proiect geografie economică mondială - orientul mijlociu

7/29/2019 Proiect Geografie Economic Mondial - Orientul Mijlociu

1/16

1

Academia de Studii Economice Bucureti Facultatea de Relaii

Economice Internaionale

Proiect Geografie Economic Mondial

ORIENTUL MIJLOCIU

REALIZATORI:

1

2

3

4


2/16

2

I. Resursele umane i dezvoltarea economic -accepie calitativ

Relieful

Orientul Mijlociu se afla la intersectia rutelor comerciale ce unesc Europa, China,India, Africa, si toate culturile bazinului Marii Mediteranee. Multe dintre aceste rute aufost atestate documentar inca de acum 5000 de ani iar prezenta numeroasa a diferiteloretnii si produse de-a lungul anilor au avut un efect profund asupra religiei, politicii sieconomiei din aceasta regiune.

Relieful Orientului Mijlociu nu este diversificat, aici predominand zoneledesertice unde gasim desertul nelocuit Rub Al Chali, unul dintre cele mai mari deserturinisipoase din lume ce se intinde din Yemen la sud, ocupand o zona uriasa din sud-estul

Arabiei Saudite, i continuand pe directia nord-est spre Emiratele Arabe Unite; aicipredomina si lanturile muntoase, in prezent devenind zone de ski precum Muntii Elburzsi Zagros din Iran, ce inconjoara intreaga regiune luand rolul de bariere naturale ce aumentinut culturile din aceasta zona in arii separate.

Geografia si resursele naturale din aceasta regiune au influentat dintotdeaunaputerea politica. Raurile vechii Mesopotamii, Tigru si Eufrat, pot sustine o baza agricolafoarte bogata numai daca distributia apei poate fi sustinuta si controlata prinintermediul sistemelor de irigatii. Prosperitatea acestor regiuni a depins de abilitateaguvernului de a mentine aceste sisteme de irigatii pe termen lung. Daca guvernul centralmentine sistemele de irigatii in stare buna de functionare, atunci campurile bine irigatevor produce recolte bogate, care apoi pot fi taxate pentru a sustine guvernul. Dar atunci

cand populatia locala nu doreste sa coopereze pentru a mentine un guvern stabil, s-arputea ca productia recoltelor sa scada.

Fermierii Mesopotamiei au folosit de secole apa de mare din Golful Persicpentru a iriga iar acum drept rezultat marea parte a pamantului din sudul Irakului esteprea sarat pentru a creste recolte. Acum agricultura din regiune se bazeaza pe practicimoderne cum ar fi irigatiile cu apa dulce, rotatia recoltelor in fiecare an, precum siproiecte tehnologice sofisticate de constructie a unor baraje.

In prezent bogatia solului Orientului Mijlociu nu provine din agricultura, ci dinpetrol si gaze naturale. Aceasta zona detine doua treimi din rezervele certe de petrol alelumii, Arabia Saudita fiind exportatorul numarul 1 de petrol din lume. Cand StateleUnite ale Americii si Europa si-au crescut drastic consumul de petrol in timpul primuluirazboi mondial, rezervele de petrol ale Orientului Mijlociu au devenit de importantamaxima pentru politica SUA, si au ramas la fel pana in zilele noastre.

Ca unic pasaj spre ocean pentru multe dintre statele producatoare de petrol aleGolfului Persic, Stramtoarea Ormuz este un canal navigabil de o importanta strategicafoarte mare. Prin apele sale trec platforme petroliere imense incarcate cu petrol dinBahrain, Iran, Iraq, Kuweit, Qatar, Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite. Petrolul caretrece prin Stramtoarea Ormuz reprezinta circa 40% din transporturile maritime depetrol din lume si circa 20% din trasporturile maritime mondiale.

Odata cu venirea investitiilor arabii s-au modernizat construind propriile uzinede rafinare a petrolului si a gazului, un exemplu ar fi uzina de la Ras Laffan din Qatar,

una dintre cele mai mari uzine de gaz lichefiat din lume. Datorita veniturilor uriase de


3/16

3

care arabii dispuneau de pe urma acestor resurse s-au dezvoltat in aceasta regiuneindustria aluminiului si industria materialelor de constructie, in special ciment.

ReligiaOrientul Mijlociu consta in aproximativ 20 de tari, cu multe religii diferite si o

varietate mare de grupuri lingvistice si etnice. Data fiind aceasta diversitate, nu artrebui sa ne mire sa gasim o multitudine de culturi coexistand in aceeasi regiune.

Orientul Mijlociu este locul de nastere al iudaismului, crestinismului siislamismului, toate religii monoteiste care au crescut din aceeasi traditie. Fiecare religiea folosit textele grupurilor anterioare, prin urmare acestia impart multe reguli sicredinte. De exemplu islamismul si iudaismul au aceleasi reguli in ceea ce priveste dieta(nu mananca porc, nu beau alcool) si privesc din acelasi punct de vedere religia, ca fiindo baza pentru legea civila. Toate trei religiile impart o traditie a profetilor, de la Adam siAbraham la Solomon si Joseph. Iisus este important atat pentru crestinism cat si pentru

islamism, dar musulmanii urmeaza invataturile lui Mahomed.Islamismul este religia predominanta in Orientul Mijlociu practicata de catremusulmani. In cadrul ei sunt multe comunitati diferite precum sunitii, siitii, alevi sidruzi care isi au originea in diferentele din politicile si din doctrinele comunitatii.Acestia cred ca Allah (Dumnezeu in araba) a trimis cartea sfanta, Coranul, lui Mahomedin secolul 7 d.H. pentru a o declara oficial omenirii. Coranul este alcatuit din versete(surah in araba) care le spune musulmanilor sa venereze un singur zeu si le explicaacestora cum sa se poarte unii cu ceilalti. Islamismul se bazeaza pe 5 principii sau stalpi:sa-si declare verbal credinta (shahadah), sa se roage de 5 ori pe zi (salat), sa posteascain timpul zilei de Ramadan (sawm), sa-si de-a o parte din venit pentru caritate (zakat) sisa faca un pelerinaj la Mecca macar odata in viata lor daca isi pot permite (hajj).

Religia joaca un rol important in ritmul zilei, nu doar prin rugaciune si studiudar si prin determinarea sfarsitului saptamanii de munca. Magazinele din cartierediferite se inchid vinerea pentru sarbatorile musulmanilor, sambata pentru Sabbath-ulevreiesc si duminica pentru ziua de odihna a crestinilor. Sarbatorile religioase precumId al-Fitr (Sarbatoarea de incheiere a postului celebrata la finalul Ramadanului), Pasteleevreiesc (sarbatoresc eliberarea de sub sclavia Egiptului) sau Pastele crestin dat debisericile ortodoxe crestine, toate sunt recunoscute ca sarbatori nationale in diferitetari.

Religia joaca de asemena un rol in politica nationala si internationala. Turcia areo majoritate musulmana, insa oficial se considera o natiune mai mult practica decatspirituala. Constitutia Libanului a incercat sa imparta puterea intre 18 religiirecunoscute oficial, printre ele maroniti, crestini ortodoxi, musulmani suniti si siiti, sidruzi. Deoarece populatiile acestor grupuri au crescut in ritm diferit, acest sistem adevenit putin reprezentativ pentru populatie atunci cand a luat nastere un intreg razboicivil.

Relatiile slabe dintre Israel si majoritatea vecinilor sai arabi sunt descrise decele mai multe ori in termenii unui conflict religios perpetuu intre evrei si musulmani.Desi controlul asupra unor site-uri istorice despre iudaism, crestinism si islamism esteun factor in aceste neintelegeri, majoritatea detaliilor care mentin pe loc negocierile serefera la controlul tinutului si accesul la resursele de apa. Ba mai mult, multi palestinienicare cer reinapoierea proprietatilor acestora sunt defapt crestini, nu musulmani, iar

tratatul istoric al Egiptului cu Israel ne arata cum vecinii musulmani si evrei pot trai inpace.


4/16

4

Rasele UmaneSituat intre Africa, Asia si Europa, Orientul Mijlociu a reprezentat pentru mii de ani

o intersectie pentru comercianti, calatori si stapani de mari imperii. Africani, asiatici si

celti, toti au contribuit la un mix etnic in aceasta regiune. In ziua de astazi grupurileetnice majore din Orientul Mijlociu sunt arabii, iranienii (denumiti si persani), turcii,evreii, kurzii, berberii, armenienii, nubienii, azerii si grecii.

Multe tari din aceasta regiune sunt multietnice. Cu toate ca diversitatea duce lacresterea bogatiei culturale intr-o societate, din pacate aceasta poate duce si la conflictepolitice. Kurzii, de exemplu, nu au o tara a lor insa sunt raspanditi prin Turcia, Iran, Iraksi Siria. Incercarile politice si militare ale acestora pentru a crea un Kurdistan autonomau fost respinse cu fermitate de catre aceste state.

Familia este o parte importanta a culturii din Orientul Mijlociu, ceea ce se vedefoarte clar in numele onorifice arabe care sunt folosite frecvent in defavoarea numelor

date la nastere. Un barbat poate fi numit Ibn(fiu al) urmat de numele tatalui sauAbu(tata al) urmat de numele fiului sau.In societatile arabe traditionale unitatea familiei reprezinta o familie extinsa:

veri, bunici, veri de gradul doi, veri vitregi, nepoate, nepoti si altii, toti traind impreuna.Acest lucru ramane inca valabil in ariile rurale deoarece in ultimul timp migratiile catreorase au despartit unele dintre aceste familii extinse, iar numarul oamenilor care traiescin mediul urban numai cu membrii importanti ai familiei (parinti, copii si bunici) sunt incontinua crestere.

Diferenta dintre viata la tara si viata la oras cateodata pare la fel de mareprecum diferenta dintre a locui in Orientul Mijlociu si a locui in SUA. Doi barbati dinIran, de exemplu, pot avea in comun acceasi limba (persana), religie (islam) si

nationalitate (iranian), dar unul din ei poate trai intr-un apartament cu aer conditionatimpreuna cu sotia si cu cei doi copii si poarta costum la slujba sa din guvern, pe candcelalalt poate trai intr-o casa din caramizi de lut impreuna cu trei generatii de rude,purtand o haina traditionala si muncind pamantul.

Insa aceste diferente incep sa se erodeze odata cu introducerea serviciilor detelefonie mobila ieftine si a omniprezentei televiziuni. Chiar si niste case din caramizi delut sunt acum echipate cu antene satelit care le faciliteaza accesul la stiri, divertisment simoda nu numai din capitala ci si din intreaga lume.

Populatia Orientului Mijlociu este distribuita inegal, ea fiind concentrata numaiin anumite zone: tarmurile Golfului Persic, litoralul Marii Caspice din nord vestulIranului si Campia Mesopotamiei dintre Tigru si Eufrat in Irak. Aceste zone suntcaracterizate de o rapida urbanizare ce a marcat Orientul Mijlociu la sfarsitul secolului20. Un exemplu graitor este Teheranul capitala Iranului aflata pe litoralul Marii Caspicecare in prezent are 63 de milioane de locuitori si numarul lor continua sa creasca. Intimp ce migratia catre orase ofera oportunitati atractive de angajare si confort modernpentru taranii saraci, cresterea rapida a populatiei urbane afecteaza in mod negativresursele de apa, transportul public si alte servicii publice precum si faptul aceastacontribuie la cresterea poluarii.


5/16

5

II. Resursele umane si dezvoltarea economic -accepie cantitativ

PopulaiaPopulaia Orientului Mijlociu este estimat la aproximativ 350 de milioane de

locuitori, n anul 2010, ceea ce nseamn c n ultimele trei decenii aproape s-a triplat.Aceasta este alctuita din arabi, dar i indieni, persani, pakistanezi, armeni, sirieni ,libanezi, indo-pakistanezi.

Distributia populatieiDistribuia populaiei pe teritoriul Orientului Mijlociu este inegala, aceasta fiind

concentrat ndeosebi pe rmul Golfului Persic, rmul Mrii Roii si Cmpia Tigru-Eufrat. Din aceast cauz, n Iran 1/3 din teritoriu nu este ocupat, populaia fiindconcentrat n Nord i nord-vest, n jurul Teheranului i n partea de Nord a Golfuluipersic. n Iraq din populaie se gsete n cmpia Tigru-Eufrat, n Emiratele Arabe60 din populaie este concentrat n Abu Dhabi i Dubai. n Arabia Saudit, populaiase gsete cu precdere n oazele din zona central precum i pe cele dou litoraluri iun procent de 20 este reprezentat de nomazi, n Bahrain 80 din populaie se gseten partea de nord-est. n Kuwait si Qatar se concentreaz n jurul capitalei si de -a lungulcoastei, iar n Oman majoritatea populaiei este concentrat n Nord, iar din populaie

triete n oaze sau este nomad.

Densitatea populatiein Orientul Mijlociu cea mai mare densitate se gsete n Bahrain (876

locuitori/km ptrat), cele mai mici fiind n Arabia Saudit cu doar 9 locuitori/km ptrati Oman cu 11 loc/km ptrat.

Rata cresterii populatieiRata creterii populaiei este n medie de 2,19 pe an, cea ma i mare fiind n

Emiratele Arabe Unite, de 3,28, dup estimrile fcute n 2011. Emiratele Arabe se


6/16

6

afl astfel pe locul 6 n lume din acest punct de vedere. Cea mai mica rat a creteriipopulaiei la nivelul Orientului Mijlociu exista n Qatar i este de 0,81%.

Rata natalitiiRata natalitii este de aproximativ 21,29 nateri/1000 locuitori, cea mai marefiind n Yemen, de 33,49 nateri/1000 locuitori, iar cea mai mic nregistrndu-se n

Bahrain, de 14,64. Rata mortalitii este n medie de 3,75/1000 locuitori. Tot n Yemense gsete i cea mai ridicat mortalitate din Orientul Mijlociu, de 7,02 mori/1000locuitori.

Mortalitatea infantilMortalitatea infantil are valori foarte ridicate n Yemen, de 55,11 mori la 1000 de

nateri, aflndu-se astfel pe locul 39 n lume. Media n aceasta regiune este de 23,69mori la 1000 de nateri.

Sperana de viaSperana de via este de aproximativ 73 de ani, cei mai longevivi oameni

aflndu-se n Bahrain unde aceasta atinge nivelul de 78 de ani. De asemenea, statisticileestimeaz c femeile triesc n medie cu 4 ani mai mult dect brbaii.

Structura populatiein Orientul Mijlociu se remarc faptul c mare parte din populaie este tnr,

aici 28,24 din populaie fiind ntre 0 i 14 ani, 65,28 ntre 15 si 64 de ani i doaraproximativ 6 este constituit din oameni peste 65 de ani. Media de vrsta este de 26

de ani. Urbanizarea

Procentul urbanizrii este de 2,37 pe an. Cea mai mare rat a urbanizriiexista n Yemen i este de 4,6 pean. Media populaiei urbane esten prezent estimata la 76,77% dinpopulaia totala, n Kuwait fiind de98 din populaia totala, in Qatarde 96%, iar valori mai mici se

gsesc n Yemen, de doar 32 nanul 2010.

Cel mai mare grad dealfabetizare se gsete n Kuwait,aici 93,3 din populaie poate sscrie i s citeasc, media fiind deaproximativ 78%. Cu toate c oexplozie demografic de tipul celeice s-a extins pe perioada ultimilor30 de ani n zona Orientului

Mijlociu are avantaje certe, princristalizarea unei fore de munc


7/16

7

tinere i ca urmare, a relaxrii presiunii exercitate asupra sistemelor de pensii, n multestate din Orientul Mijlociu creterea rapid a populaiei pune presiune pe liderii politici.n general economiile din Orientul Mijlociu sunt puin diversificate, iar exploziademografic i-a pus pe lideri n imposibilitatea de a le oferi tinerilor locuri de muncsuficiente, acces la educaie sau chiar la servicii sanitare. Astfel, conform CIA World

Factbook, omajul atinge valori chiar i de 28,2 n Arabia Saudit, aceasta fiind pelocul 17 n lume, sau 23% n Iran. Procentele se refera la tinerii ntre 15 i 24 de ani.

Migraia populaiein ceea ce privete fenomenul migraiei, acesta cunoate un sold pozitiv, media

fiind de 3,28 la 1000 de locuitori (2011). Cele mai mari valori se nregistreaz nEmiratele Arabe Unite (19/1000 locuitori), fiind pe locul 3 n lume i Bahrain (16/1000locuitori), acesta fiind pe locul 4 n plan mondial. Qatar cunoate un sold negativ almigraiei, de -4,94. Ca o consecin, Emiratele Arabe Unite este un stat alctuit majoritardin imigrani (ca i Kuwait), n jur de 19 fiind locuitori nativi, restul fiind arabi din

zonele nvecinate, sud-asiatici. n Iran, doar 65 sunt nativi, restul ttari (20), kurzi,armeni. Un exemplu foarte bun n ceea ce privete soldul pozitiv al migraiei estereprezentat de perioada 1960-1980, cnd un numr foarte mare de imigrani s-aundreptat ctre statele din regiunea Golfului Persic, fiind ncurajai de atragerea foreide munc n domeniul industriei petroliere, precum i de legislaia de ncurajare aimigraiei.

Religian aceast regiune religia este probabil cel mai important aspect n definirea

identitii culturale. Pe acest plan, n Orientul Mijlociu, islamul are de departe ponderea

cea mai mare. Si anume, aproximativ 96 din populaie este de religie musulman, iarrestul sunt de alte religii precum cretinism, iudaism, hinduism. n Arabia Saudit, n jurde 97 din populaie este alctuit din musulmani. Practicarea altei religii dect Islameste permisa aici doar n cmine i locuri private, iar Guvernul nu garanteaz vreundrept sau protecie religioas non-musulmanilor. n Emiratele Arabe Unite, populaiaeste 100% adepta religiei islamice.


8/16

8

III. Resursele naturale ntre valorificare i epuizare.Resursele energetice - petrolul

Importana petrolului n economieOrientul Mijlociu are o economie dependent de petrol, resurs ce contribuie cu

procente semnificative att n PIB-ul rilor componente (n majoritatea statelor cupeste 45, expecie fcnd Yemen cu 25, Iran cu 21 i Bahrain cu 11), ct i nbugetul de guvern (peste 70%).

Orientul Mijlociu gzduiete vaste resurse de petrol estimate n miliarde debarili. Astfel, aici vom gsi uniidintre cei mai mari jucatori de pe piaa petrolier. Unul

dintre acetia este Arabia Saudit, a caror resurse reprezint 20 din rezerva global.Fiind al doilea ca cel mai mare producator de petrol din lume, dup Rusia, ArabiaSaudit produce 10,52 milioane barili/zi, din care 7,63 milioane export. Aceste numereasigur 45 din PIB-ul trii, dar i 80 din bugetul guvernului.

Tot petrolul a asigurat Quatarului titlul de cel mai mare PIB pe capital, n faaLiechtensteinulul, iar cele 25,38 miliarde de barili de rezerve petroliere vor asigurameninerea acestui titlului, dar i a puterii economice pentru nc aproximativ 57 de ani. Zilnic, Qatar produce 1,43 milioane barili petrol, din care cea mai mare parte export(1,03 milioane barili) .

Un alt jucator important din lumea petrolier este Kuweitul care deine 9 dinrezerva global. Kuweitul, n pofida orientarii actuale de reducere a consumului dinaceasta resurs, dorete o cretere a produciei la 4 milioane barili/zi pn n 2020. nprezent, Kuweitul produce 2,45 milioane barili/zi, din care 2,12 milioane barili export.

Kuweitul se distinge de celelalte state ale Orientului Mijlociu i prin prismafaptului c pune la vnzare petrolul cu cel mai sczut pre. Preul sczut este datoratextraciei foarte uoare a resursei, ce se afl foarte aproape de suprafa .

La polul opus se afl Oman. Cu rezerve considerabil mai mici ca ale Kuweitului (5,5 miliarde barili, fa de cele 104 miliarde), acesta dorete s reduc importanapetrolului n PIB-ul statului, spernd la o valoare de 9 pn n 2020. Oman

inteioneaz s realizeze acest lucru prin promovarea altor ramuri, precum turismul ialte industrii non-petroliere.

Statutul de resurs epuizabil a petrolului este bine cunoscut. Astfel economiileadnc nrdcinate n acest aur negru ale rilor aflate n Orientul Mijlociu risc uncoalps, iar ara cea mai apropiat de acest adevar este Yemen. n 2008, conform unuistudiu, s-a estimate c n 9 ani cele 4 miliarde de barili petroliferi vor fi epuizai. nmomentul de fa, World Bank confim aceast ipotez, oferindu-ne chiar i un indicetemporal: 2017. Totodata, rezerve de petrol ale Yemenului au sczut la 3 miliarde barili.


9/16

9

StatisticiYemen - rezerve totale : 3 miliardebarili

- producie : 258.800 barili/zi- exporturi : 207.700 barili/zi- importuri : 64.610 barili/zi- importan n PIB : 25

Oman - rezerve totale : 5,5 miliardebarili


Kuweit - rezerve totale : 104 miliardebarili

- producie : 2,45 milioanebarili/zi

- exporturi : 2,12 milioanebarili/zi

- importuri : 0 barili/zi

- importan n PIB : 50

Irak - rezerve totale : 115 miliardebarili

- producie : 2,4 milioane barili/zi- exporturi : 1,91 milioane

barili/zi- importuri : 231.200 barili/zi- importan n PIB : 65

Qatar - rezerve totale : 25,38 miliardebarili

- producie : 1,43 milioanebarili/zi

- exporturi : 1,03 milioane barili/zi- importuri : 4.108 barili/zi- importan n PIB : 50

Bahrain -rezerve totale:124,6 milioanebarili


Iran - rezerve totale : 137 miliardebarili

- producie : 4,25 milioane barili/zi- exporturi : 2,52 milioane barili/zi- importuri : 297.100 barili/zi- importan n PIB : 21

EAU - rezerve totale : 97,8 miliardebarili

- producie : 2,81 milioane barili/zi- exporturi : 2,4 milioane barili/zi- importuri : 235.300 barili/zi- importan n PIB : 25

Arabia Saudit - rezerve totale : 262,6milioane barili

- producie : 10,52milioane

barili/zi- exporturi : 7,63 milioanebarili/zi

- importuri : 83.150barili/zi

- importan n PIB : 45


10/16

10

Aspecte politice privind petrolul

Orientul Mijlociu este zona unde se concentreaz cea mai mare parte din rezervelecerte de petrol ale lumii. rile cu cele mai importante resurse din aceast zon sunt:

Arabia Saudit, Iran, Irak i Kuweit.

Aceste patru ri, mpreun cu Venezuela, au format n 1960, la Baghdad, OPEC(Organizaia rilor Exportatoare de Petrol), urmnd apoi s se alture i alte state,precum Emiratele Arabe Unite, Libia, Nigeria, Qatar, Algeria, Angola i Ecuador. nprezent, organizaia deine peste 80 din rezervele cunoscute de petrol ale lumii.

Petrolul este o resurs strategica, ea reprezentnd un factor cheie n decursul istoriei.Totodata, este o resurs la care puine state au acces, fapt ce a fost cauza mai multorconflicte de pe scena politic a lumii secolului XX i XXI.

n 1973 OPEC a impus un embargo al petrolului, ca rspuns la decizia luat de SUA dea ajuta Israel, cu fore militare, n timpul rzboiului Yom Kippur. Preul barilului depetrol a crescut la 5,11 $, iar, pentru o scurt perioad de timp, a oprit vnzarea acestuiacatre SUA. Drept consecin, SUA si-a constientizat dependena pe care o are de petrolulstrin, iar administraia preedintelui Richard Nixon a trecut la negocieri cu liderii arabiai marilor companii producatoare de petrol, Egip, Siria i Israel. Rezultatul acestornegocieri a fost retragerea Siriei din Sinai, fapt ce a restabilit pacea in Orientul Mijlociu,dar i ridicarea embargoului n 1974.

ocul creterii preului la petrol din anul 1973 a avut efecte pe plan mondial, ducnd laprbuirea pieei bursiere n perioada 1973-1974.

n anul 1979 va mai avea loc o a doua criz a petrolului, ce a survenit ca urmare arevoluiei din Iran. Att producia, ct i exporturile de petrol au fost oprite pe perioadaprotestelor, ns i dup terminarea revolutiei problema petrolului n Iranul condus deAyatollah Khomeini va persista, ntruct producia este inconstant de volum mic. Acestfapt ca avea ca efec creterea preului barilului de petrol. n sperana de a contrabalansaacest declin, Arabia Saudit mpreuna cu alte state member OPEC si-au mrit produciade petrol, ceea ce a micora producia total de petrol cu doar 4.

Noile schimbri suferite de Iran au creat o panic la nivelul Statelor Unite, preedinteleJimmy Carter lund decizia de a opri importul de petrol Iranian; aceast decizie a avut

mari efecte asupra preului petrolului, el crescnd la valoarea de 15,85 $ per baril.Dup anul 1980, preul petrolului a nregistrat o continu scdere timp de 20 de ani.

Pe parcursul istoriei au existat i cteva dispute a caror principal cauz a fost temapretolului. Un prim exemplu este rzboiul dintre Iran i Irak dintre anii 1980 1988.Dei motivele oficiale ale acestui conflict era de ordin religios (conflictul dintre sunii isiii), adevarata motivaie a disputei a fost asupra graniiei dintre cele dou state, maiprecis asupra bazinelor petroliere din zona fluviului Shatt al-Arab i implicit aresurselor de ap, dar i asupra privinciei productoare de petrol Khuzestan.

n 1988, cu ajutorul ONU, s-a ncheiat o nelegere pentru ncetarea focului, ns paceaa dura pn n 1990, cnd Irakul a cerut control total asupra fluviului. Protagonistelerzboiului au rupt relaiile deplomatice i au divizat controlul asupra acestui fluviu, darpn n prezent nu s-a ajuns la niciun acord total.


11/16

11

Un al doilea conflict de acest tip este cel dintre Statele Unite ale Americii i Irak.Conform buletinelor informative din aprilie 2001, motivaia oficial a cabinetului Bushprivind invadarea Irakului a fost urmtoarea: ,,Irakul rmne o nfluendestabilizatoare pentru fluxul de petrol din Orientul Mijlociu spre pieele internaionale.Acest lucru fiind un risc inacceptabil pentru SUA, intervenia militar este necesar.

n 2003 G.W. Bush mpreun cu prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii si alIrlandei de Nord de la acea vreme Tony Blair au hotrt s invadeze Irakul, nsmotivele au fost diferite: pentru a dezarma Irakul de armele de distrugere n mas, de ancheia regimul lui Saddam Hussein, care susinea terorismul i de a elibera poporulirakian.

Conform acelorai buletine informative, adevratele motive pentru care SUA a invadatIrakul au fost s obina control asupra rezervelor de petrol, asigurnd astfel exploatarearesursei cu propriile companii. La rndul lor, aceste companii trebuiau s asigurefinanarea campaniilor electorale ale lui Bush.

Anul 2005 aduce cu el publicarea unui raport de ctre CIA prin care se aduce lacunotint publicului c nicio arm de distrugere n mas nu a fost gsit n Irak, fapt cene duce din nou cu gndul la petrol.

Aspecte sociale privind petrolulDei nu ca pe o resurs stragetica, petrolul era cunoscut i utilizat n Orientul Mijlociu

cu 5000-6000 de ani .Hr. Existena i utilizarea lui n aceast perioad este menionatn lucrrile lui Herodot i Strabon.

Odat cu descoperirea adevratului potenial al petrolului i rezervelor vaste a acestui

,,aur negru din zona, aproape toate statele originare intr ntr-un amplu proces deindustrializare. Acest lucru nu va aduce numai schimbari la nivel economic, ci i la nivelsocial. Principalul efect al industriei petroliere asupra mediului social, n OrientulMijlociu este rata impresionant de migratie ctre aceast zon, aciune ncurajat i destructura pietei muncii prezente aici. ntruct dezvoltarea unei industrii petrolierenecesit un capital semnificativ, Orientul Mijlociu opteaz pentru o politicincurajatoare a migraie, n asa fel reducnd costul pentru mna de lucru (imigraniiaccept salarii mici). Astfel c, ntre anii 1960 1980 se va nregistra cea mai marevaloare a numrului de imigrani n Orientul Mijlociu.

Din aceasta cauza, n zona Golfului Persic, muncitorii strini din sectorul privat se vorgsi ntr-un procent de 50 pn la 90.


12/16

12

IV. Resursele naturale ntre valorificare i epuizare.Resursele energetice - gaze naturale

Importana gazului natural n economieOrientul Mijlociu dispune de 40% din rezervele de mondiale de gaz natural. Cele mai

mari rezerve le detin Iran, Qatar,Arabia Saudita si EAU.

Qatar este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume. Exporturile totale aucrescut cu 17,5% pe an, n medie, 2000 - 2007 i 30,6% ntre 2007 i 2008. Cea maimare parte a creterii este proiectata ntre 2007-2015.

Yemen, Oman i Emiratele Arabe Unite exporta de asemenea gaz natural cu toate

acestea, este de ateptat ca pn n 2030, acest grup de ri sa transforme nimportatori nei de gaze naturale ajungand in 2035 cu importuri de 0,3 trilioane demetri cubi .

Iranul are o productie de 136 miliarde metri cubi situandu-se pe locul 4 inclasamentul producatorilor urmeaza Qatarul cu 117 miliarde metri cubi pe locul 5 siArabia Saudita cu 84 miliarde metri cubi,EAU cu 51 miliarde metri cubi .

In anul 2005 s-a estimat ca importanta gazului natural in industria energetica aOrientului Mijlociu va creste de la un procent de 48.9% la unul de 53.35% pana in anul2015. Astfel luand locul petrolului a carui proportie s-a preconizat ca va scadea la

42.8%. Rezervele insemnate de gaze naturale au atras si numerosi investitori straini inIran, in regiunea South Pars, facandu-se investiti de peste 15 miliarde dolari in 2005.

Pentru cateva din tarile componente ale Orientului Mijlociu, exploatarea gazelornaturale face parte din programul de diversificarea a economiei. Printre tarile dinaceasta categorie se numara Yemenul care in 2009 a exportat pentru prima data gazlichefiat.

Aspectele politice privind gazele naturaleResursele insemnate de gaze naturale au dus si la conflicte. Conflictul dintre SUA si

Iran. Iranul se afl pe locul doi n lume n ceea ce privete rezervele de gaze naturale ipe locul trei n cazul celor petroliere, avnd potenialul s devin o superputere ndomeniul energiei. i aici apare poate adevratul motiv pentru care SUA dorete scontroleze zona. Conflictul s-a intensificat dup ce Iran a semnat n data de 16 martie2010 o nelegere cu Pakistan privind construcia unui gazoduct ce ar urma s ajung nIndia. Un proiect cruia Statele Unite s-au opus, fiind considerat concurent direct algazoductului trans-afgan pe care americanii intenionau s l construiasc ntre bazinulMrii Caspice i coasta Pakistanului.

Datorita investitilor masive in acest sector in ultimul timp prin semnarea unorcontracte de dezvoltare cu KOGAS si Kazmunaigaz, Irakul a fost selectat de liderii

propiectului Nabucco pentru a deveni unul din principalii furnizori de gaze naturalecatre Europa. Oficialii Nabucco aveau nevoie de o salvare intrucat Iranul nu mai putea fi


13/16

13

o solutie viabila datorita demonstratiilor de amploare ce au avut loc si astazi carezultat al protestelor la alegerile din 2009-2010 si datorita faptului caTurkmenistamul, Azerbaijianul si Iranul nu au convenit inca asupra delimitarii zonelormaritime ce pune astfel conducta de gaz trans-caspica sub semnul intrebarii.Prinurmare Irak-ul va urma sa suplimenteze Europa cu pana la 20 miliarde de metri cubi pe

an prin gazoductul Nabucco conform acordului de cooperare incheiat cu grupul germanne relateaza wall-street.ro. In sustinerea acestui proiect vine dr.Ashti Hawramiministrul resurselor naturale din N-E Irakului care a declarat intr-un interviu pentruFinancial Times ca poate asigura proiectului Nabucco gaze naturale pentru 100 de ani.

India este de asemenea interesata de petrolul si gazul din Iran. In ianuarie 2005 Indiaa semnat un contract care implica statul indian in dezvoltarea exploatarilor de gaz. Maimult, oficiali indieni i pakistanezi discut construcia unei conducte de gaz din Iran nIndia, via Pakistan. Japonia a stabilit i ea legturi n domeniul energetic cu Teheranul,spre nemulumirea evident a Washingtonului.


14/16

14

V. Bibliografie Enciclopedia Statelor Lumii - Horia C. Matei, Silviu Negut, I. Nicolae editura

Meronia, editia X, 2005. Geografie Economica Mondiala - Silviu Negut, editura Meteor Press, 2009 http://www.cotf.edu/earthinfo/meast/MEmain.html http://www.pbs.org/wgbh/globalconnections/mideast/themes/index.html https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/index.html http://www.worldbank.org/

http://www.etechinternational.org/ http://www.etechinternational.org/new_pdfs/lessImpact/AttAoverview.pdf http://www.opec.org/opec_web/en/ http://www.globalsecurity.org/ http://www.thedebate.org/ http://www.worldpoliticsreview.com http://www.economywatch.com/ http://www.wall-street.ro http://www.ameinfo.com


15/16

15

CUPRINS

I. Resursele umane si dezvoltarea economica - acceptie calitativa...............pag. 3 Relieful.............................................................................................................................pag. 3 Religia...............................................................................................................................pag. 4 Rasele

umane..............................................................................................................................pag. 5

II. Resursele umane si dezvoltarea economica - acceptie cantitativa.......... .pag. 6 Populatia..........................................................................................................................pag. 6 Distributia

populatiei........................................................................................................................pag. 6

Densitateapopulatiei........................................................................................................................pag. 6

Rata cresteriipopulatiei........................................................................................................................pag. 6

Ratanatalitatii.........................................................................................................................pag. 7

Mortalitateainfantila............................................................................................................................pag. 7

Speranta deviata...................................................................................................................................pag. 7

Structurapopulatiei........................................................................................................................pag. 7

Urbanizarea....................................................................................................................pag. 8 Migratia

populatiei........................................................................................................................pag. 8

Religia...............................................................................................................................pag. 8


16/16

16

III. Resursele naturale intre valorificare si epuizare - resursele energetice -petrol......pag. 9

Importanta petrolului ineconomie.........................................................................................................................pag. 9

Statistici.........................................................................................................................pag. 10 Aspecte politice privind

petrolul..........................................................................................................................pag. 11

Aspecte sociale privindpetrolul..........................................................................................................................pag. 12

IV. Resursele naturale intre valorificare si epuizare - resursele energetice -gaze naturale.......pag. 13

Importanta gazului natural ineconomie......................................................................................................................pag. 13

Aspectele politice privind gazulnatural............................................................................................................................pag. 13

V. Bibliografie...............................................................................................................................pag. 14

proiect geografie economică mondială - orientul mijlociu

Documents