GREFIER de edinta Cloaca Cornelia RodicaT*mZ fr-k sr J< a'cfrfj rlpm "'g*-ecrisk|W SP ,'c4cJ J. A W pf wo-jejj ^rnjji cuj(_O -& plod*aAfmtm. J,' 'uJen Jh&JJMfoo'h cb Oju/hQHM69INSTITUTUL AGRONOMIC N. bALCESCU" BUCURE$TIFACULTATEA DE HORTICULTURA Conf. Dr. ELENA FLORESCU$ef lucr. M. MIHALACHECURSDELEGUMICULTURAPartea Ipentru studentii Faeultatii de Agronomic(curs de zi i. fara frecventa)uz INTERN19 7 8Stabilirea gi aplicarea tehnologiei in cultura legumelor 1 constitue un mljloc de baza in organizarea gi obtinerea produe^lti | legumicole*Tehnologia culturilor are la baza cunogtinfeele referitocn fl biologia plantelor cultivate gi masurile ce trebule aplicate in cultural pentru cregterea gi fructffificarea acestora* In aceat contextH tehnologia prezintS o serie de particularitati determinate de epeeid gi soiul cultivat, de condi$iile pedoclimatice in care se efectun*l culturile gi de profilarea gi speci-alizarea ferine lor*In fermele legumicole trebuie s& se realizeze producer** ; industrials. a legumelor* pentru care trebuie aplicata o tehnologll moderns* Aceasta are ca verigi de baza $mecanizarea lucrarilor intr-o propor^ie cit mai mare, 81 unele specii sau soiuri realizindu-se chiar mecanizarea integrallfextinderea chimizarii culturilor ;irigarrea integrals. a culturilor ;mmleP*H-Its:CclgB-LmiiiiS pineolti Inn lace] fefreci- folosirea soiurilor gi hibrizilor de mare productivitate\gi cu reziaten^a mare la boli gi daAnatori*pwriup;KitK4* BAZELE TEHNOLOGIEI CULTURILOR DE LEGUME IN CIMP SI SPATII PROTEJATB 41* Sistemele de cultura practicate In legumiculturaPentru stabilirea tehnologiei este necesara cunoagterea elf* temelor de cultural practicate in legumi culturS* Aces tea au rezultat din necesitatea egalonarii productiei legumicole in tot cursul anului gi sporirii gradului de intensivitate al acestui sector de producfie* Sistemele de cultura practicate in legumicultura sint ural*toafcele sEi 1- cultura legumelor in cimp;~ cultura protejata a legumelor;n I*Cult ra Ickm.huT or In ctmn roprozintH oietemul ou pond or oaI cm mn.'l wire atit cq uupraiMy olt yi cu volum do produo tie obfcinui %K. In acont sistein ne Sntilnoao toato specillo legumicole, culturi- ie efectuindu-oe in coo mol mare par to a anulul - din raartie pln& fn nolcmbrio*Acest eiotcm do culture so Imparto in trei grupoicultura timpurie;cultura do vara ;cultura do toamna;Cultura timnnrie oe efectuoaza primavara dovroine incepind cu luna martie, cind no fac pvi raclo sein&nuturi gi so Snchcie in cursul lunii iunie, iulie, : i\ funcfcie do specie i aoi, cind so fao ultimelo recolt art. Pentru uncle specii (ceapa vorde, salatS,spanac) cultura so incepe din toamna anulul precedent*Cu precadore, cultura timpurie se efectueazS in zona 1 legualcola i partial in zona II-a*Sortimentul de specii gi soluri folosit in aceasta cultura este restrins predomlnind legumele verde^uri (salata, spanac ceapd gi usturoiul de ctufat) urmind tomatcle timpuriiy varza gi conopida timpurie*1Produscle ob^inute din aceasta culture sint destinate,pentru consumul intern, in sture proaspata gi pentru export*Parti oularit St He fcohnologice ale acestei culturi sint:foloelrea de terenuri ugoare,cu expozi$ie sudica gi prote- Jat* contra vinturllor dominant;foloelrea do nolurl gi hibrizi (indeosobi hibrlzi J1'^) dot ate atit cu inuuylri de pr-oduc tivitatc, cit gl de precocitutolin cea mat mnre parte, culturilo so infiin$@az& prin rasad (tomato, varza gi conrpida);~ pentru infJJLntarcn culturilor se folououc :?n cxcluaivitato, ranaduri produno In ghlvocc nutritive;apAioarott, in curnul pofrloadol de vogotafcle a unor iUcJ specials, ou rolul do n mtlri precocltotoa oulturllor;roooltaroa pro due lor so face In faza promarg&toare mattjJ rltiltil do consum; frecvonfca luor&rilor de recoltare cote foarte mar, executindu-oo la Intervale ecurte*Din punct do voder economic, culturlle tlmpurll prezinti import ant? & deosobitfi, produsele fllnd valorlflcate la preturi rid} cate* Deasemenea, din punot de vedere tehnologic, in cadrul eisteail lui de oulturi din oimp, reprezintS culturlle cu gradal de Intenaiq tate cel mal accentualCultura de varfi.are pondere ca suprafa^fi 1 volum al prodd '(lei mal mare decit oultura tlmpurlef Bate efectuatfi pe ecarS mare in oele 3 zone, ou un sortiment begat Llpsesc citeva epeoll: nil epanacul, conopida, ridichoa de lunS, care in perloada de var8 nu pot fi cultivate pentru consum deoarece formeazS tulplnl florale* Produsele obtflnute din aoeastS culture au destinatfie multi*plfi: pentru consum (in stare proaspStS d gStita), aprovizionarn j fabrlcllor de oonserve 1 in mai mlc3 m&sur& pentru export*Cultura de varfi se caraoterizeaz& prln urm&toarele partioti larit&$i tehnologioe*- foloslrea de soluri semi tlmpurll, ^predate prln produoj tlvltate i pretablle la cultura* inecanizatS;* apllcarea tehnologlel ou un grad de raecanizare ridlcat S oomparatle ou oultura timpurle* La unele culturi se roalizeasS o or! canlzare integral^ (Inoeplnd cu preg&tlrea terenulul 1 inchcind cu recolt aroejjculturlle oe pot infllnta at it prln sem&nare clt $1 prie I r&nad; pentru unele spool! se foloweyte rnaad repicat (tomato), iU* I pentru altele (ardel, varztt de varft etc) r&sad nerepicat*irlenrea oulturllor - in doooolU Sn 80nn j_a Qi ,1pimpm\ISapart oa una din lucritrilo de base*! caroon