Europa. În sud-estul judeŃului se găsesc gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 de ani. Cărbunele are putere calorică slabă, găsindu-se în cantităŃi mici, ceea ce îl face neexploatabil. Calcarele din zona subcarpatică (IstriŃa Măgura) au fost exploatate în numeroase cariere, cele mai mari fiind la Ciuta şi Vipereşti. În zona Pătârlagele se extrag nisipuri cuarŃoase şi diatomita.

La nord-est de municipiul Buzău (Simileasca), la Berca (Sătuc) şi în sud-vestul municipiului Râmnicu Sărat se exploatează argila, de calitate superioară, folosită în industria materialelor de construcŃie. În albia Buzăului, a Râmnicului şi a altor râuri se găsesc rezerve importante de pietrişuri şi nisipuri, în multe locuri existând balastiere. Zăcăminte de sare se găsesc la Mânzăleşti, Bisoca, Brătileşti, Goideşti; alături de acestea se află gipsuri şi chihlimbar.

Chihlimbarul, datorită varietăŃii de nuanŃe şi dimensiunilor mari ale bucăŃilor extrase, a fost căutat încă din secolul trecut, fără a constitui o operaŃie permanentă. Se găseşte în depozitele oligocene din perimetrul Mlajet – Sibiciu – ColŃi – Bozioru – Ploştina - Terca. Dimensiunile elementelor variază de la câteva grame până la câteva kilograme, cele mai mari exemplare fiind găsite în albia Sibiciului, în apropiere de ColŃi.

Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate în iod, se află la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fişici, Balta Albă, Străjeni, Nifon, Lopătari. Izvoarele de la Siriu-Băi, cu o temperatură medie de 300C şi un debit de aproape 4000 l/h oferă posibilităŃi de




tratament în boli reumatismale. Nămolul de la Balta Albă, cu un procent redus de substanŃe organice, cu o concentraŃie în săruri de 12471,9 mg/kg (în care predomină ionii de clor, sodiu, magneziu), deşi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutică, este în mai mică măsură folosit.

Flora prezintă variaŃii şi elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de relief: câmpie, deal, munte. La câmpie se dezvoltă o vegetaŃie caracteristică stepei şi silvostepei.

În stepă vegetaŃia a fost înlocuită pe mari întinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excepŃia islazurilor, văilor şi sărăturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase şi, mai puŃin, cu pomi fructiferi şi viŃă de vie. VegetaŃia naturală este reprezentată de specii ierboase: peliniŃa, pălămida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului, colilia, scaietele, spinul, brusturul. VegetaŃia lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei şi arbuşti ca măceşul.

În silvostepă, pe lângă terenurile ocupate de culturi, apar păduri limitate la arii mai restrânse, rămăşiŃe ale codrilor de altădată, cum sunt cele de la RuşeŃu, Brădeanu, Văleanca, Crângul Buzăului, Frasinu, Spătaru şi cele de la nord-est de oraşul Râmnicu Sărat. La sud-vest de municipiul Buzău, în câmpie, se află pădurea Spătaru, rezervaŃie floristică cu o suprafaŃă de 165 ha, unde predomină frasinul pufos (Fraxinus pallisae), stejarul (Quercus robur), stejarul pedunculat (Quercus pedunculiflora), jugastrul (Acer campestre), părul pădureŃ (Pirus piraster), arŃarul tătăresc (Acer tataricum).

Specii asemănătoare vegetează şi în pădurea Frăsinu, rezervaŃie cu suprafaŃa de 158 ha. Pădurea este de tip frăsinet de depresiune din silvostepă, numai aici găsindu-se împreună cele două specii de frasin: Fraxinus palissae şi Fraxinus angustifolia. Pădurea Brădeanu, rezervaŃie forestieră cu suprafaŃa de 2,1 ha, reprezintă un rest al vegetaŃiei lemnoase din silvostepa Munteniei, aparŃinând, din punct de vedere fitogeografic, pădurilor de stejar brumăriu.

Zona dealurilor subcarpatice şi zona de munte sunt ocupate de păduri etajate astfel: etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor şi etajul tufărişurilor sau subalpin. Zona subcarpatică este acoperită predominant de stejar în amestec cu fagul. Sub influenŃa föhnului şi datorită unor condiŃii topoclimatice specifice, în zona colinară se întâlnesc specii de nuanŃă submediteraneeană-pontică: cărpiniŃa (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus), stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus cerris), gârniŃa (Quercus fraenetto), aliorul de stepă (Euphorbia steposa), migdalul pitic (Amigdalus nana), cârcelul (Ephedra distachia), jaleşul plecat (Salvia nutana), unghia găii (Astragalus dasyantus), măciuca ciobanului (Echinops ruthenicus).

Între 600 -1200 m altitudine se găseşte regiunea dealurilor înalte unde cresc fagul, carpenul, teiul alb, paltinul, mesteacănul, dârmozul (Viburum lantana), cruşinul (Rhamnus frangula) şi lianele Hedera helix şi Clematis Vitalba. În luminişuri se află o speciile de flori săbiuŃa (Gladiolus imbricatus), pana zburătorului (Cynanchum vincetoxicum), sânziana (Galium odoratum), aliorul (Euphorbia amigdaloides), trepădătoarea (Mercurialis perennis); în fâneŃele de pe Bâsca Mare: murul (Rubus sulcatus), fragul (Fragaria vesca), năvalnicul (Pteridium aquilinum) ş.a.

În pădurile de fag şi de brad, în locuri umbroase şi umede, cresc diverse specii de ciuperci, muşchi şi ferigi (Driopteris filix-mas, Equisetum). În unele sectoare peste jumătate din




arboret îl constituie bradul. La această altitudine, în pădurea de fag cresc anemone, pochivnic (Asarum europaeum), leurda (Allium ursinum), socul roşu. În locuri cu exces de umiditate se pot întâlni Athyrium filix-femina, Myosotis palustre, Filipendula ulmaria, Equisetum silvaticum, briofitele Mnium punctatum, Fissidens cristatus – plante hidrofile.

Etajul zonei subalpine este reprezentat de pajişti întinse cu ierburi şi tufărişuri. Pe versanŃii nordici predomină ienupărul pitic (Juniperus communis). Pe versanŃii sudici şi sud-estici cresc afinul (Vaccinium myrtillus), merişorul (Vaccinium vitisidaea) şi - spre poale, pe terenuri abrupte şi umede - arinul verde (Alnus viridis), care formează aici grupuri masive, cu sistem radicular bine dezvoltat, care opreşte declanşarea eroziunilor şi alunecărilor de teren.

Fauna Buzăului nu prezintă specii caracteristice, dar este foarte variată. Printre nevertebratele terestre întâlnite aici se numără o serie de moluşte (Helicella, Helix pomatia, Ena montană), insecte, arahnide diverse, printre care o menŃiune aparte o merită scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus).

Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni (broasca brună de pământ, salamandra, brotăcelul, broasca roşie de munte), reptile (şopârla cenuşie, guşterul, şopârla de munte, şerpi neveninoşi şi, mai rar, vipera), păsări (vrabia, bufniŃa, cucuveaua, şoimul, grangurul, gaiŃa, pupăza, piŃigoiul, sitarul, cucul, ciocănitoarea pestriŃă, ciocănitoarea verde românească, mai rar întâlnită în restul Ńării, privighetoarea, mierla, forfecuŃa, corbul (Corvus corax) - ocrotit de lege, eretele, acvila de munte (Aquila chrysaetos) - ocrotită de lege, cocoşul de munte (Tetrao urogallue – ocrotit), mamifere (orbetele, popândăul, hârciogul, cârtiŃa, liliacul, şoarecele de câmp, şoarecele de pădure, dihorul, iepurele, veveriŃa, pisica sălbatică, râsul (Lynx Lynx), bursucul, lupul, vulpea, mistreŃul, cerbul, ursul (Ursus arctos–ocrotit).

În apele curgătoare şi în lacuri sunt multe specii de viermi moluşte, crustacee, amfibieni şi peşti (caras, crap, biban şi chiar păstrăv şi lipan).

4.2 PopulaŃie şi forŃă de muncă2

Potrivit rezultatelor oficiale ale recensământului din 18 martie 2002, populaŃia stabilă din judeŃul Buzău număra 496.214 locuitori.

Gruparea localităŃilor după numărul locuitorilor la 1 iulie 2005 Numărul municipiilor, oraşelor şi comunelor

Numărul locuitorilor (populaŃia stabilă)

Grupe de municipii, oraşe, comune după

numărul locuitorilor Date absolute În % faŃă de total

Date absolute În % faŃă de total

Total judeŃ 87 100,0 494.052 100,0 ■ Municipii şi oraşe 5 5,7 204.750 41,4 -sub 20000 locuitori 3 3,5 27.836 5,6 -20001 - 80000 locuitori 1 1,1 40.290 8,1 -80001 - 140000 locuitori 1 1,1 136.624 27,7 ■ Comune 82 94,3 289.302 58,6 -sub 1000 locuitori 4 4,6 29.76 0,6 -1000 – 1999 locuitori 15 17,3 21.980 4,4 -2000 – 2999 locuitori 18 20,6 47.343 9,6

2 Surse: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Buzău, PJGD, PDR 2007-2013




-3000 – 3999 locuitori 15 17,3 51.479 10,4 -4000 – 4999 locuitori 15 17,3 66.585 13,5 -5000 – 5999 locuitori 8 9,2 43.727 8,9 -6000 locuitori şi peste 7 8,0 55.212 11,2

Comune cu mai puŃin de 1000 locuitori (comune mici): Chiliile - 730, Mărgăriteşti - 852, Pardoşi - 548, Valea Sălciei – 846.

Comune cu 6000 locuitori şi peste (comune mari): Berca – 9.384, Mărăcineni – 7.646, Merei – 7.037, Pârscov – 6.034, Smeeni – 7.035, Vadu Paşii – 9.302, Verneşti – 8.774.

JudeŃul Buzău nu are localităŃi izolate, definite conform prevederilor Directivei 1999/31/EC şi a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

VariaŃia numărului total de locuitori în perioada 2000-2008 la nivelul judeŃului:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 504.540 503.451 500.160 498.085 495.878 494.052 490.981 488.763 484.724

470000475000480000485000490000495000500000505000510000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

EvoluŃia populaŃiei totale

Creşterea accentuată a numărului de locuitori până în anii 1990 a fost susŃinută de dezvoltarea economică şi socială a judeŃului. TendinŃa descrescătoare începută în 1992 s-a continuat până în 2008, pe fondul scăderii natalităŃii, ratei mari a mortalităŃii infantile, migrării populaŃiei în Regiune, Ńară şi, mai ales, în străinătate, în căutarea unui loc de muncă mai bun.

Analiza variaŃiei populaŃiei judeŃului Buzău, pe sexe şi categorii de localităŃi, în perioada 2001 - 2005, indică, pe fondul scăderii numărului total de locuitori, o scădere mai accentuată a populaŃiei rurale (6.971 locuitori) faŃă de scăderea populaŃiei urbane (2.428 locuitori). Scăderea totală a populaŃiei masculine de 4.654 bărbaŃi se regăseşte mai accentuată în mediul rural (2.736) faŃă de mediu urban (1.918). Scăderea totală a populaŃiei feminine de 4.745 persoane cuprinde o scădere de 4.235 femei în mediu rural (89%) şi 510 în mediul urban (11%). Dacă raportul mediu rural/mediu urban este echilibrat în cazul bărbaŃilor 1,42, în cazul femeilor el este de 8,3.




207178

296273

198994

301166

198543

299542

205285

290593

204750

289302

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2001 2002 2003 2004 2005

PopulaŃia judeŃului Buzău pe categorii de localităŃi, la 1 iulie

Municipii şi oraşe Comune

2001 2002 2003 2004 2005 Total judeŃ-ambele sexe 503.451 500.160 498.085 495.878 494.052

� Municipii şi oraşe 207.178 198.994 198.543 205.285 204.750 � Comune 296.273 301.166 299.542 290.593 289.302

Masculin-total 246.298 245.001 244.058 242.664 241.644 � Municipii şi oraşe 100.503 96.301 95.999 99.012 98.585 � Comune 145.795 148.700 148.059 143.652 143.059

Feminin-total 257.153 255.159 254.027 253.214 252.408 � Municipii şi oraşe 106.675 102.693 102.544 106.273 106.165 � Comune 150.478 152.466 151.483 146.941 146.243

Densitatea populaŃiei la nivelul judeŃului Buzău

Anul Număr de locuitori aferenŃi judeŃului Densitatea populaŃiei (loc/km²)

2001 503.451 82,49

2002 500.160 81,95

2003 498.085 81,61

2004 495.878 81,25

2005 494.052 80,95

Prognoza populaŃiei (mii persoane) pentru judeŃul Buzău pentru perioada 2003 – 2025, conform datelor publicate în revista editată de Institutul NaŃional de Statistică - Proiectarea populaŃiei României în profil teritorial până în anul 2025 – ediŃie 2004.

2003 2005 2010 2015 2020 2025

Total 498,1 493,4 479,6 462,6 443,3 422,8

Masculin 244,1 241,4 234,0 225,4 215,7 205,5

Feminin 254,0 252,0 254,6 237,2 227,5 217,3




EvoluŃia populaŃiei proiectată pentru judeŃul Buzău, în perioada 2003-2025

În perioada 2003-2025 este prognozată o scădere foarte accentuată a populaŃiei judeŃului Buzău, de 75,3 mii persoane, reprezentând 15% din populaŃia totală a anului 2003. Aceasta va avea ca efect principal scăderea populaŃiei în oraşele mici, care se confruntă cu problema locurilor de muncă insuficiente şi nu foarte bine plătite.

EvoluŃia populaŃiei stabile la 1 iulie, pe medii de rezidenŃă arată o scădere ridicată a populaŃiei din mediul urban în perioada 2005 – 2008 de 5.801 persoane, 63% din scăderea totală de 9.328 persoane:

2005 2006 2007 2008

Total 494.052 490.981 488.763 484.724

Urban 204.750 203.631 202.090 198.949

Rural 289.302 287.350 286.673 285.775

0

100000

200000

300000

400000

500000

2005 2006 2007 2008

Total

Urban

Rural

Indicatorii demografici de bază pentru judeŃul Buzău în anul 2005 arată o populaŃie rezidentă preponderent în mediul rural, o rată a mortalităŃii infantile care depăşeşte media Regiunii şi media pe Ńară şi o creştere a duratei de viaŃă, pe fondul migraŃiei populaŃiei tinere şi mature.

JudeŃul Buzău Regiunea Sud-Est România Procentul populaŃiei urbane 41,4 55,5 54,9 Rata mortalităŃii infantile (la 1.000 naşteri) 18,8 16,5 15,0 Durata de viaŃă anticipată (ani) 72,38 71,69 71,76

La Recensământul din 2002, structura etnică a populaŃiei judeŃului în funcŃie de libera declaraŃie a persoanelor recenzate consemna 481.272 români (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 ruşi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 sârbi, 4 bulgari, 3 tătari, 3 sloveni, 3 chinezi şi 135 de alte etnii.

Structura religioasă a populaŃiei judeŃului Buzău la 18 martie 2002: 490.830 ortodocşi, 2.948 adventişti de ziua a şaptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 creştini după evanghelie, 243 de religie evanghelică, 139 baptişti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54




reformaŃi, 22 de religie mozaică, 135 de alte religii, 70 fără religie, 41 atei şi 65 de religie nedeclarată.

PopulaŃia ocupată civilă, pe activităŃi ale economiei naŃionale, la sfârşitul anului:

1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total 233,6 195,6 188,6 191,6 180,6 185,1 182,0 180,5 179,9 181,9

Agricultură, vânătoare,silvicultură

106,8 91,3 106,4 104,1 89,1 87,4 80,4 81,0 76,0 74,0

Pescuit şi piscicultură 0,2 - < 0,1 0,1 - < 0,1 - < 0,1 < 0,1 0,1 Industrie 64,0 47,5 22,9 34,5 36,9 37,4 41,3 40,4 40,5 40,1

Industrie extractivă 3,0 2,8 2,4 2,3 2,3 2,0 2,2 2,0 1,6 1,6 Industrie

prelucrătoare 59,0 42,7 29,1 29,8 31,9 33,3 36,9 36,4 36,9 36,5

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

2,0 2,0 2,4 2,4 2,7 2,1 2,2 2,0 2,0 2,0

ConstrucŃii 7,1 7,4 4,7 4,9 4,7 9,0 7,7 7,7 8,1 9,6 ComerŃ 13,7 14,2 11,9 13,6 16,3 18,7 19,1 18,6 20,2 21,1

Hoteluri şi restaurante

2,8 1,0 0,6 2,0 1,4 1,2 1,2 1,7 1,7 2,0

Transport, depozitare şi comunicaŃii

12,2 9,6 6,5 6,1 6,0 5,8 4,8 5,5 6,1 6,9

Intermedieri financiare

1,2 1,1 1,2 1,0 0,9 0,9 1,1 1,1 1,1 1,2

TranzacŃii imobiliare şi alte servicii

5,4 3,6 2,9 3,2 3,8 3,7 4,5 3,9 4,6 4,9

AdministraŃie publică şi apărare

2,2 2,6 3,4 3,5 3,5 3,8 3,7 3,3 3,7 4,2

ÎnvăŃământ 7,7 8,6 7,7 7,9 7,7 7,5 8,0 8,1 7,9 7,8 Sănătate şi asistenŃă

socială 6,5 5,8 7,4 7,8 7,6 6,7 6,0 6,1 6,6 6,7

Celelalte activităŃi ale economiei naŃionale

3,8 2,9 2,0 2,9 2,7 3,0 4,2 3,1 3,4 3,3




0

20

40

60

80

100

120

1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Agricultură, vânătoare, silvicultură Pescuit şi piscicultură

Industrie Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze şi apă

ConstrucŃii ComerŃ

Hoteluri şi restaurante Transport, depozitare şi comunicaŃii

Intermedier financiare TranzacŃii imobiliare şi alte servicii

AdministraŃie publică şi apărare ÎnvăŃământ

Sănătate şi asistenŃă socială Celelalte activităŃi ale economiei naŃionale

PopulaŃia activă a judeŃului la 1 iulie 2005 era de 177.783 persoane, populaŃia ocupată de 140.014 persoane, populaŃia inactivă fiind de 318.431 persoane.

EvoluŃia ratei şomajului în perioada 2002-2005 în judeŃul Buzău, respectiv evoluŃia ratei şomajului în perioada 2003-2005 în judeŃul Buzău comparativ cu Regiunea Sud-Est:

0

2

4

6

8

10

12

2002

2003

2004

2005

0123456789

2003 2004 2005

Regiune

JudeŃul Buzău

În perioada 2002-2005 rata şomajului a scăzut de la 8,1% la 6,4 % în Regiune, pe când în Buzău, şomajul a revenit în 2005 la 7,4%, valoare înregistrată şi în 2003, depăşind valoarea pe Regiune. Reducerea şomajului se datorează pensionărilor, plecărilor la muncă în




străinătate, sau prin depăşirea perioadei de înregistrare la agenŃiile de şomaj. Creşterea în anul 2005 a ratei şomajului este prezentă pentru persoanele cu studii primare, gimnaziale şi profesionale. Numărul şomerilor cu studii liceale şi postliceale, respectiv universitare a continuat să scadă în 2005 faŃă de anii 2005 şi 2006.

Numărul şomerilor înregistraŃi, după nivelul de instruire şi rata şomajului

Indicatori 2001 2002 2003 2004 2005

TOTAL Numărul şomerilor înregistraŃi*/, din care : 26.464 18.614 14.898 12.988 14.444 Primar, gimnazial şi profesional 20.092 14.301 10.471 8.886 11.018 Liceal şi postliceal 5924 3.886 3.875 3.498 3.062 Studii universitare 448 427 552 604 364 -Beneficiari de ajutor de şomaj şi ajutor de integrare profesionalǎ**/

11.302 6.851 7.801 6.605 5.437

-Beneficiari de alocaŃie de sprijin 9.231 4.830 232 - - -Şomeri neindemnizaŃi 5.816 6.899 6.865 6.383 9.007 -Beneficiari de plăŃi compensatorii 115 34 - - - Rata şomajului 12,1 9,3 7,4 6,7 7,4 FEMININ Numărul şomerilor înregistraŃi*/, din care : 11.110 7.192 6.274 5.516 5.952 Primar, gimnazial şi profesional 7.379 5.052 4.183 3.364 4.199 Liceal şi postliceal 3.496 1.875 1.758 1.797 1.534 Studii universitare 235 265 333 355 219 -Beneficiari de ajutor de şomaj**/ 4.206 2.510 2.934 2.501 2.111 -Beneficiari de alocaŃie de sprijin 3.752 1.702 55 - - -Şomeri neîndemnizaŃi 3.116 2.973 3.285 3.015 3.841 -Beneficiari de plăŃi compensatorii 36 7 - - - Rata şomajului 10,6 7,5 6,6 5,9 6,3

*) Şomeri înregistraŃi la A.J.O.F.M. Buzău;

**) Beneficiarii de ajutor de şomaj (persoane care au lucrat) cuprind :

� între anii 2002-2004, inclusiv beneficiarii de îndemnizaŃii de şomaj conform art. 39 Legea 76 din 2002 (persoane care au lucrat) ;

� începând cu anul 2005 numai beneficiarii de îndemnizaŃie de şomaj (persoane aflate în şomaj ca urmare a pierderii locului de muncǎ) conform art. 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurǎrilor pentru şomaj şi stimularea ocupǎrii forŃei de muncǎ.

Beneficiarii de ajutor de integrare profesionalǎ cuprind :

� între anii 2002 – 2004, inclusiv beneficiarii de îndemnizaŃii de şomaj (absolvenŃi) conform art. 40 din Legea 76/2002 ;

� începând cu anul 2005 numai beneficiarii de îndemnizaŃii de şomaj (absolvenŃi ai instituŃiilor de învǎŃǎmânt) conform art. 40 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurǎrilor pentru şomaj şi stimularea ocupǎrii forŃei de muncǎ.

4.3 Economia judeŃului Buzău

JudeŃul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei naŃionale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerŃ şi servicii.




Istoric, activitatea economică din judeŃ are la bază comerŃul deoarece Buzăul a apărut şi s-a dezvoltat ca târg la întretăierea căilor comerciale care fac legătura între Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania. Exceptând intrarea în municipiul Buzău prin bariera Brăilei, unde au fost amplasate în special obiective industriale, toate celelalte intrări s-au dezvoltat în principal pe segmentul comercial.

Preocupările meşteşugăreşti în zona Buzăului există din cele mai vechi timpuri (unelte şi obiecte de artă expuse la Muzeul JudeŃean), până în sec. al XVI-lea acestea având un caracter mai mult gospodăresc-agricol. Au apărut apoi breslele, înfrăŃirile şi corporaŃiile, care în 1846 Buzău aveau în evidenŃă: cărămidari, olari, fierari, potcovari, lăcătuşi, căldărari, ciurari, dulgheri, tâmplari, zugravi, curelari, dogari, săpunari, lumânărari, măturări.

Secole de-a rândul morile instalate pe „iazul morilor" au constituit un element al economiei buzoiene. În 1694 se dă în folosinŃă „un şanŃ pentru mori", în 1832 existau la Buzău 5 mori, pentru ca în 1847 să existe 14. Morile erau stabile şi mobile, în sec. XIX apărând şi morile mecanice şi cele sistematice. În paralel cu morile se dezvoltă brutăriile, în 1895 este pomenită în documente prima brutărie, pentru ca în 1910 să existe 19 brutării şi 12 simigerii. „Zalhanalele" (măcelăriile) au apărut pe lângă biserici şi moşii (în 1890 existau 1a Buzău 10 măcelării), dezvoltându-se în paralel industria conservelor (carne sărată, carne afumată, slănină, şuncă, pastramă, mezeluri, peşte sărat sau afumat).

În 1861 funcŃionau două stabilimente unde se produceau teracotă şi Ńiglă şi îşi începe activitatea o piuă de dimie. Din 1896 există trei unităŃi de producerea apelor gazoase, una de produse zaharoase „Vulturul de munte", două de ulei, trei distilerii.

În domeniul textilelor, în 1883 funcŃiona o fabrică de postav pe lângă moara Garofild, care prelucra 20.000 kg de lână. În 1912 fabrica Fulga producea fulare, flanele mănuşi, ciorapi, în 1918 funcŃiona Topitoria de in şi cânepă, în 1920 fabrica de vată Hidrofila avea 34 de lucrători. Pe lângă liceul de fete existau un atelier de Ńesut covoare. În perioada 1900 - 1915 s-au înfiinŃat 6 ateliere pentru producerea frânghiilor, precum şi numeroase cojocarii şi tăbăcării.

Din 1920 funcŃionează fabrici de cherestea şi parchet.

Zăcămintele din zona colinară Berea - Grăjdana au determinat apariŃia unor firmei importante specializate în exploatarea petrolului.

TradiŃia Buzăului în domeniul chimiei începe cu o fabrică de „gaz" (petrol lampant) în 1886 şi alte două fabrici de „gaz" în Simileasca în 1890. La 1913| funcŃiona rafinăria Saturn, iar din 1919 şi distileria Orion.

În 1896 existau la Buzău două fabrici de săpun şi două de ulei.

În aprilie 1928 s-a înfiinŃat societatea anonimă Metalurgica. În 1920 se organizează Atelierele C.F.R. cu 60 de lucrători, paralel cu care apar depoul, secŃia de linii, atelierul de zonă, revizia de vagoane etc.

EvoluŃia produsului intern brut în perioada 2001-2005 la nivelul judeŃului Buzău cunoaşte o evoluŃie spectaculoasă, pe fondul creşterii investiŃiilor străine şi a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii:




2001 2002 2003 2004 2005

1.926,0 2.374,7 3.350,9 4.237,2 4.538,6

PotenŃialul economic al Buzăului a determinat multe firme naŃionale şi de peste hotare să-şi deschidă aici reprezentanŃe, avantajul principal fiind poziŃia geo-economică la intersecŃia drumurilor care unesc marile provincii româneşti, căruia i se alătură potenŃialul său natural şi posibilitatea de a găsi forŃă de muncă ieftină şi bine pregătită. Principalele concerne care au deschis reprezentanŃe la Buzău: ABB Alsom Power, Agrana Zucker, AIG Life, Air Liquide, Allianz, Arca, Bosch, Canon, Danone, Europharm, Ford, Gealan, Groupe Societe Generale, ING Nederlanden, Ikea, Kodak, Konica, Lamborghini, Landini, Lukoil, Martelli Europe, Mazda, OMV, Petrom, Raiffeisen Bank, Rompetrol, Romstal, RTC, SAB Brewery, Shell, Skoda, Vaillant , Veka, Xerox.

SocietăŃi comerciale active pe forme de proprietate

Anii Denumirea formei de proprietate

2001 2002 2003 2004 2005 SocietăŃi comerciale active 6.699 6.776 7.032 8.242 8.234

SocietăŃi comerciale proprietate de stat 17 12 11 11 9

SocietăŃi comerciale proprietate mixtă 29 9 11 5 5 SocietăŃi comerciale proprietate privată (inclusiv cooperatistă, obştească, integral privată)

6.653

6.755

7.010

8.226

8.220

AsociaŃii familiale 1.487 1.665 1.832 1.873 1.758 Persoane independente 7.403 5.953 5.947 5.949 5.789

Numărul societăŃilor proprietate de stat sau mixtă a scăzut în perioada 2001 – 2005, ca şi numărul de persoane independente care desfăşurau activităŃi economice. Cadrul legislativ a fost în schimb favorabil înfiinŃării asociaŃiilor familiale şi societăŃilor comerciale proprietate privată.

SocietăŃi comerciale active după mărime

Anii Denumire indicatori - număr 2001 2002 2003 2004 2005

SocietăŃi comerciale active 6.699 6.776 7.032 8.242 8.234 din care:

Micro ( 0 – 9 salariaŃi ) 6.095 6.158 6.380 7.509 7.443 Mici ( 10 – 49 salariaŃi ) 430 428 462 537 600 Mijlocii ( 50 – 249 salariaŃi) 134 153 155 160 162 Mari ( peste 250 salariaŃi ) 40 37 35 36 29

În evoluŃia numărului societăŃilor comerciale după mărime se observă cum, pe fondul restructurării cu 27% a numărului de societăŃi mari, are loc o creştere cu 22% a microîntreprinderilor, cu 28% a întreprinderilor mici şi cu 20% a întreprinderilor mijlocii.

SocietăŃi comerciale active pe activităŃi ale economiei naŃionale

Anii Denumirea activităŃii

2001 2002 2003 2004 2005 SocietăŃi comerciale active 6.699 6.776 7.32 8.242 8.234 din care: Industria extractivă 3 3 4 6 6




Industria prelucrătoare 911 952 950 1.033 1.062 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 4 5 7 8 8 ConstrucŃii 260 283 302 383 448 ComerŃ 4.284 4.109 4.202 4.889 4.528 Hoteluri şi restaurante 215 223 147 151 191 Transporturi, depozitare şi comunicaŃii 297 362 444 524 580 TranzacŃii imobiliare 221 266 388 573 707 ÎnvăŃământ 4 6 4 6 12 Sănătate şi asistenŃă socială 119 142 167 199 212 Alte activităŃi colective, sociale şi personale

79 81 86 95 -

Cele mai mari creşteri sunt în industria extractivă (50%), energie electrică şi termică, gaze apă (50%) în urma înfiinŃării operatorilor privaŃi, precum şi în domeniul tranzacŃiilor imobiliare - 319% urmare a retrocedărilor şi dezvoltării sectorului imobiliar.

EvoluŃia numărului de societăŃi comerciale active în perioada 2001-2005:

6699

6776

7032

8242

8242

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000

2001

2002

2003

2004

2005

EvoluŃia numǎrului de societǎŃi comerciale active în perioada 2001 - 2005

În Anexa 1 sunt prezentate principalele societăŃi comerciale din judeŃ, pe domenii şi mărime.

Industrie

După naŃionalizarea din 1948, şi în mod special începând cu anii '60 Buzăul a fost industrializat intens, adeseori forŃat. S-au dezvoltat astfel industrial metalurgică, industria construcŃiilor de maşini, industria echipamentelor electrotehnice, producŃia de organe mecanice de asamblare şi de garnituri de frână şi de etanşare, producŃia de aparate şi echipamente pentru calea ferată, de filtre de apă şi ulei pentru autovehicule, industria sticlei, industria lemnului, producŃia de fire textile, confecŃii textile şi de tricotaje, producŃia de panouri din beton şi de produse ceramice, producŃia de zahăr, lapte şi produse din lapte, ulei, bere, carne şi produse din carne, producŃia obiectelor din mase plastice.

Alături de aceste produse care îşi găsesc corespondent şi până în 1990, au apărut altele noi, cum sunt: producŃia de încălŃăminte, de pulberi metalice pentru sinteză fabricarea




electrozilor de sudură, de filtre şi sisteme complexe pentru purificarea apei, aparate de purificare a aerului, de piese sinterizate din carburi şi pulberi metalice, mobilă şi mic mobilier, tâmplărie din aluminiu şi plastic etc.

Principalele unităŃi industriale au fost înfiinŃate în perioada 1965 -1975 şi erau concentrate în zona sudică a municipiului Buzău. După 1989, majoritatea societăŃilor cu profil industrial şi-au restructurat activitatea, astfel încât au apărut societăŃi industriale noi care au continuat activitatea coloşilor industriali de pe platforma industrială buzoiană şi care au introdus noi ramuri industriale în circuitul economic al judeŃului.

Revigorarea activităŃii industriale locale poate fi atribuită investitorilor străini, care au facilitat infuzia de capital necesar pentru retehnologizare şi restructurare. Afluxul investitorilor străini a început în 1995, perioadă din care a început afirmarea, pe plan local, companiilor multinaŃionale. La jumătatea anului 2004 în Buzău funcŃionau 570 de firme străine sau mixte, doi ani mai târziu numărul lor crescând la 633. Cele mai multe sunt investiŃiile italiene (179 de firme), urmate de 79 de firme turceşti, 52 germane, 30 chinezeşti, 25 englezeşti, 24 franŃuzeşti şi 23 de reprezentanŃe din Moldova, Siria, Cipru şi Belgia.

Pentru câteva produse industriale judeŃul Buzău este singurul producător din România:

� aparate de cale ferată, tirfoane de cale ferată, traverse metalice - VAE APCAROM SA;

� garnituri de frână şi elemente de etanşare pentru autovehicule - FERMIT SA Rm. Sărat;

� cord metalic pentru armarea cauciucurilor - CORD SA; � pulbere metalică pentru compoziŃia electrozilor de sudură, cât şi pentru sinterizarea

unor piese mecanice sau pentru recondiŃionarea de piese uzate - HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA;

� filtre şi sisteme complexe de purificare a apei, precum şi a altor fluide alimentare, marca AQUATOR, care înglobează cartuşe filtrante sau filtrant-absorbante în combinaŃie cu alte tehnologii de filtrare (dionizare, oxidare cu lumină ultravioletă, ultrafiltrare) - GRUP ROMET SA;

Pentru alte câteva produse Buzăul ocupă un loc important în economia naŃională:

• electrozi de sudură, - DUCTIL S.A.; • sârmă trasă cu conŃinut scăzut de carbon, sârmă zincată, plase sudate, plase

împletite - DUCTIL STEEL SA; • parbrize pentru autovehicule - GEROM SA; • filtre de aer şi de ulei pentru autovehicule - ROMCARBON SA; • organe de asamblare pentru industria electrotehnică şi electronică (şuruburi, şaibe,

piuliŃe, nituri, prezoane etc.) - ELARS SA Rm. Sărat; • produse ale industriei de maşini şi aparataje electrice şi electrotehnice - Contactoare

SA, Elmaflux SRL, Eximprod SRL, Sistem Euroteh SRL, Becomotors SRL, Recomplast SRL, Romplast SA, Stip Prodexpo SRL, Mentenanta AMC SRL ş.a.

Diversitatea produselor industriei buzoiene este completată cu: geamuri de diverse tipuri, folii termocontractabile, produse injectate şi sinterizate din polietilenă, produse termoformate din poliester, produse din mase plastice pentru construcŃii, panouri




termoizolante, tâmplărie PVC, tâmplărie din otel şi aluminiu, confecŃii metalice, saci şi pungi din diferite materiale plastice, cazane de abur, cazane de apă fierbinte, fitinguri din otel-carbon, compensatori metalici de dilataŃie, geam termopan, utilaj tehnologic pentru economia naŃională, piese de schimb, relee electrice şi termice, contactoare, panouri electrice, produse din sticlă pentru uz casnic, obiecte decorative de sticlă, cherestea, mobilă, fire acrilice, fire simple sau răsucite, produse ceramice, zahăr, ulei, vinuri, băuturi alcoolice, carne şi produse din carne, pâine şi produse făinoase.

Produsul reprezentativ este galle-ul, industria locală cumulând peste 85% dintre firmele de profil care activează pe teritoriul României. La Buzău a fost înfiinŃată unica asociaŃie a producătorilor de galle-uri din Ńară. În totalitate, producŃiile de galle-uri sunt exportate, pieŃele de destinaŃie fiind Orientul Extrem Japonia, SUA, Canada, Uniunea Europeană).

La nivelul anului 2006 judeŃul Buzău se număra printre cele mai industrializate din Ńară, clasându-se pe locul al VII-lea în topul naŃional al firmelor, înaintea a cel puŃin zece judeŃe cu tradiŃie economică recunoscută. În top au fost selecŃionate 74 firme buzoiene, dintre care 20 au ocupat primele trei locuri, firmele premiate acoperind toate domeniile economiei naŃionale.

Agricultură

Agricultura constituie o ramură de bază a economiei buzoiene, relieful variat, calitatea deosebită a stratului fertil şi condiŃiile climatice favorabile determinând un profil agricol diversificat care include cereale, zarzavaturi, fructe, vinuri, ca şi creşterea animalelor (bovine, cai, oi) şi apicultura. Vinurile sunt renumite prin premiile şi medaliile câştigate la concursuri internaŃionale de anvergură. După 1990 suprafeŃele agricole au fost fărâmiŃate şi micii proprietari de terenuri au practicat individual o agricultură de subzistenŃă, suportând cu greu costurilor lucrărilor agricole. Începând cu anul 1991 au apărut 23 de societăŃi agricole, numărul lor crescând constant cu 18 - 25 de noi societăŃi pe an. În anul 2006 erau înfiinŃate 126 de societăŃi agricole, 362 de asociaŃii familiale simple, fără personalitate juridică şi 298 de unităŃi obşteşti. De asemenea, 296 de arendaşi lucrau 43.824 ha, în timp ce 226.248 ha erau exploatate la nivelul a 115.119 gospodării individuale. SocietăŃile agricole cu capital privat şi asociaŃiile agricole, au căutat modalităŃi de eficientizare a producŃiei agricole prin concentrarea unor suprafeŃe relativ mari de terenuri şi procurarea utilajelor agricole moderne, situaŃie întâlnită şi în pomicultură şi viticultură. Deşi solurile sunt foarte fertile (cernoziomuri), precipitaŃiile insuficiente şi vânturile puternice, în special crivăŃul, provoacă mari daune, în special în bazinele Săgeata, Costeşti Gherăseni şi Mărăcineni, Săpoca. Stricăciuni foarte mari sunt produse culturilor agricole în această zonă şi de lipsa zăpezii din timpul iernilor precum şi de îngheŃurile puternice din timpul iernii. Zona de deal este specializată îndeosebi pe cultura viŃei-de-vie. pomilor fructiferi şi a creşterii animalelor. Predomină plantaŃiile de vii: podgoria Dealu Mare, centrul viticol de la Pietroasele, podgoria din dealurile Cîlnăului centrele de la Zărneşti şi Blăjani. PlantaŃiile de pomi fructiferi (mai ales măr şi prun) se găsesc pe Valea Buzăului, Slănicului şi Rîmnicului




Sărat Întinsele suprafeŃe cu păşuni din această zonă au determinat dezvoltarea sectorului zootehnic - bovinele şi ovinele şi obŃinerea unor fânului, care în mare parte se comercializează. Zona montană (de mai mică întindere) este ocupată cu păduri, păşuni şi fâneŃe care oferă condiŃii favorabile creşterii animalelor, în special ovinelor. După 1990 au dispărut multe dintre centrele specializate în creşterea animalelor. Sistemul de irigaŃii care acoperea 9% din suprafaŃa agricolă în 1989, aproape a dispărut din cauza lipsei de educaŃie a agricultorilor, care au distrus sistemul de conducte, dar şi din motive financiare. SuprafaŃa fondului funciar după modul de folosinŃă:

SuprafaŃă (hectare)/an

2005 2006 2007 Agricolă 402.168 402.069 402.069 Arabilă 257.673 257.740 257.749 Păşuni 89.241 88.051 89.161 FâneŃe 28.739 29.856 28.746 Vii şi pepiniere viticole 15.406 15.444 15.435 Livezi şi pepiniere pomicole 11.109 10.978 10.978 Terenuri neagricole total 208.087 208.186 208.186 Păduri şi altă vegetaŃie forestieră 163.905 163.904 163.904 Ocupată cu ape, bălŃi 11.362 11.417 11.417 Total hectare 610.255 610.255 610.255

Agricultura judeŃului Buzău în perioada 1989 - 2005 a avut o pondere însemnată la nivelul Ńării. În dinamica perioadei 1989 - 2005, suprafaŃa agricolă a judeŃului a scăzut de la 405.027 ha în anul 1989 la 402.120 ha în anul 2005, o scădere cu aproximativ 2.907 ha - 1%, ca urmare a mutaŃiilor petrecute după adoptarea legilor funciare, precum şi datorită degradării unor suprafeŃe însemnate de terenuri agricole. FaŃă de anul 1989, la nivelul anului 2005 suprafaŃa arabilă a scăzut cu 13.518 ha (5%), suprafaŃa patrimoniului pomicol a scăzut cu 2.784 ha (20,6%), ca urmare a tăierilor masive de pomi fructiferi făcute de producătorii particulari în perioada anilor 1991 – 1992, suprafaŃa de fâneŃe cu 3.052 ha (9,8%), suprafaŃa de arbuşti fructiferi a scăzut continuu, de la 344 ha până la desfiinŃare în anul 2005. SuprafaŃa de 354 ha duzi a dispărut aproape în totalitate. A crescut suprafaŃa de păşuni naturale cu 14.840 ha (19,6%), dar, datorită faptului că nu s-au mai aplicat lucrările necesare de întreŃinere şi de îmbunătăŃire, producŃia de masă verde a scăzut continuu.

SuprafaŃa patrimoniului viticol a crescut cu 1.994 ha (15,1%); suprafeŃele cu vie altoită pe rod au scăzut de la 9.904 ha la 8.641 ha, în schimb, suprafeŃele cu vii hibride pe rod au crescut continuu, de la 1.639 ha la 6.269 ha în 2005.

Analiza principalelor culturi în perioada 2005 – 2007 indică o dublare a suprafeŃei cultivată cu leguminoase pentru boabe şi o creştere cu 16% a suprafeŃelor cultivate cu plante uleioase (în special floarea soarelui), pe când culturile de tutun au fost desfiinŃate, căpşuneriile pe rod au scăzut cu 75% şi livezile pe rod cu 28%. Terenul arabil în repaus a crescut în 2007 cu aproape 8000 ha, reprezentând 134% faŃă de 2006.

SuprafaŃă (hectare)/an

2005 2006 2007 Total 243.812 247.808 247.609 Cereale pentru boabe 172.661 170.367 164.511




Leguminoase pentru boabe 795 638 1.687 Plante uleioase 46.153 53.245 53.965 Tutun 60 18 - Plante medicinale si aromatice - 1.071 114 Cartofi - total 1.446 1.453 1.720 Legume - total 8.304 7.023 8.354 Pepeni verzi si galbeni 3.893 3.566 3.523 Furaje verzi din teren arabil 15.478 15.684 18.932 Furaje verzi anuale 4.172 2.762 5.503 Capsunerii pe rod 11 3 3 Livezi pe rod 9.403 8.843 6.767 Teren arabil in repaus 5.931 5.618 13.921

JudeŃul Buzău are un potenŃial important privitor la cercetarea ştiinŃifică în agricultură, prin activitatea desfăşurată de următoarele staŃiuni de cercetare şi producŃie:

� StaŃiunea de cercetare şi producŃie viti - vinicolă Pietroasa; � StaŃiunea de cercetare şi producŃie pomicolă Cândeşti; � StaŃiunea de cercetare şi producŃie legumicolă Buzău; � StaŃiunea de cercetare şi creştere a ovinelor RuşeŃu; � StaŃiunea de cercetare şi creştere a vacilor Dulbanu.

StaŃiunea de cercetări de la Pietroasa s-a înfiinŃat în anul 1893, când a-a organizat prima vie experimentală din România, prima şcoală de pivniceri precum şi prima staŃie de avertizare a bolilor şi dăunătorilor. StaŃiunea a produs renumite soiuri de struguri, cum ar fi Tămâioasa românească, Grasa de Pietroasele, Feteasca Regală, Merlot, Băbeasca Neagră şi Sauvignon. StaŃiunea de cercetări legumicole a fost înfiinŃată în 1956 desfăşurându-şi activitatea în depistarea atacurilor dăunătorilor şi cercetarea/selecŃia legumelor; aici au fost create varza de Buzău, ceapa Diamant, ceapa Aurie şi tomatele timpurii. StaŃiunea de cercetări şi producŃie pomicolă Cîndeşti se confruntă cu probleme financiare. SuprafaŃa de teren arabil este cultivată în special cu cereale - grâu, porumb, orz, orzoaică, mei, plante tehnice, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia, rapiŃă, tutun, leguminoase pentru boabe, mazăre, fasole, legume şi zarzavaturi, cartof, plante medicinale. După 1989 au dispărut din culturi inul pentru seminŃe, inul pentru fibră, cânepa. SuprafaŃa cultivată cu grâu a fost în general de aproximativ 50 ha, mai puŃin în anul 2003, când s-au însămânŃat numai 7,1 ha, fiind un an foarte secetos.

Pomii fructiferi au cunoscut o creştere a producŃiei totale cu peste 2 tone, în condiŃiile în care suprafaŃa cultivată a scăzut cu mai mult de 2,5 ha în perioada 1009 - 2003. PlantaŃiile de pomi fructiferi conŃin cu precădere prun, vişin, cireş, păr.

Anul SuprafaŃa totală (ha)

ProducŃie medie kg/ha

ProducŃie totală (to)

1990 58.939 1.985 117.007

1995 54.005 2.611 141.015

2000 55.512 2.520 139.487

2003 7.109 300 2.124




Herghelia de la RuşeŃu, înfiinŃată în 1919, funcŃionează pe lângă RomSilva Buzău şi se ocupă cu selecŃionarea calului de tracŃiune şi curse (trăpaş). Herghelia de la Cislău a luat fiinŃă în 1894 şi se ocupă de selecŃia cailor pur-sânge englez şi galop.

Creşterea animalelor a cunoscut o mare fluctuaŃie atât ca număr de capete crescute, cât şi ca producŃie de carne, lapte sau lână. Zootehnia este sectorul care a avut cel mai mult de suferit după 1990, numărul animalelor a fost într-o continuă scădere, din cauza desfiinŃării CAP-urilor şi a multor unităŃi specializate din acest sector.

Anul Bovine Porcine Ovine

Păsări Albine

1990 171.000 233.000 515.000 24.500.000 44.000

1995 80.000 120.000 307.000 15.100.000 20.000 2000 86.000 126.900 250.000 26.000.000 19.000 2003 96.000 109.000 22.000 24.000.000 17.500

Efectivele de animale, pe categorii, în perioada 2005 – 2007 au crescut la bovine, ovine, păsări, păsări ouătoare, familii de albine şi iepuri, scăzând numărul de porcine, caprine şi cabaline.

2005 2006 2007 Bovine 77.660 78.182 79.783 Vaci, bivoliŃe şi juninci 45.385 42.195 43.425 Juninci 2.131 2.233 3.184

Vaci şi bivoliŃe 43.254 39.962 40.241 Porcine 156.766 160.725 143.937 Scroafe de prăsilă 7.297 5.700 4.213 ScrofiŃe pentru reproducŃie 2.027 1.712 1.355 Ovine 188.482 197.441 210.723 Oi şi mioare 157.605 182.286 194.338 Caprine 23.014 21.992 21.779 Capre 22.516 21.142 20.425 Cabaline 27.203 25.497 24.408 Cabaline de muncă 26.103 20.585 20.893 Păsări 3.066.717 3.107.668 4.038.234 Păsări ouătoare adulte 1.401.422 1.466.487 1.642.876 Familii de albine 19.964 27.406 25.301 Iepuri 3945 4.825 5.569

Scăderea numărului de capete de animale a dus în mod normal şi la scăderea producŃiilor de carne, lapte, ouă şi miere:

1990 1995 2000 2003

Carne total (tone) 50.229 27.036 35.857 34.936

Carne lm\ ine (tone) 16.909 6.142 5.830 8.760 Carne ovine (tone) ".179 4.999 2.829 3.126 Carne porcine (tone) 17.319

9.334 13.678 12.521

SuprafaŃa totală (ha)

ProducŃie medie kg/ha

ProducŃie totală (Ńo)

1990 11.045 2.702 30.776

1995 9.789 2.502

2000 9.678 3.201

2003 9.397 3.520

24.492

30.980

32.798




Carne pasăre (tone) 8.687 6.517

13.472 12.987

Lapte vacă (tone) 817.400 1.299.800

11.919.900 12.572.271

Lapte oaie şi capră (tone) 252.000 108.500

80.200 77.300

Lână (tone) 844,9 558,2

406,8 382.1

Ouă (mii buc.) 176,7 137,6

138,7 152.1

Miere (tone) 303,5 344

366,2 452

ComerŃ

ComerŃul a luat amploare îndeosebi după anul 1300. În secolul al XV-lea se vindeau (chiar şi la export) vite, piei, cereale, miere şi se importau: velur, catifea, bumbac, păr de cămilă, piper. Se făcea negoŃ cu amănuntul, dar şi cu „toptanul". În sec. XV - XVI apare comerŃul de tranzit. Numeroase documente situează Buzăul din prima jumătate a sec. XV-lea pe locul 5 în relaŃiile comerciale cu Braşovul. După înlăturarea monopolului turcesc (1829), comerŃul ia o amploare deosebită.

Un rol important în dezvoltarea comerŃului l-au jucat „târgurile" Buzăului, în oborul care se desfăşura săptămânal, se vindeau cereale, material lemnos, legume şi zarzavaturi, animale, produse animaliere, produse de ceramică şi chiar forŃă de muncă. „Nedeea Penteleu" sau „Târgul de două Ńări" a fost până în sec. XVIII locul unde se făcea comerŃ cu lână. Celebrul târg periodic „Drăgaica" este atestat documentar în „Dania" făcută Alexandru Ipsilanti la 26 august 1788, care dă Episcopiei acest târg cu toate veniturile sale, inclusiv dreptul de monopol asupra desfacerii produselor alcoolice. În Drăgaica se comercializau lână, blănuri, vinuri, cereale, material lemnos, bunuri casnice, produse de manufactură; participau vânzători şi cumpărători locali, dar şi din alte judeŃe şi din străinătate, în special comercianŃi de stofe englezeşti şi covoare orientale. În 1863 se încearcă dublarea Drăgăicii cu un nou târg - Târgul râului Buzău - care nu va ajunge la rezultatele scontate şi nici la faima Drăgăicii.

În 1865 a luat fiinŃă camera de ComerŃ Buzău, iar în 1867 a apărut prima bancă, În 1873 se organizează „hala de peşte" în „piaŃa mare", iar în 1878 se înfiinŃa „PiaŃa Dacia", important centru comercial. Oraşul Buzău va cunoaşte o dezvoltare comercială deosebită o dată cu construirea liniilor de cale ferată Bucureşti - Buzău - GalaŃi (1872) şi Buzău - Mărăşeşti (1881). În 1895 se înfiinŃează AgenŃia Buzău a Băncii NaŃionale (printre primele din Ńară), iar în 1896 şi o sucursală a Băncii Agricole. Tot din această perioadă există mărturii despre „Serviciul de măsuri şi greutăŃi", cât şi despre „Serviciul statistici”. ComerŃul se făcea în această perioadă în magazine, prăvălii, tarabe, dughene, piaŃă, târg.

După 1989 vechile artere comerciale ale Buzăului au început să se reconfigureze. Reluând activităŃile tradiŃionale din perioada interbelică, au reînceput să funcŃioneze zonele comerciale Marghiloman, bulevardul Gării şi strada Transilvaniei. Artera principală a oraşului, strada Unirii, a devenit în timp cea mai folosită zonă comercială, aici putând fi întâlnit comerŃul sub toate formele lui de servicii. Zona centrală, strada istorică Cuza Vodă, zona Bazarului cu PiaŃa Teatrului şi bulevardul Bălcescu s-au dezvoltat sub ideea desfăşurării unui comerŃ de elită. La nivelul judeŃului se identifică zone comerciale dezvoltate de-a lungul principalelor artere de circulaŃie: Mărăcineni, Poşta Câlnău, Oreavu (Râmnicu Sărat), Merei.




ApariŃia show-room-urilor şi reprezentanŃelor diferitelor firme (multinaŃionale sau româneşti) a constituit un alt pas înainte. PoziŃia geo strategică în cadrul teritoriului naŃional a atras multe firme de distribuŃie înaintea altor zone.

AutorităŃile locale s-au implicat în modernizarea activităŃilor de comerŃ prin construirea sau renovarea pieŃelor de legume şi fructe; în municipiul Buzău a fost dată în folosinŃă o piaŃă de mărfuri industriale şi s-a modernizat zona comercială a Bazarului.

În anul 2006 în Buzău funcŃionau peste 5.000 de firme având ca activitate principală comerŃul.

Servicii

PiaŃa serviciilor locale se împarte în două categorii: tradiŃionale şi postdecembriste. SocietăŃile URBIS, PieŃe Târguri şi Oboare, RAM (desprinse din fosta Gospodărie Locală), Poşta şi Romtelecom au constituit infrastructura tradiŃională a fostelor servicii concentrate care a rămas tributar mentalităŃilor învechite pentru care investiŃiile, în sensul eficientizării activităŃilor şi a ridicării standardelor de calitate nu au reprezentat o prioritate. Acesta este motivul pentru care piaŃa serviciilor publice buzoiene a înregistrat mulŃi ani deficienŃe în asigurarea apei potabile, apei menajere, a agentului termic ori a serviciilor de apă-canal.

S-au reabilitat reŃelele de transport a agentului termic prin implementarea unor proiecte finanŃate din surse externe şi s-au contorizat consumatorii. Programele implementate de societăŃile URBIS şi PieŃe Târguri şi Oboare au urmărit reabilitarea pieŃelor agroalimentare şi amenajarea târgului Obor ca acŃiuni principale care au marcat o evoluŃie în calitatea serviciilor către populaŃie. Posta şi Romtelecom s-au adaptat la timpurile moderne asigurând servicii de poştă electronică, poştă rapidă, transferuri bancare on-line, telefonie fixă digitală, internet şi televiziune prin cablu.

Sectorul particular are o reprezentare elevată doar la nivelul serviciilor de poştă prin prezenŃa firmelor de profil multinaŃionale şi naŃionale. Serviciile utilitare de energie electrică, gaze, apă-canal sunt reprezentate pe piaŃa particulară de opt firme, iar la nivelul salubrizării acestea sunt concesionate sau în administrarea primăriilor teritoriale.

TelecomunicaŃiile sunt sectorul cel mai dezvoltat, două firme naŃionale asigurând servicii de telefonie fixă, internet şi cablu TV. PiaŃa serviciilor de comunicaŃie modernă este completată de firme specializate pe internet, receptoare digitale şi de toŃi operatorii de telefonie mobilă cu acoperire naŃională.

PiaŃa imobiliară număra 524 firme de tranzacŃii imobiliare înregistrate la nivelul anului 2006. Numărul firmelor considerate active nu este mai mare de 60, concentrate în proporŃie de 97% pe raza municipiului Buzău.

Serviciile de transport marfă a evoluat treptat, pe măsură ce agenŃii economici acumulau capital şi considerau că pot dezvolta, la nivelul firmelor, inclusiv activităŃi de transport. În general, şi datorită prevederilor legislative în domeniul transporturilor şi mediului, serviciile de transporturi marfă se desfăşoară la standarde ridicate, fiind înregistraŃi 1.780 operatori.

Serviciile de transporturi persoane s-au dezvoltat aleatoriu, în principal în funcŃie de mărimea aglomerărilor de populaŃie. Procesul de privatizare prin care a trecut fosta întreprindere judeŃeană de transport persoane nu a avut îmbunătăŃit calitatea serviciilor, în




principal din cauza dotării depăşită tehnic în proporŃie de 85%. La nivelul anului 2006, pe teritoriul judeŃului Buzău circulau 384 de autoturisme tip microbuz pentru transport persoane. Activitatea de referinŃă privind transportul de persoane se desfăşoară la nivelul municipiului Buzău, unde sunt înregistrate 400 de autoturisme care funcŃionează în regim de taxi (280 de autorizaŃii pentru persoane juridice şi 120 pentru persoane fizice) şi alte 103 autoturisme care funcŃionează în regim de maxi-taxi.

La nivelul anului 2006, media locală acoperea întreg spectrul de manifestare si comunicare, cu patru posturi de televiziune locală şi şase televiziuni cu acoperire naŃională, prin corespondenŃă, şase posturi de radio cu redacŃii funcŃionale în Buzău, trei ziare cotidiene şi două săptămânale, două reviste cu apariŃie lunară în domeniul economic şi una în domeniul cultural, inclusiv mai multe ediŃii electronice sporadice.

În Buzău sunt prezente 19 bănci comerciale cu 21 de sucursale, la care se adaugă trezoreria statului şi DirecŃia JudeŃeană a FinanŃelor Publice. CEC deŃine agenŃii în aproape toate comunele, iar alte cinci sucursalele bancare au agenŃii şi în teritoriu. Cele mai multe aparŃin Băncii Române de Dezvoltare (patru în municipiul Buzău, una în municipiul Râmnicu Sărat şi una la Berca), Raifeissen Bank (patru în municipiul Buzău, una la Râmnicu Sărat şi una la Nehoiu), Băncii Comerciale Române (trei în municipiul Buzău şi una în Râmnicu Sărat) şi Băncii Transilvania (trei locaŃii în municipiul Buzău şi una în municipiul Râmnicu Sărat).

Turism

Principalele tipuri de turism practicate în judeŃul Buzău sunt: turismul de circulaŃie, care se poate organiza în tranzit, pe traseele care străbat judeŃul; turismul de sejur, îndeosebi în staŃiunea Sărata Monteoru; turismul viticol, în podgorii, unde sunt organizate degustări de vinuri şi unde sunt organizate serbări tradiŃionale; turismul rural, ecologic şi cultural, organizat pe Valea Buzăului, Slănicului sau Valea Râmnicului, cu cazare si masă în pensiuni agroturistice, unele din ele cuprinse în circuitul european.

AtracŃiile turistice pot fi grupate în două mari categorii naturale si antropice. Zona de munte cu peisaje naturale foarte puŃin antropizate oferă turiştilor posibilitatea de a vizita regiuni aproape virgine. În zona munŃilor Buzăului se găsesc numeroase trasee turistice.

Fiecare localitate are în componenŃă obiective turistice antropice. Cele mai renumite sunt Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, mănăstirile de la Ciolanu, Tisău şi Răteşti, lacul de acumulare Siriu, staŃiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru, case memoriale, numeroase monumente istorice: în municipiul Buzău - Palatul Episcopal, Palatul comunal, Complexul Marghiloman, Casa Vergu Mănăilă, Muzeul de Istorie, Biblioteca JudeŃeană iar în Râmnicu Sărat - Complexul Brâncovenesc.




Ca entitate etnografică în care se întrepătrund elemente specifice ale culturii populare româneşti din cele 3 provincii care se întâlnesc aici – Muntenia, Transilvania şi Moldova, judeŃul Buzău aparŃine tipologic specificului naŃional. În afară de obiceiuri şi tradiŃii, judeŃul Buzău mai conservă şi cântece strămoşeşti în forme aproape nealterate, care după expresia lui Alecu Russo, constituie “arhiva acestor meleaguri”.

Pentru zona Buzăului, în mod deosebit la Lopătari şi Mânzăleşti, între decoraŃiunile de interior se remarcă Ńesăturile din păr de capră, folosite la preşuri şi peretare. Obiectele de acest gen confecŃionate de cunoscuta creatoare populară Adela Petre sunt adevărate tapiserii ale epocii moderne.

Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, care poate fi admirat astăzi mai mult în colecŃiile muzeale, el fiind utilizat cu deosebire la sărbători, în zonele cu tradiŃii folclorice. În ansamblul său, costumul popular buzoian se înscrie în tipul carpatic, ale cărui origini se află în portul populaŃiei dacice. Costume populare într-o forma nealterată se mai găsesc în zonele de munte (Gura Teghii, Chiojdu, Cătina şi Calvini), pe Valea Râmnicului (Podgoria, Pardoşi, Puieşti).

Produsele tradiŃionale buzoiene care au fost atestate, prin înscriere în Registrul NaŃional, conform OrdonanŃei 690/2004, sunt următoarele: cârnaŃii de Pleşcoi, pastrama de Pleşcoi, babicul, covrigii de Buzău produşi de SC Boromir SA, brânzeturile din lapte de capră: caşcaval şi brânză de burduf al SC Euroferma SA, vârzovul de păstrăv produs de Vasile Manole din Săgeata, vinul Tămâioasa Românească a StaŃiunii Pietroasele, Ńuica de Pătârlagele produsă de Viorel Ştefan, pâinea Ńărănească a SC Ginar Prod din Buzău.

Principalele zone turistice sunt următoarele:

rezervaŃii naturale: Vulcanii noroioşi (Berca); Chihlimbarul de Buzău (ColŃi); Pădurea Lacurilor (Bisoca); Dealul cu lilieci (Cernăteşti); Culmile Siriului (Siriu);

aşezări religioase: Complexul de biserici şi chilii rupestre (Bozioru, ColŃi, Brăeşti); Episcopia Buzăului (municipiul Buzău); Mânăstirea Ciolanu (Tisău); Ansamblul fostei mânăstiri Adormirea Maicii Domnului (municipiul Rm. Sărat); Mânăstirea Răteşti (Berca);

monumente ale naturii: Focul viu (Lopătari); Piatra Albă “La grunj” (Mânzăleşti) Aşezări şi necropole din epoca bronzului: fortificaŃii dacice – Dava dacică (Verneşti), cultura Monteoru, castrul postroman şi termele de la Pietroasele;

parcuri dendrologice: Parcul Monteoru (Merei), Parcul Marghiloman (municipiul Buzău) ;

staŃiuni şi situri: Sărata Monteoru (Merei), Tabăra de sculptură Măgura (Tisău).

StaŃiunea Sărata Monteoru îi datorează statutul de staŃiune balneoclimaterică, comerciantului grec Grigore Stavri, devenit peste ani boierul Grigore Constantinescu




Monteoru. StaŃiunea este situată la 86 m altitudine, la doar 18 km de oraşul Buzău, înconjurată de dealuri împădurite şi terase pe care se cultivă viŃa-de-vie. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentaŃi de izvoare cu ape minerale sărate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase şi de nămolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase. Rezultate remarcabile sunt obŃinute în special la tratarea afecŃiunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative, articulare, posttraumatice), afecŃiunilor ginecologice, gastro-intestinale şi hepato-biliare.

Baza de tratament a staŃiunii oferă facilităŃi pentru: băi calde cu apă minerală şi bazine aflate în aer liber, hidroterapie, electroterapie, magnetoterapie, ultrasunete, aerohelioterapie, cure interne cu apă minerală, gimnastică medicală, masaj, activităŃi sportive.

Turismul cunoaşte o amploare mai mare în perioada călduroasă, în sezonul rece fiind dezvoltat mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă.

Principalele structuri de primire turistică cu funcŃiuni de cazare turistică

Anii Structuri de primire turistică 2001 2002 2003 2004 2005 Total 34 36 38 30 49

din care: Hoteluri 10 10 10 8 12 Hanuri şi moteluri 7 7 8 5 6 Vile turistice 2 3 3 - - Campinguri 1 1 1 - 1 Tabere de copii 3 3 3 3 3

Pensiuni turistice urbane … 1 1 2 4 Pensiuni turistice rurale … 8 8 11 18

În perioada 2001-2005 numărul hotelurilor, hanurilor şi motelurilor a rămas aproximativ constant, dezvoltându-se însă foarte mult pensiunile turistice urbane şi rurale.

Baza tehnico-materială este destul de bine reprezentată, aproape jumătate din locurile de cazare fiind în hoteluri de una-trei stele - aproximativ 500 în municipiul Buzău, peste 350 în Sărata Monteoru, peste 70 în Nehoiu. Alte 200 de locuri de cazare sunt oferite de moteluri şi 300 în hanuri, situate de-a lungul drumurilor naŃionale. Pensiunile agroturistice sunt amplasate în special în regiunea de deal şi de munte.

Numărul de turişti cazaŃi în structurile de primire în anul 2005 este în creştere cu 31% faŃă de 2001, cu creşteri spectaculoase de 767% în pensiunile turistice urbane şi de 320% în pensiunile turistice rurale.:

Anii Structuri de primire turistică 2001 2002 2003 2004 2005

Total 48.222 50.192 61.304 68.224 63.226 din care: Hoteluri 33.108 34.460 38.792 38.061 34.441 Hanuri şi moteluri 4.903 4.764 10.194 12.100 10.277 Vile turistice … … … - - Campinguri … … 687 - 160 Tabere de copii … 8.894 8.961 10.993 9.022 Pensiuni turistice urbane … 368 308 972 2.825 Pensiuni turistice rurale … 1.706 2.322 5.465 5.462




Turişti cazaŃi în structurile de primire în anul 2005

55.4%16.5%

0.3%

14.5%

4.5%

8.8%

-Hoteluri

-Hanuri şi moteluri

-Campinguri

-Tabere de copii

-Pensiuni turistice urbane

-Pensiuni turistice rurale

Majoritatea structurilor de cazare se găsesc în jurul municipiului Buzău, departe de principalele atracŃii turistice ale judeŃului. În judeŃ nu se găseşte nicio unitate de cazare de patru sau cinci stele.

Baza tehnico-materială este completată cu spaŃii de agrement şi distracŃie: terase, baruri, piscine, discoteci, terenuri de sport, cluburi, majoritatea situate în jurul marilor unităŃi hoteliere.




4.4 Infrastructura tehnico-edilitară

Strategia judeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice adoptată prin Hotărârea Consiliului JudeŃean Buzău nr. 6/2007, are ca obiectiv fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de utilităŃi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Strategia judeŃeană are orizont 2022 şi este destinată accelerării, modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităŃi publice.

Serviciile comunitare de utilităŃi publice avute în vedere sunt serviciile de interes public - comunal, orăşenesc, municipal, judeŃean şi / sau intercomunal - înfiinŃate şi organizate de autorităŃile administraŃiei publice locale, gestionate şi exploatate sub conducerea / coordonarea, responsabilitatea şi controlul acestora prin care se asigură următoarele utilităŃi: alimentarea cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor uzate; salubrizarea localităŃilor şi managementul deşeurilor solide; alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; transportul public local; iluminatul public.

Strategia judeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice îşi propune următoarele obiective generale:

� atingerea conformităŃii cu prevederile legislaŃiei Uniunii Europene aplicabile serviciilor comunitare de utilităŃi publice;

� respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea acquis-lui comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilităŃi publice;

� atingerea conformităŃii cu standardele comunitare privind calitatea şi cantitatea serviciilor comunitare de utilităŃi publice;

� creşterea capacităŃii de elaborare, promovare şi finanŃare a proiectelor de investiŃii aferente infrastructurii de interes local;

� creşterea graduală a capacităŃii de autofinanŃare a serviciilor comunitare de utilităŃi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător nivelelor acceptate în Uniunea Europeană;

� satisfacerea cerinŃelor de interes public ale colectivităŃilor locale şi creşterea bunăstării populaŃiei;

� modernizarea şi dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităŃi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, deschiderea pieŃei, eficientizarea furnizării/prestării serviciilor şi creşterea calităŃii acestora.

Strategia judeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice are o abordare coerentă şi exhaustivă pentru asigurarea în toate comunităŃile judeŃului a unui nivel al serviciilor de utilităŃi publice similar cu cel din zona urbană. Consiliul JudeŃean Buzău a stabilit ca politică dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităŃi publice în toate localităŃile judeŃului prin planuri directoare pe arii geografice care definesc responsabilităŃi cu delimitare pe zone economice.




Corespunzător acestei politici strategice declarate de a se crea un echilibru între toate cele 87 de unităŃi administrativ-teritoriale. au fost determinate 13 zone economice distincte stabilite astfel:

1. Valea Buzăului (cursul superior şi mediu): Siriu, Nehoiu,

Gura Teghii, ColŃi, Pănătău, Pătârlagele, Cislău, Măgura, Unguriu, Vipereşti,

Berea, Verneşti, Tisău, Mărăcineni, Buzău;

2. Valea Chiojdului: Chiojdu, Cătina, Calvini;

3. Valea Bălăneasa: Brăeşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pârşcov;

4. Valea SărăŃelului: Chiliile, Căneşti, ScorŃoasa;

5. Valea Slănicului: Bisoca, Săruleşti, Lopătari, Mânzăleşti, Vintilă Vodă, Beceni, Cernăteşti, Săpoca;

6. Valea Câlnăului: Valea Sălciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Murgeşti, Zărneşti, Blăjani, RacoviŃeni, Poşta Câlnău;

7. Valea Râmnicului: Buda, Topliceni, Grebanu, Podgoria, Râmnicu Sărat, Valea Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti;

8. Dealul IstriŃa: Năeni, Breaza, Pietroasele, Săhăteni;

9. Valea Sărată: Merei, Ulmeni, Movila Banului, Mihăileşti, Florica, Amaru, Glodeanu Sărat;

10. Valea Buzăului (cursul inferior): Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia, C. A. Rosetti, Robească;

11. Câmpia Buzăului: Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici, Padina, Pogoanele;

12. Valea CălmăŃuiului: Stâlpu, łinteşti, Costeşti, Gherăseni, Smeeni, Luciu, Largu, Ruşetu;

13. Câmpia Râmnicului: Boldu, Balta Albă, Vâlcelele, Ghergheasa, Ziduri, Bălăceanu, Cochirleanca.

Alimentare cu apă şi canalizare

ReŃeaua hidrografică a judeŃului Buzău cuprinde patru mari bazine:

� bazinul hidrografic Buzău, cu râul Buzău ca şi curs principal de apă, cu afluenŃii Basca, Basca Chiojdului, Bălăneasa şi Slănic. În acest bazin hidrografic se regăsesc lacurile artificiale Siriu şi Cândeşti şi lacurile naturale Balta Albă şi Amara;

� bazinul hidrografic Rm Sărat, cu râul Rm. Sărat ca şi curs principal de apă; în acest bazin afluenŃii sunt de mica importanŃă;

� bazinul hidrografic CălmăŃui, cu râul CălmăŃui ca şi curs principal de apă; � bazinul hidrografic Sărata, cu râul Sărata ca şi curs principal de apă.

Cele 4 surse subterane de apă identificate în zona hidrografică a Buzăului sunt

• GWIL02/ în MunŃii Ciucaş; • GWIL05/ în conul aluvionar Buzău; • GWIL06/ în lunca râului CălmăŃui;




• GWIL 12/ în câmpia GherghiŃei.

În judeŃ operează 5 staŃii de tratare a apei şi 52 staŃii de clorinare. Canalizarea cuprinde 23 de staŃii de epurare municipale şi industriale.

Alimentarea cu apă potabilă prin instalaŃii centralizate se realiza în anul 2008 în 46 (5 oraşe şi 41 de comune) din cele 87 de localităŃi ale judeŃului.

SituaŃia reŃelelor de alimentare cu apă şi canalizare, în perioada 2005-2007 nu cunoaşte creşteri semnificative nici în sectorul distribuŃiei apei potabile nici la canalizare:

2005 2006 2007 Lungimea totală a reŃelei simple de distribuŃie a apei potabile 1.352 1.380,9 1.389,4 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare 211 219,4 224,3

JudeŃul Buzău are în pregătire o aplicaŃie de finanŃare din POS Mediu, estimată a fi finalizată în cursul anului 2009. AplicaŃia de finanŃare este pregătită printr-un proiect de AsistenŃă Tehnică finanŃat din fonduri ISPA şi în prezent se află în etapa de aprobare a Master Planului şi elaborare a studiului de fezabilitate3.

Lungimea totală a reŃelei de distribuŃie a apei potabile este de circa 872 km, din care 37% în zona urbană. Media ratei de conectare este de 53,2%, 261.000 din cei 490.000 de locuitori fiind conectaŃi la sisteme de furnizare a apei potabile.

Furnizorii de apă potabilă din judeŃul Buzău sunt SC COMPANIA DE APĂ SA Buzău (fosta RAM BUZĂU), SC IGO-SERV SA Berca şi SC ACVATERM SA Rm. Sărat, aceştia asigurând serviciile de furnizare a apei potabile şi colectare a apelor uzate pentru municipiul Buzău, două oraşe şi 20 de comune. Principalul operator de servicii din judeŃ este COMPANIA DE APĂ Buzău, care deserveşte municipiul Buzău şi comunele învecinate. În anul 2007 numărul de angajaŃi al Companiei a fost de circa 275 de persoane, tarifele practicate de aceasta fiind de 1,54 lei/m³ pentru apă potabilă şi 0,61 lei/m³ pentru apă uzată.

ReŃeaua colectoare cuprinde circa 220 km, rata de conectare fiind de circa 35 % (140.000 P.E. conectaŃi din populaŃia echivalentă de 556.000 P.E.)

LocalităŃile dotate cu facilitate de epurare a apelor uzate:

Localitatea Treapta de epurare Starea funcŃională Buzău Secundar Da Rm. Sărat Secundar Da Nehoiu Mecanic Da Pătârlagele Secundar Nu Pogoanele Secundar Da Merei Mecanic Nu

Prognozele privind cererea de apă în judeŃul Buzău4:

2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037 ConectaŃi la reŃeaua de apă potabilă

pers 266.264 334.141 377.753 404.227 426.101 443.786 434.962 419.011

Total % 54,86 69,63 79,47 86,48 92,85 99,20 100 100

3 www.mmediu.ro 4 Conform Master Plan




populaŃie conectată Nevoi casnice

m³/zi 29,289 36,755 41,553 44,465 46,871 48,816 47,846 46,091

Nevoi non-casnice

m³/zi 11,420 13,394 14,657 15,430 16,078 16,599 16,256 15,693

Pierderi de apă

m³/zi 10,123 12,548 14,105 15,049 15,830 16,461 16,127 15,536

Total necesar apă

m³/zi 50,833 62,698 70,315 74,943 78,779 81,876 80,229 77,320

Continuarea încălzirii globale şi reducerea precipitaŃiilor vor duce la dificultăŃi în asigurarea necesarului de apă pentru populaŃie şi activităŃi economice, dificultăŃi accentuate de creşterea gradului de poluare care impune eforturi financiare suplimentare pentru epurare.

Prognozele privind debitele de apă uzată şi gradul de poluare pentru judeŃul Buzău5:

2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037 PopulaŃie conectată la SEAP

Pers 149.504 176.412 194.351 336.335 342.840 348.395 348.767 349.139

Total populaŃie conectată

P.E. 159.270 215.474 252.944 402.426 408.931 414.486 414.858 415.230

Apă uzată menajeră

m³/zi 19.904 26.521 30.933 49.900 50.734 51.449 51.485 51.521

Apă uzată industrială

m³/zi 5.224 7.288 8.663 10.202 10.251 10.290 10.312 10.334

Apă din infiltraŃii

m³/zi 7.539 10.143 11.879 18.031 18.295 18.522 18.539 18.556

Total apă uzată colectată

m³/zi 32.667 43.952 51.475 78.133 79.280 80.260 80.336 80.411

Gradul de poluare

t/an 3.488 4.719 5.539 8.813 8.956 9.077 9.085 9.094

Pentru judeŃul Buzău au fost identificate 67 de aglomerări privind apele uzate.

Număr total LocalităŃi 486 Clustere 38 0 < aglomerări < 2.000 P.E. 23 2.000 < aglomerări < 10.000 P.E. 40 aglomerări > 10.000 P.E. 4

În ceea ce priveşte alimentarea cu apa potabilă, au fost identificate 23 de zone de alimentare cu apă potabilă bine dezvoltate, câteva aglomerări fiind deja conectate la un sistem centralizat de distribuŃie a apei potabile.

SituaŃia finanŃărilor accesate în judeŃul Buzău pentru realizarea reŃelelor de apă şi canalizare, la data de 10.06.2008, se prezintă astfel6:

5 Conform Master Plan 6 Vezi Anexa nr. 2 - SituaŃia reŃelelor de apă şi canalizare din judeŃul Buzău la data de 10.06.2008




� ISPA – 46,3 km în municipiul Buzău; � Phare – 7 km în municipiul Rm. Sărat; � Sapard – 23 de proiecte; � HG 577 - 17 km în 4 comune (prin proiectul Alimentare cu apă a comunelor situate

pe Valea Slănicului din pârâul Jgheab); în prezent este în derulare proiectul Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a comunelor Săpoca şi Mărăcineni;

� HG 687/1997 – 2 proiecte; � OG 7/2006 – 23 de proiecte pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă,

canalizare şi epurarea apelor uzate. Pentru colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale nu au fost depuse proiecte.

Necesarul total pentru judeŃul Buzău cuprinde 4.354,47 km reŃele de apă şi 4.354,47 reŃele de canalizare. În 64 din cele 87 de localităŃi, s-au realizat lucrări parŃiale, dar în restul de 23 de localităŃi, toate din mediul rural, nu există alimentare cu apă sau canalizare.

SituaŃia celor 64 de localităŃi cu alimentări sau canalizări parŃiale cuprinde 1.531,63 km reŃele de apă (din necesarul de 3.277,47 km) şi 219,06 km reŃele de canalizare (din necesarul de 3.277,47 km).

ReŃelele de alimentare cu apă potabilă se caracterizează prin vechime şi grad avansat de uzură, cu implicaŃii majore în asigurarea necesarului şi calitatea apei potabile destinată consumului populaŃiei.

Programul de reabilitare, modernizare şi construcŃie a sistemelor de colectare şi a staŃiilor de epurare are 31 decembrie 2018 termen final de realizare în toate localităŃile judeŃului.

Până la sfârşitul anului 2015 Strategia judeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice propune realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă, acestea reprezentând investiŃii în valoare de 75.523.000 euro pentru realizarea a 2.746 km de reŃele de apă, pentru 70% din populaŃie până în 2010 şi 100% din populaŃie până în 2018. StaŃiile de epurare vor deservi 51% din populaŃie până în 2010, crescând la 61% în 2013, 77% în 2015 şi 100% în 2018.

SituaŃia privind alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale la data de 31.07.2006, pe cele 13 zone economice, se prezintă astfel7:

7 Date preluate din Strategia judeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice




Alimentare cu apă Canalizare şi epurare ape uzate Colectare, canalizare şi evacuare ape pluviale

Zona economică

Lungime străzi (km)

Nr. total de gospodării

Lungimea totală reŃele de apă (km)

Nr. de gospodării racordate la reŃea

Lungimea reŃele de canalizare (km)

Nr. de gospodării racordate la

reŃea

Lungimea reŃelelor de canalizare pluvială / lungime

canale colectoare

Nr. de gospodării racordate la reŃea

Valea Buzăului I

717,19 66.061 396,067 24.841 138,6 12.863 188,66 / 0 3.768

Valea Chiojdului

103 3.341 41,8 1.252 - - 0 / 0 -

Valea Bălăneasa

269,8 2.788 63,2 527 1,5 - 18 / 0 -

Valea SărăŃelului

70 670 18 303 - - 0 / 0 -

Valea Slănicului

521,37 7.736 136,8 3.313 1,3 106 0 / 0 -

Valea Câlnăului

257,55 6.252 73,15 1.663 - - 70,75 / 0 1.447

Valea Râmnicului

467,8 11.786 241,9 10.897 58 2.286 118,9 / 0 -

Dealul IstriŃa 235 4.814 92,5 2.210 - - 57 / 0 - Valea Sărată 410,1 5.545 34,8 1.026 2 210 26 / 10 - Valea Buzăului II

303,5 9.247 26,25 1.328 - - 191 / 16,5 60

Câmpia Buzăului

263,86 8.429 86,5 2.814 2,9 86 51,5 /51 1.670

Valea CălmăŃuiului

251,9 8.936 45,7 195 - 926 28 / 0 -

Câmpia Râmnicului

202 6.747 30,2 250 - - 0 / 0 -



Document în lucru

92

Infrastructura de drumuri

SituaŃia drumurilor publice în judeŃul Buzău la 31.12.2005:

Drumuri publice - total

Din care modernizate

Cu îmbrăcăminŃi rutiere uşoare

Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp de teritoriu

Total la nivel naŃional 79.904 21.248 20.915 33.5 Regiunea Sud-Est 10.856 2.108 4.016 30,4 JudeŃul Buzău 2.646 334 883 43,4

Drumurile publice din judeŃul Buzău reprezintă 3% din totalul la nivel naŃional şi 24% din totalul la nivel regional. SituaŃia este însă nefavorabilă din punct de vedere al lungimii drumurilor modernizate 0,02% din totalul naŃional, respectiv 0,16% din totalul regional. Drumurile cu îmbrăcăminŃi uşoare reprezintă doar 0,04% , respectiv 22% din totalul naŃional, respectiv regional. Densitatea drumurilor publice este superioară valorilor naŃionale (cu 23%) şi regionale (30%).

EvoluŃia infrastructurii de drumuri, în perioada 2005 – 2007:

2005 2006 2007 Lungimea drumurilor publice – total: 2.646 2.646 2.646 modernizate 334 334 334 cu îmbrăcăminŃi uşoare rutiere 883 883 898 Lungimea drumurilor naŃionale – total:

322 322 322

modernizate 322 322 322 pietruite 607 607 593 de pământ 822 822 821 Lungimea drumurilor judeŃene şi comunale – total:

2.324 2.324 2.324

modernizate 12 12 12 cu îmbrăcăminŃi uşoare rutiere 883 883 898 pietruite 607 607 593 de pământ 822 822 821

În anul 2008, starea de viabilitate a drumurilor judeŃene din judeŃul Buzău era următoarea:

Lungime totală (km)

Beton (km) Pământ (km) Pietruit (km) Asfalt (km)

956,58 11,50 41,641 250,271 653,168

Starea de viabilitate a drumurilor judeŃene în anul 2008 este detaliată în Anexa 3.

Din 182 de poduri pe drumuri judeŃene, la 31.12.2005 doar 5 erau în stare tehnică bună, 143 în stare satisfăcătoare şi 44 în stare nesatisfăcătoare. Starea de viabilitate a podurilor pe drumurile judeŃene la 31.12.2005 este prezentată în Anexa nr. 4.

Lungimea străzilor orăşeneşti din judeŃ în perioada 2005 – 2007:

2005 2006 2007 Total străzi orăşeneşti: 439 414 425 Străzi orăşeneşti modernizate 328 330 331



Document în lucru

93

Consiliul JudeŃean Buzău are în administrare o reŃea de drumuri judeŃene cu o lungime de peste 930 km. În fiecare an, administraŃia judeŃului Buzău alocă sume considerabile destinate efectuării de lucrări de reparaŃii şi îmbunătăŃire a unor tronsoane de pe aceste drumuri, potrivit necesităŃilor identificate de către specialiştii DirecŃiei pentru Administrarea Patrimoniului şi InvestiŃii din cadrul Consiliului JudeŃean Buzău. Prin realizarea acestor lucrări, se urmăreşte asigurarea unui trafic rutier în condiŃii cât mai bune pentru toŃi cei care folosesc aceste drumuri, localnici sau turişti. Starea de viabilitate a drumurilor judeŃene, comunale şi săteşti, a podurilor şi podeŃelor la 1 martie 2009, pe localităŃi, este prezentată în Anexa nr. 5.

În vederea menŃinerii viabilităŃii celor peste 930 km de drumuri de interes judeŃean, printre lucrările de anvergură efectuate în ultimii ani se numără lucrări de întreŃinere curentă a drumurilor şi podurilor (550 km în cursul anului 2006), lucrări destinate asigurării siguranŃei circulaŃiei (amplasare de indicatoare rutiere şi parapet deformabil), întreŃinere drumuri prin balastare, reparaŃii îmbrăcăminŃi asfaltice prin plombare. La acestea s-au adăugat definitivări ale lucrărilor făcute pentru eliminarea urmărilor calamităŃilor naturale produse în anul 2005. Este vorba de 7 poduri la Zeletin, Pătârlagele, Pănătău, Chilii - 2, Nehoiu, Buda şi reparaŃii de drumuri în zone cu alunecări de teren. în anul 2007 au fost realizate tronsoane de drumuri care nu au făcut obiectul lucrărilor de reabilitare în ultimii ani, în zonele Mitropolia - Scutelnici, Săhăteni, Buda, Cislău, C. A. Rosetti, Mărgăriteşti, Puieşti, Tisău, Valea Sălciei.

Două proiecte foarte importante ale Consiliului JudeŃean Buzău au vizat refacerea a 60 km drumuri, în cadrul proiectului Drumul Vinului, care să permită accesul la podgoriile buzoiene şi atracŃiile turistice din zonă, respectiv drumul de acces către Vulcanii Noroioşi. Drumul Vinului poneşte din Pietroasele, care are o încărcătură istorică deosebită, tranzitează staŃiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru, apoi, prin Verneşti, ajunge la Mănăstirea Ciolanu şi Tabăra de sculptură Măgura, având ca punct de atracŃie Fântâna lui Mihai Viteazu, situată pe DN10, care face legătura judeŃului Buzău cu judeŃul Braşov. IniŃial, în cadrul acestui proiect era cuprins şi tronsonul de drum dintre Berea şi Vulcanii Noroioşi, însă, în urma eforturilor Consiliului JudeŃean, acest tronson a fost finalizat în anul 2006, reprezentând cea mai mare investiŃie realizată la nivelul judeŃului Buzău, cu fonduri europene.

Pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri, Consiliul JudeŃean Buzău a elaborat şi depus spre evaluare în cadrul Programului OperaŃional Regional axa prioritară 2 ÎmbunătăŃirea infrastructurii de transport regionale şi locale un număr de 4 proiecte:

� Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu potenŃial demonstrat ale judeŃului Buzău prin care se vor reabilita 57,8 km de drumuri judeŃene;

� Modernizare drum judeŃean DJ 203K, Km 75+000 – 105+000, Vintilă Vodă – Plaiul Nucului, JudeŃul Buzău;Reabilitare DJ 203K, km 116+000 – 127+600, Gura Teghii – Nehoiaşu, judeŃul Buzău;

� Reabilitare DJ 203H, km 0+000 - 16+000, Râmnicu Sărat - Buda, judeŃul Buzău.

Transport public local



Document în lucru

94

Prin Hotărârea Consiliului JudeŃean Buzău nr. ... a fost aprobată Strategia de dezvoltare durabilă a serviciului de transport public local, strategie elaborată de autorităŃile administraŃiei publice locale, municipale şi judeŃene, în colaborare cu toŃi factorii de decizie implicaŃi.

Serviciul de transport public local este organizat şi funcŃionează în baza OG 86/2001 privind serviciile de transport public local de călători, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile Legii nr. 102/2006 pentru aprobarea OUG 109/2005 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare.

Serviciul de transport public local la nivelul localităŃilor este organizat şi funcŃionează prin operatori de specialitate pentru transportul public local de călători. Pentru transportul elevilor, în 18 localităŃi s-au stabilit 36 de trasee, pe care se efectuează 72 de curse, utilizând mijloacele auto achiziŃionate de Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării şi date în administrare Inspectoratului Şcolar al JudeŃului Buzău.

Serviciul de transport public local este organizat sub nivelul calităŃii şi cerinŃelor stabilite prin legislaŃia naŃională şi comunitară, atât în ceea ce priveşte numărul curselor, traseelor, mijloacelor de transport utilizate precum şi a calităŃii serviciilor oferite cetăŃenilor.

Programul multianual privind transportul public local până în anul 2017, cuprins în Anexa 4 a Strategiei judeŃene privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice prevede o suplimentare a numărul de maşini cu 130, valoarea estimată a acestora fiind de 14.425.000 euro. 37 dintre acestea, în valoare de 12.150.000 euro sunt prevăzute a fi achiziŃionate la nivelul municipiului Buzău, din fonduri proprii.

În anul 2005, doar două oraşe aveau transport urban de pasageri, realizat cu autobuze. La nivelul judeŃului existau, în 2005, un număr de 65 de autobuze şi microbuze, care au transportat 15.778.700 pasageri.Gestionarea deşeurilor

Sistemul de gestiune a deşeurilor în judeŃul Buzău se caracterizează prin:

� pre-colectare şi colectare preponderent în amestec a deşeurilor municipale; � populaŃia deservită cu servicii de salubritate (la nivelul anului 2005) reprezintă aproximativ 24,7956 % din numărul total de locuitori ai judeŃului, în mediul urban aria de acoperire fiind de 58%, iar în mediul rural de 1,26 %; � transport direct al deşeurilor către depozite neconforme; � aria de acoperire cu servicii de salubritate se concentrează în zonele urbane şi suburbane; � un număr de 2 depozite neconforme în mediul urban al căror program etapizat de sistare a activităŃii este până în anul 2017; � spaŃiile de depozitare din mediul rural şi localităŃile urbane mici care trebuie închise şi ecologizate până pe data de 16 iulie 2009; � există dificultăŃi de colectare în zona rurală, în zonele cu densitate mică a populaŃiei şi cu drumuri nemodernizate; � există dificultăŃi în ceea ce priveşte gradul de conştientizare publică pentru colectarea selectivă; � în judeŃul Buzău nu există la acest moment nicio staŃie de transfer funcŃională; � nu există staŃii / platforme colective de compostare a deşeurilor biodegradabile; � nu există instalaŃii de tratare mecano-biologică.



Document în lucru

95

Prin Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema de investiŃii pentru sprijinirea iniŃiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu, sunt în curs de implementare trei sisteme de management integrat al deşeurilor care acoperă 16 comune. Prin aceste proiecte se realizează sisteme de colectare selectivă şi de transport care cuprind staŃii de transfer, platforme de colectare, autogunoiere şi pubele pentru colectarea selectivă.

AdministraŃia Fondului de Mediu finanŃează construirea celei de a doua celule pentru depozitul de deşeuri menajere de la Gălbinaşi precum şi construirea unei staŃii de transfer pentru deşeuri menajere la Rm. Sărat.

SC GREENWEEE INTERNAłIONAL SA are în curs de realizare o uzină de reciclare şi tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, investiŃie de 4.500.000 euro cu finanŃare 80% din surse proprii şi 20% fonduri externe nerambursabile.

Alte două proiecte privind modernizarea infrastructurii de salubrizare a două comune prin achiziŃionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide au fost implementate prin programul Phare 2006 – Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administratiei publice la nivel local III – IV.

AutorităŃile publice locale au realizat prin Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema granturi pentru sprijinirea iniŃiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu alte 7 studii de fezabilitate pentru sisteme de management integrat al deşeurilor, care acoperă 53 de localităŃi.

ActivităŃile de colectare şi transport al deşeurilor municipale din judeŃul Buzău sunt organizate diferit, în funcŃie de mărimea localităŃii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate. Există patru agenŃi de salubritate care operează în judeŃul Buzău: SC IGOSERV SA Berca, SC SERVCOM SA Nehoiu, SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău şi SC PREST SERV SRL Pătârlagele, care au un grad de acoperire aproximativ constant în perioada 2005-2006:

ANUL Număr de agenŃi de

salubritate

Număr de locuitori deserviŃi (nr. loc.)

Procent din populaŃia totală (%)

2005 4 122.503 24,7956

2006 4 122.866 25,0246

În perioada 2005-2006 populaŃia deservită în mediul urban a crescut foarte puŃin, cu doar 577 persoane, pe când în mediul rural numărul persoanelor a scăzut cu 60 de persoane:

URBAN RURAL

ANUL TOTAL PopulaŃie (număr)

PopulaŃie deservită (număr)

PopulaŃie deservită %

TOTAL PopulaŃie (număr)

PopulaŃie deservită (număr)

PopulaŃie deservită %

2005 204.750 118.856 58,05 289.302 3647 1,26 2006 203.631 119.279 58,58 287.350 3587 1,25

Echipamentele utilizate de agenŃii de salubritate pentru colectarea deşeurilor în anul 2006 cuprind 368 pubele, 172 containere, 516 eurocontainere, 13 autogunoiere compactoare, 7 autotransportoare cu container, 8 tractoare cu remorcă şi 4 basculante. Cel mai mare număr



Document în lucru

96

de utilaje aparŃine SC RER ECOLOGIC SERVICE SA, singurul care deŃine, de altfel, eurocontainere, autogunoiere compactoare şi basculante:

Tip container Tip vehicul

Agent salubritate

Pub

ele

Con

tainer

Eur

ocon

tainer

Altele

Autog

unoiere

compa

ctoa

re

Autotranspo

rtoa

re

cu con

tainer

Tractoa

re cu

remorcă

Bascu

lante

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA

298 62 516 54 13 4 7 4

SC SERVCOM SA - 30 - - - 1 - - SC PREST SERV SRL 70 30 - 5 - 1 - - SC IGOSERV SA - 50 - 3 - 1 1 -

În anul 2007 o parte din comune ( Pietroasele, Breaza, Săhăteni, Mărăcineni, Vadu Paşii, Topliceni) au delegat serviciul de salubritate.

SituaŃia punctelor amenajate pentru colectarea selectivă a deşeurilor:

Număr containere pe tip de deşeu

Altele (Contracte agenŃi, etc.) Anul Localitatea Număr puncte de

colectare selectivă

PET

Hârtie Carton Hârtie PE

Buzău 58 26 7 13 8 4

Rm. Sărat 30 30 - - - -

2004

TOTAL 88 56 7 7 8 4

Buzău 35 28 7 13 11 6

Rm. Sărat 30 30 - - - -

2005

TOTAL 65 58 7 13 11 6

Buzău 150 50 50 50

Rm. Sărat 30 30 - - - -

Berca 6 3 3 - - -

2006

TOTAL 186 83 53

În anul 2005 au fost colectate 40 tone deşeuri ambalaje tip PET şi PE şi 462 tone hârtie –carton, fiind predate spre valorificare 41 tone deşeuri PET şi PE şi 473 tone deşeuri hârtie-carton. În anul 2006 au fost colectate selectiv 1370,05 tone deşeuri, din care 14,05 tone PET şi 1356 tone hârtie-carton.

SituaŃia deşeurilor reciclate în perioada 2003 – 2006 arată creşterea continuă a cantităŃilor reciclate, scăderea din anul 2005 având drept cauză scăderea cu 26% a punctelor de colectare selectivă:



Document în lucru

97

În judeŃul Buzău, aproape întreaga cantitate de deşeuri municipale colectate este eliminată prin depozitare.

Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor prevede realizarea unui depozit municipal conform şi a 8 staŃii de transfer. În anul 2003 s-a pus în funcŃiune depozitul ecologic de la Gălbinaşi, care deservea municipiul Buzău, ocupând o suprafaŃă de 14,7 ha şi având o capacitate proiectată de 970.000 mc.

S.C. RER SERVICII ECOLOGICE SRL Buzău a obŃinut autorizaŃia integrată de mediu pentru investiŃia „Depozit zonal de deşeuri nepericuloase” prin care depozitul ecologic municipal de la Gălbinaşi s-a transformat în depozit zonal de deşeuri nepericuloase, unde urmează să fie depozitate şi deşeurile menajere provenite de la staŃiile de transfer, după ce acestea se vor înfiinŃa şi deşeurile menajere din localităŃile care încheie contracte direct cu firma de salubritate. Se estimează ca an de închidere al depozitului 2024.

Depozitul este situat la 10 km sud-est de municipiul Buzău, pe DN 2B, în extravilanul localităŃilor Gălbinaşi şi Vadu Paşii, pe malul drept al râului Buzău. DistanŃa aproximativă de zonele locuite este de 1,5 km.

Obiectivele pe domenii / activităŃi propuse la nivel judeŃean în cadrul Planului JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor sunt:

Domeniul / Activitatea Obiective 1. Elaborarea cadrului legislativ şi organizatoric la nivel judeŃean necesar implementării unui sistem integrat de management al deşeurilor 2. Creşterea importanŃei aplicării efective a legislaŃiei privind gestionarea deşeurilor

Dezvoltarea politicii judeŃene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

3.Creşterea eficientei de aplicare a legislaŃiei în domeniul gestionării deşeurilor

Aspecte instituŃionale şi organizatorice

Dezvoltarea instituŃiilor locale şi organizarea structurilor instituŃionale în vederea conformării cu cerinŃele



Document în lucru

98

naŃionale Resurse umane Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire

profesională FinanŃarea sectorului de gestionare a deşeurilor

Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico financiare privind gestionarea deşeurilor, pe baza principiilor “poluatorul plăteşte” şi subsidiarităŃii

Conştientizarea şi informarea părŃilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părŃile implicate

Colectarea şi raportarea datelor şi informaŃiilor privind gestionarea deşeurilor

ObŃinerea de date şi informaŃii corecte şi complete, adecvate cerinŃelor de raportare naŃională şi europeană

Prevenirea generării deşeurilor

Minimizarea cantităŃii de deşeuri generate

1. Utilizarea eficientă a tuturor capacităŃilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor

Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor 2. Sprijinirea dezvoltării activităŃilor de valorificare

materială şi energetică 1. Asigurarea că, capacitatea de colectare şi transport a deşeurilor este adaptată numărului de locuitori şi cantităŃilor de deşeuri generate

Colectarea şi transportul deşeurilor

2. Asigurarea celor mai bune opŃiuni de colectare şi transport a deşeurilor corelate cu activităŃile de reciclare şi eliminare finală

Tratarea deşeurilor Promovarea tratării deşeurilor Deşeuri biodegradabile

Reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile, din grădini şi parcuri, pieŃe prin colectare separată 1. Reducerea cantităŃii de deşeuri de ambalaje generate 2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje

Deşeuri de ambalaje

3. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a deşeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate

Deşeuri din construcŃii şi demolări

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăŃii umane

Deşeuri voluminoase Implementarea colectării separate a deşeurilor voluminoase

Nămol provenit de la staŃiile de epurare orăşeneşti

Managementul ecologic al nămolului provenit de la staŃiile de epurare

Vehicule scoase din uz (VSU)

Elaborarea unui sistem eficient pentru colectarea, valorificarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz, în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare

Echipamente electrice şi Organizarea colectării separate a deşeurilor de



Document în lucru

99

electronice echipamente electrice şi electronice (DEEE) 1.Implementare a serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase

Deşeurile periculoase din deşeurile municipale

2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în condiŃii de siguranŃă pentru mediu şi sănătate a populaŃiei

Energie electrică

Consiliul JudeŃean Buzău şi-a exercitat în mod continuu competenŃele legale privind alimentarea cu energie electrică în localităŃile judeŃului prin elaborarea unor programe şi proiecte privind reabilitarea reŃelelor de alimentare. Totodată au fost accesate şi alte surse de finanŃare, un exemplu în acest sens fiind reabilitarea instalaŃiei electrice la Şcoala cu clasele I-IV din satul Fundeni, comuna Zărneşti printr-un program PIN.

La nivelul localităŃilor judeŃului, la 30.07.2006, 2.287 de gospodării erau nealimentate cu energie electrică; dintre acestea 1.686 aveau acces la reŃeaua electrică stradală, pentru alimentarea cu energie electrică a diferenŃei de 601 gospodării fiind necesară extinderea reŃelei electrice de joasă tensiune.

În perioada 2006-2008, în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, Consiliul JudeŃean Buzău a emis 19 autorizaŃii de construire şi 9 avizele de structură pentru eliberarea autorizaŃiilor de construire care sunt de competenŃa primarilor de comune (care nu au constituite structuri de specialitate proprii), astfel încât la 01.01.2008 numărul total de gospodării neracordate scăzuse la 2.428, din care 478 în mediul urban şi 1.950 în mediul rural:

2006 2007 2008 Total AutorizaŃii de construire şi acorduri unice Energie electrică 4 7 8 19 Avize de structură şi acorduri unice pentru comunele care nu au structuri de specialitate

proprii Energie electrică 3 3 3 9

Unitatea judeŃeană pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităŃi publice din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judeŃean Buzău are următoarele atribuŃii principale:

� elaborează prognoze pe termen scurt şi de perspectivă a lucrărilor de electrificări rurale şi urbane, supunând, spre aprobare, Consiliului JudeŃean Buzău, lucrările care se realizează anual, în limita fondurilor, alocate de Ministerul Economiei şi ComerŃului, judeŃului Buzău, în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea energiei nr.13/2007 ;

� urmăreşte realizarea lucrărilor de electrificări rurale şi urbane prevăzute în Programul “Electrificare 2007-2009”, privind alimentarea cu energie electrică a localităŃilor neelectrificate;

� participă la recepŃia lucrărilor de electrificări rurale şi urbane, precum şi la recepŃia tuturor lucrărilor energetice din judeŃ, potrivit art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare privind aprobarea Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora.



Document în lucru

100

Programul “Electrificare 2007-2009” estima investiŃia totală pentru cele 87 de localităŃi ale judeŃului la 18.801.000 lei, din care 755.000 lei pentru mediul urban. Anexa nr. 6 cuprinde situaŃia celor 87 de unităŃi administrativ-teritoriale din judeŃul Buzău în cadrul programului “Electrificare 2007-2009”.

Programul de lucrări al SC Electrica SA cuprinde proiecte de extindere a reŃelelor pentru municipiul Rm. Sărat – cartierele Al. Bagdat, Anghel Saligny, Bariera Focşani, comuna Amaru - sat Amaru, comuna Costeşti - sat Spătaru, comuna Mărăcineni - sat CăpăŃâneşti şi comuna Râmnicelu - sat Stiubei.

Pentru gospodăriile care au fost strămutate în 1984 ca urmare a construirii Lacului de acumulare Siriu, alimentarea cu energie electrică este în sarcina SC Hidroelectrica ca proprietară a reŃelelor din zonă; alimentarea cu energie electrică a acestor gospodării este eficientă în condiŃiile în care se realizează din reŃelele electrice ale judeŃului Covasna.

Iluminat public

AutorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a realiza programe de dezvoltare, reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de iluminat precum şi programe de înfiinŃare a unor reŃele noi de iluminat public. Totodată, prin direcŃiile de specialitate, autorităŃile publice locale coordonează proiectarea şi execuŃia lucrărilor tehnico-economice şi aprobă studiile de fezabilitate aferente investiŃiilor în cauză.

Conform situaŃiei locale existente în judeŃul Buzău la 30.07.2006, dintr-un total de 4.420 km de străzi, numai 3.569,2 km – reprezentând 80,75% – sunt prevăzuŃi cu reŃea de iluminat stradal. Nu există zone sau localităŃi defavorizate din acest punct de vedere, situaŃia localităŃilor din mediu rural fiind similară celei existente în mediu rural la nivel naŃional.

Iluminarea este în prezent asigurată de 19.706 corpuri de iluminat, adică aproximativ un corp de iluminat la 181 m de reŃea stradală. Pentru o iluminare optimă şi asigurarea pentru cetăŃeni a stării de confort şi securitate, Strategia judeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice prevede o dotare suplimentară cu 21.300 corpuri de iluminat stradal.

SituaŃia existenŃă privind iluminatul public şi alimentarea cu energie electrică la nivelul judeŃului Buzău la 30.07.2006 se prezintă astfel:

Gospodării nealimentate cu energie

Zona economică Lungime totală străzi

Lungime reŃele

iluminat

Nr. corpuri de iluminat

Nr. total Cu acces la reŃea

Valea Buzăului 727,52 581,45 6.636 632 516 Valea Chiojdului 128,60 123,60 184 40 10 Valea Bălăneasa 208,10 178,20 641 32 10 Valea SărăŃelului 177,0 87,00 167 9 7 Valea Slănicului 499,23 305,50 1.550 60 21 Valea Câlnăului 328,05 208,25 1.311 98 79 Valea Râmnicului 623,85 556,10 2.272 67 27 Dealul IstriŃa 242,50 184,50 1.098 - - Valea Sărată (7 460,80 409,80 1.118 15 -



Document în lucru

101

localităŃi) Valea Buzăului – curs inferior

301,10 237,70 1.265 320 59

Câmpia Buzăului 283,60 214,30 1.098 65 23 Valea CălmăŃuiului 251,60 218,70 1.009 890 880 Câmpia Râmnicului 187,50 164,10 1.357 59 54

Total: 4.419,45 3.569,20 19.706 2.287 1.686

Programul multianual privind iluminatul public8 al judeŃului Buzău până în anul 2017 totalizează 87 studii de fezabilitate, pentru a căror realizare sunt necesare fonduri de 1.520,7 mii euro, cu finalitate în 87 de proiecte în valoare de 42.229 mii euro; dintre acestea, numai 5 proiecte însumând 3.396 mii de euro sunt propuse a fi realizate din fonduri proprii. Sumele propuse reprezintă proiecte de dezvoltare, reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de iluminat existente precum şi de înfiinŃare de noi reŃele de iluminat public desfăşurate pe o lungime totală de 3.207,4 km precum şi montarea a cel puŃin 56.200 de corpuri de iluminat.

Alimentare cu gaze naturale

ReŃeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în 20059:

LocalităŃi în care se distribuie gaze naturale

Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc)

Total Din care municipii şi

oraşe

Lungimea simplă a conductelor de distribuŃie (km)

Total Din care pentru uz casnic

Nivel naŃional 742 217 27.496 12.963.284 2.827.778 Regiunea Sud-Est 51 17 1.742 1.785.624 169.694 JudeŃul Buzău 15 2 472,8 174,830 42.557

Alimentarea cu gaze este puŃin prezentă în judeŃul Buzău, localităŃile alimentate cu gaze naturale reprezentând doar 2% din totalul naŃional, procent menŃinut şi pentru municipii şi oraşe. La nivel regional localităŃile alimentate cu gaze reprezintă 29% din total, iar municipiile şi oraşele 12%.

Lungimea totală a conductelor, în perioada 2005 – 2007 a crescut cu 7 km până în 2006 şi cu încă 58 de km până în 2007:

2005 2006 2007 Lungimea conductelor de

distribuŃie 472, 479,7 537,4

SituaŃia existentă în judeŃul Buzău, în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale, la data de 31.07.2006 este următoarea:

Zona economică Nr. de localităŃi componente ale zonei economice în care există alimentare cu

gaze

Lungime reŃea Nr. apartamente deservite

Valea Buzăului 6 Valea Chiojdului - Valea Bălăneasa 1

8 Strategia judeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi 9 PDR 2007-2013



Document în lucru

102

Valea SărăŃelului - Valea Slănicului 1 Valea Câlnăului 1 Valea Râmnicului 1 Dealul IstriŃa - Valea Sărată 5 Valea Buzăului – curs inferior

4

Câmpia Buzăului 3 Valea CălmăŃuiului - Câmpia Râmnicului -

În perioada 2006-2008 Consiliul JudeŃean Buzău a emis următoarele autorizaŃii şi avize:

2006 2007 2008 Total AutorizaŃii de construire şi acorduri unice Petrol şi gaze 3 8 19 30 Avize de structură şi acorduri unice pentru comunele care nu au structuri de specialitate proprii Gaze 2 3 11 16

Consiliul JudeŃean Buzău urmăreşte, prin direcŃia de specialitate, modul în care se exploatează, se întreŃin, se repară şi se modernizează instalaŃiile de producere, transport şi distribuŃie a gazelor naturale, precum şi activitatea privind concesionarea serviciului de distribuŃie a gazelor naturale pentru localităŃile judeŃului care solicită aceasta.

Energie termică

Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat funcŃionează numai în cele două municipii. Municipiul Buzău dispune de 45 de centrale şi puncte termice care deservesc un număr de 24.123 de apartamente printr-o reŃea termică de 26,1 km. Municipiul Râmnicu Sărat dispune de 8 centrale termice din care 5 au fost reabilitate, care deservesc 893 apartamente printr-o reŃea termică de 17 km.

Pentru oraşul Nehoiu se vor reabilita, într-o primă fază, reŃele de alimentare cu agent termic, după care, prin parteneriat public privat, se va realiza alimentarea cu energie termică a cartierelor de locuinŃe. Tot parteneriatul public-privat este identificat ca soluŃie pentru restul localităŃilor care au blocuri de locuinŃe, momentan încălzite individual.

SituaŃia comparativă a alimentării cu energie termică în anul 2005:

LocalităŃi în care se distribuie energie termică Total Din care municipii şi oraşe Total la nivel naŃional 155 129 Regiunea Sud-Est 22 20 JudeŃul Buzău 2 2

Energia termică se distribuie în 2 municipii şi oraşe, adică 1,2% respectiv 1,5% din totalul localităŃilor, respectiv municipiilor şi oraşelor la nivel naŃional. La nivel regional, cele două municipii şi oraşe alimentate cu energie termică reprezintă 9%, respectiv 10%

În ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică, Strategia judeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice prevede următoarele:

numărul de apartamente care vor utiliza energia termică în sistem centralizat în municipiul Buzău va ajunge la 26.043, cu o creştere faŃă de 2006 de 8%;



Document în lucru

103

în oraşul Nehoiu, în urma reabilitării din fonduri proprii a 5 puncte termice şi 3,2 km reŃea vor fi deservite 872 apartamente;

în restul localităŃilor volumul investiŃiilor propuse se referă la proiecte realizate din fonduri proprii sau externe pentru asigurarea energiei termice necesară încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaŃie şi instituŃii publice, obiective social-culturale şi operatori economici.

Deşi orientarea pentru utilizarea gazului metan a rămas o prioritate, existând un număr relativ mare de unităŃi administrative care doresc în continuare concesionarea serviciului de distribuŃie a gazelor naturale, datorită preŃului relativ mic comparativ cu a celorlalte surse de energie termică, viitorul surselor de energie îl reprezintă sursele regenerabile (energie solară, eoliană, hidraulică, geotermală, biomasă, biogaz, alcool carburant).

JudeŃul Buzău are un mare potenŃial eolian, încă neexploatat, iar pentru populaŃie există programul Casa Verde, care subvenŃionează în proporŃie de 90% costurile de montare a panourilor solare.

TelecomunicaŃii

Unitatea judeŃeană pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităŃi publice din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judeŃean Buzău are ca atribuŃii urmărirea realizării programelor de extindere a reŃelei telefonice în localităŃile judeŃului de racordare a satelor la reŃeaua telefonică, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

ReŃeaua de telecomunicaŃii este în general bine dezvoltată, existând acoperire pentru întreg judeŃul, urmare a investiŃiilor din ultimii ani, realizate în principal de firmele private de telefonie mobilă. Astfel se explică scăderea constantă începând cu anul 2004 a numărului de abonamente telefonice la reŃeaua naŃională de telefonie şi creşterea foarte accentuată a numărului de abonamente la operatorii privaŃi, în special la cei de telefonie mobilă. TelecomunicaŃiile sunt sectorul cel mai dezvoltat, două firme naŃionale asigurând servicii de telefonie fixă, internet şi cablu TV. PiaŃa serviciilor de comunicaŃie modernă este completată de firme specializate pe internet, receptoare digitale şi de toŃi operatorii de telefonie mobilă cu acoperire naŃională.

În mediul rural sunt probleme în ceea ce priveşte conectarea la reŃele de telecomunicaŃii şi accesul la internet.

Abonamente la radio şi televiziune

La nivelul anului 2006, media locală acoperea întreg spectrul de manifestare si comunicare, cu patru posturi de televiziune locală şi şase televiziuni cu acoperire naŃională, prin corespondenŃă, şase posturi de radio cu redacŃii funcŃionale în Buzău.



Document în lucru

104

SituaŃia numărului de abonamente radio-TV a cunoscut fluctuaŃii, funcŃie de apariŃia televiziunii prin cablu, a înfiinŃării posturilor locale, respectiv a :

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Abonamente radio 34.714 150.218 54.577 36.162 45.812 141.163 119.920 114.625 112.884 107.095

Abonamente TV 72.892 92.151 69.694 64.989 67.125 133.681 129.828 122.233 121.344 116.561

020000400006000080000

100000120000140000160000

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Abonamente radio

Abonamente TV

4.5 Infrastructura socială

AsistenŃă socială

Strategia judeŃului Buzău pentru asistenŃă socială a adulŃilor şi copiilor pe perioada 2006-2010 aprobată prin Hotărârea Consiliului JudeŃean Buzău nr. 25/2006, şi completată prin Hotărârea nr. 74/2007, are următoarele priorităŃi în ceea ce priveşte protecŃia şi integrarea socială a persoanelor adulte cu/fără handicap pentru perioada 2006 – 2010:

� Prioritatea 1: crearea şi dezvoltarea unui sistem de servicii alternative (la sistemul rezidenŃial clasic) comunitare bazate pe standarde şi normative adecvate care să permită persoanelor vârstnice cu/fără handicap să ducă o viaŃă independentă;

� Prioritatea 2: prevenirea instituŃionalizării şi dezvoltarea capacităŃii locale de intervenŃie timpurie pentru depistarea persoanelor vârstnice cu/fără handicap în situaŃie de risc, ca scop principal al politicii de asistenŃă socială în domeniu, asigurându-se astfel dreptul acestor persoane la şanse egale în comunitatea din care fac parte;

� Prioritatea 3: promovarea unei participări active a persoanelor vârstnice cu/fără handicap în societate la toate nivelurile şi în toate sferele vieŃii cotidiene;

� Prioritatea 4: dezvoltarea parteneriatului şi cooperării între partenerii implicaŃi în respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vârstnice cu/fără handicap;

� Prioritatea 5: informarea şi sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica persoanelor vârstnice cu/fără handicap;

� Prioritatea 6: dezvoltarea unui management al calităŃii totale în domeniul resurselor umane şi a celor financiare implicate în protecŃia şi asistenŃa socială a persoanelor vârstnice cu/fără handicap;



Document în lucru

105

� Prioritatea nr. 7: crearea şi dezvoltarea de servicii sociale specializate pentru persoanele vârstnice cu/fără handicap aflate în criza socială.

PriorităŃile perioade 2006 – 2010 în ceea ce priveşte protecŃia şi integrarea socială a copilului:

� DezinstituŃionalizarea copiilor şi prevenirea re/instituŃionalizării, închiderea centrelor de plasament de tip clasic;

� Diminuarea fenomenului de abandon şi reducerea instituŃionalizării copiilor;

� Diversificarea modalităŃilor de intervenŃie pentru prevenirea abuzului şi neglijării copilului, sub orice formă, precum şi a fenomenelor care pot determina intrarea copilului în dificultate;

� Sprijinirea autorităŃilor administraŃiei publice locale în procesul de descentralizare a serviciilor sociale în crearea infrastructurii necesare preluării responsabilităŃilor de prevenire a separării copilului de familie;

� Dezvoltarea ofertei de servicii specializate destinate copiilor cu nevoi speciale;

� Adoptarea şi punerea în aplicare a unor planuri de acŃiune care să pregătească integrarea socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecŃie;

� Conceperea şi aplicarea unor modalităŃi de intervenŃie pentru prevenirea şi reducerea fenomenului delincvenŃei juvenile;

� Promovarea adopŃiei naŃionale;

� Crearea de parteneriate interinstituŃionale şi public - private în scopul implicării factorilor de răspundere în implementarea legislaŃiei speciale în protecŃia copilului;

� Eficientizarea gestionării resurselor umane şi financiare implicate în domeniul protecŃiei copilului.

Persoanele dezavantajate / grupuri vulnerabile identificate la nivelul judeŃului Buzău:

� pensionari în agricultură – 28.737; � beneficiari de venit minim garantat – 29.448; � persoane beneficiare de masă la cantinele de ajutor social - 699.

Anexa nr. 7 prezintă situaŃia beneficiarilor de ajutor social la nivelul fiecărei localităŃi.

Beneficiarii de indemnizaŃie pentru persoane cu handicap/de buget complementar:

Nr. crt. Drepturi Număr beneficiari 1. IndemnizaŃie lunară pentru persoana cu handicap adultă - grav 3.364 2. IndemnizaŃie lunară pentru persoana cu handicap adultă - accentuat 7.089 3. IndemnizaŃie însoŃitor pentru adultul nevăzător - grav 992 4. Buget complementar pentru copilul cu handicap - grav 585 5. Buget complementar pentru copilul cu handicap - accentuat 255 6. Buget complementar pentru copilul cu handicap - mediu 331 7. Buget complementar pentru adultul cu handicap - grav 3.364



Document în lucru

106

8. Buget complementar pentru adultul cu handicap - accentuat 7.089 9. Buget complementar pentru adultul cu handicap - mediu 552

Servicii de îngrijire oferite de către DGASPC Buzău10 şi comunităŃile locale, detaliate în Anexa nr. 9, cuprind:

� 11 servicii de îngrijire de zi aflate în subordinea consiliilor locale;

� 12 servicii de îngrijire de zi aflate în subordinea DGASPC;

� 3 servicii de îngrijire de zi aflate în subordinea OPA;

� 3 servicii de tip rezidenŃial aflate în subordinea OPA;

� 26 servicii de tip rezidenŃial aflate în subordinea DGASPC;

� 6 servicii de tip rezidenŃial în domeniul protecŃiei sociale a persoanelor adulte aflate în subordinea DGASPC.

Există 27 de furnizorii de servicii sociale acreditaŃi în judeŃul Buzău (inclusiv ONG-uri) care se implică în activităŃi de asistenŃă socială. Tipuri de servicii oferite: servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive; orientare profesională; consiliere psihologică, reintegrare în comunitate, găzduire pe perioada determinată, logopedie, promovarea relaŃiilor sociale (socializare), activităŃi socio-culturale11.

Tipuri de situaŃii: sărăcie, şomaj de lungă durată, abuz (violenŃă) şi neglijare, situaŃie de dificultate în familie, handicap fizic (somatic), handicap senzorial, handicap neuromotor, lipsa de acces la drepturile sociale, situaŃie de dificultate în familie.

Beneficiari: familii, copii 0-6 ani, copii 17-18 ani, tineri 18-26 de ani, adulŃi, persoane vârstnice.

Din 1293 copii ai căror părinŃi sunt plecaŃi la muncă în străinătate, 387 au ambii părinŃi plecaŃi, 643 un singur părinte plecat, iar 263 copii au părinte unic susŃinător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate. Din 183 copii aflaŃi în situaŃie de risc, 78 sunt îngrijiŃi în familii, iar 78 beneficiază de prestaŃii şi servicii în centre de zi sau centre de consiliere şi sprijin pentru părinŃi12.

Sănătate

Primele preocupări privind sănătatea publică au apărut în anul 1792, prin înfiinŃarea spitalului Gârlaşi. Alte spitale construite sunt: Pătîrlagele -1894, Pogoanele -1904, Mihăileşti -1925, Vintilă Vodă -1931. În 1893, printr-o hotărâre a Consiliului General al judeŃului, se înfiinŃează în fiecare plasă teritorială un post de medic.

După 1950 în Buzău, Râmnicu Sărat, Smeeni, Nehoiu sunt construite alte spitale, numărul unităŃilor medicale din judeŃ, ajungând la 130 de dispensare în 1980, dintre care 17 urbane, 83 rurale, 21 de întreprindere şi 9 şcolare, 40 de case de naşteri, 10 policlinici şi 11 spitale din care cinci funcŃionau în mediul rural - Pătîrlagele, Pîrscov, Beceni, Săpoca, Vintil Vodă.

10 Anexa nr. 8 11 Anexa nr. 10 12 Anexa nr. 11



Document în lucru

107

Criza din sistemul sanitar şi haosul instalat după 1990 au dus la desfiinŃarea unor spitale comunale, a unor dispensare şi cabinete medicale. Sistemul public de sănătate fost completat de sistemul privat care este la standarde de calitate şi preŃuri occidentale.

AsistenŃa de specialitate este asigurată de 208 medici de familie, 260 medici specialişti, 43 medici de medicină generală şi 148 de medici stomatologi. Cu un număr total de 659 de medici în judeŃ, număr de locuitori la un medic este de 745.

Numărul de cabinete medicale:

� 206 cabinete de medicină de familie; � 106 cabinete de specialitate; � 146 cabinete de stomatologie; � 20 cabinete medicale şcolare; � 12 cabinete stomatologice şcolare.

Punctele farmaceutice cuprind 97 de farmacii şi 30 de drogherii.

Morbiditatea la nivelul judeŃului, pentru anul 2008, a cuprins hipertensiunea arterială – 54.042 cazuri, cardiopatia ischemică – 31.987 cazuri, diabetul zaharat - 16.865 cazuri, tulburări mentale – 8.619 cazuri, boală ulceroasă – 8.225 cazuri, ciroză şi hepatite cronice – 8.091 cazuri, boli pulmonare cronice – 7.825 cazuri şi tumori – 8.619 cazuri.

Infrastructura de sănătate cuprinde Serviciul judeŃean de ambulanŃă Buzău care are în subordine 8 substaŃii: Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pogoanele, Pătârlagele, Vintilă Vodă, Smeeni, Parscov şi Mihăileşti.

Personalul medico-sanitar al Serviciului judeŃean de ambulanŃă numără 7 medici specialişti medicină generală, 4 medici rezidenŃi medicină de familie, 102 asistenŃi medicali, 97 ambulanŃieri şi 9 operatori registratori de urgenŃă. Dotarea cu mijloace de intervenŃie cuprinde 32 de ambulanŃe în funcŃiune.

La nivelul judeŃului Buzău funcŃionează 8 spitale:

SecŃii şi compartimente Paturi spitalizare

continuă Paturi

spitalizare de zi Spitalul JudeŃean de UrgenŃă Buzău

24 secŃii şi compartimente (din care 9 exterioare)

990 25

Spitalul Municipal Rm. Sărat

13 secŃii si compartimente (din care 2 exterioare )

482 8

Spitalul Orăşenesc Nehoiu 6 secŃii şi compartimente 161 4 Spitalul de boli cronice Pătârlagele

3 secŃii şi compartimente 40 -

Spitalul de boli cronice Smeeni

2 compartimente

40 -

Centrul de sănătate Parscov

3 secŃii şi compartimente

65

-

Spitalul Comunal Vintilă Vodă

3 secŃii şi compartimente 42

-

Spitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranŃă Sapoca

7 secŃii 770 -

La nivelul judeŃului Buzău funcŃionează 8 ambulatorii integrate; dotările medicale ale acestora sunt prezentate în Anexa nr. 12.



Document în lucru

108

Prin Schema de finanŃare nerambursabilă pentru proiecte de infrastructură mică Phare 2001 Coeziune Economică şi Socială – CFP 3/2002 au fost realizate reabilitarea SecŃiei Exterioare Oncologie a Spitalului JudeŃean Buzău - valoare totală proiect 213.819 euro şi reabilitarea SecŃiei Exterioare Gârlaşi a Spitalului JudeŃean Buzău – valoare totală proiect 850.000 euro.

Parteneriatul Consiliului JudeŃean Buzău cu Flandra de Est s-a concretizat în colaborări privind sistemul de asistenŃă medicală, în special reabilitarea clădirii principale a Spitalului JudeŃean.

Cultură

Locuitori ai unor zone bogate în calcar, buzoienii s-au remarcat în mod deosebit ca meşteri pricepuŃi în prelucrarea pietrei. Crucerii de la Bădeni sau Breaza, Năeni, Pietroasele şi Ciuta au realizat adevărate dantelării în piatră, care au ajuns până în inima Bărăganului. Buzăul se mândreşte cu cimitirul de la Cotorca, declarat în întregime rezervaŃie de patrimoniu.

Principalele sărbători tradiŃionale populare şi religioase din judeŃul Buzău sunt:

� Buzău – duminică, 12 - 24 iunie – Drăgaica; � Rm. Sărat – sâmbătă, 15 mai - Floarea de salcâm; � Bisoca – ultima duminică a lunii august - Pe plaiuri bisocene; � Bozioru – miercuri, 20 iulie - Sf. Ilie; 6 august - Pobreajenul; 29 august - Sf. Ioan; � Brăeşti – 8 septembrie – Pinul; � Buda – 29 iunie - Sf. Petru; 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului; � Calvini – duminica, 25 martie - Buna Vestire; Moşii de vară; 27 iulie –

Pantilimon; � Cătina – marŃi, 24 iunie - târg anual; � Cernăteşti, sat Aldeni – 27 iulie – Pantilimon; � Chiojdu – miercuri, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului; ÎnălŃarea

Domnului; � Cozieni – joi, 15 august - Sf. Maria; � Gura Teghii – joi, ultima săptămână a lunii mai – Gherghelaş; � Lopătari – duminica, 29 iunie - Sf. Petru; 27 iulie - Târg la Plaiul Nucului; � Măgura – joi, 29 iunie - Sf. Petru; 6 august – Pobreajenul; � Merei, sat Dealul Viei, sat Monteoru – zilnic în perioada 15 iunie - 1 septembrie,

8 iunie - Sf. Mihail; � Mânzăleşti – 29 august - Sf. Ioan – Beşlii; ultima duminică din iunie - Meledic;

15 august - Festivalul Slănicului, Găvanu; Gura Bădic – Rusaliile; � Murgeşti – 15 august - Sf. Maria; � Odăile – 15 august - Sf. Maria; prima duminica după Sf. Maria; � Pardoşi – 20 iulie - Sf. Ilie; � Pătârlagele – sâmbăta; prima vineri după Paşti - Târgul Cucului, la Valea

Muscelului; � Pietroasele – duminica; 1 iunie - târg la Şarânga; � Podgoria – 29 iunie - CoŃatcu; 27 iulie - Pleşeşti; � RacoviŃeni – 29 august - Sf. Ioan; � RuşeŃu – duminica, 29 iunie - Sf. Petru; 15 august - Sf. Maria; � Săruleşti – 27 iulie – Pantilimon;



Document în lucru

109

� Vintilă Vodă – Duminica Floriilor; 14 septembrie - Ziua Crucii; 14 octombrie - Vinerea Mare; 21 noiembrie - Ovidenia; 6 decembrie - Sf. Nicolae;

� Vipereşti, sat Tronari – duminica; 8 noiembrie - Sf. Mihail şi Gavril; � Vâlcelele – duminica; 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului.

Muzeul JudeŃean Buzău are în administrare peste 50.000 de obiecte de patrimoniu, din care 442 sunt clasate în categoria „tezaur”. Muzeul are colecŃii de arheologie; istorie; artă (Margareta şi Bucur Chiriac, BrăduŃ Covaliu şi ExpoziŃia de artă contemporană românească); personalităŃi (Alexandru Marghiloman); telefoane; etnografie.

Muzeul dispune, în teritoriu, de următoarele secŃii:

ColecŃia de Etnografie şi Artă Populară - casa Vergu Mănăilă din municipiul Buzău; Casa memorială Vasile Voiculescu din comuna Pârscov; Tabăra de sculptură Măgura, comuna Tisău, cu 256 de sculpturi în piatră (21 ha); ColecŃia muzeală ColŃi, din comuna ColŃi, cu peste 300 de bunuri patrimoniale.

Anual, sub coordonarea specialiştilor instituŃiei se desfăşoară campania de săpături arheologice pe şantierele de la Zănoaga - comuna Năeni, Cremenea - Gherăseni, Pietrosu - Costeşti, Pietroasele, Gruiu Dării - Pietroasele, Monteoru - Merei, Cârlomăneşti - Verneşti, CoŃatcu - Podgoria, Târcov - Pârscov şi ColŃi.

Un proiect privind reabilitarea Muzeului JudeŃean Buzău se află în curs de evaluare pentru a fi finanŃat în cadrul Programului OperaŃional Regional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenŃie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe. Proiectul are o valoare totală de 28.680.842,94 lei şi se estimează a se implementa în perioada august 2009 – august 2012.

Muzeul municipal Râmnicu Sărat are o colecŃie compusă din circa 29.000 de obiecte de artă plastică (870), etnografie (2.786), istorie locală (3.440), istorie (4.800), şi ştiinŃe naturale (16.904). Din lucrările de artă plastică deŃinute în colecŃiile sale, Muzeul municipal din Râmnicu Sărat are clasate în categoria „tezaur" 10 lucrări, iar la „fond" 16 lucrări.

La nivelul judeŃului Buzău există următoarele case de cultură:

� în municipiile Buzău (Ion Caraion) şi Rm. Sărat (Florica Cristoforeanu); � în oraşele Nehoiu, Pătârlagele şi Pogoanele; � în comuna Berea; � Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău;

În mediul rural, funcŃionează, în subordinea autorităŃilor publice locale, peste 200 de cămine culturale, din care 78 la nivelul localităŃilor reşedinŃe de comune. Comunele Cilibia, Pănătău, Mihăileşti şi Pietroasele nu au cămine culturale în localităŃile centru13.

Teritoriul judeŃului Buzău are o importantă zestre istorică, concretizată în situri arheologice, valori ale patrimoniului construit şi zone cu potenŃial etnografic încă nevalorificat pe deplin. Lista monumentelor istorice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 646 bis/iulie 2004, situează judeŃul Buzău printre unităŃile administrativ teritoriale cu cele mai bogate obiective de patrimoniu imobil din Ńară, astfel:

13 Anexa nr. 13



Document în lucru

110

• situri şi monumente arheologice – 497 poziŃii; • ansambluri şi monumente de arhitectură – 317 poziŃii; • monumente memoriale/funerare – 47 poziŃii; • monumente de for public – 3 poziŃii.

Din cele 864 monumente, 122 sunt de valoare naŃională (excepŃională), celelalte fiind de importanŃă locală.

Din prima categorie se evidenŃiază o serie de situri arheologice de mare valoare istorică, printre care cele de la Cârlomăneşti, Pietroasele, FinŃeşti şi Sărata Monteoru. Din categoria construcŃiilor de patrimoniu de valoare naŃională fac parte: Ansamblul Episcopiei Buzăului, Fosta Mănăstire Râmnicu Sărat, Schiturile rupestre de la Aluniş şi Nucu - Bozioru, Palatul comunal, Tribunalul judeŃean, bisericile din localităŃile Ciuta (comuna Măgura), Grebănu, Bâscenii de Jos (Calvini), Deduleşti şi Drăgheşti (Topliceni) etc.

Există un număr important de monumente într-o stare avansată de degradare, care necesită ample lucrări de restaurare: ansamblul fostei Mănăstiri Berea, Templul comunităŃii evreieşti, Vila Albatros, vechea reşedinŃă a familiei Marghiloman şi fostele grajduri (Ansamblul Conacului Marghiloman - municipiul Buzău), Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Cândeşti (Verneşti), turnul clopotniŃă de la Schitul Nifon, Biserica Pogorârea Sfântului Duh - sat Deduleşti, comuna Topliceni, Conacul Marghiloman (Zărneşti), Biserica Adormirea Maicii Domnului din Drăgheşti, comuna Topliceni.

Un număr important de monumente istorice se află în proprietatea unor persoane fizice, îndeosebi casele Ńărăneşti tradiŃionale, localizate în comunele Săruleşti, Lopătari, Chiojdu (Casa cu blazoane), Pârscov, Râmnicelu, Balta Albă etc.

PersonalităŃile legate de Buzău cuprind nume ca Nicolae Teodorescu, şeful şcolii de zugravi de subŃire, înfiinŃată la Buzău în 1831, între elevi numărându-se şi nepotul său Gheorghe Tăttărescu; Ion Andreescu, profesor la Buzău între anii 1872 şi 1878, Ştefan Popescu, Grigore Negoşanu, Constantin Petrescu-Dragoe, Adina-Paula Moscu şi Alexandru Moscu, muzicienii Nicolae şi Maria Severeanu, prof. Ioan Vicol, pianistul George Moscu, baritonul Aurelian Costescu Duca, Nicu Poenaru şi inegalabilul Nicolae Leonard, care a copilărit de la 6 ani în oraşul Buzău. Din lumea teatrului trebuie amintiŃi Nicolae Niculescu-Buzău, Nicolae Petre Rusu-Ciucurete, Vladimir Maximilian, George Ciprian, patronul spiritual al teatrului profesionist de la Buzău (înfiinŃat în 1995, inaugurat la 5 aprilie 1996).

În literatură, începând cu Mitrofan şi Dionisie Romano, episcopi, şi continuând cu Vasile Cârlova, primul poet modernist, amintim pe Vasile Voiculescu, Ion Caraion, Ion Băieşu, Radu Cârneci, LaurenŃiu Ulici, Passionaria Stoicescu, Denisa Comănescu-Prelipceanu şi mulŃi alŃii. ŞtiinŃa este strălucit reprezentată prin savanŃi de renume şi cu contribuŃii



Document în lucru

111

însemnate în domeniile lor de activitate. Nicolae Vaschide, ajuns director la Sorbona, prof. univ. Constantin SudeŃeanu, academicienii Radu Vlădescu şi Traian Săvulescu, renumitul oculist Nicolae Manolescu şi, nu în ultimul rând, laureatul premiului Nobel pentru medicină, George Emil Palade, strălucit elev al cunoscutului liceu "Bogdan Petriceicu Hasdeu".

JudeŃul Buzău are un număr de 87 de biblioteci publice, după cum urmează:

• Biblioteca JudeŃeană Vasile Voiculescu funcŃionează în două corpuri şi are alte 5 filiale în cartiere (printre care o filială de carte religioasă şi una de carte franceză);

• Biblioteca Municipală Rm. Sărat;

• 3 biblioteci orăşeneşti;

• 82 de biblioteci comunale, dintre care 10 nu au bibliotecar.

Fondul de carte al bibliotecilor este repartizat astfel:

� Biblioteca JudeŃeană dispune de 301.799 volume, din care 290.770 cărŃi şi periodice legate; 838 manuscrise; 4.970 documente audio-video; 25 de documente electronice (cărŃi); 5.196 de alte documente.

� Biblioteca Municipală Rm. Sărat – 103,810 volume;

� Biblioteca Orăşenească Nehoiu – 16.438 volume;

� Biblioteca Orăşenească Pătârlagele – 11.845 volume

� Biblioteca Orăşenească Pogoanele – 17.903 volume.

� Bibliotecile comunale au între 1.300 volume (Florica) şi 15.387 volume (Brădeanu).

Municipiile Buzău şi Rm. Sărat, oraşele Nehoiu şi Pogoanele şi 10 comune au acces la internet în cadrul bibliotecilor. De asemenea, există în cadrul bibliotecilor 106 calculatoare, din care 76 la Biblioteca JudeŃeană, 2 la Biblioteca Rm. Sărat, 3 la bibliotecile orăşeneşti şi 25 la bibliotecile comunale. Sunt 23 de săli de lectură la comune, 2 la oraşe (mai puŃin Pătârlagele), 1 în Rm. Sărat şi 3 săli la Biblioteca JudeŃeană.

Starea clădirilor în care se află bibliotecile este următoarea: 48 sunt în stare bună, 31 în stare satisfăcătoare, 8 sunt improprii, iar comuna Pietroasele nu are fără spaŃiu. Biblioteca JudeŃeană are probleme deosebite cu spaŃiu pentru aproape toate localurile:

� Sediul central funcŃionează într-o clădire de patrimoniu grupa A, care prezintă deteriorări la pereŃii exteriori, acoperiş şi luminator şi nu are spaŃii de dezvoltare şi modernizare a serviciilor;

� Corpul B funcŃionează într-un spaŃiu al Primăriei municipiului Buzău şi este într-o stare mare de deteriorare, clădirea fiind construită în 1920;

� Filiala nr. 1 funcŃionează într-un spaŃiu în stare satisfăcătoare, închiriat de la Oficiul JudeŃean pentru ameliorarea şi ReproducŃia în Zootehnie Buzău;

� Filiala nr. 2 funcŃionează într-un spaŃiu în stare bună dat în administrare de Primăria municipiului Buzău;

� Filiala „Panait Nicolae” funcŃionează într-un spaŃiu în stare necorespunzătoare dat



Document în lucru

112

în administrare de Primăria municipiului Buzău;

� Filiala de carte religioasa „Dionisie Romano” funcŃionează într-un spaŃiu care aparŃine fundaŃiei;

� Filiala de carte franceză funcŃionează într-un spaŃiu revendicat şi câştigat în instanŃă de proprietari.

EducaŃie

Începuturile învăŃământului buzoian sunt legate de şcoala care funcŃiona la mănăstirea Meledic din comuna Vintilă Vodă, înfiinŃată cu 400 de ani în urmă. Un alt nucleu în jurul căruia au apărut şcoli, menŃionate din jurul anului 1700, este Episcopia Buzăului. Documentele istorice menŃionează şcoli la Râmnicu Sărat (1780), Măneşti - Beşlii (1784), Buzău (1794), Grăjda (1797), Nişcov (1806) şi altele.

Din anul 1840 reŃeaua sătească de şcoli se dezvoltă, ajungând la 243 de uniŃi şcolare în anul 1848. Începând cu 1860 apar şi primele licee din judeŃ: B. P. Haşdeu în 1867, Al. VlahuŃă în 1889, Şcoala Normală de fete în 1899 şi şcoala destinată băieŃilor în 1900.

După anul 1900 se înfiinŃează şi câteva şcoli de meserii: Şcoala inferioară de meserii Buzău (1902), Şcoala elementară de meserii Pătîrlagele (1903), Şcoala profesională de fete şi Şcoala inferioară de agricultură în Râmnicu Sărat (1904). Numărul unităŃilor educative va creşte prin apariŃia liceului M. Eminescu, a Şcolii Comerciale din Buzău şi a altora.

În anul 1938 funcŃionau 29 de grădiniŃe, 452 de şcoli, 9 licee şi 3 şcoli profesionale. În 1980 la Buzău se înregistrau 355 de grădiniŃe, 266 de şcoli cu clasele I-IV, 213 şcoli, 22 licee şi 76 de alte tipuri de şcoli. După 1990 sistemul de învăŃământ se diversifică la toate nivelurile: învăŃământ superior, licee, şcoli, grădiniŃe, furnizori de instruire.

Biblioteca Vasile Voiculescu a fost înfiinŃată de Dionisie Romano ca bibliotecă şcolară, iar din anul 1893 funcŃionează ca bibliotecă publică.

Serviciile educaŃionale ale municipiului Rm. Sărat sunt considerate foarte bune în comparaŃie cu cele ale altor oraşe de aceeaşi mărime. Un argument în acest sens îl constituie rezultatele obŃinute de elevii râmniceni la diferite concursuri naŃionale şi internaŃionale, unde au primit numeroase premii şi diplome.

Numărul total al unităŃilor de învăŃământ din judeŃul Buzău este de75714, din care:

grădiniŃe: 366, din care 24 cu personalitate juridică;

şcoli cu clasele I – IV: 180;

şcoli cu clasele I – VIII: 167, din care 131 au personalitate juridică;

licee, grupuri şcolare şi colegii: 28;

şcoli de arte şi meserii: 10;

unităŃi de învăŃământ special: 6, din care 4 cu personalitate juridică.

14 Anexa nr. 14



Document în lucru

113

Infrastructura de învăŃământ mai cuprinde alte 15 unităŃi conexe (inspectoratul şcolar judeŃean, casa corpului didactic, palate şi cluburi şcolare), din care 9 cu personalitate juridică.

Numărul total de elevi cuprinşi într-o formă de învăŃământ în anul şcolar 2008 – 2009 precum şi numărul mediu de elevi într-o clasă sunt cuprinse în tabelul următor:

Clasa Număr total de elevi

Număr mediu de elevi într-o clasă

ÎnvăŃământ preşcolar

14.425 20,2

clasa I 4.621 16,27 clasa II-a 5.007 17,06 clasa III-a 4.859 16,49

ÎnvăŃământ primar

clasa IV-a 4.628 15,85 clasa V-a 4.661 18,42 clasa VI-a 4.517 19,67 clasa VII-a 5.027 19

ÎnvăŃământ gimnazial

clasa VIII-a 4.893 18,33 clasa IX-a 3.477 28,27 clasa X-a 3.279 27,55 clasa XI-a 3.559 26,96 clasa XII-a 3.303 25

ÎnvăŃământ liceal

clasa XIII-a 470 23,50 clasa IX-a 1.090 22,71 clasa X-a 1.306 21,41

Şcoli de arte şi meserii

clasa XI-a 1.278 21,66 ruta progresivă XII 859 - ruta progresivă XII seral 59 -

Ruta progresivă

ruta progresivă XIII 586 - ÎnvăŃământ postliceal şi maiştri

211 -

ÎnvăŃământul special are un număr total de 27 de copii la grădiniŃă, 164 elevi în ciclul primar, 214 elevi la clasele V – X. ÎnvăŃământ de artă cuprinde 353 de elevi, iar învăŃământul sportiv 276.

ÎnvăŃământul special are un număr mediu de 9 copii / grupă la grădiniŃă, 7,81 elevi în ciclul primar, 8,19 elevi la clasele V – X, şi 9,25 elevi la şcolile de arte şi meserii. ÎnvăŃământ de artă are, în medie, 22,06 elevi per clasă, iar învăŃământul sportiv 17,25.

Numărul cazurilor de abandon în anul şcolar 2007 – 2008 este de 345, din care 66 în ciclul primar, 168 în ciclul gimnazial, 39 la liceu, 72 la şcolile de arte şi meserii.

Din numărul total de 5.463 cadre didactice, 1.280 sunt navetiste. În anul şcolar 2007 – 2008 un număr de 19 cadre şcolare au părăsit sistemul de învăŃământ, 7 dintre acestea prin demisie.



Document în lucru

114

Anul şcolar 2007 – 2008 a avut un procent de promovabilitate la bacalaureat de 50,18% în sesiunea iunie-iulie şi de 70,35% în sesiunea august. SituaŃia detaliată a promovabilităŃii pe tipuri de învăŃământ (zi, seral, fără frecvenŃă, frecvenŃă redusă), număr de elevi şi medii obŃinute la examenele de bacalaureat din anul şcolar 2007–2008, sesiunile iunie-iulie şi august este prezentată în Anexa nr. 15.

Ratele de promovabilitate obŃinute de elevi în urma susŃinerii tezelor unice, la clasa a VII-a şi a VIII-a, după contestaŃii, pentru anii şcolari 2006-2007 şi 2007-2008, pe materii, sunt prezentate în Anexa nr. 16.

Baze sportive sunt la Clubul Sportiv Şcolar, Liceul cu Program Sportiv Iolanda Balaş Soter şi Colegiul Al. VlahuŃă Rm Sărat. În cluburile sportive sunt cuprinşi 1100 elevi în 89 clase.

ActivităŃile educative extra-şcolare se desfăşoară în Palatul Copiilor de la Buzău cu filiale în Nehoiu, Pogoanele şi Beceni, Clubul Copiilor Rm. Sărat şi Clubul Copiilor Pătârlagele. Un număr total de 2.335 de copii frecventează cele 31 de cercuri (pictură, desen, electronică, karturi etc) existente. În anul şcolar 2007 – 2008 copii au obŃinut următoarele rezultate:

Locul I: 121 (44 interjudeŃene, 6 regionale, 61 naŃionale, 10 internaŃionale);

Locul II: 90 (39 interjudeŃene, 3 regionale, 46 naŃionale, 2 internaŃionale);

Locul III: 56 (20 interjudeŃene, 2 regionale, 30 naŃionale, 4 internaŃionale);

Premiu Special: 1 (naŃional);

MenŃiuni: 35 (10 interjudeŃene, 25 naŃionale).

În 227 de şcoli au fost înfiinŃate reŃele de calculatoare (anexa nr. 17), iar 21 de şcoli au primit microbuze şcolare (anexa nr. 18).

Sunt în curs de execuŃie 107 lucrări finanŃate de către primării pentru reabilitarea, consolidarea, dotarea sau realizarea unor obiective noi de investiŃii de infrastructură şcolară. Prin centrele financiare se realizează următoarele lucrări15:

• 16 obiective de investiŃii; • 1 consolidare; • 64 reabilitări; • 19 dotări cu utilităŃi; • 1 reparaŃie capitală.

ÎnvăŃământul superior privat este reprezentat prin Facultatea de ŞtiinŃe Economice a UniversităŃii George BariŃiu din Bucureşti şi 12 specializări ale UniversităŃii Spiru Haret la Centrul Teritorial Buzău. Cele mai apropiate unităŃi de învăŃământ superior de stat sunt la ConstanŃa (Universitatea Ovidius, Universitatea Maritimă, Academia Navală Militară Mircea cel Bătrân) şi GalaŃi (Universitatea Dunărea de Jos).

15 Anexa nr. 19



Document în lucru

115

4.6 Mediu

JudeŃul Buzău se confruntă cu o serie de probleme privind protecŃia mediului înconjurător, atât datorită factorilor naturali, cât şi celor antropici: degradarea pădurilor, poluarea cauzată de substanŃele industriale sau de pesticide şi îngrăşăminte chimice.

În zonele de deal şi de munte despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor. Alunecările de teren şi rupturi de pantă, care au dus la o degradare masivă a solurilor, se întâlnesc foarte des pe văile Bălăneasa, SărăŃel, Slănic, Chiojdu.

Exploatarea lemnului după 1989 a fost una haotică, cuprinzând furturi masive şi defrişări, care au dus la degradarea şi distrugerea pădurii. După anul 2000 au fost luate măsuri pentru stoparea acestor fenomene, măsuri combinate cu împăduriri de terenuri şi de regenerare şi dezvoltare a fondului forestier

SpaŃiile verzi din cele 2 municipii şi 3 oraşe însumează 182 ha, rezultând 8,88 mp spaŃiu verde pe cap de locuitor, adică mult sub normele europene.

Apa şi apa uzată

Resursele de apă ale judeŃului Buzău cuprind surse de apă de suprafaŃă şi surse de apă subterane. Cea mai importantă sursă de apă de suprafaŃă este râul Buzău cu barajul de la Siriu. Principalele surse de apa subterană sunt forajele din jurul municipiului Buzău şi forajele de la Voietin, în nordul municipiului Râmnicu Sărat. În cea mai mare parte a judeŃului, cu precădere în partea de sud-est, toate sursele subterane disponibile de apă, inclusiv forajele din care se asigură serviciile publice, sunt poluate şi din acest motiv nu sunt adecvate alimentării cu apă.

Toate oraşele au reŃeaua de distribuŃie îmbătrânită, cu pierderi de apă mari care ating circa 50% din producŃie. Singurele reŃele corespunzătoare sunt cele construite în ultimii ani.

În 35 din cele 82 de comune nivelul nitraŃilor din sursele publice de apă depăşeşte nivelul legal, directivele de furnizare a apei potabile prevăzând conformarea sistemului de furnizare a apei până în anul 2015.

Majoritatea staŃiilor de epurare din judeŃul Buzău sunt vechi, având infrastructura cât şi echipamentele mecano-electrice într-o stare foarte precară. StaŃiile de tratare evacuează apa insuficient epurată în bazinele râurilor. FacilităŃile existente sunt realizate după proiecte vechi, echipamentele existente sunt învechite, din cauza lipsei de fonduri nu au fost făcute investiŃiile necesare, iar cunoştintele necesare pentru operarea eficientă din punct de vedere tehnic şi financiar a staŃiilor de epurare sunt limitate.

Treapta terŃiară de epurare, necesară pentru toate aglomerările cu mai mult de 10.000 P.E. nu a fost încă implementată în nici una din staŃiile de epurare. Nu sunt luate măsurile adecvate pentru tratarea şi depozitarea nămolurilor.

Sistemul de colectare a apelor uzate este într-o stare precară, din cauza infiltraŃiilor şi scurgerilor, precum şi din cauza proastelor conexiuni dintre conductele de colectare a apei pluviale şi cele de colectare a apelor uzate. Problemele majore ale facilităŃilor de epurare a apelor sunt:

� volumul de apă uzată care intră în staŃiile de epurare coroborat cu nivelul scăzut de poluanŃi degradabili din apă indică o rată mare spre foarte mare a infiltrării de apă



Document în lucru

116

pluvială în reŃeaua de colectarea a apei uzate din oraşele implicate;

� sunt foarte multe secŃiuni de reŃea de canalizare deteriorate (beton fărâmiŃat, secŃiuni înfundate, conducte din azbociment străpunse de rădăcini de arbori etc.);

� în majoritatea oraşelor, rata insuficientă de conectare la sistemul centralizat de canalizare conduce, la un risc sanitar ridicat mai ales în zonele în care populaŃia este conectată la o reŃea de apă potabilă;

� apa uzata este deversată parŃial direct în cursurile de apă, ocolind facilităŃile de epurare existente;

� majoritatea reŃelelor de colectare sunt mai vechi de 40 de ani, în stare tehnică necorespunzătoare rata de infiltrare fiind de circa 30%.

Numai 8 din cele 38 de unităŃi industriale importante din judeŃul Buzău deversează direct apa uzată către râuri. Cele mai multe dintre ele au cel puŃin o treaptă de pre-epurare sau de epurare mecanică, iar câteva au şi treaptă de epurare biologică. Celelalte 30 de unităŃi industriale deversează în reŃeaua de canalizare existentă, putând afecta procesele de epurare şi capacităŃile hidraulice ale staŃiilor de epurare.

Nu au fost colectate date privind calitatea nămolurilor rezultate în procesele de epurare. Nu există date disponibile privind locaŃii sau localităŃi în care să se facă depozitarea nămolului.

În concluzie, principalele deficienŃe în ceea priveşte alimentarea cu apă şi canalizarea sunt următoarele:

� reŃelele de alimentare cu apă potabilă sunt vechi şi prezintă un grad avansat de uzură, putând apărea pierderi pe reŃea şi o calitate necorespunzătoare a apei potabile destinată consumului;

� cursurile de apă sunt folosite ca emisari pentru apele epurate şi meteorice, în condiŃiile în care sistemele de epurare sunt inexistente sau depăşite din punct de vedere tehnologic;

� gradul de racordare al populaŃiei la canalizarea menajeră este redus, gospodăriile neracordate nu au decât în mică măsură fose septice, reprezentând o sursă de poluare a solului, apelor de suprafaŃă şi subterane.

Aerul

Starea generală de calitate a atmosferei este determinata de gradul de urbanizare, gradul de industrializare, motorizare, chimizare, densitatea demografică.

Valorile medii ale pH-ului indică lipsa ploilor acide, iar la indicatorul pH, la Buzău au fost înregistrate valori mai mici de 5,6 pH

Sursele de poluare cu pulberi în suspensie PM 10 specifice sunt industriile metalurgică şi siderurgică, la care se adaugă centralele termice pe combustibili solizi şi transportul rutier. În anul 2004, la Buzău s-a înregistrat 0,0328 mg/mc – cea mai mică medie anuală din Regiunea Sud-Est.

JudeŃul Buzău are o singură staŃie automată de monitorizare a calităŃii aerului.



Document în lucru

117

Deşeuri

În judeŃul Buzău a fost prevăzut a se realiza o reŃea de 8 staŃii de transfer, luându-se în calcul distanŃele care sunt acoperite pentru colectare, recuperare, tratament şi depozitare.

LocalităŃile periurbane (comunele Mărăcineni, Verneşti, Costeşti, Gherăseni, Stâlpu, Vadu Paşii), precum şi cele situate în apropierea depozitului de la Gălbinaşi (comunele łinteşti, Cilibia, Săgeata, CA Rosetti, Robeasca) vor încheia contracte cu firmele de salubritate pentru preluarea directă a deşeurilor menajere, transportul acestora până la staŃiile de transfer nefiind o metodă eficientă de eliminare.

O situaŃie aparte o au localităŃile din estul judeŃului (Podgoria, Topliceni, Buda, Grebănu, Valea Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti, Vâlcelele, Boldu, Ghergheasa, Balta Albă, Valea Salciei) care nu au fost arondate la nicio staŃie de transfer, presupunându-se că staŃia de transfer de la Rm. Sărat, realizată de SC RER ECOLOGIC SERVICE SA va prelua deşeurile din zonă.

În prezent dotarea punctelor de colectare a deşeurilor menajere este nesatisfăcătoare, containerele prezintă un mare grad de uzură, iar în multe cazuri nu au suficientă capacitate de depozitare făcând imposibilă colectarea selectivă a deşeurilor. Anumite puncte de colectare nu au platforme betonate, astfel încât este afectată calitatea solului şi a apei de subterane.

Colectarea şi transportul deşeurilor solide se face în cele mai multe cazuri (în special mediu rural) cu echipamente învechite care creează disconfort, rezultă mirosuri urâte şi pierderi de deşeuri în timpul transportului. Numărul insuficient de echipamente şi condiŃia tehnică au drept rezultat nerespectarea programului de ridicare a deşeurilor şi supraîncarcarea punctelor de colectare. Estimarea evoluŃiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate:

Începând cu 2008 este planificat un grad de colectare selectivă a deşeurilor valorificabile la 43% din populaŃie (208.980 locuitori), în 2011 – 59% din populaŃie (281.194 locuitori) şi în 2013 – 70 % din populaŃie (328.580 locuitori).



Document în lucru

118

În judeŃ urmează să se construiască un depozit de deşeuri municipale nepericuloase (clasa b) cu o capacitate medie de 100.000 t/an pentru care nu este stabilită locaŃia şi nici nu sunt prevăzute surse de finanŃare, începând cu anul 2009 urmând a se identifica posibilităŃile de localizare şi de finanŃare pentru acesta.

Începând cu anul 2009, cantităŃile anuale de deşeuri municipale care necesită depozitarea pot şi vor fi acoperite de depozitul conform de la Gălbinaşi.

Aspectul critic privind gestiunea deşeurilor în judeŃ este acela al obligativităŃii sistării activităŃii de depozitare şi ecologizarea depozitelor neconforme atât din mediul urban cât şi din mediul rural.

Arii protejate

ReŃeaua de arii protejate cuprinde rezervaŃii naturale, monumente ale naturii, situri de importanŃă comunitară, situri de protecŃie avifaunistică.

Consiliul JudeŃean Buzău a derulat un proiect în parteneriat cu Muzeul Antipa pentru desemnarea unui geoparc denumit “łinuturile Buzăului” în care sunt cuprinse localităŃile Beceni, Berca, Bisoca, Bozioru, Brăieşti, Căneşti, ColŃi, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Săruleşti, ScorŃoasa, Vintilă Vodă, Chiliile, Valea Sălciei. De asemenea, este în studiu posibilitatea înscrierii ca sit natural al patrimoniului natural universal a Carstului de sare de la Meledic.

RezervaŃiile naturale şi monumentele naturii de interes naŃional din judeŃ totalizează aproape 1.850 hectare:

SUPRAFATA( HA) COD ARIE DENUMIRE ARIE

L.5/2000 Vect.2004

1 2.261 Vulcanii noroioşi - Pâclele Mari 15,2 18,8

2 2.262 Vulcanii noroioşi- Pâclele Mici 10,2 13,2

3 2.263 Sarea lui Buzău 0,8 1,77

4 2.264 Blocurile de calcar - Bădila 1,0 3,0

5 2.265 Pădurea Crivineni 14,1 15,4 6 2.266 Pădurea Brădeanu 5.8 5.8 7 2.267 Platoul Meledic 67,5 156,7 8 2.268 Padurea Lacurile- Bisoca 10 10 9 2.269 Dealul cu lilieci- Cernăteşti 3,0 10,6 10 2.270 Pădurea cu tisă 150 196,8 11 2.271 Balta Albă 600 1167 12 2.272 Balta Amara 900 813,8 13 2.273 Focul Viu 0,03 0,25 14 2.274 Piatra albă "La Grunj" 0,025 0,025 15 2.275 Chihlimbarul de Buzău 2,52 2,23



Document în lucru

119

RezervaŃiile naturale şi monumentele naturii de interes judeŃean se întind pe 1.142 hectare:

Nr. crt.

Denumirea zonei

Localizare SuprafaŃa

(ha) AdministraŃie

Anul declarării

1 Culmile Siriului comuna Siriu 85 Ocolul Silvic Nehoiaşu, Consiliul Local al comunei Siriu

1995

2 Pădurea Frasinu comuna łinteşti 158 Ocolul Silvic Buzău 1995

3 Pădurea Spătaru comuna Stâlpu 165 Ocolul Silvic Buzău, Consiliul Local al comunei Costeşti

1995

4 Pădurea Găvanu comuna Mânzăleşti

216 Ocolul Silvic Vintilă Vodă

1995

5 Pădurea Milea Viforâta

comuna Gura Teghii

165 Ocolul Silvic Nehoiu 1995

6 Pădurea Crângul Buzăului

Municipiul Buzău 162 Ocolul Silvic Buzău, Consiliul Local al municipiului Buzău

1995

7 Pădurea HarŃagu comuna Siriu 191 Ocolul Silvic Nehoiaşu 1995

8 Stejarul din Buzău

Str. Crizantemelor nr. 1, municipiul Buzău

- SC Agrotransport SA 1995

9 Platanii din Râmnicul Sărat

Parcul central al municipiului Râmnicu Sărat

- Consiliul Local al municipiului Râmnicu Sărat

1995

Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene, reprezentând o reŃea ecologică de arii naturale protejate formată din arii speciale de conservare şi arii de protectie specială avifaunistică. Natura 2000 urmăreşte păstrarea naturii în toată diversitatea ei actuală şi promovarea activităŃilor economice care nu dăunează biodiversităŃii.

Pe teritoriul Uniunii Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice, în România se regăsesc 5 astfel de regiuni din care 3 pe teritoriul judeŃului Buzău (alpină, continentală şi stepică) şi chiar habitate specifice regiunii panonice.

SuprafaŃa totală aflată sub protecŃie este 36.092,6 ha, reprezentând aproximativ 6% din suprafaŃa judeŃului Buzău.

Siturile comunitare fac parte din ReŃeaua Natura 2000:

Nr. crt

Cod Denumire Localizare SuprafaŃă

(ha) 1 ROSCI0005 Balta Albă - Amara

- Jirlău - Lacul Sărat Câineni

JudeŃul Brăila: Galbenu, Grădiştea, Jirlău, Vişani JudeŃul Buzău: Balta Albă, Boldu

6.415,4 din care 3.336 în Buzău

2 ROSCI0009 Bisoca JudeŃul Buzău: Bisoca, Mânzăleşti 1.160,6 3 ROSCI0057 Dealul IstriŃa JudeŃul Buzău: Breaza, Pietroasele 587,9 4 ROSCI0103 Lunca Buzăului JudeŃul Buzău: Berca, Buzău, C.A.

Rosetti, Cilibia, Cislău, Gălbinaşi, Măgura, Mărăcineni, Nehoiu, Pănătău, Pârscov, Pătârlagele, Săgeata, Săpoca, Unguriu, Vadu

3.990,5



Document în lucru

120

Paşii, Verneşti, Vipereşti 5 ROSCI0127 Muntioru Ursoaia JudeŃul Buzău: Bisoca 156 6 ROSCI0190 Penteleu

JudeŃul Covasna: Comandău, Zagon JudeŃul Buzău: Gura Teghii

11.233,1 din care 11.200 în Buzău

7 ROSCI0199 Platoul Meledic JudeŃul Buzău: Lopătari, Mânzăleşti 136,6 8 ROSCI0229 Siriu JudeŃul Buzău: Chiojdu, Gura

Siriului 5.747,3

9 ROSCI0259 Valea CălmăŃuiului JudeŃul Buzău: C.A. Rosetti, Cilibia, Costeşti , Gălbinaşi, Gherăseni, Largu, Luciu, RuşeŃu, Smeeni, łinteşti.

17.000 din care 9.556 în Buzău

10 ROSCI0272 Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

JudeŃul Buzău: Berca, ScorŃoasa 93,8

11 ROSPA0004 Balta Albă - Amara – Jirlău

JudeŃul Buzău: Balta Albă, JudeŃul Brăila: Galbenu, Jirlău, Vişani

4.509,6

4.7 Consiliul JudeŃean Buzău

„Consiliul JudeŃean Buzău are ca principală preocupare îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă ale cetăŃenilor, în strânsă legătură cu procesul de continuare a reformei administraŃiei publice. Aceasta este baza muncii unui aparat de specialitate complex, efort permanent destinat dezvoltării comunităŃilor din judeŃul Buzău. Aspectele multiple ale interesului administraŃiei judeŃului Buzău vizează dezvoltarea şi armonizarea relaŃiilor comerciale şi economice, dar şi dezvoltarea şi aplicarea de tehnologii avansate, dezvoltarea relaŃiilor cu regiuni similare din Europa şi extinderea cooperării în domenii multiple” a declarat Victor Mocanu, Preşedintele Consiliului JudeŃean Buzău.

PriorităŃile Consiliului judeŃean Buzău sunt securitatea ecologică, prevenirea poluării apelor, prevenirea, reducerea şi eliminarea consecinŃelor avariilor industriale şi calamităŃilor naturale, armonizarea dezvoltării segmentelor de infrastructură, a reŃelelor de transport şi a celor de comunicaŃie. Ca zonă de interes imediat, Consiliul JudeŃean Buzău şi-a propus să folosească la maximum a potenŃialul judeŃului Buzău, teritoriu cu resurse complexe de istorie, geografie şi tradiŃii populare.

În anul 2006 Consiliul judeŃean Buzău a primit din partea SocietatăŃii Române pentru Asigurarea CalităŃii certificatul IQNET - The International Certification Network precum şi Certificarea ISO 9001:2000 pentru activităŃi de administraŃie publică ale aparatului propriu, certificare care reprezintă o recunoaştere a existenŃei unui sistem de management al calităŃii eficient şi eficace implementat în Consiliul JudeŃean Buzău, al dorinŃei şi eforturilor de îmbunătăŃire continuă a eficacităŃii acestui sistem, de îmbunătăŃire a serviciilor către clienŃi. Consiliul JudeŃean Buzău, ca autoritate a administraŃiei publice locale, constituită la nivel judeŃean pentru coordonarea activităŃii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeŃean, a fost declarat ca legal constituit, în urma alegerilor locale de la 1 iunie 2008, prin Hotărârea nr. 73/27.06.2008, s-a constituit, mandatele celor 33 de consilieri judeŃeni fiind validate prin Hotărârea Consiliului JudeŃean nr. 72/27.06.2008.



Document în lucru

121

Preşedintele Consiliului JudeŃean Buzău, ca autoritate executivă a autorităŃii administraŃiei publice, a fost ales prin vot direct de către populaŃie în persoana domnului Victor Mocanu – Partidul Social Democrat. Prin Hotărârea Consiliului JudeŃean nr. 74/27.06.2008, cei doi vicepreşedinŃi au fost aleşi din rândul consilierilor judeŃeni: domnul Ioan–Caton Mateeşescu – Partidul NaŃional Liberal şi domnul Ion D. Popescu – Partidul Democrat Liberal. Prin Hotărârea nr. 97/23.09.2008 domnul Ion D. Popescu a fost eliberat din funcŃia de vicepreşedinte al Consiliului JudeŃean Buzău, noul vicepreşedinte ales prin Hotărârea nr. 98/23.09.2008 fiind domnul Aurelian Podeanu - Partidul NaŃional Liberal. Alături de preşedinte şi cei doi vicepreşedinŃi, conducerea Consiliului JudeŃean Buzău este completată de doamna Dumitra Drăghici, Secretar al JudeŃului. Numărul şi denumirea comisiilor de specialitate pe domenii de activitate ale Consiliului JudeŃean Buzău au aprobate prin Hotărârea nr. 77/24.07.2008: Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanŃe şi administrarea

domeniului public şi privat al judeŃului; Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice,

protecŃia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură; Comisia pentru servicii publice, comerŃ şi agricultură; Comisia pentru activităŃi ştiinŃifice, învăŃământ, sănătate, cultură, culte, protecŃie

socială, sportive şi de turism; Comisia pentru administraŃie publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii

publice, respectarea drepturilor şi libertăŃilor cetăŃeneşti.

Regulamentul de Organizare şi FuncŃionare a Consiliul JudeŃean Buzău a fost aprobat prin Hotărârea nr. 85/22.08.2008, cu observaŃia formulată de Secretarul JudeŃului că art. 37, art. 40 alin. (1) lit. c, alin. (5) lit. e, alin. (6), art. 145 şi art. 146 din Regulament încalcă dispoziŃiile legale în vigoare.

Consiliul JudeŃean Buzău exercită următoarele categorii de atribuŃii, în conformitate cu prevederile Legii administraŃiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

� atribuŃii privind organizarea şi funcŃionarea aparatului de specialitate al consiliului judeŃean, ale instituŃiilor şi serviciilor publice de interes judeŃean şi ale societăŃilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeŃean;

� atribuŃii privind dezvoltarea economico-socială a judeŃului;

� atribuŃii privind gestionarea patrimoniului judeŃului;

� atribuŃii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

� atribuŃii privind cooperarea interinstituŃională;

� alte atribuŃii prevăzute de lege.



Document în lucru

122

Preşedintele Consiliului JudeŃean Buzău reprezintă judeŃul Buzău în relaŃiile cu celelalte autorităŃi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiŃie.

Preşedintele răspunde în faŃa consiliului judeŃean de buna funcŃionare a administraŃiei publice judeŃene şi îndeplineşte, în condiŃiile legii, următoarele categorii principale de atribuŃii:

� atribuŃii privind funcŃionarea aparatului de specialitate al consiliului judeŃean, a instituŃiilor şi serviciilor publice de interes judeŃean şi a societăŃilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeŃean;

� atribuŃii privind relaŃia cu consiliul judeŃean;

� atribuŃii privind bugetul propriu al judeŃului;

� atribuŃii privind relaŃia cu alte autorităŃi ale administraŃiei publice locale şi serviciile publice;

� atribuŃii privind serviciile publice de interes judeŃean;

� alte atribuŃii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeŃean.

InstituŃiile subordonate Consiliului JudeŃean Buzău sunt următoarele:

� DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului;

� DirecŃia JudeŃeană de EvidenŃă a Persoanelor;

� Teatrul George Ciprian;

� Muzeul JudeŃean Al. I. Odobescu;

� Biblioteca judeŃeană Vasile Voiculescu;

� Şcoala populară de arte şi meserii;

� Centrul judeŃean pentru conservare şi promovare a culturii tradiŃionale;

� Centrul de integrare prin terapie ocupaŃională Rm.Sărat;

� SC AGROFIT PRO-SERVICII SRL.

Aparatul de specialitate

Aparatul de specialitate al Preşedintelui cuprinde 199 de posturi, dintre care 162 de funcŃii publice şi 37 funcŃii contractuale. Din totalul general al posturilor, 132 de posturi sunt ocupate şi 67 vacante.

Din cele 21 de funcŃii de conducere, 19 sunt funcŃii publice de conducere şi 2 sunt funcŃii contractuale de conducere.

Cele 178 de funcŃii de execuŃie cuprind 143 funcŃii publice de execuŃie şi 35 funcŃii contractuale de execuŃie.

Aparatul de specialitate are următoarea structură, cu cinci direcŃii de specialitate şi 2 servicii, 1 birou şi 1 compartiment subordonate direct Preşedintelui:

DirecŃia Juridică şi AdministraŃie Publică Locală:

� Serviciul juridic, reglementări, contracte;



Document în lucru

123

� Biroul colaborare instituŃii şi servicii publice; � Compartimentul informare şi relaŃii cu publicul şi secretariat ATOP; � Biroul administraŃie publică şi editare monitor oficial al judeŃului;

DirecŃia Economică:

� Compartimentul buget finanŃe; � Serviciul contabilitate financiar; � Compartiment impozite şi taxe, evidenŃă patrimoniu; � Compartiment coordonarea activităŃii comerciale; � Serviciul administrativ şi protocol;

DirecŃia pentru Administrarea Patrimoniului şi InvestiŃii:

� Biroul achiziŃii publice şi investiŃii; � Compartiment administrarea drumurilor şi podurilor judeŃene; � Compartiment proiectare drumuri şi poduri, întocmire documentaŃie, bază de date; � Compartimentul asigurarea şi controlul calităŃii lucrărilor; � Compartiment administrarea domeniului public, privat şi asistenŃă tehnică lucrări

civile; � Compartiment programe, dezvoltare locală, echipare edilitară şi mediu; � Unitatea de Monitorizare; � Biroul de transport public local şi siguranŃa circulaŃiei;

DirecŃia de Dezvoltare Regională:

� Serviciul managementul proiectelor; � Compartiment relaŃii internaŃionale; � Compartiment strategii, programe, prognoze;

Arhitect Şef:

� Compartiment amenajarea teritoriului, urbanism; � Compartiment autorizări - cadastru; � Compartiment disciplina în construcŃii;

Serviciul Resurse Umane, Salarizare;

Serviciul de Informatică;

Biroul Audit Public şi Control Financiar Intern:

� Compartiment audit public; � Compartiment control financiar intern;

Compartimentul Calitate.

Din totalul de 104 funcŃionari publici ai Consiliului JudeŃean Buzău 94 au studii superioare, media de vârstă fiind de 45 de ani.

56 de funcŃionari au participat în anul 2008 la cursuri de perfecŃionare, iar pentru anul 2009 au fost identificate următoarele nevoi de perfecŃionare pe domenii de activitate şi număr de funcŃionari publici:



Document în lucru

124

Domeniul juridic 8 Domeniul administraŃie publică 5 Domeniul relaŃii publice 3 Domeniul relaŃii interinstituŃionale 3 Domeniul economic 15 Domeniul achiziŃii publice 4 Domeniul tehnic, investiŃii, infrastructură şi utilităŃi 27 Domeniul dezvoltării regionale 15 Domeniul urbanism şi amenajarea teritoriului 8 Domeniul resurse umane, salarizare 4 Domeniul informaticii 5 Domeniul audit public 6 Domeniul calităŃii 20 Domeniul informaŃii clasificate 1 Domeniul etică şi conduită profesională 1

Total participanŃi la cursuri de pregătire şi formare profesională în anul 2009: 125.

Veniturile bugetului local în ultimii trei ani:

2006 2007 2008 Total venituri (lei) 114.644.809 135.843.374 164.431.923 Venituri proprii (lei) 27.307.475 32.953.660 41.096.700

În perioada 2003 – ianuarie 2009, Consiliul JudeŃean Buzău a gestionat un portofoliu de 23 de proiecte în valoare totală de 69.292.286,20 euro, după cum urmează:

14 proiecte finalizate în valoare totală de 1.829.060 euro;

proiecte în curs de implementare în valoare totală de 2.268.673,2;

6 proiecte în curs de evaluare în valoare totală de 65.194.553 euro; dintre acestea, 5 proiecte în valoare totală de 62.576.553 euro (264.698.817,10 lei) sunt depuse în cadrul Programului OperaŃional Regional.

În Anexa nr. 20 sunt prezentate detaliat, pentru fiecare proiect, obiectivele, perioada de implementare, programul de finanŃare şi valoarea totală fără TVA.

În perioada 2006 – 2007, Consiliul JudeŃean Buzău a aprobat 25 de asocieri sau parteneriate pentru înfiinŃarea unor asociaŃii de dezvoltare comunitară sau derularea unor proiecte. SituaŃia parteneriatelor interne ale Consiliului JudeŃean Buzău şi celor 5 oraşe, precum şi asociaŃiile intercomunitare din care acestea fac parte sunt prezentate în Anexa nr. 21.

Anexa nr. 22 prezintă componenŃa celor 13 asociaŃii de dezvoltare intercomunitară existente în judeŃ.

Lista parteneriatelor externe (inclusiv înfrăŃiri) ale Consiliului JudeŃean Buzău:

Protocol de colaborare 1995 – 2008 între Flandra de Est şi JudeŃul Buzău;

Acord de cooperare între Consiliul JudeŃean Buzău şi Institutul autonom CASE POPOLARI din Catania, Regiunea Sicilia, Italia, aprobat prin Hotărâre nr. 25/28.02.2007.



Document în lucru

125

Consiliul JudeŃean Buzău a sprijint activitatea organizaŃiilor neguvernamentale prin acordarea de sprijin financiar pentru derularea unor activităŃi non-profit de interes general. Anexa nr. 23 cuprinde lista persoanelor fizice şi juridice care au primit finanŃare în anul 2008, prin DispoziŃia Preşedintelui nr. 406/29.08.2008.

Din situaŃia proiectelor implementate (anexa nr. 24), a proiectelor în curs de implementare (anexa nr. 25), respectiv propunerile comunităŃilor locale pentru perioada următoare (anexa nr. 26) rezultă următoarele: autorităŃile publice locale au accesat în perioada de preaderare în special programe de infrastructură care vizau modernizarea sau reabilitarea drumurilor şi alimentarea cu apă.

După 2007, odată cu înfiinŃarea asociaŃiilor de dezvoltare intercomunitară, au fost abordate proiectele integrate vizând beneficii zonale. SituaŃia asociaŃiilor de dezvoltare intercomunitară şi înfrăŃirile în care sunt parteneri este prezentată în anexa nr. 27.



Document în lucru

126

CAPITOLUL V

ANALIZA DIAGNOSTIC

Analiza diagnostic reprezintă o investigare a principalelor aspecte ale aşezării şi cadrului natural, infrastructurii, economiei, mediului şi administraŃiei publice, efectuată în scopul evidenŃierii disfuncŃiilor şi elementelor de potenŃial relevante care influenŃează dezvoltarea judeŃului Buzău.

DisfuncŃionalităŃi

Aşezare şi cadru natural

Principalele disfuncŃii la nivel teritorial sunt date de eroziuni, alunecările de teren şi inundaŃii, care afectează frecvent judeŃul, provocând pagube însemnate. Una dintre cauze o constituie abandonarea sau încetinirea ritmului de lucru la lucrările de apărare împotriva inundaŃiilor, fondurile alocate în acest scop fiind redirecŃionate spre alte lucrări. O altă cauză o reprezintă caracterul ploilor, torenŃial şi violent, pe fondul schimbărilor climatice. În zonele de deal şi de munte despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor.

În luna mai 2005, judeŃul Buzău a fost a doua zonă din Ńară afectată de inundaŃii şi alunecări de teren, în partea de nord a judeŃului fiind evacuate 49 de persoane din 15 case. Au fost afectate 22 de localităŃi, inundate 286 de gospodării şi anexe, 30 de anexe distruse, 7 drumuri judeŃene afectate, 18 poduri (podul de la Mărăcineni), 136 de podeŃe, 121,5 hectare culturi agricole inundate şi 85 de reŃele de apă potabilă afectate.

În luna septembrie 2005 alte inundaŃii au afectat 14 localităŃi buzoiene, oraşele Buzău şi Pătîrlagele, cele mai mari probleme fiind la Cătina, ColŃi, Pătîrlagele şi Valea Salciei. Estimareaa pagubele se ridica la cel puŃin 50-60 de miliarde de lei numai în infrastructură, la care se adaugă cele 2 poduri militare de la Mărăcineni luate de ape.

Cea mai recentă inundaŃie, cea din luna mai 2008 a afectat DJ 100 H, surpat parŃial în comuna Verneşti - satul Niscov, circulaŃia în zonă fiind deviata pe rute ocolitoare.

În acelaşi timp, expunerea diferită a versanŃilor muntoşi duce la încadrarea SubcarpaŃilor Curburii în sectorul cu nuanŃă de ariditate.



Document în lucru

127

PopulaŃie şi forŃă de muncă

Scăderea accentuată şi continuă a populaŃiei reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale judeŃului Buzău. JudeŃul a înregistrat o scădere vizibilă a populaŃiei, diferenŃa între anul 2008 faŃă de anul 2000 fiind de 19.816 locuitori. Prognozele realizate de Institutul NaŃional de Statistică estimează o populaŃie totală de 422.800 locuitori în anul 2025, adică o scădere de 81.740 locuitori între anii 2000 şi 2025, reprezentând 16% din populaŃia anului 2000.

Cauzele principale sunt scăderea natalităŃii, rata mare a mortalităŃii infantile (18,8% faŃă de media naŃională de 15% în anul 2005), migrarea populaŃiei tinere în căutarea unui loc de muncă. Scăderea ratei natalităŃii poate fi atribuită condiŃiilor economice în general şi lipsei de servicii medicale în particular, în special în zonele rurale.

Din punct de vedere al ocupării, un punct negativ îl reprezintă rata mare a ocupării în agricultură, în condiŃiile în care acest sector este unul cu productivitate a muncii scăzută, dependent de condiŃiile climatice.

EvoluŃia descendentă a ratei şomajului în perioada 20 – 2005 din Ńară şi Regiunea Sud-Est nu se regăseşte şi la nivelul judeŃului Buzău, care a înregistrat creşteri ale ratei şomajului începând cu anul 2004, depăşind media pe Regiune.

Economie

Între anii 1989 - 2005, suprafaŃa agricolă a judeŃului a scăzut de la 405.027 ha în anul 1989 la 402.120 ha în anul 2005, o scădere cu aproximativ 2.907 ha - 1%. Cauzele acestei scăderi sunt adoptarea legilor funciare şi degradarea terenurilor agricole.

Scăderile sunt semnificative: 5% suprafaŃă arabilă, 20,6% suprafaŃa patrimoniului pomicol, 9,8% suprafaŃa de fâneŃe. PlantaŃiile cu arbuşti fructiferi au fost desfiinŃate în anul 2005, iar plantaŃiile de duzi sunt prezente pe numai 4 hectare. Deşi suprafaŃa patrimoniului viticol a crescut cu 15,1%, suprafeŃele cu vie altoită pe rod au scăzut de la 9.904 hectare la 8.641 hectare, suprafeŃele cu vii hibride pe rod crescând de aproape 3 ori.

În zonele predominant agricole, activităŃile agricole au nevoie să fie eficientizate, structura economică fiind preponderent primară. JudeŃul Buzău are în teritoriu o repartiŃie echilibrată a centrelor urbane, dar zonele cu specific puternic rural nu sunt influenŃate foarte mult de centrele urbane mici, care nu reuşesc să dinamizeze activităŃile economice.

În zona de munte, condiŃionarea strictă impusă dezvoltării de cadrul natural reduce posibilităŃile de evoluŃie a structurilor economice. TradiŃionalismul activităŃilor primare din această zonă împiedică dezvoltarea unor centre rurale cu funcŃiuni complexe.

PotenŃialul turistic important este insuficient pus în valoare în lipsa unor infrastructuri turistice şi tehnice corespunzătoare. Majoritatea structurilor de cazare se găsesc în jurul municipiului Buzău, departe de principalele atracŃii turistice situate în partea de munte. În judeŃ nu se găseşte nicio unitate de cazare de patru sau cinci stele.

Datorită potenŃialului turistic deosebit, dezvoltarea turismului în judeŃul Buzău trebuie să fie un obiectiv şi, în acelaşi timp, un mijloc pentru dezvoltarea economico-socială globală. În contextul existente a numeroase atracŃii turistice, se poate afirma că una dintre cele mai importante activităŃi care poate fi dezvoltată în judeŃ, prin exploatarea eficientă a bogăŃiilor naturale, este turismul.



Document în lucru

128

Din păcate, acest sector nu este pus în valoare la întregul său potenŃial, activitatea de marketing şi promovare fiind slab reprezentată. Marketingul destinaŃiilor este abordat într-un mod învechit, colaborarea sectoarelor public şi privat fiind redusă. Turismul este unul sezonier, cu intensitate mai mare în perioada călduroasă, sezonul rece fiind dezvoltat doar în perioada sărbătorilor de iarnă. Pe termen lung, intensificarea acŃiunilor de promovare, coroborată cu îmbunătăŃirea infrastructurii de transport şi turistice şi dezvoltarea resurselor umane implicate în activitatea de turism, vor avea ca rezultat transformarea judeŃului în destinaŃie turistică de succes şi petrecerea sejururilor pe tot timpul anului, nu doar vara şi iarna.

Infrastructură

Infrastructura de apă/apă uzată este deficitară şi localizată cu preponderenŃă în mediu urban. Ratele judeŃene de conectare la alimentarea cu apă sunt de 53,2%, iar la canalizare de 35%. ReŃelele se caracterizează prin vechime şi grad avansat de uzură.

Prognozele privind cererea de apă în judeŃul Buzău arată un necesar de 77,320 mc/zi apă în anul 2037, în creştere cu 52% faŃă de anul 2010.

Prognozele privind debitele de apă uzată şi gradul de poluare pentru judeŃul Buzău arată un volum total de apă uzată colectată de 80.411 mc, în creştere cu 146% faŃă de anul 2010 şi un grad de poluare de aproape trei ori mai mare.

ReŃeaua publica existentă este alimentată în general cu apă de bună calitate, fără probleme de satisfacere a cererii, în timp ce multe din fântânile publice (situate adesea în interiorul localităŃilor în apropierea străzilor) sunt poluate cu nitraŃi şi alte substanŃe.

Pierderile de apă sunt foarte mari, din cauza reŃelelor foarte îmbătrânite. Măsurile prioritare care se impun luate vizează creşterea ratei de conectare coroborată cu reabilitarea reŃelei şi extinderea alimentării către alte localităŃi.

Din cauza costurilor mari legate de transportul apei potabile, sunt preferate alimentările din surse locale, motiv pentru care se impun crearea unor zone de protecŃie concomitent cu dezvoltarea durabilă a agriculturii.

Sistemul de gestiune a deşeurilor în judeŃul Buzău are numeroase disfuncŃionalităŃi. În primul rând, pre-colectarea şi colectarea deşeurilor municipale se realizează preponderent în amestec, gradul de conştientizare publică pentru colectarea selectivă fiind redus. În zona rurală există dificultăŃi de colectare, în special în zonele cu densitate mică a populaŃiei şi cu drumuri nemodernizate. De altfel aria de acoperire cu servicii de salubritate (la nivelul anului 2005) fiind de 58%, în mediul urban şi de 1,26 % în mediul rural.

În al doilea rând, se realizează transport direct al deşeurilor către depozite, în judeŃ neexistând staŃii de transfer funcŃionale, staŃii / platforme colective de compostare a deşeurilor biodegradabile sau instalaŃii de tratare mecano-biologică.

Nu în ultimul rând, spaŃiile de depozitare din mediul rural şi localităŃile urbane mici trebuie închise şi ecologizate până pe data de 16 iulie 2009. În mediul urban, 2 depozite neconforme sunt prevăzute a sista etapizat activitatea până în anul 2017.

Gradul de reciclare al deşeurilor este redus (3% în anul 2006), aproape întreaga cantitate de deşeuri municipale colectate fiind eliminată prin depozitare.



Document în lucru

129

Mediu

Cea mai gravă problemă de mediu din judeŃul Buzău o reprezintă resursele de apă.

Principalele surse de apa subterană sunt forajele din jurul municipiului Buzău şi forajele de la Voietin, în nordul municipiului Râmnicu Sărat. În cea mai mare parte a judeŃului, cu precădere în partea de sud-est, toate sursele subterane disponibile de apă, inclusiv forajele din care se asigură serviciile publice, sunt poluate şi din acest motiv nu sunt adecvate alimentării cu apă.

Studiile de specialitate au relevat faptul că România nu are resurse subterane semnificative de apă, alimentarea populaŃiei realizându-se cu preponderenŃă din surse de suprafaŃă, alimentate în principal de precipitaŃii. În contextul încălzirii globale şi a reducerii perioadelor şi cantităŃilor de precipitaŃii, coroborate cu infestarea surselor de apă în urma inundaŃiilor, la nivel guvernamental au început să fie studiate implementarea unor măsuri antisecetă. De altfel, Comisia Europeană colectează şi analizează date în vederea adoptării unei posibile Directive europene privind seceta.

JudeŃul Buzău se încadrează în zona de climă temperat continentală de tranziŃie, având un grad mai mare de ariditate în partea de sud a judeŃului, corespunzătoare arealului de câmpie. SubcarpaŃii Curburii au un climat de dealuri joase (în depresiuni) şi de dealuri înalte (la altitudini mai mari), fiind încadraŃi în sectorul cu nuanŃă de ariditate.

SpaŃiile verzi din cele 5 centre urbane însumează 182 ha, media de 8,88 mp spaŃiu verde pe cap de locuitor fiind sub normele europene.

Lucrările de prevenire şi eliminare a inundaŃiilor necesare a se realiza în judeŃ ar putea afecta foarte puternic reŃeaua de arii protejate care cuprinde rezervaŃii naturale, monumente ale naturii, situri de importanŃă comunitară, situri de protecŃie avifaunistică.

Bararea cursurilor de apă şi îndiguirea zonelor inundabile ar putea duce la fragmentarea habitatelor multor specii şi întreruperea conectivităŃii longitudinale şi laterale, blocarea sau restrângerea drastică a rutelor de migraŃie a speciilor de peşti şi a accesului la locurile potrivite pentru reproducere şi hrănire.

Diversitatea biologică ar putea fi afectată prin restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de tranziŃie (perdele forestiere).

Alte ameninŃări la adresa mediului o reprezintă:

� supraexploatarea resurselor naturale;

� extinderea activităŃilor de exploatare a resurselor naturale la suprafaŃă şi formarea haldelor de steril;

� menŃinerea parcului auto învechit fizic şi moral pentru transportul în comun;

� supraexploatarea pădurilor şi dezechilibrarea ecologică a bazinelor hidrografice montane.

Capacitate instituŃională

Ocuparea a doar 67% a posturilor din aparatul de specialitate îngreunează activitatea angajaŃilor care primesc sarcini suplimentare, peste norma postului, din cauza volumului mare de muncă. Aceasta are ca urmări, pe termen mediu, stresarea şi solicitarea excesivă a



Document în lucru

130

personalului, iar pe termen lung ineficienŃă în rezolvarea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, oboseală cronică şi îmbolnăviri, insatisfacŃii pe linie profesională.

Consiliul JudeŃean Buzău a nu a valorificat suficient oportunitatea oferită de finanŃările nerambursabile acordate prin fondurile de preaderare şi, de asemenea, nu are elaborate foarte multe documentaŃii pentru a atrage finanŃări prin instrumentele structurale.

Ca judeŃ cu potenŃial turistic deosebit, Consiliul are depuse spre evaluare doar 5 proiecte, dintre care 4 vizează reabilitarea infrastructurii de drumuri. Acestea trebuie completate cu alte proiecte de dezvoltare durabilă şi promovare a turismului, Consiliul JudeŃean Buzău fiind solicitant eligibil pe toate cele 3 domenii de intervenŃie ale axei prioritare 5.

Consiliul JudeŃean Buzău şi celelalte administraŃii publice locale pot să dezvolte infrastructura socială, mediul de afaceri sau oraşele, acŃionând individual, în parteneriat sau asociaŃii de dezvoltare intercomunitară.

De asemenea, pentru a stimula atragerea de fonduri în judeŃ, pot organiza sesiuni de diseminare a oportunităŃilor de finanŃare pentru mediul de afaceri şi partenerii sociali.

Elemente de potenŃial

Aşezare şi cadru natural

JudeŃul Buzăul reprezintă locul de întâlnire a trei provincii istorice, municipiul Buzăul apărând şi dezvoltîndu-se ca târg la întretăierea căilor comerciale care fac legătura între Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, fapt care a influenŃat evoluŃia şi dezvoltarea economică şi socială a judeŃului.

PoziŃia geo-strategică este completată de conectivitatea ridicată, regiunea fiind străbătută de trei coridoare pan-europene:

coridorul IV: Berlin / Nurenberg – Praga – Budapesta – Arad – Bucureşti – -ConstanŃa – Istanbul - Salonic);

coridorul VII: Dunărea cu braŃul Sulina şi Canalul Dunăre - Marea Neagră;

coridorul IX: Helsinki - St. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Ljubasevka – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad - Alexandroupolis.

JudeŃul Buzău este legat în mod direct de celelalte centre urbane din regiune de 4 drumuri naŃionale, dintre care unul european (E85) şi Linia 500 - magistrală feroviară europeană. La acestea se adaugă densitatea mare a drumurilor publice (43,4 faŃă de media naŃională de 33,4), densitatea mare a căilor ferate (41,3 faŃă de media naŃională de 45,9) şi proporŃia mare de linii ferate electrificate (44%).

PotenŃialul eolian al judeŃului, încă neexploatat, este unul deosebit, judeŃul fiind pe locul doi după zona Dobrogea în ceea ce priveşte intensitatea şi numărul de zile în care bate vântul. Desigur, investiŃiile în domeniu vor trebui să protejeze peisajele naturale neantropizate şi mediul.

Se estimează că industria energiilor regenerabile ar putea asigura jumătate din necesităŃile mondiale de energie electrică. România va găzdui Forumul pentru Energie Durabilă pentru



Document în lucru

131

următorii patru ani, prima sesiune în România fiind planificată în primul semestru al anului 2009. Secretariatul Forumului va fi asigurat de AgenŃia Română pentru Conservarea Energiei în colaborare cu Ministerul Economiei, Ministerul de Externe şi Comisia Europeană16.

PopulaŃie şi forŃă de muncă

Deşi nu are comunităŃi de minorităŃi (cum sunt lipovenii în judeŃul Tulcea sau turcii şi tătarii în judeŃul ConstanŃa), judeŃul Buzău se caracterizează prin diversitate etnică, lingvistică şi religioasă.

JudeŃul Buzău nu are localităŃi izolate, în sensul definiŃiei din Directiva 1999/31/EC şi a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

Spre deosebire de majoritatea judeŃelor din Ńară, unde şomajul feminin înregistrează valori foarte ridicate (femeile fiind în general identificate ca grup vulnerabil pe piaŃa muncii), reprezentând o mare problemă socială, în judeŃul Buzău doar 41% din numărul total de şomeri sunt femei.

De asemenea, pe sectoare ale economiei naŃionale, în perioada 2000 – 2007 a scăzut numărul populaŃiei ocupate în agricultură cu aproape o treime, înregistrându-se creşteri ale populaŃiei ocupate în comerŃ; construcŃii; transport, depozitare şi comunicaŃii; administraŃie publică şi apărare.

ForŃa de muncă din judeŃul Buzău este apreciată ca fiind flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă.

Economie

În perioada 2001 – 2005, produsul intern brut la nivelul judeŃului Buzău a crescut cu 135%.

JudeŃul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei naŃionale. Principalele activităŃi economice sunt industria, agricultura, comerŃul şi serviciile.

PoziŃia geo strategică în cadrul teritoriului naŃional a atras multe firme de distribuŃie, toate intrările în municipiul Buzău, mai puŃin cea prin bariera Brăilei, dezvoltându-se în principal pe segmentul comercial.

Activitatea industrială, în restructurare puternică după 1989, a cunoscut o puternică revigorare prin infuzii de capital pentru retehnologizare şi restructurare din partea investitorilor străini. În anul 2006 în Buzău funcŃionau 663 de firme străine sau mixte.

Pentru cinci produse industriale judeŃul Buzău este singurul producător din România, iar pentru alte şase categorii de produse ocupă un loc important în economia naŃională.

Galle-ul este un produsul reprezentativ, industria locală cumulând peste 85% dintre firmele de profil din Ńară, toată producŃia mergând la export.

16 www.euractiv.ro



Document în lucru

132

Buzăul a primit recunoaşterea activităŃii sale economice prin clasarea, în anul 2006, pe locul al VII-lea în topul naŃional al firmelor. 20 din cele 74 firme prezente în top au ocupat primele trei locuri, în toate domeniile economiei naŃionale.

Cinci staŃiuni de cercetare şi producŃie (viti-vinicolă Pietroasa, pomicolă Cândeşti, legumicolă Buzău, ovine RuşeŃu, vaci Dulbanu) desfăşoară activităŃi de cercetare ştiinŃifică în agricultură.

Infrastructură

Consiliul JudeŃean Buzău a adoptat prin Hotărârea nr. 6/2007 Strategia judeŃeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice, strategie care are ca obiectiv fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de utilităŃi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Strategia judeŃeană are orizont 2022 şi este destinată accelerării, modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităŃi publice.

În condiŃiile unor alocări bugetare reduse şi ale unei nevoi investiŃionale mari în infrastructura de apă/apă uzată, judeŃul Buzău a accesat toate programele de finanŃare disponibile, implementând un număr mare de proiecte în acest domeniu:

ISPA – proiectul municipiului Buzău are o valoare totală de 10.000.000 de euro. În octombrie 2008 a fost finalizată prima etapă a proiectului - staŃia de epurare. Etapa a doua vizează reabilitarea a 46,3 km din sistemul de alimentare cu apă şi canalizare;

Phare – 7 km în municipiul Rm. Sărat;

Sapard – 23 de proiecte;

HG 577 - 17 km în 4 comune (prin proiectul Alimentare cu apă a comunelor situate pe Valea Slănicului din pârâul Jgheab); în prezent este în derulare proiectul Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a comunelor Săpoca şi Mărăcineni;

HG 687/1997 – 2 proiecte;

OG 7/2006 – 23 de proiecte pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate. Pentru colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale nu au fost depuse proiecte.

În domeniul apei/apei uzate, judeŃul Buzău are în pregătire o aplicaŃie de finanŃare din POS Mediu, estimată a fi depusă pentru evaluare în cursul anului 2009.

Consiliului JudeŃean Buzău a avut permanent în atenŃie infrastructura de drumuri, reabilitând 60 km din drumul de acces în zona podgoriilor (proiectul Drumul Vinului) şi drumul de acces către Vulcanii Noroioşi. De asemenea, alte 4 proiecte de reabilitare şi modernizare a drumurilor judeŃene sunt în curs de evaluare în cadrul Programului OperaŃional Regional axa prioritară 2 ÎmbunătăŃirea infrastructurii de transport regionale şi locale.

În acelaşi context al poteŃialului dezvoltării infrastructurii de transport, este esenŃial să precizăm faptul că, in conformitate cu Strategia de întrŃinere şi administrare a drumurilor naŃionale, Compania NaŃională de Autostrăzi şi Drumuri NaŃionale din România are in plan realizarea Coridorului IX Ploieşti – AlbiŃa, al cărui tronson Ploiesti – Buzău – Focşani



Document în lucru

133

reprezintă un element de poteŃial în dezvoltarea economico-socială a judeŃului Buzău. În conformitate cu Fişa tehnică prezentată pe website-ul CNADNR, lungimea tronsonului este de 133 de km, termenul estimat de începere a lucrărilor este 2011, investiŃia aflându-se momentan în faza de elaborare a studiului de fezabilitate.

În domeniul gestionării deşeurilor, în judeŃul Buzău sunt în curs de implementare 3 proiecte care acoperă 16 comune privind managementul integrat al deşeurilor, finanŃate prin Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema de investiŃii pentru sprijinirea iniŃiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu. De asemenea, AdministraŃia Fondului de Mediu finanŃează construirea celei de a doua celule pentru depozitul de deşeuri menajere de la Gălbinaşi precum şi construirea unei staŃii de transfer pentru deşeuri menajere la Rm. Sărat.

SC GREENWEEE INTERNAłIONAL SA are în curs de realizare o uzină de reciclare şi tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

AchiziŃionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide a fost finanŃată prin Programul Phare 2006 – Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administratiei publice la nivel local III – IV în cadrul a două proiecte finalizate.

AutorităŃile publice locale mai dispun de 7 studii de fezabilitate pentru sisteme de management integrat al deşeurilor pentru 53 de localităŃi, realizate prin Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema granturi pentru sprijinirea iniŃiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu.

Mediu

ReŃeaua de arii protejate cuprinde rezervaŃii naturale, monumente ale naturii, situri de importanŃă comunitară, situri de protecŃie avifaunistică.

RezervaŃiile naturale şi monumentele naturii de interes naŃional din judeŃ totalizează aproape 1.850 hectare.

RezervaŃiile naturale şi monumentele naturii de interes judeŃean se întind pe 1.142 hectare.

Pe teritoriul judeŃului Buzău se află 3 situri Natura 2000, din totalul de 9 astfel de regiuni identificate la nivelul Uniunii Europene. SuprafaŃa aflată sub protecŃie este 36.092,6 ha, reprezentând aproximativ 6% din suprafaŃa judeŃului Buzău.

Capacitate instituŃională

Consiliul JudeŃean Buzău a primit din partea SocietatăŃii Române pentru Asigurarea CalităŃii certificatul IQNET - The International Certification Network şi Certificarea ISO 9001:2000 pentru activităŃi de administraŃie publică ale aparatului propriu.

Certificarea ISO 9001 este un important instrument care vine să sporească încrederea viitorilor parteneri ai Consiliului judeŃean Buzău, inclusiv a organismelor financiare internaŃionale, în capacitatea instituŃiei de a realiza servicii de înaltă calitate în condiŃii de competenŃă.

Consiliul JudeŃean Buzău are rezultate deosebite în accesarea Programului Phare 2005 CES Schema de Proiecte Pregătitoare şi Schema de InvestiŃii, asigurând managementul integrat al deşeurilor pentru o mare parte din judeŃ, introducând sistemul de colectare selectiva şi de



Document în lucru

134

transport a deşeurilor menajere în zonele Văii Slănicului, Văii Buzăului şi Văii Chiojdului şi finalizând alte 5 studii de fezabilitate pentru sisteme similare.

De asemenea, prin programul Phare 2005 Accelerarea Implementării Strategiei NaŃionale pentru ÎmbunătăŃirea SituaŃiei Romilor, 10 comunităŃi din zona oraşului Pătârlagele, 8 comunităŃi din zona oraşului Pogoanele şi 7 comunităŃi din zona Săhăteni au obŃinut acte de stare civilă, identitate sau proprietate.

Consiliul JudeŃean Buzău a sprijinit asocierea consiliilor locale în vederea realizării unor proiecte integrate, zonale. La nivelul judeŃului sunt înfiinŃate 13 asociaŃii de dezvoltare intercomunitară, la 4 dintre ele Consiliul JudeŃean Buzău fiind membru fondator.

Majoritatea asociaŃiilor cuprind consilii locale care au depus proiecte comune în cadrul Programului NaŃional de Dezvoltare Rurală.



Document în lucru

135

CAPITOLUL V

ANALIZA SWOT

5.1 Coordonate geografice şi istorice

Puncte tari Puncte slabe

� suprafaŃă mare (17% din suprafaŃa Regiunii şi 2,6% din suprafaŃa Ńării);

� poziŃie geo-politică strategică, la locul de întâlnire al celor trei provincii istorice Muntenia, Transilvania şi Moldova;

� judeŃul este străbătut de 3 drumuri naŃionale (DN 1B, DN 10, DN 2B) şi unul european (DE 85);

� apropiere de trei coridoare de transport europene (IV, VII, IX), din care unul maritim, care străbat Regiunea;

� gara Buzău este nod feroviar important;

� judeŃul este străbătut de magistrala 500 (de importanŃă europeană);

� existenŃa, în regiune, a transportului naval prin 3 porturi maritime şi 4 porturi fluvial-maritime;

� aeroport utilitar;

� vestigii arheologice încă din paleoliticul mijlociu;

� descoperirea la Pietroasa a tezaurului Cloşca cu puii de aur;

� relief variat: munte, deal, câmpie;

• densitatea liniilor ferate pe 1.000 kmp sub media naŃională şi regională;

• eroziuni şi instabilitate a solului în bazinele depresionare intramontane Nehoiu – Nehoiaşi - Bâsca, Gura Teghii;

• grad mare de ariditate în partea de sud a judeŃului;

• 20-30 zile pe an au temperaturi de peste 30°C (zile tropicale);

• temperaturi extreme înregistrate atât iarna cât şi vara;

• CrivăŃul predomină în tot cursul anului, provocând numeroase viscole;

• în zona de şes afluenŃii au un debit extrem de scăzut;

• cărbune cu putere calorică slabă, în cantităŃi mici;

• nămolul de la Balta Albă, cunoscut pentru valoarea sa terapeutică, este puŃin valorificat.



Document în lucru

136

� dealuri cu dispunere sudică, favorabilă viticulturii (regiunea Pietroasele);

� terenurile arabile fertile pe 45% din suprafaŃa judeŃului;

� resurse naturale variate: produse secundare ale pădurii, petrol, cărbune, chihlimbar, calcar, sare, gresie, argilă, nisipuri, pietrişuri, chihlimbar;

� fond forestier important;

� singurul depozit de petrol la suprafaŃă din Europa (Berca şi Monteoru);

� 2 amenajări hidroenergetice şi 5 centrale hidroelectrice de mică putere;

� ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, unele bogate în iod;

� staŃiune balneo-climaterică la Balta Albă;

� rezervaŃii: floristice (Spătaru), forestiere (Frăsinu, Brădeanu);

� specii ocrotite de lege: corbul, ursul, cocoşul de munte, acvila de munte ş.a;

� suprafeŃe întinse de tufărişuri în zona subalpină (arin verde, ienupăr pitic, afin, merişor) cu sistem radicular bine dezvoltat care opreşte declanşarea eroziunilor şi alunecărilor de teren;

� numeroase specii de peşte în ape curgătoare şi lacuri.

OportunităŃi AmeninŃări

potenŃial eolian important (al doilea pe Ńară) prin prezenŃa CrivăŃului şi Austului în tot cursul anului;

număr mare de zile însorite pe an, deşeuri de lemn şi rumeguş;

creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă care duc la creştere economică şi introducerea de noi tehnologii.

risc mare de producere a calamităŃilor naturale (inundaŃii, alunecări de teren, zonă seismică);

creşterea numărului de calamităŃi naturale ca urmare a acŃiunilor reduse a autorităŃilor locale;

exploatare agresivă a resurselor naturale pentru materii prime.



Document în lucru

137

5.2 PopulaŃie şi forŃă de muncă


� nu există localităŃi izolate;

� diversitate etnică, lingvistică şi religioasă;

� 41% ponderea femeilor în numărul total de şomeri;

� creşterea populaŃiei ocupate în comerŃ; construcŃii; transport, depozitare şi comunicaŃii; administraŃie publică şi apărare;

� forŃă de muncă flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă.

• număr mic de municipii (2) şi oraşe (3);

• 4 comune sub 1.000 de locuitori;

• populaŃie rezidentă preponderent în mediul rural;

• scădere continuă a numărului de locuitori ( aproximativ 4% în perioada 2000-2008);

• prognoza pe perioada 2003 – 2025 indică o scădere continuă a populaŃiei totale, masculine şi feminine;

• scăderii natalităŃii;

• rată mare a mortalităŃii infantile care depăşeşte media pe Ńară şi pe regiune;

• migrarea populaŃiei în Regiune, Ńară şi, mai ales, în străinătate, în căutarea unui loc de muncă mai bun;

• creşterea duratei de viaŃă, pe fondul migraŃiei populaŃiei tinere şi mature;

• rata şomajului mare;

• scăderea ratei şomajului prin pensionări, plecări la muncă în străinătate şi prin depăşirea perioadei de înregistrare la agenŃiile de şomaj;

• scăderea populaŃiei active şi ocupate;

• nivel redus al educaŃiei şi formării profesionale;

• grad mare al populaŃiei inactive, în special în mediul rural;

• ineficienŃa şi necorelarea politicilor naŃionale de ocupare a forŃei de muncă;

• îmbătrânirea personalului cu înaltă calificare şi lipsa celui tânăr calificat;

• ineficienŃa programelor de reconversie în



Document în lucru

138

zonele dominate de industrii în declin;

• implicare redusă a mediului privat în elaborarea şi implementarea politicilor şi strategiilor în domeniu;

• acces limitat la informaŃiile privind legislaŃia, oportunităŃi de finanŃare şi creditare a programelor de formare profesională.


creşterea cererii de servicii destinate persoanelor şi firmelor;

finanŃări în domeniul resurselor umane (POS DRU);

reducerea şomajului prin adaptarea învăŃământului şi instruirii profesionale la necesităŃile pieŃei muncii;

repartiŃie echilibrată a centrelor urbane pe teritoriul judeŃului.

condiŃiile economice, lipsa serviciilor medicale, în special în zonele rurale conduc la scăderea ratei natalităŃii;

migraŃia populaŃiei tinere şi mature;

riscul deprofesionalizării.

5.3 Economia judeŃului Buzău


� diversitatea ramurilor economice specifice economiei naŃionale;

� creştere cu 235% a produsului intern brut la nivelul judeŃului Buzău în perioada 2000 – 2005;

� număr mare de reprezentanŃe ale marilor firme naŃionale şi internaŃionale;

� înfiinŃarea Consiliului Investitorilor Străini;

� creşterea numărului de societăŃi comerciale active;

� creşterea numărului de societăŃi comerciale private;

� creşterea numărului de micro-întreprinderi şi IMM-uri;

• scăderea numărului de întreprinderi mari;

• pondere foarte mare (90%) a microîntreprinderilor în totalul societăŃilor comerciale active;

• utilizarea tehnologiilor învechite – uzura fizică şi morală a maşinilor şi utilajelor;

• branduri locale reduse;

• scăderea, în perioada 1989 – 2005 a suprafeŃei agricole cu aproximativ 2.907 ha - 1%;

• scăderea suprafeŃei arabile cu 13.518 ha (5%);

• scăderea suprafeŃei patrimoniului



Document în lucru

139

� creştere spectaculoasă a societăŃilor comerciale în construcŃii (72%), transport, depozitare şi comunicaŃii (95%); tranzacŃii imobiliare (219%); sănătate şi asistenŃă socială (78%);

� restructurarea activităŃii coloşilor industriali a determinat apariŃia unor societăŃi industriale noi care au continuat activitatea industrială şi au introdus noi ramuri industriale în circuitul economic;

� număr mare de investiŃii străine;

� unic producător în Ńară a cinci categorii de produse industriale;

� pentru şase categorii de produse industriale industria buzoiană ocupă un loc important în economic naŃională;

� industrii competitive la export;

� industria locală de galle-uri cuprinde peste 85% dintre firmele de profil din Ńară, toată producŃia locală mergând la export;

� înfiinŃarea, la Buzău, a asociaŃiei a producătorilor de galle-uri din Ńară;

� locul 7 în topul naŃional al firmelor (2006), prin selecŃionarea a 74 de firme, din care 20 au ocupat primele 3 locuri, în toate domeniile economiei naŃionale;

� relief variat, calitate deosebită a stratului fertil şi condiŃii climatice favorabile agriculturii;

� profil agricol diversificat;

� creştere constantă a numărului de societăŃi agricole;

� tendinte de concentrare a unor suprafeŃe relativ mari de terenuri şi procurarea utilajelor agricole moderne;

� plantaŃii importante de pomi fructiferi;

� creşterea suprafeŃei de păşuni naturale cu 14.840 ha (19,6%) în perioada 1989 - 2005;

� podgorii renumite cultivate cu soiuri de

pomicol cu 2.784 ha (20,6%);

• scăderea suprafeŃei de fâneŃe cu 3.052 ha (9,8%);

• dispariŃia plantaŃiilor de arbuşti fructiferi;

• scăderea aproape în totalitate a suprafeŃei de duzi;

• producŃia de masă verde a scăzut continuu datorită neaplicării lucrărilor de întreŃinere şi de îmbunătăŃire;

• scăderea suprafeŃelor cu vie altoită pe rod cu 14%;

• triplarea suprafeŃelor cu vii hibride pe rod;

• diferenŃe mari între circulaŃia turistică în lunile de vară şi de iarnă;

• structuri agricole fragmentate sau părăsite;

• precipitaŃii insuficiente şi vânturi puternice care provoacă mari daune;

• suprafeŃe mari de teren rămase necultivate;

• reducerea lucrărilor de combatere a eroziunii;

• productivitate slabă a muncii agricole;

• pondere mare a exploataŃiilor de subzistenŃă;

• slaba dezvoltare a sectorului industriei alimentare;

• scăderea producŃiilor de carne, lapte, ouă şi miere;

• pondere mare a comercializării produselor pe plan local;

• număr redus de centre de colectare zonale;

• dispariŃia centrelor şi unităŃilor specializate în creşterea animalelor;



Document în lucru

140

calitate;

� vinuri premiate la concursuri internaŃionale;

� creşterea suprafeŃelor patrimoniului viticol cu 1.994 ha (15,1%);

� menŃinerea suprafeŃelor fondului funciar după modul de folosinŃă, începând cu 2005;

� 5 staŃiuni de cercetare şi producŃie în agricultură;

� 2 herghelii la Cilsău şi RuşeŃu;

� unităŃi de procesare a produselor agricole şi zootehnice;

� număr mare de firme specializate în prestarea serviciilor;

� număr mare de firme de comerŃ;

� practicarea turismului în forme variate: turism de circulaŃie, de sejur, viticol, rural, ecologic şi cultural;

� numeroase trasee turistice;

� conservarea obiceiurilor şi tradiŃiilor, a cântecelor strămoşeşti în forme aproape nealterate;

� decoraŃiuni de interior (Lopătari şi Mânzăleşti) între care se remarcă Ńesăturile din păr de capră;

� port popular specific zonei, cu origini în portul populaŃiei dacice, păstrat nealterat în zonele de munte;

� 9 produse înregistrate ca produse tradiŃionale;

� Sărata Monteoru - staŃiune balneoclimaterică;

� rezervaŃii naturale: Vulcanii noroioşi; Chihlimbarul de Buzău; Pădurea Lacurilor; Dealul cu lilieci; Culmile Siriului;

� aşezări religioase: biserici şi chilii rupestre; Episcopia Buzăului; Mânăstirea Ciolanu; ansamblul fostei mânăstiri Adormirea Maicii Domnului; Mânăstirea

• dispariŃia culturilor de in pentru seminŃe, in pentru fibră, cânepă;

• numărul şi calitatea sistemelor de irigaŃii;

• probleme financiare ale staŃiunilor de cercetare şi producŃie în agricultură;

• pregătire profesională redusă a lucrătorilor în agricultură;

• interes scăzut al generaŃiei tinere pentru activităŃi agricole;

• slaba valorificare a produselor secundare ale pădurii;

• majoritatea structurilor de cazare se găsesc departe de atracŃiile turistice;

• nu sunt unităŃi de cazare de patru sau cinci stele;

• caracter sezonier al turismului;

• absenŃa unor politici şi programe coerente de dezvoltare a turismului;

• promovare insuficientă a potenŃialului turistic;

• număr mic de parcări şi grupuri sanitare în vecinătatea obiectivelor turistice;

• acces redus al persoanelor cu dizabilităŃi la obiective turistice şi structuri de cazare;

• număr redus de centre de informare turistică;

• semnalizare deficitară a obiectivelor şi atracŃiilor turistice;

• fluctuaŃie mare de personal specializat în turism;

• lipsa planurilor de dezvoltare turistică integrată a oraşelor şi staŃiunilor;

• lipsa parteneriatelor şi colaborărilor public-private în turism;

• utilizare redusă a mijloacelor informatice şi internetului pentru informare, marketing



Document în lucru

141

Răteşti;

� monumente ale naturii: Focul viu; Piatra Albă “La grunj”; aşezări şi necropole din epoca bronzului: fortificaŃii dacice, cultura Monteoru, castrul postroman şi termele de la Pietroasele;

� parcuri dendrologice: Parcul Monteoru, Parcul Marghiloman;

� staŃiuni şi situri: Sărata Monteoru, tabăra de sculptură Măgura;

� creşterea numărului de structuri de primire turistică (2001-2005);

� înfiinŃarea de pensiuni rurale şi urbane;

� creşterea cu 30% a numărului total de turişti (2001-2005);

� creşterea numărului de turişti cazaŃi la pensiuni urbane (667%) şi rurale (220%) în perioada 2002-2005.

şi rezervare turistică;

• grad mare de fiscalitate.


declararea municipiilor GalaŃi şi Brăila poli de dezvoltare urbană;

societăŃile apărute în urma restructurării coloşilor industriali sunt mai flexibile;

posibilitate înfiinŃării de parcuri industriale;

cooperarea între agenŃi economici şi formarea clusterelor industriale;

existenŃa programelor naŃionale şi europene pentru susŃinerea dezvoltării / inovării, cercetării şi transferului de tehnologie;

creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă duce la creştere economică şi introducerea de noi tehnologii;

tendinŃă accelerată de concentrare a terenurilor agricole;

cerere de produse agricole ecologice;

costuri mari de conformare a agenŃilor economici la standardele de mediu;

proceduri dificile de obŃinere a avizelor (de ex. mediu) de către societăŃile comerciale;

fenomenul globalizării / integrării poate marginaliza anumite sectoare ale economiei şi chiar să ducă la dispariŃia acestora (ex. industria textilă, industria uşoară, prelucrarea produselor alimentare etc.);

accentuarea procesului de dezindustrializare;

capacitate redusă a gospodăriilor Ńărăneşti şi a fermelor de a concura cu produsele comunitare;

riscul delocalizarii unor sectoare industriale către locaŃii externe (de ex. Republica Moldova şi Ucraina), din cauza costurilor mai reduse;

concurenŃa zonelor turistice cu oferte



Document în lucru

142

promovarea produselor alimentare locale, tradiŃionale;

creşterea cererii de servicii destinate persoanelor şi firmelor;

creşterea numărului de investiŃii străine care pot determina o creştere a competitivităŃii prin transfer tehnologic şi inovare;

interes crescut la nivel internaŃional pentru promovarea turismului durabil;

ofertă turistică mare;

zone care au păstrat tradiŃii şi obiceiuri populare;

zone cu valori de patrimoniu natural şi construit;

servicii şi dotări moderne în pensiunile noi;

interes pentru agroturism;

finanŃări pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi susŃinerii IMM-urilor (POS CCE, POS DRU);

finanŃări pentru mediul rural (PNDR, POS DRU);

finanŃări pentru turism (POR, PNR);

diversificare serviciilor turistice (wellness, spa).

turistice similare în alte regiuni sau Ńări învecinate;

disfuncŃionalităŃi ale pieŃei funciare şi de arendare;

preluarea unor modele greşite de dezvoltare a locaŃiilor cu destinaŃii de vacanŃă;

nerealizarea unor proiecte de turism din cauza dificultăŃilor legate de proprietatea terenurilor din zonele cu potenŃial turistic.

5.4 Infrastructura tehnico-edilitară


� adoptarea Strategiei judeŃeane privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităŃi publice – orizont 2022;

� 4 bazine hidrografice, 4 surse subterane de apă;

� 5 staŃii de tratare a apei, 52 staŃii de clorinare, 23 de staŃii de epurare municipale

• alimentarea cu apă potabilă prin instalaŃii centralizate în 46 (5 oraşe şi 41 de comune) din cele 87 de localităŃi;

• prognozele privind cererea de apă arată o creştere de peste 50% până în 2037;

• prognozele indică o triplare a gradului de poluare a apei până în 2037;



Document în lucru

143

şi industriale;

� 872 km reŃea de distribuŃie a apei potabile, din care 37% în zona urbană;

� media ratei de conectare la alimentarea cu apă de 53,2%;

� 4 furnizori de apă;

� 220 km de reŃea colectoare cu rată de conectare de circa 35 %;

� 23 de zone de alimentare cu apă potabilă (34% din total) bine dezvoltate;

� accesarea a numeroase programe de finanŃare pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare;

� densitate a drumurilor publice superioară mediei regionale şi naŃionale;

� 4 proiecte de modernizare şi reabilitare a infrastructurii de transport depuse spre evaluare;

� asocierea autorităŃilor publice în vederea accesării unor proiecte integrate cu finanŃare externă;

� 44% din liniile ferate sunt electrificate;

� 72 de curse pe 36 de trasee în 18 localităŃi pentru transportul elevilor cu microbuze şcolare;

� aria de acoperire a serviciilor de salubritate în mediul urban de 58%;

� 8 proiecte în curs de implementare sau implementate în domeniul gestiunii deşeurilor, din mediul public şi privat (FMAPL 2006, AFM, Phare CES 2005);

� 7 studii de fezabilitate pentru proiecte de realizare a unor sisteme de management integrat al deşeurilor, care acoperă 53 de localităŃi (finanŃate prin Phare CES 2005);

� implicarea autorităŃilor publice (Consiliu JudeŃean, APM, GNM);

� implicarea Consiliului JudeŃean în atragerea finanŃărilor nerambursabile în

• reŃele de alimentare cu apă potabilă vechi şi cu grad avansat de uzură, cu implicaŃii majore în asigurarea necesarului şi calitatea apei potabile destinată consumului populaŃiei;

• stare tehnică necorespunzătoare a unui procent ridicat de drumuri judeŃene şi comunale;

• resurse financiare insuficiente pentru lucrările de întreŃinere, reparaŃii şi reabilitări ale drumurilor judeŃene şi comunale;

• lipsa centurilor ocolitoare ale oraşelor;

• număr mare de poduri cu stare tehnică înrăutăŃită;

• capacitate redusă a autorităŃilor publice de a gestiona infrastructura (planificarea şi execuŃia drumurilor);

• degradarea accelerata a drumurilor datorită transportului agabaritic;

• transport urban de pasageri în 2 oraşe;

• serviciu de transport public local necorespunzător în ceea ce priveşte numărul curselor, traseelor, mijloacelor de transport utilizate şi calităŃii serviciilor oferite cetăŃenilor;

• pre-colectare şi colectare preponderent în amestec a deşeurilor municipale;

• aria de acoperire a serviciilor de salubritate în mediul rural de 1,26 %;

• transport direct al deşeurilor către depozite neconforme;

• dificultăŃi de colectare a deşeurilor în zona rurală, în zonele cu densitate mică a populaŃiei şi cu drumuri nemodernizate;

• depozitare necontrolată în mediul rural (gropi improprii, cursuri de apă);

• există dificultăŃi în ceea ce priveşte gradul de conştientizare publică pentru colectarea selectivă;



Document în lucru

144

domeniul gestionării deşeurilor;

� adoptarea unor planuri strategice locale (PLAM, PJGD);

� creşterea cantităŃii de deşeuri reciclate;

� investiŃie în curs privind transformarea depozitului ecologic municipal de la Gălbinaşi în depozit zonal de deşeuri nepericuloase;

� potenŃial energetic ridicat, din surse regenerabile (hidro);

� existenŃa unui Program multianual privind iluminatul public al judeŃului Buzău până în anul 2017;

� iluminat public asigurat în proporŃie de 80,75%;

� reŃea de telecomunicaŃii bine dezvoltată;

� investiŃii în infrastructura de telefonie realizate în principal de firmele private;

� creşterea numărului de abonamente radio;

� creşterea numărului de abonamente TV.

• nu există staŃie de transfer funcŃională;

• nu există staŃii / platforme colective de compostare a deşeurilor biodegradabile;

• nu există instalaŃii de tratare mecano-biologică a deşeurilor;

• implicare redusă a ONG-urilor şi agenŃilor economici în protecŃia mediului;

• neutilizarea oportunităŃilor de finanŃare pentru proiecte privind utilizarea energiilor alternative;

• gospodării neracordate la reŃeaua electrică, majoritatea în mediu rural;

• număr mic de corpuri de iluminat public;

• număr redus de localităŃi alimentate cu gaze naturale;

• cost ridicat al investiŃiilor de realizare a reŃelelor de transport gaze;

• alimentare cu gaze naturale doar a celor 2 municipii;

• alimentare cu energie termică în cele 2 municipii;

• conectare redusă în mediul rural la reŃelele de telecomunicaŃii;

• acces redus la internet în mediul rural.


finanŃări pentru dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de transport (POR, POS Transport, PNDR);

finanŃări pentru activităŃi care vizează apa/apa uzată, gestiunea deşeurilor;

accesarea programului Electrificare 2007 - 2009;

proiecte ale SC Electrica SA de extindere a reŃelelor;

utilizarea surselor regenerabile pentru alimentarea cu energie electrică şi termică a

concurenŃa mare pentru accesarea finanŃărilor pentru infrastructura de transport (POR şi PNDR);

suspendarea procesului de depunere a proiectelor pentru modernizarea infrastructurii de transport în Regiune;

tendinŃa de utilizare preponderentă a transportului rutier faŃă de cel feroviar;

reducerea investiŃiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare;

spaŃii de depozitare a deşeurilor din



Document în lucru

145

instituŃiilor şi populaŃiei;

utilizarea deşeurilor de lemn şi rumeguşului pentru încălzit;

programe pentru reabilitarea termicî a locuinŃelor.

Constructia Coridorului IX Ploieşti – AlbiŃa, al cărui tronson Ploieşti – Buzău – Focşani reprezintă un element de poteŃial în dezvoltarea economico-socială a judeŃului Buzău

mediul rural şi localităŃile urbane mici care trebuie închise şi ecologizate până pe data de 16 iulie 2009;

necontractarea proiectelor cu finanŃare externă propuse ca urmare a elaborării cu întârziere a Master Planului apă/apă uzată şi alocării reduse a fondurilor în POS Mediu;

amânarea lansării programelor de finanŃare (Casa Verde);

scăderea producŃiei de energie electrică ca urmare a reducerii cantităŃilor de precipitaŃii;

accesare redusă a programului guvernamental de reabilitare termică.

5.5 Infrastructura socială


� aprobarea Strategiei judeŃului Buzău pentru asistenŃă socială a adulŃilor şi copiilor pe perioada 2006-2010;

� dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii sociale acordate în funcŃie de nevoile identificate şi resursele disponibile;

� servicii de îngrijire de zi aflate în subordinea consiliilor locale (11), DGASPC (12) şi OPA (3);

� servicii de tip rezidenŃial aflate în subordinea OPA (3) şi DGASPC (26);

� 6 servicii de tip rezidenŃial în domeniul protecŃiei sociale a persoanelor adulte aflate în subordinea DGASPC;

� 27 de furnizorii de servicii sociale acreditaŃi;

� ONG-uri active în domeniul asistenŃei sociale;

� campanii de informare despre problematica tuturor categoriilor de beneficiari;

• disfuncŃionalităŃi în circuitul de îngrijire a bolnavului;

• difuncŃionalităŃi ale fluxului informaŃional între instituŃiile în domeniu;

• creşterea gradului de sărăcie;

• creşterea cazurilor de abandon social;

• creştere continuă a numărului de cereri de instituŃionalizare;

• personal redus format în domeniul managementului de caz;

• dificultăŃi în procesul de recrutare a personalului de specialitate, mai ales în mediul rural;

• motivare financiară redusă a personalului şi de atragere a persoanelor cu calificare superioară în furnizarea serviciilor de specialitate;

• lipsa de experienŃă în ceea ce priveşte managementul şi organizarea serviciilor sociale;



Document în lucru

146

� implementarea standardelor de calitate în centrele de tip rezidenŃial destinate persoanelor adulte cu handicap;

� implementarea standardelor de calitate privind furnizarea de servicii sociale destinate copilului;

� cadru legislativ în domeniul asistenŃei sociale completat şi adaptat în raport cu nevoile identificate;

� creşterea performanŃelor serviciilor de asistenŃă socială;

� implementarea unor programe cu finanŃare internă sau externă destinate formării personalului care activează în cadrul serviciilor publice de asistenŃă socială de la nivelul autorităŃilor locale;

� serviciu judeŃean de ambulanŃă cu 8 substaŃii;

� parcul auto al serviciului de ambulanŃă în proces de modernizare;

� 8 ambulatorii integrate;

� număr mare de specialităŃi accesibile;

� existenŃa unor echipamente medicale performante;

� acces la servicii medicale paraclinice moderne (laboratoare performante);

� număr mare de manifestări cultural-artistice;

� manifestări culturale de tradiŃie, naŃionale şi internaŃionale;

� păstrarea meşteşugurilor tradiŃionale;

� muzeu judeŃean cu 4 secŃii în teritoriu;

� muzeul judeŃean deŃine peste 50.000 de obiecte de patrimoniu, din care 442 sunt clasate în categoria tezaur;

� număr mare de vizitatori ai muzeelor;

� activitate editorială a muzeului judeŃean;

� campanii anuale de săpături arheologice;

• diferenŃe psihologice şi socio-culturale ale populaŃiei vulnerabile, care impun intervenŃii specializate;

• lipsa unei strategii de intervenŃie unitară pentru coordonarea serviciilor de asistenŃă socială la nivel judeŃean;

• responsabilitate scăzută a actorilor sociali (indivizi, grupuri, organizaŃii etc);

• număr mare de copii ai căror părinŃi sunt plecaŃi la muncă în străinătate;

• număr redus de medici şi asistenŃi medicali, mai ales în mediul rural;

• număr redus de cabinete medicale, mai ales în mediul rural;

• număr redus de farmacii şi drogherii, mai ales în mediul rural;

• accesibilitate redusă la serviciile medicale primare, stomatologice şi farmaceutice a populaŃiei din mediul rural;

• accesibilitate redusă la servicii de specialitate ambulatorii;

• accesibilitate redusă la servicii de medicină de urgenŃă prespitalicească;

• infrastructură necorespunzătoare a spitalelor şi dispensarelor rurale;

• creşterea continuă a mortalităŃii specifice (boli cardiovasculare, tumori);

• Casa de Cultură a municipiului Buzău nu are sediu propriu;

• probleme legate de dotarea cu materiale de practică culturală şi de personalul de specialitate a caselor de cultură;

• casele de cultură au bază materială precară, săracă, depăşită moral şi fizic, cu spaŃii inadecvate activităŃilor de microgrup;

• lipsa personalului de conducere şi de specialitate calificat în unele case de cultură;

• resurse insuficiente pentru finanŃarea



Document în lucru

147

� Muzeul Municipal Rm. Sărat deŃine peste 29.000 de lucrări, din care 10 clasate în categoria tezaur;

� 7 case de cultură;

� peste 200 de cămine culturale, din care 78 la nivelul localităŃilor reşedinŃe de comune;

� reabilitări ale căminelor culturale cu resurse proprii sau fonduri atrase prin diverse programe;

� importantă zestre istorică, concretizată în situri arheologice, valori ale patrimoniului construit şi zone cu potenŃial etnografic;

� 122 monumente de valoare naŃională (excepŃională);

� alocarea anuală de fonduri prin Planul NaŃional de Restaurare pentru restaurarea şi reabilitarea monumentelor istorice;

� Legea 422/2001 prevede implicarea autorităŃilor locale în susŃinerea activităŃilor de reabilitare a monumentelor istorice;

� biblioteci publice în toate localităŃile, cea judeŃeană având 5 filiale;

� filială de carte religioasă şi filială de carte în limba franceză aparŃinând Bibliotecii JudeŃene;

� fond important de carte;

� 106 calculatoare în cadrul bibliotecilor, din care 76 la Biblioteca JudeŃeană;

� 79 de biblioteci sunt în stare bună şi satisfăcătoare;

� instituŃii de învăŃământ de toate gradele;

� instituŃii de învăŃământ special;

� învăŃământ de artă şi sportiv;

� număr redus de cazuri de abandon şcolar;

� 3 baze sportive;

� premii judeŃene, regionale naŃionale şi

activităŃilor caselor de cultură;

• legislaŃie depăşită, stufoasă, nestimulativă în domeniul cultural;

• 4 comune fără cămine culturale în localităŃile centru de comună;

• instituŃiile de cultură nu au personalitate juridică;

• lipsa managerilor culturali;

• zone cu potenŃial etnografic încă nevalorificat;

• zone neacoperite cu evenimente cultural-artistice;

• număr mare de monumente într-o stare avansată de degradare;

• număr mare de monumente istorice (în special case Ńărăneşti tradiŃionale) în proprietatea unor persoane fizice care nu au fondurile necesare lucrărilor de restaurare;

• fonduri insuficiente alocate de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului NaŃional pentru restaurarea şi reabilitarea monumentelor istorice;

• neaplicarea Legii 422/2001 datorită lipsei resurselor financiare a autorităŃilor publice;

• 10 biblioteci comunale nu au bibliotecar;

• lipsa accesului la internet în bibliotecile din Pătârlagele şi 72 de comune;

• bibliotecile orăşeneşti au câte un singur calculator;

• doar 25 de biblioteci comunale au calculatoare;

• comuna Pietroasele nu are spaŃiu pentru bibliotecă;

• Biblioteca JudeŃeană are probleme cu spaŃiile în care funcŃionează şi nu are spaŃii proprii;



Document în lucru

148

internaŃionale la concursurile educative extra-şcolare;

� lucrări în curs pentru reabilitarea, consolidarea, dotarea sau realizarea unor obiective noi de investiŃii de infrastructură şcolară.

• procent scăzut de promovabilitate;

• număr mic de copii cuprinşi în activităŃi educative extra-şcolare;

• reŃele de calculatoare în 29% unităŃi şcolare;

• lipsa învăŃământului superior de stat.


programe de finanŃare pentru asistenŃa socială (POR, programe naŃionale);

programe de finanŃare pentru sănătate (POR, programe naŃionale);

programe de finanŃare pentru cultură (POR, Planul NaŃional de Restaurare);

programe naŃionale de reabilitare, modernizare şi dotare a aşezămintelor culturale, din mediul rural şi mic urban;

programe de finanŃare pentru reabilitarea unităŃilor de învăŃământ (POR, Banca Mondială).

subfinanŃare ca urmare a descentralizării administrative;

suspendarea / întreruperea / diminuarea unor programe naŃionale de finanŃare ca urmare a crizei economice mondiale;

legea sponsorizării nu prevede facilităŃi fiscale pentru sponsorii pentru cultură;

sucursalele locale ale băncilor nu pot lua decizii de susŃinere financiară a unor evenimente culturale;

accentuarea stării de degradare în care funcŃionează o parte din biblioteci;

retrocedarea spaŃiului în care funcŃionează filiala de carte franceză.

5.6 Mediu


� înfiinŃarea / extinderea reŃelelor de alimentare cu apă, corespunzătoare din punct de vedere tehnic;

� lipsa ploilor acide;

� valori mici ale poluării aerului cu pulberi în suspensie PM 10;

� implementarea proiectelor în ariile protejate;

� rezervaŃii naturale şi monumente ale naturii de interes naŃional pe o suprafaŃă de 1.850 hectare;

• probleme de mediu datorită factorilor naturali şi antropici;

• stabilitatea terenurilor in zona de deal şi munte afectate de despăduriri;

• spaŃii verzi reduse în mediul urban;

• în cea mai mare parte a judeŃului, cu precădere în partea de sud-est, toate sursele subterane de apă sunt poluate, deci improprii alimentării cu apă;

• reŃeaua de distribuŃie a apei îmbătrânită;

• nivel al nitraŃilor peste nivelul legal în 35



Document în lucru

149

� rezervaŃii naturale şi monumente ale naturii de interes judeŃean pe o suprafaŃă de 1.142 hectare;

� 3 din cele 5 regiuni biogeografice Natura 2000 din România se regăsesc pe teritoriul judeŃului Buzău;

� 3 din cele 9 regiuni biogeografice Natura 2000 din Europa se regăsesc pe teritoriul judeŃului Buzău;

� 6% din suprafaŃa judeŃului (36.092,6 ha) aflată sub protecŃie.

de comune;

• staŃii de epurare vechi, având infrastructura cât şi echipamentele mecano-electrice într-o stare foarte precară;

• staŃiile de tratare evacuează apa insuficient epurată în bazinele râurilor;

• sistemul de colectare a apelor uzate în stare precară;

• rata de infiltrare de circa 30%.

• nu sunt luate măsurile adecvate pentru tratarea şi depozitarea nămolurilor;

• o singură staŃie automată de monitorizare a calităŃii aerului;

• dotare nesatisfăcătoare a punctelor de colectare a deşeurilor menajere.


programe de protejare a biodiversităŃii;

implicarea autorităŃilor publice în managementul ariilor protejate.

directivele de furnizare a apei potabile prevăd conformarea sistemului de furnizare a apei până în anul 2015;

numărul insuficient de echipamente şi condiŃia tehnică pot duce la nerespectarea programului de ridicare a deşeurilor;

numărul insuficient de echipamente şi condiŃia tehnică pot duce la supraîncarcarea punctelor de colectare;

obligativitatea sistării activităŃii de depozitare şi ecologizarea depozitelor neconforme din mediul urban şi din mediul rural;

nerealizarea de proiecte care finanŃează protejarea biodiversităŃii datorită dificultăŃili de accesare a programelor de acest tip;

introducerea intenŃionată sau involuntară de specii străine în ecosistemele naturale sau agricole;

dispariŃia unor specii de faună şi floră;

fragmentarea habitatelor şi întreruperea conectivităŃii longitudinale (bararea



Document în lucru

150

cursurilor de apă) şi laterale (îndiguiri);

blocarea sau restrângere rutelor de migraŃie a speciilor de ăeşti şi a accesului la locurile potrivite pentru reproducere şi hrănire);

restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de tranziŃie (păduri forestiere);

nerespectarea de către turişti şi localnici a regulilor de comportare şi exploatare a ariilor protejate.



Document în lucru

151

5.7 Capacitate instituŃională


� existenŃa strategiilor sectoriale la nivel local;

� obŃinerea certificatului IQNET - The International Certification Network;

� certificarea ISO 9001:2000;

� 90% dintre angajaŃi au studii superioare;

� în anul 2009 sunt prope cursuri de perfecŃionare pentru 75% dintre angajaŃi;

� disponibilitate pentru cooperare, Consiliul JudeŃean Buzău fiind membru în 25 de asocieri şi parteneriate;

� 13 ADI în judeŃ;

� gestionarea unui portofoliu de 23 de proiecte în valoare totală de 69.292.286,20 euro în perioada 2003 – ianuarie 2009;

� site bine organizat, cu informaŃii diverse şi utile;

� 2 parteneriate externe;

� implicare în soluŃionarea gestionării integrate a deşurilor;

� actualizarea PATJ-ului.

• 33% din posturi vacante;

• media de vârstă a angajaŃilor este de 45% de ani;

• participare redusă la programe şi cursuri de instruire şi perfecŃionare profesională în anul 2008;

• colaborări reduse cu mediul de afaceri;

• neaccesarea tuturor finanŃărilor disponibile.


6 proiecte în curs de evaluare în valoare totală de 65.194.553 euro;

curse de finanŃare multiple;

bănci specializate în finanŃarea instituŃiilor publice;

dezvoltarea parteneriatelor public-private;

finalizarea Master Planului de apă-apă uzată.

tendinŃe concurenŃiale între localităŃile din judeŃ care pot compromite cooperarea şi coordonarea în derularea unor proiecte comune pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului zonal;

accesarea dificilă a creditelor bancare;

lipsa de motivare financiară a angajaŃilor, în condiŃiile reducerii primelor lunare şi sporurilor;

subfinanŃarea activităŃii.



Document în lucru

152

CAPITOLUL VII

DIRECłIILE DE DEZVOLTARE ALE JUDEłULUI BUZĂU

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 constă în îmbunătăŃirea continuă a calităŃii vieŃii locuitorilor judeŃului Buzău, generaŃiilor prezente şi viitoare, prin crearea unei comunităŃi sustenabile, capabile să gestioneze şi să utilizeze resursele în mod eficient şi eficace asigurând prosperitatea, protecŃia mediului şi coeziunea socială.

Viziunea de dezvoltare: în anul 2013 judeŃul Buzău va fi un judeŃ care s-a dezvoltat durabil în sensul:

valorificării durabile a poziŃiei geo-strategice şi resurselor naturale, păstrând un mediu înconjurător nepoluat;

existenŃei unei forŃe de muncă calificate pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine plătite;

menŃinerii competitivităŃii judeŃului prin desfăşurarea unor activităŃi economice prospere, introducerea de noi tehnologii şi investiŃii în cunoaştere şi inovare;

îmbunătăŃirii continuu a calităŃii vieŃii oamenilor asigurându-le acces egal la utilităŃi, servicii de asistenŃă socială şi sănătate, educaŃie;

implicării active a instituŃiilor pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrate a judeŃului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali şi mediul de afaceri în procesul decizional.

Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare Locală:

� protecŃia mediului prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul negativ asupra mediului;

� gestionarea responsabilă a resurselor naturale;

� echitate şi coeziune socială, respectarea diversităŃii culturale, egalităŃii de şanse şi



Document în lucru

153

combaterea discriminării de orice fel;

� asigurarea unor standarde de viaŃă ridicate;

� promovarea cunoaşterii, inovării şi competitivităŃii;

� facilitarea accesului la informaŃie şi cunoaştere;

� valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;

� informarea şi implicarea activă a cetăŃenilor în procesul decizional;

� corelarea iniŃiativelor şi strategiilor locale sectoriale cu cele de la nivel judeŃean, regional şi naŃional;

� consolidarea relaŃiilor de colaborare între actorii de la nivel local în vederea creşterii şanselor de accesare a fondurilor europene.

DirecŃiile de dezvoltare ale judeŃului Buzău:

� DirecŃia de dezvoltare 1: Resurse naturale şi protecŃia mediului;

� DirecŃia de dezvoltare 2: Dezvoltare economică şi competitivitate;

� DirecŃia de dezvoltare 3: Dezvoltarea resurselor umane;

� DirecŃia de dezvoltare 4: Infrastructură şi utilităŃi

DirecŃia de dezvoltare 1: Resurse naturale şi protecŃia mediului

Obiectivul direcŃiei: ÎmbunătăŃirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Sub-direcŃii de dezvoltare:

� ÎmbunătăŃirea calităŃii la infrastructura de apă şi apă uzată;

� Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor;

� Reducerea impactului negativ al sistemelor de încălzire urbană asupra mediului;

� Conservarea biodiversităŃii şi a patrimoniului natural;

� Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale;

Sub-direcŃia 1.1: ÎmbunătăŃirea calităŃii la infrastructura de apă şi apă uzată

Proiecte propuse:

Proiecte integrate apă – canalizare – staŃii de epurare:

� Alimentare cu apă, construire/modernizare staŃii de epurare şi reabilitare/extindere reŃele canalizare în aglomerările Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele;

� Alimentare cu apă, canalizare şi staŃie de epurare în comunele Smeeni (Smeeni, UdaŃi Mânzu), Topliceni (Băbeni şi Răduceşti), Săgeata (Beilic, Găvăneşti, BaniŃa), Calvini, Mihăileşti, Cătina (Cătina şi Corbu);

Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reŃelelor de alimentare cu apă:



Document în lucru

154

� Sistem de alimentare cu apă a localităŃilor situate pe Valea Buzăului – 25 localităŃi;

� Reabilitare reŃea de apă în zona de intervenŃie urbană a municipiului Râmnicu Sărat;

� Reabilitare staŃie clorinare, rezervor apă, reŃea de distribuŃie apă, staŃie epurare; aducŃiune apă; executare sursă captare, canalizare şi staŃii epurare; extindere canalizare în oraşul Pătârlagele şi satele componente;

� ÎnfiinŃări, reabilitări, extinderi în comunele Zărneşti (Zărneşti şi Vadu Soreşti), Vipereşti (Vipereşti, Tronari, Muscelu, RuşavăŃ, Ursoaia), Valea Salciei, Unguriu, Topliceni (Deduleşti), Tisău, Săgeata, Sapoca, Robească, Rîmnicelu (Ştiubei), Grebanu (Homesti, Grebanu, Plevna), Luciu (Luciu), Măgura (Ciuta), Mărăcineni, Glodeanu Siliştea, Gherăseni, Cătina (Valea Catinei şi Slobozia), Blăjani (Soreşti şi Blajani), Cilibia (Cilibia, Minzu şi Movila Oii), Chiojdu (PoieniŃele), Calvini (Calvini), Brădeanu (Mitropolia), Bozioru, Merei (Izvoru-Dulce, Sărata-Monteoru);

ConstrucŃia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare:

� ConstrucŃia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în comunele Zărneşti (Fundeni), Verneşti, Vadu Paşii, Valea Râmnicului, Sapoca, RacoviŃeni, Pogoanele, Murgeşti, Movila Banului, Largu, Lopătari, Luciu, Măgura, Gherăseni, Săruleşti, Mânzăleşti (Valea Jgheabului), Odăile (Lacu,Valea Fântanei, Odăile şi Piatra Albă), Ghergheasa (Ghergheasa şi Sălcioara), łinteşti, Lipănescu (Scutelnici şi Lipănescu), Florica, Costeşti, Cilibia (Gara Cilibia şi Poşta), Buda (Buda şi Toropăleşti), Brădeanu (Brădeanu şi Smirdan), Balta Albă (Balta Albă, Amara, Băile), Amaru, Poşta Câlnău, Padina, Brăeşti;

ConstrucŃia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staŃiilor de epurare;

� Canalizare în oraşul Nehoiu (Valea Nehoiului, Bulărceşti, Piatra şi Bădîrlegi) � Reabilitarea staŃiei de epurare din oraşul Nehoiu; � ConstrucŃia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staŃiilor de epurare în comunele Vipereşti (Vipereşti şi Tronari), Valea Salciei, Vâlcele, Unguriu, Tisău, Siriu, Săgeata (Săgeata, Borduşani şi Dimbroca), Sapoca (Sapoca), Robească, canalizare Nehoiu (Valea Nehoiului, Bulărceşti, Piatra şi Bădîrlegi), reabilitare staŃie de epurare Nehoiu, Blăjani, Bisoca, Bălăceanu, ColŃi, Cislău, Cilibia (Cilibia, Mânzu şi Movila Oii), Chiojdu, Cernăteşti, Breaza (Breaza si Greceanca), Beceni, Boldu, Pirscov, Vintilă Vodă (Vintilă Vodă, Niculeşti şi Podu Muncii), Cochirleanca;

Managementul surselor de apă subterane şi de suprafaŃă:

� Studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru alimentarea cu apa a localităŃilor situate pe Valea Buzăului din lacul de acumulare Siriu;

� Regularizarea albiilor pâraielor Muscel şi Valea Viei; � Corectare torenŃi pe pâraiele BonŃu Mare, BonŃu Sec şi Croşet comuna Siriu; � Foraj de mare adâncime şi construire bazin de stocare a apei în satul Măgura

zona Sârbeşti, comuna Măgura; � Regularizarea albiei râului Câlnău şi protecŃia malurilor în comuna Valea



Document în lucru

155

Salciei; � ReparaŃia canalului de scurgere a apei în satul Poienile, oraş Pătârlagele; � CorecŃia torenŃilor pârâului Stănila, izvorul Nucet, izvorul Vârtişca;

Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei; exemple de teme:

� RenunŃarea la consumul apei îmbuteliate şi utilizarea filtrelor pentru apa potabilă;

� Închiderea apei la spălatul pe dinŃi; � RenunŃarea la cadă şi folosirea duşului.

Rezultate aşteptate: accesul tuturor locuitorilor la alimentarea cu apă şi canalizare, epurarea corespunzătoare a apelor uzate, ecologizarea cursurilor de apă, managementul durabil al surselor de apă, diminuarea ritmului de creştere a cererii de apă, diminuarea ritmului de creştere a gradului de poluare a apelor, consum raŃional al apei.

Responsabili / parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară, operatorul regional de apă / furnizorii de apă, ONG-uri din domeniul protecŃiei mediului, instituŃiile de învăŃământ.

Sub-direcŃia 1.2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor

Proiecte propuse:

Realizarea / finalizarea depozitului ecologic de deşeuri menajere;

Realizarea / finalizarea depozitelor conforme de deşeuri industriale;

Realizarea / finalizarea celor 9 staŃii de transfer al deşeurilor menajere incluse în Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor, achiziŃia de utilaje, închiderea gropilor neconforme;

� Sistem de management integrat al deşeurilor in zona localităŃilor de pe Valea Slănicului cu staŃie de transfer in comuna Beceni;

� Sistem de colectare a deşeurilor în comuna Bisoca; � Dezvoltarea colectăii selective a deşeurilor în zona Stâlpu –Costesti, premiza

dezvoltării şi reabilitării mediului înconjurător; � AchiziŃionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciul de salubrizare al

comunei Chiliile; � AchiziŃionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciul de salubrizare al

comunei Căneşti; � Amenajare platforme colectare selectivă a deşeurilor comuna Scutelnici; � Sistem de colectare selectivă a deşeurilor oraş Nehoiu; � Sistem de management integrat al deşeurilor cu staŃie de transfer în oraşul

Pogoanele; � Închiderea gropii de depozitare a gunoiului menajer de la Rm. Sărat; � Închiderea spaŃiilor de depozitare a gunoiului menajer din comuna Sapoca; � Colectarea deşeurilor şi staŃie de transfer în comuna Vâlcele; � Rampă de colectare selectivă a deşeurilor la Valea Sălciei; � Sistem de management integrat al deşeurilor cu staŃia de transfer în comuna

Ulmeni;



Document în lucru

156

� Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităŃilor de pe Valea Câlnăului cu staŃie de transfer în comuna Zărneşti;

Realizarea unui incinerator de deşeuri menajere pentru producerea energiei electrice şi termice;


� RenunŃarea la PET-uri şi folosire sticlelor care se pot reutiliza; � Folosirea sacoşelor de cumpărături biodegradabile; � Reciclare, folosirea produselor reciclabile;

Rezultate aşteptate: introducerea achiziŃiilor publice ecologice, managementul integrat al deşeurilor la nivelul judeŃului, acoperirea întregului judeŃ cu sisteme de colectare a deşeurilor, creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor, creşterea gradului de reciclare a deşeurilor, ecologizarea teritoriului judeŃului, dotarea cu echipamente şi utilaje specifice performante a operatorilor de salubritate, diminuarea ritmului de creştere a cantităŃii de deşeuri municipale.

Responsabili / parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară, operatorii de salubritate, agenŃii economici, AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Buzău, ONG-uri din domeniul protecŃiei mediului, instituŃiile de învăŃământ.

Sub-direcŃia 1.3: Reducerea impactului negativ al sistemelor de încălzire urbană asupra mediului

Proiecte propuse:

Reabilitarea termică a locuinŃelor şi instituŃiilor, realizarea auditului energetic al clădirilor;

� Reabilitare termică a Căminului cultural din comuna Bozioru; � Reabilitare termică a şcolii din satul Dogari, comuna Beceni; � Reabilitarea termică a blocurilor de locuinŃe din municipiile Buzău şi Rm. Sărat şi oraşele Pogoanele, Pătârlagele şi Nehoiu; � Realizarea auditului energetic al Consiliului JudeŃean Buzău, instituŃiilor subordonate şi primăriilor;

ÎnfiinŃarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire:

� Dotarea şcolilor generale din satele Palici şi Ursoaia cu centrale de încălzit cu combustibil solid; � Reabilitarea şi extinderea alimentării cu energie termică în municipiul Rm. Sărat; � Reabilitarea şi extinderea alimentării cu energie termică în oraşul Nehoiu; � ÎnfiinŃarea alimentării cu energie termică în oraşul Pogoanele; � ÎnfiinŃarea alimentării cu energie termică în oraşul Pătârlagele; � Introducerea încălzirii prin pompe de căldură;

Utilizarea energiilor alternative:

� Alimentare cu energie electrică prin conversia energiei solare comuna Verneşti; � Introducerea panourilor solare şi transformarea instituŃiilor publice în clădiri



Document în lucru

157

independente energetic; � Introducerea iluminatului ecologic în mediul urban; � Introducerea mijloacelor de transport ecologice; � Construirea unor microhidrocentrale; � ÎnfiinŃarea unui parc eolian.

ActivităŃi de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energetic;

� Studiu privind potenŃialul eolian al zonei; � Sistem de management al traficului care să asigure în oraşe „unda verde” pe

principalele artere; � Studiu privind introducerea centralelor pe biomasă sau rumeguş pentru

încălzirea şcolilor; � Studiu privind încălzirea spitalelor cu surse regenerabile;


� „Zilele Energiei Inteligente” � Schimbarea becurilor cu incandescenŃă; � Stingerea completă a aparatelor electrocasnice când nu sunt folosite; � Scoaterea acumulatoarelor de telefon din priză când nu sunt folosite;

Rezultate aşteptate: creşterea eficienŃei energetice, creşterea ponderii energiei produse pe baza resurselor regenerabile (în special vântul) în consumul total şi în producŃia de electricitate, utilizarea raŃională şi eficientă a resurselor primare neregenerabile şi reducerea dependenŃei de acestea, introducerea panourilor solare ca surse de încălzire şi preparare a apei calde pentru instituŃii şi pentru locuinŃe.

Responsabili / parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară, operatorii de utilităŃi, institute de cercetare-dezvoltare, agenŃii economici, AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Buzău, ONG-uri din domeniul protecŃiei mediului, instituŃiile de învăŃământ.

Sub-direcŃia 1.4: Conservarea biodiversităŃii şi a patrimoniului natural

Proiecte propuse:

Creşterea suprafeŃelor ariilor naturale protejate şi realizarea de studii de fundamentare pe teritoriul ariilor naturale protejate necesare stabilirii măsurilor de management ale acestora;

� Studii şi documentări cu participarea elevilor din zona ADI łinutul Buzăului, studenŃi şi profesori ai UniversităŃii Bucureşti;

� Amenajarea unui centru de expoziŃie şi organizarea unor expoziŃii tematice; � Realizarea unor materiale de promovare a zonei;

Realizarea / întreŃinerea infrastructurii turistice specifice ariilor naturale protejate;

� Înscrierea în circuitul turistic a unor poteci tematice de vizitare; � Amenajarea de trasee ecoturistice; � Instruirea şi formarea furnizorilor de servicii eco-turistice şi a ghizilor montani

din rândul comunităŃilor locale; � Realizarea unor sesiuni de training în tehnicile practicării ecoturismului şi



Document în lucru

158

agroturismului; � Amplasare unor panouri de informare.

ÎnfiinŃarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeŃelor de spaŃii verzi;

� ÎnfiinŃarea unor parcuri în comunele Smeeni (satul UdaŃi – Mânzu), Cislău, Amaru, ScorŃoasa; � Modernizarea Parcului Maghilorman;

Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei.

Rezultate aşteptate: noi suprafeŃe declarate arii protejate, înfiinŃarea de parcuri şi zone verzi, marcarea / întreŃinerea / omologarea traseelor turistice, realizarea de refugii turistice, spaŃii de campare, puncte de informare, centre de vizitare, trasee tematice, studii geologice, geomorfice, de floră, de faună, silvo-pastorale.

Responsabili / parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară, administratorii / custozii ariilor protejate, proprietarii / administratorii terenurilor, institutele de cercetare, AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Buzău, ONG-uri din domeniul protecŃiei mediului, instituŃiile de învăŃământ.

Sub-direcŃia 1.5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale

Proiecte propuse:

Managementul durabil al fondului forestier;

� Inventarierea fondului forestier şi stabilirea unui plan de acŃiune; � AcŃiuni de regenerare şi conservare a fondului forestier; � Împădurirea terenurilor degradate şi în curs de degradare; � Promovarea obiectelor de artizanat din lemn, ca produse ecoturistice noi;

Stabilizarea terenurilor degradate şi a terenurilor cu risc de alunecare;

� Consolidarea versanŃilor şi stabilizarea malurilor în oraşul Nehoiu; � AcŃiuni de combatere a alunecărilor de teren pe văile Bălăneasa, SărăŃel, Slănic,

Chiojdu; � Împăduriri cu arbuşti (arin, merişor, afin) cu sistem radicular dezvoltat pentru

stabilizarea terenurilor; � Împăduriri cu arbuşti (arin, merişor, afin) cu sistem radicular dezvoltat pentru

combaterea eroziunii solului;

Definitivarea hărŃilor cu zone de risc;

� elaborarea / actualizarea hătŃilor de risc pentru fiecare localitate; � actualizarea PUG-urilor;

Dotarea comunităŃilor locale cu echipamente şi utilaje necesare intervenŃiilor în situaŃii de urgenŃă;

� ÎnfiinŃarea serviciilor de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă în centre zonale; � Instruirea voluntarilor; � Dotarea cu echipamente şi materiale a centrelor de zonale.



Document în lucru

159

Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei în caz de incendii, inundaŃii, cutremure, accidente chimice şi nucleare;

Rezultate aşteptate: studii privind situaŃia existentă a tăierilor abuzive, soluŃii pentru oprirea fenomenului, regenerarea, împădurirea şi conservarea fondului forestier, identificarea şi inventarierea vegetaŃiei din afara fondului forestier şi introducerea în circuitul silvic, realizarea perdelelor de protecŃie, împădurirea terenurilor cu risc de alunecare, introducerea interdicŃiilor de construire în Planurile Urbanistice Generale şi Regulementele de Urbanism, realizarea digurilor de protecŃie împotriva inundaŃiilor.

Responsabili / parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară, AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Buzău, Serviciul NaŃional de ÎmbunătăŃiri Funciare, Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă, administratorii / proprietarii de păduri, DirecŃia Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, Sistemul de Gospodărire a Apelor, DirecŃia Apelor Buzău, ONG-uri din domeniul protecŃiei mediului, instituŃiile de învăŃământ.

DirecŃia de dezvoltare 2: Dezvoltare economică şi competitivitate

Obiectivul direcŃiei: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor practici de consum şi producŃie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung.


� Dezvoltarea activităŃilor economice productive;

� Dezvoltarea agriculturii, silviculturii şi pescuitului;

� Diversificarea economiei rurale;

� Dezvoltarea turismului;

Sub-direcŃia 2.1: Dezvoltarea activităŃilor economice productive

Proiecte propuse:

Promovarea şi sprijinirea investiŃiilor cu dezvoltarea de parteneriate şi acordarea de facilităŃi;

IniŃierea unui parteneriat strategic în vederea elaborării unui studiu privind oportunitatea constituirii cluster-urilor;

Crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor în Municipiul Râmnicu Sărat;

Crearea unor structuri de sprijinire a afacerilor în Nehoiu, Pogoanele, Pătârlagele;

Organizarea de misiuni economice;

Campanii de informare şi conştientizare a mediului de afaceri şi populaŃiei.

Rezultate aşteptate: înfiinŃarea de clustere (administraŃie publică / staŃiuni de cercetare / mediul de afaceri), creşterea investiŃiilor atrase, incubatoare de afaceri, schimburi de experienŃă şi contacte economice noi, reducerea şomajului.



Document în lucru

160

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară, Camera de ComerŃ şi Industrie Buzău, Consiliul Investitorilor Străini, mediul de afaceri.

Sub-direcŃia 2.2: Dezvoltarea agriculturii, silviculturii şi pescuitului

Proiecte propuse:

Sprijinirea formării grupurilor de producători;

Amenajarea / reabilitarea sistemelor de irigaŃie în special în partea sudică a judeŃului, în terasa Câlnăului;

Crearea / modernizarea unor centre de comercializare a produselor tradiŃionale în oraşe, în localităŃile cu circulaŃie turistică mare şi în apropierea obiectivelor turistice;

Înregistrarea unor produse tradiŃionale noi;

ÎnfiinŃarea culturilor ecologice de legume (Ziduri, Gherăseni, Săgeata);

ÎnfiinŃarea culturilor de cânepă (plantă care se valorifică în totalitate) şi in;

ÎnfiinŃarea / modernizarea unor plantaŃii de fructe de pădure (ColŃi, Cislău, Vipereşti, Odăile, Beceni);

ÎnfiinŃarea / modernizarea centrelor de exploatare şi prelucrare a lemnului (Nehoiu, Unguriu, Cătina, Brăeşti, Chiliile);

Sprijinirea producătorilor pentru înlocuirea soiurilor hibride cu soiuri nobile de viŃă de vie;

ÎnfiinŃarea / modernizarea crescătoriilor de peşte (Ghergheasa, Robească, Glodeanu Sărat, Movila Banului);

ÎnfiinŃarea / modernizarea de centre de prestaŃii agricole (Cochirleanca, Sapoca);

ÎnfiinŃarea / modernizarea unor centre de prelucrare a fructelor şi legumelor, mierii, laptelui (Boldu, Smeeni, Glodeanu Siliştea, Vadu Paşii, Gura Teghii, Verneşti, Bozioru, Pârşcov, Săruleşti);

ÎnfiinŃarea / modernizarea centrelor de prelucrare a cărnii (łinteşti, Scutelnici,Căneşti, Bisoca, Pogoanele);

ÎnfiinŃarea / modernizarea centrelor de colectare a fructelor, laptelui (în special de capră), mierii etc (Costeşti, Stâlpu, Mihăileşti, Siriu, Lopătari);

Sprijinirea cultivatorilor de fructe sau viŃă de vie în procurarea materialului săditor de calitate prin scutirea de taxe (RuşeŃu, Ulmeni, Năeni, Pietroasele, Tisău);

Sprijinirea cultivatorilor de fructe prin achiziŃia unei părŃi din producŃie pentru distribuŃie în şcoli;

Rezultate aşteptate: creşterea suprafeŃelor irigate, creşterea producŃiilor de legume, fructe, culturi agricole şi pomicole de calitate prin utilizarea de material săditor de calitate, cultivarea unor specii rezistente la secetă, înfiinŃarea de culturi de cânepă, creşterea gradului de prelucrare a produselor agricole, creşterea veniturilor la bugetele locale.



Document în lucru

161

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară, institute de cercetare, mediul de afaceri, asociaŃii de producători, Oficiul JudeŃean pentru ConsultanŃă Agricolă, DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Sub-direcŃia 2.3: Diversificarea economiei rurale

Proiecte propuse:

Creşterea atractivităŃii spaŃiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători:

� ÎnfiinŃarea unor culturi vegetale „dispărute” din judeŃ (Luciu, Găbinaşi, ; � ÎnfiinŃarea unor centre de creştere a animalelor (Vâlcelele, Largu, Padina,

Sapoca, Pănătău, Mărăcineni, Chiojdu, Cozieni, ScorŃoasa); � ReînfiinŃarea plantaŃiilor de arbuşti; � Revigorarea sericiculturii (Bălăceanu); � ÎnfiinŃarea / modernizarea exploataŃiei şi prelucrării lemnului (Breaza; � InvestiŃii în sectorul agro-industrial: morărit, panificaŃie, tehnologie pentru

obŃinerea uleiului comestibil nerafinat şi a uleiurilor tehnice, tehnologie pentru fabricarea nutreŃurilor concentrate (Ghergheasa, Balta Albă, Cilibia, Cernăteşti);

� ÎnfiinŃarea unor pieŃe agroalimentare (Cochirleanca);

Diversificarea ofertei turistice rurale;

� Amenajarea unor trasee tematice Drumul oilor şi Drumul grâului; � Diversificarea activităŃilor agroturistice în comunele cu potenŃial agroturistic

(Brădeanu, Cislău, C. A. Rosetti, Amaru, Merei, Pătârlagele, Măgura, Berca, Calvini, Mânzăleşti, Vintilă Vodă);

� Organizarea de festivaluri ale obiceiurilor de iarnă, în special în nordul judeŃului;

� Costume populare pentru formaŃia şcolii din comuna Chiojdu; � Organizarea unor festivaluri legate de practicile agricole (culesul viilor, culesul

fructelor, secerat); � Pregătirea personalului în domeniul agro-turistic.

Campanii de informare şi conştientizare în mediul rural.

Rezultate aşteptate: centre de colectare şi prelucrare, culturi ecologice, dezvoltarea activităŃilor non-agricole, creşterea circulaŃiei turistice, creşterea suprafeŃelor cultivate, creşterea producŃiilor de fructe, legume;

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară, mediul de afaceri, asociaŃii de producători, Oficiul JudeŃean pentru ConsultanŃă Agricolă, DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Sub-direcŃia 2.4: Dezvoltarea turismului

Proiecte propuse:

Reabilitarea infrastructurii turistice a staŃiunii Sărata Monteoru;

� Reabilitarea spaŃiilor verzi, construirea unui miniamfiteatru în aer liber, chioşc de muzică, fântână arteziană;



Document în lucru

162

� Reabilitarea căilor de acces la izvoare de apă minerală; � Realizarea unui traseu de cură; � ÎnfiinŃarea unor săli de fitness, saună, masaj;

Crearea de centre de agrement, baze sportive pentru sporturi de iarnă şi sporturi nautice, centre de tratament;

� Centru pentru sporturi nautice, activităŃi estivale, drumeŃii, plajă, plimbări cu barca sau vaporaşul, pescuit sportiv în zona Barajului Siriu;

� Crearea unei structuri de primire turistică cu funcŃie de agrement la Rm. Sărat;

� Amenajarea unei zone de agrement în comuna Glodeanu Siliştea;

� Crearea unor mini centre de agrement în jurul atracŃiilor turistice (Vulcanii Noroioşi, Muzeul Chihlimbarului) care să ofere acces la internet, trasee off-road etc;

� Amenajarea pădurii Văleanca, rămăşită a Codrilor Vlăsiei, cazonă de agrement adiacentă oraşului Pogoanele;

� Crearea unor centre de echitaŃie în zone unde se pot amenaja trasee de călărie;

Reabilitarea şi includerea în oferta turistică culturală a Palatului Maghilorman;

Centre de informare turistică, cu suveniruri, cărŃi poştale, produse de artizanat

Dezvoltarea unui parteneriat între administraŃia locală, biserici, operatorii din turism şi agenŃii economici din turism pentru crearea unor pachete turistice atractive;

Dezvoltarea turismului gastronomic prin organizarea unor festivaluri dedicate celor 9 produse tradiŃionale ale judeŃului;

Stimularea activităŃilor meşteşugăreşti, de artizanat şi tradiŃionale;

� Organizarea unor târguri tematice: lemn, Ńesături; � Organizarea unor tabere de vară pentru copii şi adulŃi în care meşterii populari

să facă demonstraŃii şi să organizeze cursuri; � Organizarea unei manifestări cultural-artistice şi de meşteşuguri a romilor; � Amenajarea unor centre de expoziŃii cu vânzare; � Promovarea obiectelor de artizanat din lemn, păr de capră ca produse

ecoturistice; � Organizarea unor caravane a meşteşugurilor.

Promovarea internă şi internaŃională a potenŃialului turistic al judeŃului

� Participarea la târguri de turism şi alte manifestări specifice pentru promovarea zonei la nivel judeŃean, naŃional şi european;

� Realizarea de materiale de promovare: broşuri, albume, cărŃi poştale, etc, CD-uri, DVD-uri, filme;

� Realizarea unui site specializat pentru turism; � Realizarea unei baze de date cu spaŃiile de cazare, acces, produse tradiŃionale,

atracŃii locale, manifestări cultural-artistice;



Document în lucru

163

Rezultate aşteptate: centre de agrement / divertisment / relaxare, aquaparcuri, pontoane şi debarcadere, pârtii de schi, festivaluri, centre de expoziŃie, baze de date cu oferta turistică, materiale de promovare.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară, Camera de ComerŃ şi Industrie Buzău, asociaŃii de meşteşugari, agenŃi economici, ONG-uri.

DirecŃia de dezvoltare 3: Dezvoltarea resurselor umane

Obiectivul direcŃiei: Crearea condiŃiilor pentru o piaŃă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinŃelor angajatorilor prin promovarea culturii antreprenoriale, a societăŃii informaŃionale şi a noilor servicii, în contextul integrării activităŃilor productive în spaŃiul economic european.


� Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniŃială şi continuă;

� Formare profesională continuă;

� Măsuri active pe piaŃa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forŃei de muncă;

� Promovarea incluziunii sociale;

� Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale.

Sub-direcŃia 3.1: Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniŃială şi continuă

Proiecte propuse:

Elaborarea strategiilor sectoriale, a planurilor de acŃiune şi a modului de monitorizare a acestora;

Identificarea necesarului de forŃă de muncă din judeŃ pe specialităŃi, în vederea corelării profesionale cu oferta de pe piaŃa forŃei de muncă;

Elaborarea de studii privind tendinŃele anticipate pe piaŃa muncii în scopul adaptării programelor de instruire profesională;

Elaborarea programelor de formare şi de dezvoltare a competenŃelor;

Campanii de promovare a oportunităŃilor egale pe piaŃa muncii cu accent pe reintegrarea în societate a grupurilor vulnerabile.

Rezultate aşteptate: documente strategice în domeniul dezvoltării resurselor umane: strategii sectoriale, planuri de acŃiune, planuri de monitorizare, studii, programe de formare şi dezvoltare a competenŃelor, campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Buzău, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Camera de ComerŃ şi Industrie Buzău, mediul academic, institute de cercetare, agenŃi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională.

Sub-direcŃia 3.2: Formare profesională continuă



Document în lucru

164

Proiecte propuse:

Dezvoltarea unei oferte de promovare profesională adecvate;

Formarea iniŃială şi continuă a cadrelor didactice şi resurselor umane din unităŃile de învăŃământ;

Dezvoltarea şi implementarea sistemului de asigurare a calităŃii în şcoli;

Elaborarea şi implementarea unor pachete de instruire la distanŃă;

Dezvoltarea culturii antreprenoriale în cadrul activităŃilor curriculare şi extracurriculare în învăŃământul preuniversitar şi universitar în parteneriat cu mediul de afaceri;

Dezvoltarea ofertelor de educaŃie din învăŃământul secundar, universitar / postuniversitar.

Rezultate aşteptate: diversificarea ofertei educaŃionale, oportunităŃi sporite pentru participarea viitoare pe piaŃa muncii, calificarea şi recalificarea forŃei de muncă, servicii de orientare şi consiliere, acces la programe de licenŃă şi masterat, programe de mobilitate geografică şi ocupaŃională.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Buzău, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Camera de ComerŃ şi Industrie Buzău, Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Buzău, mediul academic, agenŃi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională.

Sub-direcŃia 3.3: Măsuri active pe piaŃa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forŃei de muncă

Proiecte propuse:

Aplicarea instruirii profesionale selective, orientată către sectoarele cu potenŃial ridicat de dezvoltare;

Programe de consiliere şi orientare profesională pentru şomeri;

ÎnfiinŃarea unor centre de zi unde şomerii să aibă acces la internet, presă, TV, oferte de instruire;

Acordarea de facilităŃi întreprinderilor care angajează şomeri de lungă durată, tineri şi alte grupuri vulnerabile;

Cursuri de instruire care să corespundă mediului de lucru actual (IT, limbi străine, marketing, management);

� cursuri de utilizare a calculatorului; � cursuri de limbi străine; � cursuri de marketing / management;

Organizarea de târguri de joburi.

Rezultate aşteptate: diminuarea migrării rural – urban şi a plecării în străinătate în căutarea unui loc de muncă, creşterea numărului de şomeri care şi-au găsit un loc de



Document în lucru

165

muncă, creşterea numărului de tineri care se angajează, creşterea numărului de persoane care au acces la educaŃie permanentă, creşterea numărului de programe de formare profesională, beneficii sociale.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Buzău, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Camera de ComerŃ şi Industrie Buzău, agenŃi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională.

Sub-direcŃia 3.4: Promovarea incluziunii sociale

Proiecte propuse:

Dezvoltarea parteneriatelor sociale în vederea identificării de noi oportunităŃi de integrare pe piaŃa muncii a grupurilor dezavantajate;

Programe de consiliere şi orientare pentru facilitarea integrării pe piaŃa muncii a tinerilor absolvenŃi;

Instruirea şi atragerea tinerilor în mediul rural pentru activităŃile de asistenŃă socială;

ÎnfiinŃarea organizaŃiilor de voluntariat;

ÎnfiinŃarea unor centre de zi / multifuncŃionale unde grupurile defavorizate să aibă acces la mijloace de informare: presă, TV, materiale informative;

Programe pentru prevenirea abandonului şcolar în rândul etniei rome;

Realizarea educaŃiei prefamiliale pentru copii şi tineri;

� Campanii de educaŃie contraceptivă; � Campanii împotriva violenŃei casnice; � Campanii împotriva abuzurilor asupra copiilor;

EducaŃie în domeniul igienico-sanitar în localităŃile rurale.

� Campanii pentru utilizarea apei din surse potabile; � Campanii pentru vaccinarea copiilor; � Campanii pentru educarea tinerelor mame în vederea reducerii mortalităŃii infantile;

Rezultate aşteptate: parteneriate sociale, programe de asistenŃă socială derulate în mediul rural, implicarea tinerilor în activităŃi de voluntariat, campanii de educaŃie prefamilială, campanii de educaŃie igienico-sanitară, centre sociale, reducerea abandonului şcolar.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Buzău, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Autoritatea de Sănătate Publică Buzău, agenŃi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională, ONG-uri care activează în domeniul social şi tineret.

Sub-direcŃia 3.5: Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale

Proiecte propuse:

Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a



Document în lucru

166

dezvoltării economico-socială a judeŃului;

� Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în judeŃul Buzău; � Strategia de dezvoltare a administraŃiei publice locale; � Strategia de realizare a Sistemului Integrat de AsistenŃă Medicală şi Tehnică de

UrgenŃă Prespitalicească (SIAMTUP); � Strategia de dezvoltare a învăŃământului preuniversitar; � Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeŃene;

Formarea continuă a angajaŃilor din instituŃiile publice;

� Formarea continuă a funcŃionarilor publici prin cursuri de instruire generală (de ex. ECDL);

� Formarea continuă a funcŃionarilor publici prin cursuri specifice domeniului de activitate: achiziŃii, legislaŃie, etc.;

� Organizarea unor stagii de instruire în cadrul biroului UNCJR şi AsociaŃiei Municipiilor din România de la Bruxelles;

� SusŃinerea funcŃionarilor care vor să devină manageri publici, aplicând Young Professionals Scheme;

� Organizarea de cursuri pentru animatorii şi managerii culturali, inclusiv în atragerea de fonduri şi finanŃarea activităŃilor culturale locale;

Creşterea gradului de transparenŃă al administraŃiei publice locale:

� Organizarea periodică, pe cartiere, a unor întâlniri cu cetăŃenii pentru dezbaterea problemelor de interes general ale oraşului şi specifice cartierelor respective;

� Organizarea unor întâlniri la nivel de oraş / zonă a unor întâlniri cu cetăŃenii pentru dezbaterea problemelor, cu participarea reprezentanŃilor Consiliului JudeŃean Buzău;

� Organizarea unor Zile ale PorŃilor Deschise la instituŃiile publice; � Realizarea de site-uri pentru fiecare primărie; postarea pe site-urile instituŃiilor a

informaŃiilor utile pentru cetăŃeni, în scopul informării complete şi corecte;

Informatizarea administraŃiei publice locale:

� Instruirea funcŃionarilor pentru utilizarea calculatorului, cel puŃin la nivelul ECDL Start;

� Conectarea tuturor primăriilor într-o reŃea virtuală privată (VPN) cu Consiliul JudeŃean Buzău şi InstituŃia Prefectului;

� Realizarea bazelor de date geospaŃiale, utilizarea GIS-ului şi a sistemelor interactive de date;

� Introducerea semnăturii digitale în activitatea administrativă; � Consolidarea nodului electronic al primăriei municipiului Buzău pentru

realizarea extinderii şi asigurării interoperabilităŃii serviciilor eGuvernare şi eAdministraŃie la nivelul Municipiului Buzău;

� ReŃea de calculatoare şi server comuna Vipereşti;

Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile oferite populaŃiei (certificări ISO pentru servicii de administraŃie publică);

� Certificarea ISO a primăriilor urbane;



Document în lucru

167

� Certificare ISO a instituŃiilor subordonate; � Certificare ISO a primăriilor din mediul urban;

Dezvoltarea parteneriatelor.

� Dezvoltarea identităŃii europene prin acŃiuni de înfrăŃire (twinning) cu comunităŃi din Uniunea Europeană;

� Activarea înfrăŃirilor şi acordurilor de cooperare cu parteneri externi şi organizarea unor misiuni economice, schimburi de experienŃă, culturale, educaŃionale;

� ÎnfiinŃarea de ADI astfel încât fiecare comună să fie cuprinsă cel puŃin într-un parteneriat strategic;

� Promovarea proiectelor cu impact zonal, integrate;

Rezultate aşteptate: politici de dezvoltare, strategii de dezvoltare locală, strategii sectoriale, programe de măsuri anuale şi multianuale, planuri de acŃiune, instruirea funcŃionarilor, participarea la schimburi de experienŃă şi vizite de lucru, creşterea calităŃii serviciilor oferite cetăŃenilor, dezvoltare instituŃională, creşterea gradului de transparenŃă în relaŃia cu cetăŃenii, creşterea numărului de parteneriate şi a schimburilor de experienŃă, culturale, educaŃionale desfăşurate în cadrul lor.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primăriile / consiliile locale, asociaŃii de dezvoltare intercomunitară, instituŃii publice subordonate, instituŃii publice deconcentrate.

DirecŃia de dezvoltare 4: Infrastructură şi utilităŃi

Obiectivul direcŃiei: sprijinirea dezvoltării durabile a judeŃului şi diminuarea disparităŃilor dintre mediului rural şi urban.


� ÎmbunătăŃirea infrastructurii şi utilităŃilor;

� Asigurarea accesului egal la serviciile de asistenŃă socială;

� Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate;

� Asigurarea accesului egal la educaŃie;

� Valorificarea durabilă a patrimoniului natural şi cultural.

Sub-direcŃia 4.1: ÎmbunătăŃirea infrastructurii şi utilităŃilor

Proiecte propuse:

Semnalizarea unitară a intrărilor şi ieşirilor din localităŃi;

Modernizarea staŃiilor de autobuze şi microbuze printr-un sistem tip de semnalizare şi amenajare unitară;

� Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport public în municipiul Buzău;

� Reabilitare infrastructura de transport - refugii şi staŃii de autobuz oraş Nehoiu;



Document în lucru

168

Amenajarea parcărilor auto din oraşe şi în preajma obiectivelor turistice;

� Reabilitare staŃie parcare Pătârlagele

Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru toate centrele urbane;

� Asfaltare şosea centură oraş Pogoanele;

Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinŃarea pistelor pentru biciclete;

� Reabilitare aleilor staŃiunii balneoclimaterice Sărata Monteoru (prioritare sunt cele către Biserica Adormirea Maicii Domnului, băile termale, staŃiunea de tratament, Cazinoul Monteoru, Vila Monteoru, Mina de petrol);

� Realizarea de alei în comuna Ruşetu;

ConstrucŃia de poduri şi podeŃe;

� Construire punte 3 t peste râul Bîsca în punctul Baltă oraş Nehoiu; � Construire pod peste pârâul Nehoiu sat Valea Nehoiului – oraş Nehoiu; � Reabilitare poduri şi punŃi peste Râul Buzău oraş Nehoiu; � Realizarea podului rutier peste pârâul Muscel între localităŃile Rusavat şi

Muscelu de Jos comuna Vipereşti; � PodeŃe tubulare comuna Vâlcelele; � Construirea a două poduri peste pârâul Câlnău comuna RacoviŃeni; � Pod peste albia rîului Rm. Sărat pe DC Pleşi – Şindrila comuna Bisoca; � PodeŃe şi treceri tubulare pe drumurile săteşti comuna Bisoca; � Construirea a 4 poduri peste râul Slănic comuna Cernăteşti; � Pod din beton armat peste Pârâul Slanic comuna Vintilă Vodă; � Pod la Căneşti şi pasarelă la Suchea peste pârâul SărăŃel, comuna Căneşti; � Pod peste Valea Negosinei pe DC 204 la Căneşti, comuna Căneşti; � Pod peste pârâul SărăŃel pe DC 92 la Căneşti, comuna Căneşti;

Reabilitarea şi modernizarea reŃelei de transport rutier;

� Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu potenŃial demonstrat ale judeŃului Buzău; � Modernizare drum judeŃean DJ 203K, Km 75+000 – 105+000, Vintilă Vodă – Plaiul Nucului, JudeŃul Buzău; � Reabilitare DJ 203K, km 116+000 – 127+600, Gura Teghii – Nehoiaşu, judeŃul Buzău; � Reabilitare DJ 203H, km 0+000 - 16+000, Râmnicu Sărat – Buda; � Reabilitare reŃea de drumuri din cartierul Mihai Viteazul şi pasaje rutiere - municipiul Buzău; � Reabilitare / modernizare străzi în Rm. Sărat; � Reabilitare şi modernizare drumuri de interes local – oraş Nehoiu; � Modernizare străzi oraş Pătârlagele şi drumuri comunale; � Refacerea drumului comunal Rusavat - Muscelu comuna Vipereşti; � Reabilitare sistem rutier DC 152 Vipereşti – Tronari - Crăciuneşti, comuna Vipereşti; � Refacerea, consolidarea şi asfaltarea DC 81 comuna Vipereşti; � Refacerea şi amenajarea drumurilor săteşti în satele Vipereşti, Tronari, Palici,



Document în lucru

169

Ursoaia, Rusavat şi Mucel comuna Vipereşti; � Reabilitarea drumului comunal Scurteşti - Stănceşti DC 16 comuna Vadu Paşii; � Modernizare şi asfaltare drumuri de interes local în comuna Unguriu; � Asfaltare drum comunal Grăjdana - Izvoranu comuna Tisău; � Reabilitare DC 238 Musceluşa Siriu comuna Siriu; � Reabilitare şi asfaltare uliŃe săteşti comuna Săgeata; � Reabilitare drum comunal nr. 232 MoviliŃa -DJ 203 k comuna Săgeata; � Modernizare sistem rutier DC 233 Sapoca – Soreşti comuna Sapoca; � Reabilitare drumuri săteşti, Comuna Sapoca; � Reabilitare drumuri de interes local în comuna Robească; � Lucrări de infrastructură străzi şi drumuri comunale comuna Râmnicelu; � Reabilitare drumuri comunale comuna Pietroasele; � Reabilitare drum comunal DC 174 prin asfaltare în comuna Murgeşti; � Asfaltare drum comunal DC 19 Largu – Satucani şi DC 25 Largu - Bălteni comuna Largu; � Reabilitare drum comunal 159 K Luncile – Terca comuna Lopătari; � Reabilitare drum comunal de interes local comuna Luciu; � Drum sătesc sat Măgura comuna Măgura; � Drum sătesc sat Ciuta strada Rotarului comuna Măgura; � Modernizare drumuri locale comuna Gherăseni; � Extindere drum sătesc + pod comuna Mânzăleşti; � Asfaltare drum comunal din DJ 203 K - Meledic - ADI Mânzăleşti-Lopătari; � Asfaltare DC 84 ADI Odăile – Cozieni; � Modernizare DC 56 Valea Cătinei comuna Cătina; � ÎmbunătăŃirea reŃelei de drumuri de interes local în satele Ghergheasa şi Sălcioara, comuna Ghergheasa; � Modernizare de drumuri de interes local în comuna Blăjani; � Reabilitare DC 33 Maxenu – Odaia Banului – Ferma Frasinu –DJ 203 D comuna łinteşti; � Modernizare DC Scutelnici – Arcanu şi Scutelnici – Bragareasa comuna Scutelnici; � Reabilitare DC Spataru - Gomoesti comuna Costeşti; � Construire pasaj subteran sat Costesti comuna Costeşti; � Asfaltare drum acces la Gradinita Pietros comuna Costeşti; � Reabilitare drumuri de interes local comuna Bălăceanu; � Restabilire circulaŃie şi refacere drum calamitat, consolidare drum comunal DC 69 în comuna ColŃi; � ÎmbunătăŃirea reŃelei de drumuri comunale de interes local comuna ColŃi; � Extindere şi reabilitarea reŃelei de drumuri comuna Cochirleanca; � Modernizare DC 23, DC24, DC 25, DC 28, DC 163, DC 187 în comuna Cilibia; � Modernizarea DC 57 Catiasu comuna Chiojdu; � Reabilitare DV nr. 94 Suchea –Trestioara comuna Chiliile; � Modernizare DC19 şi DC23 comuna C. A. Rosetti; � Reabilitare DC 32 comuna Brădeanu; � Reabilitare DC 191Gura – Dimienii - Floreşti, DC Arbănşi - Beceni comuna Beceni;



Document în lucru

170

� Modernizare sistem rutier pe DC 85 Bozioru-Fisici comuna Bozioru; � Reabilitare drumuri de interes local în comuna Boldu; � Reabilitare DC 13 Balta Albă - Amara comuna Balta Albă; � Asfaltări de drumuri comuna Amaru; � Reabilitare DC 225 Ogrăzi, DC 48 Lipia comuna Merei; � Reabilitarea drumuri comuna Poşta Câlnău � Reabilitare şi îmbunătăŃire drumuri locale comuna Vintilă Vodă; � ÎmbunătăŃirea reŃelei de drumuri de interes local (asfaltare/pietruire) comuna Verneşti; � Asfaltare 3 km de uliŃe comuna Mihăileşti; � Modernizare drumuri de interes local în satele Brătileşti, Goideşti, IvăneŃu comuna Brăeşti; � Reabilitare DC 182 Lacu – Scoroşeşti – Suchea / DJ 102F, reabilitare DS nr. 3 - DJ 102 F Parcurile, reabilitare DS nr. 1 comuna Căneşti;

Modernizarea şi reabilitarea reŃelei de transport feroviar;

Extinderea şi modernizarea reŃelelor de transport şi distribuŃie / furnizare a gazelor naturale;

� Extindere gaze naturale, racorduri existente, primărie, şcoala Valea Rîmnicului plus 100 de case în comuna Valea Râmnicului;

� Extindere sistem alimentare cu gaze naturale în comuna Unguriu; � Amenajari reŃea gaze naturale comuna Ulmeni; � Alimentare cu gaze naturale naturale a satelor comunei RuşeŃu; � Construire aducŃiune gaze naturale comuna Râmnicelu; � ÎnfiinŃare distribuŃie de gaze naturale în comuna Stâlpu; � ÎnfiinŃare distribuŃie de gaze naturale în comuna Gherăseni; � ÎnfiinŃare distribuŃie de gaze naturale în satele componente ale comunei łinteşti; � Alimentare cu gaze şi racorduri aferente comuna Florica; � Alimentare cu gaze şi racorduri aferente comuna Costeşti; � Alimentare cu gaze naturale comuna Verneşti;

Extinderea şi modernizarea reŃelelor de transport şi distribuŃie / furnizare a energiei electrice;

� Modernizare şi/sau extindere iluminat public în zona de intervenŃie – municipiul Buzău; � Extindere electrificare în cartierul Alecu Bagdat – Rm. Sărat; � Extindere electrificare în cartierul Bariera Focşani – Rm. Sărat; � Extindere reŃea iluminat stradal oraş Nehoiu; � Modernizare şi extindere reŃea iluminat public oraş Pătârlagele; � Extinderea reŃelei de iluminat public în satul Scurteşti si Focşănei comuna Vadu Paşii; � Extindere reŃea electrificare comuna Sapoca; � Extindere iluminat public stradal comuna Sapoca; � Extindere reŃele electrice în satele Valea Ursului, Dosul Sălciei, Dealul Iepei comuna Mânzăleşti; � ReŃele de iluminat public comuna Bisoca;



Document în lucru

171

Construirea / reabilitarea / modernizarea locuinŃelor, infrastructurilor culturale, sportive şi pentru petrecerea timpului liber;

� Mansardarea unitară a blocurilor de locuinŃe; � AchiziŃia de mobilier urban care să respecte specificul local; � Construirea unor bazine de înot; � Construirea unui număr de 128 locuinŃe sociale destinate categoriilor de persoane a căror venit net lunar pe membru de familie se situează cu 20% sub limita minimă de venit şi altor categorii de persoane - Rm. Sărat; � Construirea unui număr de 32 de locuinŃe sociale destinate chiriaşilor evacuaŃi sau care urmează a fi evacuaŃi din locuinŃele retrocedate foştilor proprietari Rm. Sărat; � Construirea unui număr de 176 locuinŃe pentru tineri prin ANL Rm. Sărat; � Construirea unui număr de 9 locuinŃe sociale pentru familiile de romi Rm. Sărat; � Construirea unui număr de 12 locuinŃe pentru medicii rezidenŃi prin ANL – Rm. Sărat; � Reabilitare PiaŃa agro- alimentară a oraşului Nehoiu; � Modernizare piaŃa centrală oraş Pogoanele; � Reabilitare infrastructură cartier Centru Civic - etapa a Il-a oraş Nehoiu; � Construire săli de sport la Grupul Şcolar Tehnic, Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 2 din Nehoiu; � Construire stadion oraş Pătârlagele; � Construire sală de educaŃie fizică sat Vipereşti comuna Vipereşti; � Amenajarea bazei sportive din cadrul AsociaŃiei Sportive Cerbul Vipereşti; � Modernizare stadion comunal Smeeni; � Platforma betonată pentru teren sport sat Valea Sălciei, comuna Valea Sălciei; � ConstrucŃie sală de sport în incinta sc. Hales; înfiinŃare bază sportivă comuna Tisău; � Sală de sport comuna ScorŃoasa; � Terenuri de sport la şcoalile Săgeata, Găvăneşti, Dimbroca, amenjare bază sportivă comunală comuna Săgeata; � Amenajare teren de sport în comuna Robească; � Baza sportiva multifuncŃionala model tip II comuna Movila Banului; � ÎnfiinŃare baza sportivă comuna Gherăseni; � Sală de sport în comuna Ghergheasa; � Teren multifunctional la Şcoala Costeşti comuna Costeşti; � Teren de sport în satele Poşta Cilibia şi Movila Oii comuna Cilibia; � Construire bază sportivă multifuncŃională model tip II comuna Calvini; � Sala de sport comuna Breaza; � Amenajare bază sportivă în satul Bozioru comuna Bozioru; � Construire sală sport comuna Beceni; � Teren de sport în satul Amara comuna Balta Albă; � Teren de sport în satul Balta Albă comuna Balta Albă; � Construirea unei săli de sport în comuna Cernăteşti; � Construirea unei săli de sport în comuna Amaru; � ConstrucŃie bază sportivă multifuncŃională comuna Mihăileşti; � Bază sportivă multifuncŃională comuna Căneşti;



Document în lucru

172

� Amenajarea unor parcuri de joacă în comuna Verneşti; � Amenajarea şi dotarea a patru locuri de joacă pentru copiii de la grădiniŃele din satele Viperesti, Tronari, Palici şi Ursoaia comuna Vipereşti;

Rezultate aşteptate: realizarea unor centuri ocolitoare, reabilitări şi modernizări de drumuri judeŃene şi comunale, trotuare, poduri şi podeŃe, semnalizări şi marcaje rutiere, refacerea şi modernizarea tronsoanelor de cale ferată, modernizarea şi echiparea gărilor, electrificarea liniilor de cale ferată, racordarea la alimentarea cu gaze naturale şi energie electrică, bazine de înot, terenuri de sport, locuri de joacă, bazine de înot.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primării / consilii locale, asociaŃii de dezvoltare intercomunitară, Societatea NaŃională de Căi Ferate din România, SC Electrica SA, operatorii de utilităŃi.

Sub-direcŃia 4.2: Asigurarea accesului egal la serviciile de asistenŃă socială

Proiecte propuse:

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale;

� Reabilitare imobil Centru de zi Bîsca Rozilei oraş Nehoiu; � Centru social în comuna Verneşti; � Construirea unor centre de zi, centre sociale, centre multifuncŃionale; � Reabilitarea şi dotarea centrelor de tip rezidenŃial;

Sprijinirea parteneriatelor pentru dezvoltarea serviciilor de asistenŃă pentru vârstnici;

� ConstrucŃia şi dotarea unui cămin de îngrijire bătrâni în satul Zărneşti comuna Zărneşti;

� Centru de îngrijire bătrâni sat Ojasca, comuna Unguriu;

ÎnfiinŃarea de reŃele de întrajutorare pentru diverse grupuri dezavantajate;

� ReŃele de îngrijiri medico-sociale la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile sau aflate în zone izolate, greu accesibile;

Rezultate aşteptate: modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii sociale, dotarea acestora cu aparatură, echipamente şi mijloace de transport specifice, identificarea unor facilităŃi pentru atragerea personalului calificat, crearea unei producerea de materiale informative specifice, reducerea cazurilor de instituŃionalizare, dezvoltarea de parteneriate cu mediul privat, ONG-uri şi societatea civilă.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primării / consilii locale, asociaŃii de dezvoltare intercomunitară, DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului, Centrul de Integrare prin Terapie OcupaŃională Rm. Sărat, DirecŃia de Sănătate Publică, spitale, cadre medicale, ONG-uri, mediul privat.

Sub-direcŃia 4.3: Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate

Proiecte propuse:

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;



Document în lucru

173

� Modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Municipal Râmnicu Sărat;

� Reabilitare Spital Orăşenesc Nehoiu; � Reabilitarea, modernizarea şi echiparea spitalului judeŃean; � Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriilor;

Realizarea hărŃii serviciilor medicale şi sociale din fiecare localitate, corelate cu sistemul informaŃional geografic;

Asigurarea asistenŃei medicale primare în zona rurală;

� Reabilitarea, modernizarea şi echiparea dispensarelor rurale din fiecare localitate;

� Amenajarea spaŃiului necesar funcŃionarii punctului sanitar medical uman din comuna Vipereşti;

� Construire dispensar uman satele Ciuta şi Măgura comuna Măgura; � Reabilitare clădire dispensar uman, farmacie, substaŃie de salvare în comuna

Mihăileşti;

Asigurarea accesului la asistenŃă stomatologică în mediu rural prin înfiinŃarea unor cabinete în fiecare comună şi acordarea unor facilităŃi medicilor stomatologi;

Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei.

Rezultate aşteptate: reabilitări şi modernizări ale clădirilor unde funcŃionează spitalele, dispensarele etc., dotarea cu aparatură medicală, dezvoltarea serviciilor spitaliceşti, altele decât cele în sistem de urgenŃă, crearea şi întărirea capacităŃii echipajelor de prim-ajutor comunitar (paramedici), crearea unei reŃele de asistenŃă medicală comunitară, realizarea unor baze de date cu informaŃii privind serviciile medicale şi sociale disponibile pe localităŃi, crearea unor centre de permanenŃă care să asigure continuitatea asistenŃei medicale primare în zona rurală, programe de asigurare a asistenŃei stomatologice în mediu rural, campanii de informare şi conştientizare pe diverse teme de sănătate.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primării / consilii locale, asociaŃii de dezvoltare intercomunitară, DirecŃia de Sănătate Publică, Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Buzău, spitale, cadre medicale, ONG-uri.

Sub-direcŃia 4.4: Asigurarea accesului egal la educaŃie

Proiecte propuse:

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaŃionale preuniversitare;

� Dotarea cu reŃele de calculatoare şi asigurarea accesului la internet pentru toate şcolile;

� Reabilitare / modernizare Şcoala cu clasele I-VIII nr. 6, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3, Grupul Şcolar Agricol Rm. Sărat;

� Reabilitarea Colegiului NaŃional Al.VlahuŃă Rm. Sărat; � Reabilitare Şcoala cu clasele I-IV Mlăjet – Nehoiu; � Extindere şcoală generală cu clasele I-IV sat Tronari comuna Vipereşti;



Document în lucru

174

� Reabilitarea şcolii Valea Rîmnicului comuna Valea Râmnicului; � ConstrucŃie şcoală Grăjdana comuna Tisău; � Extindere şi modernizare şcoală sat Mateeşti comuna Sapoca; � Construire şcoală cu clasele I –IV în Costesti comuna Costeşti; � Reabilitare şcoala I-IV din satul Cotu-Ciorii comuna C. A. Rosetti; � Reabilitare şi consolidare Şcoala cu clase I-VIII sat Buda comuna Buda; � Reabilitare şi introducere utilităŃi şcoala sat Valea Părului comuna Beceni; � Reabilitare şcoli cu clasele I-VIII Amaru, Lacu Sinaia comuna Amaru; � Reabilitare Şcoala Mărgineanu comuna Mihăileşti; � Consolidare şcoala cu clasele I-VIII din satul Brăeşti comuna Brăeşti; � Reabilitare şcoli generale Căneşti, Negosina, Suchea, Valea Verzei comuna

Căneşti; � Construire grădiniŃe cu program normal Lunca Pripor, Valea Nehoiului oraş

Nehoiu; � GrădiniŃa cu program normal nr. 2 oraş Pogoanele; � Reabilitarea grădiniŃei cu program normal în satul Stănceşti comuna Vadu Paşii; � Construire grădiniŃă cu program normal în satul Scurteşti comuna Vadu Paşii; � Construirea unei grădiniŃe în Valea Râmnicului comuna Valea Râmnicului; � Reabilitare gradiniŃa Topliceni comuna Topliceni; � Reabilitare şi dotare grădiniŃă sat Sapoca comuna Sapoca; � Reabilitare şcoala Nicoleşti comuna Puieşti; � Construire grădiniŃa program normal sat Ciuta comuna Măgura; � Construire grădiniŃă cu program prelungit în satul CăpăŃâneşti comuna

Mărăcineni; � Construire gradiniŃă comuna Mânzăleşti; � Construire gradiniŃă Maxenu comuna łinteşti; � Reabilitare grădiniŃa cu program normal Scutelnici comuna Scutelnici; � Construire gradiniŃă comuna Costeşti; � Construire grădiniŃă în satele Cotu-Ciorii, Vizireni, C.A.Rosetti comuna C. A.

Rosetti; � Modernizare şi reabilitare grădiniŃe în satele Buda şi Toropalesti comuna Buda; � Construire grădiniŃă satele Gura Dimienii, Valea Părului comuna Beceni; � Construirea unei gradinite în satul Soresti comuna Blăjani;

Programe de consiliere şi orientare şcolară;

� Creşterea siguranŃei şi prevenirea criminalităŃii în unităŃile de învăŃământ din Municipiul Râmnicu Sărat;

� AchiziŃionare de echipamente pentru creşterea siguranŃei şi prevenirii criminalităŃii în municipiul Buzău;

� Programe „a doua şansă” pentru tinerii care au părăsit şcoala;

SusŃinerea copiilor dotaŃi prin acordarea de burse sociale şi crearea unor centre after-school;

Organizarea unor tabere de pregătire intensivă pentru copii dotaŃi;

Combaterea abandonului şcolar prin măsuri sociale (asigurarea rechizitelor, burse sociale, locuri subvenŃionate în taberele şcolare, gratuitate la abonamentele pe



Document în lucru

175

mijloacele de transport);

Realizarea unui program de medicină şcolară.

Rezultate aşteptate: servicii de tip semi-internat, centre de zi pe lângă şcoli, scăderea cazurilor de abandon şcolare, înfiinŃarea laboratoarelor informatice în toate şcolile, introducerea calculatoarelor şi internetului în biblioteci, asigurarea microbuzelor şcolare, acordarea de burse sociale copiilor dotaŃi proveniŃi din familii nevoiaşe, înfiinŃarea unui centru de excelenŃă pentru copii dotaŃi.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primării / consilii locale, asociaŃii de dezvoltare intercomunitară, Inspectoratul Şcolar JudeŃean Buzău, Şcoala Populară de Arte şi Meserii, şcolile, DirecŃia de Sănătate Publică, ONG-uri, mediul privat.

Sub-direcŃia 4.5: Valorificarea durabilă a patrimoniului natural şi cultural

Proiecte propuse:

Punerea în valoare a patrimoniului cultural prin reabilitarea şi restaurarea monumentelor istorice şi clădirilor cuprinse în patrimoniul arhitectonic;

� Reabilitarea Muzeului JudeŃean Buzău Al. Odobescu; � Reabilitare clădiri patrimoniu naŃional Vila Albatros; � Restaurarea Muzeului monument istoric clasa I - Casa Domnească Rm. Sărat; � Reabilitare sală de festivităŃi oraş Pogoanele;

Valorificarea patrimoniului cultural şi natural;

� Conservarea şi promovarea patrimoniului cultural comuna Glodeanu Siliştea; � Reabilitare Muzeul Chihlimbarului comuna ColŃi � Conservarea şi promovarea patrimoniului cultural local comuna Vintilă Vodă;

Organizarea de festivaluri, târguri şi expoziŃii tematice pentru promovarea culturii, tradiŃiilor, meşteşugurilor şi artizanatului local;

Introducerea aplicaŃiilor informatice web şi geospaŃiale la nivel local şi pe domenii;

Dezvoltarea unui set de servicii şi a unei agende de activităŃi pentru crearea de Centre comunitare multifuncŃionale (cultural şi social) în mediul rural.

� Reabilitare şi dotare casa de cultură a oraşului Nehoiu; � Construire cămin cultural Lunca Pripor oraş Nehoiu; � Reabilitare cămin cultural satele Valea Nehoiului, Mlăjet, Curmătură, Păltineni,

Bîsca Rozilei, Chirleşti – oraş Nehoiu; � Construire aşezământ cultural tip I, sat UdaŃi comuna Smeeni; � Reabilitare, modernizare şi dotare aşezământ cultural comuna Valea Salciei; � Construirea căminului cultural Vadu Paşii comuna Vadu Paşii; � Construire cămin cultural Unguriu comuna Unguriu; � Reabilitare cămin cultural Lunca Jariştei comuna Siriu; � Reabilitare şi dotare cămine culturale comuna Sapoca; � Reabilitare şi modernizare cămin cultural comuna Robească; � Reabilitare cămin cultural comuna Murgeşti; � Reabilitare cămin cultural Plaiul – Nucului, Lopătari comuna Lopătari;



Document în lucru

176

� Reabilitare cămin cultural comuna Gherăseni; � Modernizare cămin cultural comuna Mânzăleşti; � Renovare şi modernizare cămin cultural comuna Bălăceanu; � Reabilitare cămin cultural comuna Cochirleanca; � Reabilitare cămin cultural Boboc comuna Cochirleanca; � Renovare cămin cultural comuna Calvini; � Reabilitare bibliotecă comunală şi sală festivităŃi comuna Beceni; � Reabilitare casa de cultură Amaru, cămin cultural Lunca comuna Amaru; � Reabilitare cămine culturale Merei şi Lipia comuna Merei; � ConstrucŃie aşezământ cultural nou comuna Mihăileşti; � Reabilitarea căminelor culturale din satele Brăeşti şi Brătileşti comuna Brăeşti; � Reabilitare cămin cultural Niculeşti comuna Vintilă Vodă;

Rezultate aşteptate: restaurări, reabilitări ale infrastructurii culturale, crearea / modernizarea infrastructurilor conexe, participarea la festivaluri, târguri şi expoziŃii tematice, creşterea circulaŃiei turistice, realizarea fişelor localităŃilor, creşterea numărului de manifestări culturale locale.

Responsabili/parteneri: Consiliul JudeŃean Buzău, InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău, primării / consilii locale, asociaŃii de dezvoltare intercomunitară, Inspectoratul Şcolar JudeŃean Buzău, DirecŃia JudeŃeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, Teatrul George Ciprian, Muzeul JudeŃean Al. I. Odobescu, Biblioteca JudeŃeană Vasile Voiculescu, Şcoala Populară de Arte şi Meserii, Centrul JudeŃean pentru Conservare şi Promovarea Culturii TradiŃionale, ONG-uri.

Surse de finanŃare ale proiectelor propuse prin direcŃiile de dezvoltare:

� InvestiŃii proprii finanŃate din bugetul local / bugetul judeŃean;

� Programe naŃionale;

� Programe operaŃionale, de cooperare teritorială sau interregională;

� Programul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală;

� Programe bilaterale;

� FinanŃări ale unor instituŃii financiare internaŃionale, bănci specializate în finanŃarea sectorului public sau bănci comerciale;

� InvestiŃii private;

� FinanŃări / proiecte ale unor ambasade, fundaŃii, organizaŃii;

� Sponsorizări:

� Voluntariat.



Document în lucru

177

Recomandări specifice pentru atingerea obiectivelor fiecărei direcŃii de dezvoltare

Principalele etape care trebuie parcurse în vederea elaborării şi depunerii documentaŃiei unui proiect spre finanŃare:

� Identificarea nevoilor / problemelor care urmează a fi rezolvate prin proiect, analiza factorilor interesaŃi (stakeholderilor) şi identificarea soluŃiilor posibile pentru rezolvarea problemei;

� Elaborarea studiului de prefezabilitate care cuprinde scenarii de soluŃionare a problemei. În urma analizării studiului de fezabilitate se conturează ideea de proiect ca investiŃie publică sau privată;

� Întocmirea fişei de proiect cuprinzând activităŃile principale, durata de realizare şi estimarea costurilor totale;

� Stabilirea responsabilului de proiect şi a echipei care va elabora documentaŃia;

� Identificare surselor posibile de finanŃare: buget propriu, buget de stat, fonduri extrabugetare, Fonduri Structurale; analiza constrângerilor pentru fiecare sursă de finanŃare;

� Clarificarea situaŃiei juridice a terenului / clădirilor care urmează a fi construite / modernizate / reabilitate / dotate prin proiect: proprietate, concesiune, administrare;

� Includerea proiectului în lista de investiŃii a companiei;

� Identificarea programului operaŃional, axei prioritare şi a domeniului major de intervenŃie în care se încadrează proiectul;

� Analiza termenelor limită ale sesiunilor de depunere a proiectelor şi bugetelor disponibile (pe ani, regiuni, apeluri);

� Analiza Ghidul Solicitantului, formularelor pentru solicitarea finanŃării, anexelor la cererea de finanŃare;

� Analiza eligibilităŃii solicitantului şi partenerilor, activităŃilor eligibile şi cheltuielilor eligibile;

� Încadrarea proiectului în strategia sectorială şi legislaŃia specifică, strategia de dezvoltare a judeŃului şi regiunii, încadrarea în politicile şi strategiile europene;

� Elaborarea Studiului de Fezabilitate conform HG nr. 28/2008;

� Elaborarea planului de afaceri, planului de marketing etc;

� ObŃinerea Certificatului de urbanism, avizelor şi acordurilor, acordului integrat de mediu, realizarea studiului de impact asupra mediului;

� Completarea cererii de finanŃare urmărind permanent grilele de evaluare;

� Finalizarea bugetului proiectului;

� Aprobarea proiectului, a contribuŃiei la cheltuielile eligibile şi cheltuielilor neeligibile de către Solicitant;

� Finalizarea dosarului pentru solicitarea finanŃării conform cerinŃelor referitoare la completarea opisului, respectarea formatului anexelor existente, respectarea ordinii



Document în lucru

178

documentelor, numerotarea, semnarea şi stampilarea paginilor, realizarea numărului de copii solicitate şi a exemplarului martor pentru Solicitant;

Procesul de evaluare şi selecŃie a proiectelor cuprinde:

� Verificarea conformităŃii administrative;

� Verificarea eligibilităŃii proiectului;

� Verificarea eligibilităŃii Solicitantului şi a partenerilor;

� Evaluarea tehnică şi economică;

� Solicitarea de clarificări, dacă e cazul;

� Întocmirea listei proiectelor aprobate în ordinea punctajului primit;

� ÎnştiinŃarea scrisă a Solicitantului privind aprobarea / respingerea proiectului.

Etapa de pre-contractare:

� Prezentarea Proiectului Tehnic;

� Verificarea condiŃiilor precontractuale: verificarea situaŃiei existente (pe teren), verificarea existenŃei actelor depuse în original;

� Emiterea AutorizaŃiei de Construire;

� Semnarea Contractului de FinanŃare nerambursabilă pentru proiectul aprobat;

� Stabilirea tranşelor de rambursare a cheltuielilor;

� Solicitarea prefinanŃării.



Document în lucru

179

CAPITOLUL VIII

PLANUL DE ACłIUNI AL JUDEłULUI BUZĂU

SubdirecŃia de dezvoltare

Proiectul Responsabili Intervalul de timp recomandat pentru

implementare

Surse de finanŃare disponibile pentru

realizarea proiectului

DirecŃia de dezvoltare 1. Resurse naturale şi protecŃia mediului Proiecte integrate apă – canalizare – staŃii de epurare Alimentare cu apă, construire/modernizare staŃii de epurare şi reabilitare/extindere reŃele canalizare în aglomerările Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele Alimentare cu apă, canalizare şi staŃie de epurare în comunele Smeeni, Topliceni, Săgeata, Calvini, Mihăileşti, Cătina;

Beneficiar: primării / CL, ADI Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă

2009 - 2013 Termen final de conformare: 2015

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare

1. 1 ÎmbunătăŃirea calităŃii la infrastructura de apă şi apă uzată

Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reŃelelor de alimentare cu apă



Document în lucru

180

Sistem de alimentare cu apă a localităŃilor situate pe Valea Buzăului – 25 localităŃi;

Beneficiar: ADI Valea Buzăului Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă

Reabilitare reŃea de apă în zona de intervenŃie urbană a municipiului Râmnicu Sărat;

Beneficiar: CL Rm. Sărat Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă

Reabilitare staŃie clorinare, rezervor apă, reŃea de distribuŃie apă, staŃie epurare; aducŃiune apă; executare sursă captare, canalizare şi staŃii epurare; extindere canalizare în oraşul Pătârlagele şi satele componente;

Beneficiar: CL Pătârlagele Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă

ÎnfiinŃări, reabilitări, extinderi în comunele Zărneşti, Vipereşti, Valea Salciei, Unguriu, Topliceni, Tisău, Săgeata, Sapoca, Robească, Rîmnicelu, Grebanu, Luciu, Măgura, Mărăcineni, Glodeanu Siliştea, Gherăseni, Cătina, Blăjani, Cilibia, Chiojdu, Calvini, Brădeanu, Bozioru, Merei;

Beneficiar: CL / ADI Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă



ConstrucŃia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în comunele Zărneşti, Verneşti, Vadu Paşii, Valea Râmnicului, Sapoca, RacoviŃeni, Pogoanele, Murgeşti, Movila Banului, Largu,



bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, PNDR,



Document în lucru

181

Lopătari, Luciu, Măgura, Gherăseni, Săruleşti, Mânzăleşti, Odăile, Ghergheasa, łinteşti, Lipănescu, Florica, Costeşti, Cilibia, Buda, Brădeanu, Balta Albă, Amaru, Poşta Câlnău, Padina, Brăeşti;

programe bilaterale, IFI, credite bancare

ConstrucŃia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staŃiilor de epurare Canalizare în oraşul Nehoiu Beneficiar: CL Nehoiu

Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă

Reabilitarea staŃiei de epurare din oraşul Nehoiu

Beneficiar: CL Nehoiu Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă

ConstrucŃia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staŃiilor de epurare în comunele Vipereşti, Valea Salciei, Vâlcele, Unguriu, Tisău, Siriu, Săgeata, Sapoca, Robească, canalizare Nehoiu, reabilitare staŃie de epurare Nehoiu, Blăjani, Bisoca, Bălăceanu, ColŃi, Cislău, Cilibia, Chiojdu, Cernăteşti, Breaza, Beceni, Boldu, Pirscov, Vintilă Vodă, Cochirleanca




Managementul surselor de apă subterane şi de suprafaŃă



Document în lucru

182

Studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru alimentarea cu apa a localităŃilor situate pe Valea Buzăului din lacul de acumulare Siriu;

Beneficiar: ADI Valea Buzăului Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă, ONG, instituŃii de învăŃământ

Regularizarea albiilor pâraielor Muscel şi Valea Viei; Corectare torenŃi pe pâraiele BonŃu Mare, BonŃu Sec şi Croşet comuna Siriu; Foraj de mare adâncime şi construire bazin de stocare a apei în satul Măgura zona Sârbeşti, comuna Măgura; Regularizarea albiei râului Câlnău şi protecŃia malurilor în comuna Valea Salciei; ReparaŃia canalului de scurgere a apei în satul Poienile, oraş Pătârlagele; CorecŃia torenŃilor pârâului Stănila, izvorul Nucet, izvorul Vârtişca;


2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare

Campanii de informare şi conştientizare a populaŃiei

Beneficiari / parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, operatorul regional de apă / furnizorii de apă, ONG, instituŃii de învăŃământ

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat.



Document în lucru

183

Realizarea depozitului ecologic de deşeuri menajere

Beneficiar: CJ Buzău Parteneri: InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, operatorii de salubritate, agenŃi economici, APM, ONG

2013 Termen de închidere a depozitelor neconforme: 16.07.2009

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, investiŃii private

Realizarea depozitelor conforme de deşeuri industriale

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, operatorii de salubritate, agenŃi economici, APM, ONG


bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, investiŃii private

Realizarea / finalizarea celor 9 staŃii de transfer al deşeurilor menajere incluse în PJGD Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităŃilor de pe Valea Slănicului cu staŃie de transfer in comuna Beceni; Sistem de colectare a deşeurilor în comuna Bisoca Dezvoltarea colectăii selective a deşeurilor în zona Stâlpu –Costesti, premiza dezvoltării şi reabilitării mediului înconjurător

1.2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor

AchiziŃionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciul de salubrizare al comunei



bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare



Document în lucru

184

Chiliile AchiziŃionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciul de salubrizare al comunei Căneşti Amenajare platforme colectare selectivă a deşeurilor comuna Scutelnici Sistem de colectare selectivă a deşeurilor oraş Nehoiu Sistem de management integrat al deşeurilor cu staŃie de transfer în oraşul Pogoanele Închiderea gropii de depozitare a gunoiului menajer de la Rm. Sărat Închiderea spaŃiilor de depozitare a gunoiului menajer din comuna Sapoca Colectarea deşeurilor şi staŃie de transfer în comuna Vâlcele Rampă de colectare selectivă a deşeurilor la Valea Sălciei Sistem de management integrat al deşeurilor cu staŃia de transfer în comuna Ulmeni Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităŃilor de pe Valea Câlnăului cu staŃie de transfer în comuna Zărneşti Realizarea unui incinerator de deşeuri menajere pentru producerea energiei electrice şi termice


2013 bugetul local, bugetul judeŃean, IFI, credite bancare, investiŃii private



Document în lucru

185


CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, operatorii de salubritate, agenŃi economici, APM, ONG, instituŃiile de învăŃământ

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat.

Reabilitarea termică a locuinŃelor şi instituŃiilor, realizarea auditului energetic al clădirilor Realizarea auditului energetic al Consiliului JudeŃean Buzău, instituŃiilor subordonate şi primăriilor Reabilitarea termică a blocurilor de locuinŃe din municipiile Buzău şi Rm. Sărat şi oraşele Pogoanele, Pătârlagele şi Nehoiu Reabilitare termică a şcolii din satul Dogari, comuna Beceni Reabilitare termică a Căminului cultural din comuna Bozioru

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, operatorii de utilităŃi, institute de cercetare-dezvoltare, agenŃii economici

Etapizat, până în 2013

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, PO Cooperare, IFI, credite bancare, sponsorizări

ÎnfiinŃarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire Dotarea şcolilor generale din satele Palici şi Ursoaia cu centrale de încălzit cu combustibil solid Reabilitarea şi extinderea alimentării cu energie termică în municipiul Rm. Sărat Reabilitarea şi extinderea alimentării cu energie termică în oraşul Nehoiu

1.3 Reducerea impactului negativ al sistemelor de încălzire urbană asupra mediului

ÎnfiinŃarea alimentării cu energie termică

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, operatorii de utilităŃi, institute de cercetare-dezvoltare, agenŃii economici

2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, IFI, credite bancare, sponsorizări



Document în lucru

186

în oraşul Pogoanele ÎnfiinŃarea alimentării cu energie termică în oraşul Pătârlagele Introducerea încălzirii prin pompe de căldură Utilizarea energiilor alternative Alimentare cu energie electrică prin conversia energiei solare comuna Verneşti Introducerea panourilor solare şi transformarea instituŃiilor publice în clădiri independente energetic Introducerea iluminatului ecologic în mediul urban Introducerea mijloacelor de transport ecologice Construirea unor microhidrocentrale

ÎnfiinŃarea unui parc eolian

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, operatorii de utilităŃi, institute de cercetare-dezvoltare, agenŃi economici, APM, ONG, instituŃii de învăŃământ

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG

ActivităŃi de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energetic Studiu privind potenŃialul eolian al zonei

Sistem de management al traficului care să asigure în oraşe „unda verde” pe principalele artere Studiu privind introducerea centralelor pe biomasă sau rumeguş pentru încălzirea şcolilor Studiu privind încălzirea spitalelor cu surse regenerabile

Beneficiar: CJ Buzău Parteneri: InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, operatorii de utilităŃi, institute de cercetare-dezvoltare, agenŃi economici, APM, ONG, instituŃii de învăŃământ

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG

Campanii de informare şi conştientizare CJ Buzău, InstituŃia Permanent bugetul local,



Document în lucru

187

a populaŃiei Prefectului, primării / CL, ADI, operatorii de utilităŃi, institute de cercetare-dezvoltare, agenŃii economici, APM, ONG, instituŃii de învăŃământ

bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Creşterea suprafeŃelor ariilor naturale protejate şi realizarea de studii de fundamentare pe teritoriul ariilor naturale protejate necesare stabilirii măsurilor de management ale acestora Studii şi documentări cu participarea elevilor din zona ADI łinutul Buzăului, studenŃi şi profesori ai UniversităŃii Bucureşti Amenajarea unui centru de expoziŃie şi organizarea unor expoziŃii tematice

Realizarea unor materiale de promovare a zonei

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, administratori / custozi ai ariilor protejate, proprietarii / administratorii terenurilor, institutele de cercetare, APM, ONG, instituŃii de învăŃământ

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG

Realizarea / întreŃinerea infrastructurii turistice specifice ariilor naturale protejate Înscrierea în circuitul turistic a unor poteci tematice de vizitare Amenajarea de trasee ecoturistice

Instruirea şi formarea furnizorilor de servicii eco-turistice şi a ghizilor montani din rândul comunităŃilor locale

1.4 Conservarea biodiversităŃii şi a patrimoniului natural

Realizarea unor sesiuni de training în tehnicile practicării ecoturismului şi agroturismului


Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG



Document în lucru

188

Amplasare unor panouri de informare

ÎnfiinŃarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeŃelor de spaŃii verzi ÎnfiinŃarea de spaŃii şi parcuri verzi

ÎnfiinŃarea unor parcuri în comunele Smeeni (satul UdaŃi – Mânzu), Cislău, Amaru, ScorŃoasa

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, ONG, instituŃii de învăŃământ

Modernizarea Parcului Maghilorman Beneficiar: CL Buzău

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat



Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Managementul durabil al fondului forestier Inventarierea fondului forestier şi stabilirea unui plan de acŃiune AcŃiuni de regenerare şi conservare a fondului forestier Împădurirea terenurilor degradate şi în curs de degradare

1.5 Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale

Promovarea obiectelor de artizanat din

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, APM, ANIF, administratori / proprietari de păduri, DirecŃia Silvică, ITRSV, SGA, DirecŃia Apelor Buzău, ONG

2009 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale



Document în lucru

189

lemn, ca produse ecoturistice noi

Stabilizarea terenurilor degradate şi a terenurilor cu risc de alunecare Consolidarea versanŃilor şi stabilizarea malurilor în oraşul Nehoiu

AcŃiuni de combatere a alunecărilor de teren pe văile Bălăneasa, SărăŃel, Slănic, Chiojdu Împăduriri cu arbuşti (arin, merişor, afin) cu sistem radicular dezvoltat pentru stabilizarea terenurilor Împăduriri cu arbuşti (arin, merişor, afin) cu sistem radicular dezvoltat pentru combaterea eroziunii solului

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, APM, ANIF, administratori / proprietari de păduri, DirecŃia Silvică, ITRSV, SGA, DirecŃia Apelor Buzău, ONG

2009 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Definitivarea hărŃilor cu zone de risc Elaborarea / actualizarea hărŃilor de risc pentru fiecare localitate

Actualizarea PUG-urilor

Beneficiari: primării / CL Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, ADI, APM, ANIF, administratori / proprietari de păduri, DirecŃia Silvică, ITRSV, SGA, DirecŃia Apelor Buzău, ONG

2009 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale

Dotarea comunităŃilor locale cu echipamente şi utilaje necesare intervenŃiilor în situaŃii de urgenŃă ÎnfiinŃarea serviciilor de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă în centre zonale Instruirea voluntarilor

Dotarea cu echipamente şi materiale a centrelor de zonale

Beneficiari: primării / CL Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, ADI, IJSU

2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări

Campanii de informare şi conştientizare a CJ Buzău, InstituŃia Permanent bugetul local,



Document în lucru

190

populaŃiei Prefectului, primării / CL, ADI, APM, ANIF, ISJU, administratori / proprietari de păduri, DirecŃia Silvică, ITRSV, SGA, DirecŃia Apelor Buzău, ONG, instituŃii de învăŃământ

bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

DirecŃia de dezvoltare 2: Dezvoltare economică şi competitivitate Promovarea şi sprijinirea investiŃiilor cu dezvoltarea de parteneriate şi acordarea de facilităŃi

Beneficiari: primării / CL, ADI Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, CCIB, CSI, mediul de afaceri

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, POS CCE, PO Cooperare,

IniŃierea unui parteneriat strategic în vederea elaborării unui studiu privind oportunitatea constituirii cluster-urilor

Beneficiari: CJ Buzău Parteneri: primării / CL, ADI, InstituŃia Prefectului, CCIB, CSI, mediul de afaceri

2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, POS CCE, PO Cooperare, IFI, credite bancare

Crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor în Municipiul Râmnicu Sărat

Beneficiari: CL RM. Sărat Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CCIB, CSI, mediul de afaceri

2009 – termen pentru depunerea documentaŃiei

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, POS CCE, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare

2.1 Dezvoltarea activităŃilor economice productive

Crearea unor structuri de sprijinire a afacerilor în Nehoiu, Pogoanele, Pătârlagele

Beneficiari: CL / primării Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului,

2009 – termen pentru depunerea documentaŃiei

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale,



Document în lucru

191

primării / CL, ADI, CCIB, CSI, mediul de afaceri

POS CCE, PNDR, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG

Organizarea de misiuni economice Beneficiari: mediul de afaceri Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CCIB, CSI, mediul de afaceri

Anual bugetul local, bugetul judeŃean, fonduri private

Campanii de informare şi conştientizare a mediului de afaceri şi populaŃiei

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CCIB, CSI, mediul de afaceri

Permanent

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, POS CCE, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, sponsorizări

Sprijinirea formării grupurilor de producători

Permanent

Amenajarea / reabilitarea sistemelor de irigaŃie în special în partea sudică a judeŃului, în terasa Câlnăului

Program anual de reabilitări

Crearea / modernizarea unor centre de comercializare a produselor tradiŃionale în oraşe, în localităŃile cu circulaŃie turistică mare şi în apropierea obiectivelor turistice

2010

2.2 Dezvoltarea agriculturii, silviculturii şi pescuitului

ÎnfiinŃarea / modernizarea centrelor de

Beneficiari: producători, grupuri de producători Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, mediul de afaceri, asociaŃii de producători, OJCA, DADR

2010

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, PNDR, programe bilaterale



Document în lucru

192

exploatare şi prelucrare a lemnului (Nehoiu, Unguriu, Cătina, Brăeşti, Chiliile) ÎnfiinŃarea / modernizarea crescătoriilor de peşte (Ghergheasa, Robească, Glodeanu Sărat, Movila Banului)

2010

ÎnfiinŃarea / modernizarea de centre de prestaŃii agricole (Cochirleanca, Sapoca)

2010

ÎnfiinŃarea / modernizarea unor centre de prelucrare a fructelor şi legumelor, mierii, laptelui (Boldu, Smeeni, Glodeanu Siliştea, Vadu Paşii, Gura Teghii, Verneşti, Bozioru, Pârşcov, Săruleşti)

2010

ÎnfiinŃarea / modernizarea centrelor de prelucrare a cărnii (łinteşti, Scutelnici,Căneşti, Bisoca, Pogoanele)

2010

ÎnfiinŃarea / modernizarea centrelor de colectare a fructelor, laptelui (în special de capră), mierii etc (Costeşti, Stâlpu, Mihăileşti, Siriu, Lopătari)

2010

ÎnfiinŃarea / modernizarea unor plantaŃii de fructe de pădure (ColŃi, Cislău, Vipereşti, Odăile, Beceni)

2010

Înregistrarea unor produse tradiŃionale noi

Permanent

ÎnfiinŃarea culturilor ecologice de legume (Ziduri, Gherăseni, Săgeata)

2010

ÎnfiinŃarea culturilor de cânepă (plantă care se valorifică în totalitate) şi in

2010

Sprijinirea producătorilor pentru Permanent



Document în lucru

193

înlocuirea soiurilor hibride cu soiuri nobile de viŃă de vie Sprijinirea cultivatorilor de fructe sau viŃă de vie în procurarea materialului săditor de calitate prin scutirea de taxe (RuşeŃu, Ulmeni, Năeni, Pietroasele, Tisău)

Permanent

Sprijinirea cultivatorilor de fructe prin achiziŃia unei părŃi din producŃie pentru distribuŃie în şcoli

Permanent

Creşterea atractivităŃii spaŃiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători

ÎnfiinŃarea unor culturi vegetale „dispărute” din judeŃ (Luciu, Găbinaşi)

2010

ÎnfiinŃarea unor centre de creştere a animalelor (Vâlcelele, Largu, Padina, Sapoca, Pănătău, Mărăcineni, Chiojdu, Cozieni, ScorŃoasa)

2010

ReînfiinŃarea plantaŃiilor de arbuşti 2010

Revigorarea sericiculturii (Bălăceanu) 2010

ÎnfiinŃarea / modernizarea exploataŃiei şi prelucrării lemnului (Breaza)

2010

2.3 Diversificarea economiei rurale

InvestiŃii în sectorul agro-industrial: morărit, panificaŃie, tehnologie pentru obŃinerea uleiului comestibil nerafinat şi a uleiurilor tehnice, tehnologie pentru fabricarea nutreŃurilor concentrate (Ghergheasa, Balta Albă, Cilibia, Cernăteşti)

Beneficiari: producători, grupuri de producători Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, mediul de afaceri, asociaŃii de producători, OJCA, DADR

Permanent

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, POS CCE, POS DRU, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG



Document în lucru

194

ÎnfiinŃarea unor pieŃe agroalimentare (Cochirleanca)

Permanent

Diversificarea ofertei turistice rurale Amenajarea unor trasee tematice Drumul oilor şi Drumul grâului

2010

Diversificarea activităŃilor agroturistice în comunele cu potenŃial agroturistic (Brădeanu, Cislău, C. A. Rosetti, Amaru, Merei, Pătârlagele, Măgura, Berca, Calvini, Mânzăleşti, Vintilă Vodă)

Permanent

Organizarea de festivaluri ale obiceiurilor de iarnă, în special în nordul judeŃului

Permanent

Costume populare pentru formaŃia şcolii din comuna Chiojdu

2010

Organizarea unor festivaluri legate de practicile agricole (culesul viilor, culesul fructelor, secerat)

Anual

Pregătirea personalului în domeniul agro-turistic

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, mediul de afaceri, asociaŃii de producători, CJCPCT Buzău, furnizori de instruire

Permanent

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, POS CCE, POS DRU, PNDR, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare,

Campanii de informare şi conştientizare în mediul rural

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, mediul de afaceri, asociaŃii de producători, OJCA, DADR

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale

Reabilitarea infrastructurii turistice a staŃiunii Sărata Monteoru Reabilitarea spaŃiilor verzi, construirea unui miniamfiteatru în aer liber, chioşc de muzică, fântână arteziană Reabilitarea căilor de acces la izvoare de apă minerală

2.4 Dezvoltarea turismului

Realizarea unui traseu de cură

Beneficiari: CL Parteneri: CJ Buzău, CCIB, agenŃi economici

2009 – identificarea programului de finanŃare şi elaborarea documentaŃiei

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR 5.2, IFI, credite bancare, investiŃii private



Document în lucru

195

ÎnfiinŃarea unor săli de fitness, saună, masaj Crearea de centre de agrement, baze sportive pentru sporturi de iarnă şi sporturi nautice, centre de tratament Centru pentru sporturi nautice, activităŃi estivale, drumeŃii, plajă, plimbări cu barca sau vaporaşul, pescuit sportiv în zona Barajului Siriu Crearea unei structuri de primire turistică cu funcŃie de agrement la Rm. Sărat Amenajarea unei zone de agrement în comuna Glodeanu Siliştea Crearea unor mini centre de agrement în jurul atracŃiilor turistice (Vulcanii Noroioşi, Muzeul Chihlimbarului) care să ofere acces la internet, trasee off-road etc Amenajarea pădurii Văleanca, rămăşită a Codrilor Vlăsiei, ca zonă de agrement adiacentă oraşului Pogoanele Crearea unor centre de echitaŃie în zone unde se pot amenaja trasee de călărie

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CCIB, mediul privat

2013 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Reabilitarea şi includerea în oferta turistică culturală a Palatului Maghilorman

Beneficiar: CL Buzău Parteneri: CJ Buzău, instituŃii de cultură, operatori de turism

2012 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, IFI, credite bancare

Centre de informare turistică, cu suveniruri, cărŃi poştale, produse de artizanat

Beneficiari: CL / ADI Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CCIB, asociaŃii de meşteşugari, agenŃi economici

2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale



Document în lucru

196

Dezvoltarea unui parteneriat între administraŃia locală , operatorii din turism şi agenŃii economici din turism pentru crearea unor pachete turistice atractive

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CCIB, asociaŃii de meşteşugari, agenŃi economici

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean

Dezvoltarea turismului gastronomic prin organizarea unor festivaluri dedicate celor 9 produse tradiŃionale ale judeŃului

Solicitant: CJ Buzău Parteneri: InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CCIB, asociaŃii de meşteşugari, agenŃi economici, CJCPCT

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR

Stimularea activităŃilor meşteşugăreşti, de artizanat şi tradiŃionale Organizarea unor târguri tematice: lemn, Ńesături Organizarea unor tabere de vară pentru copii şi adulŃi în care meşterii populari să facă demonstraŃii şi să organizeze cursuri Organizarea unei manifestări cultural-artistice şi de meşteşuguri a romilor Amenajarea unor centre de expoziŃii cu vânzare Promovarea obiectelor de artizanat din lemn, păr de capră ca produse ecoturistice Organizarea unor caravane a meşteşugurilor

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CCIB, asociaŃii de meşteşugari, agenŃi economici, CJCPCT

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, POS CCE, POS DRU, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii

Promovarea internă şi internaŃională a potenŃialului turistic al judeŃului

Participarea la târguri de turism şi alte manifestări specifice pentru promovarea zonei la nivel judeŃean, naŃional şi european

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CCIB, asociaŃii de meşteşugari, agenŃi economici

Minim 3 participări anuale la târguri naŃionale de turism Minim o participare anuală la târguri de

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, POS CCE



Document în lucru

197

turism internaŃionale

Realizarea de materiale de promovare: broşuri, albume, cărŃi poştale, etc, CD-uri, DVD-uri, filme

Anual

Realizarea unui site specializat pentru turism

2010

Realizarea unei baze de date cu spaŃiile de cazare, acces, produse tradiŃionale, atracŃii locale, manifestări cultural-artistice

2010

DirecŃia de dezvoltare 3: Dezvoltarea resurselor umane

Elaborarea strategiilor sectoriale, a planurilor de acŃiune şi a modului de monitorizare a acestora

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, AJOFM, ITM, CCIB, mediul academic, institute de cercetare, agenŃi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională

2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DCA, POS DRU

Identificarea necesarului de forŃă de muncă din judeŃ pe specialităŃi, în vederea corelării profesionale cu oferta de pe piaŃa forŃei de muncă


2009 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DCA, POS DRU, ambasade, fundaŃii, ONG

3.1 Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniŃială şi continuă

Elaborarea de studii privind tendinŃele anticipate pe piaŃa muncii în scopul adaptării programelor de instruire profesională

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, AJOFM, ITM, CCIB, mediul academic, institute de cercetare, agenŃi economici, parteneri sociali, furnizori de

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DCA, POS DRU, PO Cooperare,



Document în lucru

198

formare profesională programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG

Elaborarea programelor de formare şi de dezvoltare a competenŃelor


Anual bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DRU, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG

Campanii de promovare a oportunităŃilor egale pe piaŃa muncii cu accent pe reintegrarea în societate a grupurilor vulnerabile


Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG

Dezvoltarea unei oferte de promovare profesională adecvate

Beneficiari: AJOFM, ISJ, furnizori de formare profesională, mediul academic Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ITM, CCIB, ISJ, agenŃi economici, parteneri sociali

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG

3.2 Formare profesională continuă

Formarea iniŃială şi continuă a cadrelor didactice şi resurselor umane din

Beneficiar: ISJ Parteneri: CJ Buzău,

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean,



Document în lucru

199

unităŃile de învăŃământ InstituŃia Prefectului, primării / CL, AJOFM

programe naŃionale, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG

Dezvoltarea şi implementarea sistemului de asigurare a calităŃii în şcoli

Beneficiar: ISJ Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, AJOFM

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DRU

Elaborarea şi implementarea unor pachete de instruire la distanŃă


2010 – primul pachet de instruire Anual

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG

Dezvoltarea culturii antreprenoriale în cadrul activităŃilor curriculare şi extracurricular în învăŃământul preuniversitar şi universitar în parteneriat cu mediul de afaceri

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, AJOFM, ITM, CCIB, ISJ, mediul academic, agenŃi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională

Permanent 2009 – stabilirea cadrului de cooperare

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG

Dezvoltarea ofertelor de educaŃie din învăŃământul secundar, universitar / postuniversitar

Beneficiari: AJOFM, ISJ, furnizori de formare profesională, mediul

Permanent 2009 – stabilirea cadrului de

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale,



Document în lucru

200

academic Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ITM, CCIB, ISJ, agenŃi economici, parteneri sociali

cooperare POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG

Aplicarea instruirii profesionale selective, orientată către sectoarele cu potenŃial ridicat de dezvoltare


Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, fundaŃii, ONG

Programe de consiliere şi orientare profesională pentru şomeri

Beneficiari: AJOFM, ISJ, furnizori de formare profesională Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ITM, CCIB, ISJ, agenŃi economici, parteneri sociali

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, fundaŃii, ONG

3.3 Măsuri active pe piaŃa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forŃei de muncă

ÎnfiinŃarea unor centre de zi unde şomerii să aibă acces la internet, presă, TV, oferte de instruire


2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, fundaŃii, ONG



Document în lucru

201

Acordarea de facilităŃi întreprinderilor care angajează şomeri de lungă durată, tineri şi alte grupuri vulnerabile

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, Beneficiari: AJOFM, ISJ, furnizori de formare profesională Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ITM, CCIB, ISJ, agenŃi economici, parteneri sociali

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale

Cursuri de instruire care să corespundă mediului de lucru actual (IT, limbi străine, marketing, management)



Organizarea de târguri de joburi Beneficiari: AJOFM, ISJ, furnizori de formare profesională Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ITM, CCIB, ISJ, agenŃi economici, parteneri sociali


3.4 Promovarea incluziunii sociale

Dezvoltarea parteneriatelor sociale în vederea identificării de noi oportunităŃi de integrare pe piaŃa muncii a grupurilor dezavantajate

Beneficiari: AJOFM, ISJ, furnizori de formare profesională Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ITM, CCIB,

2009 - stabilirea cadrului de cooperare

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS DRU, programe bilaterale, fundaŃii, ONG



Document în lucru

202

ISJ, agenŃi economici, parteneri sociali

Programe de consiliere şi orientare pentru facilitarea integrării pe piaŃa muncii a tinerilor absolvenŃi



Instruirea şi atragerea tinerilor în mediul rural pentru activităŃile de asistenŃă socială

Beneficiari: ONG-uri cu profil social Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, agenŃi economici

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, programe bilaterale, fundaŃii, ONG

ÎnfiinŃarea organizaŃiilor de voluntariat Beneficiari: ONG-uri cu profil social Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, agenŃi economici

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, programe bilaterale, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

ÎnfiinŃarea unor centre de zi / multifuncŃionale unde grupurile defavorizate să aibă acces la mijloace de informare: presă, TV, materiale informative

Beneficiari: CL, ONG-uri cu profil social Parteneri: CJ Buzău, agenŃi economici

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, programe bilaterale, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Programe pentru prevenirea Beneficiari: CL, ONG-uri cu Programe anuale bugetul local,



Document în lucru

203

abandonului şcolar în rândul etniei rome

profil social Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, DJEP, agenŃi economici

bugetul judeŃean, programe naŃionale, programe bilaterale, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Realizarea educaŃiei prefamiliale pentru copii şi tineri

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ASP, parteneri sociali, ONG

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

EducaŃie în domeniul igienico-sanitar în localităŃile rurale

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ASP, parteneri sociali, ONG

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, Fondul de mediu, POS CCE, POS DRU, programe bilaterale, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării economico-socială a judeŃului Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în judeŃul Buzău Strategia de dezvoltare a administraŃiei publice locale

3.5 Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale

Strategia de realizare a Sistemului Integrat

Beneficiar: CJ Buzău Parteneri: InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, instituŃii publice subordonate şi

2011 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS DCA, POS DRU



Document în lucru

204

de AsistenŃă Medicală şi Tehnică de UrgenŃă Prespitalicească (SIAMTUP) Strategia de dezvoltare a învăŃământului preuniversitar Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeŃene

deconcentrate, agenŃi economici, parteneri sociali, ONG

Formarea continuă a angajaŃilor din instituŃiile publice Formarea continuă a funcŃionarilor publici prin cursuri de instruire generală (de ex. ECDL) Formarea continuă a funcŃionarilor publici prin cursuri specifice domeniului de activitate: achiziŃii, legislaŃie, etc. Organizarea unor stagii de instruire în cadrul biroului UNCJR şi AsociaŃiei Municipiilor din România de la Bruxelles SusŃinerea funcŃionarilor care vor să devină manageri publici, aplicând Young Professionals Scheme Organizarea de cursuri pentru animatorii şi managerii culturali, inclusiv în atragerea de fonduri şi finanŃarea activităŃilor culturale locale

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, instituŃii publice subordonate şi deconcentrate

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS DCA, POS DRU

Creşterea gradului de transparenŃă al administraŃiei publice locale Organizarea periodică, pe cartiere, a unor întâlniri cu cetăŃenii pentru dezbaterea problemelor de interes general ale oraşului şi specifice cartierelor respective

Trimestrial bugetul local, bugetul judeŃean

Organizarea unor întâlniri la nivel de oraş / zonă a unor întâlniri cu cetăŃenii pentru dezbaterea problemelor, cu participarea


Trimestrial bugetul local, bugetul judeŃean



Document în lucru

205

reprezentanŃilor Consiliului JudeŃean Buzău Organizarea unor Zile ale PorŃilor Deschise la instituŃiile publice

Anual bugetul local, bugetul judeŃean

Realizarea de site-uri pentru fiecare primărie; postarea pe site-urile instituŃiilor a informaŃiilor utile pentru cetăŃeni, în scopul informării complete şi corecte

2010 bugetul local, bugetul judeŃean, POS DCA

Informatizarea administraŃiei publice locale Instruirea funcŃionarilor pentru utilizarea calculatorului, cel puŃin la nivelul ECDL Start Conectarea tuturor primăriilor într-o reŃea virtuală privată (VPN) cu Consiliul JudeŃean Buzău şi InstituŃia Prefectului Realizarea bazelor de date geospaŃiale, utilizarea GIS-ului şi a sistemelor interactive de date Introducerea semnăturii digitale în activitatea administrativă Consolidarea nodului electronic al primăriei municipiului Buzău pentru realizarea extinderii şi asigurării interoperabilităŃii serviciilor eGuvernare şi eAdministraŃie la nivelul Municipiului Buzău ReŃea de calculatoare şi server în comuna Vipereşti


2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS DCA

Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile oferite populaŃiei (certificări ISO pentru servicii de administraŃie publică) Certificarea ISO a primăriilor de oraşe CJ Buzău, InstituŃia 2010 bugetul local,



Document în lucru

206

Certificare ISO a instituŃiilor subordonate

Certificare ISO a primăriilor din mediul urban

Prefectului, primării / CL, ADI, instituŃii publice subordonate şi deconcentrate

bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS DCA

Dezvoltarea parteneriatelor

Dezvoltarea identităŃii europene prin acŃiuni de înfrăŃire (twinning) cu comunităŃi din Uniunea Europeană

2010 – termen pentru înscrierea pe site-ul specializat Permanent

Activarea înfrăŃirilor şi acordurilor de cooperare cu parteneri externi şi organizarea unor misiuni economice, schimburi de experienŃă, culturale, educaŃionale

2010

ÎnfiinŃarea de ADI astfel încât fiecare comună să fie cuprinsă cel puŃin într-un parteneriat strategic

2010

Promovarea proiectelor cu impact zonal, integrate

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, instituŃii publice subordonate şi deconcentrate, agenŃi economici, parteneri sociali, ONG

Permanenr

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS DCA, programe de twinning

DirecŃia de dezvoltare 4: Infrastructură şi utilităŃi Semnalizarea unitară a intrărilor şi ieşirilor din localităŃi

Beneficiari: CL / primării 2010 buget local, buget judeŃean

Modernizarea staŃiilor de autobuze şi microbuze printr-un sistem tip de semnalizare şi amenajare unitară Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport public în municipiul Buzău Reabilitare infrastructura de transport - refugii şi staŃii de autobuz oraş Nehoiu

Beneficiari: CL / primării Parteneri: operatorii de transport

2011 buget local, buget judeŃean, programe naŃionale, POR, IFI, credite bancare

Amenajarea parcărilor auto din oraşe şi în preajma obiectivelor turistice

4.1 ÎmbunătăŃirea infrastructurii şi utilităŃilor

Reabilitare staŃie parcare Pătârlagele Beneficiar: CL Pătârlagele 2010 buget local, buget judeŃean, programe naŃionale, POR, IFI,



Document în lucru

207

credite bancare Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru toate centrele urbane Asfaltare şosea centură oraş Pogoanele Beneficiar: CL Pogoanele 2012 buget local, buget

judeŃean, programe naŃionale, POR, IFI, credite bancare

Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinŃarea pistelor pentru biciclete Reabilitare aleilor staŃiunii balneoclimaterice Sărata Monteoru Realizarea de alei în comuna Ruşetu

Beneficiari: CL / primării 2011 buget local, buget judeŃean, programe naŃionale, POR, IFI, credite bancare

ConstrucŃia de poduri şi podeŃe Construire punte 3 t peste râul Bîsca în punctul Baltă oraş Nehoiu Construire pod peste pârâul Nehoiu sat Valea Nehoiului – oraş Nehoiu Reabilitare poduri şi punŃi peste Râul Buzău oraş Nehoiu Realizarea podului rutier peste pârâul Muscel între localităŃile Rusavat şi Muscelu de Jos comuna Vipereşti PodeŃe tubulare comuna Vâlcelele Construirea a două poduri peste pârâul Câlnău comuna RacoviŃeni Pod peste albia rîului Rm. Sărat pe DC Pleşi – Şindrila comuna Bisoca PodeŃe şi treceri tubulare pe drumurile săteşti comuna Bisoca Construirea a 4 poduri peste râul Slănic comuna Cernăteşti Pod din beton armat peste Pârâul Slanic

Beneficiari: CL / primării 2013 buget local, buget judeŃean, programe naŃionale, POR, IFI, credite bancare



Document în lucru

208

comuna Vintilă Vodă Pod la Căneşti şi pasarelă la Suchea peste pârâul SărăŃel, comuna Căneşti Pod peste Valea Negosinei pe DC 204 la Căneşti, comuna Căneşti Pod peste pârâul SărăŃel pe DC 92 la Căneşti, comuna Căneşti Reabilitarea şi modernizarea reŃelei de transport rutier Conform Anexei nr. 1 a Planului de AcŃiuni

CJ Buzău, primării / CL, ADI

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare

Modernizarea şi reabilitarea reŃelei de transport feroviar

CJ Buzău, primării / CL, ADI, SNCFR

2013 Fonduri ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, POS Transport

Extinderea şi modernizarea reŃelelor de transport şi distribuŃie / furnizare a gazelor naturale Extindere gaze naturale, racorduri existente, primărie, şcoala Valea Rîmnicului plus 100 de case în comuna Valea Râmnicului Extindere sistem alimentare cu gaze naturale în comuna Unguriu Amenajari reŃea gaze naturale comuna Ulmeni Alimentare cu gaze naturale naturale a satelor comunei RuşeŃu Construire aducŃiune gaze naturale comuna

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, operatorii de utilităŃi

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, IFI, credite bancare



Document în lucru

209

Râmnicelu ÎnfiinŃare distribuŃie de gaze naturale în comuna Stâlpu ÎnfiinŃare distribuŃie de gaze naturale în comuna Gherăseni ÎnfiinŃare distribuŃie de gaze naturale în satele componente ale comunei łinteşti Alimentare cu gaze şi racorduri aferente comuna Florica Alimentare cu gaze şi racorduri aferente comuna Costeşti Alimentare cu gaze naturale comuna Verneşti Extinderea şi modernizarea reŃelelor de transport şi distribuŃie / furnizare a energiei electrice Modernizare şi/sau extindere iluminat public în zona de intervenŃie – municipiul Buzău Extindere electrificare în cartierul Alecu Bagdat – Rm. Sărat Extindere electrificare în cartierul Bariera Focşani – Rm. Sărat Extindere reŃea iluminat stradal oraş Nehoiu Modernizare şi extindere reŃea iluminat public oraş Pătârlagele Extinderea reŃelei de iluminat public în satul Scurteşti si Focşănei comuna Vadu Paşii Extindere reŃea electrificare comuna Sapoca Extindere iluminat public stradal comuna

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, SC Electrica SA, operatorii de utilităŃi

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, IFI, credite bancare



Document în lucru

210

Sapoca Extindere reŃele electrice în satele Valea Ursului, Dosul Sălciei, Dealul Iepei comuna Mânzăleşti ReŃele de iluminat public comuna Bisoca Construirea / reabilitarea / modernizarea locuinŃelor, infrastructurilor culturale, sportive şi pentru petrecerea timpului liber Mansardarea unitară a blocurilor de locuinŃe AchiziŃia de mobilier urban care să respecte specificul local Construirea unor bazine de înot Construirea unui număr de 128 locuinŃe sociale destinate categoriilor de persoane a căror venit net lunar pe membru de familie se situează cu 20% sub limita minimă de venit şi altor categorii de persoane - Rm. Sărat Construirea unui număr de 32 de locuinŃe sociale destinate chiriaşilor evacuaŃi sau care urmează a fi evacuaŃi din locuinŃele retrocedate foştilor proprietari Rm. Sărat Construirea unui număr de 176 locuinŃe pentru tineri prin ANL Rm. Sărat Construirea unui număr de 9 locuinŃe sociale pentru familiile de romi Rm. Sărat Construirea unui număr de 12 locuinŃe pentru medicii rezidenŃi prin ANL – Rm. Sărat Reabilitare PiaŃa agro- alimentară a oraşului Nehoiu

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, operatorii de utilităŃi

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG



Document în lucru

211

Modernizare piaŃa centrală oraş Pogoanele Reabilitare infrastructură cartier Centru Civic - etapa a Il-a oraş Nehoiu Construirea de săli de sport, stadioane, baze sportive conform Anexei nr. 2 la Planul de acŃiuni Amenajarea unor parcuri de joacă în comuna Verneşti Amenajarea şi dotarea a patru locuri de joacă pentru copiii de la grădiniŃele din satele Vipereşti, Tronari, Palici şi Ursoaia comuna Vipereşti Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale Reabilitare imobil Centru de zi Bîsca Rozilei oraş Nehoiu

2010

Centru social în comuna Verneşti 2011

Construirea unor centre de zi, centre sociale, centre multifuncŃionale

2013

Reabilitarea şi dotarea centrelor de tip rezidenŃial

CJ Buzău, primării / CL, ADI, DGASPC, CITO Rm. Sărat, DSP, spitale, cadre medicale, ONG, mediul privat

2010

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Sprijinirea parteneriatelor pentru dezvoltarea serviciilor de asistenŃă pentru vârstnici ConstrucŃia şi dotarea unui cămin de îngrijire bătrâni în satul Zărneşti comuna Zărneşti

4.2 Asigurarea accesului egal la serviciile de asistenŃă socială

Centru de îngrijire bătrâni sat Ojasca, comuna Unguriu

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, DGASPC, CITO Rm. Sărat, DSP, spitale, cadre medicale, ONG, mediul privat

2011 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat



Document în lucru

212

ÎnfiinŃarea de reŃele de întrajutorare pentru diverse grupuri dezavantajate ReŃele de îngrijiri medico-sociale la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile sau aflate în zone izolate, greu accesibile

Beneficiar: DGASPC, ONG CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, CITO Rm. Sărat, DSP, spitale, cadre medicale, mediul privat

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Municipal Râmnicu Sărat Reabilitare Spital Orăşenesc Nehoiu

Reabilitarea, modernizarea şi echiparea spitalului judeŃean Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriilor

Beneficiari: CJ Buzău, CL Parteneri: DSP, IJSU, spitale, ONG

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări

Realizarea hărŃii serviciilor medicale şi sociale din fiecare localitate, corelate cu sistemul informaŃional geografic

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, DSP, IJSU, spitale, cadre medicale, ONG

2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări

Asigurarea asistenŃei medicale primare în zona rurală

4.3 Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate

Reabilitarea, modernizarea şi echiparea dispensarelor rurale din fiecare localitate

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL,

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean,



Document în lucru

213

Amenajarea spaŃiului necesar funcŃionarii punctului sanitar medical uman din comuna Vipereşti

2010

Construire dispensar uman satele Ciuta şi Măgura comuna Măgura

2011

Reabilitare clădire dispensar uman, farmacie, substaŃie de salvare în comuna Mihăileşti

ADI, DSP, IJSU, spitale, cadre medicale, ONG

2009

programe naŃionale, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Asigurarea accesului la asistenŃă stomatologică în mediu rural

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, DSP, cadre medicale, ONG

2009 – stabilirea cadrului legal de desfăşurare Permanent

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat


CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, DSP, IJSU, spitale, cadre medicale, ONG

Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaŃionale preuniversitare 4.4 Asigurarea accesului egal la educaŃie

Conform anexei nr. 3 la Planul de AcŃiuni CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, ISJ, SAM, şcoli

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PO Cooperare, PNDR,



Document în lucru

214

programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Programe de consiliere şi orientare şcolară Creşterea siguranŃei şi prevenirea criminalităŃii în unităŃile de învăŃământ din Municipiul Râmnicu Sărat AchiziŃionare de echipamente pentru creşterea siguranŃei şi prevenirii criminalităŃii în municipiul Buzău Programe „a doua şansă” pentru tinerii care au părăsit şcoala

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, ISJ, SAM, şcoli, ONG

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POS DRU, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

SusŃinerea copiilor dotaŃi prin acordarea de burse sociale şi crearea unor centre after-school

Beneficiari: ISJ, şcoli, ONG Parteneri: CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, mediul privat


Organizarea unor tabere de pregătire intensivă pentru copii dotaŃi





Document în lucru

215

Combaterea abandonului şcolar prin măsuri sociale (asigurarea rechizitelor, burse sociale, locuri subvenŃionate în taberele şcolare, gratuitate la abonamentele pe mijloacele de transport)


Permanent bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Realizarea unui program de medicină şcolară

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ISJ, SAM, şcoli, DSP, ONG

2009 – stabilirea cadrului legal de desfăşurare

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, voluntariat

Punerea în valoare a patrimoniului cultural prin reabilitarea şi restaurarea monumentelor istorice şi clădirilor cuprinse în patrimoniul arhitectonic Reabilitarea Muzeului JudeŃean Buzău Al. Odobescu

Beneficiar: CJ Buzău Parteneri: DJCCP, Muzeul JudeŃean, ONG

2009 termen de contractare

Reabilitare clădiri patrimoniu naŃional Vila Albatros

Beneficiar: CL Buzău Parteneri: CJ Buzău, DJCCP, ONG

2009 elaborarea documentaŃiei

Restaurarea Muzeului monument istoric clasa I - Casa Domnească Rm. Sărat

Beneficiar: CL Rm. Sărat Parteneri: CJ Buzău, DJCCP, ONG


Reabilitare sală de festivităŃi oraş Pogoanele

Beneficiar: CL Pogoanele Parteneri: CJ Buzău, ONG

2010

bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PO Cooperare, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări

4.5 Valorificarea durabilă a patrimoniului natural şi cultural

Valorificarea patrimoniului cultural şi natural



Document în lucru

216

Conservarea şi promovarea patrimoniului cultural comuna Glodeanu Siliştea

Reabilitare Muzeul Chihlimbarului comuna ColŃi

Conservarea şi promovarea patrimoniului cultural local comuna Vintilă Vodă

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ISJ, DJCCP, Teatrul, Muzeul JudeŃean, Biblioteca JudeŃeană, CJCPCT, ONG


bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări

Organizarea de festivaluri, târguri şi expoziŃii tematice pentru promovarea culturii, tradiŃiilor, meşteşugurilor şi artizanatului local

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, ISJ, DJCCP, Teatrul, Muzeul JudeŃean, Biblioteca JudeŃeană, SAM, CJCPCT, ONG

Programe anuale bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări

Introducerea aplicaŃiilor informatice web şi geospaŃiale la nivel local şi pe domenii

CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, DJCCP

2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PO Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări, PNDR,

Dezvoltarea unui set de servicii şi a unei agende de activităŃi pentru crearea de Centre comunitare multifuncŃionale (cultural şi social) în mediul rural

Conform Anexei nr. 4 la Planul de AcŃiuni CJ Buzău, InstituŃia Prefectului, primării / CL, ADI, ISJ, Teatrul, Muzeul JudeŃean, Biblioteca

2010 bugetul local, bugetul judeŃean, programe naŃionale, POR, PO



Document în lucru

217

JudeŃeană, CJCPCT, ONG Cooperare, programe bilaterale, ambasade, fundaŃii, ONG, sponsorizări



Document în lucru

218

Etapele principale de urmat în vederea implementării proiectului propus:

� Demararea proiectului: asigurarea vizibilităŃii proiectului prin organizarea unei conferinŃe de presă la începerea proiectului (participare obligatorie a partenerilor şi invitarea mass-media locală) şi transmiterea unui comunicat de presă;

� Demararea procedurilor de achiziŃii servicii, lucrări şi bunuri prevăzute în proiect, cu respectarea legislaŃiei achiziŃiilor publice;

� Solicitarea şi primirea pre-finantarii în baza contractelor de achiziŃie publică încheiate;

� Rambursarea cheltuielilor eligibile de proiectare, asistenŃă tehnică şi consultanŃă efectuate anterior depunerii proiectului;

� Realizarea activităŃilor prevăzute în cererea de finanŃare cu respectarea graficului de activităŃi;

� Derularea contractelor de achiziŃie publică de bunuri, lucrări şi servicii;

� RecepŃia bunurilor, lucrărilor, serviciilor contractate;

� Verificarea permanentă a respectării criteriilor orizontale: dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse, societatea informaŃională şi achiziŃiile publice;

� Realizarea auditului proiectului;

� Elaborarea raportărilor tehnice şi financiare şi transmiterea solicitărilor de rambursare a cheltuielilor efectuate, conform graficului de rambursare;

� Aprobare cheltuielilor efectuate de către Autoritatea de Management, urmate de rambursarea efectivă a sumelor eligibile aprobate, în termenele prevăzute;

� Verificări pe teren din partea Organismului Intermediar sau al AutorităŃii de Management al programului;

� Întocmirea raportului final al proiectului şi depunerea solicitării finale de rambursare a cheltuielilor;

� Aprobarea Raportului Final şi efectuarea plăŃii finale;

� Închiderea oficială a proiectului şi organizarea unei conferinŃe de presă de finalizare a proiectului; transmiterea unui comunicat de presă în mass-media locală.

� MenŃinerea investiŃiilor din proiect cu destinaŃia şi proprietarii iniŃiali (3-5 ani);

� Asigurarea sustenabilităŃii proiectului, conform angajamentelor asumate prin cererea de finanŃare;

� Păstrarea documentelor proiectului pentru verificări post-implementare.

Metode de monitorizare şi evaluare:

Unul dintre punctele esenŃiale ale implementării cu succes a proiectelor cu finanŃare internă sau externă, îl reprezintă constituirea unei unităŃi de implementare a proiectului (UIP) performante, instruite corespunzător în vederea derulării proiectului, care să realizeze permanent informare şi evaluare a stadiului proiectului, aplicarea ajustărilor necesare, prin comunicare şi colaborare în cadrul unităŃii de implementare a proiectului.



Document în lucru

219

Unitatea de Implementare a Proiectului se înfiinŃează prin dispoziŃie a conducătorului instituŃiei care este beneficiar al proiectului (preşedinte, primar) şi include persoanele propuse prin organigrama proiectului, angajaŃi ai solicitantului cu experienŃă în management de proiect. În cazul în care managementul proiectului se externalizează, se selectează o firmă de consultanŃă cu experienŃă în domeniu, care are personal suficient şi calificat.

UIP se va întruni în şedinŃe de progres lunare în care se va discuta stadiul proiectului şi se vor stabili direcŃiile de lucru pentru perioada următoare.

În prima şedinŃă se va face cunoscut proiectul, activităŃile şi planul de acŃiune, se vor desemna responsabilii pentru fiecare acŃiune şi detaliile activităŃilor. De asemenea, se va reanaliza bugetul proiectului în funcŃie de eventualele modificări şi sugestii ale finanŃatorului cu privire la sumele aprobate.

Încă din prima lună a proiectului Unitatea de Implementare a Proiectului va deveni operaŃională şi va realiza planul de management al proiectului şi planul de achiziŃii. Se vor transmite fişele posturilor membrilor echipei de implementare, se vor planifica resursele financiare, materiale şi nemateriale, din cadrul proiectului, se vor planifica activităŃile în funcŃie de resursele implicate. Motivele pentru care este necesară elaborarea unui plan de management al proiectului sunt următoarele:

� creşterea eficienŃei în implementarea proiectului;

� stabilirea responsabilităŃilor membrilor echipei;

� stabilirea metodelor şi mijloacelor de monitorizare, evaluare şi raportare în derularea proiectului.

Monitorizarea şi raportarea urmăresc corelarea permanentă a resurselor şi activităŃilor în vederea atingerii obiectivelor propuse prin proiect. Măsurile corective vor fi luate de managerul de proiect în urma discuŃiilor cu ceilalŃi membri ai UnităŃii de Implementare.

Monitorizarea va urmări să identifice atât aspectele pozitive cât şi negative (acestea din urmă, odată depistate, vor duce la schimbarea strategiei de lucru, astfel încât scopul şi obiectivele proiectului să fie atinse).

Evaluarea progresului proiectului se face pe baza rapoartelor. Fiecare membru al UnităŃii de Implementare va întocmi rapoarte lunare de activitate care vor fi cuprinse în rapoartele intermediare şi raportul final înaintate AutorităŃii Contractante. Rapoartele de monitorizare vor fi întocmite astfel încât să ofere o imagine completă a tuturor aspectelor privind implementarea proiectului: atingerea obiectivelor, metode propuse şi folosite, rezultate aşteptate.

Raportarea se va face intern – la nivelul fiecărei activităŃi a proiectului şi extern – prin rapoarte intermediare şi prin raportul final care vor însuma datele din rapoartele intermediare.

Aceste rapoarte vor conŃine o parte tehnică şi una financiară şi vor acoperi proiectul în întregime. Fiecare raport intermediar va furniza justificări complete asupra tuturor aspectelor implementării, pentru perioada pentru care este întocmit, precum şi datele



Document în lucru

220

privind: implicarea resurselor umane la nivelul fiecărui partener, descrierea activităŃii şi costurile.

Pe baza rapoartelor se va face evaluarea între obiectivele, mijloacele, rezultatele propuse şi bugetul aprobat, comparativ cu mijloacele folosite, costurile angajate şi rezultatele obŃinute, ca şi o situaŃie a cheltuielilor neeligibile ale beneficiarului pentru perioada acoperită de raport. Pe baza rezultatelor evaluării se va propune un plan de acŃiune pentru următoarea etapă a implementării proiectului.

Programul de finanŃare şi Autoritatea de Management pentru sursele de finanŃare propuse:

Programul de finanŃare Autoritatea de Management

Programul OperaŃional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi LocuinŃei

Programul OperaŃional Sectorial Creşterea CompetitivităŃii Economice

Ministerul Economiei

Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale

Programul OperaŃional Sectorial Mediu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Programul OperaŃional Sectorial Transport Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii Administrative

Ministerul AdministraŃiei şi Internelor

Programul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială TransnaŃională Sud Estul Europei

AgenŃia NaŃională de Dezvoltare din Ungaria

Autoritatea NaŃională pentru România: Ministerul Dezvoltării Regionale şi LocuinŃei - DirecŃia Cooperare Teritorială InternaŃională

Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială Interregională

URBACT II

Ministerul Afacerilor Urbane din FranŃa


Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială Interregională INTERACT

Regiunea Autonomă Bratislava, Slovacia

Autoritatea NaŃională pentru România:



Document în lucru

221

2007-2013

Ministerul Dezvoltării Regionale şi LocuinŃei - DirecŃia Cooperare Teritorială InternaŃională

Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială Interregională ESPON 2013

Ministerul Internelor şi Amenajării Teritoriului din Marele Ducat de Luxemburg

Autoritatea NaŃională pentru România: Ministerul Dezvoltării Regionale şi LocuinŃei - DirecŃia Generală Strategii şi Politici pentru Coeziune Teritorială

Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială Interregională INTERREG IV C

Regiunea Nord-Pas de Calais, FranŃa




Document în lucru

222

CAPITOLUL IX

SURSE DE FINANłARE DISPONIBILE

9.1 AtribuŃiile Consiliului JudeŃean Buzău şi ale Preşedintelui Consiliului JudeŃean Buzău

Consiliul JudeŃean Buzău este autoritatea administraŃiei publice locale, constituită la nivel judeŃean pentru coordonarea activităŃii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeŃean.

Consiliul JudeŃean Buzău exercită următoarele categorii de atribuŃii, în conformitate cu prevederile Legii administraŃiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

atribuŃii privind organizarea şi funcŃionarea aparatului de specialitate al consiliului judeŃean, ale instituŃiilor şi serviciilor publice de interes judeŃean şi ale societăŃilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeŃean;

atribuŃii privind dezvoltarea economico-socială a judeŃului; atribuŃii privind gestionarea patrimoniului judeŃului; atribuŃii privind gestionarea serviciilor publice din subordine; atribuŃii privind cooperarea interinstituŃională; alte atribuŃii prevăzute de lege.

În exercitarea atribuŃiilor privind dezvoltarea economico-socială a judeŃului, Consiliul JudeŃean Buzău:

• aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeŃean, bugetul propriu al judeŃului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciŃiului bugetar; • aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeŃean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeŃului, în condiŃiile legii; • stabileşte impozite şi taxe judeŃene, în condiŃiile legii; • adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeŃului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităŃile administraŃiei publice locale comunale şi



Document în lucru

223

orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

Preşedintele Consiliului JudeŃean Buzău reprezintă judeŃul Buzău în relaŃiile cu celelalte autorităŃi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiŃie.

Preşedintele răspunde în faŃa consiliului judeŃean de buna funcŃionare a administraŃiei publice judeŃene şi îndeplineşte, în condiŃiile legii, următoarele categorii principale de atribuŃii:

atribuŃii privind funcŃionarea aparatului de specialitate al consiliului judeŃean, a instituŃiilor şi serviciilor publice de interes judeŃean şi a societăŃilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeŃean;

atribuŃii privind relaŃia cu consiliul judeŃean; atribuŃii privind bugetul propriu al judeŃului; atribuŃii privind relaŃia cu alte autorităŃi ale administraŃiei publice locale şi serviciile publice;

atribuŃii privind serviciile publice de interes judeŃean; alte atribuŃii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeŃean.

În exercitarea atribuŃiilor privind bugetul propriu al judeŃului, Preşedintele Consiliului JudeŃean Buzău:

� exercită funcŃia de ordonator principal de credite; � întocmeşte proiectul bugetului judeŃului şi contul de încheiere a exerciŃiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeŃean, în condiŃiile şi la termenele prevăzute de lege; � urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeŃean � adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen; � iniŃiază, cu aprobarea consiliului judeŃean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeŃului.

9.2 FinanŃare şi bugetare locală – bugetul propriu al judeŃului Buzău

Procesele bugetare şi bugetarea locală cuprind:

� elaborarea proiectului de buget; � aprobarea bugetului; � execuŃia bugetului; � încheierea execuŃiei bugetului; � controlul execuŃiei bugetului.

Sistemul bugetar local în România cuprinde:

bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeŃelor şi municipiului Bucureşti;

bugetele instituŃiilor publice, finanŃate integral sau parŃial din bugetele locale, după caz; bugetele instituŃiilor publice, finanŃate integral din venituri proprii;



Document în lucru

224

bugetul împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din:

� împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităŃilor administraŃiilor publice locale şi/sau agenŃilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; � împrumuturi externe contractate de autorităŃile administraŃiei publice locale şi garantate de stat; � împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităŃile administraŃiei publice locale;

bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Categorii de cheltuieli care se prevăd în bugetele proprii ale judeŃelor:

� AutorităŃi executive; � ÎnvăŃământ;

� învăŃământ primar şi gimnazial; � învăŃământ special;

� Sănătate; � Cultură, religie şi acŃiuni privind activitatea sportivă şi de tineret;

� biblioteci publice judeŃene; � muzee; � teatre şi instituŃii profesioniste de spectacole şi concerte; � şcoli populare de artă; � centre de conservare şi de valorificare a tradiŃiei şi creaŃiei populare; � culte religioase; � activitatea sportivă; � alte instituŃii şi acŃiuni privind cultura, religia şi activitatea sportivă şi de tineret.

� AsistenŃa socială, alocaŃii, pensii, ajutoare şi indemnizaŃii; � asistenŃa socială în caz de invalidităŃi; � susŃinerea sistemului de protecŃie a drepturilor copilului; � servicii publice specializate pentru protecŃia copilului; � drepturile asistentului personal pentru copii şi adulŃi cu handicap grav; � alte acŃiuni privind asistenŃa socială, alocaŃii, pensii, ajutoare şi indemnizaŃii;

� Servicii şi dezvoltare publică şi locuinŃe; � alimentări cu apă, staŃii de epurare pentru ape uzate, colectoare, staŃii de pompare; � reŃele, centrale şi puncte termice; � canalizare; � amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan; � alte acŃiuni privind servicii, dezvoltare publică şi locuinŃe;

� Agricultura şi silvicultura; � combaterea dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetal – servicii publice de protecŃie

a plantelor; � centre judeŃene şi locale de consultanŃă agricolă;

� Transporturi şi comunicaŃii; � aviaŃie civilă; � drumuri şi poduri;



Document în lucru

225

� alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaŃiilor; � Alte acŃiuni economice;

� prevenire şi combatere inundaŃii şi gheŃuri; � susŃinerea programelor de dezvoltare regională;

� Alte acŃiuni; � centre militare; � protecŃie civilă; � alte cheltuieli;

� Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente;

� fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente contractate/garantate de stat;

� fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente contractate/garantate de autorităŃile administraŃiei publice locale;

� Dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli; � dobânzi aferente datoriei publice locale interne; � dobânzi aferente datoriei publice locale externe; � cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare în condiŃiile legii; � diferenŃe de curs aferente datoriei publice locale externe.

� PlăŃi de dobânzi; � dobânda datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare; � dobânzi şi comisioane la împrumuturi externe contractate de stat;

� Rambursări de împrumuturi: � rambursarea împrumuturilor acordate din trezoreria statului; � rambursarea împrumuturilor interne pentru investiŃii; � rambursarea împrumuturilor externe pentru investiŃii; � rambursarea împrumuturilor externe contractate de stat;

� Fondul de rezervă bugetară: � fondul de rezervă bugetară la dispoziŃia consiliilor judeŃene.

Categorii de venituri care se prevăd în bugetele proprii ale judeŃelor:

� Venituri proprii; � Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăŃile comerciale de sub autoritatea consiliilor judeŃene; � Impozite şi taxe de la populaŃie;

� taxe asupra mijloacelor de transport deŃinute de persoane fizice; � Alte impozite directe;

� taxa asupra mijloacelor de transport deŃinute de persoane juridice; � alte încasări din impozite directe;

� Alte impozite indirecte; � taxe şi tarife pentru eliberarea de licenŃe şi autorizaŃii de funcŃionare;

� Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeŃene; � Vărsăminte de la instituŃiile publice;

� venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetal – servicii publice de protecŃie a plantelor;



Document în lucru

226

� alte venituri de la instituŃiile publice; � Diverse venituri;

� venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaŃii şi despăgubiri; � venituri din amenzi şi alte sancŃiuni aplicate, potrivit dispoziŃiilor legale; � restituiri de fonduri din finanŃarea bugetară locală a anilor precedenŃi; � impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societăŃilor comerciale sau

companiilor naŃionale la care statul este acŃionar majoritar, precum şi regiilor autonome;

� venituri din concesiuni şi închirieri; � încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii; � venituri din închirierea şi concesionarea unor bunuri ale spitalelor; � încasări din alte surse;

� Venituri din valorificarea unor bunuri; � venituri din valorificarea unor bunuri ale instituŃiilor publice; � venituri din privatizare; � venituri din vânzarea unor bunuri ale spitalelor; � venituri din vânzarea unor bunuri aparŃinând domeniului privat;

� Cote defalcate din impozitul pe venit. � Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; � SubvenŃii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; � DonaŃii şi sponsorizări.

9.3 Programe naŃionale

Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare

Obiectivul programului: programul urmăreşte pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor comunale şi judeŃene care să conducă la extinderea posibilităŃilor de acces a populaŃiei la magistralele rutiere şi feroviare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de transport al persoanelor şi produselor prin mărirea vitezei de circulaŃie a vehiculelor, îmbunătăŃirea aprovizionării pieŃelor orăşeneşti cu produse agricole, facilitarea intervenŃiilor de urgenŃă în mediul rural.

Bugetul total al programului: fondurile pentru realizarea acestui program sunt alocate anual prin Legea bugetului de stat, în funcŃie de solicitările de finanŃare ale consiliilor judeŃene. Sumele necesare pot fi suplimentate cu credite externe şi alocaŃii de la bugetul autorităŃilor publice locale.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul a început în 1997 şi este permanent.

Eligibilitate: programul se derulează în cele 41 de judeŃe şi se adresează consiliilor judeŃene şi locale care administrează tronsoanele de drum. În ceea ce priveşte străzile principale din interiorul comunelor, se pot finanŃa:

� străzile care fac legătura cu drumurile judeŃene, naŃionale şi drumurile expres;



Document în lucru

227

� străzile care uşurează accesul populaŃiei la obiectivele importante din comună cum ar fi: instituŃii publice, instituŃii de învăŃământ, dispensar, biserică, cimitir, complexe agrozootehnice, obiective turistice, mânăstiri.

Programul alimentarea cu apă a satelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare

Obiectivul programului: programul vizează introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localităŃile din mediul rural pentru a crea condiŃii de bază, necesare unui trai decent şi pentru a revitaliza unele zone defavorizate. Un alt obiectiv al programului este conştientizarea comunităŃii cu privire la necesitatea folosirii apei potabile din surse de alimentare centralizate precum şi educarea populaŃiei pentru a folosi raŃional sursele de apă.

Bugetul total al programului: fondurile pentru realizarea acestui program sunt alocate anual prin Legea bugetului de stat, în funcŃie de solicitările de finanŃare ale consiliilor judeŃene şi pot fi suplimentate prin credite externe.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul a început în 1997 şi va continua până la introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apă la sate din întreaga Ńară.

Eligibilitate: consiliile locale sunt titularele de contracte pentru obiectivele din administrarea acestora. Listele cu portofoliul lucrărilor se constituie anual şi se completează şi/sau se modifică, după caz, prin nominalizări ale consiliilor judeŃene. SelecŃia proiectelor se face în baza unor criterii stabilite de autorităŃi, având în vedere, în principal, satele aparŃinătoare oraşelor sau zonelor periurbane cu disfuncŃionalităŃi mari în alimentarea cu apă potabilă, comunele cu potenŃial economico-turistic, precum şi asigurarea condiŃiilor minimale de infrastructură rurală în comunităŃile sărace.

Proiectul sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staŃiilor de tratare a apei potabile şi staŃiilor de epurare a apelor uzate în localităŃi cu o populaŃie de până la 50.000 de locuitori

Obiectivele programului: programul vizează modernizarea, reabilitarea şi extinderea reŃelelor de distribuŃie a apei potabile, a staŃiilor de tratare a apelor, a sistemelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare a apelor uzate, precum şi construirea de instalaŃii noi în localităŃi cu mai puŃin de 50.000 de locuitori. De asemenea, programul urmăreşte combaterea poluării transfrontaliere prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în principal în bazinele hidrografice ale râurilor care traversează sau constituie frontiera de stat a României începând cu zonele aflate în amonte.

Bugetul total al programului: 510 milioane euro. Bugetul pentru prima etapă este de 208 milioane euro. Surse de finanŃare: 77% împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; 19,2% bugetele locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale implicate; 3,8% bugetul de stat.

Durata şi etapele de derulare ale programului: proiectul se derulează în perioada 2007 – 2012 şi se realizează în patru etape. Proiectul va fi implementat şi finalizat în patru etape, prima etapă fiind implementată într-o perioadă de 4 ani bugetari de la startul activităŃilor. Timpul de implementare este estimat pentru realizarea tuturor activităŃilor (studii, proiecte, detalii de execuŃie, licitaŃii pentru contractele de achiziŃii pentru servicii şi lucrări



Document în lucru

228

supervizarea lucrărilor şi recepŃia acestora). Data limită de implementare a proiectului este 30 decembrie 2012.

Eligibilitate: Prima etapă a proiectului se adresează autorităŃilor din 58 de localităŃi din zece judeŃe: Bihor, BistriŃa Năsăud, Călăraşi, ConstanŃa, DâmboviŃa, Gorj, Harghita, Mureş, Tulcea şi Vaslui. SelecŃia pentru prima etapă a proiectului a fost făcută Ńinând cont de presiunea asupra mediului şi trasarea tendinŃelor de îmbunătăŃire a mediului la nivel naŃional şi regional, prin utilizarea indicatorilor stabiliŃi prin “Raportul asupra stării mediului în România” publicat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Programul guvernamental privind alimentarea cu apă la sate şi locuinŃe sociale, conform Hotărârii Guvernului nr. 687/1997, cu modificările şi completările ulterioare

Obiectivele programului: programul vizează îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii la sate, asigurarea alimentării cu apă a peste 1.700.000 locuitori din 894 localităŃi.

Bugetul total al programului: 510 milioane USD din credite externe.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul a început în anul 2000 şi a fost extins de două ori: în 2004 şi în 2006:

� etapa I – finanŃată cu 340 milioane USD, conform HG 687/1997; � etapa a II – extindere cu 90 milioane USD, conform HG nr. 1036/2004 – în

derulare; � etapa a III-a – extindere cu 80 milioane USD, conform HG nr. 1853/2006 – în

derulare.

Eligibilitate: consiliile locale sunt titularele de contracte pentru obiectivele din administrarea acestora. Listele cu portofoliul de lucrări se constituie prin nominalizări ale consiliilor judeŃene.

Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaŃiul rural

Obiectivele programului: programul vizează dezvoltarea şi modernizarea spaŃiului rural românesc, prin legarea zonelor în care se aplică programul, la reŃeaua de drumuri publice (comunale, judeŃene şi naŃionale), cu poduri, podeŃe şi punŃi pietonale, prin dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare, prin realizarea de platforme de gunoi, în conformitate cu planurile regionale de gestionare a deşeurilor, precum şi prin realizarea de baze sportive în baza unor proiecte tipizate.

Bugetul total al programului: cuantumul total al fondurilor alocate proiectelor de infrastructură eligibile pentru perioada 2006-2009 este de aproximativ 3 miliarde lei. Valoarea unei cereri de finanŃare pentru un proiect este cuprinsă între 40.000 lei şi 4 milioane lei. Cuantumul total al fondurilor alocate proiectelor eligibile de dezvoltare a unor baze sportive pentru perioada 2006-2008 este de 262.500.000 lei. Valoarea unei cereri de finanŃare a fiecărui proiect nu va depăşi 525.000 lei.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul a început în anul 2006 şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia prin lege.

Eligibilitate: beneficiarii direcŃi/indirecŃi sunt autorităŃile publice locale şi locuitorii din spaŃiul rural precum şi asociaŃii ale acestora, constituite conform legii.

Programul construcŃii de locuinŃe sociale



Document în lucru

229

Obiectivele programului: Programul de construire a locuinŃelor sociale reglementat de Legea 114/1996 se adresează unor categorii de persoane cărora nivelul de resurse şi/sau de existenŃă nu le permite accesul la o locuinŃă în proprietate sau închirierea unei locuinŃe în condiŃiile pieŃei.

Bugetul total al programului: fondurile sunt aprobate în fiecare an prin Legea bugetului de

stat în funcŃie de solicitările fundamentate de consiliile locale. Fondurile aprobate de la bugetul de stat se alocă prin transferuri, în completarea fondurilor de la bugetele locale.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul este permanent. Etapele de derulare a programului sunt:

� Stabilirea, de către consiliile locale a locuinŃelor sociale necesare a se construi pe baza cererilor de locuinŃe inventariate la nivel local;

� Transmiterea de către consiliile locale, prin consiliile judeŃene, a Listelor

cuprinzând locuinŃele sociale propuse la finanŃare, precum şi a documentelor din care să rezulte stadiul promovării investiŃiilor de locuinŃe sociale produse (studiu de fezabilitate şi hotărârea consiliului local de aprobare a studiului, contract de execuŃie etc);

� Inventarierea, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi LocuinŃei (MDRL), a Listelor cuprinzând locuinŃele sociale propuse la finanŃare transmise de către autorităŃile publice locale;

� Elaborarea propunerilor pentru programul anual în baza inventarierii şi a prioritizării investiŃiilor şi aprobarea programului anual;

� Elaborarea şi aprobarea listelor de finanŃare pe judeŃe, localităŃi şi obiective de investiŃii;

� Transmiterea listelor de finanŃare consiliilor judeŃene; fondurile aprobate de la

bugetul destat sunt numai pentru decontarea lucrărilor de construcŃii-montaj

executate; � Centralizarea lunară a solicitărilor consiliilor judeŃene privind producŃia realizată şi

nedecontată la finele fiecărei luni precum şi a producŃiei preliminate pentru luna în curs;

� Repartizarea lunară pe judeŃe a fondurilor alocate de la bugetul de stat, pe baza solicitărilor consiliilor judeŃene, şi elaborarea Notei de fundamentare pentru deschiderile de credite bugetare;

� Aprobarea lunară a Notei de fundamentare pentru deschiderile de credite bugetare; � Virarea lunară a sumelor în bugetele judeŃelor; � Repartizarea lunară a sumelor şi virarea acestora în bugetele unităŃilor

administrativ-teritoriale, urmărirea încadrării plăŃilor în plafoanele trimestriale şi anuale aprobate;

� Monitorizarea programului şi urmărirea respectării termenelor de punere în funcŃiune a obiectivelor conform programului anual aprobat.

Eligibilitate: au acces la o locuinŃă socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit net lunar, realizat în ultimele 12 luni, cu cel puŃin 20% sub nivelul venitului net lunar pe membru de familie sau, după caz, pe persoană, stabilit conform art. 8, alin. 2 din Legea locuinŃei nr. 114/1996. Limitele de venit mediu net lunar pe membru de familie se stabilesc anual, prin hotărâri ale Guvernului.



Document în lucru

230

Programul construcŃii săli de sport - derulat în conformitate cu prevederile OUG nr. 25/2001 privind înfiinŃarea companiei naŃionale de investiŃii şi a normelor metodologice de aplicare a programului conform HG nr. 818/2003

Obiectivele programului: realizarea de săli de sport în care elevii să poată desfăşura activităŃi sportive în condiŃii de confort şi siguranŃă.

Bugetul total al programului: fondurile necesare sunt alocate anual prin Legea bugetului de

stat şi sunt completate cu credite externe. Realizarea utilităŃilor este finanŃată din bugetele locale. Lista de investiŃii se pregăteşte anual în funcŃie de cereri şi surse de finanŃare.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul este multianual şi a început în 2001 cu un singur tip de sală de sport. Pentru a răspunde necesităŃilor diferite între mediul rural şi urban (din punct de vedere al numărului de elevi arondaŃi unităŃilor de învăŃământ), din 2005, au fost promovate 2 tipuri noi de săli de sport: săli de educaŃie fizică şcolară, pentru mediul rural şi săli de sport şcolare cu nivel de practică sportivă competiŃională locală, cu teren de handbal şi tribune pentru spectatori cu 150 locuri, pentru mediul urban.

Eligibilitate: autorităŃile publice locale şi elevii din localităŃile în care se realizează investiŃiile.

Programul consolidare şi reabilitare săli de sport, derulat în conformitate cu prevederile OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinŃarea Companiei NaŃionale de InvestiŃii şi a normelor metodologice de aplicare a Programului conform Hotărârii Guvernului 818/2003

Obiectivele programului: programul vizează îmbunătăŃirea condiŃiilor pentru practicarea sportului în şcoli, precum şi îmbunătăŃirea aspectului arhitectural, prin modernizarea sălilor de sport construite înainte de anul 2000.

Bugetul total al programului: sumele necesare sunt alocate anual prin Legea bugetului de

stat în funcŃie de cererile autorităŃilor publice locale.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul este multianual şi se pregăteşte în funcŃie de cereri şi surse de finanŃare.

Eligibilitate: beneficiarii acestui program sunt autorităŃile publice locale şi elevii din localităŃile în care se reabilitează sălile de sport.

Programul bazine de înot, derulat conform Ordinului Ministerului Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului nr. 674/2007 privind aprobarea Programului bazine de înot şi a Hotărârii Guvernului nr. 414/2007 privind aprobarea normelor metodologice de derulare a programului

Obiectivele programului: programul urmăreşte punerea în funcŃiune a 70 de bazine de înot, adaptate cerinŃelor mediului urban: bazine olimpice, bazine de polo şi bazine didactic –şcolare pentru a asigura desfăşurarea optimă a activităŃilor sportive, a pregătirii echipelor de performanŃă, a echipelor reprezentative şi, totodată, se va pune accent pe dezvoltarea armonioasă a tinerilor, prin practicarea acestui sport.

Bugetul total al programului: 613.403.000 lei.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul se derulează în perioada 2007-2009, astfel: anul 2007 realizarea proiectelor pentru cele 3 tipuri de bazine; anul 2008



Document în lucru

231

începerea execuŃiei pentru 35 de bazine de înot; anul 2009 începerea execuŃiei pentru alte 35 de bazine de înot.

Eligibilitate: autorităŃile publice locale şi populaŃia care practică acest sport din localităŃile unde urmează să fie realizate bazinele de înot.

Programul prioritar naŃional pentru proiectarea şi construirea de sedii pentru aşezăminte culturale de drept public, în localităŃile unde nu există astfel de instituŃii, în mediul rural şi mic urban

Obiectivele programului: programul urmăreşte punerea în funcŃiune a unor aşezăminte culturale ce vor asigura desfăşurarea optimă a activităŃilor culturale din mediul rural şi mic urban prin organizarea unui nucleu de coeziune socială şi de interes informativ, punându-se accent pe dezvoltarea armonioasă a tinerilor, prin atragerea lor în activităŃi specifice (cluburi de şah, sală de lectură, bibliotecă, internet etc.). În perioada 2008-2010 se preconizează realizarea a cca 350 de aşezăminte culturale.

Bugetul total al programului: fondurile sunt alocate anual, din Fondul NaŃional de Dezvoltare.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul a început în 2007 şi are caracter permanent. Programul se derulează prin intermediul Companiei NaŃionale de InvestiŃii CNI SA, iar până la sfârşitul anului 2007, se preconizează organizarea concursului de soluŃii, pentru selecŃia proiectelor pentru cele 3 tipuri de cămine culturale:

� pentru localităŃile cu o populaŃie de până la 3000 de locuitori se vor construi cămine culturale TIP 1 cu o suprafaŃă construită de 550 mp;

� pentru localităŃile cu o populaŃie cuprinsă între 3000-5000 de locuitori se vor construi cămine culturale TIP 2 cu o suprafaŃă construită de 750 mp;

� pentru localităŃile din mediul mic urban cu o populaŃie de peste 5000 de locuitori se vor construi cămine culturale TIP 3 cu o suprafaŃă construită de 1300 mp.

Eligibilitate: prin acest program, beneficiază de finanŃare autorităŃile publice locale şi populaŃia din localităŃile în care se vor realiza aceste obiective.

Programul de intervenŃii în primă urgenŃă la construcŃii vulnerabile şi care prezintă pericol public

Obiectivele programului: programul vizează înlăturarea pericolului de prăbuşire a unor elemente la construcŃii de importanŃă deosebită, care adăpostesc valori artistice/istorice, nominalizate în Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul nr.

2314/2004 alministrului culturii şi cultelor, clădiri din domeniul ocrotirii sănătăŃii, şcoli, clădiri care adăpostesc aglomeraŃii de persoane, clădiri care adăpostesc valori ştiinŃifice deosebite, precum şi limitarea efectelor alunecărilor de teren asupra comunităŃilor urbane.

Bugetul total al programului: fondurile sunt alocate anual din veniturile proprii MDRL constituite în baza prevederilor art. 40, alin. 1, lit b) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea

în construcŃii, modificată prin Legea nr. 567/2002.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul a început în 2004 şi continuă prin programe anuale.



Document în lucru

232

Eligibilitate: beneficiarii direcŃi ai acestui program sunt proprietarii/administratorii clădirilor publice, iar beneficiarii indirecŃi sunt autorităŃile publice locale în a căror responsabilitate intră gestionarea situaŃiilor de urgenŃă provocate de calamităŃi naturale (cutremure, alunecări de teren, inundaŃii). Includerea obiectivelor în Programele anuale de acŃiuni se efectuează pe baza priorităŃilor stabilite de consiliile judeŃene şi avizate de către comitetele judeŃene pentru situaŃii de urgenŃă.

Elaborarea şi operaŃionalizarea Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2007-2030 şi integrare în structurile teritoriale ale Uniunii Europene

Obiectivele programului: scopul programului este de a pune în evidenŃă, din perspectivă teritorială integrată, modalităŃile de valorificare a potenŃialului naŃional în vederea recuperării decalajelor de dezvoltare şi a stimulării dezvoltării echilibrate a României, pe de o parte, şi de afirmare şi consolidare a rolului României ca stat membru al Uniunii Europene şi de actor activ în zona Europei Centrale şi de Est, pe de altă parte. De asemenea, este vizată asigurarea transparenŃei, la nivel teritorial, a impactului investiŃional în raport cu problemele şi potenŃialul teritorial. Obiectivele strategice majore ale dezvoltării teritoriale, stabilite prin CSDTR 2007–2030, sunt:

� Racordarea la reŃeaua europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare teritorială; � Structurarea şi dezvoltarea reŃelei de localităŃi urbane; � Afirmarea solidarităŃii urban–rural adecvată diferitelor categorii de teritorii; � Consolidarea legăturilor trans-carpatice ca suport al dezvoltării regionale; � Valorificarea patrimoniului natural şi cultural.

Elaborarea CSDTR 2007–2030 se va concretiza în următoarele rezultate:

� Asigurarea schemelor directoare de dezvoltare teritorială integrată ca instrumente de coordonare strategică în asigurarea coeziunii sociale, economice şi teritoriale;

� Alinierea legislaŃiei privind planificarea teritorială la exigenŃele Uniunii Europene; � Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale prin creşterea calităŃii serviciilor de planificare

teritorială integrată; � Constituirea sistemelor de baze de date locale şi teritoriale, coerente şi inter-

operabile; � Asigurarea instrumentelor de fundamentare tehnică a procesului de luare a deciziilor

în dezvoltare teritorială (studii, sinteze, scenarii de dezvoltare) funcŃionale, operaŃionale;

� Constituirea parteneriatelor, pe orizontală şi verticală, în vederea abordării intersectoriale şi asigurării coeziunii teritoriale, consolidate şi funcŃionale;

� Pachete de proiecte strategice de interes naŃional aferente celor 5 obiective strategice ale CSDTR 2007–2030, care să fundamenteze orientarea utilizării investiŃiilor publice.

Bugetul total al programului: valoarea estimativă a cheltuielilor necesare pentru susŃinerea financiară a programului pentru perioada 2008–2011 este de 150.480.000 lei:

� 2008 - 44.550 000 lei; � 2009 - 29.370.000 lei; � 2010 - 24.420.000 lei; � 2011 - 52.140.000 lei;



Document în lucru

233

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul se realizează în prezent pe baza unui plan de activităŃi privind instituŃionalizarea şi crearea instrumentelor de implementare ale CSDTR 2007–2030: elaborarea strategiei polilor de dezvoltare, constituirea parteneriatelor naŃionale, actualizarea legislaŃiei în planificare integrată, constituirea sistemului de baze de date locale şi teritoriale, programul naŃional de instruire în domeniul planificării teritoriale.

Eligibilitate: beneficiarii acestui program sunt: autorităŃi publice centrale sau locale, instituŃii publice/private centrale/locale (institute de cercetare, universităŃi, ONG - uri), unităŃile administrativ-teritoriale etc.

Programul privind elaborarea hărŃilor de risc, în conformitate cu Hotărârea Guvernului 932/2007

Obiectivele programului: prin acest program, MDRL pune la dispoziŃia autorităŃilor judeŃene un instrument de gestiune a riscurilor naturale. HărŃile pilot au rol de model pentru autorităŃile administraŃiei publice/specialişti în domeniu şi de conştientizare a unor actori naŃionali, judeŃeni şi locali în procesul de pregătire, elaborare, avizare şi aprobare a hărŃilor de risc natural, în conformitate cu prevederile Legii 575/2001 privind aprobarea Planului

de amenajare a teritoriului naŃional.

Bugetul total al programului: elaborarea/actualizarea planurilor generale urbanistice se realizează cu finanŃare de la bugetul de stat, prin MDRL, şi prin contribuŃia consiliilor locale. Sumele prevăzute în bugetul de stat MDRL pentru program pe anii 2007-2010 sunt:

� Buget 2007 - 1.000 000 lei; � Buget 2008 - 3.800 000 lei; � Buget 2009 - 4.100 000 lei; � Buget 2010 - 4.200 000 lei.

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul de elaborare a hărŃilor de risc este

un program naŃional eşalonat pe 6 ani şi în desfăşurare.

Eligibilitate: hărŃile de risc reprezintă instrumentul de lucru al administraŃiei publice locale, pentru zonele identificate prin planurile de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca având un potenŃial ridicat de risc natural pentru cutremure şi alunecări de teren.

Documentele necesare: în limita alocaŃiilor bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat, compartimentele de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeŃene întocmesc decontul justificativ şi îl transmit MDRL care solicită Ministerului FinanŃelor Publice deschiderea de credite şi virează sumele consiliilor judeŃene.

Programul privind elaborarea/reactualizarea planurilor de urbanism general a localităŃilor şi a regulamentelor locale de urbanism, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 855/2001

Obiectivele programului: programul de elaborare/reactualizare a planurilor generale de urbanism a localităŃilor şi a regulamentelor locale de urbanism se derulează conform HG nr.

855/2001 şi vizează stabilirea de reglementări specifice la standarde europene, în vederea eliberării autorizaŃiilor de construire şi stabilirii premizelor de dezvoltare economică, socială şi culturală a localităŃilor.



Document în lucru

234

Bugetul total al programului: elaborarea/actualizarea planurilor generale urbanistice se realizează cu finanŃare de la bugetul de stat, prin MDRL, şi prin contribuŃia consiliilor locale. Sumele prevăzute în bugetul de stat MDRL pentru acest program sunt:

� Buget 2007 - 2.800.000 lei; � Buget 2008 - 4.000.000 lei; � Buget 2009 - 4.400.000 lei; � Buget 2010 - 4.400.000 lei;

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul sprijină autorităŃile locale, este naŃional şi permanent. Planurile urbanistice generale au un termen de valabilitate de 5-10 ani. Dacă s-au produs efecte cu impact puternic asupra dezvoltării localităŃii (modificarea limitei administrativ-teritoriale, dezastre naturale, prevederea unor noi obiective de interes naŃional - autostrăzi, căi ferate, obiective de utilitate publică cu impact major etc), actualizarea se poate face înainte de expirarea termenului.

Eligibilitate: beneficiază de acest program autorităŃi publice centrale, autorităŃi publice locale, în funcŃie de oportunitatea întocmirii/actualizării planului de urbanism general.

Documentele necesare: în limita alocaŃiilor bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat, compartimentele de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeŃene întocmesc decontul justificativ şi îl transmit MDRL care solicită Ministerului FinanŃelor Publice deschiderea de credite şi virează sumele consiliilor judeŃene.

Programul privind elaborarea documentaŃiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial

Obiectivele programului: în conformitate cu prevederile „ConvenŃiei pentru protecŃia patrimoniului mondial şi cultural” şi ca urmare a adoptării Legii nr. 564/2001 pentru

aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecŃie

a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, a fost instituit un sistem complex de protejare şi gestiune a acestor situri. Parte din acest sistem de protejare şi gestiune a siturilor, programul pune la dispoziŃia autorităŃilor judeŃene şi locale, instrumentele esenŃialele necesare în vederea gestionării corecte a monumentelor şi a teritoriului din zona de protecŃie.

Bugetul total al programului: elaborarea/actualizarea planurilor generale urbanistice se realizează cu finanŃare de la bugetul de stat prin MDRL şi prin contribuŃia consiliilor locale. Sumele prevăzute în bugetul de stat MDRL pentru acest program sunt:

� Buget 2007 - 420.000 lei; � Buget 2008 - 800.000 lei; � Buget 2009 - 1.100.000 lei; � Buget 2010 - 1.200.000 lei;

Durata şi etapele de derulare ale programului: programul este naŃional şi permanent.

Documente necesare: manifestarea interesului autorităŃii locale pentru întocmirea documentaŃiei de amenajare a teritoriului şi urbanism. În conformitate cu programul întocmit de către MDRL, autorităŃile locale se angajează să susŃină din punct de vedere logistic realizarea planurilor.



Document în lucru

235

Programul privind realizarea sistemului informaŃional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane, în conformitate cu Legea cadastrului şi publicităŃii imobiliare nr. 7/1996, republicată şi Hotărârea Guvernului nr. 521/1997, modificată şi completată cu Hotărârea Guvernului nr. 818/2006

Obiectivele programului: programul urmăreşte coordonarea, organizarea şi extinderea sistemului informaŃional la nivel naŃional, ca sistem integrat şi compatibil, în vederea inventarierii din punct de vedere tehnic a tuturor bunurilor imobile (terenuri şi/sau construcŃii) şi a reŃelelor edilitare, de pe raza intravilanului fiecărei localităŃi. Astfel, se urmăreşte realizarea unei evidenŃe cadastrale specifice, sistematice, a fondului imobiliar şi a reŃelelor edilitare, care sprijină elaborarea şi aplicarea unor politici publice de dezvoltare şi modernizare a localităŃilor, conducând la creşterea capacităŃii instituŃionale, la dezvoltarea pieŃei imobiliare, la aplicarea unui sistem corect şi operaŃional de taxe şi impozite pentru terenuri şi construcŃii şi la crearea unei infrastructuri de date spaŃiale, utilizabile într-un context transfrontalier, la nivelul statelor membre din Uniunea Europeană.

Bugetul total al programului: programul este finanŃat de la bugetul de stat, prin bugetul MDRL. Sumele prevăzute de la bugetul de stat pentru anii 2007-2010 sunt:

� Buget 2007 - 8.500.000 lei; � Buget 2008 - 12.000.000 lei; � Buget 2009 - 18.000.000 lei; � Buget 2010 - 18.000.000 lei.

Durata şi etapele de derulare ale programului: Programul are un caracter permanent, fiind planificat să inventarieze toate localităŃile urbane şi rurale, respectiv 267 oraşe şi municipii, cu o suprafaŃă de aproximativ 220.000 ha şi 13.456 localităŃi rurale, totalizând o suprafaŃă de aproximativ 300.000 ha.

Eligibilitate: sistemul informaŃional contribuie la dezvoltarea infrastructurii urbane şi rurale, sprijină reforma administraŃiei publice locale prin implementarea unui management eficient al informaŃiei, prin furnizarea în format digital a planurilor cadastrale ale localităŃilor, precum şi prin constituirea băncilor de date urbane.

Documentele necesare: documentele necesare finanŃării sunt deconturile justificative privind fundamentarea necesarului de alocaŃii bugetare în aplicarea prevederilor art. 67 din Legea cadastrului şi publicităŃii imobiliare nr. 7/1996, republicată şi a HG nr. 521/1997

modificată şi completată cu HG nr. 818/2006.

Fondul de Mediu

Fondul de Mediu este gestionat de Ministerul Mediului prin AdministraŃia Fondului de Mediu. Fondul de Mediu finanŃează acŃiuni sub forma depunerii de proiecte însoŃite de documentaŃia tehnică aferentă realizată în prealabil (studii de fezabilitate, proiecte tehnice, etc.).

Beneficiarii eligibili sunt: autorităŃi publice locale, operatori economici, organizaŃii neguvernamentale şi unităŃi de învăŃământ.

Cheltuielile eligibile nefinanŃate din Fondul pentru mediu ale proiectului constituie contribuŃia proprie a beneficiarului. Nu este acceptată contribuŃia în natură; se acceptă contribuŃia proprie doar în numerar, în următoarele procente:



Document în lucru

236

• operatori economici: până la 50% • unităŃi administrative-teritoriale: minim 40% din valoarea cheltuielilor eligibile

totale ale proiectului. • ONG-URI şi unităŃi de învăŃământ: minim 10% din valoarea cheltuielilor

eligibile totale.

Categorii de proiecte eligibile:

� prevenirea poluării; � reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului; � reducerea nivelurilor de zgomot; � utilizarea de tehnologii curate; � gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase; � protecŃia resurselor de apă, staŃiile de tratare, staŃiile de epurare pentru

comunităŃi locale; � gospodărirea integrată a zonei costiere; � conservarea biodiversităŃii; � administrarea ariilor naturale protejate; � educaŃia şi conştientizarea publicului privind protecŃia mediului; � creşterea producŃiei de energie din surse regenerabile; � reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; � reconstrucŃia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; � împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri,

stabilite în condiŃiile legii; � închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier; � lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse

de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului NaŃional a lansat programele culturale de finanŃare nerambursabilă Promocult 2009, Dialog Intercultural 2009, Creativitas, Latinitas, Proetnicultura 2009, Rromii împreună pentru Europa şi Glissando.

Programul Promocult 2009 are ca principal obiectiv promovarea valorilor culturale contemporane din România, prin intermediul proiectelor şi acŃiunilor culturale din domeniul artelor vizuale, artelor spectacolului şi culturii scrise, vizând o prezentare activă a diversităŃii conŃinuturilor şi expresiilor artistice. Asigurând creatorilor români oportunitatea de a-şi face cunoscută opera în spaŃiul european, Programul Promocult 2009 prilejuieşte accesul la cunoaşterea valorilor culturale din România de către publicul european, cât şi crearea unei percepŃii corecte asupra potenŃialului cultural şi social al României.

Programul Dialog intercultural 2009 are ca principal obiectiv evidenŃierea societăŃii interculturale contemporane din România în contextul unui mediu multicultural european şi susŃinerea interacŃiunii culturale în spiritul edificării unei expresii culturale specifice ale creativităŃii culturale, fie ea individuală sau de grup purtător al unui conŃinut, identităŃi sau profesie cultural-artistică. Prin Programul Dialog intercultural 2009 se intenŃionează



Document în lucru

237

promovarea activă a diversităŃii conŃinuturilor şi expresiilor artistice, prin accesul la cunoaşterea valorilor culturale autentice din România.

Programul Creativitas Pentru anul 2009, Comisia Europeană a sugerat evidenŃierea rolului pe care creativitatea şi inovaŃia îl joacă în generarea prosperităŃii economice şi sociale. Anul European al CreativităŃii şi InovaŃiei este o iniŃiativă majoră, implicând statele membre, instituŃiile comunitare şi creative în diferite domenii de activitate, la toate nivelurile. Această iniŃiativă îşi propune să exploateze şi rezultatele Anului European al Dialogului Intercultural 2008, punând accentul pe importanŃa aptitudinilor interpersonale şi interculturale în stimularea creativităŃii şi a capacităŃii de inovare, într-un mediu caracterizat prin diversitate culturală.

Programul Latinitas are ca principal obiectiv promovarea valorilor socio-culturale ale României şi Republicii Italiene, prin intermediul proiectelor din domeniul artelor spectacolului, artelor vizuale, cinematografiei, patrimoniului cultural mobil şi imobil şi a dialogului intercultural. Printre obiectivele majore se numără de asemenea construcŃia şi dezvoltarea unei reŃele de educaŃie interculturală, (re)valorizarea patrimoniului cultural românesc şi educaŃia interculturală pentru combaterea discriminării.

Programul Proetnicultura 2009 are ca principal obiectiv promovarea valorilor culturale, prin intermediul proiectelor şi acŃiunilor culturale din domeniul cultură scrisă, artele spectacolului, istorie şi viaŃă spirituală, arte vizuale, patrimoniu cultural mobil şi imobil; etnografie si folclor, dialog intercultural (naŃional şi internaŃional). Prin punerea în circulaŃie a valorilor culturale tradiŃionale şi contemporane, Programul Proetnicultura 2009 îşi propune să stimuleze şi susŃină exprimarea identităŃii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităŃilor naŃionale din România şi înŃelegerea reciprocă între toate grupurile lingvistice - vorbitori ai limbilor regionale sau minoritare şi ai limbii majoritare.

Programul Rromii împreună pentru Europa 2009 promovează construcŃia şi dezvoltarea unei reŃele de educaŃie interculturală şi (re)valorizare a patrimoniului cultural rrom, creşterea gradului de accedere a rromilor la drepturile cetăŃenesti, educaŃia interculturală pentru combaterea discriminării, educaŃia vocaŃională în scopul includerii comunităŃilor de rromi, stimularea (re)valorizării meseriilor tradiŃionale şi implicarea liderilor tradiŃionali locali şi a tinerilor în promovarea activă a diversităŃii conŃinuturilor şi expresiilor artistice.

Programul Glissando prilejuieşte diversificarea ofertei cultural – artistice către comunităŃi, încurajarea mobilităŃii artiştilor, cunoaşterea de către un public cât mai larg a valorilor culturale naŃionale, prin acordarea unui sprijin financiar atât de necesar susŃinerii proiectelor de această natură.

9.4 Programe OperaŃionale

Programarea financiară globală a PND 2007-2013 (milioane euro)

PriorităŃi PND 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total

P1. Competitivitate 651,48 620,72 793,14 882,76 842,95 761,25 682,12 5.234,43

P2. Infrastructura de transport 2.094,99 2.517,48 2.465,25 2.071,29 1.819,84 1.832,20 1.853,75 14.654,79



Document în lucru

238

P3. Mediu 753,18 898,70 1.099,11 1.160,45 1.069,54 810,78 806,23 6.597,98

P4. Resurse umane 711,65 912,51 1.297,08 1.317,59 1.313,22 1.115,85 940,72 7.608,60

P5. Dezvoltare rurală 1.585,56 1.757,72 2.200,96 2.335,49 2.395,08 2.445,15 2.517,37 15.237,32

P6. Dezvoltare regională 1.294,79 1.280,99 1.397,96 1.336,37 1.342,35 1.344,55 1.342,97 9.339,98

Total 7.091,65 7.988,12 9.253,50 9.103,95 8.782,98 8.309,78 8.143,16 58.673,10

Programul OperaŃional Regional

Beneficiari eligibili:

� AutorităŃi ale administraŃiei publice locale şi centrale; � Parteneriate între:

� autorităŃi ale administraŃiei publice locale; � autorităŃi ale administraŃiei publice locale şi centrale.

� AsociaŃii de Dezvoltare Intercomunitară; � Parteneriate între autorităŃi ale administraŃiei publice locale şi furnizori de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaŃi (ONG-uri şi instituŃii de cult); � Furnizorii de servicii sociale acreditaŃi în condiŃiile legii (ONG–uri şi instituŃii de cult); � UniversităŃi de stat; � InstituŃii publice furnizoare de servicii de formare profesională continuă; � Întreprinderi mici şi mijlocii, inclusiv societăŃi administrator (definite conform OrdonanŃei65/2001, cu modificările ulterioare), camere de comerŃ; � Microîntreprinderi în domeniul producŃiei şi/sau serviciilor şi/sau construcŃiilor, care propun proiecte în mediul urban, cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat; � Parteneriate între autorităŃi ale administraŃiei publice locale şi/sau centrale şi instituŃii de cult şi/sau organizaŃii neguvernamentale pentru solicitarea de finanŃare privind restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural cu potenŃial turistic; � IMM-uri din domeniul turismului.

Buget total program: suma totală alocată programului este 4,3 miliarde euro. FinanŃarea acestui program se realizează atât din bugetul de stat şi bugetele locale, cât şi din surse private, fiind co-finanŃat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Perioada orientativă de depunere a proiectelor: 2007-2013.

Durata de implementare/execuŃie a proiectelor: 2007-2015.

Alocarea financiară totală pentru Regiunea Sud-Est în perioada 2007-2013 este de 563,4 milioane euro, reprezentând aproximativ 13,25% din totalul fondurilor alocate finanŃării POR. Această repartizare a fondurilor are un rol orientativ şi indicativ, întrucât fondurile pot fi realocate de la o regiune la alta, în funcŃie de capacitatea de absorbŃie.



Document în lucru

239

Alocarea indicativă pentru Regiunea Sud-Est pe domenii majore de intervenŃie: Suma alocată indicativ regiunii SE Domeniu major de intervenŃie

FEDR euro bugetul de stat euro Total

Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere 1.1 Planuri integrale de dezvoltare urbană

148.109.365,09 32.534.291,15 180.643.656,24

Total axa 1 148.109.365,09 32.534.291,15 180.643.656,24 Axa prioritară 2 ÎmbunătăŃirea infrastructurii de transport regionale şi locale 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reŃelei de drumuri judeŃene, străzi urbane – inclusiv construcŃia / reabilitarea şoselelor de centură

100.482.040,28 13.358.883,86 113.840.924,14

Total axa 2 100.482.040,28 13.358.883,86 113.840.924,14 Axa prioritară 3 ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale 3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

19.550.436,08 2.990.066,95 22.540.503,03

3.2 Reabilitarea / modernizarea / şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

11.206.941,96 1.714.003,04 12.920.945,00

3.3 ÎmbunătăŃirea dotării cu echipamente a bazelor operaŃionale pentru intervenŃii în situaŃii de urgenŃă

11.206.941.96 1.714.003,04 12.920.945,00

3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaŃionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

32.090.361,96 4.907.937,67 36.998.299,63

Total axa 3 74.054.681,96 11.326.010,70 85.380.692,66 Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanŃă regională şi locală

30.905.487,47 4.726.721,53 35.632.209,00

4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităŃi

26.511.576,39 4.054.711,74 30.566.288,13

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

26.511.576,39 0,00 26.511.576,39

Total axa 4 83.928.640,25 8.781.433,27 92.710.073,52 Axa prioritară 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe

26.511.576,39 4.054.711,74 30.566.288,13

5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism în vederea valorificării resurselor naturale şi creşterii calităŃii serviciilor turistice

30.609.268,74 0,00 30.609.268,74

Total axa 5 57.120.845,13 4.054.711,74 61.175.556,87 Total general 463.695.572,71 70.055.330,72 533.750.903,43

Începând cu data de 16 octombrie 2008 s-a suspendat depunerea cererilor de finanŃare în cadrul axei prioritare 2 în Regiunea Sud-Est.



Document în lucru

240

Programul OperaŃional Sectorial Creşterea CompetitivităŃii Economice


� autorităŃi ale administraŃiei publice locale şi unităŃi administrativ-teritoriale; � instituŃii publice de la nivel local; � asociaŃii de dezvoltare intercomunitară; � IMM-uri; � întreprinderi � ONG-uri; � universităŃi; � institute de cercetare-dezvoltare; � unităŃi sanitare publice cu personalitate juridică; � parteneriate între unităŃi sanitare publice cu personalitate juridică.

Total alocări financiare 2007 - 2013 (milioane euro)

Fonduri alocate Fonduri europene Fonduri naŃionale

3.011,1 2.554,2 456,9

Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii Administrative

Beneficiari eligibili: beneficiarii axelor prioritare 1 şi 2 sunt:

� autorităŃi ale administraŃiei publice locale (consilii judeŃene, consilii municipale, orăşeneşti şi comunale) şi structurile lor asociative; � ONG-uri relevante în domeniul administraŃiei publice (altele decât structurile asociative ale autorităŃilor publice locale); � universităŃi.

Alocarea indicativă pe axele prioritare

ContribuŃie UE

(mil euro) ContribuŃie naŃională

(mil euro)

FinanŃare totală

(mil euro)

Rata cofinanŃării

UE

Axa Prioritară 1. 116,4 20,5 137,0 85,00%

Axa Prioritară 2. 83,2 14,6 97,8 85,00%

Axa Prioritară 3. 8,3 2,7 11,0 75,00%

Total 208,0 38,0 246,0

Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Beneficiari / parteneri eligibili:

� inspectoratele şcolare judeŃene şi instituŃii afiliate / subordonate / coordonate; � instituŃiile de învăŃământ superior şi organismele publice cu atribuŃii în domeniul educaŃiei şi formării profesionale iniŃiale care nu au reprezentativitate naŃională; � instituŃiile de învăŃământ superior acreditate; � parteneri sociali în educaŃie;



Document în lucru

241

� institute de cercetare-dezvoltare publice sau private; � ONG-uri care acŃionează în domeniul educaŃiei şi formării profesionale iniŃiale cu reprezentativitate naŃională (inclusiv asociaŃii ale părinŃilor şi elevilor); � consorŃii regionale şi naŃionale în domeniul educaŃiei şi formării profesionale.

Alocarea financiară totală pe axe prioritare (milioane euro)

ContribuŃie UE ContribuŃie naŃională

FinanŃare totală

Rata cofinanŃării

Axa prioritara 1 797,8 193,9 991,7 80,44%

Axa prioritara 2 911,7 79,6 991,3 91,97%

Axa prioritara 3 450,1 69,4 519,6 86,63%

Axa prioritara 4 176,6 58,8 235,5 75,00%

Axa prioritara 5 476,4 66,9 543,3 87,68%

Axa prioritara 6 540,6 103,3 644,0 83,94%

Axa prioritara 7 122,7 40,9 163,6 75,00%

Total 3.476,1 613,1 4.137,2

Programul OperaŃional Sectorial Mediu


� Axa prioritară 1: operatorii serviciilor de apă şi canalizare (operatori regionali); � Axa prioritară 2: municipalităŃile, consiliul judeŃean şi asociaŃiile de municipalităŃi; � Axa prioritară 3: autorităŃile locale din municipalităŃile selectate sau operatorul de servicii; � Axa prioritară 4: administratorii ariilor protejate, AgenŃia NaŃională pentru Arii Protejate şi Conservarea BiodiversităŃii, AgenŃiile de ProtecŃie a Mediului, autorităŃi publice locale, muzee, universităŃi; � Axa prioritară 5: AdministraŃia NaŃională Apele Române;

Alocarea financiară:

ContribuŃie UE ContribuŃie naŃională

FinanŃare totală

Rata cofinanŃării

Axa prioritara 1 2440 430 2870,59 85%

Axa prioritara 2 773 193,25 966,25 80%

Axa prioritara 3 200 200 400 50%

Axa prioritara 4 150 37,5 187,5 80%



Document în lucru

242

Axa prioritara 5 237 42,17 279,17 85%

Axa prioritara 6 160 40 200 80%

Total 3960 943,51 4903,51

Programul OperaŃional Sectorial Transport


� Compania NaŃională Autostrăzi şi Drumuri NaŃionale din România SA; � Compania NaŃionala de Căi Ferate CFR SA; � SNTFC - CFR Călători SA; � administraŃii portuare fluviale şi maritime; � administraŃii aeroportuare � operatori privaŃi.

Alocări financiare 2007 – 2013 (milioane euro)

Fonduri alocate Fonduri europene Fonduri naŃionale

Axa 1 3.854,9 3.276,6 578,3

Axa 2 1.397,2 967,6 429,6

Axa 3 322,9 229,6 93,3

Axa 4 122,6 90,0 30,6

Total alocat 5.697,6 4.565,8 1.131,8

Cooperarea Teritorială TransnaŃională Europa de Sud-Est

Aria de cooperare a programului cuprinde:

� trei state membre vechi: Austria, Grecia şi Italia (regiunile: Lombardia, Bolzano / Bozen, Trento, Veneto, Friuli-Venezia-Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche, Abruzzo, Molise, Puglia, Basilicata); � cinci state membre noi: Bulgaria, Ungaria, România, Slovenia, Slovacia; � un stat candidat: CroaŃia; � un stat cu statut de candidat cu care nu au fost demarate negocierile: Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; � patru state potenŃial candidate: Albania, Bosnia, Muntenegru şi Serbia; � două state cu care Uniunea Europeană are relaŃii speciale: Moldova şi Ucraina (Oblasturile: Cjermovestka, Ivano-Frankiviska, Zakarpat-ska, Odessa).



Document în lucru

243

Bugetul este unic pentru cele 8 state membre, pe durata celor 7 ani de programare.

Din care Buget total (milioane euro)

FEDR + confinanŃare naŃională FEDR ConfinanŃare naŃională

TOTAL 245,111.97 206,691,645 38,420.329

Bugetul pentru celelalte state (milioane euro):

2007 2008 2009 Albania 0,2 0,2 0,2 Bosnia şi HerŃegovina 0.45 - - CroaŃia 0,4 0,4 0,4 Macedonia 0,5 0,5 0,5 Serbia 1,114.00 0,589 0,764 Muntenegru 0,67 0,76 0,84

Programul de Cooperare Teritorială INTERREG IVC

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi ElveŃia – state partenere cu statut special.

Pe durata celor 7 ani de programare bugetul este unic pentru cele 27 state membre, la care se adaugă câte 3 milioane de euro contribuŃia celor două state partenere cu statut special.

Din care Buget total (milioane euro) FEDR + confinanŃare naŃională FEDE ConfinanŃare naŃională

TOTAL 405,095 321,322 83,773

Programul de Cooperare Interregională ESPON 2013

Din care (milioane euro): Buget total – milioane euro

FEDR

% din total Co-finantări naŃionale

% din total

TOTAL 45,4 100% 34,0 75% 11,4 25%

Aria geografică de acoperire a programului:

� toate cele 27 de state membre (întregul teritoriu al Uniunii Europene); � patru state nemembre, cu statut de parteneri cu drepturi depline: Norvegia, ElveŃia, Islanda şi Liechtenstein; � pot continua să participe în programul actual statele vecine ale Uniunii Europene deja incluse sau invitate în Programul ESPON 2006; � alte Ńări vecine ale Uniunii, din partea de est şi de sud a Europei.

Beneficiarii direcŃi ai Programului ESPON 2013 sunt: organismele publice sau de drept public.



Document în lucru

244

Programul de Cooperare Teritorială INTERACT II

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre plus Norvegia şi ElveŃia – state partenere cu statut special. Bugetul programului: (unic pentru 27 state membre pentru perioada 2007-2013, la care se adaugă contribuŃia ElveŃiei şi Norvegiei):

Din care Buget total (milioane euro) FEDR + cofinanŃare naŃională FEDR CofinanŃare naŃională

TOTAL 6

România 0,3

Alte state partenere

40 34

5,7

Alocarea financiară pe axe prioritare:

Programul de Cooperare Interregională URBACT II

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi ElveŃia – state partenere cu statut special, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană pot fi considerate partenere în funcŃie de interesul exprimat (statele cu finanŃare IPA) precum şi alte state (cu finanŃare proprie) vecine cu Uniunea Europeană, care îşi exprimă oficial interesul de a participa în program

Bugetul programului: (unic pentru 27 state membre pentru perioada 2007-2013, la care se adaugă contribuŃia ElveŃiei şi Norvegiei):

Din care Buget total eligibil milioane euro FEDR + cofinanŃare naŃională FEDR CofinanŃarea naŃională ex-ante

TOTAL 14,50

România 0.154

Alte state partenere

67,82 53,32

14,346

Alocarea financiară pe axe prioritare:

Distribuirea bugetelor totale eligibile FinanŃare totală eligibilă (euro)

FinanŃare FEDR ( euro )

FinanŃare naŃională ( euro )

TOTAL 40,039,426 34,033,512 6,005,914

Axa prioritară 1 – Dezvoltarea şi livrarea serviciilor 37,637,060 31,991,501 5,645,559

Axa 2 - AsistenŃă Tehnică 2,402,366 2,042,011 360,355

Distribuirea bugetelor totale eligibile FinanŃare totală eligibilă (euro)

FinanŃare FEDR ( euro )

FinanŃare naŃională ( euro

TOTAL 67,817,875 53,319,170 14,498,705

Axa 1 - Oraşe promotoare ale creşterii

economice şi ocupării forŃei de muncă 28,882,993 23,462,849 5,420,144

Axa 2 - Oraşe atractive şi unite 33,111,278 26,657,170 6,454,108

Axa 3 - AsistenŃă Tehnică 5,823,604 3,199,151 2,624,453



Document în lucru

245

Planul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală 2007 - 2013

Planul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală reprezintă documentul-cadru în baza căruia România stabileşte politicile şi acŃiunile de dezvoltare pentru perioada 2007–2013 în domeniile agricol, silvic şi economie rurală, precum şi proiectele de investiŃii în infrastructură, dezvoltare şi renovare a satelor româneşti. FinanŃarea se realizează din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum şi din bugetul naŃional având un cuantum total de mai mult de 9 miliarde euro.

Beneficiarii fondurilor alocate pentru agricultură, în funcŃie de tipul proiectului, pot fi: producători individuali, asociaŃii de fermieri, autorităŃi publice locale, companii cu capital privat, alte tipuri de organizaŃii (ONG-uri, etc.).

Planul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 a identificat patru direcŃii majore de dezvoltare (axe):

� Axa 1: Creşterea competitivităŃii din sectoarele agricol şi forestier � Axa 2: ÎmbunătăŃirea mediului natural în spaŃiul rural � Axa 3: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea

economiei rurale � Axa 4: Dezvoltarea de parteneriate public-privat organizate în Grupuri de

AcŃiune Locală

Alocarea financiară pe axe a Programului NaŃional pentru Dezvoltare Rurală



Document în lucru

246

Axa 1: Creşterea competitivităŃii din sectoarele agricol şi forestier

Obiectiv general: Creşterea competitivităŃii sectoarelor agro-alimentar şi forestier.

Obiective strategice şi balanŃa indicativă între priorităŃi:

1.1. ÎmbunătăŃirea competenŃelor fermierilor şi ale altor persoane implicate în sectoarele agroalimentar şi forestier, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploataŃiilor agricole, pădurilor şi unităŃilor de procesare – 277,7 milioane euro; 1.2. ÎmbunătăŃirea competitivităŃii fermelor comerciale şi de semisubzistenŃă şi asociaŃiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile – 2.281,2 milioane euro; 1.3. Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile – 1.408,4 milioane euro;.

Obiective specifice prioritare:



Document în lucru

247

1.1. Sprijinirea fermierilor şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele agroalimentar şi forestier, pentru îmbunătăŃirea capitalului uman prin sprijinirea acestora în vederea adaptării la noul context.

1.2.1 Accelerarea adaptării structurale a agriculturii şi încurajarea fermelor de semi-subzistenŃă să pătrundă pe piaŃă. 1.2.2. Modernizarea exploataŃiilor agricole

1.2.3. Creşterea adaptării fermelor din punct de vedere economic şi de mediu. 1.3.1 Sprijinirea industriei agro-alimentare. 1.3.2 ÎmbunătăŃirea modului de gospodărire a pădurilor şi dezvoltarea produselor silvice.

Măsuri pentru atingerea obiectivelor specifice prioritare:

1.1.1 Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinŃe. 1.1.2 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanŃă pentru agricultori. 1.1.3 Utilizarea serviciilor de consiliere.

1.2.1 Instalarea tinerilor fermieri. 1.2.2 Pensionarea timpurie a fermierilor şi lucrătorilor agricoli. 1.2.3 Modernizarea exploataŃiilor agricole. 1.2.4 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenŃă. 1.2.5 ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii.

1.3.1 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere. 1.3.2 ÎnfiinŃarea grupurilor de producători. 1.3.3 ÎmbunătăŃirea valorii economice a pădurii.



Document în lucru

248

Axa 2: ÎmbunătăŃirea mediului natural în spaŃiul rural

Obiectiv general: ÎmbunătăŃirea mediului şi a spaŃiului rural


2.1. Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate şi promovarea agriculturii durabile – 1.100,9 milioane euro; 2.2. Conservarea şi îmbunătăŃirea stării resurselor naturale şi a habitatelor – 963,2 milioane euro; 2.3. Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere – 229,4 milioane euro.


2.1.1 Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menŃinându-se astfel viabilitatea spaŃiului rural şi, de asemenea, menŃinându-se şi susŃinându-se activităŃile agricole durabile. 2.1.2 Să contribuie în zonele defavorizate - altele decât zona montană, la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menŃinându-se astfel şi viabilitatea spaŃiului rural şi, de asemenea, menŃinându-se şi susŃinându-se activităŃile agricole durabile.

2.2.1 Să contribuie la dezvoltarea rurală durabilă prin încurajarea utilizatorilor de terenuri agricole să introducă sau să continue metode de producŃie agricolă, compatibile cu îmbunătăŃirea mediului, inclusiv a biodiversităŃii, a apei, a solului şi a peisajului rural. 2.2.2 Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reŃelei Natura 2000, pe baza obligaŃiilor ce revin din directivele privind protecŃia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice.

2.3.1 Creşterea suprafeŃei de pădure cu rol de protecŃie a apei, solurilor, împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a funcŃiilor recreative, pe baza rolului multifuncŃional al acesteia. 2.3.2 Sprijinirea proprietarilor de terenuri forestiere prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reŃelei Natura 2000, pe baza obligaŃiilor ce revin din directivele pentru protecŃia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice.


2.1.1 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată. 2.1.2 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană.

2.2.1 PlăŃi de agro – mediu. 2.2.2 PlăŃi Natura 2000 pe teren agricol.

2.3.1 Prima împădurire a terenurilor agricole 2.3.2 Prima împădurire a terenurilor non – agricole

2.3.3 PlăŃi Natura 2000 pe teren forestier



Document în lucru

249

Axa 3: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

Obiectiv general: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale.


3.1. MenŃinerea şi dezvoltarea activităŃilor economice, prin creşterea numărului de locuri de muncă – 752 milioane euro; 3.2. Creşterea atractivităŃii zonelor rurale – 1.709,3 milioane euro; 3.3. Dezvoltarea abilităŃilor şi stimularea conştientizării actorilor locali cu privire la importanŃa guvernanŃei locale – 12,4 milioane euro.


3.1.1 Diversificarea activităŃilor economice non-agricole din gospodăriile agricole şi încurajarea micilor întreprinzători în spaŃiul rural. 3.1.2. Crearea, îmbunătăŃirea şi diversificarea facilităŃilor şi atracŃiilor turistice.

3.2.1 Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale 3.2.2 ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului social, natural şi economic din spaŃiul rural 3.2.3 Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi natural rural 3.2.4 Crearea, îmbunătăŃirea şi diversificarea facilităŃilor şi atracŃiilor turistice 3.3 Dezvoltarea competenŃelor actorilor locali, pentru a stimula organizarea teritoriului.


3.1.1 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi (Măsura 312) 3.1.2 Încurajarea activităŃilor turistice (Măsura 313)

3.2.1 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia şi populaŃia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (Măsura 322)



Document în lucru

250

3.2.2 Încurajarea activităŃilor turistice (Măsura 313)

3.3.1 Dobândire de competenŃe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală (Măsura 341)

Axa 4: Dezvoltarea de parteneriate public-privat organizate în Grupuri de AcŃiune Locală

Obiectiv general: Demararea şi funcŃionarea iniŃiativelor de dezvoltare locală.


4.1. Promovarea potenŃialului endogen al teritoriilor – 176,3 milioane euro; 4.2. ÎmbunătăŃirea guvernanŃei locale – 11,8 milioane euro pentru construcŃia parteneriatelor public-private şi 47 milioane euro pentru costuri de funcŃionare şi animare.


4.1.1 Participarea membrilor comunităŃilor rurale la procesul de dezvoltare locală şi încurajarea acŃiunilor inovative. 4.1.2 Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentanŃii altor comunităŃi din interiorul sau exteriorul Ńării.

4.2 Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală.


4.1.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală (Măsura 41). 4.1.2 Implementarea proiectelor de cooperare (Măsura 421).

4.2.1 ConstrucŃie parteneriate public-private (sub-măsura 431.1). 4.2.2 FuncŃionarea Grupurilor de AcŃiune Locală, dobândirea de competenŃe şi animarea teritoriului (sub-măsura 431.2).

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a încheiat în anul 2008 convenŃii de lucru cu următoarele bănci pentru derularea unor investiŃii în agricultură prin programul



Document în lucru

251

Fermierul: BancPost, BCR, Carpatica, Raiffeisen Bank, BRD-Groupe Societe Generale şi CEC. Din suma totală prevăzută în vederea acordării de credite pentru finanŃarea investiŃiilor în agricultură, circa 630 milioane lei sunt alocate pentru finanŃarea proiectelor eligibile din PNDR. În baza convenŃiilor încheiate, băncile vor finanŃa proiectele fermierilor contractate de AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pe PNDR.

9.5 Programe bilaterale

România are încheiate o serie de acorduri de cooperare bilaterală, atât cu state membre ale Uniunii Europene, cele mai cunoscute fiind cele cu Japonia, Olanda şi Belgia, dar şi cu alte state cum ar fi Tunisia sau Japonia.

MATRA este un program de finanŃare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda, compus dintr-o gamă largă de componente care sprijină procesul de transformare socială care are loc în Europa Centrală şi de Est. Unul din componentele programului MATRA este Programul de Granturi Mici acordate de Ambasadă (Matra Small Embassy Projects Programme), cunoscut şi sub denumirea de Matra-KAP.

Matra-KAP este un program implementat prin intermediul Ambasadei Regatului ărilor de Jos la Bucureşti.

Beneficiarii pot fi organizaŃii neguvernamentale (ONG-uri) cu personalitate juridică stabilite în România, autorităŃi publice locale, instituŃii şi agenŃii.

ActivităŃile care pot fi finanŃate în cadrul acestui program Ńin de administraŃie publică, ordine publică, informaŃii publice, drepturile omului, minorităŃi, protecŃia mediului, întărirea capacităŃii ONG-urilor, politici sociale şi de ocupare a forŃei de muncă, sănătate, educaŃie, cultură, dezvoltarea de politici în vederea asigurării de locuinŃe.

Programul Matra-KaAP se lansează anual.

Durata de implementare a unui proiect nu poate depăşi 12 luni.

Sumele care se acordă sunt cuprinse între 9.000 de euro şi 15.000 euro. Beneficiarul sprijinului acordat trebuie să aibă, la rândul său, o contribuŃie financiară. Se acceptî şi contribuŃii în natură care o completează pe cea financiară..

Cooperarea bilaterală dintre România şi Belgia: în contextul inundaŃiilor din România din perioada aprilie-mai 2006, Belgia a oferit asistenŃă financiară Ńării noastre în valoare de 80.000 euro, ajutor coordonat de Crucea Roşie flamandă din Belgia. Ajutorul a fost format din donaŃii în valoare de 72.000 euro constând în vaccinuri antitetanos, antitifos, 250 corturi de familie, 12 dispensare de campanie.

Un alt ajutor, în valoare de 77.000 euro din partea guvernului federal belgian, a fost oferit ca răspuns la solicitarea României de ajutor în urma inundaŃiilor, prin mecanismul european de protecŃie civilă.

În agricultură, există proiecte de cooperare în domeniul culturii şi al procesării inului, culturilor oleaginoase şi proteice, proiecte privind construcŃia de spaŃii protejate, modernizarea serelor, culturilor de pomi fructiferi şi legume în condiŃii de irigare, în domeniul înfiinŃării de plantaŃii de pomi şi arbuşti fructiferi, în special specii termofile (cais, piersic).



Document în lucru

252

Cooperarea descentralizată cuprinde 63 înfrăŃiri, 15 relaŃii de colaborare, 2 de asociere, 2 de parteneriat şi 2 de prietenie. AcŃiunile derulate cu sprijin flamand se încadrează în următoarele categorii: îngrijiri medicale de bază, copiii săraci, grupuri locale de tineret, îngrijire specială pentru copii, turism rural.

Programul de Cooperare Norvegian (PCN) cu România este administrat de Norvegia, prin Innovation Norway în calitate de Administrator al Fondului, fiind destinat să contribuie la creşterea economică şi dezvoltarea durabilă în România.

SolicitanŃii eligibili sunt IMM-urile, organizaŃiile neguvernamentale şi administraŃiile publice locale. ActivităŃile eligibile se adresează cu prioritate următoarelor domenii şi subdomenii:

� Reducerea emisiilor de gaze, inclusiv implementarea comună a proiectelor sub protocolul Kyoto şi a altor emisii în aer şi apă;

� Reducerea poluării aerului, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră; � Reducerea şi prevenirea poluării apei; � Managementul deşeurilor, tratarea apelor uzate şi depozitarea în siguranŃă a substanŃelor periculoase; � Promovarea unui transport urban care să nu dăuneze mediului.

� EficienŃa energetică şi energie regenerabilă;

� Promovarea eficienŃei energetice în sectoarele cheie, cum ar fi industrie, construcŃii, locuinŃe şi transport; � Promovarea energiei regenerabile; � Actualizarea sistemelor energetice şi de încălzire, inclusiv folosirea co-generării de energie electrică şi termică;

� Facilitarea producŃiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea;

� ÎmbunătăŃirea tehnologiei şi a proceselor (inclusiv soluŃii IT) în toate sectoarele; � ActivităŃi de promovare a protecŃiei mediului în sectorul turism; � Măsuri veterinare şi sanitare în cadrul producŃiei alimentare.

� Sănătatea.

AplicaŃiile necesită existenŃa unui parteneriat între entităŃile din România şi Norvegia, incluzând companii private şi publice, instituŃii private şi publice, autorităŃi publice, centrale şi regionale sau locale, ONG-uri, parteneri sociali. Oricare din parteneri poate fi promotorul aplicaŃiei. Rata de finanŃare pentru proiecte variază între 250.000 si 5.000.000 euro.

Programul se reia anual.

Guvernul japonez a oferit României o asistenŃă financiară generoasă în cadrul programelor de AsistenŃă Oficială pentru Dezvoltare şi a oferit numeroase donaŃii pentru proiecte de interes local.

Cooperarea tehnică bilaterală are în vedere:

• realizarea unor studii de fezabilitate pentru diverse proiecte;



Document în lucru

253

• trimiterea de experŃi şi voluntari în România - până în prezent, au fost trimişi cca. 200 de experŃi şi voluntari, respectiv în domeniile: protecŃie seismică a construcŃiilor, conducerea căilor ferate, protecŃia mediului, şi în domeniile: educaŃie, sănătate, activităŃi de tineret, asistenŃă socială, muzeografie.

• acceptarea de candidaŃi la cursuri de pregătire în diverse discipline.

De-a lungul timpului, Guvernul japonez a acordat donaŃii generoase unor instituŃii culturale, sportive şi de învăŃământ din România, printre care: Ateneul Român, Filarmonica "George Enescu", Teatrul NaŃional din Bucureşti, Opera Română din Iaşi, FederaŃia Română de Gimnastică, Biblioteca Centrală Universitară, Universitatea Bucureşti, Şcoala NaŃională de Studii Politice şi Administrative, Filarmonica Târgu Mureş, Filarmonica Braşov, Teatrul Radu Stanca din Sibiu, Muzeul NaŃional de Artă al României, Comitetul Olimpic Român.

Guvernul japonez lansează anual licitaŃii de proiecte pentru comunităŃile rurale în cadrul Programului Grant Assistance for Grassroots / Human Security Projects.

9.6 FinanŃări ale unor instituŃii financiare internaŃionale:

România a beneficiat până în prezent de numeroase finanŃări de la aceste instituŃii financiare pentru reabilitare, dotări de şcoli, refacerea infrastructurii, adresate în special comunităŃilor rurale.

Banca Europeană de InvestiŃii (BEI), instituŃia finanŃatoare a Uniunii Europene, a fost creată în anul 1958 prin Tratatul de la Roma. Banca are personalitate juridică şi autonomie financiară şi contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii prin acordarea de finanŃări pe termen lung pentru proiecte specifice, respectând reglementările prudenŃiale bancare. BEI urmăreşte şi îşi adaptează continuu activitatea la evoluŃiile recente ale politicilor comunitare.

BEI îşi desfăşoară activitatea în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, atât în ceea ce priveşte împrumuturile de pe pieŃele de capital, cât şi finanŃarea proiectelor de capital. BEI acordă credite din împrumuturile contractate, care împreună cu fondurile proprii (capital şi rezerve), constituie resursele proprii. În afara Uniunii, operaŃiunile de finanŃare ale BEI sunt realizate în principal din resursele proprii ale băncii, dar, de asemenea, prin mandat, din resursele bugetare ale statelor membre.

AcŃionarii băncii sunt statele membre ale Uniunii Europene, contribuŃia fiecărui stat membru la capitalul băncii fiind calculată în funcŃie de PIB. BEI este acŃionarul majoritar al Fondului European de InvestiŃii, alături de care formează Grupul BEI.

BEI finanŃează proiecte care au ca obiectiv promovarea politicilor Uniunii Europene şi implementarea Agendei Lisabona, a IniŃiativei Inovare 2010 de creare şi promovare a unei economii bazate pe cunoaştere. BEI împrumută până la 50% din valoarea unui proiect şi co-finanŃează investiŃiile împreună cu alte bănci (Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare).

În prezent, BEI a devenit cea mai importantă sursă de finanŃare internaŃională a proiectelor din noile state membre ale Uniunii Europene, dar şi pentru cele din regiunea Balcanilor. Aproape jumătate din sumele împrumutate au fost orientate către proiecte în domeniul



Document în lucru

254

transporturilor. Proiectele din sectorul industrial, de mediu şi telecomunicaŃii au absorbit aproape 15% fiecare, în timp ce 10% a fost împrumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sănătate şi educaŃie.

Începând din anul 1990, banca a fost autorizată de Consiliul Guvernatorilor să acorde împrumuturi în Ńările din Europa Centrală şi de Est. În perioada de pre-aderarea a celor opt state din Europa Centrală şi de Est la UE, BEI a acordat împrumuturi în valoare de 25 miliarde euro în vederea finanŃării proiectelor de infrastructură, mediu, servicii şi industrie, educaŃie, sănătate şi IMM-uri.

PriorităŃile băncii la nivelul Uniunii Europene sunt pentru susŃinerea:

� coeziunii şi convergenŃei; � întreprinderilor mici şi mijlocii; � durabilităŃii mediului; � inovaŃiei; � dezvoltării reŃelelor de transport transeuropene; � surselor de energie durabile, competitive şi sigure.

BEI operează şi în afara Uniunii Europene sub incidenŃa unor protocoale financiare încheiate cu 12 Ńări din regiunea Mediteranei, 30 Ńări din Asia şi America Latină şi cu 70 de state din cadrul ConvenŃiei de la Lome (Africa, Caraibe şi Pacific). AcŃiunile băncii în exteriorul Uniunii Europene s-au ridicat la 5 miliarde euro în anul 2005.

Banca Mondială Grupul Băncii Mondiale este format din următoarele instituŃii:

Banca InternaŃională de ReconstrucŃie şi Dezvoltare (BIRD), numită Banca Mondială, a fost creată în martie 1946. Principalul său obiectiv în primii ani de activitate a fost reconstrucŃia Ńărilor care au suferit de pe urma războiului; după 1961 BIRD s-a dedicat exclusiv ajutorării pe termen lung a Ńărilor întârziate. BIRD oferă împrumuturi şi ajutoare dezvoltării Ńărilor cu venituri mijlocii şi mici, în care capitalurile atrase de iniŃiativa privată sunt insuficiente pentru necesităŃile de finanŃare ale dezvoltării, iar capitalurile obŃinute de către guverne obişnuiesc să fie atribuite pe criterii politice. Banca Mondială se oferă ca un mijloc de finanŃare independent pentru completarea finanŃărilor necesare şi nu pentru substituirea finanŃărilor naŃionale. BIRD îşi obŃine fondurile prin intermediul emisiunilor titlurilor de credit pe pieŃele financiare internaŃionale, la dobânzi concurenŃiale, încasând dobânzi foarte apropiate de cele ale pieŃei.

Comisia Financiara InternaŃională (CFI) creată în 1956, promovează creşterea în Ńările în dezvoltare sprijinind iniŃiativa privată. În colaborare cu alŃi investitori, CFI investeşte în companii comerciale prin intermediul creditelor şi participărilor la capital. În acest caz, participarea va fi întotdeauna minoritară şi fără a interveni în gestiune.

AsociaŃia InternaŃională de Dezvoltare (AID) a fost creată în 1960, ca răspuns la criticile criteriilor conservatoare ale BIRD. AID oferă credite Ńărilor celor mai sărace, fără dobândă şi pe termene foarte lungi, 35-40 de ani, cu zece ani de scutire. Criteriile de concesionare sunt efectul impulsiv al dezvoltării proiectului care se finanŃează. Fondurile se obŃin în principal prin intermediul contribuŃiilor voluntare ale Ńărilor celor mai bogate.



Document în lucru

255

Centrul InternaŃional de Realizare a DiferenŃelor Relative referitoare la InvestiŃii (CIRDRI), creat în 1966, promovează investiŃiile internaŃionale oferind servicii de conciliere şi arbitraj pentru discuŃiile internaŃionale dintre investitorii străini şi Ńările care sunt ajutate.

Organismul Multilateral de Garantare a InvestiŃiilor (OMGI) creat în 1985, stimulează investiŃiile străine în Ńările în dezvoltare oferind garanŃii pentru pierderile generate de riscurile necomerciale. OMGI oferă servicii de consultanŃă pentru guvernele care doresc să atragă investiŃii private şi fac publicitate oportunităŃilor de investiŃii din Ńările în dezvoltare.

9.7 Bănci specializate în finanŃarea sectorului public

România are nevoie de investiŃii semnificative în infrastructură, sănătate, protecŃia mediului, iar fondurile de stat şi cele comunitare acoperă doar o parte din necesarul pentru finanŃarea dezvoltării viitoare. Băncile specializate răspund nevoii de acces la fonduri pe termen lung a administraŃiilor publice, oferind soluŃii de finanŃare specializate şi competitive.

O serie de bănci s-au specializat în finanŃarea sectorului public, constituindu-se în parteneri ai administraŃiilor publice locale, cărora le recomandă soluŃii de finanŃare personalizate, structurate pe termen lung şi foarte lung, la costuri dintre cele mai competitive.

Băncile specializate pentru finanŃarea sectorului public au forŃa necesară pentru a asigura parteneriate pe termen lung cu comunităŃile locale şi capacitatea de a acorda finanŃări pe termen lung în condiŃii de cost competitive, urmărind în acelaşi timp îmbunătăŃirea continuă a serviciilor şi produselor oferite de băncile care deservesc clientul exclusiv, municipalitatea.

AutorităŃile publice şi companiile care constituie clienŃii Ńintă ai acestor bănci sunt:

• ministere; • judeŃe; • oraşe; • furnizori de utilităŃi; • companii în subordinea autorităŃilor publice locale (regii autonome, societăŃi comerciale).

Sectoarele finanŃate: sănătate, mediu, locuinŃe sociale, infrastructură, transport public, educaŃie, cultură, construcŃii publice.

Serviciile financiare asigurate:

� credite pe termen scurt şi lung; � soluŃii de finanŃare inovative;

� restructurare de datorii; � finanŃări de proiecte (inclusiv parteneriat public – privat); � produse structurate;

� emisiuni de obligaŃiuni.

Lider mondial în finanŃarea utilităŃilor publice şi furnizarea de servicii financiare administraŃiilor locale, Dexia şi-a creat expertiza în Belgia şi FranŃa, unde cota sa de piaŃă este de 80( şi, respectiv, de 42%. Compania acŃionează în calitate de consilier financiar,



Document în lucru

256

aranjor şi împrumutator în tranzacŃii directe şi de finanŃare a proiectelor în domeniile infrastructurii, energiei şi mediului. Aceasta deserveşte necesităŃile de finanŃare ale tuturor tipurilor de administraŃii publice, precum şi cele ale sectorului sănătăŃii, locuinŃelor sociale şi economiei sociale.

Dexia Kommunalkredit Bank se prezintă ca fiind veriga necesară asigurării unei dezvoltări continue a comunităŃilor locale. În 2 ani de la înfiinŃarea biroului de reprezentare în România, Dexia Kommunalkredit Bank AG a realizat plasamente în sectorul public românesc de circa 640 milioane euro, dintre care cele mai mari sunt:

� 100 milioane euro pentru finanŃarea construcŃiei căii ferate bucureşti-ConstanŃa; � 9 milioane eruo pentru finanŃarea construcŃiei autostrăzii Braşov-Borş; � 70,66 milioane euro pentru achiziŃia de garnituri de către SNTFC CFR Călători SA; � 79,06 milioane euro pentru achiziŃia de aeronave de către Compania NaŃională de

Transporturi Aeriene Române TAROM SA.

9.8 Bănci comerciale

Băncile din România au fost iniŃial destul de reticente în a acorda împrumuturi reprezentând contribuŃia proprie a solicitanŃilor de finanŃări nerambursabile europene, procedura de acordare a împrumuturilor fiind foarte lungă, greoaie şi condiŃionată de prezentarea unor garanŃii foarte mari şi chiar ipoteci.

În prezent, majoritatea băncilor au creat o serie de instrumente financiare constând în credite de investiŃii pe termen mediu sau lung pentru finanŃarea proiectelor, care să asigure:

� finanŃarea componentei de contribuŃie proprie aferentă finanŃărilor obŃinute prin fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene;

� finanŃarea decalajului de plăŃi existent între realizarea plăŃilor aferente proiectului de investiŃie şi încasările de la entitatea finanŃatoare de fonduri nerambursabile.

Beneficiarii pot fi comune, oraşe, municipii, judeŃe sau asocieri ale acestora, iar solicitantul poate garanta cu veniturile proprii estimate a se încasa la bugetul local pe perioada de creditare.

CEC Bank

CEC Bank are experienŃă în finanŃare proiectelor nerambursabile acumulată prin derularea programelor Phare, Sapard şi Fermierul. CEC Bank oferă următoarele produse şi servicii bancare:

� acordarea de consultanŃă în stabilirea modalităŃii de finanŃare necesare realizării proiectelor eligibile şi întocmirea documentaŃiei necesare;

� emiterea de scrisori de garanŃie bancară; � emiterea de scrisori de confort; � pre-finanŃarea grantului; � co-finanŃarea cheltuielilor eligibile ale proiectului; � finanŃarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului; � deschiderea de conturi pentru plata subvenŃiilor către agricultori.



Document în lucru

257

Credite pentru accesarea de fonduri europene

� Linia de credit pentru investiŃii: pentru proiecte de investiŃii care se realizează în mai multe tranşe;

DestinaŃie: pre-finanŃarea parŃială sau integrală a grantului aferent proiectelor de investiŃii şi/sau co-finanŃarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor de investiŃii şi/sau finanŃarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor de investiŃii.

Derulare: revolving în perioada de implementare a proiectelor (de regulă până la 3 ani), urmată de stabilirea de scadenŃe fixe pentru soldul nerambursat la finele acestei perioade.

Durata: până la 10 ani.

Valoare: până la 100% din valoarea totală a proiectului de investiŃie.

Valuta: lei / euro.

Rambursare: soldul liniei existent la finele perioadei de implementare a proiectului se va putea rambursa lunar / trimestrial / semestrial, în rate egale sau inegale, în funcŃie de activitatea clientului.

� Creditul punte: pentru proiecte de investiŃii care se realizează într-o singură tranşă.

DestinaŃie: pre-finanŃarea parŃială sau integrală a fondurilor nerambursabile (grantului)

aferente proiectelor de investiŃii.

Durata: până la 6 luni.

Valoare: până la 100% din valoarea fondurilor europene nerambursabile (grantului).

Valuta: lei/ euro.

Rambursare: o singură scadenŃă stabilită în funcŃie de data la care se face decontarea tranşei de către Autoritatea de Plată.

� Creditul pentru investiŃii: pentru proiecte care se realizează într-o singură tranşa.

DestinaŃie: pre-finanŃarea parŃială sau integrală a grantului aferent proiectelor de investiŃii şi/sau co-finanŃarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor de investiŃii şi/sau finanŃarea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor de investiŃii.

Durata: până la 10 ani.

Perioada de graŃie: cuprinsă între 3 şi 12 luni, în funcŃie de durata de creditare.

Valoare: până la 100% din valoarea totală a proiectului de investiŃie.

Valuta: lei / euro.

Rambursare: lunar / trimestrial / semestrial, în rate egale sau inegale, în funcŃie de activitatea clientului.

Pachetul de produse poate fi accesat de către clienŃii eligibili în cadrul oricăruia din programele operaŃionale: Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală, POR, POS Creşterea CompetitivităŃii Economice, POS Mediu etc.



Document în lucru

258

În perioada de implementare a proiectelor se poate accepta plata dobânzilor prin reŃinerea lor din ajutorul financiar nerambursabil decontat de AutorităŃile de Plată.

Se acceptă şi creditarea start-up-urilor.

Constituirea garanŃiilor se poate efectua progresiv, pe măsura efectuării tragerilor din credit. Se pot constitui drept garanŃie şi bunurile achiziŃionate / realizate din fonduri structurale, pentru proiecte.

BRD - Groupe Société Générale

BRD - Groupe Société Générale, declarată de Euromoney "Banca anului 2007" în România se implică din ce în ce mai mult în finanŃarea proiectelor cu componentă de fonduri europene post-aderare şi oferă produse şi servicii bancare adaptate cerinŃelor de co-finanŃare şi/sau pre-finanŃare.

EUROBRD este programul de finanŃare dezvoltat de BRD pentru proiectele cu fonduri europene post-aderare prin care oferă soluŃii de finanŃare tuturor beneficiarilor de fonduri europene, fiind foarte flexibil în a se adapta necesităŃilor acestora.

ConsultanŃa oferită de specialiştii bănci cuprinde atât consultanŃă primară în ceea ce priveste încadrarea proiectului pe cel mai bun program european sau naŃional de finanŃare, cât şi consultanŃă financiară, iar pentru redactarea planului de afaceri, a studiului de fezabilitate şi a cererii de finanatare BRD are încheiate protocoale de colaborare cu firme de consultanta specializate, în funcŃie de tipul proiectului.

Pentru administraŃiile publice locale, EUROBRD oferă următoarele produse bancare:

EUROBRD APL InvestiŃii - credit de investiŃii în completarea surselor proprii, pentru finanŃarea componentei de contribuŃie proprie aferentă proiectelor cu componentă fonduri europene post-aderare.

Beneficiari: comuna, oraşul, municipiul, judeŃul sau asocieri ale acestora.

Avantaje:

� Perioada de creditare este de maxim 20 de ani şi se stabileşte în funcŃie de tipul proiectului de investiŃii şi capacitatea de rambursare a clientului; � Perioada de graŃie este de maxim 36 de luni; � GaranŃiile se stabilesc Ńinând seama de volumul creditului, situaŃia economico-financiară a clientului, durata de creditare; � Solicitantul poate garanta cu veniturile proprii estimate a se încasa la bugetul local pe perioada de creditare, scrisori de garanŃie emise de instituŃii financiare agreate de bancă; � Rambursarea creditului şi a dobânzilor aferente se efectuează conform graficului de rambursare, în rate lunare / trimestriale / semestriale.

EUROBRD APL Suport - credit de investiŃii revolving pe termen scurt sau mediu, destinat finanŃării decalajului de plăŃi existent între realizarea plăŃilor aferente proiectului de investiŃie şi încasările de fonduri europene nerambursabile.


Avantaje:



Document în lucru

259

� Perioada de creditare este de maxim 48 de luni şi se stabileşte în funcŃie de perioada de execuŃie a proiectului de investiŃii; � GaranŃiile se stabilesc Ńinând seama de volumul creditului, situaŃia economico-financiară a clientului, durata de creditare; � Solicitantul poate garanta cu veniturile proprii estimate a se încasa la bugetul local pe perioada de creditare, scrisori de garanŃie emise de instituŃii financiare agreate de bancă, alte garanŃii reale acceptate de bancă;

� Rambursarea creditului se face pe măsura încasărilor de la entitatea finanŃatoare de fonduri europene a sumelor aferente cheltuielilor eligibile ale investiŃiei.

EUROBRD APL Linie/Credit de InvestiŃii - credit de investiŃii pe termen mediu şi lung pentru finanŃarea unuia sau mai multor proiecte de investiŃii, având două componente:

� finanŃarea componentei de contribuŃie proprie aferentă proiectelor cu componentă fonduri europene nerambursabile;

� finanŃarea decalajului de plăŃi existent între realizarea plăŃilor aferente proiectului de investiŃie şi încasările de la entitatea finanŃatoare a fonduri europene nerambursabile.


Avantaje:

� Perioada de creditare este de maxim 20 de ani, componenta revolving a facilităŃii fiind de maxim 4 ani; � Perioada de utilizare este în concordanŃă cu valabiltatea componentei revolving a facilităŃii; � GaranŃiile se stabilesc Ńinând seama de volumul creditului, situaŃia economico-financiară a clientului, durata de creditare; � Solicitantul poate garanta cu veniturile proprii estimate a se încasa la bugetul local pe perioada de creditare, scrisori de garanŃie emise de instituŃii financiare agreate de bancă, alte garanŃii reale acceptate de bancă; � Rambursarea creditului în perioada de utilizare se face la solicitarea clientului; la expirarea perioadei de utilizare rambursarea se va efectua conform graficului de rambursare, în rate lunare / trimestriale / semestriale.

Bancpost

Bancpost este una dintre cele mai importante bănci din România, având o echipă puternică de specialişti, o reŃea teritorială extinsă şi o gamă largă de produse şi servicii.

Bancpost a dezvoltat o serie de produse şi servicii inovatoare, cuprinzând consultanŃi pentru pregătirea documentele necesare pentru obŃinerea finanŃării, pachete de servicii financiare care includ de la credite de investiŃii până la linii de credit şi produse de trezorerie.

Produsul EUROacces al Bancpost are următoarele caracteristici:

• One-stop-shop: soluŃii complete pentru accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor europene care includ:

o punct unic de contact local în centrul de afaceri;



Document în lucru

260

o sinergie între informaŃii filtrate, consultant extern dedicat şi servicii bancare dedicate; o combinaŃie între credite de investiŃii pentru co-finanŃare, pre-finanŃare şi produse de trezorerie;

• Orientarea către proiectul de investiŃii “mare” nu doar proiectul “eligibil” prin finanŃarea cheltuielilor neeligibile şi combinarea creditului de investiŃii cu linii de credit pentru TVA şi operarea ulterioară a investiŃiei;

• Corelarea finanŃării bancare cu particularităŃile proiectului european prin acordarea unei perioade de graŃie pe perioada execuŃiei proiectului, rambursarea creditului bancar din grantul primit, flexibilitate în contribuŃia proprie reală şi flexibilitate în garanŃii.

InfoEuroAcces este un produs inovativ de informare, singurul disponibil în acest moment pe piaŃă care facilitează accesul la informaŃiile despre fondurile europene şi modul lor de accesare. InfoEuroAcces oferă următoarele facilităŃi:

� se pot căuta programe de finanŃare după tipul beneficiarului, domeniul de finanŃare, valoarea grantului, cota de finanŃare, cuvinte cheie;

� se poate vizualiza fişa sintetică a fiecărui program de finanŃare pe domeniile de interes;

� se verifică îndeplinirea condiŃiilor de eligibilitate pentru programul de interes.

Bancpost pune la dispoziŃie pentru faza de pregătire a proiectului informaŃii şi consiliere, scrisori de confort sau garanŃie, evaluarea preliminară a proiectului şi pre-aprobarea finanŃării bancare “de completare”, consultanŃă în scrierea proiectului. În faza de implementare banca operează deschiderea şi managementul contului proiectului, credite de investiŃii flexibile pentru co-finanŃare, pre-finanŃare sau finanŃarea cheltuielilor ne-eligibile, credite punte pentru pre-finanŃare, operaŃiuni de hedging valutar, consultanŃă în implementarea proiectului. Pentru faza de operare Bancpost oferă linii de credit pentru operarea ulterioară a investiŃiilor.

În faza de elaborare a cererii de finanŃare Bancpost recomandă un consultant internaŃional dedicat pentru pregătirea depunerii proiectului la autorităŃile competente (încadrarea ideii într-un Programul OperaŃional, Axă Prioritară, Domeniu de IntervenŃie, verificarea îndeplinirii condiŃiilor necesare pentru a elabora o aplicaŃie, elaborarea cererii de finanŃare şi anexelor pentru a răspunde obiectivelor programului şi cerinŃelor, elaborarea, după caz, a planului de afaceri, analizei economico-financiare, analizei cost-beneficiu, studiului de fezabilitate.

AsistenŃa din partea consultantului pe tot parcursul implementării proiectului cuprinde întocmirea dosarelor de achiziŃii bunuri, lucrări şi servicii, întocmirea dosarelor de rambursare a cheltuielilor, întocmirea raportărilor periodice şi altor situaŃii solicitate de organismele intermediare sau alte autorităŃi cu atribuŃii în domeniul fondurilor europene.

Banca Comercială Română

Banca Comercială Română (BCR) a lansat în luna august 2008 pachete de produse şi servicii destinate finanŃării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniŃiate de entităŃi publice şi/sau private. BCR a lansat în



Document în lucru

261

premieră pe piaŃa românească de profil o ofertă completă de produse şi servicii marca EU Office BCR pentru fiecare tip de investiŃie în parte.

EU Office BCR este o structură specializată în domeniul finanŃărilor din fonduri europene înfiinŃată în cadrul BCR din anul 2006 care asigură o informare complexă şi completă cu privire la structurile europene şi oferă atât servicii de consultanŃă cât şi o gamă largă de produse destinate finanŃării sau cofinanŃării proiectelor de investiŃii. EU Office BCR este disponibilă şi la nivel teritorial, în toate cele opt zone de dezvoltare economico-socială ale României.

Principalele pachete de produse şi servicii oferite de bancă sunt:

Pachetul EU Agri BCR destinat finanŃării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniŃiate de microîntreprinderi, Persoane Fizice Autorizate, AsociaŃii Familiale, AsociaŃii de Producători, IMM-uri, întreprinderi mari, AutorităŃi Publice Locale mici (comune) care vor să acceseze PNDR;

Pachetul EU Competitiv BCR este destinat finanŃării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniŃiate de companii mari şi IMM-uri în cadrul POS CCE;

Pachetul EU Infrastructura BCR este destinat finanŃării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniŃiate de entităŃi publice în cadrul POR şi PNDR;

Pachetul EU Turism BCR este destinat finanŃării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniŃiate de entităŃi publice şi/sau private în cadrul POR şi PNDR;

Pachetul EU Pescuit BCR este destinat finanŃării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniŃiate de microîntreprinderi, Persoane Fizice Autorizate, AsociaŃii Familiale, AsociaŃii de Producători, IMM-uri, întreprinderi mari, AutorităŃi Publice Locale mici (comune) în cadrul Programului OperaŃional pentru Pescuit.

În componenŃa acestor pachete se regăsesc următoarele produse şi servicii:

Credit de prefinanŃare destinat pre-finanŃării proiectelor pe perioada cuprinsă între semnarea contractului de finanŃare nerambursabilă de către Autoritatea de Management a programului respectiv şi beneficiarul finanŃării nerambursabile şi momentul rambursării cheltuielilor efectuate în cadrul acestui contract (sau pe etape de implementare - între două cereri de rambursare transmise de beneficiar la Autoritatea de Management a programului respectiv;

Credit de co-finanŃare pentru finanŃarea costurilor eligibile şi neeligibile ale proiectului

GaranŃie bancară pentru implementare, garanŃie bancară pentru restituirea avansului;

Cont special pentru proiect necesar derulării proiectului: cont curent, subcont distinct în lei;



Document în lucru

262

AsistenŃă gratuită în implementarea proiectului: informare asupra regulilor de implementare, verificarea documentaŃiilor înainte de efectuarea plăŃilor, verificarea rapoartelor de progres şi a documentaŃiei necesare pentru solicitarea grantului la Autoritatea de Management a programului respectiv.

9.9 Ambasade, fundaŃii, organizaŃii

O serie de ambasade (Olanda, Canada, ElveŃia, Danemarca) derulează o serie de finanŃări pentru domenii dintre cele mai variate, cum ar fi îngrijirea copiilor, dezvoltare socială şi implicarea societăŃii civile în deciziile administraŃiei locale.

Guvernului Germaniei a investit sume semnificative în dezvoltarea oraşelor care au adăpostit comunităŃi săseşti importante, cum ar fi Timişoara sau Sibiu.

Cel mai cunoscut ajutor guvernamental străin îl reprezintă, totuşi, cel acordat de Guvernul Statelor Unite în perioada 1990-2007. Congresul Statelor Unite a adoptat în urma prăbuşirii blocului comunist din Europa Centrală şi de Est, Actul pentru Sprijinirea DemocraŃiei în Europa de Est (Actul SEED) prin care se ofereau fonduri şi asistenŃă fostelor Ńări comuniste. Principalele obiective ale SEED sunt contribuŃia la înfiinŃarea instituŃiilor democratice şi a pluralismului politic, promovarea sistemului pieŃei libere.

În perioada 1990-2006, asistenŃa pentru dezvoltare acordată României de Guvernul Statelor Unite s-a ridicat la 562 milioane de dolari, în medie 33 milioane dolari anual.

Departamentele şi agenŃiile Guvernului Statelor Unite care au gestionat programele de asistenŃă pentru dezvoltare în România în perioada 1990-2007 sunt: AgenŃia Statelor Unite pentru Dezvoltare InternaŃională (USAID), Departamentul pentru Agricultură, Departamentul pentru ComerŃ, Departamentul de JustiŃie, Departamentul de Stat, Departamentul pentru Trezorerie, Biroul Federal de InvestigaŃii, Corpul Păcii, AgenŃia Statelor Unite pentru InformaŃii (USIA).

Principalele organizaŃii neguvernamentale străine care colaborează cu instituŃiile şi organizaŃiile româneşti în diferite sectoare de activitate sunt AgenŃia ElveŃiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, FundaŃia Charles Stewart Mott (SUA), AlianŃa pentru iniŃiative voluntare şi dezvoltare Allavida (Anglia).

Cele mai importante fundaŃii care finanŃează diverse iniŃiative ale instituŃiilor publice sau ale societăŃii civile sunt:

� Open Society Institute - Local Government Initiative Program (diferite finanŃări cu tema neanuntata, oferte de instruire);

� Community Fund (persoane cu dizabilităŃi şi defavorizate de societate, proiecte pentru îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în comunitate);

� FundaŃia Charles Stewart Mott (societate civilă, mediu, combaterea sărăciei. Pentru Europa Centrală şi de Est finanŃările sunt clasificate în trei categorii: consolidarea societăŃii civile, promovarea drepturilor şi responsabilităŃilor cetăŃeneşti şi îmbunătăŃirea relaŃiilor etnice;

� Stiftelsen Riksbankens Jubileumsfond – FundaŃia Tercentenary a Băncii Suediei (cercetarea ştiinŃifică în domeniul ştiinŃelor sociale şi umane;



Document în lucru

263

� FundaŃia Culturală Europeană (activităŃi culturale şi educaŃionale derulate de organizaŃii sau persoane fizice);

� FundaŃia Baudouin (societate civilă, justiŃie socială, guvernare şi filantropie);

� FundaŃia Egmont (proiecte pentru copii şi tineri);

� FundaŃia Carphatian (promovarea relaŃiilor de bună vecinătate între regiunile de graniŃe: România, Ungaria, Polonia, Ucraina, Slovacia);

� FundaŃia Principesa Margareta (îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă ale copiilor, tinerilor, familiilor şi vârstnicilor aflaŃi în dificultate; creşterea capacităŃii instituŃionale a organizaŃiilor şi instituŃiilor care lucrează cu copii şi vârstnici; cultivarea creativităŃii şi talentului local);

� FundaŃia pentru Copii Ronald McDonald's, (filială a Ronald McDonald's House Charity) a fost sponsorul principal în România pentru programul Operation Smile prin care 200 de copii cu malformaŃii faciale au fost operaŃi. Alte acŃiuni caritabile cuprind ajutarea cu bani a unor orfelinate şi clinici de copii, cumpărarea unei ambulanŃe pentru Spitalul Universitar, donarea unei ambulanŃe Spitalului de copii Grigore Alexandrescu, organizarea programului comunitar Millenium Dreams;

� FundaŃia Vodafone (acŃiuni caritabile şi programe pentru oameni cu nevoi speciale şi categorii defavorizate, în special copii şi bătrâni).

9.10 Sponsorizări

InstituŃiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităŃii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti, primite de la persoane juridice şi fizice sub forma de donaŃii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziŃiilor legale. Fondurile băneşti primite în condiŃiile de mai sus, în situaŃia instituŃiilor publice finanŃate integral de la bugetul de stat, sunt vărsate direct la bugetul local, din care se finanŃează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinaŃiilor stabilite de transmiŃător.

Excedentele rezultate din execuŃia bugetelor instituŃiilor publice finanŃate din venituri proprii şi din subvenŃii se regularizează la sfârşitul anului cu bugetele locale din care sunt finanŃate, în limita sumelor primite de la acestea, daca legea nu prevede altfel. Excedentele rezultate din execuŃia bugetelor instituŃiilor publice, finanŃate integral din venituri proprii, rămân la dispoziŃia acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaŃie.



Document în lucru

264

CAPITOLUL X

PARTENERIATE OPORTUNE

Dezvoltarea economică locală este procesul prin care diferiŃi actori din sectorul public, mediul de afaceri şi sectorul neguvernamental colaborează pentru a crea condiŃii mai bune de creştere economică şi pentru a genera noi locuri de muncă.

Dezvoltarea economico-socială locală este cea mai importantă etapă în dezvoltarea ulterioară a comunităŃii locale respective, deoarece, prin acest proces se stabileşte sau se menŃine o cultură antreprenorială dinamică, ce duce la crearea de resurse materiale pentru comunitate şi mediul de afaceri, cu scopul final de a îmbunătăŃi calitatea vieŃii întregii colectivităŃi locale.

Dezvoltarea economică locală este un proces participativ în cadrul căruia membrii comunităŃii din toate sectoarele lucrează împreună pentru a stimula activitatea comercială locală care să conducă la dezvoltarea durabilă economică a localităŃii. Totodată, dezvoltarea economică locală este şi un mijloc de asistenŃă în crearea de noi locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai al tuturor membrilor comunităŃii.

Dezvoltarea locală se mai poate defini ca un proces în care demersurile administraŃiei publice sunt unite cu acelea ale cetăŃenilor, cu scopul de a îmbunătăŃi condiŃiile sociale, culturale şi economice ale comunităŃii. Dezvoltarea locală este, prin urmare, cel mai strâns legată de conceptul de parteneriat care asigură accesul la toate resursele necesare, bazându-se atât pe participarea celor care reprezintă anumite interese, cât şi pe disponibilitatea administraŃiei publice de a forma parteneriate cu grupuri, organizaŃii sau instituŃii.

Consiliul JudeŃean Buzău este autoritatea administraŃiei publice locale, constituită la nivel judeŃean pentru coordonarea activităŃii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeŃean.

Consiliul JudeŃean Buzău, respectând principiile autonomiei, legalităŃii, responsabilităŃii, cooperării şi solidarităŃii în rezolvarea problemelor întregului judeŃ, poate acorda consultanŃă, în condiŃiile legii, unităŃilor administrativ teritoriale din judeŃ, la cererea acestora, pentru înfiinŃarea asociaŃiilor de dezvoltare intercomunitară.



Document în lucru

265

În conformitate cu prevederile Legii administraŃiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul JudeŃean Buzău exercită atribuŃii privind cooperarea interinstituŃională.

În exercitarea acestor atribuŃii, Consiliul JudeŃean Buzău:

� hotărăşte, în condiŃiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanŃării şi realizării în comun a unor acŃiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeŃean; � hotărăşte, în condiŃiile legii, înfrăŃirea judeŃului cu unităŃi administrativ-teritoriale din alte Ńări; � hotărăşte, în condiŃiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităŃi administrativ teritoriale din Ńară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaŃii naŃionale şi internaŃionale ale autorităŃilor administraŃiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

În vederea realizării activităŃilor propuse în Planul de AcŃiuni care constituie parte integrantă a Strategiei de Dezvoltare Durabilă, Consiliul JudeŃean Buzău trebuie să analizeze şi să identifice potenŃiali parteneri din rândul autorităŃilor publice locale, autorităŃilor publice judeŃene, mediului privat şi societăŃii civile, alături de care să acŃioneze pentru dezvoltarea economico-socială a comunităŃii.

Parteneriate şi consorŃii

Conceptul de parteneriat se referă la o relaŃie de lucru dintre diferite instituŃii şi organizaŃii pe plan local şi/sau regional, în vederea identificării problemelor prioritare, ierarhizării acestora funcŃie de urgenŃă şi priorităŃi, aplicării de proiecte viabile în vederea soluŃionării problemelor.

ConsorŃiile sunt constituite din organizaŃii (instituŃii) reprezentative la nivel local sau regional, cu sau fără personalitate juridică.

OrganizaŃiile reprezentative la nivel local sunt cele care sprijină proiectul şi sunt relevante în raport cu obiectivele, scopul şi activităŃile prevăzute în proiecte.

Tipuri de organizaŃii membre ale consorŃiilor:

� instituŃii ale administraŃiei publice � sindicate � organizaŃii neguvernamentale � camere de comerŃ � universităŃi şi institute � întreprinderi private � asociaŃii patronale � bănci, etc.

De regulă, consorŃiile cu personalitate juridică sunt înfiinŃate ca organizaŃii neguvernamentale (asociaŃii, fundaŃii, federaŃii).

În situaŃia în care consorŃiul nu are personalitate juridică, acesta va desemna (va delega o instituŃie membră) care îi va reprezenta interesele (va avea responsabilitatea proiectelor).

Parteneriatele şi consorŃiile asigură:



Document în lucru

266

� transparenŃă în cadrul echipei de proiect � stimularea factorilor locali reprezentativi pentru a se implica activ în soluŃionarea

problemelor importante cu care se confruntă comunităŃile � susŃinerea financiară a activităŃilor şi proiectelor � stimularea dialogului social � creşterea capacităŃii de intervenŃie la nivel local / regional

Parteneriatul public-privat

Parteneriatul public-privat constituie o modalitate de introducere a managementului privat în serviciile publice, pe calea unei legături contractuale pe termen lung între un operator şi o autoritate publică.

În mod fundamental Parteneriatul public-privat asigură serviciul public în totalitate sau parŃial, în funcŃie de fondurile private atrase şi face apel la know-how-ul sectorului privat.

Aspectele care trebuie luate în considerare în cazul implicării autorităŃilor locale în astfel de parteneriate sunt următoarele:

� creşterea posibilităŃilor de finanŃare a realizării proiectelor de infrastructură, cu impact favorabil asupra logisticii dezvoltării afacerilor;

� interesul sectorului privat pentru colaborarea cu sectorul public în operaŃiuni generatoare de profit;

� sporirea atractivităŃii pentru investitori străini şi autohtoni; � multiplicarea şi diversificarea locurilor de muncă; � participarea sectorului privat la realizarea de comenzi în domeniul infrastructurii şi

al unor proiecte de interes general cu finanŃări din fonduri publice;

Criteriile pentru fiabilitatea şi relevanŃa soluŃiei de Parteneriatului public-privat:

� obiective comune, clare şi identificabile pentru ambele părŃi (sectorul public şi sectorul privat);

� existenŃa suportului politic pentru proiect (existenŃa unui angajament de natură administrativă asupra proiectului; includerea lui în planul de dezvoltare locală);

� disponibilitatea fondurilor publice pentru realizarea proiectului; � existenŃa unor previziuni / perspective privind valoarea adăugată şi eficienŃa

proiectului, în ipoteza colaborării cu sectorul privat; � posibilitatea ca riscurile să fie transferate sectorului privat; � existenŃa unui interes concret din partea sectorului privat; � stadiul efectiv de abordare a proiectului (dacă direcŃiile de dezvoltare ale proiectului

sunt suficient de clare pentru a da substanŃă consultării cu sectorul privat).

Valoarea adăugată a Parteneriatului public-privat: • AdministraŃia publică şi antreprenorii privaŃi îşi păstrează identitatea,

personalitatea juridică şi responsabilităŃile directe; • Fiecare are un „input” specific; • Cooperarea este benefică tuturor părŃilor, oferind noi oportunităŃi pe o piaŃă în

dezvoltare. Selectarea partenerilor privaŃi în vederea încheierii de parteneriate public-private se face pe baza următoarelor principii:

� libera concurenŃă



Document în lucru

267

� proporŃionalitatea � recunoaşterea mutuală � tratamentul egal nediscriminatoriu � transparenŃa

AsociaŃiile de dezvoltare intercomunitară

Conform prevederilor Legii administraŃiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităŃile administrativ teritoriale au dreptul să coopereze şi să se asocieze, în condiŃiile legii, formând asociaŃii de dezvoltare intercomunitară (ADI), cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică. AsociaŃiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul legii menŃionate mai sus, prin derogare de la prevederile OrdonanŃei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaŃii şi fundaŃii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005.

AsociaŃiile de dezvoltare comunitară sunt structuri de cooperare înfiinŃate în condiŃiile legii pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.

OrganizaŃiile neguvernamentale

În calitatea lor de elemente active ale societăŃii civile, organizaŃiile neguvernamentale sunt direct implicate, în primul rând, în implementarea standardelor democratice general acceptate. În al doilea rând, organizaŃiile neguvernamentale le revine sarcina monitorizării funcŃionarii instituŃiilor democratice.

Din acest punct de vedere organizaŃiile neguvernamentale, în calitatea lor de elemente ale societăŃii civile, au de jucat un rol extrem de important, se poate spune chiar excepŃional. Rolul de excepŃie constă în deŃinerea apriorică de către ONG-uri a unui şir de avantaje în faŃa altor structuri private sau statale. Faptul că ONG-urile nu pot avea interese economice şi politice proprii ar trebui să le facă din start credibile atât în ochii cetăŃenilor, cât şi ai autorităŃilor publice.

ExperienŃa internaŃională demonstrează că rolul ONG-urilor constă în a promova valorile şi iniŃiativele civice în favoare beneficiului public general. Nici un alt gen de organizaŃii nestatale (partide politice, sindicate, culte religioase etc.), deşi au de jucat roluri importante în dezvoltarea societăŃii civile, nu pot pretinde la acoperirea spectrului de probleme diverse şi intereselor specifice după cum o pot face ONG-urile. Din acest punct de vedere rolul ONG-urilor în societate capătă dimensiuni polivalente.

În al doilea rând, trebuie luat în consideraŃie că, de obicei, ONG-urile sunt cele mai receptive la asimilarea celor mai avansate experienŃe, produc evenimente de rezonanŃă, lansează idei noi, oferă servicii şi transfer de abilităŃi. Este evident că acestea sunt abilităŃi care urmează să fie diseminate în mediul ONG-urilor, organelor de guvernământ şi în mediul cetăŃenilor care încă nu au fost atraşi în activitatea îndreptată spre atingerea beneficiului public.

În al treilea rând, datorită numărului relativ înalt al ONG-urilor şi a spectrului divers de interese, acestea posedă un imens potenŃial de monitorizare a politicilor publice ale guvernanŃilor în diferite domenii. În acest sens ONG-urile sunt cei mai buni agenŃi pentru a da în vileag incoerenŃa promovării politicilor publice de către guvernanŃi. Acest lucru face



Document în lucru

268

ca ONG-urile să fie extrem de utile în calitate de parteneri ai autorităŃilor, contribuind la promovarea unor politici publice coerente şi ajustate reciproc. În plus, parteneriatul ONG-urilor cu autorităŃile publice alese periodic de către cetăŃeni poate servi drept cea mai sigură garanŃie a continuităŃii promovării politicilor publice în interesul cetăŃenilor, indiferent de culoarea politică a forŃelor care se succed la guvernare.

Geografia răspândirii ONG-urilor acoperă practic întregul teritoriu al Ńării la fel ca şi organele autoadministrării locale

Deşi este evident că un parteneriat eficient între autorităŃile publice şi ONG-uri este posibil, trebuie să se ia în calcul specificul activităŃii fiecărui partener. Organelor administraŃiei publice le revine sarcina directă de a activa pentru atingerea parametrilor socio-economici prevăzuŃi de strategie de dezvoltare locală. ONG-urilor, pe de altă parte, le revine sarcina de a face transferuri de experienŃă de management eficient şi servicii în cadrul unor activităŃi non-profit. Din acest punct de vedere relaŃiile dintre ONG-uri şi putere nu poate evita dialogul privind cadrul legal adecvat de activitate a ONG-urilor şi resursele materiale şi financiare utilizate în acest scop.

S-a văzut că rolul ONG-urilor în dezvoltarea durabilă poate fi unul complex, polivalent. El presupune o implicare activă a cetăŃenilor, lucru pe care ONG-urile îl pot realiza datorită poziŃionării specifice în viaŃa socială. ONG-urile au capacitatea de a menŃine stabilitatea, starea de echilibru dintre guvernanŃi şi cetăŃeni prin crearea unei legaturi permanente între ei, asigurând credibilitatea funcŃionării mecanismelor democratice.

Credibilitatea ONG-urilor în acest proces este asigurată de lipsa ispitelor de a stoarce profit electoral datorită neimplicării ONG-urilor în lupta politică.

Stabilitatea socială se realizează prin fluxurile de informaŃii de la guvernanŃi către cetăŃeni şi asigurarea unei relaŃii de feed-back, astfel ca cetăŃenii să cunoască ce au de gând să întreprindă guvernanŃii, iar guvernanŃii să înŃeleagă care sunt reacŃiile cetăŃenilor la aceste iniŃiative.

Strategia de dezvoltare locală trebuie să fie conştientizată de cetăŃeni ca un mijloc ce trebuie sa fie cunoscut în detaliu, pentru a fi aplicat în mod consecvent de către autorităŃile publice, clasa politică, sectorul privat şi societatea civilă. Scopul este unul - ridicarea standardului de viaŃă.

InstituŃiile şi serviciile publice subordonate Consiliului JudeŃean Buzău, cu care se pot încheia parteneriate strategice în vederea dezvoltării culturale, economice şi sociale a judeŃului, sunt:

� DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Buzău a fost înfiinŃată prin Hotărârea Consiliului JudeŃean Buzău nr. 130/29.12.2004 ca instituŃie publică cu personalitate juridică în subordinea Consiliului judeŃean Buzău, prin comasarea DirecŃiei judeŃene de asistenŃă socială şi a DirecŃiei generale pentru protecŃia drepturilor copilului. Misiunea DGASPC Buzău constă în:

� protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităŃi şi competenŃe pentru integrarea socială;



Document în lucru

269

� menŃinerea, refacerea şi dezvoltarea capacităŃilor individuale pentru depăşirea unei situaŃii de nevoie, cronice sau de urgenŃă, în cazul în care persoana sau familia este incapabilă singură să o soluŃioneze ;

� dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale specializate, in funcŃie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menŃine funcŃionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserŃia în mediul propriu de viaŃă, familial şi comunitar;

� coordonarea activităŃilor de asistenŃă socială şi protecŃie în domeniul protecŃiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie;

� elaborarea strategiei, a planului de asistenŃă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi colaborare la elaborarea programelor de acŃiune antisărăcie.

� DirecŃia JudeŃeană de EvidenŃă a Persoanelor care coordonează cele şase servicii publice comunitare locale de evidenŃă a persoanelor (la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunei Săhăteni) organizate în prezent în judeŃul Buzău. DirecŃia JudeŃeană de EvidenŃă a Persoanelor şi Consiliul JudeŃean Buzău au implementat în parteneriat următoarele proiecte:

� ReŃea de comunicaŃii pentru evidenŃa persoanelor în judeŃul Buzău - proiect finanŃat prin Programul Phare 2005/017-553.01.03.06 Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraŃiei la nivel local III-IV având ca scop realizarea unui cadru performant de comunicare pentru furnizarea serviciului de evidenŃă a persoanelor în judeŃul Buzău;

� 3 proiecte de Sprijin pentru punerea în legalitate a romilor finanŃate prin Programul Phare RO 2005/017-553.01.01 pentru obŃinerea actelor de identitate / stare civilă / proprietate pentru cetăŃenii de etnie romă din comunităŃile din zonele Pătârlagele, Bozioru, Calvini, Cătina, Măgura, Ciuta, Pârscov, Vipereşti, Tronari, Brăeşti, Cislău, Pogoanele, Brădeanu, Glodeanu-Siliştea, Largu, Luciu, Padina, RuşeŃu, Scutelnici şi Săhăteni, Breaza, Năeni, Pietroasele, Ulmeni, Vîlcelele şi Şarânga.

� Teatrul George Ciprian înfiinŃat prin Hotărârea Consiliului JudeŃean Buzău nr. 5/1995, sub conducerea lui Paul Ioachim. Premiera inaugurală a avut loc pe 5 aprilie 1996 cu piesa Omul cu mârŃoaga, de G. Ciprian în regia lui Tudor Mărăscu, scenografia Puiu Antemir, având următoarea distribuŃie: Mircea Diaconu, Sebastian Papaiani, Emil Hossu, Diana Lupescu, Ion Siminie, Geo Costiniu, Adriana Trandafir, Ion Pavlescu, Radu Panamarenco şi Ion Bătinaş. Teatrul George Ciprian este primul teatru de proiecte din România, unde numai conducerea şi personalul auxiliar aparŃin instituŃiei, formula organizatorică permiŃând atragerea pe scenă a unor renumiŃi regizori, scenografi şi actori.

� Muzeul JudeŃean Al. I. Odobescu este instituŃia muzeală buzoiană proeminentă care tezaurizează colecŃii de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizaŃiei buzoiene şi româneşti. Muzeul are ca obiect de activitate realizarea unor programe culturale care vizează integrarea în circuitul cultural a monumentului istoric, cunoaşterea contribuŃiei locale la dezvoltarea spiritualităŃii româneşti, conservarea, restaurarea, valorificarea patrimoniului din administrare;



Document în lucru

270

� Biblioteca JudeŃeană Vasile Voiculescu - instituŃie de cultură care răspunde, prin structură, funcŃionalitate şi servicii, cerinŃelor complexe şi variate de studiu şi informare ale diverselor categorii socio-profesionale ale comunităŃii locale. Biblioteca JudeŃeană acŃionează în sensul promovării, susŃinerii şi conştientizării bibliotecii ca mijloc de educaŃie non-formală a comunităŃii locale, de la cele mai fragede vârste până la cele mai înaintate;

� Şcoala Populară de Arte şi Meserii Buzău are o activitate cultural - artistică ce cuprinde audiŃii, expoziŃii, producŃii artistice semestriale şi anuale, spectacole pentru deschiderea şi închiderea anului de învăŃământ, spectacole - concurs, spectacole – lecŃie;

� Centrul JudeŃean pentru Conservare şi Promovarea Culturii TradiŃionale Buzău iniŃiază şi desfăşoară proiecte şi programe vizând cultura şi civilizaŃia tradiŃională, educaŃia permanentă, colaborând cu instituŃii de specialitate, ONG-uri, persoane juridice de drept public sau privat, precum şi cu persoane fizice, guvernate de interese comune;

� Centrul de Integrare prin Terapie OcupaŃională Rm. Sărat

� SC Agrofit Pro-Servicii SRL

InstituŃia Prefectului JudeŃul Buzău

InstituŃia Prefectului – JudeŃul Argeş funcŃionează în baza Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituŃia prefectului cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte următoarele atribuŃii principale:

� acŃionează pentru realizarea în judeŃ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenŃele şi atribuŃiile ce îi revin, potrivit legii;

� colaborează cu autorităŃile administraŃiei publice locale pentru determinarea priorităŃilor de dezvoltare teritorială;

� asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;

� dispune măsuri de aplicare a politicilor naŃionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană;

� hotărăşte, în condiŃiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituŃii similare din Ńară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune.

Având în vedere faptul că prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraŃiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul judeŃului, acesta are un rol deosebit de important în realizarea şi implementarea cu succes a unei Strategii de Dezvoltare Durabilă la nivelul judeŃului Buzău, având capacitatea implicării serviciilor publice deconcentrate atât pentru corelarea strategiilor şi priorităŃilor naŃionale sectoriale cu cele locale, cât şi pentru realizarea unor măsuri cuprinse în Planul de AcŃiune.

Camera de ComerŃ şi Industrie Buzău

Camera de ComerŃ şi Industrie Buzău este o organizaŃie autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, non-profit, cu personalitate juridică, de utilitate publică, destinată reprezentării, apărării şi susŃinerii intereselor membrilor săi şi a celorlalŃi operatori



Document în lucru

271

economici din judeŃ pentru dezvoltarea comerŃului şi industriei, agriculturii şi serviciilor corespunzător cerinŃelor economiei de piaŃă.

Camera de ComerŃ şi Industrie Buzău oferă următoarele servicii:

� consultanŃă de specialitate în domeniul afacerilor; � asistenŃă pentru lucrări cu caracter economico-financiar; � consultanŃă privind întocmirea contractelor comerciale; � consultanŃă privind accesarea surselor de finanŃare rambursabilă sau

nerambursabilă; � introducerea de informaŃii despre firme buzoiene în baza locală de date; � căutarea de potenŃiali parteneri de afaceri; � promovarea firmelor, produselor şi serviciilor buzoiene pe plan local şi

internaŃional; � organizarea de misiuni de afaceri în Ńară şi în străinătate, întâlniri de afaceri şi

manifestări comerciale; � medierea participării firmelor buzoiene la manifestări expoziŃionale din

România şi din străinătate; � diseminarea prin mass-media de informaŃii privind oportunităŃile de afaceri; � organizarea de cursuri de iniŃiere, calificare şi perfecŃionare pentru agenŃii

economici; � organizarea de manifestări comerciale de importanŃă locală, naŃională şi

internaŃională; � servicii speciale Arbitrajul Comercial de pe lângă C.C.I.A.; � eliberarea de certificate de origine necesare exportatorilor; � vizarea de documente comerciale; � servicii de înscriere în arhiva electronică de bunuri reale mobiliare a gajurilor

mobiliare pentru obŃinerea de credite; � servicii de publicitate prin buletinul informativ - MESAGER COMERCIAL.

Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Buzău

Pornind de la obiectivele strategice ale Programului de Guvernare în domeniul educaŃiei şi de la necesitatea conectării învăŃământului românesc la tendinŃele şi direcŃiile de dezvoltare ale învăŃământului european, activitatea Inspectoratului Şcolar al JudeŃului Buzău se desfăşoară în conformitate cu legile şi strategiile naŃionale care guvernează domeniul, prin considerarea specificului regional şi judeŃean. Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Buzău funcŃionează ca instituŃie deconcentrată a Ministerului EducaŃiei, Cercetării şi Inovării, printr-un aparat propriu în colaborare cu instituŃiile conexe şi are în principal următoarele atribuŃii:

� urmăreşte modul de organizare şi de funcŃionare a reŃelei de învăŃământ preuniversitar, în conformitate cu politica educaŃionala la nivel naŃional;

� asigură aplicarea legislaŃiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăŃământ;

� asigură calitatea învăŃământului şi respectarea standardelor naŃionale prin inspecŃia şcolară;

� înfiinŃează, cu avizul Ministerului EducaŃiei şi Cercetării, unităŃi şcolare ale învăŃământului de stat: grădiniŃe, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi de ucenici;



Document în lucru

272

� propune Ministerului EducaŃiei şi Cercetării reŃeaua de şcolarizare din raza sa teritorială, în conformitate cu politica educaŃională, a studiilor de prognoză, după consultarea unităŃilor de învăŃământ, a autorităŃilor locale, a agenŃilor economici şi a partenerilor sociali interesaŃi;

� asigură, împreună cu autorităŃile administraŃiei publice locale, şcolarizarea elevilor, pe durata învăŃământului obligatoriu;

� coordonează încadrarea unităŃilor de învăŃământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statului personalului didactic;

� organizează şi îndrumă activitatea de perfecŃionare a personalului didactic, de cercetare ştiinŃifică şi alte acŃiuni complementare din învăŃământul preuniversitar;

� coordonează utilizarea, dezvoltarea şi protejarea bazei didactico-materiale din unităŃile de învăŃământ, împreună cu autorităŃile publice locale;

� coordonează organizarea admiterii şi a examenelor de absolvire din unităŃile de învăŃământ, precum şi a concursurilor şcolare;

� controlează activităŃile şi serviciile de învăŃământ preuniversitar organizate de agenŃi economici, fundaŃii, asociaŃii, culte şi alte persoane juridice sau fizice, de pe raza sa teritorială;

� constată eventualele încălcări ale prevederilor legale şi ia măsurile prevăzute de lege;

� coordonează activitatea bibliotecilor din unităŃile de învăŃământ subordonate; � coordonează şi controlează activitatea Casei Corpului Didactic.

Uniunea NaŃională a Consiliilor JudeŃene din România

UNCJR s-a constituit cu scopul de a înfăptui principiile autonomiei şi descentralizării serviciilor publice în organizarea şi funcŃionarea autorităŃilor administraŃiei publice locale, promovarea cooperării regionale şi interregionale, colaborării cu celalalte structuri asociative ale organelor administraŃiei publice locale existente în România.

Obiectivele strategiei UNCJR în domeniul reformei administraŃiei publice locale vizează crearea de condiŃii pentru:

� punerea în valoare a puterii locale încurajând responsabilizarea acesteia prin schimbarea raportului dintre administraŃie şi cetăŃean;

� descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei administrative şi financiare;

� redefinirea conceptelor şi mecanismelor de protecŃie socială; � promovarea principiilor economiei de piaŃă; � atragerea capitalului privat în finanŃarea investiŃiilor infrastructurii locale; � crearea unor structuri administrative compatibile cu cele din Uniunea Europeană; � dezvoltare economico-socială comunitară; � informatizarea administraŃiei; � atragerea surselor de finanŃare reambursabile şi nereambursabile (granturi) de la

instituŃii financiare externe; � promovarea, recunoaşterea şi reprezentarea opiniilor UNCJR la instituŃiile Uniunii

Europene; � promovarea cooperării şi a parteneriatului între membrii UNCJR şi structurile din

Ńările Uniunii Europene, asociaŃii şi alte organisme internaŃionale; � armonizarea legislaŃiei cu reglementările Uniunii Europene.



Document în lucru

273

DirecŃiile de acŃiune ale Strategiei UNCJR:

� Pe plan intern: administrativ, economic, social, tehnologic, legislativ, dezvoltare regională;

� Pe plan extern: integrare europeană, consolidarea democraŃiei, cooperare regională.

UNCJR are constituite următoarele comisii:

Comisia pentru probleme de dezvoltare, urbanism, amenajarea teritoriului, mediu şi gospodărire comunală;

Comisia pentru relaŃii cu exteriorul, programe de finanŃare, de parteneriat şi cooperare între comunităŃile locale;

Comisia pentru relaŃii publice şi mass-media, mediu de afaceri, ONG-uri, IMM-uri;

Comisia pentru probleme juridice şi protecŃia drepturilor copilului;

Comisia pentru management instituŃional şi programe de dezvoltare locală şi regională.

Biroul de reprezentare al Uniunii NaŃionale a Consiliilor JudeŃene din România de la Bruxelles

Consiliul JudeŃean Buzău trimite reprezentanŃi în cadrul biroului de reprezentare al Uniunii NaŃionale a Consiliilor JudeŃene din România de la Bruxelles. Biroul are caracter permanent şi reprezintă interesele UNCJR faŃă de instituŃiile şi actorii europeni. Prin reprezentarea la Bruxelles, Consiliul JudeŃean Buzău, ca şi celelalte consilii judeŃene, a dorit să ca proprii angajaŃi să se familiarizeze cu mediul şi politicile Bruxelles-ului şi să-şi adâncească cunoştinŃele despre programele europene.

Biroul UNCJR de la Bruxelles urmăreşte:

să promoveze valorile şi parteneriatele europene, ca un instrument cheie al integrării;

să furnizeze consiliilor judeŃene toate informaŃiile relevante, într-un mod direct şi rapid;

să promoveze, susŃină şi reprezinte interesele membrilor în faŃa instituŃiilor şi actorilor europeni;

să găzduiască delegaŃii ale consiliilor judeŃene pentru scurte perioade de pregătire teoretică şi practică;

să contribuie la înŃelegerea agendei europene ca şi a diferitelor politici şi programe care au impact asupra comunităŃilor locale şi regionale;

să dezvolte parteneriate cu diferiŃi actori europeni: asociaŃii şi entităŃi ale colectivităŃilor teritoriale; ONG-uri; zona academică; firme private, etc.FederaŃia AutorităŃilor Locale din România



Document în lucru

274

FederaŃia AutorităŃilor Locale din România (FALR) este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, constituită în scopul reprezentării unitare a structurilor asociative membre în relaŃiile cu Parlamentul, Guvernul, alte autorităŃi publice precum şi în relaŃiile cu instituŃii şi organisme internaŃionale.

Misiunea FederaŃiei AutorităŃilor Locale din România este de a deveni vocea unificată a autorităŃilor locale în relaŃiile cu Guvernul şi Parlamentul precum şi cu instituŃiile europene şi mondiale.

FALR are trei membri:

AsociaŃia Municipiilor din România (AMR); AsociaŃia Oraşelor din România (AOR); AsociaŃia Comunelor din România (ACoR);

FALR are doua roluri principale:

� Să reprezinte interesele autorităŃilor locale în contextul sistemului politic naŃional existent. Această responsabilitate deosebit de importantă pentru fiecare membru va influenŃa întregul sistem al administraŃiei publice.

� Să furnizeze servicii şi asistenŃă profesională autorităŃilor locale, inclusiv asociaŃiilor membre. Aceste servicii vor urmări îmbunătăŃirea relaŃiilor profesionale şi accelerarea schimburilor de informaŃii între autorităŃile locale. FALR, datorită poziŃiei centrale cheie pe care o ocupă, reprezintă vehicolul ideal pentru diseminarea informaŃiilor şi a celor mai importante practici şi experienŃe privitoare la promovarea metodelor şi a proceselor disponibile pentru FALR.

Obiectivele FALR sunt:

• participarea activă şi eficientă la procesul de modernizare şi descentralizare a administraŃiei publice din România; • îmbunătăŃirea cadrului legislativ în conformitate cu Carta Europeană a autonomiei locale şi a altor norme internaŃionale care vizează interesele colectivităŃilor locale şi judeŃene (regionale); • consolidarea parteneriatului cu administraŃia publică centrală; • reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităŃilor locale în raporturile cu administraŃia publică centrală, organizaŃii neguvernamentale şi terŃi, pe plan intern şi internaŃional; • armonizarea intereselor asociaŃiilor componente în vederea dezvoltării economico - sociale echilibrate a colectivităŃilor locale; • promovarea unor forme de colaborare şi întrajutorare reciprocă a colectivităŃilor locale în domeniile economic, financiar, social, cultural şi instituŃional; • crearea şi întreŃinerea unui sistem informaŃional integrat, precum şi a unor corpuri de specialişti capabili să analizeze şi să ofere soluŃii pentru rezolvarea problemelor colectivităŃilor locale; • participarea împreună cu alte structuri ale societăŃii civile pentru realizarea de sarcini de interes comun, specifice colectivităŃilor locale; • cooperarea, în condiŃiile prevăzute de lege, cu autorităŃile administraŃiei publice locale ale altor state;



Document în lucru

275

• servicii pentru membri.

Serviciile oferite membrilor, conform statutului FALR sunt:

� iniŃierea şi susŃinerea activităŃilor pentru promovarea intereselor comune ale membrilor FALR în relaŃiile cu Parlamentul, Guvernul, alte autorităŃi publice precum şi în relaŃiile cu instituŃii şi organisme internaŃionale; � organizarea de întruniri, conferinŃe, dezbateri, mese rotunde, seminarii, sesiuni de comunicări precum şi alte forme; � organizarea de schimburi de experienŃă, stagii de pregătire şi formare în Ńară şi străinătate; � editarea de publicaŃii proprii.

Alte servicii oferite de FALR prin colaborare cu specialişti din cadrul structurilor autorităŃilor locale:

� Servicii de consultanŃă juridică; � Servicii de consultanŃă financiară; � Servicii de consultanŃă managerială; � Realizarea de studii si analize; � Organizare de cursuri şi seminarii, la cerere, în domeniile: limbi străine, operare pe calculator etc. � Organizarea de manifestări, conferinŃe, dezbateri.

AsociaŃia Municipiilor din România

ÎnfiinŃată în anul 1990 sub numele de FederaŃia Municipiilor din România, aceasta a funcŃionat încă de la început ca o asociaŃie pentru autorităŃile locale, cuprinzând iniŃial 30 de membri asociaŃi fondatori. Principalele scopuri ale FederaŃiei erau:

� promovarea unei descentralizări reale a administraŃiei publice locale;

� elaborarea unor acte normative şi legislative şi formularea unor propuneri de modificare şi completare a legilor existente în domeniu;

� cooperarea cu diferite instituŃii guvernamentale şi non-guvernamentale din Ńară şi străinătate.

În anul 1994 şi-a început activitatea Centrul de Cercetare, ConsultanŃă şi Formare Personal, care în 1997 a devenit fundaŃie, schimbându-şi denumirea în Centrul de ConsultanŃă pentru AdministraŃia Publică. Activitatea Centrului era axată pe:

� acordarea de consultanŃă în domeniul administraŃiei publice; � îmbunătăŃirea eficacităŃii administraŃiei publice locale din România în domeniul

furnizării de servicii; � dezvoltarea FederaŃiei Municipiilor ca asociaŃie profesională eficientă şi ca furnizor

de servicii pentru membrii săi; � asigurarea secretariatului tehnic al FederaŃiei Municipiilor din România.

În conformitate cu prevederile OrdonanŃei nr.26/2000 privind asociaŃiile şi fundaŃiile, FederaŃia Municipiilor din România a devenit AsociaŃia Municipiilor din România (AMR), titulatură adoptată în cadrul Adunării Generale din 11 mai 2001. Conform statutului, scopul AMR constă în promovarea şi protejarea intereselor comune ale autorităŃilor administraŃiei



Document în lucru

276

publice locale, pentru soluŃionarea şi gestionarea nevoilor publice în interesul colectivităŃilor locale.

Principalele obiective ale AsociaŃiei Municipiilor din România sunt:

� participarea activă la îmbunătăŃirea cadrului legislativ, în conformitate cu ConstituŃia României şi Carta Europeană a Autonomiei Locale;

� consolidarea poziŃiei AMR ca partener de dialog cu Guvernul şi Parlamentul României pentru susŃinerea intereselor autorităŃilor locale;

� organizarea de activităŃi proprii pentru formarea şi perfecŃionarea profesională a aleşilor locali, a funcŃionarilor publici şi a altor categorii de personal din administraŃia publică locală;

� promovarea formelor de colaborare şi întrajutorare reciprocă între membrii AsociaŃiei;

� crearea de corpuri ale specialiştilor având ca scop analizarea şi găsirea de soluŃii pentru rezolvarea problemelor specifice administraŃiei publice şi colectivităŃilor locale;

� încurajarea participării societăŃii civile la soluŃionarea problemelor administraŃiei publice locale;

� reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităŃilor locale în raporturile cu administraŃia publică centrală, organizaŃii neguvernamentale şi terŃi;

� organizarea de bănci de date şi informaŃii în domeniul administraŃiei publice locale;

Misiunea biroului de reprezentare al AMR de la Bruxelles este aceea de a asigura legătura cu Uniunea Europeană, respectiv de a implica municipiile în dialogul cu instituŃiile Uniunii Europene în vederea promovării interesului general al AMR în procesul elaborării, transpunerii şi aplicării politicilor Uniunii Europene.

Obiectivele generale ale biroului de reprezentare al AMR de la Bruxelles constau în:

� crearea unor canale de comunicare cu instituŃiile Uniunii şi consolidarea relaŃiilor cu structurile asociative reprezentate la Bruxelles;

� participarea la dezbaterile pe politici publice europene şi promovarea intereselor municipiilor membre în Uniunea Europeana;

� realizarea unor acŃiuni pe teme aflate pe agenda instituŃiilor europene care prezintă interes pentru municipii, în vederea creşterii nivelului cunoaşterii şi înŃelegerii acquis-ului comunitar;

� promovarea parteneriatelor şi a bunelor practici în accesarea finanŃărilor europene.

Serviciile oferite membrilor sunt:

• informare cu privire la priorităŃile politice ale Uniunii Europene, în special cele care au implicaŃii la nivel local;

• lobby pentru AMR şi municipiile membre; • furnizarea de consultanŃă în vederea dezvoltării parteneriatelor durabile cu autorităŃi

locale din statele membre; • organizarea de misiuni şi evenimente de promovare la Bruxelles, în colaborare cu

municipiile membre interesate; • furnizarea de asistenŃă membrilor AMR din delegaŃia României la Comitetul

Regiunilor al Uniunii Europene.



Document în lucru

277

AsociaŃia Oraşelor din România

AsociaŃia Oraşelor din România (A.O.R.) a fost înfiinŃată în anul 1994 ca asociaŃie apolitică, nonguvernamentală şi fără scop lucrativ din dorinŃa de a răspunde la o necesitate pe care membrii săi o consideră fundamentală: dezvoltarea societăŃii româneşti prin întărirea rolului autorităŃilor locale. Reprezentând în mod unitar interesele celor 210 oraşe mici din România, obiectivul cel mai important al AsociaŃiei este urmărirea agendei legislative a guvernului pentru administraŃia publică locală şi alte domenii conexe precum şi apărarea intereselor oraşelor membre. Majoritatea evenimentelor sunt dedicate unui singur Ńel: favorizarea şi întărirea capacităŃii de acŃiune a administraŃiei publice.

AsociaŃia organizează întâlniri periodice cu reprezentanŃi ai administraŃiei publice centrale atât din cadrul ministerelor cât şi din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului permiŃând astfel un dialog permanent al cărui scop este să faciliteze eficientizarea activităŃilor de modificare şi de adaptare a legislaŃiei. Pe lângă aceste întâlniri, AsociaŃia în colaborare cu alte organizaŃii le oferă funcŃionarilor publici ai administraŃiei locale seminarii pe tema legislaŃiei Uniunii Europene, contabilitate şi probleme juridice.

Obiectivele AsociaŃiei Oraşelor din România:

� Sprijinirea acŃiunilor concrete având ca scop principal întărirea puterilor locale prin îmbunătăŃirea eficienŃei administraŃiei;

� Sprijinirea demersurilor care vizează o schimbare a mentalităŃii în sensul unei revalorizări a nivelului local;

� Favorizarea şi întărirea capacităŃii de acŃiune a administraŃiei publice locale. � Sprijinirea administraŃiilor publice locale în rezolvarea concretă a problemelor cu

care sunt confruntaŃi.

AsociaŃia îşi propune să contribuie la realizarea unei autonomii locale reale, conforme cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, prin:

� elaborarea şi transmiterea, celor cu drept de iniŃiativă legislativă, a unor proiecte de acte normative şi a unor proiecte de modificare sau completare a legislaŃiei existente;

� iniŃierea unor forme de participare la procesul de elaborare a proiectelor de acte normative elaborate de autorităŃile competente;

� organizarea unor activităŃi proprii pentru formarea şi perfecŃionarea profesională a aleşilor locali şi funcŃionarilor publici din administraŃia publică locală;

� promovarea unor forme de colaborare şi întrajutorare reciprocă; � iniŃierea unor structuri de mediere cu autorităŃile administraŃiei publice centrale

pentru soluŃionarea problemelor generale ale colectivităŃii locale; � organizarea unor bănci de date şi informaŃii, precum şi a unui corp de specialişti

capabili să analizeze şi să ofere soluŃii pentru rezolvarea problemelor majore ale administraŃiei publice locale;

� participarea, împreună cu celelalte structuri ale societăŃii civile, la soluŃionarea problemelor colectivităŃii locale;

� afilierea sau asocierea la organizaŃii din Ńară şi străinătate care au scopuri compatibile cu cele ale AsociaŃiei;



Document în lucru

278

� reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităŃilor locale în raporturile cu autorităŃile administraŃiei publice centrale, organizaŃiile neguvernamentale şi terŃi, pe plan naŃional şi internaŃional.

AsociaŃia Comunelor din România

AsociaŃia Comunelor din România acŃionează sub logo-ul: „Responsabilitatea şi unitatea în diversitate, chezăşia succesului nostru”. Viziunea AsociaŃiei:

• Participarea activă la îmbunătăŃirea cadrului legislativ care vizează interesele comunelor prin realizarea unui parteneriat activ şi constant cu administraŃia publică judeŃeană şi administraŃia publică centrală;

• Realizarea unor acŃiuni în comun cu Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc şi, implicit, cooperarea cu aceasta în vederea editării revistei lunare "Albina românească";

• Implementarea strategiilor şi a programelor pentru stimularea dezvoltării sociale şi economice, echilibrate şi durabile a mediului rural, în vederea eliminării accelerate a diferenŃelor de civilizaŃie faŃă de mediul urban;

• Mobilizarea la activităŃi pentru formarea şi perfecŃionarea aleşilor locali şi a funcŃionarilor publici care să confere administraŃiei publice locale eficienŃă şi dinamică;

• Atragerea de investiŃii prin crearea de parteneriate viabile între administraŃia publică locală a comunelor, societatea civilă şi mediul de afaceri.

• Reprezentarea unitară a intereselor comunelor în raporturile cu administraŃia publică centrală, organizaŃii neguvernamentale şi terŃi de pe plan intern şi internaŃional.

Misiunea AsociaŃiei Comunelor din România: de a realiza o uniune mai strânsă între comunele din România promovând idealurile şi principiile prevăzute în Carta europeană a autonomiei locale.

Valorile AsociaŃiei Comunelor din România:

• Aproape de oameni şi împreună cu oamenii la rezolvarea treburilor publice locale; • Capacitatea de dezvoltare a unui parteneriat durabil cu celelalte structuri asociative

ale administraŃiei publice locale în vederea promovării a ceea ce ne este comun, fără să renunŃăm la ceea ce ne diferenŃiază, astfel încât să atingem standardele de dezvoltare impuse de integrarea europeană;

• Oferirea posibilităŃii pentru fiecare comună din cadrul asociaŃiei noastre de a-şi construi şi afirma identitatea locală în spaŃiul naŃional, european şi nu numai.



Document în lucru

279

CAPITOLUL XI

CONTACTE UTILE

INSTITUłIA ADRESA TELEFON / FAX SITE / E-MAIL


PiaŃa RevoluŃiei nr.1 A, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021/303.70.80 www.mira.gov.ro

Ministerul FinanŃelor Publice Strada Apolodor nr. 17, sector 5, cod 050741, Bucureşti

Telefon: 021/319.97.59

Fax: 021/312.25.09

www.mfinante.ro

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021/319.95.65; 021/319.95.39; 021/319.95.28

Fax: 021/313.88.69

www.mt.ro

Ministerul Afacerilor Externe Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, Bucureşti, cod 011822

Telefon: 021/319.21.08; 021/319.21.25 Fax: 021/319.68.62

www.mae.ro



Document în lucru

280

Ministerul Economiei Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, Bucureşti, cod 010096

Telefon: Fax:

www.minind.ro

Ministru EducaŃiei, Cercetării şi Inovării

Str. Gen. Berthelot 28-30, sector 1, Bucureşti

Tel: 021/405.62.00;

Fax: 021/405.63.00

www.edu.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi LocuinŃei

Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5

Tel: 037/211.14.09; 037/211.14.43

Fax: 037/211.13.08

www.mdrl.ro [email protected]


Str. Dem. I. Dobrescu, nr.2-4, sector 1, Bucureşti

Tel: 021/313.62.67, 021/315.85.56

www.mmuncii.ro

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

B-dul Carol I, nr. 24, sector 3, Bucureşti

Tel: 021/307.23.00

Fax: 021/307.86.85

www.madr.ro

[email protected]

Ministerul Turismului Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, Bucureşti,

Telefon: 021 202 53 50

Fax: 021 202 51 39

www.mturism.ro

Ministerul SănătăŃii Intrarea Cristian Popişteanu nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucureşti

Telefon: 021/307.25.00;

021/307.26.00

www.ms.ro

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului NaŃional

Şoseaua Kiseleff, nr. 30, sector 1, 011347 Bucureşti

Telefon:

Fax:

www.cultura.ro

[email protected]

Ministerul Mediului Bd. LibertăŃii nr. 12, sector 5, Bucureşti

Tel: 021.316.02.15

www.mmediu.ro



Document în lucru

281

Ministerul Tineretului şi Sportului

www.gov-sport.ro

Ministerul IMM-urilor, ComerŃului şi Mediului de Afaceri

Calea Victoriei nr. 152, sector 1, Bucuresti

Telefon: 021/202.51.09 www.mimmctpl.ro

[email protected]

Ministerul ComunicaŃiilor şi SocietăŃii InformaŃionale

Bulevardul LibertăŃii nr. 14, sector 5, cod 050706, Bucureşti

Telefon: 021/311.41.21;

Fax: 021/311.41.21

www.mcsi.ro

[email protected]

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Regional

Ministerul Dezvoltării Regionale şi LocuinŃei

Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5

Telefon : 037/211.14.09 www.mdrl.ro

[email protected]

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial Creşterea CompetitivităŃii Economice

Ministerul Economiei

Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021/202.51.34 www.amposcce.minind.ro

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane


Str. Calea Plevnei, nr. 46-48, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021/315.02.09, 021.315.02.08

Fax: 021.315.02.06

www.fseromania.ro

[email protected]



Document în lucru

282

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial Mediu

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Bulevardul LibertăŃii nr.12, Bucureşti, sector 5

Telefon: 021/316.02.15

www.mmediu.ro

www.e-mediu.ro

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial Transport

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021/319.61.47

Fax: 021/391.61.78

www.mt.ro

[email protected]

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii Administrative



Telefon: 021/310.40.60

Fax: 021.310.40.61

www.modernizare.mai.gov.ro

[email protected]

Autoritatea de Management pentru Programul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Bulevardul Carol I, nr. 24, sector 3, codul poştal 020921, oficiul poştal 37, Bucureşti

www.madr.ro

[email protected]

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială TransnaŃională Sud Estul


Coordonator naŃional de program:

Telefon: 0372/211.13.26

Fax: 0372/211.14.56

[email protected]

[email protected]



Document în lucru

283

Europei

AgenŃia NaŃională de Dezvoltare din Ungaria


Simona Ene (Fîntînariu)

Punct naŃional de contact:

Elena Popescu

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială Interregională URBACT II

Ministerul Afacerilor Urbane din FranŃa



OfiŃer implementare: Adi Osiac

Manager program: Roxana RacoviŃă Jalova

Telefon: 0372/111.318, 0749/196.380, 0749/196.330

[email protected]

[email protected]

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială Interregională INTERACT 2007-2013

Regiunea Autonomă Bratislava, Slovacia


Coordonator naŃional de program: Simona Petcu

Telefon: 0372/111.375

Fax: 021/301.14.56

[email protected]



Document în lucru

284


Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială Interregională ESPON 2013

Ministerul Internelor şi Amenajării Teritoriului din Marele Ducat de Luxemburg

Autoritatea NaŃională pentru România: Ministerul Dezvoltării Regionale şi LocuinŃei - DirecŃia Generală Strategii şi Politici pentru Coeziune Teritorială


Telefon/fax: 0372/114.520

[email protected]

Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional de Cooperare Teritorială Interregională INTERREG IV C

Regiunea Nord-Pas de Calais, FranŃa

Autoritatea NaŃională pentru România: Ministerul Dezvoltării Regionale şi


Coordonator naŃional de program: Andreea łuŃuianu

[email protected]



Document în lucru

285

LocuinŃei - DirecŃia Cooperare Teritorială InternaŃională

Unitatea Centrală pentru Reforma AdministraŃiei Publice


Telefon: 021/315.08.79; 021/311.76.55; 021/311.01.40;

Fax: 021-314.34.08

www.modernizare.mai.gov.ro

Oficiul de PlăŃi şi Contractare Phare

Bd. Mircea Vodă nr. 44, Intrarea B, Bucureşti, sector 3,

Telefon: 021/326.55.55

Fax: 021/326.87.30; 021/326.87.09

www.cfcu.mfinante.ro

AgenŃia pentru PlăŃi şi IntervenŃii în Agricultură

B-dul Carol I, nr. 17, sector 2, Bucureşti

Telefon: 021/305.48.02

Fax: 021/305.49.00

[email protected]

AdministraŃia Fondului de Mediu

Splaiul IndependenŃei nr. 294, Corp A, sector 6 Bucureşti

Telefon/fax: 021/317.02.87, 021.317.02.89, 021.319.48.49

www.afm.ro

AgenŃia NaŃională pentru Sport

Str. Vasile Conta nr.16,sector 2, 020954, Bucureşti

Telefon: 021/318.90.32

AgenŃia Română pentru InvestiŃii Străine

Bd. Primăverii nr. 22, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021/233.91.03

Fax: 021/233.91.04

www.arisinvest.ro

[email protected]

AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă

Strada Avalanşei, nr.20-22, sector 4, Bucureşti

Telefon/fax: 021/303.98.39 www.anofm.ro

[email protected]

AgenŃia NaŃională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

Str. Poteraşi nr. 11, sector 4, Bucureşti

Telefon: 021/336.21.80

Fax: 021/336.18.43

www.animmc.ro



Document în lucru

286

AgenŃia de PlăŃi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Str. Ştirbei Vodă, nr. 43, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021/402.27.79; 021/402.27.50

Fax: 021/315.67.79

www.apdrp.ro

[email protected]

AgenŃia NaŃională de ConsultanŃă Agricolă

Str. Doamnei nr.17-19, Bucureşti, sector 3

Telefon: 021/312.46.20; 312.46.27

Fax: 021/312.46.43

www.consultantaagricola.ro

[email protected]

Uniunea NaŃională a Consiliilor JudeŃene din România

Biroul European de Reprezentare – Bruxelles

Palatul Administrativ, str. Dunării, nr. 178, cod 140047, Alexandria, judeŃul Teleorman

Bruxelles, Rue Montoyer 24, B-1000, Belgia


Telefon: +32 (0) 2 237 41 44, Fax: +32 (0) 2 237 41 99

www.uncjr.ro

[email protected]

www.uncjr.org

[email protected]

FederaŃia AutorităŃilor Locale din România

Str. Eforiei 5, sector 5, Bucureşti Telefon/fax: 021&315.05.90 www.falr.ro

[email protected]

AsociaŃia Municipiilor din România

Biroul de reprezentare AMR Bruxelles

Bucureşti, str. Academiei 3-5, etaj 1, cod 030011,

1 Square de Meeus, 1000 – Bruxelles

Telefon/fax: 021/312.24.76, 021/ 311.34.910;

Telefon: +32 (0)2 213 82 30; Fax: +32 (0)2 213 82 39

www.amr.ro

[email protected]

[email protected]

AsociaŃia Oraşelor din România

Str. Carsium nr 34, bl. V1 parter


www.aor.ro



Document în lucru

287

Hârşova, judeŃul ConstanŃa, cod poştal: 905400

AsociaŃia Comunelor din România

Comuna Vulcana-Băi, judeŃul DâmboviŃa, cod poştal: 137535

Telefon: 0245/230.890; 0245/230.899

Fax: 0245/230.904

www.acor.ro

AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie pentru Agricultură – agenŃia Buzău

Str. Victoriei nr. 1, cod 120209, Buzău

Telefon: 0238/716.153

Fax: 0238/716.153

[email protected]

AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Buzău

Buzău, str. Ion Băieşu, bl. 3 A, parter

Tel: 0238/713.216

Fax: 0238/710.490

www.ajofm.buzau.ro

[email protected]

AgenŃia pentru Dezvoltare Regională Sud Est

Biroul judeŃean Buzău

Str. P-ta IndependenŃei, nr.1, et. 5, Brăila, cod 810210

Buzău, bd. Nicolae Bălcescu nr.48

Telefon: 0339/401.018,

Fax: 0339/401.017

Telefon: o338/401.136 Fax: 0338/ 401 137

www.adrse.ro

[email protected]

AgenŃia Regională de ProtecŃia Mediului Buzău

Buzău, str. DemocraŃiei, nr. 11 Telefon: 0238/413.117; 0238/719.693;

Fax: 0238/414.551; 0746/24853

www.apmbuzau.ro

[email protected]

Garda NaŃională de Mediu

Comisariatul JudeŃean Buzău

Str. Nicolae Titulescu nr..3 Buzău

Telefon: 0238/725.833;

Fax: 0238/726.442

www.gnm.ro

Oficiul Teritorial pentru GalaŃi, str. Prelugirea Traian, Telefon: 0236/416.610 www.otimmcgl.ro



Document în lucru

288

Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi CooperaŃie GalaŃi

nr.1, bl. Pescăruş, tronson C, parter, C.P. 800037

Fax: 0236/416.690

DirecŃia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău

Strada Victoriei nr. 1, Bl. 1,

Cod poştal: 120209

Telefon: 0238/413.892, 0238/412.807

Fax: 0238/412.211

InstituŃia Prefectului - JudeŃul Buzău

Bulevardul N. Bălcescu nr. 48, Buzău, cod poştal 120246

Telefon: 0238/719.543, 0238/710.609

Fax: 0238/721.694, 0238/721.679

www.prefecturabuzau.ro

[email protected]

Oficiul Prefectural Rm. Sărat Str. N. Bălcescu, nr.1, Râmnicu Sărat - 125300

Telefon: 0238/565.700

Fax: 0238/565.700

Inspectoratul Şcolar JudeŃean Buzău

Bd. A. Marghilorman nr. 30 Telefon 0238/721655; 0238/716453

Fax 0238/414655

www.hasdeu.bz.edu.ro

[email protected]

Camera de ComerŃ şi Industrie Buzău

Bulevardul Unirii, bloc 10 BCD, parter, Buzău, cod poştal 120190

Telefon: 0238/710.229

Fax: 0238/713.577

www.cciabuzau.ro

[email protected]

Consiliul JudeŃean Buzău Buzău, Bd. N. Bălcescu nr. 48, cod 120260

Telefon: 0238/414.112, 0238/727.988

Fax: 0238/725.507, 0238/714.198

www.cjbuzau.ro

[email protected] [email protected]

[email protected] [email protected]

DirecŃia Generală de AsistenŃă Buzău, str. BistriŃei nr.41 Telefon: 0238/711.051; www.dgaspcbuzau.ro



Document în lucru

289

Socială şi ProtecŃia Copilului Buzău

0238/711.052

Fax: 0238/721.143

[email protected]

DirecŃia JudeŃeană de EvidenŃă a Persoanelor Buzău

Buzău, str. BistriŃei nr.41

Telefon: 0238/727.987


www.djepbuzau.ro

[email protected]

Teatrul George Ciprian Buzău

Buzău, bd. N. Bălcescu nr. 50 Telefon/fax: 0238/720.853

Fax: 0238/724.341

www.teatrulgeorgeciprian.ro

[email protected]

Muzeul JudeŃean Al. I. Odobescu Buzău

Buzău, bd. N. Bălcescu nr. 50 Telefon: 0238/710.561

Fax: 0238/710.638

www.muzeubz.net4u.ro

[email protected]

Biblioteca JudeŃeană Vasile Voiculescu Buzău

Buzău, bd. Unirii nr. 140 Telefon: (0238) 721.509, (0338) 401262

Tel./Fax: (0238) 717.283

www.bjvvbuzau.ro

[email protected]

Şcoala Populară de Arte şi Meserii Buzău

Buzău, bd. N. Bălcescu nr. 50 Telefon: 0238/710.630

Centrul JudeŃean pentru Conservare şi Promovarea Culturii TradiŃionale Buzău

Buzău, bd. N. Bălcescu nr. 48


Centrul de Integrare prin Terapie OcupaŃională Rm. Sărat



Document în lucru

290

SC Agrofit Pro-Servicii SRL Buzău

Buzău, str. Transilvaniei nr.403 Telefon/fax: (0238) 414.609

Primăria municipiului Buzău Buzău, str. Unirii nr. 163 Telefon: 0238/710.562

Fax: 0238/717.950

www.primariabuzau.ro

[email protected]

Primăria municipiului Rm. Sărat

Rm. Sărat, bd. N. Bălcescu, nr.1, cod 125300

Telefon: 0238/561.946

Fax: 0238/561.947

www.primariermsarat.ro

[email protected]

Primăria oraşului Nehoiu Nehoiu, cod 125100

Telefon: 0238/554.548

Fax: 0238/554.541

[email protected]

Primăria oraşului Pogoanele Pogoanele, cod 125200 Telefon: 0238/552.123

Fax: 0238/552.165

www.primariepogoanele.ro

[email protected]

Primăria oraşului Pătârlagele Pătârlagele, cod 127430

Telefon: 0238/550.001

Fax: 0238/550.966

DirecŃia JudeŃeană de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie

Str. Unirii, bl.11 D-E Telefon/fax: 0238/722.027, 0238/724.660

Inspectoratul Teritorial de Muncă

Str. Aleea Industriilor nr. 1

Telefon/fax: 0238/713.047, 0238/713.047

DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice

Str. Unirii nr. 209 Telefon/fax: 0238/720.570, 0238/720.570

Inspectoratul de ConcurenŃă Bd. N. Bălcescu nr. 48 Telefon/fax: 0238/413.835, 0238/413.835



Document în lucru

291

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea SeminŃelor şi Material Săditor

Str. Frăsinet nr.3

Telefon/fax: 0238/711.258, 0238/720.452

DirecŃia Sanitară Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor Buzău

Str. Horticolei nr. 58 bis

Telefon/fax: 0238/725.001, 0238/725.003

DirecŃia de Sănătate Publică Str. Mareşal Averescu nr. 2 Telefon/fax: 0238/710.860, 0238/721.538

DirecŃia JudeŃeană de Statistică

Str. Ion Băieşu D1-D2 Telefon/fax: 0238/719.714, 0238/719.719

Autoritatea Rutieră Română – AgenŃia Buzău

Şos. Pogonele nr. 2 Telefon/fax: 0238/722.309, 0238/722.309

DirecŃia JudeŃeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu

Bd. N. Bălcescu nr. 48

Telefon/fax: 0238/723.050, 0238/710.164

Oficiul JudeŃean pentru ProtecŃia Consumatorilor

Cartier Bazar, bl. 4C Telefon/fax: 0238/720.908, 0238/720.908

DirecŃia JudeŃeană pentru Sport

Str. Mesteacanului nr. 20 Telefon/fax: 0238/717.953, 0238/716.410

Oficiul JudeŃean de ConsultanŃă Agricolă

Str. Victoriei nr. 1 Telefon: 0238/721.697

Casa JudeŃeană de Pensii Aleea Industriilor nr. 1 Telefon/fax: 0238/724.041,



Document în lucru

292

0238/721.047

A.N.I.F – Unitatea de Administrare Buzău

Str. Frasinet nr. 2 Telefon/fax: 0238/725.417, 0238/446.441

AdministraŃia Domeniului Statului

Str. Victoriei nr. 1


AN Apele Române, DirecŃia Apelor Buzău- IalomiŃa

Str. Bucegi nr. 20 bis

Telefon/fax: 0238/725.445, 0238/427.237

Oficiul JudeŃean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău

Bd. N. Bălcescu nr. 48 Telefon/fax: 0238/711.036, 0238/711.027

Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie

Str. Chiristigii nr. 8

Telefon/fax: 0238/722.666, 0238/718.264

Comandamentul JudeŃean de Jandarmi

Str. Bazalt nr. 5

Telefon/fax:71 17 02 / 71 97 22

Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă

Str. BistriŃei nr. 51 Telefon/fax: 0238/724.059, 0238/436.598

DirecŃia JudeŃeană a Arhivelor NaŃionale

Bd. N. Bălcescu nr. 40 Telefon/fax: 0238/719.465

Casa JudeŃeană de Asigurări de Sănătate

Str. Crizantemelor nr. 18 Telefon/fax: 0238/717.834, 0238/724.105

Centrul Militar JudeŃean Str. BistriŃei nr. 45 Telefon/fax: 0238/416.161, 0238/426.222



Document în lucru

293

Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare

Bd. N. Bălcescu nr. 45 Telefon/fax: 0238/422.644, 0238/422.644

Serviciul JudeŃean de Metrologie

Cartier Bazar, bl. 4C

Telefon/fax: 0238/710.333, 0238/710.333

Comisariatul Teritorial al Gărzii Financiare - Garda Financiară Buzău

Bd. N. Bălcescu nr. 48 Telefon/fax: 0238/716.383, 0238/427/692

Autoritatea NaŃională a Vămilor - Biroul Vamal de Control şi Vămuire la Interior Buzău

Telefon/fax: 0238/721.257, 0238/721.258

Inspectoratul JudeŃean în ConstrucŃii

Bd. N. Bălcescu nr. 48

Telefon/fax: 0238/412.179, 0238/432.636

DirecŃia Silvică Str. Mareşal Averescu nr. 5 Telefon/fax: 0238/723.857, 0238/723.859

CN Autostrăzi şi Drumuri NaŃionale din România SA, SecŃia Buzău

Str. IndependenŃei nr. 63

Telefon/fax: 0238/725.443, 0238/710.186, 0238/414.831

SC Distrigaz Sud – Sucursala Buzău

Str. MioriŃei nr. 18 Telefon/fax: 0238/718.242, 0238/718.063, 0238/718.397

SC Electrica Muntenia Nord SA – S. D. F. E. E. Buzău

Str. Mareşal Averescu nr. 3

Telefon/fax: 0238/710.623, 0238/725.971



Document în lucru

294

CN Poşta Română SA - Oficiul JudeŃean de Poştă Buzău

Str. Unirii Bl. 10D Telefon/fax: 0238/710.574, 0238/445.794

SN TelecomunicaŃii ROMTELECOM SA – DirecŃia de TelecomunicaŃii Buzău

Str. IndependenŃei nr. 65

Telefon/fax: 0238/411.285, 0238/725.959

SNP PETROM Sucursala PECO Buzău

Str. BistriŃei nr. 3


de dezvoltare durabila a

Documents