TEMA DE PROIECT

DENUMIREA:Echipament de buldozer

DATE INITIALE:- Puterea motorului ……………………………………………………………. 130 kW- Tipul echipamentului ………………………………………………………… lama fixa- Tipul tractorului ………………………………………………………………. pe senile

PARTE SCRISA:- Memoriu tehnic- Caiet de sarcini- Breviar de calcul cu urmatoarele etape:

o situatia pe plan intern si international, de unde se adopta principalii parametrii ai buldozerului: greutate echipament, dimensiunea lamei, greutate tractor, presiunea utilizata in instalatia hidraulica;

o determinarea grosimii de brazda realizata de buldozer in diferite categorii de teren (din conditia de aderenta);

o alegera cilindrilor hidraulici pentru manevrarea echipamentului;o calculul constructiei metalice a lonjeronului;o calculul bolturilor articulatiilor.

PARTE DESENATA:- Ansamblul general al masinii (cu accent pe echipament);- Constructia metalica a lonjeronului.

BIBLIOGRAFIE:- Mihailescu Stefan – Masini de constructii pentru prelucrarea agregatelor, E.D.P., 1983- Mihailescu Stefan s.a. – Masini de constructii vol II, E.T. 1986- Album de desene pentru masini de constructii vol. II- Caiet de sarcini pentru elaborarea proiectului de diploma- Prospecte de firma

CUPRINS

1

Memoriu tehnic ……………………………………………………………………………………………………. 1

Caiet de sarcini ……………………………………………………………………………………………………. 9

Note de calcul

1. Adoptarea principalilor parametrii …………………………………………………………………….. 142. Calculul rezistentelor la sapare si determinarea grosimilor de brazda …………………………… 143. Calculul mecanismului de actionare a echipamentului de lucru ………………………………….. 174. Calculul principalilor parametrii ai cilindrilor hidraulici ……………………………………………... 215. Calculul cadrului echipamentului de lucru …………………………………………………………… 245.1. Calculul cadrului echipamentului de lucru …………………………………………………………… 245.2. Dimensionarea bolturilor ………………………………………………………………………………. 285.3. Calculul sudurii urechii de prindere a tirantului ……………………………………………………… 316. Calculul economic ……………………………………………………………………………………… 336.1. Determinarea pretului de cost pentru echipamentul hidraulic ...…………………………………… 336.2. Determinarea pretului de cost pentru tractorul de baza si echipamentul de lucru ……………… 346.3. Determinarea pretului de cost pentru intreaga masina …………………………………………….. 34

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………….. 35

MEMORIU TEHNIC

Denumirea Produsului

Buldozer cu lama fixa pe senile

2

Destinatie

Necesitatea saparii pamanturilor la adancimi relativ mici, a transportului pamantului sapat la distante nu prea mari si a nivelarii pamanturilor si nerentabilitatea folosirii excavatoarelor la asemenea lucrari, au determinat aparitia unor masini care sa corespunda acestor necesitati.

Din categoria acestor masini face parte si buldozerul pe senile. Acest tip de buldozer poate efectua singur o serie de lucrari terasiere dintre care:

- saparea pamanturilor de grosimi de pana la 585 mm in pamant de categoria I si pana la 145 mm in pamant de categoria III;

- nivelarea terenurilor;- transportul pamantului sapat de distante de aproximativ 100 m;- astuparea santurilor;- repartizarea unifiorma a pamantului descarcat din mijloace de transport;- curatirea zapezii;- doborarea copacilor si scoaterea radacinilor.

Acest tip de buldozer prevazut cu echipament de lucru actionat cu cilindri hidraulici – ceea ce asigura o mare mobilitate a echipamentului de lucru – permite realizarea unor lucrari de calitate in diferite conditii de lucru.

Caracteristici tehnice principale

A. Pentru masina de baza:- tipul motorului primar (Diesel) ……………… KOMATSU S6D114E – 1, Supraalimentat- capacitatea cilindrica ………………………... 8,3 l- puterea motorului ……………………………. 138 kW (185 CP)- turatia de regim ………………………………. 2200 rpm- cuplul dezvoltat de motor la 1500 rpm …….. 76 daNm- raportul de compresie …………………………17:1- sistemul de ungere …………………………...mixt, cu circulatie sub presiune si prin

sotropire - sistemul de racire ……………………………..cu apa, cu circulatie fortata- pornirea motorului …………………………….demaror electric 24 V- rezervor pentru combustibil ………………….388 l- rezervor pentru lichid de racire ………………57 l- rezervor pentru ulei de motor ……………..…22,3 l- rezervor pentru ulei hidraulic …………….…..52 l- lungimea tractorului fara echipament ……… 4360 mm- lungimea totala a masinii ……………………. 5765 mm- latimea tractorului fara echipament ……………….3400 mm- latimea totala a masinii ……………………............3900 mm- inaltimea masinii …………………………………… 3410 mm- viteza de deplasare maxima in timpul lucrului …. 11,1 km / h- consumul de combustibil ………………………….. 10 l / ora- greutatea tractorului …………………………………17125 kg

B. Pentru echipament: - lungimea lamei ……………………………………… 3900 mm - inaltimea lamei ……………………………………… 1100 mm

3

- dimensiunile lonjeroanelor (H x B x L) …………… 210 x 160 x 3450 mm - cilindrii hidraulici de manevrare a echip. …….. .... cilindrii diferentiali tip CD 200 – 140 / 70 x 1100 /

950 – 241 - inaltimea de ridicare a lamei ……………………….. 1400 mm - adancimea de coborare a lamei ……………………. 585 mm - greutatea echipamentului …………………………… 2245 kg

Descriere constructiva – alcatuire

Buldozerul in ansamblu este alcatuit in principal din tractorul de baza si echipamentul de lucru.Tractorul de baza este o masina pe senile propulsata de un motor Diesel cu injectie directa care dezvolta o putere de 185 CP la o turatie de 2200 rot / min.

Toate celelalte sisteme ale buldozerului primesc energie de la acest motor primar. Sistemul de deplasare pe senile impreuna cu motorul Diesel asigura buldozerului o aderenta ridicata indiferent de starea terenului pe care se deplaseaza si in consecinta si o forta de tractiune ridicata.

Sasiul buldozerului este o constructie sudata din tabla, montat cu suruburi de carterul transmisiei intermediare. In fata se sprijina pe cele doua carucioare prin intermediul unui balansier.

Transmisia buldozerului este hidromecanica cu convertizor hidrodinamic si cutie de viteze planetara cu trei trepte pentru mers inainte si trei trepte pentru mers inapoi realizate printr-un inversor. Cuplarea si decuplarea treptelor de viteza si a inversorului se fac sub sarcina prin intermediul ambreiajelor si franelor multidisc umede.

Tractorul poate fi echipat fie cu cabina de protectie, fie cu cabina de rezistenta.Echipamentul de lucru la randul lui este compus din lama fixa si cadru. Partea posterioara a cadrului echipamentului de lucru este montata articulat la cadrul senilelor.

Partea anterioara a echipamentului poate fi ridicata sau coborata cu ajutorul a doi cilindri hidraulici cu dubla actiune.

La acest tip de buldozer cilindrii de ridicare a echipamentului sunt fixati la partea din fata a tractorului la o distanta maxima de articulatia de prindere a cadrului echipamentului de tractor, ceea ce a condus la micsorarea fortelor necesare la mecanismul de ridicare.

Sistemul de prindere al echipamentului de lucru la tractor este alcatuit dintr-un bolt in consola si o placa de fixare. Prinderea tirantilor si al lamei la cadrul echipamentului de lucru se realizeaza de asemenea cu ajutorul unor bolturi.

Tot cu bolturi este realizata si prinderea cilindrilor hidraulici si a tirantilor la lama.Lama buldozerului este fixa insa fiind actionata hidraulic are o mare mobilitate. Lama de buldozer este o constructie cheson sudata, prevazuta cu un cutit din otel austenitic manganos fixat pe lama cu suruburi cu cap inecat.

La acest tip de buldozer echipamentul de lucru se poate deplasa numai pe directie verticala descriind un arc de cerc cu centrul in articulatia echipamentului la tractorul de baza.

Exploatarea

Conducerea buldozerului poate fi incredintata unui mecanic care cunoaste perfect functionarea utilajului si modul de lucru cu toate echipamentele.

Toate operatiile de intretinere zilnica sau periodica mentionate mai jos vor fi executate de deservent sau de personal specializat pentru executarea acestor operatii. Se vor respecta normele de protectie a muncii prevazute

4

atat pentru exploatare cat si pentru intretinere. Este interzisa folosirea utilajului la alte lucrari decat cele mentionate in cartea tehnica.

Functionarea instalatiei hidraulice

Pompa hidraulica absoarbe uleiul din rezervorul de ulei hidraulic si il trimite in distribuitorul hidraulic. De la distribuitorul hidraulic uleiul se intoarce prin filtru in rezervor, fie direct cand maneta de comanda a distribuitorului se gaseste in pozitia neutra, fie indirect cand sunt actiionati cilindrii de forta.

Conductele de otel si tuburile flexibile stabilesc legaturile hidraulice intre distribuitor si cilindrii hidraulici.Mecanismul de comanda al distribuitorului se compune dintr-un sistem de parghii, tije si din maneta de

comanda situata in apropierea scaunului tractoristului. Distribuitorul hidraulic este destinat pentru comanda simultana a celor doi cilindri de forta cu dubla actiune.

Functie de pozitia manetei de comanda, sertarul distribuitorului poate ocupa patru pozitii distincte: pozitia de ridicare, pozitia de coborare, pozitia neutra si pozitia flotanta. (Expresiile de “ridicare” si “coborare” sunt conventionale si se refera la ridicarea sau coborarea pistonului in cilindrul de forta).

a). Pozitia de ridicare - se realizeaza prin aducerea manetei de comanda in pozitia R. In aceasta situatie sertarul distribuitorului permite trecerea uleiului in spatiile de sub pistoanele cilindrilor hidraulici. Uleiul, care se afla in partea inactiva a pistoanelor cilindrilor, trece prin distribuitor si filtru la rezervor. Ridicarea se produce atata timp cat maneta este mentinuta in pozitia R. Oprirea pistoanelor cilindrilor intr-o pozitie oarecare sau la capat de cursa se realizeaza lasarea libera a manetei. Lasand libera maneta, aceasta impreuna cu sertarul distribuitorului vor reveni in pozitia neutra sub actiunea unui arc.

b). Pozitia neutra: In aceasta pozitie maneta se muta pe pozitia N. Trecerea uleiului spre cilindrii de forta este inchisa de sertar si uleiul debitat de pompa trece direct la rezervor.

c). Pozitia de coborare: Se realizeaza prin aducerea manetei de comanda in pozitia C. In aceasta situatie sertarul distribuitorului permite trecerea uleiului in spatiile de deasupra pistoanelor cilindrilor hidraulici. Uleiul care se afla in partea inactiva a pistonelor cilindrilor trece prin distribuitor si filtru la rezervor. Coborarea se produce atata timp cat maneta este mentinuta in pozitia C. Oprirea pistoanelor cilindrilor intr-o pozitie oarecare sau la capat de cursa se realizeaza lasarea libera a manetei. Lasand libera maneta, aceasta impreuna cu sertarul distribuitorului vor reveni in pozitia neutra sub actiunea unui arc.

d). Pozitia flotanta: Se obtine impingand maneta in pozitia F. Cand maneta este in aceasta pozitie tijele pistoanelor cilindrilor pot fi miscate de o forta exterioara in ambele sensuri. Readucerea sertarului in pozitia neutra se obtine prin deplasarea manuala a manetei din pozitia F in pozitia C de unde maneta va reveni in pozitia N.

Reglaje

Verificarea si reglarea jocului supapelor motorului Diesel:Verificarea jocului supapelor se executa la fiecare 250 de ore de functionare a motorului, sau la fiecare demontare a chiulasei, sau daca supapele incep sa bata se va regla in caz de necesitate.

Cu motorul cald jocul intre culbutor si coada supapei trebuie sa fie 0,35 mm pentru supapele de admisie si 0,45 mm pentru supapele de evacuare. Reglarea avansului la injectie: verificarea avansului la injectie se recomanda sa se faca o data cu verificarea jocului la supape.

5

Reglarea intinderii curelei ventilatorului: se va face la fiecare 250 de ore de functionare, sau ori de cate ori se constata o slabire a acesteia.

Reglarea senilelor: ingrijirea corecta a senilelor cat si reglarea lor la timp va contribui mult la prelungirea duratei de fuctionare a acestora. Daca reglarea s-a facut corect, pe mijlocul portiunii de senile intre rola de sprijin si rola de intindere, trebuie sa aiba sageata de 25 … 38 mm. Daca sageata este mai mare de 38 mm este necesara intinderea senilei.

Reglarea lagarului osiei transmisiei finale ca pozitie si a jocului axial al butucului rotii stelate in rulmentul cu role conice: dupa fiecare 120 de ore de functionare se controleaza jocul din lagarele cu rulmenti conici ai transmisiei finale. Acest lucru se face cu ajutorul unei bare metalice care se introduce intre roata stelata si rama caruciorului. In cazul in care se constata un joc ridicat, precum si in toate cazurile in care se observa pierderi de ulei in lagarele transmisiei finale, se va efectua reglajul de catre personalul calificat.

Reglarea barei dispozitivului de tractiune: bara dispozitivului de tractiune din spate a tractorului este reglabila in plan orizontal prin deplasarea capatului posterior al acestuia de-a lungul traversei. Bara, functie de scop, poate ocupa 5 pozitii rigide.

Cand tractorul trage o unealta libera, bara de tractiune se fixeaza in pozitie centrala.Cand tractorul tracteaza o unealta de tip plug, bara de tractiune se fixeaza in una din celelalte 4 pozitii.

Ungerea

1. Carterul motorului Diesel:Dupa fiecare 10 ore de functionare se verifica nivelul uleiului din carter in timp ce motorul functioneaza.

Nivelul uleiului trebuie sa se gaseasca intre cele doua semne de pe tija de nivel. La nevoie uleiul se va completa fara a se depasii semnul superior.

Dupa fiecare 250 ore de functionare, in timp ce motorul este cald, se goleste uleiul din motorul Diesel, prin desurubarea dopului magnetic al baii de ulei si a dopului de la filtrul de ulei. Se inlocuiesc elementele filtrante cu altele noi. Se insurubeaza dopurile de golire si se face alimentarea cu ulei proaspat prin gura de alimentare pana la nivelul prescris.

2. Corpul pompei de injectie:Dupa fiecare 10 ore de functionare se desurubeaza dopul gurii de alimentare si se verifica nivelul uleiului

din corpul pompei de injectie cu ajutorul tijei de nivel. Dupa fiecare 250 de ore de functionare se spala cu motorina corpul pompei de injectie si se schimba uleiul.

3. Regulatorul pompei de injectie:Dupa fiecare 10 ore de functionare se verifica nivelul uleiului din corpul regulatorului – desuruband dopul

de control – in caz de nevoie se va completa. Dupa fiecare 250 de ore de functionare a motorului se desurubeaza dopul de golire, se scurge uleiul, se spala interiorul corpului regulatorului cu motorina sau petrol lampant, dupa care se toarna uleiul prin gura de alimentare pana la nivelul gaurii dopului de control.

4. Carterul ambreiajului principal:Dupa fiecare 10 ore de functionare se verifica nivelul uleiului din carter. Nivelul uleiului trebuie sa se

gaseasca intre cele doua semne de pe tija de nivel. La nevoie se completeaza prin gura de umplere.5. Carterul cutiei de viteze si a transmisiei intermediare.

Dupa fiecare 10 ore de functionare se verifica nivelul uleiului din carter. La nevoie se completeaza pana la semnul superior de pe tija de nivel. Dupa fiecare 120 de ore de functionare se verifica starea elementului filtrant. Daca se constata depuneri, elementul se va inlocui.

6. Rulmentii axului parghiei de comanda a ambreiajului principal:Dupa fiecare 10 ore de functionare se curata cele doua ungatoare cu bila si se pompeaza unsoare

consistenta cu pompa manuala de ungere pana la aparitia acesteia prin jocuri.7. Lagarele interioare ale carucioarelor:

6

Dupa fiecare 10 ore de functionare se curata cele doua ungatoare cu bila si se pompeaza unsoare consistenta cu pompa manuala de ungere pana la aparitia acesteia prin jocuri.

8. Lagarele exterioare ale carucioarelor:Dupa fiecare 10 ore de functionare se curata cele doua ungatoare cu bila din lagarele exterioare si se

pompeaza de 5 – 6 ori unsoare consistenta cu pompa manuala de ungere pana la aparitia acesteia prin jocuri.9. Rulmentii axiali ai ambreiajelor de directie:

Dupa fiecare 10 ore de functionare se curata cele doua ungatoare cu bila din lagarele exterioare si se pompeaza de 9 – 10 ori unsoare consistenta cu pompa manuala de ungere.

10. Carterul transmisiei finale:Dupa fiecare 120 de ore de functionare se verifica nivelul uleiului din carterele transmisiilor finale prin

desurubarea dopului de alimentare. Nivelul uleiului trebuie sa se gaseasca la marcajul inferior al gaurii dopului de alimentare. La nevoie sa adauga ulei. Dupa fiecare 1000 ore de functionare se goleste uleiul uzat din cele doua cartere prin desurubarea dopului de golire si se executa operatia de spalare cu motorina sau petrol dupa care se face alimentarea cu ulei proaspat pana la nivelul prescris.

11. Articulatia cardanica si parghia franei ambreiajului principal:Dupa fiecare 1000 de ore de functionare se demonteaza podeaua, se curata cele doua ungatoare cu bila,

ale articulatiei cardanice cat si ungatorul parghiei si se pompeaza unsoare consistenta cu pompa manuala de ungere pana la aparitia acesteia.

12. Bucsele parghiei de comanda a ambreiajelor de directie:Dupa fiecare 1000 de ore de functionare se curata cele doua ungatoare cu bila si se pompeaza unsoare

consistenta cu pompa manuala de ungere pana la aparitia acesteia prin jocuri.

Date referitoare la ungerea instalatiei hidraulice:1. Lagarul suportului manetei mecanismului de comanda:

Dupa fiecare 120 de ore de functionare se curata ungatorul cu bila si se pompeaza cu pompa manuala de ungere, unsoare consistenta pana la aparitia acesteia prin jocuri.

2. Parghia tijei de comanda:Dupa fiecare 120 de ore de functionare se curata ungatorul cu bila si se pompeaza cu pompa manuala de

ungere, unsoare consistenta pana la aparitia acesteia prin jocuri.3. Axul pompei hidraulice si cuplajul instalatiei hidraulice:

Dupa fiecare 120 de ore de functionare se curata ungatorul cu bila si se pompeaza cu pompa manuala de ungere unsoare consistenta.

Dupa fiecare 1000 de ore de functionare se curata cele doua ungatoare ale cuplajului instalatiei hidraulice.4. Rezervorul instalatiei hidraulice:

Dupa fiecare 60 de ore de functionare se curata regiunea din jurul orificiului de alimentare, se demonteaza capacul si se verifica nivelul uleiului din rezervor care trebuie sa fie pana la partea de sus a sitei de ulei. In caz de nevoie se completeaza cu lei.

Dupa fiecare 1000 de ore de functionare se scurge uleiul din instalatie – in acest caz buldozerul trebuie ridicat pana in pozitia lui superioara – pentru efectuarea cursei complete a pistoanelor. Se opreste motorul si se demonteaza masca superioara si inferioara. Se demonteaza cele doua dopuri de golire si capacul filtrului. Se va inlocui elementul filtrant si inelul de cauciuc din capac.

Se aduce maneta de comanda in pozitia C pentru a se goli instalatia. Se curata si se monteaza dopurile magnetice si se alimenteaza cu ulei proaspat prin gura de alimentare prevazuta cu capac, iar apoi se curata sita prin care se face alimentarea. Completarea uleiului se face dupa pornirea motorului si dupa deplasarea pistoanelor in cilindri. Deplasarea pistoanelor se va executa lin pentru evitarea introducerii aerului in sistem. In primele zile de lucru se va verifica nivelul uleiului cat mai des.

Materiale, exploatare si intretinere

7

Combustibil ……………………………………………………………..……………. motorina STAS 240 – 66Lubrifianti

1. vara- motor ………………………………………………………… M 30 Super 2- transmisie …………………………………………………… T 140- instalatia hidraulica ………………………………………… H 30

2. iarna - motor ………………………………………………………… M 20 / 20 Super 2 - transmisie …………………………………………………… T 90 EP 2 - instalatia hidraulica ………………………………………… H 30

Vopsirea

Pentru vopsirea utilajului trebuiesc parcurse urmatoarele etape specifice:- decaparea suprafetelor care se vopsesc folosind un solvent adecvat;- aplicarea unui strat de chit pe suprafetele cu o rugozitate grosolana in vederea

imbunatatirii calitatii acestora;- aplicarea unui strat de grund pe toate suprafetele ce urmeaza a fi vopsite;- vopsirea propriu-zisa a utilajului folosind o vopsea de culoare galben deschis.

Observatie: deoarece substantele care se folosesc la operatiile mentionate mai sus sunt inflamabile si toxice in timpul desfasurarii acestor operatii se vor lua masuri severe de protectia muncii.

Protectia muncii

In timpul lucrului buldozeristul trebuie:- sa semnalizeze inceperea si terminarea lucrului printr-un semnal acustic (claxonare);- sa nu admita pe nimeni in raza de actiune a buldozerului;- sa fie vigilent si sa supravegheze in jurul masinii: frontal de taiere, rezistenta solului,

obstacolele invecinate;- sa coboare lama jos la orice oprire a buldozerului;- sa semnalizeze zona de lucru a buldozerului, pe santiere, in locurile publice;- sa nu incredinteze conducerea utilajului unei alte persoane;

8

- sa lucreze cu utilajul numai in perfecta stare de sanatate, fiind interzis lucrul in stare de ebrietate, de boala sau de oboseala excesiva;

- sa interzica accesul persoanelor straine pe utilaj sau in cabina;- sa nu pastreze bidoane de carburanti sau lubrifianti in cabina sau pe utilaj;- sa nu efectueze lucrari sub liniile electrice aeriene sau in vecinatatea acestora decat cu

acordul intreprinderii ce exploateaza linia, si dupa ce au fost luate toate masurile pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare;

- sa asigure o distanta corespunzatoare intre doua buldozere in frontul de lucru la minim 50 m.

- sa asigure conditii normale de vizibilitate prin iluminare corespunzatoare, atunci cand se lucreaza noaptea.

CAIET DE SARCINI

Conditii functionale si dimensionale

Echipamentul de lucru al buldozerului va fi executat si montat conform desenelor de executie, standardelor, normelor si instructiunilor in vigoare, precum si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.Uzina executanta este obligata ca inaintea lansarii in fabricatie sa verifice:

- claritatea reprezentarii desenelor si exactitatea dimensiunilor in privina cotelor de executie si montaj in scopul de a inlatura greselile de interpretare;

- posibilitatea executarii cu utilajele din dotare.

Prescriptii pentru materiale utilizate la executia echipamentului de lucru si justificarea alegerii acestora

Materialele folosite pentru constructia echipamentului de lucru vor corespunde tuturor conditiilor tehnice de receptie si de marcare prescrise in standardele de stat si vor fi insotite de certificate de calitate.

Pentru lonjeroanele si lama echipamentului de lucru s-a ales OL 37 (otel de uz general SR – 500) cu C ≤ 0.22 %, Si ≤0.50 % si Al > 0.02 % netratat termic, clasa de calitate 4, din urmatoarele motive:

- indeplineste conditiile impuse de verificarea la flambaj;- este recomandat pentru structuri metalice sudate cu greutate redusa mediu solicitate static

si dinamic pe o plaja larga de temperatura ( - 200 C … + 50 0 C);- are prelucrabilitate buna prin aschiere;

9

- se pot prelucra usor prin deformare plastica la rece si la cald;- este ieftin si usor de procurat din tara;

Pentru cutitele lamei se alege T105Mn120 (otel austenitic manganos SR – 3718), turnat cu C ≥ 1.05 % si Mn ≥ 1.2 %, tratat termic prin calire de punere in solutie (racire in apa la 1050 0 C … 1100 0 C) cu o microstructura austenitica, din urmatoarele motive:

- rezistenta la uzura exceptionala in zona exterioara si rezilienta in zona interioara;- recomandat pentru piese puternic solicitate la lovire, compresiune prin rostogolire sau

alunecare, uzare abraziva.Pentru bolturi se adopta OLC 45Ĩ (otel de imbunatatire – calire + revenire inalta – SR 880) cu 0.25 ≤ C ≤

0.6, Mn ≤ 0.8, Si ≤ 0.37, din urmatorul motiv:- are rezistenta specifica maxima in conditii de rezilienta carespunzatoare datorita unei microstructuri de

sorbita de revenire.

Conditii ce trebuie respectate la executia si montarea echipamentului de lucru si a subansamblurilor

Se vor respecta conditiile de montaj prescrise in desenele de executie.In privinta constructiei metalice a lonjeronului se vor respecta intocmai dimensiunile partilor componente, precum si materiale prescrise.

Lucrarile de sudura trebuie sa fie conforme cu prescriptiile urmatoare:Sudura se poate face prin doua procedee: prin topire sau prin presiune. In prezent, pentru ansamblarea

elementelor de constructie metalica alcatuite din laminate din oteluri de constructie se utilizeaza sudura electrica prin topire cu materialul de adaos.

In functie de pozitia reciproca a pieselor care se sudeaza sudurile sunt suduri de relief (sau “de colt”) care realizeaza asamblarea pieselor dispuse una peste alta.

Calitatea imbinarilor sudate

Cordoanele de sudura si zonele imediat invecinate pot prezenta anumite defecte.Acestea pot fi: fisuri, sulfuri, incluziuni, lipsa de topire, pozitionare gresita a pieselor sudate, cratere, retasuri, arsuri scurgeri de metal s.a. Prezenta si nivelul (marimea) acestor defecte se depisteaza si se stabilesc prin metode de control, de regula nedistructive, adecvate.

Nivelul acceptabil al defectelor, metodele de control, precum si proportia acestora se stabilesc prin standarde de produs, iar daca acestea nu exista, de catre proiectant, corespunzator conditiilor de exploatare si a importantei elementului in ansamblul masinii. Conditiile de exploatare se refera la modul de solicitare (static, dinamic), severitatea (intensitatea) regimului de lucru, conditiile de mediu s.a., iar importanta se refera la consecintele unei eventuale avarii.

Nivelurile de acceptare a defectelor sudurilor fac obiectul SR EN 25817, si sunt grupate astfel:- nivel de acceptare: moderat, simbol D;- nivel de acceptare: intermediar, simbol C- nivel de acceptare: sever, simbol B

10

Standardul tabeleaza 25 tipuri de defecte simple care indica limitele superioare ale marimilor care le caracterizeaza, corespunzator celor trei niveluri.

Pentru domeniul masinilor de constructii se poate aprecia ca nivelul de acceptare moderat (D) poate fi prescris pentru sudurile elementelor de structura secundare, neimportante. Nivelurile intermediare (C) pot fi acceptat pentru elementele principale solicitate static sau cvasi-static. Acelasi nivel poate fi acceptat si in celelalte cazuri daca tensiunile efective determinate de lucrarea in considerare a efectelor dinamice nu depasesc 75 % din valoarea rezistentei admisibile. In celelalte cazuri se recomanda nivelul sever (B) de acceptare a defectelor.

Instructiuni privind executarea probelor si verificarilor masinii de baza

Deoarece buldozerul va lucra in permanenta sub sarcini grele, se recomanda inainte de punerea in exploatare a tractorului acesta sa fie supus unui rodaj sub sarcina progresiva, insistandu-se in aceasta perioada asupra unei intretineri corecte si in mod special asupra ungerii.

ATENTIE!!! Se interzice categoric utilizarea tractorului la lucru in sarcina fara rodajul facut.

Operatii preliminare:- verificarea strangerii tuturor suruburilor si piulitelor exterioare ale tractorului;- verificarea tuturor nivelurilor de ulei si ungerea tuturor mecanismelor si ansamblelor

tractorului;- alimentarea rezervorului de motorina precum si a sistemului de raciere.

Rodarea tractorului si operatiile ce se efectueaza in perioada de rodaj:

Dupa efectuarea operatiilor preliminare se face rodajul tractorului in urmatoarele etape:1. Rodajul motorului DieselDupa pornire, motorul Diesel, timp de 10 minute, se va lasa sa functioneze cu maneta de comanda a pompei

de injectie in pozitie de turatie medie. Aceasta perioada scurta de rodaj se face in scopul ascultarii atente a functionarii motorului si pentru o mai buna incalzire a motorului. Tot in acest timp se va urmarii presiunea uleiului care trebuie sa se incadreze in valorile normale.

2. Rodajul tractorului in mers fara sarcinaRodajul se face timp de 10 ore si consta in rularea tractorului cate o ora in fiecare viteza. Se recomanda ca

dupa fiecare ora de functionare sa se opreasca tractorul si timp de cateva minute se va asculta motorul care functioneaza la o turatie medie.

3. Rodajul tractorului in sarcinaRodajul tractorului in sarcina cu incarcare de 50 % timp de 50 de ore. Se vor efectua lucrari usoare de

nivelare si deplasare a pamantului.Dupa terminarea acestei faze a rodajului in sarcina se vor executa operatiile de intretinere corespunzatoare

celor 60 de ore de functionare. Rodajul tractorului in sarcina cu incarcare de 75 % timp de 60 ore. Se vor efectua lucrari de sapare in teren mediu.

11

Dupa terminarea acestei faze a rodajului in sarcina se vor executa operatiile de intretinere corespunzatoare celor 120 de ore de functionare. Rodajul tractorului in sarcina cu incarcare de peste 75 % timp de 130 ore. Se vor efectua lucrari de sapare in terenuri tari.

Dupa terminarea acestei faze a rodajului in sarcina se vor executa operatiile de intretinere corespunzatoare celor 250 de ore de functionare si se va schimba uleiul in carterul ambreiajului principal al cutiei de viteze, din carterul transmisiilor finale si din rezervorul servomecanismului.

ATENTIE!!! In timpul rodajului se vor evita suprasarcinile.

Defectiunile constructiei metalice

Ca urmare a exploatarii, constructia metalica a utilajului sufera o serie de defectari.Cauzele principale ale defectiunilor sunt urmatoarele: suprasarcinile produse ca urmare a unei exploatari

nerationale, vibratiile, oboseala, operatiile de reconditionare facute necorespunzator, uzarea produsa de agresivitatea mediului, solicitarile termice etc.

Instructiuni de executie si montaj a sistemului hidraulic

- Calitatea suprafetei de etansare cu garnituri trebuie sa fie maxim Ra = 1,6, iar planeitatea admisa trebuie sa fie 0,01 / 100 mm. Pe suprafetele de etansare nu se admit zgarieturi, urme de lovituri, etc;

- Dupa curatarea gaurilor nu se admit impuritati mai mari de 0,025 mm;- Protejarea suprafetelor exterioare neprelucrate se face prin curatare, uscare, grunduire, vopsire sau prin

cromare, zincare, etc;- Conducta de aspiratie trebuie sa fie fara variatie brusca de sectiune;- Conducta de refulare va fi prevazuta cu un sistem de evacuare a aerului la prima pornire a pompei;- Conducta de drenaj nu trebuie sa permita patrunderea aerului in circuit.

Instructiuni pentru umplerea cu lichid si punerea in functiune a instalatiei

- Inaintea pornirii se va curata intreaga instalatie de impuritatile care au patruns in timpul montajului;- La alimentare, se va urmari umplerea conductelor si a aparatelor cu lichid de lucru. Se va asigura si umplerea

pompei;- La pornire se va verifica daca sensul de rotire al arborelui motorului de antrenare a pompei corespunde

sensului corect de rotire a pompei prin porniri de scurta durata;- Se va verifica etanseitatea circuitului de admisie pentru a evita spumarea excesiva a lichidului de lucru.

Instructiuni de exploatare a instalatiei

12

In prima perioada de functionare (cca 50 – 100 h), se vor efectua urmatoarele lucrcari de intretinere:- masurarea temperaturii lichidului de lucru;- masurarea timpului unui ciclu de lucru;- masurarea presiunii la admisia in pompa, caderea de presiune pe filtru;- verificarea fixarii corecte a aparatelor pe blocul hidraulic, etansarea racordurilor.

Dupa prima perioada de functionare se vor efectua urmatoarele lucrari generale de intretinere: - se va verifica nivelul de lichid din rezervor, temperatura lichidului de lucru dupa o ora de functionare, temperatura elementelor componente, etanseitatea racordurilor (zilnic);- saptamanal se va efectua curatirea exterioara a instalatiei, curatirea (inlocuirea) filtrului de aerisire;

- lunar, se va urmari continutul de impuritati din lichidul de lucru, starea racordurilor flexibile si se va verifica reglajul supapelor de siguranta;

- trimestrial se va verifica starea sertarului distribuitorului, caracteristicile lichidului de lucru si se vor inlocui filtrele;

- anual se vor curata rezervorul si elementele si se va inlocui lichidul de lucru;- odata la trei ani se inlocuiesc conductele flexibile.

Depozitarea elementelor de actionare hidraulica se va face in locuri uscate, la o distanta de minim 1,5 m de orice sursa de aldura. Daca depozitarea depaseste 6 luni se impune ca elementele sa fie conservate.Partile nevopsite sau acoperite se vor unge.

13