proiect economie europeana

7/21/2019 proiect economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-economie-europeana-56d9f944cab0d 1/16

PACTUL FISCAL ÎN UE

Studenţi:Alexandru Mihaela

Antone Florina AlexandraBadea Alina



Ce contine Compactul fiscal european?

#ompactul fiscal european este parte a -ratatului privind stabilitatea, coordonarea iș

guvernan a 1n cadrul Uniunii economice i monetare, tratat definitivat la sfarsitul lunii ianuarieț ș

&'(&. Acest nou tratat pe care vor sa il semneze toate statele UE, cu exceptia /egatului Unit i aș

/epublicii #ehe, vizeaz2 consolidarea disciplinei fiscale la nivel european prin introducerea unor sanc iuni aplicate 1ntr*un mod mai automat i a unei supravegheri mai stricte a statelor membre.ț ș

Foarte pe scurt, noul tratat include cerin a ca bugetele na ionale s2 fie echilibrate sau 1nț ț

surplus. Aceast2 cerin 2 va fi 1ndeplinit2 dac2 deficitul structural anual nu va dep2 i ',3 4 dinț ș

!+B. Statele membre vor avea obliga ia de a introduce aceast2 5norm2 privind un bugetț

echilibrat6 1n sistemele lor uridice na ionale, de preferin 2 la nivel constitu ional. -ermenulț ț ț

pentru 1ndeplinirea acestei obliga ii este de cel mult un an de la intrarea 1n vigoare a tratatului.ț

Este suficient Compactul fiscal pentru una functionare a Uniunii !onetare?

7a nivel conceptual, noul acord nu aduce foarte multe elemente de noutate, ci doar

introduce un mecanism automat de corectie si de penalizare in cazul in care se inregistreazaderapae. 7imitele de 84 din !+B pentru deficitul bugetar si "'4 din !+B in cazul datoriei publice au existat dintotdeauna, fiind instituite prin tratatul de la Maastricht in (&. $easemenea, pactul de stabilitate si crestere 9(:; stabilea ca pozitia structurala pe termen mediu a bugetului sa fie pe echilibru sau pe surplus 95close to balance or in surplus6;. %oul compactfiscal introduce tinta de deficit bugetar structural de maxim '.34 din !+B.

Fara indoiala ca se face un pas important inainte prin adoptarea acestui pact fiscal,introducandu*se un mecanism automat de corectie a derapaelor fiscale, contribuind astfel la odisciplina crescuta a politicilor fiscale si la o mai buna coordonare a acestora. $ar, poate ficonsiderat noul pact fiscal ca fiind suficient pentru a asigura buna functionare a uniunii monetare9zona euro;< /aspunsul probabil este nu. Experienta istorica arata ca uniunile monetare trebuie

insotite si de uniuni fiscale pentru a avea succes. =ona euro nu are inca o uniune fiscala, statelemembre avand suveranitate in conducerea politicii fiscale. Bugetul comun al Uniunii Europeneeste de doar usor peste (4 din !+B, nivel foarte mic. +n plus, nu exista transferuri fiscale intrestatele UE atunci cand apar socuri asimetrice si mobilitatea si flexibilitatea fortei de munca inEuropa sunt relativ reduse.

Impactul Compactului fiscal asupra "omanieiEvolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare este influentata atat de evolutia volumului

activitatii economice 9de pozitia economiei pe ciclul economic;, cat si de deciziile>discretionare> ale autoritatilor guvernamentale.

?eniturile si cheltuielile bugetare au o serie de componente care sunt influen@ate de cicluleconomic. +n ceea ce privete veniturile bugetare, maoritatea componentelor acestora1nregistreaz2 fluctua@ii ciclice. Astfel, taxe si impozite de genul contribu@iilor la asigur2rilesociale, impozitul pe profit, taxa pe valoarea ad2ugata, impozitul pe venit sau accizele sunt puternic influen@ate de pozi@ia economiei in ciclul economic * recesiune sau >boom>. +n ceea ce privete cheltuielile bugetare, acestea nu sunt foarte influentate de ciclul economic, cu exceptiacompensa@iilor si platilor pentru autorul de oma, care sunt influen@ate puternic de ciclicitateaactivitatii economice. #omponentele veniturilor si cheltuielilor bugetare care sunt influen@ate de



ciclul economic actioneaza ca >stabilizatori automa@i>, contribuind la netezirea ciclului economicsi sc2derea volatilitatii !+B, cu impact benefic asupra potentialului de crestere economica petermen lung. Stabilizatorii automa@i pot ac@iona att pe partea de venituri cat si partea decheltuieli a bugetului. $aca avem in vedere partea de venituri, in cazul in care economia se afla pe partea descendenta a ciclului economic 9in recesiune;, veniturile bugetare scad, fiind colectate

mai pu@ine taxe si impozite 9acestea fiind influen@ate de activitatea economica;. Aceasta sc2derestimuleaz2 cererea agregata, contribuind astfel la stimularea creterii !+B. +n situa@ia in careeconomia se afla intr*o perioada de >boom> a ciclului economic, veniturile bugetare cresc ciclic,ceea ce face ca veniturile agen@ilor sa scad2, contribuind astfel la limitarea expansiunii cereriiagregate. $aca avem in vedere partea de cheltuieli bugetare, stabilizatorii automa@i actioneaza deregula prin intermediul sistemului de compensa@ii si autoare pentru omeri. Astfel, in cazul incare economia este in recesiune si creste rata omaului, creterea compensa@iilor siautoarelor de oma stimuleaz2 cererea agregata, iar in cazul unui boom economic, sc2dereaacestor autoare limiteaz2 expansiunea cererii agregate.

Astfel, stabilizatorii automatii 9soldul ciclic al bugetului * diferenta dintre veniturile

bugetare si cheltuielile bugetare de natura ciclica; actioneza ca o >frana> pentru activitateaeconomica cand !+B*ul efectiv este peste nivelul sau potential, respectiv ca un >stimul> pentruactivitatea economica in perioadele cand !+B*ul efectiv este sub nivelul sau potential. Astfel,!+B*ul efectiv este >fortat> automat sa se stabilizeze la nivelul sau potential.

Mecanismul descris functioneaza cu att mai puternic cu cat sistemul de impozitare estemai progresiv.

Impactul noii re#uli din Pactul fiscal european asupra politicii fiscale in $iitor

%oua limita pentru deficitul structural impusa de pactul fiscal european va impune un

control foarte strict asupra finantelor publice in /omania, acest lucru avand avantae clare, dar sidezavantae.

/omania a avut in trecut o politica fiscala discretionara prociclica, indisciplinata,accentuand dezechilibrele macroeconomice in loc sa le atenueze. Astfel, deficitul structural acrescut in mod inutil cand !+B*ul era peste nivelul potential, anuland astfel actiuneastabilizatorilor automati. %oua regula care limiteaza deficitul structural la '.34 din !+B vaconduce aproape la imposibilitatea practicarii unor politici fiscale prociclice si la o disciplinafiscala pronuntata, cea ce pentru o tara ca /omania, data fiind experienta istorica negativa, poatefi un avanta semnificativ.

$aca regula ar fi functionat in trecut, un calcul simplu, desi nu corect in totalitate, arataca de exemplu, in &''C cand !+B*ul era peste potential, /omania ar fi trebuit sa aiba un excedent bugetar de &.34 din !+B in locul unui deficit bugetar efectiv de 3.:4 din !+B. $e altfel, in toata perioada &''D*&''C, /omania ar fi trebuit sa aiba excedente bugetare, !+B*ul fiind in acea perioada peste nivelul sau potential, iar deficitul bugetar structural de numai '.34 din !+B ar fifortat soldul bugetar efectiv sa fie pe excedent.



$ezavantaul noii reguli fiscale europene pentru /omania este ca spatiul de manevraexistent pentru a putea stimula economia in perioadele de recesiune va fi foarte redus. +n cazul/omaniei, limita de deficit structural de '.34 din !+B va fi cel mai probabil atinsa inainte cadeficitul public efectiv sa aunga la 84 din !+B 9/omania poate avea deficite bugetare de 84 din!+B numai in perioadele extreme de criza * output gap negativ de circa C.884, data fiind

elasticitatea soldului ciclic de doar '.8 la modificarea cu un punct procentual a output*gap*ului;.+n plus, in recesiunea din &''*&'(', deficitele bugetare efective nu ar fi putut depasi &4 din!+B.

Impactul noii re#uli din pactul fiscal european asupra capacitatii de a staili%aeconomia

#apacitatea sectorului guvernamental de a contribui prin stabilizare automata la atenuareafluctuatiilor ciclului economic este relativ scazuta in /omania, in comparatie cu alte tarieuropene.

$imensiunea stabilizatorilor automati in /omania in comparatie cu celelelate tari

europene este semnificativ mai redusa. Stabilizatorii automati sunt cei mai eficace, asa cum erade asteptat, in tari precum $anemarca, landa, Suedia si Finlanda, tari in care impozitarea are uncaracter progresiv pronuntat.

Impactul noii re#uli din pactul fiscal european asupra datoriei pulice

!rin asumarea unei tinte de deficit structural maxim de '.34 din !+B, /omania isi asumaobligatia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe un orizont lung de timp, sa fie maxim '.34 din!+B, ceea ce va insemna in termeni de balanta primara 9deficitul bugetar inainte de platadobanzilor la datoria publica; un surplus bugetar primar 9dobanzile la datoria publica sunt acumin ur de (.C4 din !+B;. Acest lucru va forta reducerea datoriei publice.

Necesitatea imunatatirii asortiei fondurilor UE

prima solutie in acest sens o reprezinta absorbtia fondurilor UE. Aceasta reprezinta unstimul enorm pe care il putem avea in economie, care devine crucial in contextul constrangeriilegate de politica fiscala discretionara impusa de noul pact fiscal si de dimensiunea redusa astabilizatorilor automati.

!otentialul de multiplicare al cheltuielilor bugetare proprii in cazul proiectelor finantatedin fonduri UE este mult mai mare decat in cazul proiectelor finantate integral din resurse proprii. $ata fiind cofinantarea de doar 34 in cazul proiectelor cu finantare UE, la ( leu resurse

proprii * deficit bugetar * se pot efectua cheltuieli bugetare de &' lei 9absobtia fondurilor UE areimpact pe deficitul bugetar doar cu partea de cofinantare, banii primiti de la UE fiind reflectati si pe venituri si pe cheltuieli;, fata de o echivalenta de (( in cazul proiectelor finantate integral dinresurse proprii. +n acest sens, nu exista nici un argument rational pentru care am prefera safinantam un proiect din resurse proprii daca el poate fi finantat din fonduri UE. %oileconstrangeri bugetare impuse de compactul fiscal sunt un argument suplimentar foarte puternicin acest sens.



&e ce o structura fiscala mai puternica si mai stricta este necesara?

+n -ratatul despre Functionarea Uniunii Europene, politica monetara este condusa la nivelsupranational in Uniunii Europena, in timp ce politicile fiscale, financiare si structurale au ramasin mare parte in puterea guvernelor nationale. politica monetara a preturilor orientata spre

stabilitate nu este de auns pentru o functionare corecta a Uniunii Monetare Europene si trebuiesa fie insotita de politici solide in alte domenii.!entru acest motiv, -ratatul despre Functionarea Uniunii Europene si !actul pentru

Stabilitate si #restere stipuleaza ca statele membre au obligatia sa evite deficite guvernamentaleexcesive9 bazate pe un criteriu de deficit si pe un criteriu de datorie, care sunt evaluate in bazavalorilor de referinta de 84 si "'4 din !rodusul +ntern Brut; si sa mentina finante publice solidesi durabile. +n plus, partea de preventie a !actului pentru Stabilitate si #restere oblige statelemembre sa se mentina sau sa se adapteze la obiectivul bugetar pe termen mediu, in timp ce partea de corectie a !actului asigura corectarea deficitelor excesive in cazul in care inca mai auloc) acesta ofera sanctiuni financiare pentru statele membre in cazul in care nu urmeazarecomandarile #onsiliului.

ricum, !actul pentru Stabilitate si #restere nu a reusit sa asigure disciplina fiscala.!erioada economica buna dinainte de criza nu a fost folosita pentru a produce pozitii bugetaredurabile. Banii obtinuti din impozite au fost cheltuiti in loc sa fie folositi pentru a dezvoltaconsolidarea fiscala) incalcari ale criteriului de deficit au fost corectate incet si criteriul datorie afost ignorat in mare parte.

7ipsa de aplicare a -ratatului a fost acompaniata de schimbari minore pe piata financiaracu privire la ratele de dobanzi la imprumuturi in zona euro, resultand in disciplina redusa a pieteiin ceea ce priveste politica fiscala a Uniunii Europene Monetare. +n consecinta, finantele publicea multor state membre au fost slab pregatite cand criza financiara a aparut in vara lui &'':.

#riza datoriilor a demostrat ca politici fiscale, macroeconomice si finaciare care nu suntdurabile, din orice stat membru, au effect amplificator una asupra celeilalte si afecteaza alte tari

din zona euro prin efecte de abundenta negativa. Aceasta, in schimb, pune in pericol stabilitateafinanciara a intregii zone euro.#a reactive la criza datoriilor, EU a intarit structura guvernarii economice, care a intrat in

forta in $ec &'(() aceasta ar trebui sa imbunatateasca supravegherea economica si bugetara si punerea acestora in aplicare.

Slaiciuni principale ale structurii fiscale ale EU

(. %umarul larg pe situatii exceptionale care pot fi considerate slabeste aplicare regulilor in!actul pentru stabilitate si crestere. Exista o lista lunga de factori relevanti care trebuie luati inconsiderare pentru a decide daca proportional un deficit!+B sau datorie!+B este excesiv. $ecand s*a implementat noua reforma a !actului in &'((, acesti factori sunt luati in considerarechiar daca deficitul este mult mai mare de 84 din !+B in timp ce proportia datorii tari este sub"'4 din valoarea de referinta a !+B.

&. Structura fiscala inca nu are automaticitate suficienta in cazul in care comformarea curegulile nu are loc. #onsiliul, pe baza unei evaluari generale, trebuie sa decida prin maoritate caun deficit excesiv exista.

8. Eficienta structurii fiscale inca depinde in mare parte de aplicare stricta a regulilor de catre#omisie. Ex #omisia are un rol decisive in evaluarea existentei unui deficit excesiv sau daca un



stat membru a actionat efectiv pentru a corecta un deficit excesiv) #omisia poate cere #onsiliuluisa reduca sau sa anuleze sanctiuni financiare noi pe baza unor circumstante economiceexceptionale sau in urma cerintei unui stat membru.

D. Structura guvernarii fiscale este mai complexa, ceea ce ar putea reduce transparenta siaplicarea ei, si in consecinta complica responsabilitatea structurii. +n special, evaluarea

progresului statelor membre spre obtinerea obiectivului monetar pe termen mediu necesita oanaliza mai complexa a soldului bugetar structural si a cheltuielilor net.

Elemente c'eie ale Compactului Fiscal

!rincipalul scop al compactului fiscal este sa dezvolte disciplina fiscala, in special in zonaeuro. Este compus din & module principale o regula a bugetului echilibrat, care include unmecanism de corectare automata, si o intarire a procedurii de deficit excesiv. +n primul modul, partile contractante se angaeaza sa implementeze in legislatia lor nationala o lege fiscala carenecesita ca bugete guvernamentale generale sa fie in echilibru sau in surplus. Aceasta lege poatefi respectata daca soldul structural annual corespunde cu obiectivul monetar pe termen mediu 9cu

o limita scazuta a deficitului structural de '.34 din !+B;. Un deficit structural crescut, cel mult(4, este permis numai daca proportia datorie!+B este cu mult sub "'4 si riscul la durabilitateafiscala pe termen lung este scazut.

Po%iţia fiscal( structural(

Stabilitatea finan elor publice ocup2 un loc privilegiat 1n asigurarea unei bune func ion2riț ț

a Uniunii Economice i Monetare 9UEM;. !actul de Stabilitate i #re tere 9!S#; statueaz2 cadrulș ș ș

de reglementare pentru coordonarea politicilor fiscale na ionale 1n cadrul UEM. Astfel,ț

asigurarea disciplinei financiare reprezint2 o condi ie obligatorie pentru atingerea unui nivelț

stabil al pre urilor pe termen mediu i a unei cre teri economice sustenabile. n contextulț ș ș

renun 2rii la cursul de schimb ca instrument de politic2 monetar2, politicii fiscale, prinț

intermediul stabilizatorilor automa i i m2surilor fiscale discre@ionare, 1i revine un rolț

fundamental 1n atenuarea fluctua iilor economice generate de ocurile asimetrice care pot afectaț ș

2rile membre ale UEM.ț

!actul de stabilitate i cre tere stabile te ca obiectivul pe termen mediu al pozi iilorș ș ș ț

bugetare din statele zonei euro s2 fie aproape de echilibru sau în surplus, situa ie care ar trebuiț

s2 le permit2 s2 gestioneze fluctua iile ciclice normale f2r2 dep2 irea nivelului de referin 2 84ț ș ț

din !+B pentru deficitul bugetar efectiv. $e asemenea, atingerea obiectivului pe termen mediu artrebui s2 asigure evolu ia rapid2 c2tre o situa ie sustenabil2, genernd totodat2 spa iu fiscalț ț ț

suficient pentru unele m2suri discre ionare de politic2 fiscal2, de exemplu cre terea investi iilorț ș ț

1n infrastructur2.

!rin urmare, nivelul maximal de 84 pentru deficitul bugetar efectiv din !S# nureprezint2 un nivel care poate fi atins 1n fiecare an, ci doar un plafon care nu poate fi dep2 it niciș

1n condi ii economice adverse. Soldul bugetar efectiv este afectat de fluctua iile ciclice aleț ț

economiei, componentele bugetare fiind influen ate de pozi ia 1n cadrul ciclului economic.ț ț

Astfel, 1n perioadele de expansiune, veniturile bugetare sunt mai mari, mic ornd deficitulș

bugetar, f2r2 ca acest lucru s2 1nsemne neap2rat o modificare 1n conduita politicii fiscale ori o1mbun2t2 ire a gradului de colectare. n contextul pactului de stabilitate i cre tere, identificareaț ș ș



unei pozi ii fiscale fundamentale, care s2 nu depind2 de fluctua iile ciclice ale economiei i careț ț ș

s2 asigure respectarea plafonului de 84 din !+B pentru deficitul bugetar i 1n caz de recesiune,ș

devine fundamental2 pentru respectarea prevederilor pactului i asigurarea unei pozi ii fiscaleș ț

sustenabile pe termen mediu i lung.ș

n anul &'((, a fost semnat !actul de Stabilitate i #retere revizuit prin care s*au aduscomplet2ri cu privire la obiectivul bugetar pe termen mediu 9-M, engl. medium term objective

* MTO; i la evaluarea conform2rii fa 2 de acesta. Astfel, -M are 1n vedere un deficit structuralț

de maxim (4 din !+B pentru @2rile din zona euro, iar devia@ia observat2 este considerat2important2 9pentru un stat membru care nu a realizat obiectivul s2u pe termen mediu; atunci cndse 1ncalc2 simultan criteriul deficitului structural i cel al cheltuielilor totale, acesta din urm2ș

evalund derapaele pozi iei finan elor publice ca urmare a evolu iei necontrolate a cheltuielilorț ț ț

totale.biectivul de deficit structural pe termen mediu la care /omnia trebuie s2 se alinieze

conform statutului s2u de ar2 membr2 a UE este determinat pornind de la nivelul deficitul careț

stabilizeaz2 ponderea 1n !+B a stocului de datorie public2 la care se adaug2 o austare datorat21ncorpor2rii unei por iuni din costurile pe termen lung ale 1mb2trnirii popula iei. Acesta a fostț ț

reevaluat ascendent pentru /omnia de c2tre #omisia European2 la (,&34 din !+B 9de la ',:4din !+B anterior;, ca urmare a impactului favorabil al reformelor structurale implementate 1ndomeniul pensiilor 1n ultimii ani asupra costurilor 1mb2trnirii popula iei, reevaluate 1n contextulț

elabor2rii raportului Ageing Report 2012 de c2tre #omisia European2. #u toate acestea, avnd 1nvedere faptul c2 -ratatul privind Stabilitatea, #oordonarea i 0uvernan a 1n cadrul Uniuniiș ț

Economice i Monetare, ratificat de /omnia, stabile te o limit2 maxim2 de (4 din !+B pentruș ș

deficitul structural pentru 2rile cu un nivel redus al datoriei publice 9semnificativ sub "'4 dinț

!+B;, nivelul opera ional al obiectivului pe termen mediu pentru /omnia este stabilit la acestț

din urm2 nivel.

/espectarea pe termen lung a obiectivului pe termen mediu va impune un control foartestrict asupra finan@elor publice 1n /omnia, acest lucru avnd avantae clare, dar i dezavantae.Un avanta important este reprezentat de imposibilitatea practic2rii unor politici fiscale prociclicei de o disciplin2 fiscal2 pronun@at2, 1n condi iile 1n care /omnia are o experien@2 istoric2ț

negativ2 1n acest domeniu. $ezavantaul noii reguli fiscale europene pentru /omnia const2 1nfaptul c2 spa@iul de manevr2 existent pentru a putea stimula economia 1n perioadele de recesiuneva fi foarte redus. n /omnia, limita de deficit structural de (4 din !+B va fi cel mai probabilatins2 1nainte ca deficitul public efectiv s2 aung2 la 84 din !+B, fiind astfel semnificativ maiconstrng2tor dect aplicarea criteriului de la Maastricht per se.

#u scopul de a consolida supravegherea pozi@iilor bugetare i a 1nt2ri coordonarea politicilor economice, &3 de 2ri ale UE au semnat 1n martie &'(& -ratatul privind Stabilitatea,ț

#oordonarea i 0uvernan a 1n cadrul Uniunii Economice i Monetare. #ea mai important2ș ț ș

component2, #ompactul fiscal, vizeaz2 consolidarea disciplinei fiscale la nivel european prinintroducerea unor sanc iuni aplicate 1ntr*un mod mai automat i a unei supravegheri mai stricte aț ș

statelor membre.n esen 2, noul tratat include cerin a ca bugetele na ionale s2 fie echilibrate sau 1n surplus,ț ț ț

cerin 2 ce va fi 1ndeplinit2 dac2 deficitul structural anual nu va dep2 i ',34 din !+B. Stateleț ș

membre vor avea obliga ia de a introduce aceast2 5norm2 privind un buget echilibrat6 1nț

sistemele lor uridice na ionale, de preferin 2 la nivel constitu ional, iar termenul pentruț ț ț



1ndeplinirea acestei obliga ii este de cel mult un an de la intrarea 1n vigoare a tratatului. $ac2 oț

@ar2 membr2 are datoria public2 semnificativ sub "'4 din !+B i riscurile la adresasustenabilit2@ii finan@elor publice pe termen lung sunt reduse, ea poate avea un deficit structuralmai mare de ',34 din !+B, dar nu mai mare de (4 din !+B. %e1ndeplinirea cerin@ei privindsoldul structural va declana un mecanism automat de corec@ie, mecanism stabilit de fiecare stat

membru pe baza principiilor propuse de #omisia European2.Autoritatea responsabil2 cu urm2rirea implement2rii pe plan na@ional a regulii privind un bugetechilibrat este #urtea European2 de Gusti@ie) deciziile acesteia sunt obligatorii i pot fi urmate deamenzi de pn2 la ',(4 din !+B pentru statele din zona euro, pl2tite c2tre Mecanismul Europeande Stabilitate.

#ompactul fiscal a intrat 1n vigoare i a devenit obligatoriu pentru 2rile membre aleș ț

UEM dup2 ce a fost ratificat de (& state din zona euro. #elelalte 2ri ale Uniunii Europene vorț

intra sub inciden a -ratatului la momentul adopt2rii monedei unice sau mai devreme, 1n m2suraț

manifest2rii acestei inten ii.ț

$eosebirile i asem2n2rile dintre !actul de Stabilitate i #retere revizuit i #ompactulFiscal sunt eviden@iate in #aseta &.

!e parcursul ultimilor ani, deficitul bugetar austat ciclic a devenit din ce 1n ce maiutilizat 1n formularea de politici economice la nivel european. nainte de revizuirea !S# 1n &''3,deficitul bugetar austat ciclic era folosit ca instrument de analiz2 1n evaluarea mai eficient2 a pozi iei fiscale a statelor membre ale UEM, iar ulterior reformei !S# a devenit un punct deț

referin@2 al mecanismului de supraveghere fiscal2 al Uniunii Europene. #erin ele cheie 1nț

materie de politic2 fiscal2 impuse statelor din zona euro sunt exprimate la valori austate ciclic iș

nete de m2suri temporare iHsau singulare 9engl.ș one-o ;.Utilizarea deficitului bugetar austat ciclic nu vizeaz2 doar problematica sustenabilit2 iiț

finan elor publice varia ia anual2 a acestuia 9impulsul fiscal; este i o m2sur2 des folosit2 1nț ț ș

evaluarea impactului politicii fiscal*bugetare asupra cererii agregate. Astfel, un impuls fiscal pozitiv, corespunz2tor unei cre teri a deficitului austat ciclic, reflect2 o politic2 fiscal*bugetar2ș

stimulativ2, 1n timp ce un impuls fiscal negativ, corespunz2tor unei diminu2ri a deficitului austatciclic, semnaleaz2 un caracter restrictiv al politicii fiscal*bugetare. +mpulsul fiscal analizat1mpreun2 cu pozi@ia ciclic2 a economiei permite evaluarea m2surii 1n care politica fiscal*bugetar2se achit2 de sarcina de stabilizator macroeconomic I ac@ionnd 1n sensul diminu2rii presiunilordin partea cererii agregate 1n perioade de e!pansiune economic2 ori 1n sensul stimul2rii acesteia1n perioade de recesiune.

+dentificarea pozi iei fiscale fundamentale are la baz2 definirea i calcularea solduluiț ș

bugetar austat ciclic sau structural. #ei doi indicatori sunt asem2n2tori, diferen@a constnd 1neliminarea din cadrul soldului bugetar austat ciclic a m2surilor temporare i a celor singulare9engl. one-o ;. n esen 2, soldul bugetar austat ciclic reprezint2 acel nivel al soldului bugetarț

care se ob ine 1n condi iile 1n care economia se afl2 la nivelul s2u poten ial. Astfel, acesta poate fiț ț ț

utilizat pentru a identifica ct din modific2rile intervenite la nivelul pozi@iei fiscal*bugetare9impozite, transferuri, cheltuieli; se datoreaz2 condi@iilor economice i ct deciziilor discre ionareț

de politic2 fiscal*bugetar2 adoptate. n practic2, pozi ia bugetar2 efectiv2 este descompus2 1nț

dou2 categorii de factori * temporari i permanen i. Schematic, determinarea deficitului austatș ț

ciclic se bazeaz2 pe identitatea

&eficit u#etar efecti$ ) &eficit u#etar ciclic *staili%atori automa i+ , &eficit u#etarț

a-ustat ciclic *politici discre ionare+ț



biectivele de politic2 fiscal2 se pot defini mult mai bine 1n termeni de sold bugetaraustat ciclic, asigurnd sustenabilitatea pe termen lung a finan elor publice i permi nd 1nț ș ț

acela i timp stabilizatorilor automa i s2 diminueze fluctua iile economice. n esen 2, stabilizatoriiș ț ț ț

automa i reflect2 faptul c2 veniturile bugetare i, 1ntr*o mai mic2 m2sur2, cheltuielile suntț ș

afectate de pozi ia 1n cadrul ciclului economic i contribuie la atenuarea fluctua iilor ciclice. $eț ș țexemplu, 1n caz de expansiune, veniturile bugetare provenite din taxa pe valoare ad2ugat2,accize, contribu iile la asigur2ri sociale, impozitul pe venit, impozitul pe profit i altele seț

maoreaz2, diminund veniturile disponibile ale agen ilor economici i popula iei, contribuindț ș ț

astfel la temperarea cre terii economice i la revenirea !+B la nivelul s2u poten@ial. n caz deș

recesiune, veniturile colectate scad, iar cheltuielile cu indemniza iile de oma cresc, cu impactț ș

pozitiv asupra veniturilor firmelor i popula@iei, favoriznd astfel revenirea economiei iș

1ntoarcerea !+B la nivelul s2u poten@ial. Eficacitatea stabilizatorilor automa i depinde deț

dimensiunea sectorului guvernamental, precum i de elasticitatea veniturilor i cheltuielilorș ș

bugetare la varia iile ciclice ale economiei. #u ct este mai ampl2 dimensiunea sectoruluiț

guvernamental i cu ct este mai mare modificarea veniturilor i cheltuielilor bugetare laș

fluctua iile ciclice ale economiei, cu att efectul de estompare a acestor fluctua ii ca urmare aț țac@iunii stabilizatorilor automa i va fi mai puternic.ț

#riza economic2 global2 a ar2tat faptul c2, 1n condi iile unor ocuri de cerere importante,ț ș

politica monetar2 nu este 1n m2sur2 s2 ofere un r2spuns suficient de puternic dac2 mecanismul detransmisie este obturat de condi iile de pe pie ele financiare.ț ț "olitica iscal# discre ionar#ț

expansionist2 poate fi utilizat2 1n acest caz, 1n condi iile existen ei unui spa iu fiscal adecvat, darț ț ț

prezint2 cteva dezavantae necesit2 un timp relativ 1ndelungat de implementare, influen atț

inclusiv de considerente politice, i nu este 1n mod automat inversat2 atunci cnd pozi ia 1nș ț

cadrul ciclului economic se schimb2. $tabili%atorii automa iț nu au aceste dezavantae, dareficien@a acestora este dependent2 de alegerile 1n materie de politici fiscal*bugetare iș

institu ionale. Spre exemplu, literatura de specialitate arat2 c2 eficien a stabilizatorilor automa iț ț ț

poate fi crescut2 1n special prin maorarea ponderii sectorului guvernamental sau prin cre tereaș

progresivit2 ii impozit2rii.ț

n /omnia, 1n perioada de cretere economic2 rapid2 dinaintea declan 2rii crizeiș

financiare, impulsul fiscal a fost pozitiv, contribuind la supra1nc2lzirea economiei i accentundastfel dezechilibrele acumulate 1n economie. n plus, prociclicitatea politicii fiscal*bugetare din perioada de ascensiune economic2 pre*criz2, a epuizat spa@iul fiscal necesar pentru stimulareaeconomiei 1n perioada de recesiune care a urmat, necesitatea reducerii deficitului bugetar 1n perioada crizei 91n primul rnd din cauza constrngerilor de finan@are; conducnd astfel, 1n modinevitabil, la men@inerea caracterului prociclic al politicii fiscal*bugetare. Astfel, ac@iuneaautomat2, benefic2 i stabilizatoare a deficitului ciclic 9stabilizatorii automa@i; a fost anulat2 de politica discre@ionar2 prociclic2.

n perioada &''*&'(&, deficitul bugetar structural a sc2zut de la ,34 din !+B la &,:4,ritmul de austare de (,: puncte procentuale pe an fiind unul foarte rapid) 1n acelai timp, trebuieavut 1n vedere i faptul c2 nivelul de pornire a fost unul ridicat, care a impus adoptarea rapid2 aș

unor m2suri decisive pentru asigurarea sustenabilit2 ii politicii fiscale. Austarea s*a realizatț

preponderent pe partea de cheltuieli, reforme structurale fiind promovate 1n special 1n domeniulsalariz2rii personalului bugetar, sistemului public de pensii i program2rii bugetare. n cazulveniturilor, cea mai important2 m2sur2 a fost reprezentat2 de creterea cotei standard a -?A de la( la &D4 1ncepnd cu iulie &'('. Efortul de austare structural2 propus pentru anii &'(8 i &'(Dș



apare ca fiind semnificativ mai redus dect cuantumul acestuia 1n perioada &'(' I &'(&, niveluls2u cumulat pe doi ani 9circa (,8 pp de !+B; fiind similar cu cel realizat pe parcursul anului &'(&.

Avnd 1n vedere ipotezele formulate pentru evolu ia !+B poten ial 1n !rogramul deț ț

#onvergen 2 &'(8*&'(" I de altfel extrem de apropiate de cele ale #omisiei Europene 9cre tereț ș

de &,(4 1n &'(8, urmat2 de o accelerare la &,"4 1n anul urm2tor;, traiectoria proiectat2 a

dinamicii !+B real efectiv implic2 o l2rgire continu2 a deficitului de cerere 9engl. output gap; pn2 1n anul &'(3 9pn2 la un nivel de 8,(4 din !+B poten ial;, urmat2 de o relativ2 stabilizare 1nț

&'(". n aceste condi ii, dimensiunea componentei ciclice negative a soldului bugetar esteț

preconizat2 a cre te comparativ cu punctul de pornire, ceea ce implic2 faptul c2 austareaș

deficitului structural va fi superioar2 celei a deficitului bugetar propriu*zis. !ropunerea #omisieiEuropene pentru atingerea obiectivului pe termen mediu este mai pu in ambi ioas2 fa 2 de cea aț ț ț

autorit2 ilor romne care vizeaz2 1ndeplinirea acestei inte la orizontul anului &'(D. Astfel, #Eț ț

apreciaz2 drept adecvat un pas de austare structural2 ceva mai redus, nivelul de (4 din !+B pentru deficitul structural urmnd s2 fie atins 1n &'(3.

7a nivelul aust2rii cumulate estimate pentru perioada &''*&'(&, cea 1ntreprins2 de/omnia este a doua cea mai ambi ioas2 din Uniunea European2 I graficul de mai os relev2 1ns2ț

c2 dimensiunea acesteia este direct propor ional2 cu dimensiunea dezechilibrului fiscal structuralțini ial 9din &''C;.ț

"omania si Pactul fiscal: riscuri si a$anta-e

!otrivit -ratatului, statele vor trebui s2 se 1ncadreze 1ntr*un deficit structural de maximum',34 9aa numita J/egul2 de aur;, iar deficitul ciclic maxim nu va trebui s2 dep2easc2 84 din!+B. n cazul statelor care au un grad de 1ndatorare mai mic de "'4 din !+B, deficitul structuralva putea fi negociat pn2 la (4.

n cazul dep2irii cifrelor, -ratatul prevede declanarea unui mecanism automat desanc@iune, care poate merge pn2 la amenzi de ',(4 din !+B.

$oar statele care semneaz2 -ratatul vor beneficia de autor prin Mecanismul European deStabilitate I aa numita Facilitate Financiar2.Statele semnatare ale -ratatului urmeaz2 s2*l ratifice pe plan intern i s2 g2seasc2

modalit2@i legislative de*a impune J/egula de aur6. n unele cazuri ar putea fi vorba demodificarea #onstitu@iilor statelor, 1n altele s*ar putea apela la modalit2@i parlamentare.

"iscurile care pot aparea sunt

(. 7imitarea la ',34 a deficitului structural, cifr2 fixat2 unitar pentru toate @2rile din pact, deidatoria lor public2 difer2 considerabil, de la "4 9 7etonia; la ("'4 90recia; I /omnia fiind 1n preama pragului de D'4 I nu poate realiza reglaul fin cerut de optimizarea economic2.Kara noastr2 ar putea solicita o derogare pentru extinderea la ',:4 sau chiar (4 a deficituluistructural. F2r2 aceast2 concesie, creterea economic2 ar fi afectat2 artificial iar poten@ialul dedezvoltare va r2mne subutilizat. ',34 mai degrab2 ar conserva decalaele dect s2 permit2recuperarea lor.

&. n cazul unei evolu@ii economice favorabile, va fi foarte dificil de explicat popula@iei de ce nu pot fi acordate recompense imediate i de ce trebuie acceptat2 consolidarea rezultatelor 1naintede a distribui avantae pe termen lung. !roblema suveranit2@ii na@ionale limitate prin acest acord

http://cursdeguvernare.ro/romania-si-pactul-fiscal-european-1-pib-potential-implicatii-scenariile-posibile.html






suprastatal se pune dea. !asul doi, de interven@ie, fie i la nivel de exper@i, asupra bugetelor prezentate Bruxelles*ului 1nainte a de a trece prin !arlamentele na@ionale este inevitabil i vanate controverse.

8. Modul de calcul destul de dificil i aplicarea neuniform2 ar putea duce la controverse

importante privind respectarea regulii de ',34 deficit structural.!ot fi ateptate efecte negative asupra coeziunii europene i reac@ii destabilizatoare la nivelinstitu@ional.#oncret, Ungaria dea se arat2 nedumerit2 de sanc@iunile impuse de #omisia European2 pentrudep2irea deficitului bugetar. 0recia accept2 cu greu i pentru moment condi@iile impuse.Simultan contest2 calculele privind calenadrul de Jrestructurare6 bugetar2 i fezabilitateaefectu2rii ramburs2rii de datorie public2, programat2 pe termen mediu i lung.

A$anta-e:

(.!revenirea derapaelor politicianiste, de acordare a unor beneficii electorale cu efectdestabilizator pe termen lung, prin intermediul deficitului structural. #el mai bun exemplu 1nacest sens este decizia de maorare a pensiilor 1n baza unei prezumate creteri economice, care,1n realitate, nu a mai avut loc.?aloarea punctului de pensie a fost maorat2 anticipat 9LL; la ":,3'lei 1n octombrie &''C, urmare a prognozei ultraoptimiste de cretere a !+B cu ",34 1n anul &''.n realitate, !+B a sc2zut 1n acel an cu peste apte procente, dar, culmea, valoarea punctului de pensie a fost maorat2 la :(C,D' lei 1n aprilie i :8&,C' lei 1n octombrie.

&.bligarea implicit2 a oric2rui ini@iator legislativ de acordare de beneficii lademonstrarea sustenabilit2@ii 1n timp a beneficiilor acordate. !ractica a demonstrat c2, odat2acordate, beneficiile nu mai pot fi retrase, chiar dac2 factorii de decizie 1i asum2 r2spunderea 1n

acest sens. $in nou, 1n acest sens, se poate face trimitere la diminuarea valorii punctului de pensie. Acesata ar fi fost logic2, fie i 1n &'(', dup2 sc2derea economic2 1nregistrat2 pentru aldoilea anu consecutiv i dup2 diminuarea salariilor din sectorul bugetar. $ei logic2, nu a fost ilegic2, potrivit #ur@ii #onstitu@ionale.

8.Stabilitatea macroeconomic2 permite o dezvoltare mai rapid2, utilizarea mai bun2 aresurselor disponibile, pentru investi@ii cu efect favorabil ulterior i nu pentru consum. -otul esteca regula de ',34 sau ct se va ob@ine s2 fie acceptat2 ca o valoare 1n sine, prin cadrul solidasigurat activit2@ii economice. Maorarea -?A de la (4 la &D4, m2sur2 luat2 de nevoie pentru aechilibra bugetul, a afectat mediul de afaceri i a stimulat asumarea de riscuri pentru 1nf2ptuireaevaziunii fiscale. #oncuren@a s*a deplasat dinspre tehnologie i productivitate c2tre abilitate icontabilitate.

Anul ./01 2 Perspecti$e 3i riscuri



&adrul macroeconomic

n prognoza de prim2var2 publicat2 1n mai &'(8, #omisia European2 prevede o sc2dereeconomic2 marginal2 pentru economia Uniunii Europene de ',(4 fa@2 de avansul economic de',(4 proiectat anterior, 1n principal ca urmare a revizuirii descendente a dinamicii cererii interne.

Aceasta este afectat2 negativ de continuarea procesului de dezintermediere financiar2, dar i deșadoptarea unor m2suri suplimentare de consolidare fiscal2, 1n timp ce efectul pozitiv asupracre terii antrenat de detensionarea pie elor financiare ca urmare a m2surilor de combatere a crizeiș ț

datoriilor suverane se manifest2 mai lent dect a tept2rile. 7a nivelul statelor membre 1ns2, seș

anticipeaz2 o evolu@ie neuniform2 a activit2 ii economice. !e de o parte, 1n 0ermania esteț

a teptat2 numai o 1ncetinire a avansului economic 9',D4 cretere economic2 prognozat2 1nș

&'(8;, iar pe de alt2 parte 1n Fran@a, +talia, Spania, landa produsul intern brut se va contractauor. n zona euro pe ansamblu, economia va sc2dea cu ',D4. 0recia i #ipru se vor confruntacu o contrac@ie economic2 sever2, de D,&4, respectiv C,:4, 1n timp ce economiile !ortugaliei iSloveniei se vor contracta cu circa &4, estim2rile fiind de asemenea revizuite 1n sens negativ fa@2de prognoza din iarn2. !roiec ia pentru creterea economiei mondiale 1n &'(8 este de 8,(4,ț

cererea din afara Uniunii Europene fiind a teptat2 s2 compenseze par ial dinamica negativ2 aș țcererii interne.!entru anul &'(8, infla@ia a fost revizuit2 1n sc2dere, att pentru Uniunea European2, ct

i pentru zona euro, urmnd s2 ating2 (,"4, respectiv (,C4. /evizuirea descendent2 s*a datoratdisip2rii efectului cre terii pre@urilor administrate, pre urilor la energie i a taxelor indirecte 1nș ț

multe dintre statele membre.n Europa #entral2 i de Est, activitatea economic2 va avansa probabil 1ntr*un ritm

apropiat celui din &'(&. #onform prognozelor #omisiei Europene, recuperarea economic2 1naceast2 regiune va fi sus inut2 1n principal de cererea extern2, care este a teptat2 s2 aib2 oț ș

contribu ie mai semnificativ2 ca urmare a revenirii treptate a economiei Uniunii Europene.ț

#ererea intern2 r2mne 1nc2 slab2 1n cea mai mare parte a @2rilor din E#E ca urmare a unor

condi@ii 1nc2 dificile pe pia@a for@ei de munc2, a unor pre@uri 1n cretere la materiile prime, aefectelor consolid2rii fiscale i a procesului de reducere a 1ndator2rii la nivelul companiilor, popula@iei i sectorului bancar. n prognoza de prim2var2, proiec iile de cre tere economic2 aleț ș

#omisiei Europene au fost revizuite 1n sens descendent comparativ cu prognoza de iarn2 &'(8 pentru Bulgaria 9',4 fa@2 de (,D4;, /epublica #eh2 9*',D4 fa@2 de stagnare economic2; i!olonia 9(,(4 fa@2 de (,&4;, 1n timp ce pentru Ungaria se estimeaz2 un avans economicmarginal 9',&4 fa@2 de *',(4 ;.

n /omnia, este men inut2 proiec ia de cre tere economic2 de (,"4, 1n condi iile 1n careț ț ș ț

mediul economic extern nefavorabil este a teptat s2 influen eze negativ att exporturile, prinș ț

canalul comercial, ct i cererea intern2, prin canalul investi@iilor. #analul fluxurilor de capital vafi probabil afectat negativ de creterea cerin@elor de capital pentru institu@iile financiare la nivelulUE 9a se vedea cerin@ele de capital impuse de Autoritatea Bancar2 European2 * EBA;, careimplic2, cel pu@in par@ial, o accelerare a procesului de reducere a gradului de 1ndatorare 9engl.deleveraging ; la nivelul b2ncilor i a sucursalelor lor din E#E. Analiznd 1n dinamic2, prognozele de cre tere economic2 au fost revizuite constant 1n sens negativ 1n ultimele trimestre,ș

situa ie similar2 cu cea din maoritatea statelor UE.ț

&adrul iscal bugetar 'i riscuri



n cadrul acordurilor cu FM+ i #omisia European2, 0uvernul s*a angaat, 1n formularea bugetului pentru &'(8, s2 reduc2 deficitul bugetului general consolidat la &,(34 din !+B potrivitmetodologiei cash 9@int2 revizuit2 ulterior la un nivel de &,84 din !+B; i la &,D4 din !+B potrivitș

ESA3, dimensiunea efortului de consolidare fiscal2 fiind semnificativ mai mic2 dect 1n anii

anteriori. -otu i, intele fiscale sunt destul de ambi ioase 1n contextul 1n care bugetul pe &'(8ș ț țacomodeaz2 pe partea de cheltuieli recuperarea integral2 a t2ierilor salariale implementate 1n&'(', maorarea pensiilor potrivit schemei de indexare legale, reducerea gradual2 a perioadei de plat2 a facturilor la maxim "' de zile iar m2surile anun ate pe partea de venituri nu au 1nc2 unț

impact clar, incluznd i unele elemente cu caracter excep ional. -otu i, angaamentulș ț ș

0uvernului de men inere a deficitului bugetar sub nivelul de 84 din !+B pare unul ferm, oț

eventual2 nerealizare a veniturilor urmnd s2 genereze probabil aust2ri pe partea de cheltuieli bugetare, existnd o anumit2 mar2 de manevr2 1n acest sens. $e altfel, consolidarea fiscal2ini iat2 1n anul &'(' a fost una reu it2, reducerea deficitului bugetar cu " puncte procentuale deț ș

!+B 1n doar 8 ani reprezentnd o performan 2 foarte bun2. /itmul aust2rii fiscale a fost unulț

foarte rapid, fiind motivat par ial i de amploarea dezechilibrelor acumulate, men inereaț ș ț

deficitului bugetar sub pragul stabilit de criteriile de la Maastricht fiind esen ial2 pentruțasigurarea sustenabilit2 ii finan elor publice i a prezerv2rii 1ncrederii investitorilor.ț ț ș

$ac2 performan a 1n domeniul politicii fiscale a fost 1n general una pozitiv2, 1n ceea ceț

prive te ritmul de implementare a reformelor structurale 1n domenii cheie precum s2n2tatea,ș

educa ia sau managementul 1ntreprinderilor de stat, acesta a fost unul foarte lent, /omniaț

1nregistrnd 1ntrzieri semnificative. Astfel, intele stabilite cu FM+ nu au fost 1ndeplinite la timp,ț

fiind amnate 1n mod repetat ceea ce este de natur2 a afecta, pe termen scurt 1ncredereainvestitorilor i a limita, pe termen lung, poten ialul de cre tere economic2.ș ț ș

Execu ia bugetar2 aferent2 primelor " luni ale anului &'(8 genereaz2 1ngrior2riț

suplimentare cu privire la 1ncadrarea 1n inta de deficit avnd 1n vedere performan a slab2 aț ț

veniturilor bugetare, 1ndeosebi la nivelul impozitului pe profit 9sc2dere de 3,34 fa 2 de aceea iț ș

perioad2 a anului trecut comparativ cu un ritm de cre tere prognozat pentru 1ntreg anul &'(8 deș

C,D4;, la nivelul 1ncas2rilor din accize 9D,&4 cre tere la 3 luni fa 2 de nivelul de (',D4 estimatș ț

pentru &'(8; i al contribu iilor de asigur2ri sociale 9dinamic2 de D,84 fa 2 de aceea i perioad2 aș ț ț ș

anului trecut 1n condi iile unui avans de ",'"4, prognozat pentru &'(8;. $e asemenea, absorb iaț ț

fondurilor europene este extrem de slab2, sumele de la UE 1n contul pl2 ilor efectuate fiind cuț

circa (,84 mai mici fa 2 de primele " luni ale lui &'(&, 1n timp ce 0uvernul mizeaz2 pe oț

cre tere de D',"&4 1n anul curent. Astfel, nu poate fi exclus2 situa ia din &'(& cnd deficitulș ț

bugetar a fost semnificativ afectat de continuarea finan 2rii proiectelor 1n absen a ramburs2riiț ț

efective a banilor de c2tre #E. Sub*performan@a semnificativ2 pe partea de venituri bugetare afost compensat2 1n primele " luni ale anului &'(8 1n principal prin reducerea cheltuielilor deinvesti@ii, prin men@inerea cheltuielilor cu bunurile i serviciile la un nivel mult sub nivelul programat, prin cheltuieli cu dobnzile sub programul semestrial i prin cheltuieli cu asisten@asocial2 mult sub atept2ri. n acest context, exist2 riscuri persistente la adresa @intei de deficit bugetar, atingerea acesteia reprezentnd o provocare 1n condi iile nerealiz2rii proiec iei deț ț

venituri.n opinia #onsiliului fiscal, balan a riscurilor la adresa evolu@iei indicatorilorț

macroeconomici se situeaz2 mai degrab2 pe partea pozitiv2, respectiv 1nregistrarea unui avanseconomic mai ridicat. Acesta ar putea proveni ca urmare a cererii externe mai ridicate, 1n specialconsidernd rela ia cu 2rile din afara UE, cre terea economic2 de &,&4 din !+B din primulț ț ș



trimestru fiind realizat2 exclusiv pe seama exportului net. $e asemenea, este a teptat2 oș

produc ie agricol2 bun2 1n condi iile 1n care cea din &'(& a fost afectat2 sever de secet2, efectulț ț

de baz2 pozitiv fiind semnificativ.#u toate acestea, balan@a riscurilor 1n ceea ce privete conduita necesar2 pentru politica

fiscal*bugetar2 1nclin2 mai degrab2 pe partea negativ2 9un deficit bugetar mai mare dect cel

proiectat;. Avansul economic peste a tept2ri nu este susceptibil a genera 1ncas2ri suplimentareșsemnificative la bugetul de stat, avnd 1n vedere faptul c2 taxele aferente bunurilor exportate suntmai reduse iar agricultura r2mne un domeniu foarte slab fiscalizat. n condi iile 1nregistr2riiț

unor venituri bugetare sub a tept2ri 1n primele " luni ale anului, exist2 semne de 1ntrebare legateș

de mara de manevr2 de care 0uvernul dispune pe partea de cheltuieli pentru a compensanerealizarea veniturilor. Execu ia bugetar2 ofer2 unele indicii legate de un eventual spa iu fiscalț ț

existent la nivelul capitolelor asisten 2 social2 i dobnzi. $erapaele de politic2 fiscal2 9cum arț ș

fi reversarea unor m2suri de austeritate implementate dea; au poten ialul de a conduce laț

deteriorarea percep@iei de risc fa@2 de /omnia i pot contribui la o volatilitate ridicat2 a ratelorș

de dobnd2 i a cursului de schimb, mai ales 1n contextul maor2rii semnificative a ponderiiș

titlurilor de stat de inute de nereziden i. -otu i, men inerea deficitului sub pragul de 84 din !+Bț ț ș ț

dup2 standarde ESA3 pare foarte probabil2, considernd informa iile disponibile la acestțmoment.+nfla ia este prognozat2 s2 revin2 1n interiorul intervalului intit la sfr itul anului 1nț ț ș

condi iile unui an agricol bun, a persisten ei deficitului de cerere agregat2 i a unei evolu iiț ț ș ț

favorabile a pre urilor combustibililor. $e altfel, acest din urm2 factor a contribuit semnificativ laț

1mbun2t2 irea balan ei comerciale, 1n condi iile 1n care /omnia este un importator net deț ț ț

produse energetice. Astfel, ocul favorabil 1n cea ce prive te indicatorulș ș terms o trade 9pre ulț

exporturilor raportat la importuri; 1mpreun2 cu diversificarea pie elor de export pentru bunurileț

romne ti, 1n special c2tre 2ri din afara UE, vor contribui probabil la o 1mbun2t2 ire a solduluiș ț ț

balan ei comerciale i a contului curent fa 2 de estim2rile ini iale.ț ș ț ț

$e asemenea, anul &'(8 este crucial din perspectiva absorb iei fondurilor europene. Unț

nou e ec 1n acest domeniu poate determina pierderea unor sume importante 1n cadrul proceduriiș

dezanga2rii automate i poate afecta negativ deficitul bugetar 1n condi iile continu2rii finan 2riiș ț ț

proiectelor cu bani de la buget.

4I4LI56"AFIE



(. eheneN E., -herese -unerIGones9&'(&;, (iscal polic) and current account* aremicrostates dierent+

&. Gulio Escolano, 7uc EOraud 9&'(&;, (iscal perormance, institutional design and

decentrali%ation in countries8. Banca #entrala Europeana 9&'(&;, A iscal compact or a stronger conomic and

Monetar)

D. +onu $umitru,ț &ompactul iscal european. /mplica ii asupra Romnieiț , februarie &'(&5. #onsiliul fiscal, /aport anual &'(&

proiect economie europeana

Documents