CUPRINS

A. PARTEA SCRISĂ:

I. Memoriu de arhitectură (rezumat al proiectului)II. Generalități despre pardoseli (definiție, clasificare, materiale și utilaje necesare)III. Pardoseli din gresie ( desene, tehnologia de execuție)IV. Norme de SSMV. Documentația tehnico-economică;- calcul materiale necesare pentru aplicarea gresiei în: - hol, - bucătărie și baie, conform idicațiilor de norme de deviz.- calculul forței de muncă și a utilajelor necesare.

B. PARTEA DESENATĂ

- Plan, apartament cu trei camere scara 1:50- Detalii pardoseli din gresie scara 1:10 sau 1:20- Prezentare power-point- Machetă

I. MEMORIU DE ARHITECTURĂOamenii diferă foarte mult atât din punct de vedere fizic cât și psihic. În cursul vieţii

unui individ, capacităţile sale fizice, mentale, emoţionale și sociale sunt puternic influenţate de mediul în care trăieşte. Diferenţele culturale pot de asemenea să afecteze modul în care un individ face față unui mediu nefamilial. Rezultă că mediul fizic poate să ajute sau să împiedice dezvoltarea personalităţii sale. Un mediu prost proiectat poate deveni periculos.

Din cele de mai sus rezultă că atunci când suntem implicaţi în modificarea mediului în care trăim – este vorba atât despre clădiri cât și despre spațiile exterioare – trebuie să ne gândim în permanență să creăm condiţii care vor asigura beneficii maxime și satisfacţii majorităţii utilizatorilor și care, în acelaşi timp, elimină pe cât posibil

1

barierele și riscurile. Acestea se aplică în mod egal proiectanţilor, executanţilor și utilizatorilor.

Materialele nestructurale care acoperă construcţiile propriu zise – denumite și materiale de finisaj – sunt folosite în funcţie de programul de arhitectură căruia i se aplică, având roluri multiple: protejează elementele de rezistență, sporesc gradul de izolare a spațiilor contra frigului sau a zgomotului, estompează unele defecte sau contribuie la estetizarea construcţiilor.

Finisajele cuprind lucrări de pardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli, vopsitorii, tapete, tâmplărie, pentru care se folosesc diverse materiale.

Iniţial au fost utilizate materiale naturale prelucrate, precum: lemnul, piatra, ţesăturile, pielea de animale etc., unele dintre ele fiind abandonate treptat. Altele se folosesc mai rar, fiind epuizabile sau sunt recreate artificial, imitând mai mult aspectul exterior decât materialul în esenţă.

Locurile de aplicare a materialelor de finisaj sunt stabilite în funcţie de folosirea lor în interiorul sau în exteriorul construcţiei, fiind apreciate în legătură cu scara obiectului, concepţia stilistică, textura materialelor și culoare .

Odată cu dezvoltarea ştiinţelor umaniste s-au descoperit o serie de calităţi psihologice pe care finisajele le pot transmite, calităţi confirmate de-a lungul timpului, care s-au extins la toate programele de arhitectură, indiferent de complexitatea acestora. Astfel, materialele de finisaj au fost grupate în funcţie de impresiile produse la nivelul psihicului uman, diferenţiindu-se materiale reci (piatra, de exemplu) sau calde (cum ar fi lemnul), cele cu aspect sobru (cărămida, piatra de carieră) sau vesel (lemn încrustat, piatra de râu), cele care transmit intimitate (lemn) sau exteriorizare (cărămida) etc.

Materialele de finisaj naturale, devenite clasice: lemnul, piatra și cărămida se folosesc și astăzi, valoarea lor estetica depinzând de modul în care sunt tratate și de profesionalismul executanţilor. Alături de acestea mai pot fi folosite: rogojini, paie, textile, piei, blănuri, bambus etc.

Lemnul este folosit ca placaj pentru pereţi (lambriuri, pardoseli, plafoane), calitatea finisajelor fiind apreciată în funcţie de gradul de deshidratare, proporţiile scândurilor și distanța dintre acestea, mărimea rosturilor, eventualele ornamente sau profile sculptate/aplicate.

Finisaje din piatra (de cariera sau de râu) se diferenţiază între ele după forma, mărimea, culoarea și textura materialului. Duritatea, rezistența la uzură, întreţinerea și curățenia finisajelor din piatră determină distribuţia în plan a acestora.

Cărămida (aparentă), folosită în principal la construcţii, poate reprezenta un material de finisaj agreabil: combinat cu rosturi albe sau cu vegetaţie verde, roșul cărămizilor va crea un efect plăcut.

Materialele de finisaj contemporane, extrem de numeroase au fost create prin folosirea de înlocuitori, care reproduc aspectul materialelor naturale: plăci din deşeuri lemnoase, plăci ceramice de diferite dimensiuni, tapete pe bază de hârtie sau materiale plastice, fototapete, folii autocolante etc.

2

Diversitatea materialelor atrage după sine dificultăţi în alegerea acestora. Este, prin urmare, necesar un studiu concomitent al tuturor componentelor implicate într-o construcţie, astfel încât acestea să se armonizeze cu celelalte elemente fizice sau fenomenale: cu lumina diurnă, cu mobilierul, cu echipamentele etc.

Având în vedere faptul că pardoselile au un rol deosebit de important pentru buna utilizare în timp a casei, punctăm unele aspecte pe care trebuie să le îndeplinească necondiționat. Trebuie bine stabilit și tipul de pardoseală adecvat spațiilor, considerându-se ideale dacă au următoarele calități: aspect plăcut, eficiență economică, rezistență la uzură, capacitate de izolare termică și fonică, impermeabiliate la apă și vapori de apă, durabilitate în timp și intreținere ușoară, elasticitate și proprietăți antiderapante. Pardoselile, care pot fi considerate ca îmbracăminți formate din unul sau mai multe straturi așezate direct pe pământ sau pe un planșeu din beton, au rolul de a apăra aceste straturi și de a le da o ''față văzută'' cât mai utilă și funcțională.

Pardoselile, elemente de construcție cu care suntem mereu în contact, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie cât mai orizontale, drepte, netede, dar alunecoase;- să izoleze termic și fonic;- să fie cat mai impermeabile;- să fie elastice;- să nu producă praf în timpul mersului;- să poată fi curăţate uşor;- să reziste la uzură;- să poată fi executate și întreţinute uşor și cu cheltuieli cât mai reduse. Pardoseala

este un element solicitant al construcţiei, cel pe care circulăm sau aşezăm diferite obiecte ca dulapuri, fotolii, canapele, biblioteci, etc. A pardosi o locuinţa înseamnă a realiza un spaţiu de circulaţie cât mai orizontal și mai nedeformabil. Pentru realizarea unei pardoseli utile se întrebuinţează diverse materiale: scânduri, parchet, mozaic, gresie, ceramică, cărămizi, plăci de beton sau beton turnat continuu, etc., în funcţie de destinaţia încăperii. La pardoseli întâlnim de obicei ''stratul suport'' ce poate fi o umplutură de pământ, un planşeu de beton sau o pardoseală de scânduri și ''stratul de uzură'', care este în contact direct cu efortul ce se transmite asupra pardoselii. În proiectul elaborat m-am ocupat de „Pardoseli din gresie” pentru un apartament cu trei camere, rezervând executarea pardoselii din gresie la hol, bucătărie și baie.

3

II. GENERALITĂȚI DESPRE PARDOSELI

1. DEFINIȚIE ȘI CLASIFICARE

Pardoseala este un element de finisaj executat la partea superioară a planşeului sau umpluturii de pământ de la nivelul subsolului sau parterului (în cazul în care nu există planşeu), pe care are loc circulaţia oamenilor, deplasarea produselor, a materialelor etc.

Pardoselile trebuie sț fie rezistente la uzură, să fie durabile, uşor de întreţinut, de reparat și de înlocuit, ieftine, să prezinte caracteristici termo și fonoizolatoare corespunzătoare, să fie rezistente la foc și să aibă un finisaj aspectuos.

4

Alcătuire:

Alcătuirea pardoselii se stabileşte în funcţie de:- natura terenului de fundare sau de elementul de rezistență pe care se aşează pardoseala;- de destinaţia încăperii;- de solicitările la care este supusă pardoseala în timpul exploatării.

Pardoselile sunt alcătuite din:- stratul suport;- îmbrăcăminte

Îmbrăcămintea este supusă direct tuturor acţiunilor rezultate din exploatare, iar stratul suport primeşte încărcarea de la îmbrăcăminte și o transmite elementului de rezistență pe care se aşează pardoseala.

Stratul suport poate fi:- elastic, format dintr-un strat de nisip, pietriş, piatră spartă, balast;- rigid, format din beton simplu sau armat.

În unele situaţii, în alcătuirea pardoselilor mai este cuprins și un strat de egalizare, care are rolul să asigure planeitatea stratului-suport sau să preia diferenţele de solicitări din contracţii dintre stratul-suport și îmbrăcăminte (provocate de dozajul de ciment diferit al acestora).

Când pardoseala trebuie să asigure un confort fonic sporit se prevede și un strat fonoizolant.

Rolul pardoselilor: Rolul principal al pardoselilor este asigurarea circulaţiei. Acesta este foarte variată ca intensitate, greutate şi acţiunea de deteriorare. Comparând circulaţia dintru-un apartament cu aceea dintru-un dormitor de cămin, aceea dintr-o bibliotecă cu cea dintru-un garaj de tractoare etc., se poate avea o imagine a acestei diversităţi .Efectul este o uzură cu totul deosebită. Rezultă că pardoseala trebuie să aibă o rezistenţă la uzură corespunzătoare solicitării la care va fi supusă. Pentru ca circulaţia să fie asigurată contra accidentelor, pardoselile trebuie să nu fie alunecoase, chiar dacă sunt umede. Pardoselile trebuie să asigure ca munca sau odihna în încăperi să se desfăşoare în condiţii optime şi să asigure interioarelor şi ocupanţilor o bună stare de igienă. Pardoseala este elementul de construcţie, de suprastructură, care serveşte ca suprafaţa pe care se circulă. Câteodată fac parte din pardoseală și straturile de izolaţie hidrofugă, termică și fonică de sub ea. În cazul încăperilor de la subsol sau al celor de la parter fără subsol, pardoselile se aşează pe pământ iar în toate celelalte cazuri pe planşee.

5

CLASIFICARE

Pardoselile se clasifică după:

a). Natura materialelor din care se execută îmbrăcămintea:- pământ;- lemn (duşumele, parchet, pavele);- piatră naturală (plăci, dale);- piatră artificială arsă (gresie ceramică, cărămida);- piatră artificială nearsă (beton, mozaic);- materiale bituminoase (bitum, bitum filerizat);- materiale plastice (covoare, plăci PVC).b). Modul de execuţie:- monolite (turnate la fața locului);- piese prefabricate,cu rosturi (dale, plăci).c). După felul suprafeţei pardoselii se deosebesc: pardoseli cu rosturi si pardoseli continue.- Pardoselile cu rosturi sunt executate din piese de diverse forme și dimensiuni (plăci, calupuri, etc.), aşezate una lângă alta, cu fața superioară la acelaşi nivel, separate prin rosturi. Pardoselile cu rosturi au avantajul că se pot demonta uşor în cazul că trebuie înlocuite sau reparate. Dezavantajul mare al acestui fel de pardoseală constă în faptul că, la o execuţie incorectă, apa infiltrată între rosturi întreţine umezeala. - Pardoselile continue sunt acelea la care materialul din stratul de uzură este turnat în câmp continuu, fără rosturi, pe întreaga suprafaţă de pardosit. Acest fel de pardoseală se execută frecvent în încăperi cu exces de apă sau care reclamă spălări repetate ale suprafeţei: baie, bucătărie, spălătorie, hol, scări, etc. Pardoselile continue prezintă dezavantajul că nu se pot demonta pentru a fi refolosite.

Cele mai întâlnite pardoseli fără rosturi sunt cele din mozaic turnat, din beton, mozaic roman sau veneţian sau din mochetă de dimensiunea încăperii.

d). După natura materialului din care sunt executate, pardoselile se clasifică în:

Pardoseli din pământ. Acestea cuprind pardoselile din pământ natural bătut, din pământ argilos și din pământ stabilizat cu ciment. Se executa de obicei în locuri acoperite (poduri, şoproane, magazii, suri, etc.) în care nu există riscul de apariţie a umezelii sau a apei de ploaie, menajere, etc. Pardoselile din pământ nu permit menţinerea unei curăţenii perfecte, deoarece stratul lor superficial se transforma în praf ca urmare a uscării excesive.

6

Pardoseli din piatra naturală. Se execută cu materiale ce provin din roci naturale dure (granit, marmură, gresie, bazalt, etc.), care pot fi finisate prin tăiere, lustruire sau frecare. Calitatea pardoselilor din piatră naturală se îmbunătăţeşte mult dacă se aplică pe un strat suport rigid, de obicei o placă din beton. Aceste pardoseli au avantajul întreţinerii uşoare prin spălare, a rezistenței și impermeabilităţii. Dezavantajele principale sunt legate de greutatea mare și de temperatura rece ce o întreţine în încăperi. Pardoselile din piatră naturală sunt cu atât mai reci, cu cât sunt mai netede. În stare umedă sunt alunecoase.

Pardoseli din piatră artificială. Această grupă cuprinde pardoselile din beton de ciment turnat monolit (cu sau fără rosturi), din mozaic turnat, din plăci ceramice, din plăci de beton mozaicate și din cărămidă. Sunt pardoseli reci, iar în stare umedă devin alunecoase. Având multe rosturi crește probabilitatea pătrunderii apei prin ele, situaţie ce atrage după sine o umezire persistentă a suportului.

Pardoseli din lemn. Sunt alcătuite din bucăţi de lemn (plăci, scânduri, parchet, etc.), aşezate unele lângă altele, cât mai aproape, pentru a nu avea rosturi deschise. Cele mai uzuale tipuri de pardoseli din lemn, folosesc pentru stratul de uzură scândurile, parchetul, plăcile aglomerate din lemn (P.A.L.) și mai rar plăcile fibrolemnoase (P.F.L.). Pardoselile din lemn sunt considerate ''calde'', fiind în acelaşi timp destul de ieftine, elastice, putându-se monta și demonta uşor. Dezavantajele pardoselilor din lemn sunt următoarele: au rosturi care se deschid tot mai mult prin uscarea lemnului; necesită o întreţinere continuă pentru a feri lemnul de umezeală, de carii și de unele ciuperci dăunătoare.

Pardoseli din materiale sintetice. Dezvoltarea rapidă a industriei chimice a facilitat apariţia unor noi materiale de pardosit care îmbină calităţile pardoselilor din piatră (rezistență și aspect plăcut) cu ale celor din lemn (izolante termic și fonic, elastice, igienice). Cele mai utilizate materiale sintetice sunt covorul P.V.C. cu sau fără suport textil și covorul din fibre poliamidice depuse electrostatic cu strat fonoizolator din P.V.C expandat, cunoscut sub numele de mochetă. Pardoselile din materiale sintetice se aplică pe stratul suport prin lipire cu adeziv. Acest gen de straturi de uzură se utilizează cu precădere în camere de locuit, holuri și coridoare interioare; folosirea lor în încăperi în care există un grad ridicat de umezeală ca baia, bucătăria sau spălătoria este neeficientă, deoarece întreţin umezeala și favorizează apariţia mucegaiului. Cele mai importante avantaje ale pardoselilor din materiale sintetice sunt: întreţinere uşoară prin spălare, bune izolatoare fonice și termice, durabile, rezistente și nu produc praf. Cea mai dezavantajoasă proprietate a pardoselilor din materiale sintetice este aceea că, în stare umedă, unele sunt foarte alunecoase.

Alte tipuri de pardoseli.

7

Aici includem pardoselile din pavele de lemn și din materiale bituminoase. Aceste tipuri de pardoseli au o arie mică de răspândire, datorită în principal naturii materialului și a preţului ridicat; de altfel nu sunt utilizate frecvent în locuinţe.

In funcţie de confortul termic din încăperi, pardoselile se împart în: calde și reci.

Pardoselile calde sunt acelea la care se folosesc scânduri, dulapuri, parchet, plăci aglomerate din lemn, mochetă, covor din P.V.C și se execută frecvent în dormitoare, camere de zi, în bucătarii si mai rar în coridoare sau holuri.

Pardoselile reci se execută din materiale care prin natura lor întreţin frigul, fiind utilizate în încăperi cu umiditate mare (băi, spălătorii, etc.) sau în cele care nu se staţionează mult

2. MATERIALE ȘI UTILAJE NECESARE

Materialele folosite:

- plăci de gresie ceramică, executate din plăci cu dimensiuni mari (100 x 100 x 10; 150 x 150 ... 300 x 300 cu grosimea 12 ... 15 mm) sau din plăci cu dimensiuni mici, pătrate (15x15 sau 25 x 25 mm şi grosimea 4 ... 6 mm) sau hexagonale (cu latura 12 ... 15 mm şi grosimea 4 ... 6 mm). Plăcile de gresie care au conturul format din arce de cerc poartă denumirea de pişcoturi Montarea se face asemănător plăcilor de beton mozaicat, într-un strat din mortar de ciment de consistenţă vârtoasă, cu grosimea de 25 ... 30 mm, în rânduri regulate, cu rosturi de 0,5 ... 1,5 mm umplute cu lapte de ciment sau chit special pentru rosturi. Plăcile din gresie ceramică realizează o pardoseală elastică, rezistentă la uzură şi care se întreţine uşor. Plăcile netede se întrebuinţează în general la clădiri cu finisaj mai pretenţios (la locuinţe, în vestibuluri, coridoare, băi, bucătării, terase, laboratoare etc.). Plăcile striate se întrebuinţează în spălătorii şi clădiri industriale (hale, abatoare)

- pentru realizarea straturilor suport, se folosesc în afară de materialele tradiționale, materiale noi cu proprietăți revoluționare, care pe lângă faptul că reduc substanțial timpul de punere în operă, oferă și o calitate superioară atât ca rezistență cât și calitate. Astfel sunt materiale pentru șape sau rosturi, gata preparate, în funcție de tipul de material folosit pentru pardoseli cât și funcție de dimensiunile plăcilor folosite.

Utilaje folosite:

SDV- uri utilizate la trasarea pardoselilor.

8

a) – nivela cu bulă de aer (boloboc) ;b) - furtun de nivel ;c) - modul de trasare a liniei de vagris.

Rigla-dreptar cu muchiile marcate cu diviziuni corespunzătoare dimensiunilor plăcilor care se montează și a rosturilor dintre ele.

Dreptarul se confecţionează dintr-un dulap de brad uscat, dat la rindea, având lungimea de 1 – 4 m, iar secţiunea de 4 x 15 cm sau 5 x 15 cm, astfel încât să nu se deformeze.

Nivela cu bulă de aer – (bolobocul) are lungimea de 30 – 60 cm și fețele perfect plane. Tuburile de sticlă cu care este prevăzută sunt umplute parţial cu lichid, rămânând o bulă de aer. Pe tuburi sunt însemnate repere. Când nivela este perfect orizontală sau verticală, bula de aer se aşează exact între repere.

Furtunul de nivel este alcătuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15 – 20 m, care are la ambele capete tuburi de sticlă. Într-unul din tuburi se toarnă apă, care umple furtunul și ajunge în tubul de sticlă de la capătul opus. Apa se toarnă încet, pentru a se evacua aerul din tub și are acelaşi nivel orizontal la amândouă tuburile de sticla.

9

a) - dreptar-şablon pentru verificarea pantei pardoselilor ;b) - distribuţia incorectă și corectă a plăcilor în camere care au colțuri ce nu formează unghiuri drepte.

SDV-uri utilizate la lucrari de pardoseli si placaje

10

11