1. Prezentarea domeniului de elaborare a politicilor publice din sistemul

de învățământ la nivel rural

Conform unor studii la nivel european, România se află printre ultimele locuri din

Europa, în ceea ce privește educația. Sistemul educațional din România se află la răscruce.

Studii recente arată că performanțele elevilor sunt în continuare scăzute în raport cu

standardele UE. Valorile indicatorilor privind rezultatele la învățătură se apropie de media pe

plan internațional dar se situează sub cele din OCED (Organizația pentru Cooperare

Economică și Dezvoltare) și UE. Astfel România din 42 de țări participante a ocupat locul 34

la Programul Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA). 1

România se numără printre țările cu cel mai mic număr de cadre didactice raportat la

numărul de elevi și studenți din Europa. Studii recente indică faptul că majoritatea statelor din

UE raportează o insuficientă pregătire a cadrelor didactice pentru a face față cu succes noilor

provocări din domeniul educației. Personalul didactic calificat a înregistrat scăderi în

învățământul preșcolar și postliceal și creșteri în învățământul primar, gimnazial și

profesional.Cel mai important progres s-a înregistrat în mediul rural. Ponderea personalului

calificat a continuat să scadă ajungând în anul școlar 2007/2008 la 93.5%. În învățământul

superior nu se înregistrează deficit de personal didactic calificat, la acest nivel procentul

cadrelor didactice calificate fiind de 100%. Totuși continuă să se manifeste unele discrepanțe

pe medii de rezidență in defavoarea mediului rural. 2

Aspectul practic al învățământului se află într-o profundă contradicție cu aspectul

teoretic: deși misiunea școlii este prezentată într-un set de standarde generale ce interpretează

așteptările beneficiarilor, în realitate se simte lipsa de interes pentru dezvoltare, pentru crearea

unor șanse egale cu provocările viitorului, iar învățământul din mediul rural este principalul

domeniu defavorizat. Există discrepanțe ale sistemului educational în ceea ce privește cele

două medii de rezidență (mediul urban și mediul rural) în prezent ruralul este o zonă de

slăbiciune al învățământului, inegalitățile sociale, sărăcia, declinul demografic, gradul de

cultură și educație, rezultatele foarte slabe la învățătură, lipsa oportunităților de angajare,

izolarea politică, socială și culturală sunt reprezentative pentru situația tinerilor de la sat.

1 Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică 20072 „Raportul asupra stării sistemului de învăţământ”, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, 2009

1

Tendința generală, cu excepția ultimului an școlar, este de reducere a populației,

evoluțiile demografice se reflectă în mod diferit la nivelul segmentelor de populație școlară

cuprinse în diferitele niveluri de învățământ. Astfel în învățământul preșcolar, se constată o

creștere a efectivelor de copii, atât pe ansamblul populației școlare (cu 39.500 în perioada

2000-2007 și 1500 în anul școlar 2007-2008 față de 2006-2007) consecință a creșterii ratei de

participare la acest nivel de educație. Același trend dar și mai accentuat, se constată și în cazul

gimnaziului, numărul de elevi reducându-se cu 397.000 , pe ansamblu, respectiv cu 109.000

în mediul rural. Reducerea pe ansamblu, a efectivelor școlare corespunzătoare învățământului

primar și gimnazial, care va mai continua și în următorii ani (dar pe un ritm mai redus),

conform prognozelor demografice, a antrenat și va mai antrena consecințe la nivelul

resurselor umane, sub aspect cantitativ, precum și în ceea ce privește structura rețelei școlare,

în special în mediul rural.

În conformitate cu Legea Educației Naționale nr.1/2011, sistemul educativ românesc

este reglementat de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (MECT). Fiecare nivel

are propria sa formă de organizare și este subiectul legislației în vigoare. Grădinița este

opțională între 3 și 6 ani. Școlarizarea începe la vârsta de 7 ani (câteodată la 6 ani) și este

obligatorie până în clasa a zecea (de obicei, care corespunde cu vârsta de 16 sau 17 ani).

Învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13 clase. Învățământul superior este

aliniat la Spațiul european al învățământului superior.3

Sistemul de învățământ actual este inechitabil. Din păcate, la nivel national, în ciuda

intervențiilor de până acum se mențin inechități flagrante. Apartenența la mediul rural se

asociază cu dezavantaje majore: actualmente numai 24,54% dintre elevii din mediul rural

ajung să urmeze liceul. Infrastructura și resursele din sistemul de învățământ sunt de slabă

calitate. Majoritatea școlilor au o arhitectură care corespunde unei concepții despre școală de

la finele secolului al XIX-lea, nu de la începutul sec.XXI. Peste 82% din totalul clădirilor

școlare sunt construite înainte de 1970, uneori chiar cu mult mai mult timp în urmă, ceea ce

face ca starea și dotarea lor să nu mai corespundă standardelor actuale de pregătire. Din mii de

școli din mediul rural, lipsesc facilități de bază ( apă curentă, toalete, energie electrică, gaze

etc.) iar dotarea materială este precară. Doar 36% dintre școli sunt conectate la internet,

majoritate covârșitoare fiind formată din liceele din mediul urban.

Din cauza cererii reduse a populației pentru serviciile educaționale există o serie de

fenomene negative privind egalitatea șanselor la educație, considerate a fi: egalitate de acces,

3 Legea Educației Naționale nr.1/2011

2

rezultate și oportunități. Între sistemul învățământului din mediul rural și mediul urban există

o serie de inegalități cum ar fi:

Școlile din mediul rural sunt slab dotate în cee ace privește echipamentele școlare și

materialele didactice;

Lipsa personalului didactic calificat;

Copiii din mediul rural prezintă un risc ridicat de sărăcie.

Printre cauzele disfuncțiilor se regăsesc:

Sprijinul financiar acordat elevilor este insufficient acesta neputând acoperi

întregile cheltuieli ale acestora;

Fondurile școlilor și dotările acestora au un grad scăzut;

Decontarea abonamentelor pentru copii care fac naveta se face cu întârziere

sau deloc;

Fondurile din bugetul local este destinat mai mult școlilor coordonatoare în

defavoarea celor subordinate.

S-au constatat disfuncționalități în urma unor analize făcute la nivelul unităților de

învățământ din mediul rural: gestionarea deficitară a școlilor mici, lipsa personalului de

specialitate, dificultăți de informare și lipsa dotărilor de specialitate.

Posibilele explicaţii ale nivelului redus de educaţie în cazul tuturor grupelor de vârstă

este cel al identificării nevoilor de educaţie în raport cu ocupaţia de bază:agricultura. De

asemenea,un alt motiv care este des invocat pentru explicarea nivelului scăzut de educaţie este

cel al sărăciei şi imposibilitaţii susţinerii unuia sau mai multor copii în sistemul de

învătământ.Trebuie menţionat că în cazul copiilor din mediul rural,la costurile de bază se

adaugă şi preţul transportului necesar navetei sau cazării în cazul distanţei mari faţă de

domiciliu,întrucât şcolile care oferă un nivel mai ridicat de educaţie sunt situate cu

preponderenţă în mediul urban.Calitatea actului de învăţământ suferă din acest punct de

vedere datorită limitarii bugetului de timp,iar în mare parte abandonul şcolar sau renunţarea la

studii după absolvirea primelor clase, sau nivelurilor obligatorii,este cauzată şi de acest

specific al comunităţilor rurale.În multe cazuri tinerii din mediul rural se limitează la şcolile

de meserii sau profesionale în încercarea de a obţine un minimum de pregatire. Dacă

obiectivul este rămânerea în mediul rural şi cultivarea micilor suprafeţe de teren aflate în

proprietatea familiei, atunci şcoala îşi pierde din importanţă.Astfel,pentru mulţi dintre copiii

de la sat a merge la scoala devine un deziderat,iar abandonul devine o realitate comună. 4

4 Dumitru Otovescu, Nicolae Panea (coord.), op.cit

3

Rata de părăsire al învățământului școlar din mediul rural conform

Institului Național de Statistică

An de

referință

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

România 22,9 21,7 23 22,5 23 21,5 20 19,2 18,3 18,3 19,3 18,1 17,8 17,3

Tabel nr.15

Unitate de măsură: %

Nivel de agregare: național

2. Analiza diagnostic a domeniului

Puncte forte Puncte slabe1. Crearea unei oferte pentru elevii

capabili de performanțe deosebite.

2. Crearea unui portofoliu educațional

al elevilor.

3. Existența unei clase speciale de tip

"școală după școală".

4. Existența unei colaborări foarte bună

între conducerea școlilor și

administrația locală.

5. Relație apropiată între cadrul

didactic și elev.

6. Existenţa schemelor orare conform

legislaţiei în vigoare.

1. Conform unor studii abandonul

școlar este un fenomen des întâlnit în

școlile din mediul rural.

2. Lipsa dotărilor, echipamentelor

școlare și a materialelor didactice.

3. Alocarea unui buget redus pentru

școlile din mediul rural de către

Guvern.

4. Proasta remunerație a profesorilor

din mediul rural.

5. Lipsa transportului elevilor către

unitățile de învățământ.

6. Refuzul profesorilor de a preda la

școlile din mediul rural din cauza

nedecontării navetei.

5 Institutul Național de Statistică

4

7. Lipsa psihologilor în școli.

8. Lipsa măsurilor de securitate în

școli.

9. Personal didactic insuficient.

10. Unități școlare cu populație

provenită în majoritate, din familii

cu condiții materiale precare și cu un

nivel redus de instruire.

11. Personal didactic necalificat.

12. Unități școlare cu fenomene

accentuate de absenteism, abandon

scolar, nescolarizare, analfabetism

(la clasele V-VIII), în multe cazuri

datorită reținerii copiilor de către

familie pentru activități agricole.

13. Slaba motivare a cadrelor didactice

datorită salariilor mici.

14. Tendința de îmbătrânire a populației

se manifestă și în cazul personalului

didactic.

15. Accesul la educație al populației

rurale este, în general, scăzut, în

special în ceea ce privește

învățământul superior.

16. Lipsa transparenței în alocarea

fondurilor pentru educație.

17. Infrastructura și resursele din mediul

rural de învățământ sunt de slabă

calitate.

3. Filtrarea și descrierea problemelor de politică publică

3.A. Problemele rezultate în urma filtrării sunt:

5

a) Lipsa dotărilor echipamentelor școlare și materialelor didactice

b) Abandonul școlar al elevilor din mediul rural

c) Proasta remunerație a profesorilor din mediul rural

3.B. Descrierea celor trei probleme de politică publică

a) Lipsa dotărilor echipamentelor școlare și materialelor didactice

Conform Art.9 din Legea Educației nr.1/2011, distribuirea echipamentelor școlare și

materialele didactice trebuie să respecte următoarele aspecte:

(1) Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt:

a) transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor;

b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate;

c) adecvarea volumului de resurse în funcţie de obiectivele urmărite;

d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile;

e) eficienţa utilizării resurselor.

Și alin (2) statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii

din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat. De asemenea,

statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul profesional şi liceal acreditat, de stat,

particular şi confesional, precum şi pentru cel postliceal de stat. Finanţarea se face în baza şi

în limitele costului standard per elev sau per preşcolar, după metodologia elaborată de

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Cauzele care au dus la apariția acestei probleme reies din dezinsteresul Guvernului ce

nu acordă suficientă atenție școlilor rurale și care nu oferă nici fonduri suficiente. Un alt

aspect ar putea fi și dezinteresului personalului aflat la conducerea școli care nu face nimic în

această privință.

Unitățile de învățământ din mediul rural se confruntă cu lipsuri evidente în ceea ce

privește materialul didactic. Câteva calculatoare primite prin diverse programe nu înseamnă

că dotarea școlilor din mediul rural a fost rezolvată. Pentru multe dintre școli, laboratoarele de

chimie sau fizica nu sunt decât denumiri generice. Experimentele la orele de chimie sunt de

nerealizat, deoarece școlile nu au mai primit reactive și substanțe chimice de peste 15 ani.

Nici la orele de fizica nu se pot face experimente, laboratoarele de fizica reducându-se în

multe școli rurale la un dulap plin cu aparate peste care s-a așternut demult rugina și praful.

Există părinți care au găsit soluții legale pentru lipsa de dotări din unitățile de învățământ:

6

înființează asociații pentru care donează 2% din impozitul pe venit. În acest fel este rezolvată

legal problema banilor ceruți pentru așa-numitul fond al clasei. Școlile de stat pot fi dotate

astfel cu table interactive, videoproiectoare și alte echipamente întâlnite de obicei doar în

unitățile de învățământ particulare.

b) Abandonul școlar al elevilor din mediul rural

Privind problematica abandonului școlar ca fiind o deficiență la nivel national, ce

poate duce la creșterea analfabetismului uman din întreaga Românie, vrem să punctăm faptul

că resursa umană este principala bogăție a țării și dezvoltarea ei trebuie să reprezinte

principala preocupare a statului. Preocupările existente în Uniunea Europeana pentru

prevenirea, combaterea și reducerea abandonului și eșecului școlar impun promovarea

măsurilor legislative adecvate și eficiente pentru alinierea României la efortul general în

această direcție.

Următoarea propunere de act normativ vine în completarea Legii Educației Naționale ,

conform căreia prin Art.6 alin.1 se recurge la următoarele: „La nivelul fiecărei unități școlare

se constituie Comisia privind abandonul școlar (CAS), condusă de directorul școlii, care

analizează și propune Consiliului de Administrație soluții privind rezolvarea cazurilor de

abandon școlar, în colaborare și consultare cu Inspectoratul Școlar, cu Direcțiile de

Învățământ ale primăriilor sau Consiliilor Județene, sau cu alte instituții sau asociații cu

preocupări în domeniu.’’

Cauzele care au dus situația în acest punct se identifică din studii ce arată că acei copii

care provin din familii cu un nivel scăzut de educație sau care au un status socio-economic

scăzut sunt mult mai predispuși la părăsirea timpurie a școlii. Modelul educațional oferit de

părinți. Cel mai adesea, elevii care ajung să renunțe la educație provin din familii în care

părinții nu au mai mult de opt clase.

Actorii implicați în rezolvarea acestei probleme se pot sustrage din Legea

Abandonului Școlar din Art. 333 în care sunt precizate următoarele: ”Statul garantează și

susține, inclusiv financiar, accesul la educație și formare profesională continuă pentru: a)

tinerii și adulții care nu au finalizat învățământul obligatoriu; b) tinerii care au părăsit sistemul

de educație înainte de a obține o calificare profesională și nu sunt cuprinși în nicio formă de

educație sau formare profesională.”

c) Proasta remuneratie a profesorilor din mediul rural

7

Conform Legii Nr. 63 din 10 mai 2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a

personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ în ART. 2 (1) Salariul brut al

personalului didactic auxiliar este compus din salariul de bază, la care se adaugă sporurile,

indemnizaţiile, precum şi alte drepturi salariale prevăzute de prezenta lege. (2) Salariul de

bază este format din:

A. salariul de încadrare al funcţiei didactice auxiliare prevăzut în anexele nr. 3a sau 3b,

după caz, la lege, care include sporul de suprasolicitare neuropsihică existent la toate gradele

şi treptele profesionale;

B. indemnizaţia de conducere, astfel cum este reglementată în anexa nr. 4 la lege;

C. indemnizaţia pentru învăţământ special;

D. gradaţia de merit, acordată în condiţiile legii;

E. sporul de stabilitate.

O cauză a veniturilor foarte mici ale personalului nedidactic o reprezintă amânarea

nejustificată a aprobării Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, categoriile de

personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de

acordare a acestuia, de către conducerea Ministerul Educației. Deși o mare parte din

personalul nedidactic lucrează în condiții deosebite de muncă — grele, periculoase sau

penibile — aceștia nu sunt remunerați corespunzător, fiind discriminați față de alte categorii

de salariați plătiți din fonduri publice, a căror salarizare reflectă condițiile efective de muncă,

prin acordarea unor sporuri specifice, în baza Regulamentului aprobat prin hotărâre a

Guvernului, la propunerea ministerelor coordonatoare.

Efectele insuficientei alocări de fonduri pentru educație sunt tot mai vizibile și fără

bani se poate face doar o pseudo-reformă, iar învățământul are nevoie de fonduri suplimentare

pentru a oferi șanse egale tuturor copiilor și pentru a putea limita efectele sărăciei, prin

condiții mai bune de studiu, prin acordarea unor facilități care să compenseze inegalitățile și

să limiteze, în mod real, analfabetismul și tendința de abandon școlar care duc inevitabil la

marginalizare socială, la creșterea numărului celor care nu se pot integra pe piața muncii.

4. Prioritizarea problemelor

Probleme C1 C2 C3 C4 C5 Total

8

Lipsa dotărilor echipamentelor

școlare și materialelor didactice.

1*0,

20=0

,20

5*0,2

0=1

3*0,2

0=0,

60

4*0,

20=0

,80

4*0,

20=

0,80

3,40

Abandonul școlar al elevilor din

mediul rural.

4*0,

20=0

,80

5*0,2

0=1

5*0,2

0=1

4*0,

20=0

,80

4*0,

20=

0,80

4,40

Proasta remunerație a profesorilor

din mediul rural.

3*0,

20=0

,60

2*0,2

0=0,4

0

3*0,2

0=0,

60

5*0,

20=1

3*0,

20=

0,60

3,20

Argumente:

P1C1: În Legea Educației Naționale nr.1/2011, reglementată de către Ministerul Educației,

Cercetării și Tineretului (MECT) nu este precizată problema dotărilor echipamentelor școlare

și materialelor didactice.

P1C2: Problema constituie o prioritate datorită faptului că echipamentele școlare și

materialele didactice ajută la buna funcționare a orelor de curs.

P1C3: Având în vedere că nu este o bază legislativă bine pusă la punct există o dezorganizare

în școli.

P1C4: În mediul rural, majoritatea elevilor sunt afectați de această problemă.

P1C5: Această problemă este semnificativă din cauza faptului că lipsa materialelor conduce la

încetinirea procesului de acumulare a informațiilor de către elevi.

P2C1: În Legea Educației Naționale nr.1/2011, Art.6 (1) din Constituția României este

prevăzut abandonul școlar cât și măsurile pentru combaterea și prevenirea abandonului școlar.

P2C2: Este foarte important deoarece dacă în viitor rata de abandon școlar va crește atunci

educația din România va fi afectată.

P2C3: Școlile vor rămâne fără elevi, profesorii fără un loc de muncă și o populație va deveni

needucată.

P2C4: Conform unor studii de specialitate din anul 2012, în proporție de 60% elevii din

mediul rural sunt afectați de această problemă dar și conducerea școlilor că rămân fără elevi.

P2C5: Abandonul școlar afectează tinerii și este o problemă semnificativă, este afectată

educația la nivel național cât și viitorul tinerilor.

9

P3C1: Conform legii salarizării, un cadru didactic din mediul rural câștigă un salariu cuprins

între 650-800 lei în comparație cu salariul unui cadru didactic din mediul urban care poate

ajunge la 2000 lei.

P3C2: Guvernul este responsabil pentru salarizarea cadrelor didactice din mediul rural.

P3C3: Nerezolvarea acestei probleme poate duce la orientarea cadrelor didactice către o altă

carieră.

P3C4: Sunt afectați toți profesorii la nivel național.

P3C5: Sunt afectați în mod direct cadrele didactice și în mod indirect elevii dar este totuși

important pentru că profesorii influențează în mod direct elevii.

5. Elaborarea propunerii de politică publică

Abandonul școlar al elevilor din mediul rural

1. Instituția inițiatoare: Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului2. Formularea problemei: Abandonul școlar

Privind problematica abandonului școlar ca fiind o deficiență la nivel national, ce poate duce la creșterea analfabetismului uman din întreaga Românie, vrem să punctăm faptul că resursa umană este principala bogăție a țării și dezvoltarea ei trebuie să reprezinte principala preocupare a statului. Preocupările existente în Uniunea Europeana pentru prevenirea, combaterea și reducerea abandonului și eșecului școlar impun promovarea măsurilor legislative adecvate și eficiente pentru alinierea României la efortul general în această direcție.

Următoarea propunere de act normativ vine în completarea Legii Educației Naționale , conform căreia prin Art.6 alin.1 se recurge la următoarele: „La nivelul fiecărei unități școlare se constituie Comisia privind abandonul școlar (CAS), condusă de directorul școlii, care analizează și propune Consiliului de Administrație soluții privind rezolvarea cazurilor de abandon școlar, în colaborare și consultare cu Inspectoratul Școlar, cu Direcțiile de Învățământ ale primăriilor sau Consiliilor Județene, sau cu alte instituții sau asociații cu preocupări în domeniu.’’

Cauzele care au dus situația în acest punct se identifică din studii ce arată că acei copii care provin din familii cu un nivel scăzut de educație sau care au un status socio-economic scăzut sunt mult mai predispuși la părăsirea timpurie a școlii. Modelul educațional oferit de părinți. Cel mai adesea, elevii care ajung să renunțe la educație provin din familii în care părinții nu au mai mult de opt clase.

Actorii implicați în rezolvarea acestei probleme se pot sustrage din Legea Abandonului Școlar din Art. 333 în care sunt precizate următoarele: ”Statul garantează și

10

susține, inclusiv financiar, accesul la educație și formare profesională continuă pentru: a) tinerii și adulții care nu au finalizat învățământul obligatoriu; b) tinerii care au părăsit sistemul de educație înainte de a obține o calificare profesională și nu sunt cuprinși în nicio formă de educație sau formare profesională.”

3. Denumirea politicii: Scăderea ratei abandonului școlar la nivel rural din sistemul educațional al României

4. Scopul: Dezvoltarea politicii educaționale privind abandonul școlar în sistemul educațional la nivelul rural din România

5. Obiective Obiectiv general: Identificarea felurilor de absenteism practicat de către elevii

din mediul rural și soluționarea acestuia de către factorii responsabili pe linie educativ-formativă.

Obiective specifice:a) Implicarea factorilor de decizie, serviciilor sociale, autorităților locale

și a ONG-urilor, în prevenirea și combaterea abandonolui școlar până la sfârșitul anului 2017 în toate județele din România

b) Creșterea cu 50% a monitorizării prin măsuri stricte abandonului și absenteismului școlar, în fiecare lună a anului în instituțiile școlare din mediul rural.

6. Beneficiari direcți: toți elevii din mediul rural indirecți: cadrele didactice, familiile elevilor, Ministerul Educației

7. Variante de soluționare

Varianta 1: Crearea unor programe guvernamentale care să vizeze prevenirea abandonului școlar.

Avantaje sociale:

Minimizează rata abandonului școlar prin unificarea și întârirea rolului de coordonare a eforturilor care se fac pentru susținerea elevilor în școli.

Creșterea nivelului de conștientizare în rândul elevilor cu privire la riscurile la care aceștia se expun prin refuzul de a frecventa cursurile educativ-formative.

Creșterea gradului de cuprindere a copiilor și tinerilor în toate nivelurile de învățământ.

Avantaje economice:

Atribuirea de fonduri europene privind implementarea programelor guvenamentale pentru abandonul școlar, de către instituțiile școlare la nivel local.

Dezavantaje sociale:

11

Implicarea cadrelor didactice presupune alocarea unor responsabilități multiple, astfel mărindu-le intervalul de timp petrecut în instituțiile în care activează pentru implementarea programelor.

Dezavantaj economic:

Alocarea unui buget mai ridicat de la guvern către instituțiile școlare

din mediul rural pentru aplicarea proiectelor.

Varianta 2: Dotarea instituțiilor de învățământ din mediul rural cu echipamente

școlare și materiale didactice pentru prevenirea abandonului școlar.

Avantaje sociale:

Facilitarea activităților curriculare ale cadrelor didactice în vederea

creșterii calității de predare.

Oferirea de sprijin informațional elevilor cu o situație financiară

precară.

Implementarea facilă și într-un mod optim a modului de predare precum

și memorarea informațiilor de către elevi.

Dezavantaj social:

Scăderea antrenării mentale și dezvoltării creativității elevilor din cauza

informațiilor puse la dispoziția acestora.

Dezavantaj economic:

Alocarea unui buget mai ridicat către instituțiile școlare din mediul

rural.

Varianta 3: Oferirea unor consultații psihopedagogice în fiecare instituție

școlară la nivel rural pentru identificarea problemelor ale abandonului școlar.

Avantaje sociale:

Dezvoltarea și orientarea către aflarea domeniului profesional în care se

încadrează elevul

Consilierea elevului în procesul de autocunoastere si autodescoperire a

propriilor capacitati si limite

Consilierea elevului privind înclinațiile si aptitudinile sale speciale si

dezvoltarea pe aceasta baza, a capacitatii de autoevaluare a propriei

personalitati.

Oferirea unui ajutor emoțional și posibilitatea de implicare a instituțiilor

sociale pentru rezolvarea problemelor personale.

Avantaje economice:

12

Dispunerea de consultații gratuite pentru elevi.

Dezavantaje sociale:

Modul de percepție eronat al elevilor asupra oferirii de sprijin

psihologic

Existența unei discrepanțe între modul de gândire tradițional al familiei

elevilor și perspectivele dobândite de către aceștia, în urma consilierilor oferite.

8. Procesul de consultare

Organizații si instituții consultate:

Inspectoratele școlare județene (dezbateri și întâlniri directe cu reprezentanții Ministerului precum și informare scrisă asupra propunerii de politici publice urmat de feedback-ul inspectoratelor)

Unitățile de învățământ ce prezintă un grad ridicat de abandon școlar Autoritățile publice locale și județene ( informări scrise asupra cărora s-au solicitat

diferite păreri)

Modalități de consultare:

Realizarea unor statici privind gradul de abandon școlar Realizarea de întruniri cu instituțiile pentru combaterea și prevenirea abandonului

școlar Realizarea interpelărilor direcționate Ministerului pentru aducerea la cunoștință

gradul problemei abandonului școlar

Matricea actorilor interesați

Grupul celor interesați

Ce dorim de la grupul respectiv

Ce beneficii poate avea grupul ca urmare a măsurilor propuse

Ce pierderi ar putea avea grupul ca urmare a măsurilor propuse

Cum le câștigăm sprijinul

Profesorii elevilor

Indemnarea elevilor la o formare educationala.

Activarea in domeniul educatiei

O capacitate de munca mai

mare

Acordarea unui venit salarial

mai mare profesorilor.

acordarea unor dotari privind echipamentele

de lucru.

9. Varianta de soluționare recomandată

13

Oferirea unor consultații psihopedagogice în fiecare instituție școlară la nivel rural pentru identificarea problemelor ale abandonului școlar.

Prezentarea variantei

Se vor oferi consultații psihopedagogice în fiecare instituție școlară la nivel rural pentru identificarea problemelor ale abandonului școlar.

Beneficii

Elevii se vor orientarea către un domeniu profesional

Elevii își vor dezvolta capacitatea de autoevaluare a propriei personalități

Copiii vor beneficia de consultații gratuite

Riscuri

Elevii vor înțelege eronat oferirea sprijinului psihologic

Se va crea o discrepanță între modul de gândire tradițional al familiei și perspectivele

dobândite de elevi în urma consilierelor oferite

Grup vizat

Totalitatea elevilor din mediul rural aflați în situația de abandon școlar

Indicatori de performanță

Numărul elevilor ce beneficiază de consultați psihologice

Diminuarea ratei abandonului școlar în mediul rural

Termene preconizate

1. Înaintarea cererii de aprobare și adoptare către Ministerul Educației 15 ianuarie 2016 – 14 martie 2016

2. Selectarea autorităților implicate 21 martie 2016 – 30 aprilie 20163. Stabilirea listei finale a școlilor ce prezintă un grad ridicat de abandon școlar 9 mai 16

– 11 iulie 20164. Crearea și dotarea cabinetelor pentru desfășurarea activității de specializare 11 iulie

2016 – 1 septembrie 20165. Selecționarea personalului specializat în domeniu 1 august 2016 – 31 august 20166. Repartizarea personalului selectat 1 septembrie 2016 – 15 septembrie 20167. Elaborarea raportului de monitorizare a personalului de psihopedagogie 19

septembrie 2016 – 20 martie 20178. Evaluarea finală cu privire la rata de abandon școlar 1 aprilie 2017 – 28 iulie 2017

14

Bibliografie1.Anualul statistic al României ,Institutul Național de Statistică, 2007

2.Raportul asupra stării sistemului de învățămănt, Ministerul Educației,Cercetării și Inovării, 2009

3. Legea Educației Naționale nr 1/2011

4. Lege pentru prevenirea și combaterea abandonului și eșecului școlar din 2011

15

5. Legii Nr.63 din 10 mai 2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

6.Dumitru Odobescu, Nicolae Panea (coord.)„ Principalele probleme sociale ale comunitățillor rurale din Români ‘’, editura Beladi, Craiova, 2010

7.Institutul Național de Statistică

16