1

Proiect de planificare strategică a municipiului Cluj Napoca (2014-2020)

WG Mediere comunitară

CADRU GENERAL

MEDIEREA ÎN ROMÂNIA

În România, medierea este reglementată de Legea 192/2006 și este definită ca o modalitate

facultativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane

specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate.

Potrivit aceleiași legi, medierea capătă și o dimensiune comunitară, reprezentând o activitate de

interes public.

La nivel instituțional, activitatea de mediere este coordonată și reglementată de către

Consiliul de Mediere, organism autonom cu personalitate juridică, de interes public.

Mediatorul este persoana calificată în tehnici de comunicare și gestionare a conflictelor,

autorizată în urma unui curs de formare în domeniu, care prestează activitatea de mediere în

conformitate cu principiile și standardele specifice profesiei. Activitatea mediatorului se poate

desfășura în cadrul unui birou de mediator, a unei societăți civile profesionale de mediatori sau

ca angajat într-un ONG cu specific de mediere. Profesia de mediator face parte și se supune

rigorilor profesiilor liberale. La nivelul anului 2013, în România, funcționează 7.763 de

mediatori (7.137 în cadrul birourilor de mediator, 361 în societăți civile profesionale și 19 în

cadrul ONG-urilor de profil), dintre care aproximativ 300 sunt în județul Cluj.

Medierea, în România, poate interveni în toate conflictele în care părțile pot dispune liber

de drepturile lor (conflicte de familie, conflicte comerciale, conflicte de proprietate, conflicte de

natură comunitară etc.) și în toate fazele unui conflict, inclusiv când acesta a fost dedus judecății.

În ciuda noutății relative a medierii pe piața serviciilor de soluționare alternativa a

disputelor la instanțele de judecată acest tip de activitate s-a impus ca o metodă eficientă și

durabilă. Acest fapt a fost facilitat și de adoptarea și intrarea în vigoare a Legii 115/2012, care

introduce ca procedură prealabilă obligatorie acționării în judecată prezența părților la un

mediator în vederea informării referitor la beneficiile medierii, comparativ cu apelarea la

mijloacele juridice tradiționale.

2

MEDIEREA COMUNITARĂ

DEFINIRE

Medierea comunitară, ca formă de soluționare a disputelor la nivelul cetățeanului și al

instituțiilor publice locale, este o prezență inedită în România, dar cunoaște o largă răspândire în

Statele Unite ale Americii, Canada, țările din Europa Occidentală, cu preponderență Marea

Britanie și Irlanda, continentul sud-american, continentul african, în special Africa de Sud și în

zone ale Asiei Centrale.

Medierea comunitară poate fi definită ca un proces constructiv desemnat rezolvării

conflictelor din cadrul unei comunități dintre indivizi, grupuri și organizații. Este o alternativă la

confruntare distructivă și escaladarea conflictelor până la nivel de violență. Medierea comunitară

presupune respectarea intereselor individuale ale părților aflate în conflict, întărind în același

timp relațiile dintre persoane și grupuri în vederea consolidării acelor procese sociale și de

comunicare aflate la baza menținerii coeziunii și coerenței unei comunități.

Mecanismele folosite în cadrul medierii comunitare sunt văzute ca o oportunitate pentru

participarea cetățenilor la prevenirea escaladării conflictelor, ca alternativă la apelarea la

mecanismele instituționalizate de soluționare a disputelor (justiție, foruri decizionale

administrative și/sau legislative, structuri de impunere și menținere a ordinii publice). La baza

medierii comunitare stau principiile participării democratice la deciziile luate în cadrul

comunității, ale respectării drepturilor și responsabilităților cetățenești și ale implicării în

mecanismele decizionale ale rețelelor instituționale ce conviețuiesc în fiecare comunitate.

În esență, medierea comunitară vizează oferirea de servicii de mediere gratuite sau la

costuri reduse cetățenilor, instituțiilor publice și private pentru soluționarea litigiilor de natură

comunitară (conflicte situate în domeniul politicilor comunitare, alocării resurselor materiale și

financiare locale și regionale, drepturilor de proprietate și de folosință, dispute de vecinătate,

dispute pe probleme de mediu, ordine publică).

OBIECTIVELE MEDIERII COMUNITARE

Medierea comunitară are următoarele roluri sociale:

Asigurarea accesului direct la servicii de mediere unor categorii largi de cetățeni,

indiferent de barierele fizice, lingvistice, culturale și/sau economice;

Asigurarea unui serviciu de calitate, indiferent de capacitatea de plată a beneficiarilor;

Asigurarea unui cadrul stabil și sistematic de dialog și soluționarea disputelor, încă de la

primele faze de emergență;

3

Sprijinirea cetățenilor și instituțiilor în soluționarea litigiilor de natură comunitară;

Educarea membrilor comunității cu privire la beneficiile utilizării metodelor de

soluționare alternativă a conflictelor;

Construirea capacității membrilor comunității (persoane și organizații) de rezolvare

eficientă, reducere și prevenire a conflictelor, înainte ca acestea să ajungă pe rolul

instanțelor de judecată;

Menținerea și consolidarea relațiilor dintre diferiții actori comunitari prin facilitarea și

încurajarea comunicării;

Întărirea rolului cetățenilor în exercitarea drepturilor democratice;

Eficientizarea proceselor decizionale și facilitarea implementării politicilor publice la

nivel de comunitate.

CENTRELE DE MEDIERE COMUNITARĂ

Activitatea de mediere comunitară se desfășoară, de regulă, în cadrul unor structuri

susținute de către autoritățile locale și entități specializate ale societății civile, bazate pe

participarea voluntară a mediatorilor, denumite centre de mediere comunitară. Serviciile de

mediere comunitară oferite trebuie să respecte aceleași standarde profesionale ca și medierile

desfășurate în cadrul privat.

Centrele de mediere comunitară reprezintă o prezență firească în comunitățile din Statele

Unite și Marea Britanie, indiferent de dimensiunile acestora, implicându-se activ în crearea unui

climat de colaborare și armonie socială.

Întrucât în Romania nu exista încă nici un centru de mediere comunitară, ne vom referi,

doar spre exemplificare, la statisticile prezente la nivelul țărilor în care acest tip de serviciu este

bine implementat și are o istorie relevantă. Astfel, datele existente pentru Statele Unite arată un

număr de peste 400 de programe de mediere comunitară, care furnizează anual în jur de 400.000

de cazuri, având ca beneficiari direcți peste 900.000 de cetățeni.1 Din punctul de vedere al

eficienței, în 85% din cazurile prezentate spre soluționare către centrul de mediere comunitară s-

a ajuns la un acord, iar în ceea ce privește nivelul de satisfacție al cetățenilor, un procent de peste

95% și-au arătat disponibilitatea de a folosi în continuare serviciile de mediere comunitară2. În

ceea ce privește Marea Britanie cifrele sunt relativ similare, un procent de 75-80% dintre cazuri

1 Corbett, J. R. (2012, Martie 12). The State of Community Mediation 2011. National Association for Community

Mediation (NAFCM). 2 Hedeen, T. (2004). The Evolution and Evaluation of Community Mediation: Limited Research Suggests Unlimited

Progress. CONFLICT RESOLUTION QUARTERLY, 22(1-2), 101-133.

4

ajungi la o soluționare amiabilă, benefica tuturor părților implicate, iar satisfacția la nivelul

beneficiarului ajunge înspre un procent foarte mare, de 90%3.

ANALIZA SWOT – MEDIEREA COMUNITARĂ ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

În urma analizării documentelor relevante și a statisticilor puse la dispoziție de Primăria

Municipiului Cluj-Napoca precum și ca urmare a întâlnirilor, în cadrul mai multor focus-grupuri,

cu reprezentați ai asociațiilor de proprietari, ai poliției locale, ai regiilor autonome și ai

asociațiilor de mediatori, a rezultat următoarea analiza SWOT:

Puncte tari Puncte slabe

Serviciu gratuit (costuri reduse)

Existența unui număr mare de mediatori

autorizați, la nivelul Municipiului Cluj-Napoca

(300, la nivelul anului 2013)

În municipiul Cluj-Napoca 4 asociații

profesionale de mediatori, implicate activ în

acțiuni de promovare și susținere a medierii, la

nivel local și național

Universitatea Babeș-Bolyai deține mai

multe programe masterale cu specializare pe

soluționarea conflictelor, la diferite niveluri

Existența în mediul academic clujean a

mai multor specialiști în gestionarea

conflictelor, recunoscuți la nivel național și

internațional

Cadru legal european și național

favorabil (Directiva 2008/52/CE a

Parlamentului European, Recomandarea (2001)

9 a Comitetului de Miniștri, Legea 192/2006)

Nivelul mare de încredere de care se

bucură autoritățile locale, la nivelul populației

Structura populației municipiului, pe

criterii de educație și vârstă

Medierea comunitară produce un grad

mare de satisfacție (în medie peste 85%) pentru

toate părțile implicate și o rată mare de succes

Medierea nu garantează întotdeauna o

soluție

Soluția oferită prin mediere, nu are

caracter executoriu pentru părți

În caz de eșuare a medierii, aceasta

poate presupune costuri suplimentare, în

termen de timp și bani, părțile fiind nevoite să

caute o altă cale de soluționare

Medierea comunitară nu a mai fost

implementată la nivel instituțional în România,

ceea ce înseamnă că va trece o bună perioadă

de timp până când cetățenii și, mai ales,

instituțiile vor dobândi abilitățile necesare

utilizării eficiente a acestui mod de soluționare

a disputelor

Anumite părți din legislația actuală din

România pot constitui o piedică în calea

soluționării prin mediere a disputelor în care

sunt implicate instituții publice, ceea ce poate

genera neîncredere din partea comunității cu

privire la capacitatea Centrului de a ajuta la

soluționarea eficientă a disputelor

3 ***. (2013).Sacro Annual Review 2012-2013

5

(în medie peste 75%)

Numărul foarte mic de acționări în

judecată a Primăriei (6-7 pe an) din partea

cetățenilor, indică obișnuința de a folosi

mecanisme de soluționare amiabilă, a

cetățeanului în raport cu autoritățile

Existența unor mecanisme inter-

instituționale de prevenire a conflictelor și de

planificare coordonată a dezvoltării

infrastructurii urbane

Participarea civică în Municipiul Cluj-

Napoca este mai accentuată decât în alte orașe

ale României

Oportunități Amenințări

Nevoia de practică, pe care o au mulți

dintre mediatorii autorizați

Existența unor structuri la nivelul

autorităților locale care intră în contact

permanent cu situații de natură a fi soluționate

prin mediere comunitară (ex. Poliția Locală)

Municipiul Cluj-Napoca, oraș

universitar și inovator

Regiile autonome și autoritățile locale

au folosit deja medierea pentru soluționarea

unor conflicte cu cetățenii/asociațiile de

proprietari

Asociațiile de proprietari au folosit deja

medierea pentru soluționarea unor conflicte

interne (legate, în special, de plata unor

restanțe către furnizorii de utilități)

În peste 80% din situațiile potențial

conflictuale, funcționarii publici folosesc

tehnici rudimentare de aplanare a disputelor

(invită la comunicare părțile implicate), înainte

de aplicarea unor sancțiuni

În proporție de peste 40%, în relația cu

asociațiile de proprietari sau cetățenii debitori,

furnizorii de utilități au folosit mijloace de

soluționare amiabilă a disputelor

Neîncrederea de care se bucură

medierea, văzută ca amenințare, în cadrul

anumitor profesii juridice

Inerția autorităților locale de a soluționa

orice dispută pe cale administrativă, juridică

(instanța de judecată)

Nu toți mediatorii autorizați care

profesează în Municipiul Cluj-Napoca sunt

reprezentați de asociații profesionale locale

Aglomerarea centrelor de mediere

comunitară cu cazuri care nu se pretează

acestui tip de soluționare a disputelor, fie

datorită lipsei de informare corectă la nivel de

cetățean, fie datorită nevoii de a se debarasa de

anumite probleme/atribuții de serviciu, la nivel

de funcționar public

Nesincronizarea planurilor de

dezvoltare a infrastructurii urbane, datorită

constrângerilor bugetare, la nivelul entităților

decidente și a celor de implementare

6

DIMENSIUNEA STRATEGICĂ

În definirea unei dimensiuni strategice în ceea ce privește componenta de mediere

comunitară, un prim pas este Recomandarea Uniunii Europene nr. 9 din 2001, care se referă la

modalitățile alternative de soluționare a litigiilor între autoritățile administrative și persoanele

private. În acest sens, este încurajată folosirea metodelor alternative de soluționare a disputelor,

fie la modul general, fie pentru litigii de natură particulară, îndeosebi referitoare la actele

administrative individuale, contracte sau obligații civile. De asemenea se recomandă

identificarea unor mijloacele de instituționalizare a căilor alternative de soluționare a disputelor,

în așa fel încât soluțiile obținute să permită adoptarea lor. Un rol important se acordă medierii, ca

metodă de prevenire a litigiilor, înainte ca acestea să apară.

La nivel național, România nu și-a stabilit prin Programul Național de Reformă 2011-2013

obiective care să vizeze în mod explicit implementarea la nivelul administrației publice a unor

mecanisme de prevenție sau de soluționare a disputelor. În schimb la nivel regional, Planul de

Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest pentru perioada 2014-2020, în cadrul componentei de creștere

a eficienței și calității serviciilor oferite de administrația publică locuitorilor din regiune, și-a

propus întărirea capacității administrative și sprijinirea bunei guvernanțe prin creșterea

capacității administrative a sistemului juridic pentru sprijinirea bunei guvernanțe precum si

dezvoltarea de parteneriate de tip instituții publice-mediul privat, mediul academic și de

cercetare.

La nivel județean, Strategia Județului Cluj 2014-2020 își propune ca direcție strategică și

oferirea unor servicii publice de cea mai bună calitate, prin încurajarea dezvoltării unei

comunități civice puternice care, în parteneriat cu autoritățile publice locale, să asigure un înalt

standard de viață locuitorilor. Același document stabilește ca prioritate ameliorarea ciclului de

politici publice, prin creșterea gradului de transparență în etapele de planificare și implementarea

politicilor publice la nivel local.

Din punctul de vedere al cadrului legal, medierea comunitară se bazează pe legea

192/2006, privind medierea și activitatea mediatorilor, care stipulează condițiile pentru

furnizarea serviciilor de mediere și care, în același timp, plasează medierea în rândul serviciilor

de interes public, precum și pe Legea 115/2012, care introduce ca procedură prealabilă acțiunii în

instanță participarea la o ședință de informare cu privire la scopul, beneficiile și limitările

medierii ca metodă de soluționare a disputelor.

Plecând de la conceptul strategic cheie, cel al calității vieții propus pentru Strategia de

Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, medierea comunitara reprezintă un serviciu

care poate consolida relația cetățean-instituții publice, poate încuraja participarea civică la viața

publică a municipiului, și, în consecință, poate duce la crearea unui climat pașnic și armonios în

cadrul comunității, condiție esențială pentru creșterea calității vieții în municipiu.

7

PROBLEME STRATEGICE CHEIE

Pe baza analizei SWOT au fost identificate următoarele probleme strategice:

Eficiența limitată a mecanismelor de prevenire a conflictelor generate de noile decizii și

politici publice locale;

Ineficiența mecanismelor de coordonare a strategiilor de planificare a diferiților actori

care contribuie la dezvoltarea urbanistică a municipiului;

Folosirea în relația cu cetățenii a unor mecanisme rudimentare, ad-hoc, de prevenire și

aplanare a conflictelor, care generează soluții neuniforme și cu grad scăzut de satisfacție,

dar care pot duce la creșterea neîncrederii în capacitatea autorităților locale de gestionare

a problemelor comunitare

STRATEGII SECTORIALE

MEDIEREA COMUNITARĂ – COMPONENTA PREVENTIVĂ

Crearea, în parteneriat cu mediul academic și organizațiile non-guvernamentale de profil,

unui mecanism destinat să identifice potențialele dispute publice si să acționeze preventiv în

vederea soluționării amiabile a punctelor de divergență dintre diferiții actori implicați la nivelul

de decizie și/sau de implementare a politicilor și deciziilor publice locale.

Acest mecanism implică realizarea unui parteneriat între Primărie și Universitatea Babeș-

Bolyai, care are ca obiectiv principal construirea capacității de analiză situațională prealabilă

luării de deciziile administrative sau a implementării de politici publice locale în vederea

identificării timpurii a potențialelor arii de conflict și a actorilor majori afectați de deciziile și

politicile respective. Mecanismul de prevenție presupune deschiderea comunicării dintre factorii

de decizie și actorii afectați în scopul soluționării efective a problemelor potențiale, în prealabil

luării deciziilor sau implementării politicilor publice propuse.

Avantajul utilizării unui astfel de mecanism constă în identificarea și soluționarea

problemelor generate de deciziile guvernământului înainte de implementarea lor și nu după,

atunci când conflictul este deja manifest și singura direcție în care evoluează este cea a

escaladării, cu consecințe nefaste atât asupra capacității instituțiilor publice de implementare a

politicilor propuse cât și a încrederii cetățenilor în aceste instituții. Mai mult, acest mecanism

creează oportunitatea stabilirii unor canale de comunicare stabile și eficiente între instituțiile

publice și comunitate și a educării cetățenilor în direcția implicării consistente și relevante în

chestiunile publice.

8

MEDIEREA COMUNITARĂ – COMPONENTA DE SOLUȚIONARE A DISPUTELOR

(CORECTIVĂ)

Înființarea în colaborare cu asociațiile profesionale de mediatori și mediul academic a unui

Centru Mediere Comunitară la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, cu rol de informare și

soluționare amiabila a disputelor de tip comunitar prin utilizarea procedurii de mediere. Definim

în acest context disputele de tip comunitar ca fiind acele dispute care au impact asupra

comunității:

dispute între vecini (persoane fizice sau juridice) pe chestiuni de coabitare (dispute de

vecinătate);

dispute între locatari și administrația blocurilor;

dispute între cetățeni și regiile autonome;

disputele publice, dispute între cetățeni sau organizații de cetățeni și autorități publice

locale pe chestiuni de politici și decizii publice locale.

PROGRAME OPERAȚIONALE

PREVENIREA DISPUTELOR PUBLICE

Parteneri: Primăria Municipiului Cluj-Napoca

Universitatea Babeș-Bolyai

Obiective: Identificare potențialelor dispute publice si acționarea preventivă în vederea

soluționării amiabile a punctelor de divergență dintre stakeholderi

Mecanism: 1. În prealabil adoptării unei decizii publice sau elaborării unei politici

publice, Primăria solicită experților UBB realizarea unui studiu al

potențialului conflictual al deciziei sau politicii respective.

2. Ca urmare a identificării stakeholderilor, se inițiază procedura de

consultare a tuturor celor implicați.

3. Experții UBB facilitează sesiunile de consultare și ajută părțile să

negocieze o soluție colaborativă.

4. În cazul în care se ajunge la dispute, se poate apela la mediere prin

intermediul Centrului de Mediere Comunitară.

5. Odată realizat un acord, toți actorii implicați se angajează să includă

elementele acordului în decizia sau politica publică respectivă.

Termen de

realizare:

2014-2016

Indicatori de

evaluare a

rezultatelor:

Numărul de consultări efectuate în cadrul mecanismului de prevenire a

disputelor publice

Numărul de decizii publice luate în urma folosirii mecanismului de

9

prevenire a disputelor publice

Numărul de politici publice implementate în urma folosirii mecanismului

de prevenire a disputelor publice

Numărul de situații în care nu s-a ajuns la o soluție

Numărul de situații în care s-a ajuns la mediere

Gradul de satisfacție al actorilor implicați în folosirii mecanismului de

prevenire a disputelor publice

CENTRUL DE MEDIERE COMUNITARĂ CLUJ-NAPOCA

Parteneri: Primăria Municipiului Cluj-Napoca:

pune la dispoziție spații pentru informare și mediere;

direcționează reclamanții spre Centru de Mediere Comunitară prin

serviciile aflate în subordinea sa;

încurajează toate serviciile și direcțiile aflate în subordinea sa să

apeleze la mediere, înainte de a da curs acțiunii în instanță, acolo unde

legea nu prevede altfel.

Universitatea Babeș-Bolyai:

asigură training-ul necesar personalului Centrului de Mediere

Comunitară si mediatorilor implicați în program, în cooperare cu

structuri de training specializate, acreditate conform cerințelor

Consiliului de Mediere.

Asociațiile profesionale de mediatori:

asigură cu personal calificat (mediatori) prestarea serviciilor de

informare și mediere, în mod voluntar.

Comisia de Control a Calității Serviciilor de Mediere Comunitară (formată din

reprezentanți ai tuturor partenerilor implicați):

evaluează calitatea serviciilor prestate de mediatorii din program

evaluează eficiența serviciilor prestate în cadrul Centrului de Mediere

Comunitară

Obiective: Soluționarea eficientă, în mod amiabil, a disputelor de tip comunitar prin

utilizarea procedurii de mediere, cu respectarea legislației în vigoare.

Mecanism: Medierea comunitară se desfășoară în spații adecvate, puse la dispoziție de

către Primărie, în cadrul primăriilor de cartier, de asemenea manieră încât să nu

fie deranjat programul de funcționare al acestora.

Mediatorii implicați în activitățile Centrului de Mediere Comunitară trebuie să

aibă forma de exercitare a profesiei autorizată pe raza municipiului Cluj-

Napoca și să semnează un protocol standard de colaborare cu Primăria

Municipiului, prin care se angajează să-și pună în mod voluntar serviciile la

dispoziția comunității un număr limitat de ore pe săptămână, precum și să

respecte Regulamentul Centrului, elaborat de Primărie în cooperare cu experții

10

UBB și asociațiile de mediatori participante.

Procedura:

1. Un angajat al Centrului preia solicitările de informare și mediere,

oferă informații generale cu privire la mediere și îndrumă solicitanții

către lista mediatorilor Centrului. Părțile implicate în dispută își aleg

liber mediatorul de pe listă și comunică alegerea făcută angajatului.

2. Mediatorul selectat va realiza demersurile necesare pentru invitarea

tuturor părților implicare și realizarea medierii, în conformitate cu

procedurale legale și standardele Centrului de Mediere Comunitară.

3. La finalul medierii, mediatorul va comunica Primăriei modalitatea în

care s-a încheiat medierea.

Termen de

realizare:

2014-2020

Indicatori de

evaluare a

rezultatelor:

Numărul de solicitanți pentru servicii de mediere/interval de timp

Numărul de informări efectuate în cadrul CMC

Numărul de medieri efectuate

Numărul de medieri încheiate cu acord

Numărul de medieri încheiate cu eșuarea sau abandonarea procedurii

Numărul de mediatori care-și oferă serviciile centrului

Tipologia solicitanților de servicii de mediere (cetățeni, entități

administrative publice, regii autonome, ONG-uri)

Gradul de satisfacție al părților în urma folosirii serviciilor de mediere

AVANTAJ COMPETITIV

Medierea comunitară ca mecanism de prevenire și soluționare a disputelor la nivelul

cetățeanului este un concept nou pentru România. De asemenea, nici celelalte localități din țările

învecinate cu care municipiul Cluj-Napoca s-a identificat a fi în competiție nu au implementat la

nivel instituțional structuri de mediere comunitară.

Din punctul de vedere al avantajului competitiv (mai ales în condițiile absenței

implementării unor mecanisme echivalente de către competitorii direcți ai municipiului),

construirea și utilizarea sistematică a unor mecanisme de prevenire și soluționare amiabilă a

conflictelor din interiorul comunității ar genera:

- eficientizarea procesului decizional și a implementării politicilor publice locale, care

automat implică reducerea blocajelor și a cheltuielilor rezultate pe urma acestora (și,

11

implicit, disponibilizarea sumelor blocate sau alocate eforturilor de deblocare către alte

arii de investiții);

- reducerea tensiunilor intra-comunitare, ceea ce are efect direct asupra creșterii calității

vieții în municipiu;

- educarea cetățenilor în spiritul soluționării amiabile a disputelor și a implicării lor în

chestiunile publice, în mod constructiv, responsabil și sistematic, contribuind astfel la

dezvoltarea spiritului civic și a sentimentului de apartenență la comunitate, atât de

necesar în condițiile fragmentării sociale post-comuniste și a influxului masiv de

imigranți interni.

În plus, implementarea și dezvoltarea mecanismelor instituționale de mediere comunitară ar

singulariza municipiul Cluj-Napoca nu numai în peisajul național, dar și cel regional Central și

Est European, contribuind la creșterea atractivității municipiului ca loc de muncă și de viață.

ECHIPA WG MEDIERE COMUNITARĂ

Au coordonat:

Christian-Radu Chereji (Universitatea Babeș-Bolyai)

Virgiliu Țârău (Universitatea Babeș-Bolyai)

Adrian Pop (Institutul Transilvan de Mediere)

Au contribuit:

Ciprian Sandu (Institutul Transilvan de Mediere)

Alexandra Mihali (Centrul pentru Studierea Conflictelor, UBB)

Marius Ovidiu Criste (masterand UBB)

Emanuela Dumea (masterand UBB)

Cristina Duna (masterand UBB)

Andreea Pop (masterand UBB)

Cătălin Marian Pop (masterand UBB)

Ioana Safirescu (masterand UBB)

12