de afaceri numărul europene martie 2017 · conflictele regionale, terorismul, presiunile...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Declarația de la Roma a liderilor a 27 de state membre și a Consiliului

European, a Parlamentului European și a Comisiei Europene

Noi, liderii a 27 de state membre și ai

instituțiilor UE, suntem mândri de realizările UE: construirea unității europene reprezintă un efort vizionar și curajos.

Acum 60 de ani, în încercarea de a ne redresa după tragedia celor două războaie mondiale, am decis să ne unim forțele și să reclădim continentul din propria cenușă.

Am construit o Uniune unică, cu instituții comune și cu valori solide, o comunitate a păcii, libertății, democrației, drepturilor omului și statului de drept, o mare putere economică cu niveluri fără precedent de protecție socială și bunăstare.

Unitatea europeană a început cu visul câtorva și a devenit speranța multora.

Apoi Europa a redevenit una.

Astăzi, suntem uniți și suntem mai

puternici: sute de milioane de europeni se bucură că trăiesc într-o Uniune extinsă, dincolo de vechile diviziuni.

UE se confruntă cu provocări fără precedent, atât la nivel global, cât și intern: conflictele regionale, terorismul, presiunile crescânde exercitate de migrație, protecționismul și inegalitățile sociale și economice.

Împreună, suntem hotărâți să răspundem provocărilor unei lumi în schimbare rapidă și să le oferim cetățenilor noștri securitate, dar și noi oportunități.

Vom face UE mai puternică și mai rezistentă, printr-o și mai mare unitate și

solidaritate între noi și prin respectarea normelor comune.

Unitatea este, în același timp, necesitate și libertate de alegere.

Separați, am fi marginalizați de dinamica globală.

Uniți, avem cea mai mare șansă să ne exercităm influența și să ne apărăm interesele și valorile noastre comune.

Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite, atunci când este necesar, mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut și în trecut, respectând Tratatele și lăsând ușa deschisă pentru cei care vor dori să ni se alăture mai târziu.

Uniunea noastră este unită și indivizibilă.

În următorii zece ani, ne dorim o Uniune sigură și securizată, prosperă, competitivă, durabilă și responsabilă din punct de vedere social, care să aibă voința și capacitatea de a juca un rol important în lume și de a modela procesul de globalizare.

Ne dorim o Uniune în care cetățenii să se bucure de oportunități noi în ceea ce privește dezvoltarea socială și culturală, precum și creșterea economică.

Ne dorim o Uniune care să rămână deschisă acelor țări europene care ne respectă valorile și care se angajează să le promoveze.

Într-o lume în schimbare, conștienți fiind de preocupările cetățenilor noștri, ne angajăm să respectăm Agenda de la Roma și să depunem eforturi pentru:

1. O Europă sigură și securizată: o Uniune în care toți cetățenii să se simtă în siguranță și să se poată deplasa liber, în care frontierele noastre externe să fie securizate, cu o politică responsabilă și durabilă în materie de migrație, respectând normele internaționale; o Europă hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul (63)

MARTIE 2017


2. O Europă prosperă și durabilă: o

Uniune care să genereze creștere economică și locuri de muncă; o Uniune în care o piață unică puternică, conectată și dezvoltată, deschisă transformărilor tehnologice, și o monedă unică stabilă și consolidată să deschidă calea către creșterea economică, coeziune, competitivitate, inovare și schimburi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; o Uniune care promovează creșterea economică susținută și durabilă, prin investiții, reforme structurale și eforturi susținute pentru finalizarea Uniunii Economice și Monetare; o Uniune în care economiile converg; o Uniune în care energia este sigură și accesibilă, iar mediul înconjurător curat și sigur.

3. O Europă socială: o Uniune bazată pe creștere economică durabilă, care promovează progresul economic și social, precum și coeziunea și convergența, menținând totodată integritatea pieței interne; o Uniune care să țină seama de diversitatea sistemelor naționale și de rolul-cheie al partenerilor sociali; o Uniune care promovează egalitatea între femei și bărbați, precum și drepturile și egalitatea de șanse pentru toți; o Uniune care combate șomajul, discriminarea, excluziunea socială și sărăcia; o Uniune în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare profesională și unde pot studia și căuta un loc de muncă pe întregul continent; o Uniune care conservă patrimoniul nostru cultural și care promovează diversitatea culturală.

4. O Europă mai puternică pe scena mondială: o Uniune care să dezvolte în continuare parteneriatele existente și să stabilească altele noi, care să promoveze stabilitatea și prosperitatea în imediata sa vecinătate de la est și sud, dar și în Orientul Mijlociu, în Africa și la nivel mondial; o Uniune pregătită să își asume mai multe responsabilități și să contribuie la crearea unei industrii a apărării mai competitive și mai integrate; o Uniune care s-a angajat să consolideze politica de securitate și apărare comună, în cooperare și complementaritate cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, ținând totodată cont de circumstanțele naționale și de

angajamentele juridice individuale; o Uniune angajată în cadrul Organizației Națiunilor Unite și care susține un sistem multilateral bazat pe norme, mândră de valorile sale și protectoare cu cetățenii săi, care promovează comerțul liber și echitabil, precum și o politică climatică globală pozitivă.

Vom urmări aceste obiective cu convingerea fermă că viitorul Europei stă în mâinile noastre și că Uniunea Europeană este cel mai bun instrument pentru a le atinge.

Ne angajăm să ascultăm și să răspundem preocupărilor exprimate de cetățenii noștri și vom purta un dialog permanent cu parlamentele naționale.

Vom lucra împreună la acel nivel care poate produce o schimbare reală, indiferent dacă va fi vorba de nivelul Uniunii Europene, de cel național, regional sau local, în spiritul încrederii și cooperării loiale, atât între statele membre, cât și între acestea și instituțiile UE, respectând principiul subsidiarității.

Vom acționa pentru a oferi flexibilitatea necesară consolidării potențialului de creștere și de inovare al Europei.

Ne dorim ca Uniunea să fie mare în chestiunile mari și mică în chestiunile mai mici. Vom promova un proces decizional democratic, eficient și transparent și o mai bună punere în aplicare a măsurilor.

Noi, în calitate de lideri, cooperând în cadrul Consiliului European și în rândul instituțiilor noastre, ne vom asigura că agenda de astăzi va fi pusă în aplicare, astfel încât să devină realitatea de mâine.

Ne-am unit pentru binele nostru. Europa este viitorul nostru comun.

Bruxelles, 25 martie 2017

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]


Tratatele de la Roma la 60 de ani

Liderii UE s-au întrunit la Roma pentru

a sărbători cea de a 60-a aniversare a Tratatelor de la Roma, care au fost semnate în această zi, în 1957.

Tratatele de la Roma – semnate de cele șase state membre fondatoare – au deschis calea pentru Uniunea Europeană așa cum o cunoaștem astăzi: un continent reunificat și pacificat, întemeiat pe valorile solidarității, democrației și statului de drept.

Piața unică garantează libertatea de alegere și de circulație, creștere economică și prosperitate pentru 500 de milioane de cetățeni.

UE este cel mai extins bloc comercial din lume și cel mai mare donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare. Această aniversare este o ocazie pentru a privi înapoi la realizările noastre colective și pentru a discuta viitorul UE cu 27 de membri.

În urma prezentării Cărții albe a Comisiei privind viitorul Europei, liderii UE au adoptat Declarația de la Roma, care include realizările de până acum ale Uniunii, provocările actuale și angajamentul de a depune eforturi în vederea unității cu 27 de state membre și de a consolida acțiunile comune în domeniile de politică esențiale, în beneficiul cetățenilor.

Căci, așa cum sublinia și președintele Juncker, părinții și bunicii au întemeiat această Uniune având o viziune comună: să nu mai fie niciodată război.

Deziderat pornind de la convingerea fermă că înlăturând barierele, lucrând împreună – și nu unii împotriva altora – vor deveni cu toții mai puternici, fapt pe care istoria l-a dovedit cu prisosință.

Căci, timp de 60 de ani, valorile pe care s-a construit această Uniune nu s-au schimbat - pacea, libertatea, toleranța, solidaritatea și statul de drept – valori care apropie și unesc.

Ele nu trebuie, însă, considerate de la sine înțelese, ci trebuie ca să se lupte pentru ele în fiecare zi.

Democrația, diversitatea și presa independentă și liberă constituie pilonii Europei – nici o persoană sau instituție nu este mai presus de lege.

Uniunea Europeană a îmbunătățit viața fiecăruia și trebuie să fim asigurați că se va

continua acest lucru inclusiv de cei care vor urma după noi.

Pentru moment, toate drumurile duc la Roma.

După Roma - oricum ar fi pavată - există o singură cale de urmat: unitatea europeană.

La 1 martie 2017, înaintea summitului de la Roma, Comisia a lansat o dezbatere paneuropeană odată cu Cartea albă privind viitorul Europei, care le va permite cetățenilor și liderilor să își contureze viziunea asupra UE cu 27 de membri.

Cartea albă a prezentat posibile scenarii pentru viitorul Europei.

După reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern(care a avut loc la 10 martie 2017, la Bruxelles) summitul de la Roma a reprezentat o nouă și importantă ocazie în care liderii UE să continue discuția privind aceste aspecte.

Declarația de la Roma marchează începutul unui proces.

După summitul de la Roma, Comisia va prezenta o serie de documente de reflecție privind aspecte-cheie pentru Europa - (1) dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei; (2) aprofundarea uniunii economice și monetare; (3) valorificarea oportunităților oferite de globalizare; (4) viitorul apărării europene și (5) viitorul finanțelor UE.

Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017.

Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.

De asemenea, Comisia va organiza, în lunile următoare, dezbateri publice cu Parlamentul European și cu statele membre, precum și consultări online, inclusiv prin intermediul reprezentanțelor Comisiei și al unui site web special, lansat la 25 martie 2017.

Evenimentele organizate de Comisie la Roma:

Ziua digitală (23.3), Palazzo Doria Pamphilj: întâlniri cu miniștri și cu lideri ai sectorului industrial din UE pentru a încuraja cooperarea și a pregăti mai bine societățile noastre și economia în vederea valorificării întregului potențial oferit de transformarea digitală a Europei.


Se așteaptă ca statele membre să își

asume angajamente privind calculul de înaltă performanță, mobilitatea conectată, digitalizarea industriei și ocuparea forței de muncă în sectorul digital.

Seminarul Jean Monnet pe tema „Viitorul Europei - un angajament pentru tine(ret)” (23.3-24.3), Hotel Quirinale: peste 100 de profesori Jean Monnet, factori de decizie, jurnaliști, membri ai societății civile, reprezentanți ai asociațiilor de tineret și studenți vor dezbate viitorul UE și necesitatea de a implica mai mult tinerele generații în construcția proiectului european.

Dialog cu cetățenii (24.3), Acquario di Roma: Înaltul Reprezentant / vicepreședintele Federica Mogherini și, respectiv, prim-ministrul Maltei (care deține în prezent Președinția Consiliului) - dialog cu cetățenii, la care vor participa mai multe sute de tineri europeni, inclusiv studenți Erasmus care învață în acest moment la Roma.

Întâlnire cu partenerii sociali (24.3), Palazzo Chigi: președintele Juncker, alături de președinții Consiliului European și Parlamentului European se vor întâlni cu sindicatele și asociațiile de întreprinderi, în cadrul unui eveniment găzduit de prim-ministrul italian.

Forum și concert (24.3), Universitatea La Sapienza: „La mulți ani, Europa – reorientarea Europei”.

Concert al Orchestrei de Tineret a UE (25.3), Villa Medici: „Sunetul unui vis”.

Reamintim faptul că Tratatele de la Roma au instituit o piață comună în care persoanele, bunurile, serviciile și capitalul pot circula liber și au creat condiții de prosperitate și stabilitate pentru cetățenii europeni.

Având la bază această structură și valorile comune ale democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului, Uniunea s-a extins și a reunit continentul, asigurând prosperitate, bunăstare socială și economică și sustenabilitate pentru 500 milioane de cetățeni.

UE este în prezent un loc în care cetățenii europeni se pot bucura de o diversitate unică de cultură, idei și tradiții.

Europenii și-au construit legături de durată unii cu alții și pot călători, studia și lucra dincolo de frontierele naționale.

Europa este în avangarda egalității dintre femei și bărbați, rata ocupării forței de muncă de către femei atingând în prezent cel mai ridicat nivel din istorie.

6,5 milioane de europeni lucrează în prezent în alt stat membru al UE, 1,7 milioane de europeni traversează în fiecare zi o frontieră pentru a lucra în alt stat membru, iar 9 milioane de tineri europeni au beneficiat, prin Erasmus, de schimburi educaționale, profesionale și în materie de formare.

În 2017, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a tratatelor, se poatea afirma că, pentru prima dată în 10 ani creșterea economică a revenit în toate statele membre.

Euro – moneda comună în 19 din cele 28 de state membre ale UE – este utilizată în fiecare zi de 338,6 milioane de persoane.

UE a devenit cel mai mare bloc comercial din lume.

Exporturile UE-27 se ridică la 5,8 mii de miliarde EURO, ceea ce reprezintă peste 1/3 din valoarea totală a exporturilor mondiale, de peste 2,5 exporturile Chinei și de peste 3 ori exporturile SUA.

UE este cel mai mare partener comercial pentru 80 de țări.

Fiecare miliard de euro suplimentar reprezentând exporturi sprijină 15.000 de locuri de muncă în întreaga UE.

Cartea albă prezentată de Comisia Europeană oferă 5 scenarii pentru evoluția Uniunii până în 2025:

„Continuând pe același drum”: UE-27 se axează pe realizarea agendei sale de reforme pozitive;

„Accent exclusiv pe piața unică”: UE-27 s-ar axa pe piața unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziție comună este tot mai mare;

„Cei care doresc mai mult realizează mai mult”: UE-27 își desfășoară activitatea ca și acum, dar statele membre care își doresc acest lucru ar putea coopera mai strâns în anumite domenii;

„Mai puțin, dar mai eficient”: accentul se pune pe obținerea de rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând mai puțin în altele;

„Mult mai mult, împreună”: statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile.

Scenariile acoperă o gamă de posibilități și au un caracter ilustrativ.

Ele nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Articolul 50 din Tratatul privind UE – întrebări și răspunsuri

Ce este articolul 50? Articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede

procedura prin care un stat membru se poate retrage din Uniunea Europeană, în cazul în care dorește să facă acest lucru. Această procedură a fost introdusă pentru prima dată prin Tratatul de la Lisabona, în 2007.

Cum declanșează un stat membru aplicarea articolului 50? Statul membru trebuie să notifice Consiliului European intenția sa de a părăsi Uniunea. Nu sunt prevăzute cerințe specifice cu privire la forma acestei notificări.

Ce se întâmplă după ce a fost declanșată aplicarea articolului 50? Acordul de retragere trebuie să fie negociat în conformitate cu articolul 218 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Etapa 1 - Președintele Consiliului European, Donald Tusk, va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European. Acest lucru se va întâmpla pe 29 aprilie 2017. Consiliul European va adopta prin consens un set de orientări privind retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Aceste orientări vor cuprinde principiile generale pe care UE le va apăra pe parcursul negocierilor, pe baza interesului comun al Uniunii Europene și al statelor sale membre.

Etapa 2 - După adoptarea orientărilor, Comisia va prezenta foarte rapid Consiliului o recomandare de deschidere a negocierilor. Această recomandare va fi aprobată de colegiul comisarilor la patru zile după reuniunea Consiliului European.

Etapa 3 - Consiliul va trebui apoi să autorizeze începerea negocierilor prin adoptarea unui set de directive de negociere. Acestea trebuie să fie adoptate printr-o majoritate calificată puternică (72 % din cele 27 de state membre, adică 20 de state membre reprezentând 65 % din populația UE27). După adoptarea acestor directive, negociatorul Uniunii Europene, desemnat de Consiliu, va fi mandatat să înceapă negocierile cu statul membru care se retrage.

Cum se încheie acordul de retragere? - Negocierile privind retragerea ordonată trebuie să

fie finalizate în termen de doi ani de la data la care este declanșată aplicarea articolului 50. În cazul în care nu se ajunge la un acord în acest termen, tratatele încetează să se aplice statului membru care se retrage. La sfârșitul perioadei de negociere, negociatorul Uniunii va prezenta Consiliului și Parlamentului European o propunere de acord, ținând seama de cadrul viitoarelor relații ale Regatului Unit cu UE. Parlamentul European trebuie să aprobe propunerea, prin vot cu majoritate simplă, la care participă și deputații din partea Regatului Unit în Parlamentul European.

Consiliul va încheia acordul prin vot cu majoritate calificată puternică. Regatul Unit trebuie, de asemenea, să ratifice acordul în conformitate cu normele sale constituționale.

Cât timp rămâne deci pentru negocierile propriu-zise? - Negocierile propriu-zise vor dura aproximativ 18 luni (de la începutul lui iunie 2017 până în octombrie/noiembrie 2018).


Cine va negocia în numele Uniunii Europene? - Șefii de stat sau de guvern ai UE27 au invitat Consiliul să desemneze Comisia Europeană drept negociator din partea Uniunii, în persoana lui Michel Barnier, desemnat negociator-șef. Comisia Europeană, în calitate de negociator din partea Uniunii, și Michel Barnier, în calitate de negociator-șef numit de Comisie, vor raporta sistematic către Consiliul European, precum și către Consiliu și grupurile de pregătire ale acestuia. Michel Barnier va informa Parlamentul European în amănunt și cu regularitate, pe tot parcursul negocierilor. Este evident că statele membre vor fi implicate îndeaproape în pregătirea negocierilor, oferind orientări negociatorului Uniunii și evaluând progresele înregistrate. În acest scop, va fi creat în cadrul Consiliului un grup de lucru dedicat, având un președinte permanent, pentru a se asigura faptul că negocierile se desfășoară în conformitate cu orientările Consiliului European și cu directivele de negociere ale Consiliului. Consiliul European se va ocupa în permanență de această chestiune și își va actualiza orientările în timpul negocierilor, în funcție de necesități.

Și latura practică a negocierilor? În ce limbă se vor desfășura acestea? Cât de des se vor întâlni cele două părți? - Aspectele practice, cum ar fi regimul lingvistic și structura negocierilor, vor fi convenite de comun acord de către negociatorii din partea UE și din partea Regatului Unit.

Unde vor avea loc negocierile? - Negocierile vor avea loc la Bruxelles.

Din ce moment Regatul Unit nu va mai fi membru al Uniunii Europene? - Tratatele UE încetează să se aplice Regatului Unit de la data intrării în vigoare a acordului sau, în absența unui astfel de acord, după doi ani de la notificarea retragerii. Consiliul poate decide, în unanimitate, să prelungească această perioadă. Până la retragere, statul membru rămâne membru al UE, cu toate drepturile și obligațiile care decurg din statutul de membru. Rămâne valabil, printre altele, principiul cooperării loiale, care prevede că UE și toate statele sale membre își acordă sprijin reciproc la aplicarea tratatelor.

Ce se întâmplă în cazul în care nu se ajunge la un acord? - Tratatele UE încetează pur și simplu să se aplice Regatului Unit la doi ani după notificare.

Poate un stat membru să depună o nouă cerere de aderare la UE după ce părăsește Uniunea? - Orice țară care s-a retras din UE poate depune o nouă cerere de aderare. Țara respectivă ar avea în acest caz obligația de a trece prin procedura de aderare.

Odată declanșată aplicarea articolului 50, poate aceasta fi revocată? - Este la latitudinea Regatului Unit să declanșeze aplicarea articolului 50. Însă odată declanșată, procedura nu mai poate fi retrasă în mod unilateral. Notificarea este un punct de la care nu mai există cale de întoarcere. Articolul 50 nu prevede retragerea unilaterală a notificării.

Ce prevede articolul 50? - Articolul 50 din Tratatul privind UE (TUE): (1) Orice stat membru poate hotărî, în conformitate cu normele sale constituționale, să se retragă din Uniune. (2) Statul membru care hotărăște să se retragă notifică intenția sa Consiliului European. În baza orientărilor Consiliului European, Uniunea negociază și încheie cu acest stat un acord care stabilește condițiile de retragere, ținând seama de cadrul viitoarelor sale relații cu Uniunea. Acest acord se negociază în conformitate cu articolul 218 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE. Acesta se încheie în numele Uniunii de către Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată, după aprobarea Parlamentului European. (3) Tratatele încetează să se aplice statului în cauză de la data intrării în vigoare a acordului de retragere sau, în absența unui astfel de acord, după doi ani de la notificarea prevăzută la alineatul (2), cu excepția cazului în care Consiliul European, în acord cu statul membru în cauză, hotărăște în unanimitate să proroge acest termen. (4) În înțelesul alineatelor (2) și (3), membrul care reprezintă în cadrul Consiliului European și al Consiliului statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European și ale Consiliului care privesc statul în cauză. Majoritatea calificată se definește în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea UE. - (5) În cazul în care statul care s-a retras din Uniune depune o nouă cerere de aderare, această cerere se supune procedurii prevăzute la articolul 49.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Politica de coeziune a UE îmbunătățește mediul de investiții în Europa Unul dintre elementele esențiale ale

reformei politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 a fost introducerea de condiții prealabile pentru ca statele membre să beneficieze de bani din fondurile structurale și de investiții europene.

O primă evaluare, publicată recent sub forma unui Raport, arată că această măsură suplimentară are o valoare ridicată, iar condițiile prealabile s-au dovedit a fi un stimulent puternic pentru ca statele membre și regiunile să realizeze reforme care ar fi fost altfel întârziate sau nu neapărat puse în aplicare.

Condițiile prealabile pentru succesul investițiilor (sau „condiționalitățile ex-ante”) acoperă o gamă largă de sectoare, inclusiv conformitatea cu eficiența energetică, inovarea, planurile digitale și reformele în domeniul educației.

Ele au fost incluse în politica de coeziune reformată în vederea asigurării solidității și eficacității cheltuielilor.

Raportul raport arată o îmbunătățire a cadrului în care funcționează bugetul UE datorită condițiilor prealabile.

Prin stabilirea unei legături între primirea fondurilor UE și punerea în aplicare a unor schimbări structurale esențiale, am contribuit nu numai la garantarea unor investiții publice solide, ci și la îmbunătățirea calității vieții în toată UE, stabilind, totodată, condițiile adecvate pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, în conformitate cu obiectivele Planului de investiții propus de președintele Juncker.

Abordarea obstacolelor din calea investițiilor

Multe dintre acestea au abordat atât barierele orizontale, cât și pe cele sectoriale care împiedică investițiile în UE.

Astfel, ele au contribuit la consolidarea pieței unice și la realizarea Planului de investiții, prin intermediul celui de-al treilea pilon al său.

De exemplu, acestea au consolidat organizarea instituțională și au contribuit la stabilirea unor proceduri transparente în domeniul achizițiilor publice sau au impus statelor membre să îmbunătățească și să simplifice mediul de reglementare și de politică pentru întreprinderile mici.

De exemplu, au fost instituite măsuri pentru a reduce durata și costurile necesare pentru crearea unei întreprinderi.

În Malta, Portugalia și Slovenia, au fost introduse „teste ale IMM-urilor” pentru a monitoriza impactul legislației naționale asupra IMM-urilor.

În sectorul digital, condițiile prealabile au obligat statele membre să creeze un portofoliu de proiecte prioritare, în conformitate cu obiectivele de extindere a rețelelor în bandă largă ale pieței unice digitale.

Acesta este modul în care condiția prealabilă pentru „creșterea sectorului digital” a declanșat adoptarea unei strategii revizuite de creștere a sectorului digital în Grecia.

Sprijinirea schimbărilor structurale și punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări

Aceste condiții prealabile au condus la schimbări legislative necesare în multe domenii de politică - educație, piața forței de muncă, sănătate sau incluziune socială, pentru a menționa doar câteva dintre ele.

În Croația, Bulgaria și România, hărți ale infrastructurii asistenței medicale elaborate pentru a îndeplini condiția prealabilă pentru sectorul „sănătății” au abordat diferite recomandări specifice fiecărei țări cu privire la eficacitatea cheltuielilor publice, accesibilitatea și eficiența generală a sectorului asistenței medicale.

Accelerarea transpunerii acquis-ului UE

În Republica Cehă, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia și Spania, îndeplinirea condiției prealabile privind „eficiența energetică” a dat un impuls semnificativ transpunerii rapide a directivelor privind eficiența energetică și performanța energetică a clădirilor.

Într-o serie de state membre, cum ar fi Ungaria, condiția privind sectorul „apei” a determinat autoritățile să aplice politici de tarifare a apei pentru sectorul agricol, oferind agricultorilor un stimulent pentru a utiliza resursele de apă într-un mod mai eficient.

Direcționarea sprijinului acordat de fondurile ESI) și de alte fonduri publice.

Multe condiții prealabile au impus ca sprijinul din partea fondurilor UE să facă parte din cadrul investițiilor strategice.


Concepute pentru a îndeplini anumite criterii de calitate, bazate pe o analiză a nevoilor și incluzând măsuri pentru atragerea investițiilor private, aceste cadre care cuprind fonduri regionale, naționale și fonduri ale UE au condus, în ansamblu, la o mai bună coordonare și stabilire a priorităților cheltuielilor publice.

În Portugalia, condiția prealabilă pentru „cercetare și inovare (C&I)” a impus adoptarea unor strategii de specializare inteligentă naționale și regionale.

Acest lucru a contribuit la concentrarea finanțării publice pentru C&I asupra unui număr limitat de domenii competitive esențiale și la identificarea oportunităților de parteneriat între universități și întreprinderi inovatoare.

Consilidarea capacității administrative și comunicarea între toate nivelurile de guvernanță

O administrație publică eficientă este esențială pentru succesul investițiilor publice și ale UE. În cazul în care condițiile prealabile au impus în mod specific consolidarea și reformarea

administrațiilor, însăși procesul de realizare a acestora a dus la îmbunătățirea coordonării și comunicării între ministere, agenții, autorități regionale și locale și alte părți interesate.

În regiunea franceză Auvergne, în cadrul condiției prealabile pentru „C&I”, autoritățile locale, societatea civilă și întreprinderile locale au fost implicate împreună, pentru prima oară, în elaborarea unei strategii regionale de inovare.

Etapele următoare Raportul arată că există o marjă de manevră pentru îmbunătățire - oare condițiile prealabile

ar trebui să devină mai adaptate la nevoile statelor membre și ale regiunilor ? Cum putem asigura îndeplinirea acestora pe toată durata exercițiului financiar?

Acestea sunt aspecte esențiale care vor alimenta discuțiile privind politica de coeziune de după 2020.

Să reamintim faptul că introducerea de condiții prealabile pentru succesul investițiilor a fost una dintre noutățile esențiale ale politicii de coeziune reformate.

Astăzi, 86 % dintre aceste condiții prealabile sunt îndeplinite de către toate statele membre. Termenul de care dispun statele membre pentru a raporta cu privire la îndeplinirea condițiilor

prealabile restante este până în vara anului 2017. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Agenţie de control al calităţii produselor în UE

Vorbind despre problema diferenţei de calitate între alimentele vândute în Estul şi Vestul

Europei, precum şi despre importanţa promovării producătorilor locali, eurodeputata S&D Daciana Sârbu susține funcționarea unei agenții de control al calității produselor în UE.

Unul din motivele care stă la baza acestei pledoarii, este faptul că România este pe locul doi în Europa la obezitatea infantilă, situație ce pornește, de la alimentație și de la lipsa de informare.

În acest sens, ar trebui să existe un minim de training al viitoarelor mame pentru a învăţa cum să-şi hrănească copiii, căci există ţări care derulează programe în care mamele sunt învăţate cum să-şi hrănească copiii sănătos.

O altă cauză este reprezentată de obiceiurile alimentare proaste, la care se adaugă și cauzele economice, pentru că oamenii, din păcate, îşi aleg şi în funcţie de cost mâncarea şi atunci, sigur, se uită mai puţin la calitate.

Tocmai de aceea este un moment bun de a încuraja producătorii locali pentru că produsele lor sunt şi mai ieftine şi mai proaspete şi mai naturale.

În plus, s-a pierdut obiceiul oamenilor să meargă mai mult în piaţă, preferându-se mersul la supermarket, unde toate produsele sunt împachetate, arată bine, dar nu se știe, de foarte multe ori, ce se mâncă, nu se citesc etichetele, se alege doar cu ochii ce arată bine.

Pe de altă parte, obezitatea reprezintă o problemă în sine şi pentru restul Europei, şi nu doar în cazul copiilor, ci şi al adulţilor, dar și cauza unor boli.

Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere limite obligatorii la acizii grași trans și se așteaptă din partea Comisiei un răspuns şi o propunere.

La ora actuală nu există o limită în UE, deși recomandarea OMS este ca consumul de acizi graşi trans să fie sub 1%, iar în Danemarca, de pildă, limita este, începând cu 2003, de 2% de acizi graşi trans în uleiuri și grăsimi (de aceea, recomandarea ar fi ca limita să fie stabilită la 3%).

.


Cel mai important în astfel de demersuri este să ai informații dar, în cazul de faţă, există chiar mai mult - un model care poate fi urmat, cu rezultate concrete.

Danezii au raportat schimbările la doi ani după impunerea limitei, iar concluzia este legătura directă între această măsură şi faptul că incidenţa bolilor cardiovasculare a scăzut cu 20%, legătură existentă, cu siguranță, şi între cazurile de obezitate şi consumul redus de acizi graşi trans.

O măsură la fel de bună ar fi cea a limitării sau chiar a interzicerii publicităţii la alimente considerate nesănătoase în cadrul emisiunilor pentru copii.

În cadrul Comisiei Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) a PE, s-a impus această prevedere în revizuirea Directivei audiovizualului, urmând ca Parlamentul să se pronunțe în plen, nelăsând decizia la latitudinea statelor membre.

Legat de încurajarea producției locale, e clar că nu se poate impune prin lege o cotă care trebuie aplicată în supermarketuri, ci .ar trebui ca producătorii - organizaţi în asociaţii – să negocieze direct cu acestea.

Trebuie încurajate pieţele locale, fără a intra în contradicţie cu prevederile europene și, de altfel, în noua Politică Agricolă Comună, în toată legislaţia legată de reducerea emisiilor de carbon, se încurajează promovarea producătorii locali, tocmai pentru a nu mai exista această amprentă de carbon atât de mare a produselor care sunt transportate de la distanţă.

Dacă se cumpără de la cei mai apropiaţi producători, nu se mai poluează, produsele sunt mai ieftine, mai proaspete, mai naturale, şi se mâncă şi mai sănătos.

Soluţia nu e în legislaţie pentru că există o piaţă europeană liberă, ceea ce înseamnă inclusiv a vinde produse și pe alte pieţe din UE.

Soluţia este și la nivel guvernamental, local, și chiar între producători şi comercianţi.

În Belgia, de pildă, chiar în apropiere de Parlamentul European se organizează în fiecare marţi o piaţă, unde vin producători din jurul oraşului Bruxelles și, de altfel, în fiecare zi sunt astfel de pieţe, în alte zone.

Apoi în supermarketuri există foarte multe zone în care se vând produse bio proaspete, există etichete în care se specifică faptul că sunt producători locali.

În restaurante se încurajează şi chiar există meniuri la care aprovizionarea se face

de la producători locali, asta fiind o mândrie a restaurantului şi, într-un fel, și o garanţie pentru client că produsele sunt proaspete şi bune și provin de la producătorii din zonă.

Model care ar putea fi aplicat și în România, dar, din păcate, la noi nu există, încă, în conştiinţa oamenilor nevoia de a consuma produse proaspete şi nici ideea că nu trebuie neapărat să mâncăm roşii în ianuarie, ci alte legume specific perioadei.

Prin urmare, pe acest traseu - de la producător la consumator - există nişte bariere, şi de mentalitate, şi de organizare, care pot fi eliminate cu condiția că existe mai multă educaţie și chiar mai multă mândrie regională, naţională.

Nu trebuie cumpărate roşii din capătul celălalt al lumii, căci ele nu sunt sănătoase, au conservanţi sau alte substanţe.

Există o lipsă de organizare, o neînțelegere între producători şi reprezentanţii supermarketurilor, care vin cu argumentul că au nevoie de produse cu o calitate constantă și de siguranţa că se pot baza oricând pe anumite cantităţi, cerință pe care, adesea, producătorii nu o îndeplinesc.

În al treilea rând trebuie renunțat la ideea de a cumpăra produse perfecte căci, cu cât sunt mai aproape de a fi perfecte, cu atât pot fi mai nesănătoase, tratate, modificate.

Relativ la diferența de calitate între produsele din Vest și din Est, părerile sunt contradictorii și, de aceea, ar trebui să existe, la nivelul PE, o poziție unitară, iar la nivel guvernamental să existe o decizie de a analiza şi a face o cercetare comparativă.

Adesea, se aud diverse discuții care susțin că produsele nu sunt la fel în toate țările, chiar dacă au același ambalaj, iar explicațiile sunt diverse – de la materia primă diferită, la diferenţe date de specificul zonei, de gust, dacă ne referim la mâncare.

Tocmai de aceea, ar trebui ca- în baza unei decizii la nivelul UE - să funcționeze o Agenție de control al calităţii.

La rîndul său, România ar trebui să realizeze un studiu comparativ, aşa cum s-au făcut în ţări precum Polonia sau Cehia, pentru a avea argumente clare în a susține aceste diferențe și acere CE să ia măsuri..

Există, desigur, o piaţă liberă, dar asta nu înseamnă că celor din Est li se pot vinde produse de o calitate mai slabă decât în Vest, doar pentru simplu fapt că preţurile sunt uneori mai mici.

(Sursa: www.euractiv.ro)


Noul regulament Schengen și măsurile de întărire a granițelor

Parlamentul European a adoptat,

recent, un nou regulament al Schengen care se adresează tuturor statelor membre, care aduce unele schimbări ce vor fi puse în curând în aplicare.

Ori, chiar dacă România nu este membră Schengen, ea va trebui să pună în aplicare prevederile acestui nou regulament, la fel ca statele aflate la graniţele UE.

Pentru a putea asigura securitatea

cetăţenilor în interiorul UE, trebuie asigurată, mai ales, securitatea graniţelor Uniunii.

De aceea, modificările regulamentului, care de fapt este un regulament comun între Comisia Europeană şi Parlamentul European vizează măsuri de întărire a graniţelor externe UE, nu a graniţelor Schengen.

Pe scurt, noul regulament prevede: verificarea sistematică a fiecărei

persoane, fie că este cetăţean UE sau nu, în bazele de date disponibile, la intrare şi la ieşirea din Uniunea Europeană (până acum erau verificaţi doar cetăţenii din afara Uniunii, în momentul intrării în spaţiul UE).

va fi obligatorie verificarea fiecărui cetăţean în 4 baze de date.

În acest regulament este prevazut ca obligatoriu ca toate statele membre UE să controleze în baza de date SIS (Schengen Information System – baza de date aplicată la intrarea în Schengen, care se folosea şi până acum în România),în baza de date Interpol - a documentelor furate şi pierdute, apoi urmează să se facă verificări şi în baza de date VISA, care include date despre cetăţeni din afara UE care au cerut vize să intre în UE şi, într-un viitor apropiat, va mai fi introdusă şi baza de date "Intrare-Ieşire”, care acum este în faza finală, de trialog între Parlament şi Consiliu, adică în faza de a fi adoptată.

Este vorba de o baza de date cu toţi cetăţenii care intră şi ies din UE.

fiecare cetăţean va prezenta paşaportul la frontieră, iar poliţistul de frontieră are un ecran, o singură interfaţă, el nu are acces în bazele de date, acesta doar menţionează numele cetăţeanului şi dacă el apare în una dintre acele baze de date pe ecran se afişeaza un steguleţ roşu în dreptul numelui.

Ceea ce înseamnă că este o problema cu tine – fie ca ai un mandat de arestare european, pe numele ău, fie că eşti căutat de Interpol, sau ai fost prins ilegal pe oricare dintre teritoriile statelor membre şi nu eşti cetăţean UE, ori foloseşti un document furat (avem şi o bază de date Interpol cu documentele furate şi pierdute).

în aeroporturi vor fi introduse aparate de scanarea pasapoartelorş scanare facială (astfel de aparate există, în prezent, în ţări precum Germania, Olanda sau Belgia).

(Sursa: www.hotnews.ro)

Cel mai mare număr de pașapoarte

Aproape 1,2 milioane de pașapoarte au fost eliberate în 2016, arată datele MAI. Serviciile pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple au primit în 2016 un număr de

1.186.199 cereri de eliberare a pașapoartelor simple electronice și temporare, în creștere cu 24% față de anul 2015 și cu 42% față de anul 2010, precizează MAI.

Ziua pașaportului românesc este sărbătorită, în fiecare an, la 19 martie, notează Agerpres. Tendința de creștere a numărului de solicitări se menține și în acest an, în lunile ianuarie și

februarie, fiind primite 221.359 cereri de eliberare a pașapoartelor simple electronice, față de 181.300 în aceeași perioadă a anului 2016, arată MAI.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, începând cu data de 1 februarie 2017, a fost eliminată plata taxei de 22 de lei pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice și simple temporare, precum și tariful suplimentar de 100 lei pentru eliberarea pașaportului simplu temporar.



Relocarea la București a Agenției Europene pentru Medicamente

România își va prezenta candidatura pentru relocarea la București a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), una dintre cele mai mari și importante agenții europene, care își are, în acest moment, sediul la Londra, funcționând ca un organism descentralizat al UE, care are ca principală responsabilitate protecția și promovarea sănătății publice, prin intermediul evaluării și supravegherii medicamentelor destinate uzului uman.

Relocarea la București a EMA reprezintă o oportunitate importantă pe care România ar putea să o valorifice, în prezent țara noastră nefiind gazdă a unei agenții europene.

Atragerea unui sediu de agenție a UE ar contribui la creșterea rolului și vizibilității României ca stat membru, cu atât mai mult cu cât România deține o expertiză consistentă în domeniul medical, aflându-se în partea superioară în ceea ce privește numărul de absolvenți de școală medicală, iar, din 2007, 14.000 de români specializați în medicină și farmacie lucrează în UE.

De asemenea, în București își au sediul numeroase instituții de profil, inclusiv laboratoare și companii farmaceutice (Institutul Național de Cercetare ”Cantacuzino”, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan, Institutul Victor Babeș. Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu) care au ca obiectiv gestionarea efectelor majore în situații de criză care pot afecta sistemul național de sănătate.

Memorandumul elaborat în acest sens stabilește constituirea unui grup de lucru inter-instituțional, care va avea ca responsabilitate pregătirea candidaturii României, din care fac parte responsabili ai Ministrulul delegat al Afacerilor Europene, cât și din Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Externe.

(Sursa: www.gov.ro)

Extinderea serviciilor e-administraţie

România trebuie să-şi

îmbunătăţească mediul de afaceri şi să-şi extindă serviciile de e-administraţie oferite societăţilor comerciale şi cetăţenilor, pentru a valorifica câştigurile economice generate de revoluţia digitală.

În raportul Băncii Mondiale, instituţia susţine că trebuie puse în aplicare anumite politici în trei domenii majore, pentru a valorifica la maximum dividendele revoluţiei digitale, adică câştigurile economice.

Mai întâi, România trebuie să-şi îmbunătăţească mediul de afaceri, astfel încât societăţile comerciale să poată beneficia de stimulente mai bune de natură să le determine să adopte tehnologiile digitale, pentru a creşte şi a fi productive.

În al doilea rând, România trebuie să se concentreze pe furnizarea de formare şi de oportunităţi de consolidare a unor competenţe din ce în ce mai avansate, care sunt necesare în cadrul economiei digitale.

În al treilea rând, România trebuie să-şi extindă serviciile de e-administraţie oferite societăţilor comerciale şi cetăţenilor săi.

Potrivit raportului, România este pe locul doi în Uniunea Europeană (UE) din

punctul de vedere al abonamentelor la reţele broadband, având 59% de utilizatori.

În UE, Bulgaria, Cehia şi România au cel mai redus nivel al interacţiunii între cetăţeni şi guvern, la capitolul formulare completate online (în România, doar 5% din oameni foloseau internetul pentru a descărca documente oficiale de pe site-uri, în 2015).

Zonele urbane tind să aibă o conexiune mai mare la internet comparativ cu zonele rurale, deşi raportul variază în funcţie de regiune (spre exemplu, în România şi Bulgaria, raportul urban-rural este mai mare de 30%, potrivit datelor din 2014).

Proporţia celor care utilizează zilnic internetul este sub 50% în România, Bulgaria şi Turcia şi ajunge la 90% în Danemarca, Olanda şi Suedia, dar România se numără printre ţările care un potenţial considerabil pentru utilizarea internetului, datorită nivelului ridicat al penetrării internetului fix şi mobil.

În UE, viteza pentru descărcare variază, dar trece de 12 Mbit/s. Viteza din UE este mai mare decât cea din Statele Unite (10 Mbit/s), dar mai scăzută decât în Coreea, unde ajunge la 29 Mbit/s, fiind întrecută, în Europa doar de România (cu o viteză de 30 Mbit/s, conform datelor GSMA din 2016).

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


România susține înființarea Parchetului european

Proiectul de înființare a instituției Parchetului european a fost agreat de 17 state membre, printre care și România, la reuniunea Consiliului European de primăvară, noul organism european fiind abilitat să deruleze urmăriri penale referitoare la infracțiunile de fraudare a bugetului UE.

Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări și urmăriri penale, având competența, la nevoie, de a trimite în judecată (în instanțele din statele membre) persoanele învinuite de săvârșirea de infracțiuni care afectează bugetul UE.

Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naționale, iar procurori europeni delegați vor efectua cercetările și urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal național și aplicând legislația națională.

Acțiunile lor vor fi coordonate de Parchetul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanță vitală, în special în cazurile transfrontaliere.

Întreaga structură se va baza pe resursele existente și ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanțiale, instanțele naționale având sarcina de a efectua controlul judiciar (acțiunile Parchetului european vor putea fi contestate în instanțele naționale).

În același timp, inițiativa legislativă consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfășurate de Parchetul European.

Inițiativa vine în contextul în care Statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din bugetul UE, din cauza unor suspiciuni de fraudă.

Pe de altă parte, chiar Tratatul de la Lisabona prevede instituirea unui Parchet european (articolul 86 din TFUE) și consolidarea Eurojust (articolul 85 din TFUE), în discursul său privind starea Uniunii (SPEECH/12/296) din septembrie 2012, fostul președinte Barroso reiterând angajamentul Comisiei de a concretiza acest proiect.

De altfel, imediat, în documentul comun din 20 martie 2013, miniștrii de justiție din Franța și Germania și-au ți exprimat sprijinul pentru instituirea Parchetului european, după ce, în mai 2011, Comisia a adoptat Comunicarea privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene prin măsuri de drept penal și investigații administrative.

Apoi, în iulie 2012, Comisia a adoptat o propunere de directivă pentru combaterea fraudelor care afectează bugetul UE prin intermediul dreptului penal, propunerea care include definiții comune ale infracțiunilor împotriva bugetului UE, pedepse minime armonizate (inclusiv pedeapsa cu închisoarea în cazurile grave) și termene de prescripție comune.

(Sursa: http://ec.europa.eu)

Proiect împotriva fraudei on-line Autorităţile competente din statele

membre UE ar putea dispune, în ultima instanţă, închiderea unor site-uri web care găzduiesc escrocherii, în cazul în care nu există 'o reacţie eficientă' din partea comerciantului pentru a pune capăt fraudei online, potrivit unui proiect de norme în domeniul comerţului on-line.

În conformitate cu proiectul de norme, autorităţile naţionale vor avea atribuţii pentru apărarea drepturilor consumatorilor, prin a verifica dacă anumite site-uri web practica blocarea consumatorilor pe criterii geografice sau prin a dispune închiderea site-urilor web care găzduiesc escrocherii.

Aceste măsuri au ca scop lupta împotriva acelor practici care aduc prejudicii consumatorilor on-line, de la jocuri online pentru copii până la clauze contractuale abuzive pentru închirierea de autoturisme.

Dreptul de a dispune suspendarea unui site web, ca măsură provizorie, este valabil numai "în cazul în care nu există alte mijloace disponibile pentru a preveni riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil intereselor colective ale consumatorilor".

În cazul în care, în urma unei cereri a autorității competente, nu există nici o "reacţie eficientă" din partea comerciantului pentru a pune capat ilegalităţii, se poate comanda unui furnizor de servicii de găzduire web să 'elimine conţinutul sau să închidă site-ul web, serviciul sau contul în cauză'.

Organizaţiilor de consumatori şi asociaţiilor de comercianţi trebuie să li se permita să participe la "mecanismul de alerta" și să notifice suspiciunile rezonabile, ele ținând mai bine cont decât autorităţile despre posibilele încălcări anterioare.



Procedura de testare a emisiilor în timp real

Guvernele europene au amânat cu 6

ani aplicarea unor teste stricte de emisii pentru automobile și nu au făcut destul pentru a scoate la iveală metodele prin care producătorii auto au păcălit testele.

Deputaţii europeni cer o adoptare rapidă a procedurii de testare a emisiilor în timp real, care asigură reducerea discrepanţelor dintre emisiile NOX măsurate în laborator şi pe stradă.

Investigaţia PE arată cu degetul şi

Comisia Europeană care nu a presat suficient guvernele europene pentru a aplica interdicţiile legale care ar trebui să se aplice

mecanismelor utilizate pentru a păcăli testele de emisii.

Autorităţile de reglementare din ţările UE au fost criticate din momentul apariţiei scandalului Volkswagen, în septembrie 2015, pe motiv că nu au făcut mai nimic pentru a implementa teste stricte şi relevante pentru detectarea emisiilor poluante.

Diverse teste au aratat că în trafic unele modele emit şi de 15 ori mai multe noxe decât au arătat testele de laborator.

PE notează că, după un an de muncă intensă, Comisia de anchetă privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor a votat raportul său de anchetă şi a emis o propunere de recomandare, care cere controale mai stricte şi implementarea regulilor la nivel european.

Comisia de anchetă privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor (EMIS) a fost creată de Parlamentul European în decembrie 2015, cu un mandat de 12 luni, în urma descoperirii diferenţelor dintre emisiile testate în laborator şi cele din condiţiile reale de condus, iar obiectivul comisiei a fost de a investiga în detaliu acuzaţiile de contravenţie şi administrare defectuoasă în măsurarea emisiilor din sectorul autovehiculelor.


Tratamentul muncitorilor

Plenul Parlamentului European urmează să voteze un raport privind stabilirea unui sistem obligatoriu de control pentru companiile europene care își externalizează producția în țări terțe.

Acum aproape patru ani, o clădire ce găzduia mai multe ateliere de textile s-a prăbușit în Dhaka, Bangladesh, omorând peste 1.100 de muncitori și rănind 2.500, atelierele în cauză producând haine pentru firme internaționale cunoscute).

Tocmai de aceea, Comisia pentru dezvoltare a Parlamentului European a vrut să se asigure că hainele și textilele pe care le cumpărăm nu sunt produse în detrimentul siguranței, drepturilor omului, sănătății și demnității muncitorilor.

Comerțul cu textile internațional valorează 2.860 de miliarde de euro și angajează peste 75 de milioane de oameni, iar Asia - de unde provin 58,4% din exporturile de haine și textile (OMC) - reprezintă o sursă atractivă grație prețurilor reduse.

De fapt, peste 70% din importurile UE vin din Asia, dar prețurile reduse ascund, de multe ori, condiții de lucru periculoase și dificile.

Dezastrul din Rana Plaza din 2013 a atras atenția asupra condițiilor de lucru din sectorul textilelor și a lansat o serie de inițiative, multe din acestea la nivel național sau pa bază voluntară.

În raportul adoptat pe 21 martie, deputații europeni din Comisia pentru dezvoltare cer Comisiei să propună un sistem obligatoriu de control pentru companiile europene care își externalizează producția în țări terțe, ce vor fi obligate să verifice dacă lanțul de furnizare respectă orientările OECD și standardele internaționale pentru drepturile sociale și drepturile omului.

Conform Raportului, care va fi votat în plen, este nevoie de un cadru obligatoriu care să stipuleze clar modul în care sunt menite să acționeze companiile și nu doar de un angajament de afaceri voluntar, care este nu este unul real privind respectarea drepturilor lucrătorilor, a drepturilor muncii și a drepturilor sociale.



O cooperare mai strânsă pentru o apărare europeană îmbunătățită Statele membre ar putea îmbunătăți cu ușurință capacitățile de apărare ale UE dacă vor

pune laolaltă resursele și își coordonează inițiativele. În condițiile în care amenințările teroriste, nesiguranța energetică și atacurile informatice

stârnesc îngrijorări legate de securitate, Parlamentul European a dezbătut în plen un proiect de rezoluție, prin care se pronunță pentru creșterea capacității de apărare a blocului european prin consolidarea cooperării între statele membre.

În 2016, UE și NATO au căzut de acord asupra unor inițiative ce oferă oportunități pentru un nou nivel de cooperare în domeniul apărării.

Lipsește însă voința politică lipsește pentru consolidarea cooperării între statele membre în domeniul apărării, deoarece instrumentele și posibilitățile legale sunt deja prevăzute în Tratatul de la Lisabona, iar „integrarea mai profundă a apărării va avea și avantaje operaționale” și „statele membre vor putea lansa proiecte pe care nu le pot realiza singure”.

Potrivit Parlamentului European, piața europeană a apărării este fragmentată și ineficientă, în condițiile în care nivelul de eficiență în securitate și apărare în UE este de 10-15% prin comparație cu SUA (care are un buget mai mult decât dublu pentru apărare) și sugerează facilitarea cooperării în domeniul apărării prin intermediul Agenției Europene de Apărare.

Țările UE își favorizează proprii producători și furnizori de arme, de aceea, piața apărării este foarte fragmentată în Europa. 154 de sisteme diferite sunt folosite de fiecare soldat și există 17 sisteme diferite pentru tancuri, prin comparație cu un singur sistem în SUA.

Conform unui sondaj Eurobarometru - realizat în aprilie 2016 - 66% dintre europeni doresc o intervenție mai importantă a UE în securitate și apărare (în România, procentul era de 74%).


Centru de comandă pentru misiunile de instruire militară

Centrul comun de comandă (MPCC) se

va ocupa misiunile de instruire militară ale statelor UE în afara blocului comunitar.

Decizia luată miniştrii de Externe - reuniţi în Consiliul de Afaceri Externe de la Bruxelles - reprezintă un pas către crearea unui cartier general care să coordoneze misiunile militare comune ale UE.

Acesta este un obiectiv mai vechi al

Germaniei şi Franţei, dar cele două ţări s-au lovit de opoziţia Marii Britanii, care considera că s-ar suprapune cu operaţiunile NATO.

Noul centru, cu circa 30 de angajaţi, ar putea prelua coordonarea, chiar de lunile viitoare, a misiunilor de instruire militară din Mali, Somalia și Republica Centrafricană.

Centrul va fi condus de actualul lider al Statului major militar al UE şi va fi sub controlul politic al Comitetului Politic şi de Securitate (PSC), format din reprezentaţii permanenţi la Bruxelles ai statelor membre.

România a fost reprezentată la CAE de ministrul de Externe, discuțiile miniștrilor vizând, în principal, Politica de Securitate și Apărare Comună, migraţia, Balcanii de Vest şi Procesul de Pace din Orientul Mijlociu.

În cadrul reuniunii au fost adoptate Concluzii ale Consiliului privind avansarea procesului de implementare a Planului în domeniul Securității și Apărării, respectiv a celorlalte documente programatice, conform Strategiei Globale a UE, pe linia direcțiilor stabilite la Consiliile Afaceri Externe din noiembrie și decembrie 2016, respectiv a deciziilor Consiliului din decembrie 2016.

A reieșit sprijinul tuturor statelor membre pentru consolidarea dimensiunii de Securitate și Apărare a UE, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă în domeniul planificării apărării, identificării unor modalități mai coerente de gestionare a misiunilor militare cu mandat ne-executiv și avansării planului de dezvoltare a capabilităților.

România a exprimat, prin ministrul său, sprijinul serios în favoarea profilului UE de actor global, inclusiv prin consolidarea dimensiunii de apărare, subliniind necesitatea unei strânse coordonări cu NATO, în vederea identificării valorii adăugate, potențării sinergiilor și evitării suprapunerilor.



Programul strategic de înzestrare "Corveta multifuncțională"

Ministerul Apărarii a demarat abrogarea

H.G. nr. 906 din 29 noiembrie 2016 care aprobă circumstanțele și procedura de achiziție specifice aferente programului strategic de înzestrare "Corveta multifuncţională", construite la Galați.

MApN susţine că va iniţia o nouă procedură de achiziţie şi că va cere aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Abrogarea HG nr. 906/2016 este motivată de neîndeplinirea condiţiei suspensive prevăzute în mod specific în cuprinsul prevederilor art. 2 din actul normativ în cauză și reprezintă o etapă legală necesară în vederea iniţierii unei noi proceduri de achiziţie, cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie, care să obţină aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Programul strategic de înzestrare "Corveta multifuncţională" rămâne o prioritate majoră a M.Ap.N., justificată de interesele esenţiale de securitate ale României, urmând ca procedura de achiziţie să fie iniţiată în cel mai scurt timp posibil, în baza opţiunilor identificate de specialişti din Fortele Navale şi din structurile cu responsabilităţi în achiziţiile de armament, în urma aprobării Parlamentului Romaniei.

Trebuie precizat că Hotărârea de Guvern referitoare la achiziţia corvetelor multifuncţionale produse la Galaţi a fost adoptată în noiembrie 2016 de catre Guvernul Ciolos, iar actualul ministru al Apărării, Gabriel Leş, era chiar secretar de stat responsabil de armamente.

La finalul lunii noiembrie 2016, fostul Executiv adopta o Hotărâre de Guvern prin care se stabilea procedura prin care Ministerul Apărării să încheie un contract cu şantierul naval olandez Damen de la Galaţi pentru construirea a patru corvete

multifuncţionale de ultimă generaţie, prima dintre ele urmând a fi livrată în primii 2,5 ani de la semnarea acordului.

Costul întregului program a fost estimat la circa 1.6 miliarde de euro

Guvernul Cioloș a decis să adopte HG-ul pentru achiziţia corvetelor respectând OUG 114/2011, care transpune Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, şi care stipulează că Guvernul are dreptul de a stabili circumstantele şi procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în situaţiile prevăzute de art. 346 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

Articolul citat prevede că orice stat membru poate lua măsurile necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei/securităţii sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război.

Ori, interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea / dezvoltarea pe teritoriul naţional a unei capabilităţi industriale navale, în domeniul militar, în care să se construiască şi să se doteze o primă corvetă în intervalul de 2,5 ani şi gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maxim 7 ani, în vederea furnizării şi intrării în înzestrarea forţelor navale române – se susținea, tot de către MapN, în nota de fundamentare a HG-ului.

De asemenea, Nota sublinia că această capabilitate navală de pe teritoriul naţional va trebui să fie în măsură să execute lucrările de mentenanţă a corvetelor pe durata de viaţă a acestora, dar şi lucrări de mentenanţă pentru restul navelor din cadrul forţelor navale române, asigurându-se o creştere considerabilă a securităţii aprovizionării pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război.

De asemenea, în 2016 se sublinia și faptul că Şantierul Naval Damen Galati este singurul din Romania care a construit în ultimii 20 de ani nave militare noi (19 nave), pentru forţele navale din țările NATO si UE, acesta având capacitatea tehnică, logistică şi organizatorică să realizeze construcţia şi dotarea corvetelor din clasa SIGMA proiect 10514 pentru forţele navale române.

Mai mult, în România nu există un alt şantier naval care să posede capabilitatea industrială necesară care să facă faţă cerinţelor impuse de realizarea unei corvete.



Finanțări BEI de peste 1 miliard de euro

Banca Europeană pentru Investiții (BEI) a finanțat cu prioritate proiecte de infrastructură,

pentru acest sector finanțările depășind 700 de milioane de euro. Ea a acordat în 2016 împrumuturi în valoare de 1,04 miliarde euro în România, în timp ce

Fondul European de Investiții (FEI) - alături de care formează Grupul BEI - a realizat anul trecut operațiuni totale de 61 milioane de euro.

BEI a anunțat că a finanțat proiecte prioritare pentru infrastructura publică, în cadrul mai multor programe operaționale ale UE din exercițiul financiar 2014-2020, a susținut IMM-urile și programele de reabilitare termică a blocurilor din București.

Anul 2016 poate fi considerat un an de succes pentru BEI în România, unde s-au încheiat operațiuni de peste un miliard de euro, iar, pe lângă împrumuturi, departamentul de asistență tehnică a ajutat să se identifice și să se dezvolte proiecte potrivite pentru a primi finanțare.

Pe viitor, BEI se va concentra pe investiții ce vor contribui la dezvoltare și ocuparea forței de muncă, accelerarea absorbției fondurilor europene și îmbunătățirea standardului de viață al cetățenilor români.

BEI, prin co-finanțarea proiectelor pe fonduri europene, a acordat finanțări pe termen lung în valoare totală de 760 de milioane de euro pentru proiecte prioritare în domeniul infrastructurii în cadrul exercițiului financiar 2014-2020 al UE.

Potrivit unei rezoluții a Parlamentului European, programul de investiții al BEI ar trebui să sprijine obiectivele politicilor UE, acordând prioritate investițiilor pentru accelerarea redresării economice și sporirea productivității, prin promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, a inovării și a IMM-urilor, prin consolidarea sustenabilității mediului și măsurile de combatere a schimbărilor climatice și prin promovarea coeziunii și convergenței economice și sociale.

(Sursa. www.hotnews.ro)

Alocări financiare de două miliarde de euro pentru investiții în

agricultură

Din fondurile incluse în PNDR 2014-2020 pentru acest an, 800 de milioane de euro sunt destinate beneficiarilor publici și peste un miliard de euro sunt pentru beneficiari privați.

Toate măsurile pentru realizarea de investiții în agricultură aferente anului 2017, cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, vor fi lansate începând în curând, iar alocarea financiară se ridică la aproximativ două miliarde de euro.

Conform programărilor, vor fi lansate măsurile destinate beneficiarilor publici:

Submăsura 4.3 "Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice" - componenta drumuri agricole - alocare de 32,7 milioane euro,

Submăsura 4.3 "Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice" - componenta drumuri de acces silvice - alocare de 88,7 milioane euro,

Submăsura 7.2 "Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scara mică" - alocare de 356,1 milioane euro,

Submăsura 7.6 "Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural - alocare de 100,4 milioane de euro".

Submăsura 4.3 "Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice" - componenta irigații - alocare de 150 milioane euro, va fi lansată în luna aprilie.

Cu privire la Submăsura 4.3 componenta irigații, concluziile discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene au vizat modificarea fișei măsurii cu impact asupra suprafeței potențial irigabile viabilă din punct de vedere economic, respectiv creșterea acesteia de la 823.000 hectare la 1,8 milioane de hectare, în conformitate cu Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, putându-se astfel realiza investiții de modernizarea infrastructurii secundare de irigații pe o suprafață de 619.000 ha irigate în trecutul recent (perioada 2007-2016).

Totodată, s-a agreat ca, în cadrul celor 1,8 milioane de hectare viabile, să fie realizate investiții oriunde, în limita celor aproximativ 620.000 de hectare (utilizate în trecutul recent) pentru care se consideră că există resurse de apă suficientă.



Până la 15 milioane de lei pentru activități de CDI

În curând va fi lansat un nou tip de finanțare, destinat companiilor private, din cadrul

Programului Operațional Competitivitate - Proiect Tehnologic Inovativ. Acest tip de proiect are ca scop realizarea unei inovări de produs sau de proces, bazată pe

exploatarea și utilizarea cunoștințelor științifice și tehnologice sau pe baza drepturilor de proprietate industrială și are o alocare totală de aproximativ 62 milioane de euro.

Întreprinderile mari, mijlocii sau mici cu activitate de cercetare-dezvoltare, dar pentru care această activitate nu constituie obiectul principal de activitate pot accesa aceste fonduri, singure sau în colaborare cu una sau cel mult două organizații de cercetare partenere, iar suma maximă pe care o pot obține se ridică la 15 milioane de lei (circa 3,3 milioane de euro).

Procentul de finanţare este de până la 70% pentru companii, procent variabil funcţie de tipul activităţii incluse în proiect, dimensiunea companiei aplicante şi locul de implementare și de 100 %, pentru activităţile realizate de organizaţiile de cercetare partenere ale întreprinderilor inovative.

Ca activități eligibile amintim cercetarea industrială, dezvoltarea experimentală, activitati de inovare privind obţinerea, validarea şi protejarea brevetelor şi altor active necorporale și investiții iniţiale pentru inovare în vederea introducerii în producţie a rezultatelor obţinute din CD etc.

Proiecte de peste 80 de miliarde de

lei, la finanțare pe PNDL 2

Peste 20.000 de proiecte au depus autoritățile publice locale la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) pe Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL 2, valoarea însumată a cererilor de finanțare depășind, în acest moment, suma de 80 de miliarde de lei.

În scurt timp vor începe evaluările dosarelor depuse, etapă necesară pentru că s-a depășit cu mult bugetul alocat programului pentru anul în curs.

Se va asigura finanțare cu prioritate pentru localitățile care nu au fost eligibile în niciun program cu finanțare europeană, ideea fiind de a corela sursele de finanțare disponibile, pentru a evita dubla finanțare.

PNDL 2 asigură resursele necesare pentru anumite categorii de investiții ale administrației locale, scopul fiind de a contribui la dezvoltarea echilibrată în teritoriu.

Criteriile de selectare a obiectivelor de investiţii sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 624/2015.

Actul normativ prevede ca repartizarea fondurilor de la bugetul de stat pe judeţe, destinate transferurilor pentru finanţarea obiectivelor de investiţii din portofoliul unităţilor administrativ-teritoriale, să fie făcută echilibrat, utilizând cel puţin unul dintre următorii indicatori:

1. datele demografice şi administrativ-teritoriale ale judeţelor, având în vedere:

ponderea numărului de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ din totalul numărului de unităţi administrativ-teritoriale de la nivel naţional;

ponderea populaţiei judeţului raportată la populaţia totală a ţării;

ponderea suprafeţei judeţului raportată la suprafaţa totală a ţării.

2. capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, având în vedere ponderea capacităţii unităţilor administrativ-teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii;

3. ponderea numărului de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ, având în vedere:

numărul de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ din totalul investiţiilor aflate în derulare la nivel naţional;

necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute / nefinalizate raportat la necesarul total de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute / nefinalizate la nivel naţional.

Analiza dosarelor mai are la bază încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene sau în domenii specifice prioritare, stadiul fizic al realizării obiectivului de investiţii, începând cu stadiul fizic cel mai ridicat la data aplicării criteriului, data semnării contractului de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări, după caz, și populaţia deservită.



Modificarea Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor

Defavorizate 2014-2020 Prin Decizia de punere în aplicare a

Comisiei Europene au fost aprobate modificări ale PO Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, programul operațional de asistență alimentară și asistență materială de bază pentru sprijin din Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane în România.

Referitor la (1) ajutoarele alimentare, modificarea constă în distribuția alimentelor de bază atât sub formă de pachete cu alimente, cât și ca mâncare preparată.

Astfel, destinatarii ajutoarelor alimentare vor putea servi mese calde în cadrul cantinelor, la domiciliu dacă sunt nedeplasabili, sau în centre speciale de distribuție dacă sunt persoane fără adăpost.

În ceea ce privește (2) lipsurile materiale de bază vor fi organizate operațiuni adaptate tipului de ajutor:

copiii cei mai dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și

gimnazial vor primi rechizite începând cu anul școlar 2017-2018;

cuplurile mamă − nou-născut în situație vulnerabilă vor beneficia de „trusoul pentru nou-născuți”, la ieșirea din maternitate. Măsura va contribui la reducerea numărului de copii abandonați în maternitate;

persoanele fără adăpost vor putea accesa un stoc de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte și saci de dormit, în principal pentru iarnă;

atât persoanele care beneficiază de asistență alimentară, cât și persoanele fără adăpost vor primi produse de igienă.

Pentru toate tipurile de ajutor furnizat prin POAD vor fi oferite măsuri auxiliare, constând în consiliere și distribuire de materiale informative.

POAD are o alocare totală de 518.838.876 Euro în perioada 2014-2020, contribuția bugetului UE fiind de 85%.

POAD este o continuare a Programului European de Ajutorare a Defavorizaților (PEAD) derulat în perioada 2007 -2013.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

Împrumuturi de 10 milioane de euro pentru IMM-urile creative

Libra Internet Bank și Fondul European de Investiții au semnat prima facilitate de garantare pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative din România, acord în urma căruia se vor pune la dispoziție IMM-urilor interesate împrumuturi de 10 milioane de euro.

Acordul este susținut prin Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative din cadrul programului Europa Creativă al Uniunii Europene.

Cu acest prilej s-a vorbit despre importanța sectorului creativ și cultural din Europa și despre necesitatea dezvoltării acestor industrii în România, în contextul în care datele din 2014 arată că piața acestor sectoare reprezintă 5% din totalul angajaților, cu o cifră de afaceri anuală de 30 de miliarde de lei.

De asemenea, în cadrul discuțiilor s-a atins problema finanțării industriilor creative și culturale, având în vedere dificultatea de a evalua creativitatea, în condițiile în care, în cazul sectorului creativ, nu se poate ști cu exactitate dacă un proiect va genera suficient cash pentru a putea rambursa creditul sau nu există suficiente garanții în acest sens.

În mod concret, programul presupune credite pe 1 an, în valoare de 600 000 de lei, fără rambursare, doar cu dobânzi lunare, credite de investiții de maxim 10 ani, până la 2 milioane de lei, dar și sume mai mari de 2 milioane de lei, până la 2 milioane de euro pe aplicant (caz în care se vor solicita garanții suplimentare din partea beneficiarului).

Creditele vor fi acoperite de garanția Fondului European de Investiții în proporție de 70% din suma totală, iar compania care va accesa acest credit nu va trebui sa imobilizeze nicio altfel de garanție suplimentară.

Perioada maximă de rambursare va fi de 10 ani pentru creditele de investiții și de 3 ani pentru credite pentru activitatea curentă.

De asemenea, de aceste credite pot beneficia și start-up-urile, iar în ceea ce privește dobânda, aceasta se va încadra între 5 și 7%.



15,4 milioane euro - cheltuieli eligibile pentru mediu

Cheltuielile autorizate de către Autoritatea de Management pentru POS Mediu 2007-2013,

aferente obiectivelor de investiții finalizate (sau pentru partea finalizată din obiectivele de investiții aflate în execuție), incluse în Declarația Finală de Cheltuieli pentru program, în valoare de 15,4 milioane euro, se rambursează prin reîntregirea bugetelor din care au fost finanțate inițial obiectivele de investiții, anterior rambursării sumelor de la Comisie.

Guvernul a modificat astfel OUG nr.34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile, act normativ prin care unele obiective de investiții, finalizate sau în execuție, care au fost inițial finanțate printr-o serie de programe naționale de dezvoltare locală, de mediu și de gospodărire a apelor, puteau fi transferate către POS Mediu 2007-2013, în conformitate cu regulile de implementare ale acestuia.

Ori, în vederea evitării dublei finanțări a investițiilor care au fost finanțate inițial din surse naționale, OUG 34/2015 stipula că plata din fondurile aferente POS Mediu a acestor investiții se va realiza ulterior plăților efectuate de CE pentru aceste proiecte.

Prin aplicația finală de plată pe program se va realiza reglajul conturilor și există riscul să nu mai poată fi efectuate plățile pe aceste proiecte, mai exact să nu mai existe plăți către România.

O altă modificare se referă la faptul că sumele primite din fonduri de la UE pentru POS Mediu, aferente plăților eligibile în cadrul proiectelor retrospective, se fac venit la bugetul de stat, la o poziție bugetară distinctă, prin intermediul AM.

De asemenea, actul normativ prevede recuperarea sumelor rambursate necuvenit prin plata voluntară a beneficiarilor într-un 30 de zile de la momentul notificării acestora, precum și crearea mecanismului instituțional pentru această acțiune.

În cazul în care beneficiarul nu plătește voluntar, conform termenului, Ministerul, prin Autoritatea de Management, solicită în scris Ministerului Finanțelor Publice sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale.

Cele vorbim de 15,4 milioane euro vor putea să fie folosiți pentru alte investiții în interesul cetățenilor, în comunitățile beneficiare de proiecte retrospective, iar - în perioada imediat următoare - conturile administrației locale se vor reîntregi cu suma investită și administrațiile vor beneficia și de un bonus de 25%.

(Sursa: www.gov.ro )

Finanțarea programelor de mediu cu 1 miliard de lei în 2017

Guvernul va finanța, în 2017, proiecte și

programe pentru protecția mediului, în valoare de 1 miliard de lei, prin alocări bugetare și credite de angajament, în cadrul Bugetului de venituri și cheltuieli al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu.

Potrivit actului normativ, în buget s-au estimat atât venituri totale, cât și cheltuieli în sumă de 562,51 milioane de lei, iar pentru angajarea și finanțarea proiectelor și programelor-pilot pentru protecția mediului, precum și a proiectelor și programelor pentru protecția mediului pe anul 2017 a fost estimată o valoare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în cuantum de 531,2 milioane lei pentru fiecare din cele 2 categorii.

Printre programele finanțate din Fondul pentru Mediu se numără:

Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național - 316,6 de milioane lei;

Programul de stimulare a achiziționării de mașini noi electrice și hibride (Rabla Plus) - 110 milioane de lei;

Programul „Casa Verde” privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire pentru persoane fizice - 109,3 milioane lei;

Programul de protecție a resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, canalizare, stații epurare - 230 milioane de lei;

Pentru împădurirea terenurilor degradate, reconstrucție ecologică și gospodărirea durabilă a pădurilor - 80 de milioane de lei;

Gestionarea deșeurilor, program - 30 de milioane lei.

(Sursa: www.gov.ro)


Împrumuturi din Trezoreria Statului pentru cofinanțarea proiectelor europene

Unitățile administrativ-teritoriale pot solicita, în cursul anului 2017, contractarea de

împrumuturi cu dobândă din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei statului, în limita sumei de 500 de milioane de lei.

Sumele vor putea fi folosite pentru asigurarea prefinanțării / cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile din perioada 2014-2020

Dobânda la care se vor putea împrumuta este ROBOR la 3 luni plus o marjă de 3,5 puncte procentuale, care rămâne fixă pe toată perioada de derulare a împrumutului, urmând ca perioada de rambursare să fie de până la 20 de ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.

Măsura a fost luată pentru a sprijini autoritățile administrației publice locale să deblocheze proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile întrucât, în prezent, mai multe proiecte derulate de autoritățile locale înregistrează întârzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale care să asigure cota de 2% cofinanțare proprie (iar nefinalizarea proiectelor poate duce la restituirea către Comisia Europeană a sumelor deja decontate în cadrul proiectelor).

Întrucât vizează cofinanțarea proiectelor europene, împrumuturile nu intră în calculul plafonului prevăzut de Legea nr. 5/2017 drept limită maximă până la care se pot împrumuta unitățile / subdiviziunile administrativ- teritoriale în cursul anului 2017.

(Sursa: www.gov.ro) Reducerea timpului aferent derulării unei proceduri de achiziție publică

Agenția Națională pentru Achiziții

Publice a anunţat demararea proiectului „Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții publice” (SIPOCA 45).

Proiectul este cofinanţat din Fondul

Social European (FSE) prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), Axa Prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, Obiectivul Specific 1.4: Creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea neregulilor în acest domeniu.

Scopul lui este creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile în implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții publice, în vederea îmbunătățirii sistemului de achiziții publice din România.

Obiectivele specifice ale proiectului vizează:

consolidarea funcțiilor strategice ale ANAP prin îmbunătățirea proceselor și a organizării interne;

simplificarea procesului de achiziție,

reducerea timpului aferent derulării unei proceduri de achiziție publică;

crearea unui cadru instituțional dinamic al achizițiilor publice la nivel național, caracterizat printr-o aplicare și interpretare unitară a legislației în vigoare.

Același document menționează că principalele rezultate așteptate sunt:

implementarea unui un sistem unitar integrat la nivelul ANAP pentru susținerea rolului acesteia de verificare ex-ante, de monitorizare și de supervizare a achizițiilor publice,

dezvoltarea a opt instrumente operaționale pentru a susține o abordare unitară în domeniul achizițiilor publice,

crearea unui sistem de achiziții publice centralizate,

diseminarea informațiilor și abilităților dobândite cu privire la achizițiile publice.

(Sursa: www.anap.gov.ro)


Reformarea întreprinderilor de stat și susținerea creșterii economice

România trebuie să reformeze și să

modernizeze marile întreprinderi de stat pentru susținerea creșterii economice, în contextul în care sectorul - cel mai mare din Europa după numărul societăților - este ineficient din punct de vedere economic, iar unele companii generează pierderi mari – este opinia conducerii Băncii Mondiale.

În condițiile în care noul Guvern de la București începe să-și pună în aplicare programul și caută factori de creștere economica puternici, sustenabili și echitabili, unul dintre primele domenii asupra cărora autoritățile trebuie să se concentreze îl constituie reforma și modernizarea marilor întreprinderi de stat din România (IS).

Cu aproximativ 1.200 IS-uri în România, dintre care pentru 300 Guvernul deține pachetul majoritar, acest sector rămâne amplu, dar ineficient din punct de vedere economic, iar unele societăți generează pierderi mari.

Deși România a crescut cu succes performanța unora dintre întreprinderile de stat, în special în sectorul energetic (prin intermediul îmbunătățirilor la nivelul guvernanței corporative, precum și prin privatizări și vânzarea pachetelor minoritar), în sectorul transporturilor mai sunt necesare o viziune și o 'foaie de parcurs' credibile.

În condițiile în care trebuie continuate progresiv și implementate pentru multe IS-uri dezinvestirea, privatizările, emisiunile de acțiuni și vânzarea de acțiuni, pentru altele Guvernul va dori să-și păstreze o anumită formă de control.

Cu toate acestea, nu există niciun motiv pentru care profitabilitatea scăzută sau performanța scăzută a acestor societăți trebuie tolerate și nu există scuză pentru ele să continue să sufere de pe urma unor structuri de guvernanță inadecvate.

Totuși, Banca Mondială apreciază că guvernele s-au concentrat pe structura de guvernanță corporativă a societăților românești aflate în proprietatea statului, fiind înregistrare "importante progrese".

Au fost instituite un cadru legal și anumite procese de sprijin pentru a facilita recrutarea de personal pentru consiliile IS-urilor și pentru structurile de conducere ale acestora, care să nu fie alese pe criterii politice, ci pe capacitatea de leadership,

precum și pe criterii tehnice și cunoștințe avansate în domeniul administrării afacerilor.

România a înregistrat progrese importante, unul fiind emiterea legii privind guvernanța corporativă a întreprinderilor, care oferă o abordare consecventă a procesului de selecție, promovare și retribuire a directorilor IS-urilor, introducând un sistem de performanță și stimulentele pentru aceasta.

Procesul de implementare a noului cadru de guvernanță corporativă nu trebuie stopat și nici inversat, iar accentul pus pe depolitizarea și pe profesionalizarea Consiliilor de Administrație ale IS-urilor trebuie să genereze rezultate pozitive.

Reforma guvernanței IS-urilor din România constituie un pas important pentru îmbunătățirea performanțelor generale ale IS-urilor, dar reformele ar trebui să continue, valorificând și experiența acumulată la nivel european și internațional, care demonstrează că activitatea IS se îmbunătățește vizibil în situațiile în care se aderă strict la regulile privitoare la guvernanța corporativă, concentrându-se pe performanță (și nu pe clientelism), precum și pe concurență, ca factori de susținere a succesului.

Germania, Franța, Austria, Suedia sunt exemple care au reușit să-și gestioneze cu succes sectorul IS-urilor și, tocmai de aceea, accelerarea procesului de convergență cu UE necesită o atenție sporită față de agenda reformelor structurale (inclusiv în sectorul IS).

O performanță mai bună a IS-urilor din România va spori potențialul de creștere economică pe termen lung, va crea locuri de muncă mai bune și va avea efecte de multiplicare pozitive asupra dezvoltării locale și regionale, cât și venituri mai mari la buget.

Similar cu orice alt actor de pe piață în competiție pentru succes, IS-urile din România trebuie să-și schimbe direcția de acțiune, concentrându-și procesul decizional pe responsabilitate și pe performanță, iar decidenții politici să aibă un rol definitoriu de leadership când elaborează viziunea de restructurare pe termen lung al IS-urilor.

Și publicul trebuie și el să joace un rol central, solicitând ca resursele publice să fie cheltuite astfel încât să permită obținerea unor rezultate socio-economice mai bune cetățenii României, "mai degrabă decât să fie canalizate pentru abordarea unor datorii pe termen lung ale unor participanți la piață neperformanți".

(Sursa: www.agerpres.ro)


Capitala Culturală Europeană promovată turistic mai mult

Titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 pe care Timișoara l-a câștigat trebuie să îi

aducă mult mai mulți turiști, iar sejururile lor să se extindă de la actualul turism de business la cel ''de plăcere''.

'În momentul de față, în Timișoara se face mai mult turism de business, la fel cum se întâmplă în oricare dintre marile orașe ale lumii, hotelurile fiind pline de luni până vineri.

Este important, însă, și gradul de umplere a hotelurilor și în weekend și, de aceea, trebuie avut în vedere ca turiștii care vin pentru business în Timișoara să facă și un pre-tour și un post-tour, să mai rămână puțin în oraș și în împrejurimi și să își mai aducă și însoțitori în Timișoara.

În Timișoara există 90 de agenții de turism, care organizează mai ales călătorii în străinătate, în timp ce ''piața turistică locală ar trebui promovată în străinătate.

Există deja multe strategii de promovare a turismului în Timișoara, iar municipalitatea a și adoptat din 2014 o strategie culturală, care are și componentă de turism, dar trebuie o focusare mai puternică pe titlul de Capitală Culturală Europeană, care să atragă mai mulți turiști, prin foarte multe evenimente culturale (și nu doar prin patrimoniu), care să însuflețească orașul.

De aceea, e nevoie, de pe acum, creionarea unei strategii pentru promovarea turismului în Timișoara 2021.

Inclusiv organizarea de cât mai multe târguri de turism, care să prezinte oferte diverse și multiple, inclusiv în colaborare cu operatori din alte țări, în cazul de față din Ungaria sau, din perspectiva lui 2021, din Serbia.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva a primit autorizaţia de construire

Compania Naţională de Administrare a

Infrastructurii Rutiere (CNAIR) informează că a fost emisă autorizaţia de construire pentru Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva, parte integrantă a Coridorului IV Pan-european.

Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva are o

lungime de 22,6 kilometri, iar traseul său traversează teritoriile administrative ale comunelor Gurasada, Ilia, Brănişca şi Şoimuş din judeţul Hunedoara.

Lucrările autorizate cuprind şi lucrările executate în anul 2015 fără autorizaţie de construire care, prin aplicarea prevederilor OUG nr 7/2016, au fost expertizate şi declarate conforme cu proiectul tehnic, şi menţinute prin aprobarea Ordinului de ministru nr. 288/2.03.2017.

În prezent, Lotul 4 este realizat în proporţie de 48%, fiind efectuate o parte din lucrările la drum, de artă şi de consolidare.

Autorizaţia de construire include şi realizarea unui nod rutier la Şoimuş, precum şi a unui centru de întreţinere.

Acest tronson de autostradă se va

conecta cu Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva, în zona nodului rutier Ilia şi cu Autostrada Deva-Orăştie, în zona nodului rutier Şoimuş.

Odată cu deschiderea şantierului de lucru, s-au creat premisele pentru aproximativ 500 de locuri de muncă.

Valoarea totală a investiţiei este de 419,4 milioane de lei, din care 280,2 milioane de lei reprezintă suma alocată lucrărilor menţionate în autorizaţie.

Recent au fost deschişi circulaţiei 15 kilometri din Lotul 2 al Autostrăzii Lugoj-Deva, între localităţile Traian Vuia şi Margina.



Comisia cere rețelelor sociale eliminarea fraudelor

Ca urmare a numărului mare de

plângeri venite din partea consumatorilor care au fost ținta unor fraude sau înșelătorii pe rețelele de socializare și au fost supuși unor condiții de prestare a serviciilor care nu respectă legislația UE privind protecția consumatorilor, Autoritățile și asociațiile din UE au adresat o scrisoare către Facebook, Twitter și Google+ în noiembrie anul trecut, solicitându-le să abordeze aceste două chestiuni ce constituie motive de îngrijorare.

Astfel, autoritățile UE pentru protecția consumatorilor și reprezentanții Comisiei Europene au avut o întâlnire cu respectivele companii, care s-au angajat să finalizeze măsuri detaliate cu privire la modul în care se vor conforma cadrului de reglementare al UE.

În cazul în care soluțiile propuse Comisiei nu vor fi considerate satisfăcătoare, autoritățile pentru protecția consumatorilor ar putea să recurgă chiar la măsuri coercitive.

În fapt, platformele de comunicare socială au devenit o parte a vieții noastre de zi cu zi și o majoritate de europeni le utilizează în mod regulat.

Dată fiind importanța crescândă a rețelelor de socializare online, trebuie să fim asigurați că sectorul respectă normele europene care au fost instituite pentru a proteja consumatorii împotriva abuzurilor.

Nu este acceptabilă situația în care consumatorii din UE sunt nevoiți să facă apel la o instanță judecătorească din California pentru a soluționa un litigiu.

Nu se poate accepta nici faptul că utilizatorii sunt privați de dreptul lor de a se retrage dintr-o achiziție online.

Companiile care gestionează platforme de comunicare socială trebuie, de asemenea, să își asume o mai mare responsabilitate în ceea ce privește abordarea înșelătoriilor și a fraudelor care au loc pe platformele lor.

În urma întâlnirii, cele trei companii vizate au fost de acord să propună modificări care se concentrează pe două domenii:

1 - Clarificarea clauzelor sau eliminarea clauzelor ilegale

Clauzele privind serviciile prestate de platformele de comunicare socială trebuie să devină conforme cu legislația europeană în domeniul protecției consumatorilor.

Directiva privind clauzele contractuale abuzive prevede că clauzele

standard care creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului (articolul 3), sunt considerate abuzive și, prin urmare, nule.

Directiva prevede, de asemenea, obligația de a redacta clauzele într-un limbaj simplu și inteligibil (articolul 5), astfel încât consumatorii să fie informați într-un mod clar și ușor de înțeles cu privire la drepturile lor.

2 - Eliminarea fraudelor și înșelătoriilor care induc în eroare consumatorii

Companiile care gestionează platforme de comunicare socială trebuie să elimine orice fraudă și înșelătorie care figurează pe paginile lor de internet și care ar putea induce în eroare consumatorii, de îndată ce iau cunoștință de astfel de practici.

În acest sens, autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor ar trebui să aibă un canal de comunicare direct și standardizat pentru a semnala astfel de delicte operatorilor de platforme de comunicare socială (de exemplu, încălcări ale Directivei privind practicile comerciale neloiale sau ale Directivei privind drepturile consumatorilor) și a obține eliminarea conținutului, precum și informații privind comercianții responsabili de încălcări.

Regulamentul UE privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (CPC) pune în legătură autoritățile pentru protecția consumatorilor prin intermediul unei rețele paneuropene de asigurare a respectării legislației.

Astfel, o autoritate națională dintr-o țară a UE poate apela la omologul din altă țară UE pentru a-i solicita să intervină la încălcarea, la nivel transfrontalier, a normelor UE în domeniul protecției consumatorilor.

Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorului (CPC) a finalizat o evaluare coordonată a practicilor problematice care au loc în cadrul serviciilor prestate de principalele platforme de comunicare socială (Facebook, Twitter și Google+), în contextul unei acțiuni desfășurate de Direcția generală concurență, consum și prevenire a fraudelor din Franța (DGCCRF) în noiembrie 2016, cu facilitarea oferită de către Comisie.

Organismul profesional EDiMA a fost, de asemenea, contactat.

(Sursa: Reprezentanța CE în România)


Competențe aprofundate pentru autoritățile naționale de concurență

Comisia Europeană a propus noi norme care să abiliteze autoritățile de concurență din statele membre să aplice cu mai multă eficacitate normele europene antitrust.

Normele antitrust ale UE îmbunătățesc funcționarea piețelor, iar Autoritățile de concurență din statele membre și Comisia Europeană lucrează în acest sens, ele putând lua decizii în deplină independență, având la dispoziție instrumente eficiente pentru a opri și sancționa încălcările.

Normele propuse vor oferi autorităților naționale de concurență un set minim de instrumente comune și competențe eficace privind asigurarea respectării normelor, garantând că acestea acționează independent și imparțial atunci când asigură respectarea normelor antitrust ale UE (fără a accepta instrucțiuni din partea unor entități publice sau private), dispun de resursele financiare și umane necesare pentru a-și îndeplini sarcinile, au toate competențele necesare pentru a obține toate probele relevante (cum ar fi dreptul de a colecta date stocate pe telefoane mobile, laptopuri și tablete), sunt dotate cu instrumente adecvate pentru a impune sancțiuni

proporționale și cu efect disuasiv (atunci când sunt încălcate normele antitrust ale UE) și au programe coordonate în materie de clemență, care încurajează întreprinderile să prezinte dovezi privind înțelegerile ilegale.

Propunerea Comisiei subliniază importanța drepturilor fundamentale ale întreprinderilor și le cere autorităților să respecte garanțiile necesare pentru a asigura exercitarea competențelor lor, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a UE. (care ia forma unei directive ce va permite respectarea specificităților naționale).

Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul național.

Reamintim că autoritățile naționale de concurență din statele membre și Comisia Europeană colaborează îndeaproape în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței (REC), pentru a se asigura că normele UE sunt aplicate uniform.

Începând din 2004, Comisia și autoritățile naționale din domeniul concurenței au adoptat peste 1.000 de decizii, în urma desfășurării de anchete în diverse cazuri, în toate sectoarele economiei, peste 85% din deciziile de punere în aplicare a normelor europene antitrust fiind luate de autoritățile naționale de concurență.

Eliminarea produselor periculoase de pe piața UE

Potrivit celui mai recent raport privind Sistemul de alertă rapidă pentru produse periculoase

(ce reunește 31 de state membre UE, împreună cu Islanda, Liechtenstein și Norvegia), prezentat de Comisia Europeană, sistemul a fost utilizat mai mult de autoritățile naționale în 2016, eliminându-se astfel din magazine un număr mai mare de produse periculoase.

În același timp, s-a observat că tot mai multe dintre produsele periculoase care sunt notificate sunt vândute prin intermediul platformelor online, motiv pentru care Comisia și-a intensificat cooperarea cu Amazon, eBay și Alibaba, pentru a elimina mai activ produsele potențial nesigure sau neconforme de pe site-urile lor, care se adresează consumatorilor din UE.

În 2016, au fost transmise între autoritățile naționale 2.044 de alerte privind produsele periculoase, care au declanșat 3.824 de acțiuni, cum ar fi retragerea de pe piață a produselor.

Numărul de reacții a fost de peste două ori mai mare decât în anii precedenți, ceea ce demonstrează că autoritățile naționale urmăresc mai îndeaproape răspunsul la alerte și adoptă toate măsurile necesare pentru ca piața să fie un spațiu mai sigur pentru consumatori.

Comisia Europeană a conlucrat cu autoritățile naționale pentru ca sistemul să fie și mai ușor de utilizat, iar pagina de internet publică a fost modernizată pentru a încuraja utilizarea acestuia de companii și consumatori.

Multe dintre produsele periculoase notificate prin sistemul de alertă rapidă sunt vândute și prin intermediul platformelor sau piețelor online, în condițiile creșterii acestui tip de achiziții în rândul consumatorilor (în 2016 au fost 244 de astfel de notificări).

Jucăriile au reprezentat categoria de produse cea mai notificată (26%), urmată de sectorul autovehiculelor (18%), articolele de îmbrăcăminte, produsele textile și articolele de modă (13%).

În ceea ce privește riscurile, cel de vătămare a fost cel mai des notificat (25%), urmat de cel chimic (23%), iar majoritatea produselor periculoase notificate în sistem au provenit din afara UE (China a fost desemnată ca fiind țara de origine în cazul a 1.069 de produse, reprezentând 53% dintre produsele notificate, procent în scădere față de 2015 (62%).

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm) )


Pregătiri pentru internet mobil 5G

Parlamentul European, Consiliul și

Comisia au convenit, anul trecut, ca banda de frecvențe de 700 MHz să fie disponibilă pentru introducerea internetului mobil în tehnologia 5G începând din 2020.

Demararea unei licitaţii în acest sens poate fi oportună chiar din acest an, în condiţiile în care la noi banda este liberă.

Licitația ar putea lua în calcul şi licenţele 3G deţinute de Orange, Vodafone, Telekom şi RCS&RDS, care expiră în 2020-2022, ea putând aduce la bugetul statului sute de milioane de euro.

Dacă ne luăm după deciziile Comisiei Europene, dividendul digital 2, practic banda de 700 MHz, va trebui să fie disponibilă pentru utilizare liberă începând cu 2020, deși e posibil ca operatorii, ca şi în cazul licitaţiilor anterioare, să aibă nevoie de 1-2 ani de pregătire, să vadă ce echipamente folosesc.

Termenul de 2020 este valabil pentru că sunt foarte multe ţări din Europa care folosesc această banda pentru televiziune digitală terestră.

Iar dintre vecini toţi, cu excepţia poate a Ungariei, folosesc această bandă şi vor trebui să o elibereze, fapt care înseamnă costuri, deci nu se face peste noapte.

Decizia de oportunitate privind organizarea licitaţiei este a Guvernului, iar acțiunea în sine o va organiza ANCOM.

Reamintim faptul că Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au convenit în luna decembrie a anului trecut asupra modului de coordonare a utilizării benzii de 700 MHz pentru ca toţi europenii să poată beneficia la nivel transfrontalier de serviciile de internet mobil şi de noile aplicaţii, facilitând astfel introducerea tehnologiei 5G începând din 2020, în condiţiile în care cererea de conectivitate pe suport radio între telefoanele inteligente şi viitoarele dispozitive 5G este în continuă creştere.

Comisia estimează ca până în 2020, traficul de internet mobil va creşte de 8 ori.

Această conectivitate depinde de spectrul de frecvenţe radio, care este o resursă esentială, dar limitată, pentru comunicaţiile fara fir.

Intrucât frecvenţele radio au un caracter transfrontalier, calendarul eliberării spectrului trebuie să fie mai bine coordonat la nivelul UE pentru a se evita interferenţele.

Serviciile inovatoare, cum ar fi automobilele conectate, asistenţa medicalţ la distanţă, oraşele inteligente sau streamingul video mobil vor putea astfel funcţiona pe intreg continentul.


UE nu a eliminat decalajul digital

Zonele urbane sunt acoperite de conexiuni în bandă largă de mare viteză, România fiind pe locul doi în UE în privința proporției de abonamente, dar rata de digitalizare a economiei și nivelul competențelor digitale rămân scăzute.

Comisia Europeană a publicat rezultatele Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2017, un instrument care prezintă performanțele celor 28 de state membre în diverse domenii, de la conectivitate și competențe digitale la integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi și serviciile publice.

În general, UE a înregistrat progrese și și-a îmbunătățit performanțele digitale cu 3 puncte procentuale față de anul trecut, însă aceste realizări s-ar fi putut face într-un ritm mai alert, iar situația variază de la un stat membru la altul (decalajul digital dintre primul și ultimul clasat este de 37 de puncte procentuale, față de 36 de puncte procentuale în 2014).

Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda prezintă cele mai bune rezultate în acest an, urmate de Luxemburg, Belgia, Regatul Unit, Irlanda, Estonia și Austria, primele 3 fiind și liderii în domeniu pe plan mondial, înaintea Coreei de Sud, a Japoniei și a Statelor Unite ale Americii.

Slovacia și Slovenia sunt țările din UE care au înregistrat cele mai importante progrese și, cu toate că au înregistrat unele îmbunătățiri, multe state, printre care Polonia, Croația, Italia, Grecia, Bulgaria și România, sunt încă în întârziere față de media UE în privința dezvoltării digitale.


Indicele economiei și societății digitale este un indice compozit care măsoară progresele din domeniul digital în funcție de 5 elemente - Conectivitatea (banda largă fixă, banda largă mobilă, viteza și prețurile benzii largi), Capitalul uman (utilizarea internetului, competențele digitale de bază și cele avansate), Utilizarea internetului (utilizarea conținutului de către cetățeni, comunicarea și tranzacțiile online), Integrarea tehnologiei digitale (digitalizarea întreprinderilor și a comerțului electronic) și Serviciile publice digitale (e-guvernarea).

Performanțele României: 1. Conectivitate: România are una dintre cele mai ridicate

proporții de abonamente la servicii în bandă largă de mare viteză din UE, iar tot mai multe persoane utilizează serviciile mobile în bandă largă. Deși spectrul disponibil este în creștere, acoperirea rețelelor fixe și mobile (4G) în bandă largă e printre cele mai scăzute din UE.

2. Capital uman: Din ce în ce mai multe persoane folosesc

internetul, iar nivelul competențelor digitale este în creștere, deși se situează pe penultimul loc din UE (deși în România există un număr relativ ridicat de absolvenți în domeniile științei, tehnologiei, matematicii și ingineriei).

3. Utilizarea internetului:

Utilizatorii de internet din România desfășoară mult mai puține activități online decât media UE, în special în ceea ce privește comerțul electronic și serviciile bancare electronice. Rețelele sociale și apelurile video online sunt însă folosite intens.

4. Integrarea tehnologiei digitale: România nu și-a redus decalajul față de

UE privind digitalizarea întreprinderilor, în special utilizarea tehnologiei de tip cloud computing și exploatarea canalelor de comercializare online. Cifra de afaceri din vânzările online a scăzut ușor.

5. Servicii publice digitale: România a făcut progrese semnificative

în ceea ce privește disponibilitatea datelor deschise, însă oferta și utilizarea serviciilor de e-guvernare rămân scăzute.

Ținând cont de rezultatele DESI, Comisia va publica evaluarea sa intermediară referitoare la Strategia privind piața unică digitală, pentru a identifica domeniile în care ar putea fi necesare eforturi suplimentare sau propuneri legislative pentru a face față provocărilor viitoare.

Treptat, Europa se digitalizează și toate statele membre ar trebui să investească mai mult pentru a beneficia pe deplin de piața unică.

Căci nu poate exista o Europă digitală cu două viteze, iar UE ar trebui să se numere printre liderii mondiali în domeniul digital.


Fiscul continuă discuțiile cu ICI pentru deținătorii de domenii .ro

Discuțiile între ANAF și Institutul Național de Cercetare în Informatică (ICI) pentru încheierea unui protocol privind colectarea datelor deținătorilor de domenii .ro continuă, urmând să fie respectate toate procedurile legale și de asigurare a transparenței decizionale.

Nu există un termen pentru semnarea protocolului, însă se urmărește finalizarea acestei inițiative în cel mai scurt timp,având în vedere necesitatea prevenirii și combaterii evaziunii și fraudei fiscale.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Datelor Personale a anunţat că a declanşat o investigaţie din oficiu în cazul demersului ANAF de a încheia un protocol cu ICI pentru colectarea automată a datelor deţinătorilor de domenii .ro.

O decizie a Curţii Europene de Justiţie interzice transmiterea datelor personale între autorităţi ale administraţiei publice fără ca persoanele vizate să fie informate în prealabil, avertizase anterior Autoritatea naţională pentru protecţia datelor (ANSPDCP), referindu-se la demersul ANAF de a încheia un protocol cu ICI pentru obţinerea datelor despre proprietarii de site-uri .ro.

Autoritatea, care formulează recomandări şi avize pe teme legate de protecţia datelor personale, nu a primit o solicitare în acest caz, motiv pentru care a demarat investigaţia din oficiu.

Culmea este că cele trei documente în consultare publică la ANAF sunt prezente încă în aceeaşi formă pe site-ul Fiscului, neștiind dacă cele două părţi au agreat o formă finală a acestui protocol.

Noile reguli UE de protecţie a datelor, destinate să restabilească controlul cetăţenilor asupra datelor lor personale şi să creeze un nivel înalt şi uniform de protecţie a datelor in UE, adaptat erei digitale, au fost aprobate de catre eurodeputati, reforma stabilind standarde minime pentru utilizarea datelor în scopuri judiciare sau poliţieneşti.

Reforma va înlocui actuala directivă cu un regulament care va conferi cetăţenilor mai mult control asupra informaţiilor lor private în lumea digitizată a telefoanelor inteligente, mediilor sociale, băncilor online şi transferurilor globale.



Unul din patru europeni cumpără online

1 din 4 europeni cu acces la Internet a

cumpărat produse sau servicii online cel puțin o dată pe săptămână în anul 2016.

Cele mai multe achiziţii transfrontaliere sunt înregistrate în Austria şi Irlanda, iar cele mai puţine - în Polonia şi Romania, arată un studiu Mastercard privind comerţul electronic pan-european, efectuat în peste 20 de tari din Spaţiul Economic European (EEA).

Îmbrăcămintea şi încălţămintea constituie cea mai populară categorie de produse achiziţionate (48%), urmată de bilete (34%), produse electronice (33%) şi cărţi (31%).

Principalele constatări ale studiului În timp ce gradul de asimilare a comerţului

electronic este ridicat în Europa, studiul Mastercard scoate în evidenţă diferente interesante de la o ţară la alta legate de felul în care oamenii fac cumpărături online, ce tipuri de produse achiziţionează şi care sunt metodele de plată pe care le preferă.

Observaţiile studiului Masterindex survin într-un moment în care factorii de decizie din Europa caută modalităţi de a reduce barierele aflate în calea comerţului online transfrontalier.

Cât de des cumpără online europenii? Utilizatorii de Internet din UK ies în evidenţă

cu cel mai mare nivel de cumpărături online săptămânale (41%), ei fiind urmaţi de irlandezi (32%) şi germani (30%).

De partea cealaltă a clasamentului, finlandezii (17%), estonienii (16%) şi danezii (16%) înregistrează cea mai mică probabilitate de a cumpara săptămânal ceva de pe Internet.

Pe cuprinsul Europei, se constată o creştere semnificativă a activităţii online, atunci când se compară frecvenţa cumpărăturilor zilnice cu cea a achiziţiilor săptămânale.

De asemenea, ceea ce cumpără oamenii cel mai mult diferă de la o ţară la alta - uneori cu rezultate surprinzatoare.

Astfel, britanicii care cumpără online (33%) sunt de două ori mai predispuşi să achiziţioneze produse alimentare decât cei mai apropiaţi vecini ai lor de pe continent: olandezii (16%), francezii (15%) şi belgienii (13%).

Grecii sunt de patru ori mai deschişi spre a-şi rezerva online călătorii pe mare distanţă decât alt popor balcanic, precum croaţii.

Un cert curent regional arată că în Finlanda (33%), Suedia (22%) si Norvegia (22%), mai mult de un cumpărător online din cinci se implică în jocuri de noroc pe Internet.

Atitudinile diferă şi în privinţa metodelor preferate de cumpărături online - în Republica Cehă, Germania, Ţările de Jos şi Polonia, plăţile prin sisteme de online banking sunt de două ori mai populare decât cele efectuate prin carduri, dar în țări precum UK, Franţa, Spania, Irlanda şi Italia, cardurile rămân cea mai populară modalitate de plată la distanţă.

Studiul a vizat şi noile metode de plată, precum portofele digitale, aplicaţii bancare, scanare de QR codes, indicând un puternic potenţial de creştere în privinţa acestora (deși gradul de interes exprimat de consumatori nu se suprapune cu utilizarea propriu-zisă).

Spre exemplu, în timp ce cumpărătorii online din Spania se declară, la nivel teoretic, cei mai entuziaşti în legatură cu portofelele digitale, ei se află cu mult în urmă în ceea ce priveşte utilizarea concretă a acestor produse.

Astfel, cei mai mulţi utilizatori de portofele digitale se află în Norvegia (20%), Grecia (20%), Polonia (19%) şi Belgia (18%).

În privinţa comerţului online transfrontalier, principalul motiv pentru care oamenii nu aleg această opţiune nu este lipsa de încredere în site-urile din alte ţări și nici temerile legate de securitate, ci faptul că oamenii au opţiuni de shopping mai bune la ei în ţară (ex. cumpărătorii online din Finlanda, Polonia, UK, Franţa şi Germania).

Când oamenii decid să cumpere de peste hotare, aceasta se întâmplă ca rezultat al unei oferte atractive (40%), cele mai populare produse achiziţionate de peste graniţă fiind îmbrăcămintea, accesoriile şi încălţămintea (37%), urmând cărţile, muzica, DVD-urile şi jocurile video (21%).

În privința posibilității ca oamenii să cumpere online din altă ţară, locuitorii din România intra în aceeaşi categorie cu cei din Bulgaria, Cehia, Franta, Germania, Ungaria, Lituania, Ţările de Jos, Polonia şi Slovacia (2 din 5 cumpărători online nu au cumpărat niciodată de pe un website din altă ţară) (...).

Imaginea generală desprinsă din studiu indică un potenţial puternic de creştere a comeţului transfrontalier online, între factorii-cheie ce pot determina evoluția comerţului online, fiind creșterea încrederii, îmbunătăţirea continuă a ofertelor şi a condiţiilor.

De altfel, un proiect împotriva fraudei on-line în UE prevede că autorităţile naţionale ar putea dispune, în ultimă instanţă, închiderea unor site-uri web care găzduiesc escrocherii

Aceste măsuri au ca scop lupta împotriva acelor practici care aduc prejudicii consumatorilor on-line, de la jocuri online pentru copii până la clauze contractuale abuzive pentru închirierea de autoturisme.



ÎN SUMAR

Declarația de la Roma a liderilor a 27 de state membre și a Consiliului European, a Parlamentului European și a Comisiei Europene – pg.1 Tratatele de la Roma la 60 de ani – pg.3 Articolul 50 din Tratatul privind UE – întrebări și răspunsuri – pg.5 Politica de coeziune a UE îmbunătățește mediul de investiții în Europa – pg.7 Agenţie de control al calităţii produselor în UE – pg.8 Noul regulament Schengen și măsurile de întărire a granițelor – pg.10 Cel mai mare număr de paşapoarte – pg.10 Relocarea la București a Agenției Europene pentru Medicamente – pg.11 Extinderea serviciilor e-administraţie – pg.11 România susține înființarea Parchetului european – pg.12 Proiect împotriva fraudei on-line – pg.12 Procedura de testare a emisiilor în timp real – pg.13 Tratamentul muncitorilor – pg.13 O cooperare mai strânsă pentru o apărare europeană îmbunătățită – pg.14 Centru de comandă pentru misiunile de instruire militară – pg.14 Programul strategic de înzestrare "Corveta multifuncțională" – pg.15 Finanțări BEI de peste 1 miliard de euro – pg.16 Alocări financiare de două miliarde de euro pentru investiții în agricultură – pg.16

Până la 15 milioane de lei pentru activități de CDI – pg.17 Proiecte de peste 80 de miliarde de lei, la finanțare pe PNDL 2 – pg.17 Modificarea Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020 – pg.18 Împrumuturi de 10 milioane de euro pentru IMM-urile creative – pg.18 15,4 milioane euro - cheltuieli eligibile pentru mediu – pg.19 Finanțarea programelor de mediu cu 1 miliard de lei în 2017 – pg.19 Împrumuturi din Trezoreria Statului pentru cofinanțarea proiectelor europene – pg.20 Reducerea timpului aferent derulării unei proceduri de achiziție publică – pg.20 Reformarea întreprinderilor de stat și susținerea creșterii economice – pg.21 Capitala Culturală Europeană promovată turistic mai mult – pg.22 Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva a primit autorizaţia de construire – pg.22 Comisia cere rețelelor sociale eliminarea fraudelor – pg.23 Competențe aprofundate pentru autoritățile naționale de concurență – pg.24 Eliminarea produselor periculoase de pe piața UE – pg.24 Pregătiri pentru internet mobil 5G – pg.25 UE nu a eliminat decalajul digital – pg.25 Fiscul continuă discuțiile cu ICI pentru deținătorii de domenii .ro – pg.26 Unul din patru europeni cumpără online – pg.26

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu www.euractiv.ro www.fonduri-ue.ro www.anap.gov.ro www.fonduri-structurale.ro www.gov.ro www.hotnews.ro www.agerpres.ro google.com/imagini

de afaceri numărul europene martie 2017 · conflictele regionale, terorismul, presiunile...

Documents