Implicarea unui ONG de mediu

În gestionarea unei probleme de mediu:

“Clubul de Ecologie Și Turism Montan Albamont”

Profesor Coordonator: Trică Carmen

Student: Gheorghe Georgiana-Cristina

Grupa:1328

Seria: A

An: 3

2013

CUPRINS

Capitolul I

Prezentarea generală a Clubului de Ecologie și Turism Montan Albamont

1.1.Scurt istoric

1.2.Structura organizatorică

1.3.Identificarea și caracterizarea succintă a domeniilor în care activează ONG-ul de mediu

1.4.Identificarea activităților aferente domeniilor de aplicare

Capitolul II

Comunicarea între Clubul de Ecologie Și Turism Montan Albamont cu alte categorii de operatori

2.1.Comunicarea între ONG-uri de mediu cu alte categorii de operatori

2.2.Analiza comunicării cu alte ONG-uri

Capitolul III

Soluționarea problemei de mediu : Impactul negativ al deșeurilor cu rumeguș din localitatea cu mare potențial turistic Garda

Capitolul I

Prezentarea generală a Clubului de Ecologie și Turism Montan Albamont

1.1.Scurt istoric

Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont (C.E.T.M. Albamont) se defineste ca

o organizatie cu activitati concrete, neguvernamentala de mediu, legal constituita, nonprofit,

fara caracter politic. Scopul organizaţiei este acela de a promova principiile dezvoltării

durabile prin acţiuni practice şi educaţionale, urmărind punerea în valoare a cadrului natural şi

patrimoniului comunitar din zonele montane ale judeţului Alba.

Clubul Albamont s-a constituit în 22.02.1980, ca o secţie de turism montan pe lângă

Asociaţia Sportivă Constructorul din Alba Iulia, avand ca misiune principala aceea de a face

drumetii în muntii Romaniei. În perioada 1980-1990, Albamont a efectuat programe de

marcare a traseelor turistice din Munţii Trascău, Şureanu şi Bihor. Tot în această perioadă a

participat la foarte multe concursuri de orientare şi drumeţie montană şi alpinism în Munţii

Retezat, Apuseni, Şureanu, Bucegi, Făgăraş, Bihor-Vlădeasa, Cerna, Dobrogei, Piatra

Craiului, Buzău etc.

Incepand cu anul 1990 CTM Albamont obţine statutul de ONG, preluând şi numele de

Club de Ecologie, denumirea completă fiind cea de Clubul de Ecologie şi Turism Montan

Albamont iar în anul 1994 obţine calitatea de persoană juridică de la Tribunalul Alba,

conform prevederilor Legii 21/1924. Din acel moment clubul s-a preocupat continuu de

probleme ecologice grave ale zonei Alba, demarând in acest sens o serie de activităţi de

educaţie ecologică, campanii de conştientizare privind dezastrele ecologice, întocmirea de

baze de date, etc.

Prin programele Environmental Training Project ETP şi Environmental Health Project

EHP în colaborare cu alte ONG-uri şi cu organizaţii internaţionale, Albamont a desfăşurat

cursuri, seminarii, acţiuni pe teren, în special pentru combaterea fenomenelor de poluare în

zona Zlatna.

Toate acestea au constituit începutul unei ample campanii împotriva poluării de la

Zlatna, inclusiv cu un marş de la Alba Iulia la Zlatna (38 km).În perioada 1994-1997, în

colaborare cu USAID şi EPA din SUA, a participat la programul EHP Zlatna, reuşind să-şi

aducă o contribuţie importantă la reducerea plumbemiei copiilor din Zlatna.

În anul 2000 îşi modifică statutul conform Ordonanţei Guvernamentale nr. 26/2000.

Proiecte derulate de C.E.T.M. Albamont

1.Per’Pedes XXI

Proiect derulat cu ocazia cupei anuale de primăvară a Albamontului, cu scopul de a

asigura iniţierea în practicarea turismului montan, cunoaşterea unor zone mai deosebite sau

mai puţin cunoscute, respectiv implementarea practicării unui turism montan ecologic.

Concursul Per'Pedes s-a desfăşurat în localitatea Rimetea (depresiunea Trascăului) în

perioada 27.04 - 01.05.2001. Participante la concurs au fost 15 organizaţii reprezentate printr-

un număr de peste 80 membri. S-au organizat probele de orientare, de regularitate, de prim

ajutor, culturală precum şi testul teoretic.Majoritatea organizaţiilor au participat la toate cele

cinci probe dovedindu-şi atât aptitudinile de montaniarzi cât si cunoştinţele bogate în

domeniile de concurs.

Finanţator: Regional Environmental Center Romania (DJTS Alba.);

Perioada derularii : 27.04 - 01.05.2001 ;

Buget: 300 Ron;

Coordonator: Anda Enache.

2.Forum 2001

Intrunirea ONG-urilor din judeţul Alba în vederea unei mai bune cunoaşteri, informări

şi a unei colaborări viitoare la realizarea sau derularea unor proiecte comune. Activităţile

premergătoare Forum 2001 au început din data de 15.10.2001. Astfel, s-au organizat întâlniri

la care au participat membrii Albamont, reprezentanţi ai DJTS Alba şi membrii organizaţiilor

colaboratoare.

In acest sens, în cadrul acestor întâlniri s-a stabilit locul de desfăşurare a Forumului şi

lista invitaţilor. Forum 2001 a avut loc în data de 03.11.2001 la Casa Studenţilor din Alba

Iulia, prima parte a zilei fiind ocupată cu prezentarea unui târg al ONG - urilor (materiale

promoţionale, poze, reviste editate de ONG - uri, etc.), cele mai frumoase standuri fiind

premiate.La Forum 2001 au fost prezenţi peste 70 de persoane reprezentanţi a 24 ONG - uri

din judeţul Alba, lucrările acestuia fiind intens mediatizate în presa scrisă, radio şi televiziune,

ele fiind prezentate la Forumul Naţional al ONG -urilor din ianuarie 2001.

Finanţator: DJTS Alba;

Perioada derulării: 03.11.2001;

Buget: 350 Ron;

Coordonator: Anda Enache.

3.Per’Pedes 2003

In perioada 1-4 Mai 2003 s-a desfasurat in zona Cheile Ampoitei-Cheile Rametului prima

etapa a Concursului de Drumetie si Turism Montan PER PEDES 2003. La concurs au

participat aproximativ 70 de persoane, din care aproximativ 20 de la Albamont, iar restul de la

alte 7 organizatii. Dintre acestia 27 de persoane au participat efectiv la probele de concurs

organizati in 9 echipaje a cate 3 membri.

Finanţator: DJTS Alba;

Perioada derulării: 01.10.2003 – 04.04.2003;

Buget: 780 Ron;

Coordonator: Anda Enache.

Finantarea C.E.T.M. Albamont

Principalele surse de finanţare ale organizaţiei Clubul Ecologic de turism montan

Albamont sunt:

surse externe aproximativ 80%;

surse interne aproximativ 20% (din cotizaţii, contribuţii, sponsorizări şi voluntariat).

Beneficiaza astfel de suportul unor fundatii, precum : Fundatia pentru Dezvoltarea

Societatii Civile, Fundatia pentru o societate deschisa; a unor fonduri provenite de la U.E. :

U.E. prin programul ECOS-OUVERTURE, Phare PDP, dar si din partea Bancii Mondiale.

Resursele materiale si financiare ale organizatiei consta si in bunuri mobile si imobile,

mijloace banesti obtinute din contributiile membrilor, donatii, sponsorizari, subventii,

activitati proprii sau orice alte surse prevazute de lege.

1.2.Structura organizatorică

Clubul de Ecologie Și Turism Montan Albamont

Adunarea Generala a Membrilor activi

Comisia de Cenzori Consiliul Director

Presedinte

Vicepresedinte

Birou Executiv Secretar Contabil

Membri:

Clubul CETM Albamont cuprinde următoarele categorii de membri:

membri fondatori;

membri de onoare;

membri activi;

membri colaboratori;

membri simpatizanţi.

În cadrul CETM Albamont funcţionează şi o secţie de copii (Grupul MINIALBAMONT

- copii până la 14 ani) şi osecţie de adolescenţi (Grupul ADO - adolescenţii cu vârste între

14 - 25 ani). Numărul total al membrilor a ajuns la aproximativ 250, numărul membrilor activi

fiind în medie de 35 - 45 persoane.

Membrii Asociaţiei au urmatoarele drepturi şi obligaţii:

a) să fie aleşi în Consiliul Director şi în Comisia de Cenzori;

b) să-şi exprime prin vot opţiunea faţă de proiectele Asociaţiei;

c) să folosească bazele Asociaţiei numai în scopul pentru care care a fost înfiinţată;

d) să participe la toate activităţile Asociaţiei şi să beneficieze de publicaţiile acesteia;

e) să respecte Statutul Asociaţiei, regulamentele acesteia şi hotărârile Consiliului Director;

f) să achite cotizaţiile potrivit angajamentelor pe care şi le-au asumat faţă de Asociaţie;

g) să apere interesele acesteia.

Organele de conducere :

1. Adunarea Generala a Membrilor activi este organul de conducere, alcatuit din totalitatea

membrilor activi.

Competenta:

-stabileste strategia si obiectivele generale ale organizatiei;

-aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatia financiara anuala;

-alege si revoca membrii Consiliului director si Presedintele;

- modifica actul constitutiv si statutul;

-dizolva si lichideaza organizatia.

Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, nu mai tirziu de 15 martie. Ea poate fi

convocata in sedinte extraordinare prin decizia Consiliului Director Albamont din initiativa

proprie si la solicitarea a 1/3 din membrii activi.

2. Consiliul de conducere asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale.

Componenta sa este numai din membrii Albamont.

Atributii:

-prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate;

- executa bugetului de venituri si cheltuieli, situatia financiara anuala, proiectul bugetului de

venituri si cheltuieli si proiectul programelor organigramei ;

- incheie acte juridice in numele si pe seama organigramei ;

- aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei.

Consiliul Director Albamont se intruneste cel putin o data la trei luni si ori de cate ori

este convocat de presedinte sau de cel putin o treime din membrii sai. Hotararile se valideaza

cu majoritate simpla. Consiliul Director va elabora un regulament intern de functionare in

termen de 45 de zile de la alegere si va fi facut public in termen de 15 zile.

3. Presedintele:

-reprezinta organizatia in relatiile cu tertii;

-coordoneaza activitatea compartimentelor organizatiei;

-conduce Consiliul director si prezideaza Adunarea Generala.

4. Comisia de cenzori:

- verifica modul in care este administrat patrimoniul Albamont;

- intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;- poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;- indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunare Generala.

5. Biroul executiv:

a) gestioneaza si administreaza bunurile Albamont;

b) asigura coordonarea proiectelor si programelor Albamont aflate in derulare;

c) intocmeste lunar pentru Consiliul Director Albamont un raport privind activitatile si situatia financiara.

Clubul CETM Albamont cuprinde urmatoarele categorii de membri:

- membri fondatori;

- membri de onoare;

- membri activi;

- membri colaboratori;

- membri simpatizanti.

Albamont detine un spatiu inchiriat constituit din 2 birouri, amplasat in centrul orasului

Alba Iulia, 4 computere, 2 xerox-uri, o camera video, aparat TV, videorecorder, aparat de

proiecţie diapozitive, retroproiector si mobilier.

De asemenea, incepand cu anul 2004, Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont a

devenit custodele legal al rezervatiilor naturale Cheile Rimetului, Cheile Manastirii si

Vanatarile Ponorului.

Relațiile de comunicare între compartimente

Adunarea Generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea membrilor activi. Competența:

- stabilește strategia și obiectivele generale ale organizației;- aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și situația financiar și anuală;- alege și revocă membrii Consiliului director și Președintele;- modifică actul constitutiv și statutul;- dizolvă și lichidează organizația.

Adunarea Generală se întrunește cel puțin odată pe an. Ea poate ficonvocată în ședințe extraordinare prin decizia Consiliului Director din inițiativa proprie și la solicitarea a 1/3 din membrii activi.

Preşedintele reprezintă organizaţia în relaţiile cu alte organizaţii, organele şi organismele de stat, ale administraţiei cât şi cu cele similare prin obiect de activitate, interne şi internaţionale, angajând-o faţă de acestea prin semnătura şi ştampila fundaţiei. Încheie acte juridice de dispoziţie, conservare, reprezentare şi administrare în numele şi pe seama Fundaţiei, putând semna valabil în numele acesteia ori de câte ori este nevoie. La prima şedinţă a Consiliului Director Preşedintele are obligaţia să raporteze activitatea sa. Pune în aplicare Hotărârile Consiliului Director.

Consiliu Directorilor sunt aleși nominal în funcții de către Adunarea Generală. Principala responsabilitate a Consiliului este să asigure funcționarea Asociației în conformitate cu statutul acesteia.

Cenzorii sunt desemnaţi de către Consiliul Director pe o perioadă de trei ani şi revocaţi tot de către acesta, are competenţa de a verifica gestiunea financiară a Fundaţiei asupra căreia se întocmeşte un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.

Directorul executiv este angajat contractual al Fundaţiei. Angajarea şi revocarea sa serealizează de către Preşedintele Consiliului Director, conform legislaţiei în vigoare.

1.3.Identificarea și caracterizarea succintă a domeniilor în care activează ONG-ul de mediu

Domenii de interes: ecologic, sport, turism, profesional şi de afaceri, cooperare internaţională, mobilitate şi voluntariat, civic.

Domeniu de activitate: biodiversitate şi conservarea naturii, campanii, combaterea poluării, dezvoltare comunitară, educaţie ecologică locală, tehnologii curate.

Obiective specifice

A. Realizarea strategiei de dezvoltare locala a resurselor umane pentru o zona cu minim 25 comune.

Acest obiectiv se va realiza prin activitati de cercetare si studii de teren privind situatia actuala a somajului si a persoanelor, identificarea si evaluarea nevoilor specifice ale grupurilor tintaƒ in vederea integrarii pe piata muncii si prin consultanta pentru adoptare strategiilor. Acest studiu si strategia vor asigura corelarea programelor de formare profesionala furnizate cu oportunitatile existente si/sau previzionate de pe piata muncii din Muntii Apuseni.

B. Realizarea unei campanii de informare.

Acesta presupune implementarea activitatilor de informare si constientizare privind oportunitătile de educatie si formare profesionala, de ocupare in domenii non-agricole, de promovare a culturii antreprenoriale in mediul rural, de protectie a mediului in vederea unui mod de viata sanatos si de crestere a constientizarii asupra efectelor nocive ale tutunului si alcoolului in scoli pentru 10000 persoane.

Aceste activitati se vor realiza in cadrul Caravanei Oportunitatilor de Ocupare care va poposi de doua ori pe an in 25 targuri si 25 scoli si a Retelei de Servicii de Ocupare formata din 25 Panouri ale Oportunitatilor de Ocupare actualizate prin date din Website-ul oportunitatilor de ocupare.

C. Furnizarea programelor de formare profesionala si dezvoltare a capacitati antreprenoriale.

Programele de formare profesionala vor cuprinde 16 profesii acreditate, din care 8 prin acest proiect, pentru 360 persoane, in domeniile IT, turism, protectia naturii, prelucrarea lemnului, pietrei si a altor materii prime locale, constructii si reparatii auto. Pentru 90 persoane se vor furniza programe de dezvoltare a competentelor antreprenoriale in dezvoltarea afacerilor ca administrator pensiune turistica si manager resurse umane, in planificarea afacerilor si marketing. De asemenea, se vor asigura consiliere si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri si pentru accesarea si utilizarea creditelor si a granturilor.

1.4.Identificarea activităților aferente domeniilor de aplicare

În domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale s-a urmărit sprijinirea creării de noi forme asociative şi modernizarea celor existente în vederea valorificării mai eficiente a producţiei obtinute. Deasemenea s-a realizat promovarea produselor traditionale prin participarea producatorilor atestati la targurile de produse traditionale: Gustos de Alba, AGRARIA Cluj, Dumbrava Sibiului, Zlatna, Apulum Agraria şi piaţa volantă săptămânala din Alba Iulia. S-a constituit Asociatia producatorilor de produse traditionale din judet: ALBA TRANSILVANIA. S-a realizat participarea membrilor din Asociatie la Seminarul organizat de MADR si DAJ Sibiu cu tema « Promovarea produselor traditionale prin Branduri Transilvane ». În ce priveşte asigurarea securităţii alimentare a judeţului s-a verificat respectarea prevederilor actelor normative şi a tematicilor MADR în sectorul zootehnic. Au fost verificaţi în acest scop în 2011 496 agenti economici printre care şi 392 magazine alimentare conform OUG. nr.12/2006 şi 104 agenti economici din industria alimentara. Au fost acordate 150 avertismente şi 14 amenzi în valoare de 9700 lei. S-au verificat 79 societati comerciale cu privire la corelatia dintre înscrisurile din evidentele oficiale si realitatea faptică din teren privind efectivele de animale si productiile realizate, nu s-au constatat deficient. S-au verificat 74 primarii si asociatii de cresterea animalelor care au primit subventii pentru pajisti. Nu s-au constatat deturnări de fonduri. Privind evoluţia principalelor boli şi dăunători din culturile agricole ale judeţului au fost monitorizate 25 de culture şi 103 de agenti daunare.

Au fost efectuate de asemenea verificări privind respectarea prevederilor actelor normative şi a tematicilor MADR în sector vegetal, verificări cuprinzând 77 operatori in agricultura ecologica, din care 67 producatori agricoli, 49 apicultori, 7 crescatori deanimale, 1 viticultor, 4 crescatori melci şi 6 operatori in flora spontana si fructe de padure. Pentru promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicată, a soiurilor şi hibrizilor s-au identificat si aprobat 7 planuri individuale pe restructurare-reconversie cu o suprafata totala de 230 ha, care vor fi finalizate pana in 31 iulie 2013 şi au fost semanate 388 ha cu sfecla de zahar si 1315 ha rapita (cultura semanata in toamna 2010). Dintre obiectivele specifice importante a fost şi supravegherea stării fitosanitare şi a evoluţiei bolilor şi dăunătorilor în culturile agricole. Pentru a monitoriza evoluţia principalelor boli şi dăunători din culturile agricole au fost efectuate 193 controale în pepiniere, culturi agricole, sere, solarii, centre depozitare, comercializare a materialului saditor. Din punct de vedere sanitar veterinar în cursul anului 2011, au fost efectuate un număr de 417 controale în cadrul Programului de Supraveghere si Control, 553 inspectii şi controale tematice conform notelor de serviciu şi 1773 controale oficiale conform Ordinului ANSVSA nr. 113/2008 cu completările şi modificările ulterioare iar programul de supraveghere şi control, s-a bazat pe efectuarea controalelor in cadrul acestui program cit si pe prelevarea de probe. In domeniul bunastarii si protectiei animalelor in anul 2011 s-au efectuat un numar total de 43 controale dupa cum urmeaza: 22 – în exploatatii de bovine; 2 - ferme animale blana; 1 - centru colectare bovine; 3 - expl. Porci; 2 - GP porci; 2 - abatoare; 9 - ferme pasari; 2 - controale transport animale vii.

În domeniul protecţiei mediului înconjurător obiectivul prioritar a fost constituirea unui sistem solid de management de mediu şi contribuţia la dezvoltarea durabilă a judeţului. S-au monitorizat măsurile cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu 2007-2013 şi s-au desfăşurat acţiuni de urmărire a implementării la nivel local a măsurilor rezultate din negocierile cu Uniunea Europeană a cap.22-Mediu, transpuse în Planul de măsuri prioritare pe anul 2011. O atenţie deosebită s-a acordat activităţilor economice desfăşurate de către persoanele juridice şi fizice, fiind emise 3153 acte de reglementare (374 autorizaţii de mediu, 58 autorizaţii de mediu revizuite, 9 acorduri de mediu, 59 avize de mediu, 2485 notificări, 168 decizii de încadrare) şi 1640 îndrumare tehnice. În ceea ce priveşte controlul poluării

industriale, s-a realizat monitorizarea stadiului îndeplinirii angajamentelor negociate cu Comisia Europeană pentru directivele următoare: • Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC): - s-au inventariat 13 operatori economici care deţin 19 instalaţii IPPC; • Directiva 1999/13/EC privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii (COV): - s-au inventariat 18 agenţi economici, fiind emise 18 autorizaţii de mediu; • Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere (LCP): - nu s-au identificat instalaţii care intră sub incidenţa acestei directive; • Directiva 96/82/EC privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (SEVESO II): - s-au inventariat 9 obiective.

În domeniul educaţiei, în judeţul Alba, în anul calendaristic 2011, până la data de 22.09.2011, s – a alocat pentru lucrări investiţionale, prin OMECTS nr. 4243/23.05.2011, suma de 770.000 lei defalcată astfel: 600.000 lei investiţii pentru obiectivul „grădiniţa cu program normal nr. 10” Alba Iulia şi 170.000 lei pentru reabilitarea a 5 unităţi de învăţământ. Numărul unităţilor de învăţământ autorizate sanitar în cursul anului 2011 a fost de 327 unităţi (58,39%), în care învaţă 47334 copii/elevi; în curs de autorizare 61 unităţi (10,89%) în care învaţă 2656 elevi(4,92%).

Suma alocată în vederea achiziţiei de rechizite şcolare pentru anul şcolar 2010 – 2011 a fost de 262.513 lei.

În perspectiva descentralizării învăţământului şi pregătirea reţelei şcolare în judeţul Alba au fost vizate următoarele aspecte: pregătirea reţelei unităţilor şcolare gimnaziale; reconstrucţia reţelei liceale şi grupurilor şcolare din perspectiva comenzii sociale prin valorificarea studiilor efectuate în cadrul programului PHARE TVET; monitorizarea şi consilierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi/sau particular în vederea obţinerii autorizării/acreditării în urma vizitelor externe de evaluare a ARACIP.

Capitolul II

Comunicarea între Clubul de Ecologie Și Turism Montan Albamont cu alte categorii de operatori

2.1.Comunicarea între ONG-uri de mediu cu alte categorii de

operatori

Clubul este in relaţii de parteneriat si colaborare cu peste o suta de alte O.N.G.-uri din

judet, din tara si strainatate, cu instituţii guvernamentale, structuri administrative locale si

centrale, instituţii de invatamant, de cercetare, stiintifice si culturale, cu institutii

internationale implicate in probleme de protectie a mediului, participare publica, dezvoltare

comunitara si programe de instruire.

Printre cele mai importante colaborari cu alti operatori se numara:

sprijinirea echipelor Serviciului Pubilc Salvamont in cazurile de accidente grave;

colaborarea cu Administratia Nationala „Apele Romane” la aplicarea strategiei si

politicii regionale de gospodarire a apelor;

organizarea Festivalului Memorial Marioara Puscas, in septembrie 2006, in

colaborare cu Asociaţia de Turism si Ecologie Trascau Corp din Zlatna, Clubul de Turism

Sportiv si Ecologie Acropolis din Aiud;

colaborarea cu SC Albena Tours SA in vederea crearii conditiilor (infrastructura,

resurse umane, promovare) de practicare a ecoturismului in Depresiunea Trascaului;

20-22 aprilie 2007: organizarea unor manifestari menite sa serbeze Ziua

Internationala a Pamantului de catre Albamont in parteneriat cu Primaria Municipiului

Alba Iulia;

Consultarea Institutului de Speologie “Emil Racovita”,si a Federatiei Romane de

Speologie in vederea administrarii pesterilor de pe teritoriul rezervatiei naturale Vanatarile

Ponorului;

Sprijinul financiar pentru proiectele derulate:

Regional Environmental Center Romania a finantat proiectele

-„Protejarea rezervatia geo-botanica Scarita-Belioara” , prin care s-a realizat unui gard

din lemn In jurul perimetrului rezervatiei care sa Impiedice accesul vitelor In zona, si

- „Salvati Cetatea Alba Iulia”: campanie de constientizare a pericolului In care se afla

cetatea medievala din Alba Iulia si de impulsionare a activitatilor de restaurare si protejare a

acesteia.

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile a sustinut „Centrul de Resurse pentru

Organizatii Neguvernamentale – CRONOS”, fundamentat pe dezvoltarea sectorului

neguvernamental prin acordarea de consultanta si instruire pe probleme specifice ale ONG-

urilor, crearea unui centru de informare pe probleme de interes pentru ONG-uri cu biblioteca

si baza de date, facilitarea dialogului si a cooperarii Intre institutii guvernamentale si ONG-

uri.

World Learning pentru campania „Apa Curata”, bazata pe declararea de catre

Consiliul Judetean Alba a zonei Raului Sebes ca zona de importanta strategica si elaborarea

unei reglementari privind asigurarea conditiilor sanitare si de mediu necesare pentru apele

bazinului hidrografic Sebes.

MilieuKontakt Oost Europa Olanda care a finantat campania „Apuseni Curati”, In

vederea reducerii poluarii cu rumegus din zona Muntilor Apuseni;

Fundatia pentru Parteneriat a finantat in 2002 proiectul „Sprijin pentru Rosia

Montana”.

Consiliul Judetean Alba , care a contribuit cu resurse banesti la multe din activitatile

O.N.G.-ului.

Cadrul legislativ general pentru protectia mediului în România este reprezentat prin:

• Legea protectiei mediului 137/1995, republicata, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta 91/2002;

• Legea apelor 107/1996;

• Ordonanta de Urgenta a Guvernului 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001;

• Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001;

Hotarârea de Guvern 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

• Ordonanta de Urgenta 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;

• Hotarârea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Legislație europeana Legislație românească

Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC, amendata de Directiva nr.91/156/EEC.

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.Hotararea de Guvern 123/2003 privind aprobarea Planului National de etapa de Gestionare a Deseurilor.

Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase.

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr. 87/101/EEC si de Directiva nr.91/692/EEC.

Hotararea de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, completata si modificata de Hotararea de Guvern 441/2002Hotararea de Guvern nr. 1159/2003 pentru modificarea Hotararii de Guvern nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate.

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase si Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor.

Hotararea de Guvern nr.1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase.

Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor.

Hotararea de Guvern nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor.Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 867/2002 privind definirea

criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit dedeseuri 2002.Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri.

Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor.

Hotararea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deseurilor.Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.1215 din 10 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deseurilor.

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje.

Hotararea de Guvern nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje.Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje.

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si PCT).

Hotararea de Guvern nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiune si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari.Ordinul MAPM nr. 279/2002 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimicePericuloase.

Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor, (ce inlocuieste Decizia nr. 94/3/CE privind lista deseurilor siDecizia nr. 94/904/CE privind lista deseurilor periculoase).

Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Regulamentul nr. 259/93 privind controlul transportului deseurilor in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana.

Hotararea de Guvern nr. 1357/2002 pentru stabilirea autoritatiilor publice responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri ;Hotararea de Guvern nr. 228/2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului,

perfectionarii active si a tranzitului;Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora.

Directiva nr. 86/278/EEC privind protectia mediului si in particular a solului, atunci cand namolul de la statiile de epurare este utilizat in agricultura.

Ordinul MAPAM 49/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura.

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele uzate.

(a fost elaborat Draft-ul de HG).

Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE).

(elaborat in 2004).

Directiva nr.78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de titan.

Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan.

Directiva nr. 92/112/CEE privind pocedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan.

(elaborat in 2004).

2.2.Analiza comunicării cu alte ONG-uri

C.E.T.M. Albamont demarează un proiect prin POS Mediu, Axa prioritară 4

Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională

02.07.2012

Clubul de Ecologie și Turism Montan Albamont, având sediul în str. Mitropolit Andrei Şaguna, nr. 2, Alba Iulia, cod poștal 510010, jud. Alba, România, anunță demararea proiectului cu titlul „Managementul durabil al SCI Muntele Mare şi al siturilor Natura 2000 Trascău”, cod SMIS-CSNR 37222, în valoare totală de 1.384.386 lei.

Proiectul este co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4 – “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”, Domeniu major de intervenție – „Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000” și Bugetul de Stat.

Principalele obiective ale proiectului, ce se va desfăşura pe o perioadă de 31 de luni, respectiv pe perioada 08.06.2012 - 07.01.2015, constau în îmbunătățirea managementului siturilor Natura 2000 prin realizarea Planului de management al ROSCI0119 și a Strategiilor de vizitare pentru ROSPA0087 și ROSCI0253; conştientizarea cetățenilor cu privire la importanța conservării speciilor și habitatelor cuprinse în ROSCI 0119 Muntele Mare și asigurarea promovării proiectului; întărirea capacității instituționale a Administrației siturilor Natura 2000 Trascău și a CETM Albamont, custode al ROSCI0119 Muntele Mare; asigurarea managementului proiectului și auditarea financiară a acestuia.

Proiectul este de o importanţă majoră, prin implementarea acestui proiect va fi elaborat și aprobat un Plan de management, suprafața națională de arii protejate care beneficiază de Plan de management va crește cu 1.659 ha, iar 93.189 ha (siturile Natura 2000 Trascău) + 1.659 ha (situl Natura 2000 Muntele Mare) vor beneficia de un management net superior datorită creșterii capacității instituționale a Administrației/Custodelui.

Capitolul III

Soluționarea problemei de mediu : Impactul negativ al deșeurilor cu rumeguș din localitatea cu mare potențial

turistic Garda

Proiectul: Apuseni Curați

Problema abordata: Impactul negativ al deseurilor cu rumegus din localitatea cu mare

potential turistic Garda

Caracterizare: Măsurile specifice pentru rezolvarea problemelor de mediu cauzate de sistemul actualde gestionare a deşeurilor, la nivelul judeţului, sunt legate de eliminarea impactului asupra mediului datorat: 

- existenţei a numeroase depozite neconforme de deşeuri rezultate din activităţi

miniere;

- sistemelor deficitare de colectare, transport şi valorificare selectivă a ambalajelor şi a

deşeurilor de ambalaje;

- sistemelor şi practicilor actuale de (pre)colectare şi transport a deşeurilor urbane;

- depozitării deşeurilor urbane în depozite de deşeuri menajere;

- deşeurilor toxice şi periculoase şi a unor categorii speciale de deşeuri generate de

agenţi economici şi populaţie;

- depozitării necorespunzătoare a deşeurilor industriale nepericuloase în mediul urban şi

rural, inclusiv a deşeurilor rezultate de la debitarea şi prelucrarea lemnului.

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deșeuri cu rumeguș sunt:

- modificări de peisaj şi disconfort vizual;

- poluarea aerului;

- poluarea apelor de suprafaţă;

- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

învecinate.

TIPURI DE DEȘEURI DIN RUMEGUȘ:

- pentru exploatare forestiera - craci, ramuri, coaja , talas ;

- pentru debitare - margini, talaș și rumeguș

Beneficii directe asupra mediului:

- r e d u c e r e a p o l u a r i i c u d e s e u r i d i n r u m e g u s d e l e m n p r i n p r e l u c r a r e a anuala a circa 150.000 mc rumegus verde si deseuri lemnoase rezultatedin exploatarea lemnului;

- r educe rea r i s cu lu i de i nnunda t i i c a u rmare a depoz i t a r i i necon t ro l a t e pe ma lu l ape lo r a r umegu lu i s i a de seu r i l o r d in l emn de ca t r e f i rme l e c e lucreaza in prelucrarea primara a lemnului;

- r educe rea sup ra f e t e lo r de depoz i t a r e a de seu r i l o r l emnoase ; 

- conse rva rea s i p ro t e j a r ea e cos i s t eme lo r ;- imbuna t a t i r e a cond i t i i l o r de s ana t a t e a oamen i lo r d in e l im ina rea

su r se lo r   de poluare;- pro t e j a r ea so lu lu i , ape lo r s i a e ru lu i p r i n ge s t i ona rea

co re spunza toa re a deseurilor din lemn;

Beneficii indirecte asupra mediului:

- reducerea emisiilor de gaze poluante in zona( CO2, SO2, NOX, s.a.) prini n l o c u i r e a c o m b u s t i b i l i l o r p e t r o l i e r i , c u c o m b u s t i b i e c o l o g i c i d i n  biomasa;-dezvoltarea turismului prin creearea unei zone turistice nepoluate;

- c r e s t e r e a v e n i t u r i l o r l a b u g e t u l s t a t u l u i p r i n v a n z a r e a a e r u l u i c u r a t recuperat prin utilizare apeletilor drept combustibil;

- r educe rea cos tu lu i ene rg i e i t e rmice s i e l e c t r i c e p r i n c r e s t e r ea e f i c i en t e i energetice ca urmare a utilizarii peletilor;- r e d u c e r e a e f o r t u l u i v a l u t a r p r i n i m p o r t u r i m a i s c a z u t e d e c o m b u s t i b i l  pentru producerea energiei termice si electrice;

- cresterea constributiilor cu taxele si impozitele la nivel local;

România, conform datelor oficiale, dispune de o suprafaţă de păduri de aproximativ

6.300 mii ha, reprezentând cca. 27% din suprafaţa totală a ţării. Fondul forestier al României

reprezintă cca. 0,30 ha /locuitor.

Reglementările cuprinse în legislaţia UE in domeniul ecologic, şi anume de a se

valorifica deşeurile lemnoase rezultate in urma prelucrărilor primare si secundare, se pot

respecta prin plasarea unor utilaje de compactare staţionare înserate in fluxul tehnologic

specific la agenţi economici din domeniu.

Peleţii din lemn sunt un combustibil relativ nou apărut care răspunde noilor cerinţe de

utilizare a energiei "curate" şi regenerative. Aceştia reprezintă alternativa de încălzire

domestică cea mai curată, iar în condiţiile alinierii preţurilor combustibililor clasici la

preţurile europene în curând va deveni şi în România alternativa cea mai economică şi în

acelaşi timp confortabilă.

Prin implementarea tehnologiilor de producere a peleţilor şi realizarea în ţară a

mecanismelor de alimentare, omogenizare şi dozare se va aduce o contributie importanta la

reducerea poluării mediului prin valorificarea deseurilor de rumeguş şi nu în ultimul rând

realizarea de venituri suplimentare la producatorul de astfel de utilaje.

Cauze:

lipsa unui spatiu centralizat de depozitare a acestor deseuri;

lipsa instalatiilor de refolosire a acestuia;

lipsa educatiei ecologice si a constientizarii populatiei privind efectele negative ale

rumegusului asupra mediului.

Perioada de desfasurare:

- 1 iulie 1998 – 31 ianuarie 1999

Obiectivul general:

- Gestionarea corecta a deseurilor de rumegus intr-un mod durabil

Obiective specifice:

Elaborarea Planului Comunitar de Actiune pentru Indepartarea Deseurilor Lemnoase

din Muntii Apuseni si implementarea actiunilor cuprinse in acest plan;

Reducerea impactului negativ al depozitelor de deseuri asupra mediului;

Constientizarea in randul populatiei a responsabilitatii pe care o au in protectia

mediului si impactul negativ al deseurilor eliminate asupra capitalului natural;

Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat.

Printre activitățile cuprinse in Planul Comunitar de actiune pentru Indepartarea Deseurilor

Lemnoase se numara:

1. Inventarul deseurilor si stabilirea proprietarilor;

2. Indepartarea rumegusului prin imprastierea acestuia in padure;

3. Stabilirea catorva locuri de depozitare centralizata;

4. Depunerea documentatiilor pentru autorizatiile de mediu;

5. Emiterea unei hotarari a Consiliului Local privind gestiunea deseurilor in comuna;

6. Contactarea firmelor care folosesc rumegus in procesul tehnologic si stabilirea unui

mod de ridicare periodica a deseurilor lemnoase.

Necesitatea proiectului:

- Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune

asupra mediului, poate contamina solul, apele si poate genera distrugerea habitatului acvatic.

- Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent si de aceea sunt necesare

actiuni de colectare a acestora cat mai eficiente. Prezenta deseurilor cu rumegus pe malurile

apelor cat si pe marginea drumurilor afecteaza si potentialul turistic, comuna pierzandu-si

atractivitatea pentru turisti.

- Structura deseurilor s-a schimbat in ultimii 25 de ani iar cantitatea lor a crescut

vertiginos. Mentalitatea oamenilor a ramas insa aceeasi, astfel ca satele sunt acum sufocate de

gramezi de gunoaie si deseuri. Pe langa efectul lor inestetic, acestea sunt si un factor de risc

pentru sanatate si mediul ambiant. Oamenii sufera de doua ori - o data pentru ca suporta direct

efectele poluarii, iar in al doilea rand, pentru ca nu obtin profit de pe urma activitatilor de

turism.

- Problema deseurilor este o problema generala, dar nicaieri nu este atat de vizibila ca

in jurul localitatilor din Romania. Aproape nici o localitate din zona montana nu are un sistem

de colectare, evacuare, depozitare a deseurilor. Deseurile menajere si cele provenind din

industrie, rumegusul rezultat din activitatile de prelucrare a lemnului, sunt depozitate in

majoritatea cazurilor in jurul localitatilor.

- Aceasta campanie doreste sa sporeasca nivelul de constiinta al locuitorilor cu privire

la efectele negative ale depozitarilor haotice de deseuri si sa mobilizeze comunitatea sa

dezvolte si sa implementeze Planuri Comunitare de Actiune pentru Controlul Local al

Deseurilor. Campania este necesara pentru a convinge comunitatea ca dezvoltarea turistica

poate fi o cale, o sansa buna, pentru refacerea si conservarea mediului natural.

- Planul de actiune cuprinde pregatirea si impartirea de materiale informative despre

efectele depozitarii improprii a deseurilor, pierderile generate de neluarea in considerare a

colectarii selective, a recuperarii si reciclarii, pierderile economice si sociale generate de

managementul defectuos al deseurilor. Ca urmare a primei parti a campaniei derulate de

Albamont pe tema depozitelor de rumegus, a reiesit pregnant in evidenta faptul ca, desi o

buna parte a detinatorilor de gatere, principalii poluatori, sunt constienti de nocivitatea acestor

depozite, ei nu au la indemana prea multe solutii. Aceasta fie din lipsa banilor pentru

investitii, fie din lipsa unor norme legislative clare si coerente in domeniu.

- Locuitorii din zona Muntilor Apuseni traiesc in special din exploatarea si prelucrarea

lemnului. Activitatile industriale din zona sunt restranse ca amploare si nu produc atatea

deseuri ca si activitatile comerciale si gospodaresti. Taierea masiva a padurilor aduce profituri

pe termen scurt si ameninta dezvoltarea durabila a satelor. Aceste sate se pot transforma in

locuri turistice si aceasta este o noua cale pentru obtinerea de profit pentru localnici. Una din

conditii este insa ca oamenii sa inteleaga ca satele lor trebuie sa fie mult mai curate.

Sursele de finantare:

Finantatorii proiectului sunt: MilieuKontakt Oost Europa Olanda si Administratia

Fondului pentru Mediu;

Beneficiaza astfel de suportul unor fundatii, precum : Fundatia pentru Dezvoltarea

Societatii Civile, Fundatia pentru o societate deschisa; a unor fonduri provenite de la U.E. :

U.E. prin programul ECOS-OUVERTURE, Phare PDP, dar si din partea Bancii Mondiale.

Principalele surse de finanţare ale organizaţiei sunt: surse externe circa 80%, surse

interne 20% din cotizaţii, contribuţii, sponsorizări şi voluntariat. Numărul total al membrilor a

ajuns la 250, activi fiind 58, în prezent organizaţia are 3 salariaţi cu carte de muncă.

Partener de proiect: Fundatia Ecotop Oradea.

Derularea activitatilor:

- Primele actiuni au avut la baza pregatirea, editarea si tiparirea afiselor si pliantelor,

urmate de o vizita preliminara in zona, pentru a putea decide care este cea mai buna

modalitate de diseminare a materialelor informative.

- In timpul vizitei pregătitoare s-au purtat primele discutii pe tema deseurilor lemnoase

cu autoritatile locale (consilieri, primar, sef de ocol silvic, politist). Ideea desfasurarii

campaniei in localitate a fost imediat agreata de autoritati dar s-au ridicat obiectii privind

depozitarea centralizata a rumegusului pe motiv ca nu exista teren disponibil si ca deseurile

lemnoase sunt exclusiv problema gospodarilor. Aratand ca de fapt dezvoltarea agroturistica a

zonei depinde si de aspectul general al comunei, de gradul de poluare existent, am reusit sa

convingem autoritatile sa devina mai active in eliminarea poluarii cu deseuri lemnoase.

- In loc de a face mai multe deplasări pentru diseminarea materialelor şi purtarea

discuţiilor cu localnicii, s-a facut o singura deplasare, instaland o tabara de corturi in zona.

Astfel, 20 de membri Albamont, instruiti de dinainte cu privire la tema campaniei, grupurile

tinta precum si modul de abordare a persoanelor, au distribuit afise si fluturasi, au discutat cu

localnicii si au identificat astfel persoanele influente din comunitate (liderii informali). O

parte din aceste persoane s-au aratat bucuroase sa sprijine campania , iar o parte s-a aratat

indiferenta.

Venituri :

In anul 1999 CETM Albamont si-a desfasurat activitatea avand ca suport financiar

urmatoarele surse:

- contributii 25 269 mii lei

- sponsorizari 152 487 mii lei

- proiecte finantate de alte organisme 1 594 637 mii lei

- dobanzi 29 524 mii lei

- alte venituri 15 054 mii lei

TOTAL = 1 816 971 mii lei

La sfarsitul anului 1999 CETM Albamont detine

Terenuri in valoare de 100 000 mii lei

Mijloace fixe in valoare de 465 621 mii lei

Titluri de participare in valoare de 2 100 mii lei

Obiecte de inventar in valoare de 225 158 mii lei

Structura cheltuielilor

Cheltuielile suportate de CETM Albamont in anul 1999 au o valoare totala de 915 965 mii lei

Principalele cheltuieli dupa natura lor:

- mii lei -

Denumire Valoare

Cheltuieli materiale 651 917

Cheltuieli cu chiriile 30 653

Cheltuieli cu serviciile executate de terti 189 120

Cheltuieli cu serviciile bancare 11 445

Cheltuieli cu deplasarile 89 182

Cheltuieli cu posta si comunicatiile 50 084

Cheltuieli cu personalul 367 750

Cheltuieli pentru transport 159 978

Cheltuieli cu primele de asigurare 10 112

Cheltuieli financiare 5 392

Alte cheltuieli 2 073

Rezultatele

A fost gasita o firma dispusa sa preia intreaga cantitate de rumegus, incepand cu anul

2000, utilizandu-l pentru fabricarea placilor aglomerate;

S-a emis o hotarare de Consiliul Local privind gestionarea deseurilor lemnoase si s-a

curatat zona in proportie de 60 %;

In urma inventariatului au fost descoperite gramezi de rumegus ale caror proprietari nu

au putut fi identificati, deseurile urmand sa fie indepartate printr-o actiune viitoare,

organizata de Primarie.

Efectele proiectului

Efectele ecologice ale proiectului

- Proiectul contribuie la imbunatatirea calitatii solului si apelor si la conservarea

biodiversitatii;

- Este impiedicata disparitia vietuitoarelor acvatice, numeroase, care populeaza apele

comunei.

Efectele sociale ale proiectului

- Prin diseminarea de materiale informative si discutiile din casa in casa se realizeaza o

constientizare si educatie a populatiei in ceea ce priveste problemele mediului;

- Proiectul imbunatateste calitatea vietii si poate infuenta prin aceasta durata de viata a

oamenilor din zona.

Eficienta proiectului

Proiectul „Apuseni curati” a adus organizatiei Albamont venituri in valoare de 416

560 mii lei, cheltuielile totale necesare realizarii activitatilor fiind de 287 670 mii lei.

Indicatori de eficienta economica

Profitul brut reprezinta cel mai concludent indicator al eficientei economice finale a oricarei

activitati economice, si se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli:

Pb=V – Ch = 416 560 – 287 670 = 128 890 mii lei

Cheltuielile la 1000 lei venituri exprima eficienta cheltuielilor efectuate aferente veniturilor

realizate si se determina ca raport intre cheltuielile totale si venituri:

Ch *1000/V = Ch / V *1000 = 287 670 / 416 560 * 1000 = 69 mii lei

Rata rentabilitatii generale evidentiaza eficienta consumului de resurse si se calculeaza ca

raport intre profitul net si cheltuielile totale:

Profit net = Profit brut – Impozit pe profit

Rrg = Profit net / Cheltuieli totale *100 = 108 268/ 287 670 *100 = 37,63 %

Indicatorii referitori la rentabilitate arata eficienta activitatii desfasurate de

intreprindere si cunosc o mare varietate de formule de calcul care utilizeaza rapotul intre

rezultatul brut sau net al exercitiului si cifra de afaceri, valoarea totala a activelor sau a

capitalurilor.

Rentabilitatea economica arata capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit din intreaga sa

activitate economico- financiara, iar rentabilitatea financiara exprima capacitatea capitalului

investit de a produce profit.

Rentabilitatea economica = profit brut / cifra de afaceri

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin

capitalurile proprii angajate in activitatea sa si se calculeaza ca raport intre profitul net si

capitalurile proprii.

Analiza SWOT

PUNCTE FORTE:

Participarea a unui grup de 12 copii

care au atras atentia locuitorilor

S-a reusit contactarea unei societati ce

utilizeaza rumegus in activitatea

tehnologica

Buna finantare

PUNCTE SLABE:

Societatea care utilizeaza rumegusul

nu este interesata sa ridice periodic

deseurile

Nu a reusit sa obtina sprijinul

societatilor care polueaza zona

OPORTUNITATI:

Extinderea ariei de activitate in alte

localitati invecinate cu potential

turistic

O posibila colaborare cu agentiile de

turism cu care organizatia are unele

interese comune

Recunoastere internationala datorita

finantarii externe

AMENINTARI:

Scaderea interesului locuitorilor

pentru pastrarea locaitatii curate

Scaderea potentialului turistic

Analiza de mediu:

VARIANTA FĂRĂ PROIECT VARIANTA CU PROIECT

- poluarea solului si apelor

- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale

compoziţiei biocenozelor pe terenurile

învecinate

- lipsa unui spațiu centralizat de depozitare a

acestor deșeuri duce la poluare

- lipsa instalațiilor de refolosire a acestuia, de

asemenea duce la poluarea solului dar și a

aerului

- lipsa educației ecologice și a conștientizării

populației privind efectele negative ale

rumegușului asupra mediului

- gestionarea corectă a deșeurilor cu rumeguș

- îmbunătățirea calității solului și apei

- este împiedicată dispariția viețuitoarelor

- este îmbunătățită calitatea vieții și crește

durata de viață a oamenilor din zonă

- îmbunătățirea condițiilor de sănătate a

oamenilor

- reducerea cantității de deșeuri depozitate

necontrolat

- S-a emis o hotărâre de Consiliul Local

privind gestionarea deșeurilor lemnoase și s-a

curățat zona în proporție de 60 %

Concluzii si propuneri

Cu toate ca a fost implementat pe termen scurt, Planul Comunitar de actiune pentru

indepartarea deseurilor lemnoase din Garda a avut succes, acesta fiind doar inceputul

colaborarii cu ECOTOP Oradea. Impreuna cu aceasta fundatie, Albamont a derulat o

campanie mai ampla care a vizat, pe langa Garda, si localitatile Arieseni, Baita, Pietroasa si

Nucet. Activismul comunitar in mediul rural nu este foarte organizat, insa se poate realiza cu

ajutorul persoanelor cheie ale comunitatii. Muntii Apuseni au numeroase resurse naturale si

potential turistic si de aceea trebuie sa-i protejam, atat pentru noi cat si pentru generatiile

viitoare.

Bibliografie:

http://albamont.greenagenda.org

http://www.albamont.ro

http://albamont.xhost.ro/proiecte.php