Studiu “Anxietatea socială,comportamentul submisiv şi ruşinea la bărbaţi şi la femei”

Postelnicu Cosmin EvelinSchibinger Jasmine

Silvestru LiviaŞopu Alina

Date relevante ale cunoaşterii în domeniu şi motivaţia temei

În cadrul câtorva cercetări (Fergus 2010; Gilbert 2000) care au inclus pacienţi cu diagnosticul de fobie socială, s-a stabilit o relaţie semnificativă între intensitatea ruşinii interne şi gravitatea simptomelor anxietăţii sociale (şi anxietăţii generalizate).

De asemnea, evidenţele sugerează că atât ruşinea, cât şi comportamentul submisiv sunt caracteristici la fel de importante ale anxietăţii sociale (Weeks, Heimberg şi Heuer, 2011).

Cu toate acestea lipseşte o cercetare cu privire la posibile diferenţe între anxietatea socială a bărbaţilor şi femeilor, în ceea ce priveşte aceste dimensiuni. Studiile epidemiologice au relevat faptul că există diferenţe de gen importante.

Date relevante ale cunoaşterii în domeniu şi motivaţia temei

Deşi ruşinea a fost considerată un precursor al comportamentului submisiv, este de asemenea plauzibil şi faptul că un comportament submisiv poate genera sentimente de ruşine şi în particular, ruşine internalizată.

Întrucât ruşinea externalizată se referă la ceea ce gândesc ceilalţi şi induce sentimente negative, astfel încât se poate instala credinţa unei posibile respingeri sau atac din partea celorlalţi, ruşinea internalizată se referă la credinţe şi/sau sentimente negative ale persoanei cu privire la propria persoană (Allan, Gilbert & Goss, 1994).

Metoda

Metoda de cercetare utilizată este non-experimentală, asociativă şi comparativă în sensul în care nu am manipulat variabilele independente.

S-au facut comparaţii între bărbaţi şi femei, dar aceştia nu au fost distribuiţi aleatoriu în grupe.

Scopul cercetariiPrin cercetarea pe care am realizat-o ne-am

propus evidenţierea unor posibili predictor ai anxietăţii sociale.Anxietatea socială este o tulburare care poate afecta viaţa unei persoane atât în domeniul profesional cât şi în cel personal.

De aceea,analiza factorilor,precum ruşinea şi comportamentul submisiv,care ar putea prezice anxietatea socială, va contribui la o mai bună înţelegere a dinamicii acestui fenomen.

Problema de cercetare

Problema de cercetare indeplineste cele trei criterii:

  a) descrie relatia intre doua sau mai multe variabile;

  b) ia forma unei intrebari;  c) poate fi testat empiric, utilizand datele

obtinute.

Probleme de cercetare

În ce măsură factori precum comportamentul submisiv şi ruşinea pot fi consideraţi predictori ai anxietăţii sociale la bărbaţi şi femei?

Ipoteze de cercetareAnxietatea socială este prezisă de factori

precum ruşinea şi comportamentul submisiv.ipoteză non-direcţională, asociativăUn nivel ridicat al ruşinii şi al comportamentului

submisiv se asociază cu un nivel ridicat al anxietăţii sociale.

ipoteză direcţională asociativăSe aşteaptă să apară o diferenţă de gen între

cele două grupuri, în ceea ce priveşte nivelul anxietăţii sociale.

ipoteză diferenţială

Lotul de subiecţi30 de subiecţi au completat, în cadrul unei

strategii pe care o vom descrie în continuare, scalele şi chestionarele destinate evaluarii conceptelor utilizate.

Tehnica de eşantionare folosită este una non-probabilistică, de convenienţă.

Toţi participanţii la studiu au vârste cuprinse intre 20 şi 35 de ani,sunt angajaţi ai firmei S.C. XEROX (Romania) Echipamente şi Servicii S.A., pe postul de operator introducere, procesare şi validare date, cu o vechime cuprinsă intre 1şi 4 ani.

Variabile

genul – variabilă independentă, categorială, nominală, cu două niveluri, invocată, calitativa;

comportamentul submisiv – variabilă independentă, continuă, cu mai multe niveluri;

ruşinea – variabilă independentă, continuă, cu mai multe niveluri;

anxietatea socială – variabilă dependentă, ordonată

Instrumentele utilizate

Chestionar cu date demograficeSIAS -Scală de anxietate fată de

interactiune socială(Rodebaugh, Woods, & Heimberg)

ISS – Scala ruşinii internalizate(Cook)SBS - Scala pentru măsurarea

comportamentului submisiv(Allan & Gilbert)

Verificarea validităţii interne -SIAS

Verificarea validităţii interne-SBS

Verificarea validităţii interne-ISS

Procedeu

Procedura de aplicare a decurs în mod fluent, completarea chestionarelor necesitând între 30 şi 50 de minute.

Nu a existat niciun refuz de completare a chestionarelor însă, dintre cele 30 de protocoale cu răspunsuri disponibile iniţial, 2 au fost eliminate, întrucât erau incomplete (deşi subiecţii au început completarea chestionarelor, ulterior au dorit să plece).

Din restul de 28, am mai eliminat încă 4, deoarece unii dintre subiecţi aleseseră aceeaşi variantă de raspuns (în sensul dezirabil) la aproape toţi itemii celor 3 scale folosite sau au omis răspunsuri la un număr considerabil dintre itemi.

Etica cercetarii

După terminarea programului de lucru, angajaţiilor li s-a cerut acordul de a participa la o cercetare.

De asemenea, acestora li s-a prezentat scopul cercecetării, felul în care sunt înregistrate şi stocate datele şi au fost asiguraţi de anonimatul răspunsurilor.

Angajaţilor li s-a explicat si faptul că participarea la acest studiu este voluntară.

Rezultate aşteptate şi explicaţii În ceea ce priveşte prima ipoteză (anxietatea

socială este prezisă de factori precum ruşinea şi comportamentul submisiv), ne aşteptăm ca scorurile ridicate obţinute la ruşine şi comportamentul submisiv să coreleze pozitiv cu cu scorurile obţinute la anxietatea socială. Valorile corelaţiilor vor indica nivelul intensităţii asocierii între ruşine şi anxietate socială, care credem că va fi mai ridicat, comparativ cu nivelul intensităţii asocierii între comportamentul submisiv şi anxietate socială.

Rezultate aşteptate şi explicaţii În privinţa celei de a doua ipoteze (un nivel

ridicat al ruşinii şi al comportamentului submisiv se asociază cu un nivel ridicat al anxietăţii sociale) ne aşteptăm ca rezultatele în urma prelucrării statistice inferenţiale să indice corelaţii pozitive semnificative.

În cazul celei de-a treia ipoteze (se aşteaptă să apară o diferenţă de gen între cele două grupuri în ceea ce priveşte nivelul anxietăţii sociale) sperăm să indice o diferenţă, dar nu semnificativă din punct de vedere statistic.

Limite ale cercetariiPrincipala dificultate întâmpinată în cadrul acestei

cercetări a reprezentat-o numărul mic de participanţi.De asemenea, nu avem informaţii despre eventuale

manifestări ale simptomatologiei clinice specifice din spectrul tulburărilor anxioase (atacuri de panică, anxietate generalizată, simptome depresive etc.), pe care participanţii la studiu să le fi experimentat de-a lungul vieţii.

Un eşantion atât de restrâns nu poate fi reprezentativ şi să conducă la o generalizare a rezultatelor. Este, de asemenea, posibil ca o parte din răspunsurile participanţilor să fie dezirabile din punct de vedere social, chiar dacă au completat sub anonimat chestionarele.

Concluzii

Anxietatea socială poate fi privită şi dintr-o perspectivă mai largă, ca un concept global şi nu doar prin prisma unei tulburări mentale menţionate în DSM-5.

Considerăm ca fiind specifice acestui tip de anxietate socială următoarele ipostaze ale acesteia: timiditatea, anxietatea de performanţă, teama de a vorbi în public, inhibiţia socială, frica de rejecţie interpersonala etc.

Dezbaterile şi chiar disputele asupra patologizării anumitor comportamente sunt destul de ample chiar în mediul specialiştilor care fac parte din comisiile de redactare ale DSM-ului.

În aceste condiţii, credem că putem privi anxietatea socială în diversele ei ipostaze şi nu doar din punct de vedere clinic, ceea ce noi am încercat prin realizarea acestui studiu.

Bibliografie

Thomas, P. J. and Nettelbeck, T. (2013). Performance anxiety in adolescent musicians. Article, sagepub.co.uk/journals;

Zimmerman, J., Morrison, S. A. and Heimberg, R. G. (2014). Social anxiety, submissiveness, and shame in men and women: A moderated mediation analysis. British Journal of Clinical Psychology (2015);

Cunha, M., Matos, M., Faria D., Zagalo, S. (2012). Shame Memories and Psychopathology in Adolescence: The Mediator Effect of Shame. International Journal of Psychology & Psychological Therapy;

Muris, P., Meesters, C., Bouwman, L., Notermans, S. (2015). Relations Among Behavioral Inhibition, Shame – and Guilt – Proneness, and Anxiety Disorders Symptoms in Non-clinical Children. Child Psychiatry Hum Dev.

Weeks, J.W., Rodebaugh, T.L., Heimberg, R.G., Norton, P.J., Jakatdar, T.A. (2008). „To Avoid Evaluation, Withdraw”: Fears of Evaluation and Depresive Cognitions Lead to Social Anxiety and Submissive Withdrawal.