Motto: ,,Poate că toată inţelepciunea vieţii stă

in conştiinţa că pe unde ai trecut

să fie ceva mai bine ca inainte’’

(Nicolae Iorga)

CLASA a V – a Unitate de învățare: CIVILIZATII ALE ANTICHITATII – ORIENTUL

ANTIC Studiu de caz: Regatul Egiptean

Profesor CERASELA – FELICIA STOINOIU - MOROGAN

PROIECT DIDACTIC

UNITATE DE INVATAMANT: ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ZOIȚAPROPUNATOR: PROF. STOINOIU-MOROGAN CERASELA FELICIADATA: 25.11.2010CLASA: a V-aOBIECTUL: ISTORIEUNITATE DE INVATARE: CIVILIZAȚII ALE ANTICHITĂȚII – ORIENTUL ANTICDETALIERI DE CONTINUT: Regatul EgipteanTIPUL LECTIEI: MIXT ( predare – invatare ).TIMP: 1 ORASPATIUL DE INSTRUIRE: SALA DE CLASĂSCOPUL: INFORMATIV: - sa dobandeasca cunostinte despre contextul si conditiile in care s-a realizat statul egiptean și

despre organizarea acestuia. FORMATIV: - dezvoltarea capacitatilor cognitive si de a stabili analogii, corelari, sistematizari, de a

generaliza principalele evenimente produse in mileniile IV – I i. Hr.NIVELUL INITIAL AL CLASEI: - clasa se prezinta la nivelul programei; majoritatea elevilor participa activ la dezbateri.MIJLOACE:VALENTIN BALUTOIU, CONSTANTIN VLAD, Istorie. Manual pentru clasa a V-a , Ed. ALL, Bucuresti, 2001.MIHAI MANEA, ADRIAN PASCU, Atlas scolar de istorie universala., Grupul editorial Corint., Bucuresti, 2003.CALCULATORUL.MAPA DE LUCRU:C.D. cu schema modulara ale temeiFise de lucruFise de evaluareChestionar de autoevaluareMATERIAL BIBLIOGRAFIC:HORIA C. MATEI, Enciclopedia antichitatii, Editura Meronia, Bucuresti, 1995.WILL si ARIEL DURANT, Civilizatii istorisite, vol. 2 – 6, Ed. Prietenii Cartii, Bucuresti, 2001.GAFAR TATIANA, Metodica predarii istoriei, E.D.P., Bucuresti, 1996.JOITA ELENA, Didactica aplicata, Ed.Silver, Craiova, 1994.S.N.E.E., Ghid de evaluare pentru istorie, Editura Pro Gnosis, Bucuresti, 2001.C.N.C. , Ghid metodologic de aplicare a programelor scolare pentru disciplina istorie, clasele IV – VIII.Internet: www.edu.ro; www.didactic.ro; www.wikipedia.

STRATEGIA DIDACTICA: Inductiva Deductiva Cognitiva SemidirijataMETODE: Conversatia euristica. Explicatia. Invatarea prin descoperire, dirijata cu ajutorul fiselor de lucru si a animațiilor. Lectura explicativa Axa cronologica. Organizatorul grafic

I. COMPETENŢE SPECIFICE3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti;3.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice;3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere;4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare le timp si spaţiu.

II. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1 - să plaseze corect in spatiul Orientului Antic statul egiptean; O2 - sǎ defineascǎ şi sǎ alcǎtuiascǎ enunţuri cu termenii istorici specifici lecţiei

predate: regat, sclavi, faraon, nome; O3 - să realizeze corelaţii între modul de viaţǎ egiptenilor şi particularitǎţile mediului

geografic specific regiunii N - africane; O4 – să identifice particularitǎţile regatului ca formǎ de organizare tipicǎ Orientului

Antic în general şi Egiptului în special; O5 - să explice etapele formǎrii statului egiptean unitar în mileniul IV.

III. EVALUARE1. CONTINUA – prin intrebari frontale si analiza raspunsurilor la fisele de munca

independenta.2. FINALA – prin teste de evaluare. IV. SCHEMA LECTIEI

V. MAPA DE LUCRU:

FISA DE EVALUARE “Axa cronologica”.FISA DE LUCRU nr. 1 “ Egiptul – un dar al Nilului”.FISA DE LUCRU nr. 2 “ Harta Egiptului Antic”.FISA DE LUCRU nr. 3 “ Egiptului Antic – organizarea statului si a societații” – “Scrisoare de la Herodot”.TEST DE EVALUARE “ Regatul Egiptean”.CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE.

VI. SCENARIUL DIDACTIC

NR. CRT.

SECVENTELEINSTRUIRII

OB. OP.

CONȚINUTUL INFORMAȚIONAL-FORMATIVSTRATEGIA DIDACTICA

Metode/mijloace/evaluareACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR

I. ASIGURAREA CONDITIILOR DE DESFASURARE A ACTIVITATII.

2`

1. Notarea absentelor.2. Verificarea materialului didactic necesar.3. Organizarea colectivului de elevi in trei grupe.

1. Se incadreaza in atmosfera de lucru.2. Aseaza mobilierul ergonomic in forma de “ U”,

pentru a putea avea vizibilitate la calculator.

II. VERIFICAREA SI REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR.

10` O1

Verifica si reactualizeaza cunostintele din tema anterioara: “CONSTITUIREA ORASELOR - STATE”METODE:

“ lucru cu harta”1. Cere elevilor sa identifice zonele de formare

ale popoarelor Orientului Antic, să le identifice corect pe harta de la tablă și să definească termenul de oraș-stat.

“axa cronologică”2. Cere elevilor să definească termenul de “oraș-

stat”, să menționeze perioada de timp când au apărut primele orașe-state, spațiul geografic, să le identifice la hartă și să prezinte necesitatea apariției statului.

3. Ofera elevilor care au dat raspunsuri corecte “coroane”, pentru aprecierea acestora, anuntandu-i ca vor fi transformate in puncte de notare și ca fiecare coroană simbolizează ceva fiind legate de conținutul lecției noi.

1. Plaseaza corect, in spatiul geografic popoarele Orientului Antic.

2. Definesc termenul de oras – stat si prezinta necesitatea aparitiei statului in Orientul antic:

- pentru coordonarea eforturilor oamenilor in producerea de bunuri;

- pentru reglementarea relatiilor intre clasele si categoriile sociale.

3. Plaseaza corect, in casutele libere de pe axa cronologică, informatiile corecte cu privire la orasele state sumeriene ( Ur, Uruk, Lagas, Umma), orasele –state feniciene ( Tyr, Biblos, Sidon); plasarea informatiilor in functie de cele doua ere delimitate de la anul 1 – anul nasterii lui Iisus Hristos.

Lucrul cu izvoare istoriceLectura explicativăExpunereaExplicaţiaManualeAtlas istoricCalculatorFlip-chartVideoproiectorHarta Activitate de grupAxa cronologica

III. CAPTAREA ATENTIEI. ANUNTAREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR.

5`

Realizeaza trecerea la tema noua:1. Cere elevilor să parcurgă jocul Labirint și să

identifice civilizația ascunsă.2. Prezinta cu ajutorul calculatorului titlul temei

noi: “REGATUL EGIPTEAN”.3. Comunica elevilor principalele obiective ale

lectiei sub forma succesiva si cu ajutorul calculatorului.

1. Parcurg labirintul și la capătul acestuia descoperă cartonașul cu termenul “egiptenii”. Pozitionează cartonașul pe harta in zona geografică corespunzătoare formarii statului egiptean.

2. Privesc cu atentie secventele prezentate de catre profesor cu ajutorul calculatorului .

3. Recepteaza, devin interesati de tema noua. Noteaza in caiete titlul lectiei: “REGATUL EGIPTEAN”

Joc – labirintExpunereaExplicaţiaManualeCalculatorVideoproiectorHarta Activitate individuala

IV. PREZENTAREA NOULUI CONTINUT SI CONDUCEREA INVATARII.

27`

O2

O3

O1O4

O5

METODE: “ explicația”

1. Explică elevilor că în același timp cu orașele-state a luat ființă și cel mai vechi regat – regatul Egiptului.

2. Prezinta elevilor definitia termenului: “regat”, o notează la tablă și cere elevilor sa o noteze in caiete;

“ învățarea prin descoperire folosind analiza izvoarelor istorice” și “conversația euristică”

3. Imparte fisa de lucru nr. 1 “ Egiptul –un dar al Nilului”, cerandu-le elevilor sa citeasca cu atentie textul și să răspundă la următoarele cerințe: “a.Mentionati principala ocupatie a egiptenilor”; “b. Precizaţi, pe baza textului, trei operaţii agricole, în ordinea cronologică a defăşurării lor”.

“ învățarea prin descoperire folosind simularea animată”

4. Afișează secvența animată “Egiptul un dar al Nilului – legenda revărsării Nilului” și cere acestora să participe virtual la muncile câmpului. Notează la tablă/flip-chart perioadele revărsării.

“ învățarea prin descoperire folosind harta istorică”

5. Imparte fisa de lucru nr. 2 “ Harta Egiptului Antic” și cere acestora ca în urma analizei să identifice cele 2 denumiri ale regatelor egiptene împreună cu simbolurile acestora. Amintește elevilor care au primit coroane ce reprezinta.

1. Recepteaza, devin interesati 2. Noteaza in caiete definitia “regat = formă de

organizare socială și politică , stat condus de un rege”.

3. Privesc cu atenție animația “Egiptul un dar al Nilului – legenda revărsării Nilului”, identifică ocupațiile egiptenilor și perioadele revărsării.

- Anul egiptean era împărțit în trei anotimpuri, fiecare conținând patru luni Aket: perioada de aluviuni, nivelul Nilului creștea, inundând terenurile agricole.Peret: perioada de secetă, apele începeau să se retragă, lăsând în urmă aluviunile fertilizatoare. După retragerea apelor, solul fertil era însămânțat.Shemu: perioada de recoltare, culturile începeau a fi recoltate.

4. Noteaza in caiete informatiile noi.5. Analizează fisa de lucru nr. 2 “ Harta Egiptului

Antic” și identifică cele 2 regate egiptene – Regatul Egiptului de Jos (in zona de varsare) și Regatul Egiptului de Sus în sud, precum și cele două simboluri pentru acestea: coroana roșie și coroana albă.

Lucrul cu izvoare istoriceExpunereaExplicaţiaManualCalculatorVideoproiectorFise de lucruImaginiActivitate frontala individualaActivitate de grup

DescoperireaStudiul pe textConversaţia euristicăHarta Fise de lucruActivitate de grup

O2

O2O4O5

“CE NE SUGEREAZA IMAGINEA….?”

6. Cere elevilor sa analizeze imaginea “Paleta lui Narmer” si sa precizeze ce semnificatie are coroanele purtate de acesta.

“Organizatorul grafic”7. Afiseaza componenta la videoproiector si cere

elevilor sa-si noteze informatiile noi – subliniind că Regatul Egiptului-apare în urmă cu aproximativ 5000 de ani. Prin anul 3100 î.Hr., regele Narmer (Grecii l-au numit Menes), a unificat cele două regate (Egiptul de Sus în Sud şi Egiptul de Jos în Nord) stabilind capitala regatului la Thinis. I se mai atribuie şi şi întemeierea oraşului Memphis, la graniţa dintre Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos. El a devenit un monarh (conducător) cu puteri absolute numit faraon.

Folosind organizatorul grafic prezintă elevilor atribuțiile faraonului:

- era conducătorul politic şi religios al egiptenilor, fiind cunoscut şi ca “Stăpânul celor două lumi” sau “ Cel mai mare preot din fiecare templu”,

- deţinea toate pământurile, - crea legi, - colecta taxe,- apăra Egiptul împotriva străinilor.,- era considerat zeu pe Pământ, lua parte

la ritualuri şi construia temple în onoarea zeilor.

Jocul de rol “POȘTAȘUL”8. Imparte fisa de lucru nr. 3 – “Egiptul Antic –

organizarea statului si a societății” folosind metoda poștașului – primirea unei scrisori și a unor surprize din partea lui Herodot. Prin intermediul acestei scrisori părintele istoriei le cere elevilor să poziționeze fiecare personaj în zona corespunzătoare din piramida socială.

“ explicația”9. După realizarea sarcinilor de către elevi

profesorul le cere să precizeze care sunt termenii istorici noi din textul lui Herodot și le oferă definiția acestora, notând la tablă/flip-

6. Analizand fisa de lucru nr. 4 “Paleta lui Narmer” desprind cu usurinta informatiile referitoare la coroanele purtate de acesta, anii unificarii si numele intemeietorului regatului egiptean.

“Paleta lui Narmer” descoperită la Hierankopolis

1. 2. 1. Narmer purtând coroana Egiptului de Sus2. Narmer purtând coroana Egiptului de Jos

7. Folosind plicurile primite de la un elev care interpretează rolul poștașului elevii citesc scrisoarea imaginară de la Herodot și descoperă organizarea statului egiptean. Dau răspunsurile la cerintele din fișa de lucru apoi poziționează fiecare personaj – reprezentant al unei categorii sociale în spațiul corespunzător din piramida socială.

8. Identifică termenii istorici noi: “nomă” și “nomarh”, receptează definițiile și explicațiile date de profesor și le notează in caiete.

9. Noteaza in caiete informatiile noi si pe cele afisate

Jocul de rolLucrul cu izvoare istoriceStudiul pe textExpunereaExplicaţiaOrganizatorul graficImaginiFise de lucruCalculatorVideoproiectorActivitate frontala individualaActivitate de grup

ExpunereaExplicaţiaOrganizatorul grafic

chart cuvintele “nomă” și “nomarh”. În continuare le explică elevilor că Egiptul era împărţit în 38 de nome (provincii) conduse de administratori locali-nomarhi. Atribuţiile nomarhilor erau de a veghea la întreţinerea canalelor şi de a alcătui ,,situaţia aurului şi ogoarelor’’; li s-au încredinţat poliţia şi recrutările pentru armată; erau controlaţi de un vizir, omul de încredere al faraonului (un fel de prim-ministru); în subordinea nomarhilor se aflau primarii satelor din care era alcătuită fiecare nomă.

la videoproiector și în organizatorul grafic. Activitate frontala individuala

V. OBTINEREA PERFORMANTEI.FIXAREA SI EVALUARE CUNOSTINTELOR.ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI.

5`

O2O3O4O5

1. Solicita elevilor sa rezolve testul de evaluare: “Egiptul antic”.

2. La finalizarea testului analizeaza impreuna cu elevii raspunsurile.

3. Face aprecieri asupra prestatiei clasei, evaluand-o, notează elevii care au dat raspunsuri corecte.

1. Elevii urmaresc concluziile prezentate de profesor, recepteaza.

2. Rezolva testul de evaluare.3. Operand cu notele esentiale care definesc cele

insusite gasesc raspunsurile si la expirarea timpului de rezolvare analizeaza si autoevalueaza raspunsurile impreuna cu profesorul.

Test de evaluareCalculatorulVideoproiectorActivitate individuala

VI. TEMA PENTRU ACASA.

1`

Comunica elevilor tema pentru acasa.Inmaneaza fiecarui elev un chestionar de autoevaluare care va fi analizat la inceputul orei urmatoare.

Elevii vor avea de pregatit pentru ora urmatoare lectia: “Regatul Egiptean”, si de completat chestionarele de autoevaluare.

Activitate individualaChestionare de autoevaluare

Fisa de lucru nr.1- Egiptul un dar al Nilului1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:“Nu există nici un popor pe pământ, care să poată obţine fără nici un fel de chin precum egiptenii roadele pământului. Nu este necesar să treacă plugul prin brazdele pământului şi nici să iniţieze alte lucrări agricole specifice. Ei aşteaptă pur şi simplu până când fluviul creşte, se revarsă asupra pământurilor şi apoi se retrage. Apoi fiecare îşi îmbunătăţeşte calitatea solului lăsând câteva zile oi şi porci, pentru a îngrăşa pământul natural; apoi aşteaptă liniştit timpul recoltelor, culeg toate roadele şi le păstrează.”(Herodot, Istorii, pg. 14)Răspundeți la următoarele cerințea. Mentionati principala ocupatie a egiptenilor._______________________________

b. Precizaţi, pe baza textului, trei operaţii agricole, în ordinea cronologică a defăşurării lor.______________________________________________________________________________

Fisa de lucru nr.2- Harta Egiptului Antic

1. Analizați cu atenție harta Egiptului Antic, precizati care sunt cele doua denumiri ale regatelor egiptene și identificați simbolurile acestora.

denumiri ale regatelor egiptene : ____________________________________

Simbolurile:______________________________________

Fisa de lucru nr.3- Egiptul Antic -

organizarea statului si a societatii

Dragi învățăcei,

Numele meu este Herodot sunt un istoric grec născut in Halikarnnas, dar am călătorit mult prin lume. Am locuit o vreme in Samos, am vizitat Atena, Delphi, Sparta, Babilon și Egipt. Aflând că astăzi și voi v-ati aventurat într-o călătorie în Egipt m-am gândit să vă spun câte ceva despre locuitorii acestui regat.,,Egiptenii sunt împărţiţi în şapte tagme, şi anume preoţii, războinicii, văcarii, porcarii, negustorii, tălmacii şi cârmacii de vase. Ei aparţin nomelor înşirate mai jos, căci Egiptul a fost împărţit în nome.” De asemenea va trimit câtiva dintre egiptenii care m-au însotit în călătorie cu rugămintea de a-i ajuta voi pe fiecare să-si regăsească locul în cadrul societatii.

Cu bine! Ne revedem în Persia!

Al vostru prieten Herodot

Răspundeți la următoarele cerințea. Cum era împărtit teritoriul statului egiptean? _____________________

_____________________

b. Dar societatea?________________________________________________________________________________

2. Folosind personajele din plicul cu surprize poziționati-le în zonele corespunzătoare din piramida sociala si precizati care este denumirea data conducatorului regatului egiptean.

Numele si prenumele___________________________Clasa: a V-aData:

TEST DE EVALUARE “Regatul Egiptean”

Completati spatiile libere cu termenii istorici corespunzatori din urmatoarea lista:Tigru, Nil, nome, Egiptul de Sus, Egiptul de Jos, Imperiul macedonean, Imperiul persan, Menes/Narmer, Tutankamon, Sargon I, nordul Africii, 3100 i.Hr., 4500 î.Hr., estul Marii Mediterane,

“Egiptul este situat in …………….. Dezvoltarea agriculturii in Egipt s-a datorat revărsărilor fluviului..............................

Egiptul era împărţit în 32 de ........................... conduse de administratori locali. In anul ........... î.Hr., regele ..................................., a unificat cele două regate - ............................ în Sud şi ............................. în Nord.

Conducătorul statului egiptean poartă numele de ................ și este considerat zeu.

Nota :Pentru fiecare termen din lista plasat corect in interiorul textului se va primi 1 punct, in total 10 puncte. Timp de lucru 5'

NUMELE SI PRENUMELE_____________________________CLASA a V-aDATA: TEMA: REGATUL EGIPTEAN

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE

1. Existenţa greşelilor în formularea răspunsurilor a apărut din:a) neştiinţăb) neglijenţă c) grabă2. Pe viitor aş putea îmbunătăţi viteza şi randamentul răspunsurilor dacă:…………………………………………………………………………………………………………………………………………3. Răspunsurile corecte şi activitatea (personală) din timpul orei, consider că pot fi evaluate cu calificativul sau nota: þFoarte Bine Bine Satisfăcător Insufcient 9-10 7-8 5-6 sub 5

SOLDATI SCRIBI FARAON

PREOTI TARANI MESTESUGARI

NOBILI SCLAVI MARELE VIZIR

FIȘA CU RECOMPENSE – pentru răspunsurile date corect

FIȘA CU PENALITĂȚI – pentru răspunsurile date greșit

HARTA - EGIPTUL ȘI NILUL

HARTA EGIPTULUI ANTIC

LEGENDA REVARSĂRII NILULUI

Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească. Egiptenii credeau că această stea din constelația Câinele Mare este mesagera

zeiței Isis. Apariția ei la orizont marca începutul sezonului ploios (de revărsare a Nilului). Isis, spune legenda, a fost soția lui Osiris, rege al Egiptului. Fratele său, Seth, ajuns pe tron, l-a omorât pe Osiris și i-a aruncat trupul pe Nil. Isis a recuperat trupul soțului ei, dar nu l-a putut salva de răutatea lui Seth. Acesta a tăiat trupul lui Osiris în paisprezece părți și le-a aruncat pe întinsul regatului… Nefericita văduvă, plângându-și amarnic suferința cumplită, ajutată de cei șapte scorpioni, după îndelungate căutări disperate, găsește cadavrul mutilat al lui Osiris, îl reconstituie, dăruindu-i din nou suflul vieții veșnice, prin bătaia aripilor. Horus, fiul zeiței Isis și al zeului renăscut, Osiris, a ajuns rege. Isis a ordonat să fie ridicate temple în toate locurile în care ea aflase resturi ale trupului lui Osiris! Lacrimile zeiței Isis, pentru soțul dispărut, sunt cele care fac să crească apele Nilului.

REVARSAREA NILULUI – perioadele agricole

OCUPAȚIILE VECHILOR EGIPTENI – meșteșugurile

Fierari

Tâmplari Bijutieri

Scrib

O ZI DIN VIAȚA UNUI NOBIL EGIPTEAN

Într-o dimineaţă strălucitoare în Egiptul antic, un nobil s-a trezit într-un pat acoperit în fine lenjerii. El a deschis ochii şi s-a uitat în jur în dormitorul lui. El a văzut cufărul unde hainele lui au fost păstrate, cutie de cosmetice a soţiei lui, şi o lampă de iluminat în sala de seara.

Gândurile sale au fost perturbate de către sclavul care a intrat în cameră. Sclavul l-a ajutat să se spele şi să se bărberească.

Apoi, nobilul s-a îmbrăcat într-un kilt din in subţire şi sandale din piele.

Între timp se trezește și soţia acestuia.

Ea s-a spălat şi îmbrăcat cu ajutorul unui alt sclav. Soţia nobilului a purtat o rochie din pânză fină şi bijuterii din sticla.

Ea si-a aplicat machiajul pe pleoape şi s-a dus la parter.

Nobilul şi soţia lui servesc o masă mică de pâine şi fructe. Ei s-au aşezat pe perne şi au mâncat de pe o masă mică.

Apoi, nobilul a părăsit casa pentru o întâlnire cu administratorul de pe pământurile sale.

Nevasta lui supraveghează pregătirile pentru banchet pe care l-au organizat pentru seara. Copiii ei au fost îmbrăcaţi şi hrăniţi de către un sclav.

Administratorul domeniului nobilului i-a spus nobilul ce recolta ar fi pentru anul in curs.

El i-a spus, de asemenea, câte vite şi gâşte au fost socotite cu o zi înainte.

Nobilul a fost mulţumit. Au împărţit o masă de pâine, carne şi bere.

În după amiaza zilei nevasta nobilului a ieşit în grădină pentru a scăpa de căldura zilei. Ea s-a bucurat de umbra copacilor în timp ce i-a privit pe copii cum se joacă cu jucăriile lor.

Mai târziu, soţia nobilului a început pregătirea pentru banchetul de seara. Slujitorul ei i-a periat şi ondulat peruca ei favorită. Ea a luat hainele cele mai frumoase şi bijuterii din aur si pietre semipretioase.

Nobilul revenit acasa s-a pregătit pentru banchet. Apoi, el şi soţia lui au început primit oaspeţii. Oaspeţilor l-au fost oferite conuri parfumate, ceară flori de lotus de către sclave Ei au mâncat cele mai bune mâncăruri: carne, pâine, prăjituri, vin, smochine. Ei au fost intretinuti de muzicieni şi fete care au dansat. La sfarsitul serii, au spus noapte buna pentru oaspeţii lor şi a mers la culcare.

O ZI DIN VIAȚA UNUI ȚĂRAN EGIPTEAN

El a deschis ochii şi s-a uitat în jurul lui. El a văzut un raft în cazul în care hainele au fost păstrate şi un coş.

Tăranul s-a dat jos din pat s-a spălat şi s-a ras.

Apoi, el s-a îmbrăcat într-un kilt, realizat din panza groasă şi s-a încălțat cu o pereche de sandale din stuf .

Soţia fermierului era deja trează. Ea s-a spălat şi îmbrăcat în lumina dimineţii. Apoi a plecat în camera de alături să trezească copiii şi a început treburile ei de zi cu zi. Purta o rochie din pânză aspră. În jurul gâtului avea o amuleta a zeiței Tawaret, pe o bucată de şir de papirus.

Țăranul, soţia şi copiii lor se aşeză la o masă mică pe care erau pâine şi fructe. Pe jos aveau o rogojină din stuf.

Apoi, țăranul a plecat să lucreze pamântul din apropierea casei sale.

Soţia sa aprins focul pentru gătit şi a început să macine grâul pentru a face pâine.

Acesta a fost un an bun pentru fermier şi a existat o recoltă mare. Astazi el ar trebui să ia o parte din recolta lui la templu să plătească pentru folosirea terenului templului. El a umplut mai multe cosuri cu recolta lui, le-a încărcat pe doi măgari şi a pornit cu doi sclavi către temple.

Țăranul și sclavii au dus coşurile la templu unde au fost numărate şi conţinutul acestora a fost adăugat în magazie. Pe drumul de intoarcere către loturile de pămând pe care le muncesc în comun se opresc sî ia masa de prânz și mănâncă pâine, carne şi beau bere.

Soţia fermierului a petrecut ziua măcinând grâu şi a copt pâine. După amiaza ea a mers la râu cu copiii ei pentru a aduce apa.

Seara, ea a pregătit o cină mică cu pâine, carne şi bere pentru familia ei.

Lăsându-se afară întunericul, fermierul aprinse o lampă mică cu ulei, apoi împreună cu soția lui a dus copiii la culcare, a suflat în lampă și s-au dus și ei la culcare