ROMANIA JUDETUL BACA.LI

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI MOINE~TI www .moinesti.ro

..., " PROIECT DE HOTARARE

MUNICIPIUL MOINE$TI

privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole in municipiul Moine~ti, judetul Bacau

Consiliul Local al municipiului Moine~ti, judetul Badin; A vand in vedere: - adresa nr. 7708/30.07.2013 a Directiei Pentru Agricultura Bacau inregistrata la Unitatea

Administrativ Teritoriala municipiul Moine~ti cu nr. 18973/05.08.2013; - Decizia Comisiei constituita in cadrul Ministerului Mediului ~i Schimbarilor Climatice

privind aprobarea Programului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole nr. 221983/GC/2013;

- Raportul nr. 32344/04.12.2013 al Compartimentului Managementul Sistemelor Integrate ~i Mediu din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Moine~ti;

- Expunerea de motive nr. 32345/04.12.2013 a Primarului municipiului Moine~ti; - prevederile Hotararii Guvemului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune

pentru protectia apelor !mpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, cu modificarile ~i

completarile ulterioare; Vazand raportul Comisiei juridice, de disciplina, de munca, protectie sociala, protectie

copii, turism ~i sport, raportul Comisiei pentru activitati economico-financiare, social-culturale, culte, invatamant, sanatate ~i familie ~i raportul Comisiei pentru amenajarea teritoriului, urbanism, gospodarie comunala ~i protectie mediu, din cadrul Consiliului Local al municipiului Moine~ti;

In temeiul prevederilor art. 36, alin. (2), litera b) raportat la alin. (4), litera f) ~i art. 45, alin. (2), litera e) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare,

HOT ARA~TE:

ART. 1 - Se aproba Planul de actiune pentru protectia apelor !mpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole in municipiul Moine~ti, judetul Bacau, cuprins in Anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

ART., 2 - Cu ducerea la !ndeplinire a prevederilor prezentei hotarari se desemneaza directiile ~i serviciile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Moine~ti.

ART. 3 - Prezenta hotarare se comunica Institutiei Prefectului Judetului Bacau, Primarului municipiului Moine~ti, ~i va fi adusa la cuno~tinta publica, in conditiile legii.

INITIATOR, PRIMAR,

ING. VIOREL ILIE

Nr. 32345/04.12.2013

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA

MUNICIPIUL MOINE~TI Str. Vasile Alecsandri, nr. 14, jud. Bacau, cod

605400 Tel: 0234363680; 0740162602; 0372764340; Fax: 0234365428, e-mail: office@moinesti.ro

www.111oi11esli.1 o

PRIMAR

EXPUNERE DE MOTIVE

Ccrtificat Nr. 544 C/M/S SR ENISO 9001: 2008 SRENISO 14001:2005 SROHSAS 18001:2008

la Proiectul de Hotarare privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor lmpotriva

poluarii cu nitrati din surse agricole In municipiul Moine§ti, judetul Bacau

Urmare transpunerii Directivei Europene nr. 911676/CEE prin Hotararea Guvemului

nr.964/2000, cu modificarile §i completarile ulterioare privind aprobarea Planului de actiune

pentru protectia apelor lmpotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si prevederile

art. 2, alin.(2) din Decizia Comisiei din cadrul M.A.D.R constituita pentru aplicarea ,,

Programului de actiune pentru protectia apelor lmpotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse

agricole " ata§ata la adresa nr. 18973/2013 a Directiei pentru Agricultura Bacau, se impune

elaborarea unui plan de actiune pentru protejarea lmpotriva poluarii cu nitrati a surselor de apa

de suprafata §i subterane de pe teritoriul municipiului nostru .

Astfel, tinand cont de obligatiile ce revin autoritatii locale l'n conformitate cu

prevederile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile ~i

completarile ulterioare, va supunem spre analiza ~i aprobare proiectul de hotarare privind

"Planul de actiune pentru protectia apelor lmpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole in

municipiul Moine§ti, judetul Bacau", In forma prezentata.

PRIMAR

ing. Viorel Iii~

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA

MUNICIPBUL MOINE$TI Str. Vasile Alecsandri, nr. 14, jud. Bacau, cod 605400

Tel: 0234363680; 0740162602; 0372764340; Fax: 0234365428, e-mail: office@moinesti.ro

www.moinesti.ro

COMPARTIMENT MANAGEMENT SISTEME INTEGRATE SI MEDIU

Nr. 32344/04.12.2013

RAPORT

C crdtic.:H N1·. 544 CiM!S SHE'i!SO 9001:2008 SRE'l ISO 14UOJ: 2005 SR OH SAS 18001: 2008

la Proiectul de Hotarare privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole in municipiul Moine~ti,

judetul Bacau

Avand in vedere prevederile Hotararii Guvernului nr.964/2000, cu modificarile ~i completarile ulterioare privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole care transpune Directiva europeana nr. 91/676/CEE, adresa nr. 18973/2013 a Directiei pentru Agricultura Bacau si prevederile art. 2, alin.(2) din Decizia Comisiei din cadrul M.A.D .R constituita pentru aplicarea ,, Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole ", este necesara elaborarea unui plan de actiune pentru protejarea surselor de apa de suprafata cat ~i asupra panzei freatice de pe teritoriul municipiului nostru .

Planul de actiune ata~at are drept obiective reducerea poluarii apelor cauzata de nitrati proveniti din surse agricole, prevenirea poluarii cu nitrati si rationalizarea ~i optimizarea utilizarii ingra~amintelor chimice ~i organice ce contin compu~i ai azotului si este intocmit functie de principalele activitati care influenteaza efectul utilizarii acestora pe raza administrativ teritoriala a municipiului nostru.

Fata de cele prezentate initiem Proiectul de Hotarfue pentru aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, municipiul Moine~ti, judetul Bacau, conform documentelor ata~ate la prezentul raport.

Consilier MSI Medin,

Daniela Enea

Promo\·.im Valorile, StimulAm Compcti\1a, Construim Viitorul!

MUNICIPIUL MOINE$TI Str. Vasile Alecsandri, nr. 14, jud. Bacau, cod 605400

Tel: 0234363680;0740162602; 0372764340; " Fax: 0234365428, e-mail: smimediu@moinesti.ro

www.moinesti.ro Certificat Nr. 544 C/M/S SR EN ISO 900 I: 2008 SRENISO 14001:2005 SROHSAS 18001:2008

COMPARTIMENT MANAGEMENT SISTEME INTEGRATE SI MEDIU

PLAN UL

de actiune pentru protectia apelor impotriva poluii.rii cu nitrati

proveniti din surse agricole in municipiul Moine$ti, judetul Bacii.u

In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.964/2000, cu modificarile ~i completarile ulterioare privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, s-a elaborat prezentul plan de actiune, avand in vedere principalele activitati care influenteaza efectul utilizarii ingra~amintelor organice ~i

chimice care contin azot, asupra apelor de suprafata cat ~i asupra panzei freatice de pe raza administrative teritoriala a municipiului nostru.

CAPITOLULI

lnformatii generale Municipiul Moinesti are in componenta: Moine~ti - centru administrativ, Hangani, Vasaie~ti,

Lunca-Dealu Mare, Lucace~ti, Micleasca, Albote$ti $i Gazarie - cartiere, cu o populatie de 21.802 locuitori.

Conditii naturale Municipiul Moine$ti este situat in partea central-vestica a Moldovei, la limita dintre Carpatii

Rasariteni ~i Depresiunea Subcarpatica a Tazlaului, 1n partea de NV a judetului Bacau, in bazinul mijlociu al sistemului de rauri Trotu$ -Tazlau, Ia 46°26' Iatitudine N ~i 26°29' longitudine E.

Municipiul Moine$ti are o suprafata totala de 5.490 ha, ~SSkmp.

Relief Municipiul Moine~ti se afla intr-o zona cu climat temperat continental, moderat, cu nuan}e

de trecere de la climatul de munti jo$i la eel de dealuri. Situarea localitatii ca un punct de legatura intre depresiunea subcarpatica a Tazlaului ~i depresiunea intramontana Comane~ti, determina un microclimat specific $i o circulatie continua a aerului intre cele doua depresiuni.

Clim a Din punct de vedere climatic, la nivelul judetului Bacau, s-au inregistrat in anul 2005

temperaturi medii anuale de 9,3°C, cu o minima absoluta anuala de -22,4°C $i o maxima absoluta anuala de 34,4°C.

Municipiul Moine~ti se incadreaza In acest regim termic, iar In privin}a precipitatiilor se Inregistreaza o medie de 655 mm pe an.

Vanturile dominante sunt cele dinspre NE, care In timpul iernii provoaca scaderi de temperatura, fiind formate ca urmare a deplasarii maselor de aer rece de origine continentala dinspre Campia Rusa. Pe de alta parte, vanturile ce bat dinspre SV, din directia Depresiunii Comane~ti, due la Incalzirea vremii.

Sol Corelat cu relieful zonei, solurile din arealul municipiului sunt brune, podzolice, rendzine ~i

aluvionare. Degradarea solurilor este o mare problema In zona, fenomenul fiind determinat atat de factori naturali (de ex. ploi torentiale ), dar mai ales de cei antropici ( defri~ari, exploatari petroliere, poluarea solurilor din diferite surse, pa~unatul excesiv, etc.). Coeficientul seismic din zona conform Normativ P100 / 92 inregistreaza valori de circa 0,2 (rise mediu).

Hidrologie Raurile cadastrate de pe teritoriul administrativ al Municipiului Moine~ti sunt situate In

doua bazine hidrografice: partea de N ~i N-E apartine Tazlaului Sarat, iar partea de S ~i S-V apartine paraului Lunca (Urmeni~ul Mare) afluent al Trotu~ului. Raul Trotu~ nu curge In perimetrul municipiului Moine~ti.

Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa a Municipiului Moine~ti se realizeaza din sursa Valea Uzului - Caraboaia

- Darmane~ti, de operatorul S.C. Compania Regionala de Apa Bacau S.A. Lungimea retelei de distribu}ie este de 55 km.

Canalizare Reteaua de canalizare este gestionata de operatorul S.C. Compania Regionala de Apa Bacau

S.A. Lu.ngimea rereiei de ca.nalizare este de 14 km, iar stafia de epurare este meca.no-biologica.

Managementul de~eurilor Municipiul Moine~ti utilizeaza rampa ecologica arondata depozitului ecologic Bacau.

Operator: Serviciul de colectare selectiva a de~eurilor din municipiului Moine~ti.

Structura animalelor 1. Bovine

In gospodariile individuale ale populatiei exista un numar de 770 capete. 2. Porcine

In gospodariile individuale ale populatiei exista un numar de 581 capete. 3. Pasari

In gospodariile individuale ale populatiei se gasesc un numar de 10070 capete. 4. Ovine

In gospodariile individuate ale populatiei se gasesc un numar de 2913 capete. 5.Cabaline

In gospodariile individuale ale populatiei exista un numar de 210 capete. 6. Iepuri

In gospodariile individuale ale populatiei exista un numar de 400 capete.

CAPITOLUL II

Plan de actiune pentru municipiul Moine~ti Art.1 Obiectivele Planului de actiune. Definitii.

1.1. Obiectivele Planului de actiune pentru protectia apelor lmpotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumit In continuare plan de actiune, sunt urmatoarele:

a) reducerea poluarii apelor cauzata de nitrati proveniti din surse agricole b) prevenirea poluarii cu nitrati c) rationalizarea ~i optimizarea utilizarii lngra~amintelor chimice ~i organice ce con tin

comprn;;i ai azotului. 1.2. In sensul prezentului plan de actiune, expresiile ~i termenii de mai jos se definesc:

a) "lngra~amant de origine animala"-produs rezidual de excretie de la pasarijanimale, ori un amestec lntre acest produs ~i a$ternutul de Ia animale; b)" lngra$amant organic": - lngra$amant de origine animala -1ngra$amant cu azot provenit din materii organice $i care nu este 1ngra$amant de origine animala sau 1ngra$amant chimic, dar care include namoluri de epurare $i alte resturi organice; c)"compus cu azot"-orice substanta continand azot, alta decat azot gazos molecular; d)" 1ngra$amant cu azot"-orice substanta care contine un compus cu azot si care este administrat pe/1n sol pentru a intensifica cre~terea plantelor; e)" 1ngra$amant chimic"-un ingra$amant care este produs printr-un proces industrial; f)"cultura de acoperire"- o cultura semanata 1n primul rand cu scopul consumului de azot din sol $i care nu se recolteaza; g)"cerintele culturii"-cantitatea optima de lngra$amant cu azot ce se administreaza pe teren 1ntr-un an, avand 1n vedere estimarea necesarului de azot al culturii in faza de cre$tere sau de 1nfiintare pe teren $i de necesarul de azot din sol pentru alimentarea culturii, constituit de rezerva din sol ~i din alte surse care includ $i pe cea provenita din orice aplicare anterioara de 1ngra$amant de origine animal ~i alte 1ngra$amante organice; h)"pa~une"-terenul 1nierbat sau 1ntelenit 1n mod natural sau artificial, prin lnsamantari la intervale de max. 15-20 de ani $i care se folosesc pentru pa$unatul animalelor; i)"faneata"-terenul 1nierbat 1n mod natural sau artificial, prin !nsamantari la interval de max. 15-20 de ani, a carui productie vegetala este cosita j) ape subterane-toate apele care se atla sub suprafara terenului, in zone saturate $i 1n contact direct cu solul sau cu subsolul ; k) apa dulce - apa cu continut scazut de saruri, care 1ndepline$te conditiile pentru a fi captata, tratata ~i utilizata 1n scop potabil; l) poluare cu nitrati - descarcarea, directa sau indirecta, 1n apele subterane sau de suprafata de compu$i ai azotului care provin din surse agricole, ale carei urmari pot fi: periclitarea sanatatii oamenilor, afectarea organismelor vii $i a ecosistemelor acvatice, stanjenirea folosintelor apei $i deteriorarea ambiantei naturale.

1.3. Fara a aduce atingere prevederilor art. 3-12, la distribuirea pe sol a 1ngra$amintelor cu azot se tine seama de factorii locali: conditiile de sol, tipul $i panta acestuia, conditiile climatice, precipitatiile ~i irigatiile, utilizarea terenului $i practicile agricole.

Art. 2. Aplicarea masurilor $i aqiunilor tehnice in cazul pa$unilor $i tanetelor

In cazul pa$unilor $i fanetelor se aplica masurile $i actiunile tehnice prevazute 1n planurile de amenajare, 1ntretinere $i exploatarea suprafetelor de paji$te -pasune, aprobate prin HCL nr.39/31.03.2011, concesionate asociatiilor crescatorilor de animale, respectiv: a) bonitarea tuturor suprafetelor de pa$uni $i fanete, cu stabilirea potentialului de productie al acestora $i evidentierea covorului vegetal existent $i utilizarea asocierii de leguminoase $i ierburi perene specifice, conform cercetarilor specifice 1n domeniu ; b) stabilirea numarului de animale carora sa li se asigure suprafetele de pa$une, pe baza normelor de consum, a cantitatilor de masa verde necesare pentru productia zootehnica programata a se realiza 1n perioada de pa$unat; c) intocmirea pentru fiecare trup de pa$une a programului de actiuni tehnice necesare pentru atingerea potentialului de productie-regenerari prin 1nsamantare si suprainsamantare, fertilizari, combaterea eroziunii solului, desecari, lucrari de intretinere; d) corelarea efectivelor de animale care pa$uneaza cu suprafetele existente, pe baza unei incarcaturi standard (UVM) pe unitatea de suprafata; e) respectarea datei inceperii pa$unatului $i datei la care animalele vor fi scoase de pe pa$une, actiune deosebit de importanta pentru refacerea covorului vegetal $i se vor inscrie masurile ce trebuie respectate de crescatori, la inceputul fiecarui sezon de pa$unat, in ceea ce prive$te curatarea pa$unilor, eliminarea buruienilor toxice, eliminarea excesului de apa, modul de grupare a animalelor de pa$une $i efectuarea actiunilor sanitar veterinare obligatorii.

Avand 1n vedere cele de mai sus, pe teritoriul administrativ al municipiului nostru pe solul pa$unilor aflate sus angajament de agromediu distribuirea ingra$amintelor chimice este interzisa, aplicandu-se doar ingra$aminte organice in acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole.

Conform HCL nr. 39/31.03.2011, pe raza administrativ teritoriala a municipiului Moine$ti, este permis pa$unatul in perioada 1mai - 1octombrie .

Termen -permanent

Art. 3. Aplicarea $i depozitarea ingra$amintelor chimice $i organice

3.1.Administrarea 1ngra$amintelor chimice $i organice pe terenurile agricole adiacente cursurilor de apa $i lacurilor nu se efectueaza pe fa$iile de protectie late de minim 5 metri, respectiv de 50 metri in cazul captarilor de apa potabila, cu exceptia 1ngra$amintelor lichide la care banda de protectie trebuie sa fie lata de eel putin 30 metri pentru cursuri de apa $i lacuri $i 100 metri pentru captari de apa potabila.

3 .2. Se va urmari respectarea conditiilor particulare de aplicare (Im pra$tiere) a fertilizantilor azotati organici $i minerali (cazuri specifice):

a) Jn vecintatea ape/or de suprafata: Masuri speciale la aplicarea 1ngra$amintelor se impun pe terenurile din vecinatatea

cursurilor de apa, lacurilor, captarilor de apa potabila, care sunt expuse riscului de poluare cu nitrati ($i, in unele situatii, cu fosfati) transportati cu apele de drenaj $i scurgerile de suprafata:

Se impune pastrarea fa~iilor de protectie fata de aceste ape, late de minimum 5-6 m !n cazul cursurilor de apa, cu exceptia dejectiilor lichide, la care banda de protectie trebuie sa fie lata de eel putin 30 m pentru cursuri de apa ~i de 100 m pentru captari de apa potabila. In zonele de protectie nu se aplica $i nu se vehiculeaza ingra$aminte. Efluentul de siloz nu se aplica in zonele de protectie a cursurilor de apa. lnainte de a fi

administrat pe teren, trebuie diluat cu o cantitate de apa echivalenta cu cantitatea de efluent. Nuse aplica mai mult de 50 me/ha din efluentul diluat.

b) Pe terenuri fn pantii: Pe astfel de terenuri exista un rise crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafata,

care depind de o serie de factori, cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului(ln special permeabilitate pentru apa), sistemul de cultivare, amenajarile antierozionale $i, in mod deosebit, cantitatea de precipitatii. Riscul este maxim cand ingr3.$amintele sunt aplicate superficial $i urmeaza o perioada cu precipitatii abundente.

Pe terenurile cu panta mare aplicarea fertilizantilor este interzisa. Programul de actiune precizeaza situatiile pentru care se aplica aceasta interdictie, tinandu-se cont de riscurile de $iroire pe parcela sau eel putin de !nclinarea pantei pentru care aceasta aplicare se interzice.

Pe terenurile agricole J'n panta fertilizarea trebuie facuta numai prin incorporarea 1ngra$amintelor in sol $i tinand cont de prognozele meteorologice (nu se aplica 1ngra$aminte, mai ales dej ecru lichide, cand sunt prognozate precipitatii intense).

c) Pe terenurile saturate de apa, inundate, fnghetate sau acoperite de zapada: Pe soluri periodic saturate cu apa sau inundate trebuie ales momentul de aplicare a

1ngra$amintelor atunci cand solul are o umiditate corespunzatoare, evitandu-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare $i cu scurgerile, precum $i pierderile prin denitrificarea sub forma de azot elementar sau oxizi de azot.

3.3. In zonele de protectie a apelor nu se aplica $i nu se vehiculeaza ingra$aminte.

Termen -permanent

Art. 4. Modul de respectare a conditiilor particulare de aplicare ~i depozitare a

fertilizantilor azotati organici ~i minerali

4.1. In municipiul Moine$ti pot avea loc poluari cu nitrati !n special in anii ploio$i cand valoarea cumulata anuala a precipitatiilor este mai mare decat cea corespunzatoare evapotranspiratiei potentiale ceea ce induce un transfer de apa, prin sol catre corpurile de apa, riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa fiind ridicat.

4.2. in vederea diminuarii scurgerilor de nitrati catre corpurile de apa de suprafara, posesorii de terenuri utilizate pentru culturi agricole care sunt situate pe marginea cursurilor de apa, vor lua masuri de a realiza pe terenul proprietate benzi !nierbate cu latimea de 5 m.

4.3. Pe terenurile agricole cu sol nisipos sau subtire nu se aplica, decat primavara $i !n cantitati strict limitate, ingra$aminte organice lichide, pastoase sau provenite de la pasari, precum $i namoluri de canalizare.

Termen - permanent

Art. 5 Restrictii privind administrarea ingra~amintelor cu azot. Derogari.

5.1. Se va evita administrarea gunoiului, precum §i a oricarui tip de ingra§amant, pe timp de ploaie, ninsoare §i soare puternic §i pe terenurile cu exces de apa sau acoperite cu zapada. Daca solul este puternic inghetat, crapat (fisurat) in adancime ori sapat in vederea instalarii unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutura sau campul a fast prevazut cu drenuri sau a suportat lucrari de subsolaj in ultimele 12 luni, nu se recomanda sa fie aplicate Ingra$aminte.

Pe solurile Inghetate doar la suprafata, atunci cand solul este inghept superficial In decurs de 24 de ore mai putin de 12 ore, este posibila Impra§tierea tuturor tipurilor de fertilizanti.

Deasemenea, aceste perioade de interdictie nu se iau In considerare in cazul resturilor vegetale sau al altar tipuri de prod use organice reziduale ramase pe sol.

Nu se administreaza Ingra$aminte chimice pe terenurile care permit accesul direct al acestora In apele de suprafata sau subterane datorita pozitionarii sau tipului acestor terenuri.

5.2. Fata de perioadele de interdictie pentru aplicarea Ingra§amintelor organice mentionate mai sus, pot fi admise derogari in cazul In care sunt Indeplinite simultan urmatoarele condi!ii: a) terenul nu este acoperit cu zapada; b) temperaturile minime ale aerului au fast mai mari de 4 C pentru o perioada de 7 zile consecutiv; c) prognoza meteorologica pentru urmatoarele 3 zile indica temperaturi minime peste 0 C.

5.3. Se acorda derogari, cu titlu provizoriu, pentru perioadele de interdictie, numai In baza unui memoriu tehnic care va demonstra ca aplicarea derogarii nu impune riscuri de scrugere (pierdere) de azot In apele de suprafata sau subterane. Derogarea va preciza, In functie de tipul culturii actuale §i anterioare, durata pentru care se acorda, modalitatile de aplicare (tipul de sol, natura §i caracteristicile fertilizantului, perioadele, normele §i tehnicile de Impra§tiere) §i procedurile de supraveghere puse In practica pentru evaluarea (judecarea) riscurilor aplicarii derogarii pentru ape. Este posibila acordarea derogarilor pentru anumiti fertilizanti pentru care se indica perioada la fiecare In parte, cu rezerva respectarii condi!iilor care se impun :

- solurile care se ara pana In iarna, In scopul de a putea profita de efectul gerului hibernal asupra structurii solului (soluri luto-argiloase spre argiloase );

- Infiintarea de culturi consumatoare de azot Inainte de 1 septembrie §i desfiintarea eel mai tarziu la 15 noiembrie;

- furnizarea de azot de catre cultura consumatoare de azot care trebuie luata In considerare in ipoteza fertilizarii;

- cantitatea Impra§tiata, care trebuie fixata in functie de mineralizarea azotului in sol, de capacitatea de absorbtie a covorului vegetal §i de nevoile previzibile ale plantelor.

Termen - permanent

Art. 6. Modul de aplicare a ingra~amintelor cu continut de azot

6.1. fngra§amintele organice nu se administreaza pe terenurile agricole unde prin aplicarea in oricare 12 luni consecutive, cantitatea de azot total exprimata in kilograme, care ar putea sa rezulte dupa administrarea de ingra§amint organic, poate conduce la depa§irea cantitatii de azot.

6.2.Yn situatia prevazuta la alin (1), exploatatiilor existente pe raza administrativ teritoriala a municipiului Moinesti le revine obligatia stabilirii unui plan de management al !ngra§amintelor organice, a unui plan de fertilizare §i completarea unui caiet de evidente a aplicarii pe camp a fertilizantilor cu azot.

6.3. Planul de fertilizare se stabile§te obligatoriu pe baza echilibrului fertilizarii cu azot pe parcele pentru toate culturile §i respecta elementele de calcul ale normei de aplicare §i a modalitatilor de fractionare, facand deosebirea, daca este cazul, !ntre culturile irigate §i neirigate.

6.4. Planurile de management a !ngra§amintelor organice §i de fertilizare sunt bazate pe alegerea culturilor §i rotatia acestora, ponderea culturilor de iarna !n raport cu cele de primavara, gradul de acoperire a terenului !ntre ciclurile de recoltare- semanare §i a fazelor de cre§tere la culturile perene (perioada de repaus vegetativ), amenajarile funciare, !nfiintarea culturilor intermediare §i gestionarea resturilor vegetale.

6.5. Planurile de management a !ngra§amintelor organice §i de fertilizare cuprind modalitatile de gestionare a resturilor vegetale §i obiectivele !n materie de acoperire a solurilor necultivate sau a celor cultivate !n sezoanele umede §i reci (toamna - iarna), pentru a reduce cantitatile de azot mineral din solul supus riscului spalarii §i pentru infiintarea culturilor inhibitoare de nitrati sau a culturilor intercalate.

Termen -permanent

Art. 7. Gestionarea durabila a terenurilor agricole

7.1. Dupa caz, se infiinteaza §i/sau se reabiliteaza, la marginea terenurilor agricole, de jur !mprejurul acestora, pe laturi §i la marginea cursurilor de apa, suprafete ierboase, de arbori, cu garduri $i/Sau cordoane !mpadurite, precum §i taluzuri !nierbate.

7.2. Pentru asigurarea gestionarii durabile a terenurilor agricole este obligatorie: a) !nfiintarea culturilor permanente; b) rotatia culturilor; c) executia lucrarilor de imbunatatiri funciare; d) executia lucrarilor de ameliorare a calitatii solului; e) !nfiintarea de culturi adecvate.

Art. 8 Documente de evidenta ale exploatatiilor

8.1. Exploatatiile existente pe raza administrativ teritoriala a municipiului Moine§ti vor fi monitorizate, astfel ca, la efectuarea controalelor proprietarii vor detine obligatoriu documente care sa permita constatarea dupa caz a : (I) tipului §i cantitatii oricarui !ngrasamant chimic aplicat pe teren- acolo unde este cazul­cantitatea de azot continuta §i data aplicarii; (II) tipului §i cantitatii oricarui !ngrasamant organic aplicat pe teren §i data aplicarii( pentru fiecare tip de 1ngra§amant organic aplicat se va preciza natura acestuia §i tipul de animale de la care provin); (III) tipului oricarei culturi, data la care a fost semanata §i data recoltarii ; (IV) numarului animalelor, speciilor acestora §i marcarea lor; (V) cantitatii oricarui tip de !ngrasamant de origine animala §i natura acestuia ( gunoi de grajd, must de gunoi de grajd, dejeqii lichide, dejectii semifluide-pastoase, !ngra§amante organice

Ii chide, namol de canalizare) exportat, data efectuarii exportului precum $i numele $i adresa destinatarului.

8.2.Pentru a putea fi utilizat sau comercializat in alte localitati cu deficit de ingra$aminte organice, excedentul de gunoi de la unitatile cu personalitate juridica vor proceda la tratarea acestuia ( uscare rapida, compostare, etc.)

8.3. Orice document intocmit potrivit articolului 8, se pastreaza pe o perioada de 5 ani de la ultima evidenta inregistrata .

Art.9 Respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole

Respectarea prevederilor Codului de Bune Practici Agricole pentru proteqia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului ~i

gospodaririi apelor $i al ministrului agriculturii, padurilor $i dezvoltarii rurale nr. 1182/1270/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.224 bis, din 13 martie 2006, este obligatorie.

Art.10 Responsabilitatile autoritatii locale

10.1. Se constituie Comisia pentru aplicarea $i monitorizarea planului de actiune la nivelul municipiului Moinesti formata din : - Valentin Vieru - viceprimar - pre$edinte - Enea Daniela - consilier MSI Mediu - membru - Agavriloaie Margareta - referent Birou Registru agricol- membru - Carp Petrache Emil - $ef SVSU -membru - Popa Marius Nicolae-dir. ex. Politia Locala -membru - pre$edintii asociatiilor crescatorilor de animale

10.2. Prezentul Plan de actiune pentru protectia apelor 1mpotriva poluarii cu nitrati proveniti din

surse agricole se aplica pe o perioada de patru ani, incepand cu data aprobarii acestuia in $edinta de consiliu local.

Se vor aplica masuri adecvate pentru minimizarea scurgerilor de nitrati proveniti din activitatile casnice catre corpurile de ape subterane $i de suprafata.

Raportarea catre organele abilitate a datelor ce reprezinta obiectul prezentului Plan de actiune constituie atributii de serviciu ale membrilor nominalizati in cadrul comisiei $i se vor !ntocmi $i transmite la solicitarea organelor abilitate in acest sens.

10.3. Primaria municipiului Moine$ti va monitoriza prin directiile de resort indeplinirea masurilor din prezentul program $i va lua masuri contraventionale conform legislatiei in vigoare.

PRIMAR, /

Ing. Viorel ~ INTOCMIT,

Consilier MSI Mediu Daniela Enea

lVllf'll;:,11!.,J<lJLAbKlLULI UKU ~l IJ~LVU':'lAKll l:<UI<t1A_~\~~ (\

DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA BACAU ~ \l·\ Q ~\A

UNITATEAA~llV TEm'ORIALA

MOINESTI, JUD. BACAU

. REGIST~RA ,>ZR. w

ZIUA~LUNA ~ ANUL 20'1:_

~-,0

Bacau, 30.07.2013 Nr. 7708

~-/Jct kcre:bv Stimate domnule/dp,amna Primar, , . . ~ Ref: (Programul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole)

Alaturat va transmitem Decizia ~i Programul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, cu rugamintea de a elabora planul program de actiune in conformitate cu prevederile art. 2, alin.2 din Decizie. ·

Acest plan de actiune va fi supus aprobarea consiliului local.. Un exemplar se va transmite la Directia peI\tru Agricultura Bacau, str. G. · Bacovia nr. 20, pana la 31

decembrie 2013. ·

Cu stima,

!/ ;: .;. ·;·.

DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA BACAU Bacau, Str. George Bacovia:, m. 20; Tel. 0234/576.500, 0234/576.419 Fax: 0234/576.420

E-mail: dadr@dadrbacau.ro Site: http://www.dadrbacau.ro

GUVERNUL ROl\1ANIEI MINISTERUL MEDIULUI $I SCHIMBARILOR CLIMATICE

COMISIA PENTRU APLICAREA PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIAAPELOR IMPOTRIVA POLUARII CU NITRATI . . '

DIN SURSE AGRICOLE

In conformitate cu prevederile art. 6 a!in. (1) din Planul de aqiune pentru proteqia apelor linpotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin Hotarfuea Guvemului nr, 964/2000, cu modificarile · -?i completarile ulterioare, referitor la stabilirea progratnelor de. aqiune pentru proteqia apelor. impotriva poluarii cu i::itrati din surse agricole, .

1n temeiul art. 2 alin/(:8) din Regulamentul de organizare .c;;i functionare a Comisiei ~i a · ·Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru proteqia apelor 1mpotriva poluarii cu nitrati din surse atir:icole, aprobat prin Ordinul nr. 4521105.951/2001, cu modificarile. -?i comp1etarile ulterioare, ,,;:i.. · ·

·· Comisia pentru apli<:area Planului de actiune pentr~ protectia apelor lmpotriva poluarii cu nitrati provenitt~~~f1 surse agricole, emite urmatoarea '

. -~::~;.r~~f DECIZIE:

Art. 1 (1) Se aproba BJogtainul de actiune pentru protectia apelor 1mpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, pre\razut 1n anexa care face parte integranta din prezenta decizie.

(2) Programu1 de aqiune pentru ,protectia apelor 1mpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole se aplica la nivelul !ntregului teritoriu al Romaniei.

Art. 2-· -(1) In termen de 30 de zile de Ia aprobarea prezentei Deci-zi-i, Ministerul Agriculturii -?i Dezvoltarii Rurale prin Directiile pentru agricultura judetene distribuie prezenta decizie autoritatilor administratiei publice locale ale comunelor, ora.c;;dor $i municipiilor. ·

(2) Pana la data de 31 decembrie 2013, autoritatile administratiei publice locale ale comunelor, ora-?elor -?i mlll1icipiilor pe teritoriul carora exista exploatatii agricole elaboreaza $i supun aprobarii consiliilor locale un Q]~n de actiune la nivel local, care cuprinde masurile :e.t~ul de actiune, termenele d~_lndeplinire a acestora §i sursele _9,e finantfile~

. (3) Directiile pentru agricultura judetene, prin Oficiile de studii pedologice ~i agrochimice ~i Camerele agricole judetene asigura asistenta de specialitate autoritatilor administra}iei publice locale pentru elaborarea planului de ac}iune la nivel lo~al $i realizeaza centralizarea acestora in vederea raportarii anuale catre Ministerul Agriculturii 9i Dezvoltarii Rurale.

Art. 3 Administratia Nationala ,,Apele Romane" prin Administratiile bazinale de apa $i Institutul National de Cercetare-Dezyoltare pentru Pedologie, Agrochimie $i Proteqia Mediului - ICP A Bucure.c;;ti, cu sprijinul Oficiilor de studii pedologice $i agrochimice e1aboreaza schemele de monitorizare pentru nitra}i din surse agricole in apele de suprafapi .e . :espec:iv sol, 1.:1. _veder~a st.abi!irii eficient~i Pr~gramului d.e actiune pentru. pr ~~e!(f. ~,,

6 unpotnva poluarn cu mtrat1 dm sw-se agncole 111 conform1tate cu prevedenl ~ies ~-,::--~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~--i~-~-'*" ~.~

-~ " 1 B-dul Magheru nr. 3 J, Sector J, Bucuresti. '?,-~?r" ~ .-<~'11~'-~ ""()',

'..:"':DILJLU\$\

1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor·$i mediului penlru 1nfiintarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control 9i decizii pentru reducerea aportului de poluanti provenl.ti din su:rse agricole In apele subterane 9i de suprafata 9i a Ordinului m. 242/197/2005 al ministrului mediului $i gospodaririi apelor 9i al ministrului agriculturii, padurilor 9i dezvoltarii rurale pentru infiintarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control 9i decizii pentru ~educerea aportului de polua.nti proveniti din surse agricole !n sol ;;i a Sistemului de management al rezidurilor organice provenite din agricultura.

Art. 4 Ministerul Mediului 9i Schimbarilor Climatice, prin Garda Na}ionala de Mediu 9i Ministerul Agriculturii 9i Dezvoltarii Rurale, prin Directiile pentru agricultura judetene, controleaza modul de aplicare a Programului de actiune pentru protectia apelor irnpotriva poluarii cu nitrati din surse agrico1e 9i raporteaza anual Ministerului Mediului 9i ·schimbarilor Climatice, respectiv Ministerului Agriculturii 9i Dezvoltarii Rurale, stadiul implementarii acestui pro gram.

) / . j Pre§edintele ·

Comisiei pentru aplicarea Planu/ui de actiune pentru protectia apelor lmpotriva poluarii cu nitrati proveni:i din suygricole

t'l ft!/r -4f lz_______

B-dul Magheru nr. 3 I, Sector: 1, Bucuresti

ANEXA

PROGRAM DE AC'fIUNE pentru protectia apelor lmpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

Art. 1 - Domeniul de aplicare (1) Prograrnul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse

agricole, denumit in continuare ,,programul de aqiune" pune in aplicare masurile prevazute in Codul de bW1e practici agricole pentru protectia apelor !mpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, in conformitate cu prevederile art. 6 alin. ( 4) $i anexa nr. 14 din Planul de actii.ine pentru protectia apelor 1mpotriva poluarii cu rutrati proveniti din surse agricole, aprobat prin Hotarfuea Guvemului nr. 964/2000, cu modificarile $i completarile ulterioare.

(2) Programul de aqiune stabile$te responsabilitati specifice unor structuri care funqioneaza i'n subordinea Ministerului Agriculturii $i Dezvoltarii Rurale $i a Ministerului Mediului $i Schimbarilor Climatice, precum $i autoritatilor administratiei publice locale cu privire Ia aplicarea Planului de aqiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 964/2000, cu modificarile $i completarile ulterioare.

(3) Prevederile programului de aqiune sunt obligatorii penlru to1i fermierii care detin sau administreaza exploatatii agricole $i pentru autoritatile admirustratiei publice locale ale comunelor, ora$elor $i municipiilor pe teritoriul carora exista exploatatii agricole.

Art. 2 - Definitii (1) In sensul prezentu1ui program de actiune, se apiica definitiie prevazute Ia art. 2 din

Planul de actiune pentru proteqia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin HG nr. 964/2000, cu modificarile $i comp1etarile ulterioare, defini}iile din Anexa nr. 1 la Legea apelor m. 107/1996, cu modificarile $i coinpletarile ulterioare, precum $i definitiile din Codul de bl.i:rie practici agrico1e pentru protectia apelor impotriva pol uarii cu nitrati din surse agricole in vigoare.

(2) De asemenea, se aplica urmatoarele definitii: a) cerintele cultUrii - cantitatea de ingra~an1inte cu azot necesara formarii produqiei principale ~i secundare; · b) campus cu azoi - orice substanta continand azot, alta decat azot gazos molecular; c) cultura de acoperire - cultura semanata 1n scopul consumului de azot din sol ~i de prevenire a eroziunii solului $i care nu se recolteaza; d) culturi de toamna - culturi semanate in intervalul august - octombrie, prin metoda clasica sau direct in miri$te; e) dejeqii lichide (tulbureala) ·- ingrB.$3.mant organic care consta dintr-un amestec de dejectii animale, lichide $i solide cu apa de ploaie sau de canal, iar in unele cazuri ~i cu o cantitate mica de paie tocate, praf de turba, rnmegu$ $i t·esturi furajere provenite din hrana animalelor; f) efluen}i de silozuri - lichide care se scurg din furajele conservate prin procese de insilozare in instalatii speciale numite silozuri; g) exploata}ie agricola - unita}i de produc}ie (ferme agricole comerciale sau familiale) ~i gospodarii individuale a caror activitate de baza este cultivarea terenului agricol $i/sau cre$terea animal el or; h) fermier - persoana fizica sau juridica sau un grup de persoane fizice sau juridice care desf'~oara o activitate agricola, indiferent de statutul juridic pe care grupul $i membrii sai 11 de}in in temeiul dreptului national; i) fa~ii de protec}ie - suprafe}e de teren i'nierbate, impadurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate in vecinatatea apelor de suprafa}a sau a captarilor de apa ~f " care este interzisa utilizarea fertilizantilor de orice fel $i a pesticidelor; p~'<~ 0".~~ j) gunoi de grajd - produs rezidual de excre}ie (dejeqii solide $i lichide) de la $e fl~ e<i,~ cu a$temutul de la animale, resturi de hrana ~i apa; ~~ :lJ

. ''l•.:

f,.~/e ~~ ~li1 "+L."'4UO'J 1' \ii-°" rwoti •

· k) ingra~amaD.t cu azot - orice substan}a care conrine un compus cu azot ~i care este administrat pe/ln sol pentru a intensifica cre~terea pl ante] or; 1) ingr~amant chimic - produs de sinteza, care contine unul sau mai multe elemente chimice printre care §i azot (N), obtinut printr-un proces industrial; m) ingra~amant organic - ingra~amant care· contine substan\e organice §i minerale provenite din dejectiile animale, statii de epurare sau din materiale vegetale. Ingra§amitele organice pot fi de consistenta so Iida pana la lichida, pot fi proaspete sau in diferite stadii de fennentare; n) paji~ti permanente - suprafete agricole de pa§uni §i fanete, naturale sau cultivate, folosite pentru productia de iarba sau alte plante erbacee furajere, care nu au fost incluse tirnp de eel putin cinci ani in sistemul de rotatie a culturilor §i care sunt utilizate pentru pa§unatul animalelor §i producerea de furaje, cu respectarea bunelor conditii agricole §i de mediu; o) resturi vegetale - partea de materii vegetale ramasa neutilizata sau neconsumata in procestil de produqie din exploatatii agricole sau din gospodarii individuale; p) §eptel - toate animalele domestice tinute sau crescute pentru folosinta sau productie; q) teren agricol - orice suprafata de teren arabil, paji§ti permanente (pa§uni §i flinete) sau culturi permanente (plantatii viticole/pomicole/hamei etc.); r) teren inierbat -. suprafete de teren, altele decat paji§ti permanente pe care vegeta}ia predominanta este constituita din plante erbacee naturale sau cultivate; s) unitate vita mare (UVM) - unitate de masura standard stabilita pentru echivalarea diferitelor specii de animale, pe baza cerin!elor nutritionale $i a cantitatii de dejeqii produse de acestea prin raportarea la cerintele nutritionale §i dejec}iile produse de unul sau mai nulte animale cumuliind 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci).

Art. 3 - Periode de interdictie in aplicarea ingra~arnintelor pe terenul agricol (1) Aplicarea ingra§amintelor organice §i/sau minerale este interzisa In perioadele in care

cerintele culturii agricole fata de nutrienti sunt reduse (intervalul de timp in care temperatura medie a aerului este de sub 5°C) sau cand riscul de percolare/scurgere la suprafata este mare.

(2) fn conditiile pedoclimatice ale Romaniei perioadele cu rise mare de percolare sau . scurgere din intervalul rece (toamna-primavara) sunt incluse in intervalul de timp In care temperatura medie a aerului se afla sub s0c. Generalizari baZa.te pe datele climatice rnultianua!e, precwn ~i pe calendarul agricol traditional au condus la urmatoarele date pentru inceputul ~i sf'arsitul perioadei de interdictie in aplicarea ingra~amintelor, diferentiate 1n functie de utilizarea terenului (arabil, pa§uni), tipul de culturi (culturi de toamna, primavara) $i tipul de ingra§arnant (mineral, organic solid si organic lichid) - tabelele 3.1 ~i 3.2.

b I I 3 1 I . d . d . d' . Ta e u - nceputu penoa e1 e mter 1c\1e fngr~amant organic solid fngra$illninte mineraJe si ingra$aminte organice !chide

Teren arabil $i pa$uni Arabi!

Pii$Ufli Culturi de toamna I Alte culturi

1 Noiembrie J Noiembrie I 1 Octombrie J Octombrie

I I 3 Sra . l Tabe u .2 - ar$1tu . d . d . d .. penoa e1 e mter 1cpe lngrasarnant organic solid Ingrii$aminte minerale $i !ngrasaminte organ ice !chide

Teren arabil $i pasuni Arabi!

Pii$uni Culturi de toamna I Alte culturi

15 Martie l Martie I 15 Martie 15 Martie

Art. 4 - Depozitarea gunoiului de grajd ~i a efluentilor de siloz (1) Dejectiile animalelor din ferrna (gunoiul de grajd) se depoziteaza temporar '.in spa!ii

special amenajate (platforme ~i bazine de colectare impermeabile). (2) Spa!iile pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie sa aiba capacitatea dv/-"~'""1lll

dejectiilor pentru un interval de timp cu o luna mai mare decat perioada de inter 0"q

aplicarea ingra§amintelor organice pe teren. Capacitatea de stocare trebuie calcula - jn E 5

2

~~ :;;/§ ... ~,y l'i;i ~leio~ua'.)~ ~

J\tYVIO"d.,.

de spccia de animale ~i sistemul clc cresrere, avand in vedere acoperirea unei perioade de stocare de 6,5 lwli pentru dejectii fluide (amestec solide ~i lichide) ~i de 5,5 I uni pentru dejectiile solide.

(3) Depozitarea ~i procesarea gunoiului de grajd din fem1ele care nu necesita acord de. rnediu (a caror marime este de pana la 100 UVM) se poateJace 'in depozite individuale sau in platforme comunale. Pentru fennele de peste 100 UVM depozitarea 9i procesarea gunoiului de grajd se face 1n confonnitate cu cerintele acordului/avizului de mediu eliberat pentru fenna respectiva.

(4) In funqie de condi}iile locale specifice, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa decida asupra sistemului de stocare a gunoiului de grajd din unitatea adrninistrativ-teritoriala (sistem comill1al, sistem individual sau o cornbinatie a celor doua sisteme).

(5) Arnplasarea ~i dimensionarea spatiilor de depozitare a gunoiului de grajd (platfom1e comunale sau sisteme individuale) se face cu respectarea unnatoarelor norme specifice: a) nu se amplaseaza spatii pentru depozitarea gunoiului de grajd in zone cu rise de inundatie, in zone cu apa freatica la mica adancime (mai pupn de 2 m), in zone cu precipitatii excesive sau in apropierea padurilor, deoarece amoniacul degajat In atmosfera este toxic pentru arbori, in special pentru speciile ra~inoase; b) nu se amplaseaza platfonne individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd la o distanta mai mica de 50 m fata de locuinte ~i sursele de apa potabila. In cazul in care nu este posibila respectarea acestei distante, se va amplasa la eel mai departat punct in a val de sursa de apa; c) distanta fata de cursurile de apa la care pot fi amplasate spaJii pentru depozitarea gunoiului de grajd trebuie sa fie de minimum I 00 m fata de zona de protectie a cursului de apa definita prin Legea apelor nr. 107 /1996 cu modificarile 9i completarile ulterioare; d) dimensiunea platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabile9te in functie de cantitatea de gunoi; e) gunoiului de grajd va fi depozitat pe o grosime maxima de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce inseamna ca pentru fiecare m3 de gunoi trebuie prevazuta o suprafata neta de 0,5-0,75 m2

;

f) suprafafa totala pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie sa fie de 1,5-2 ori mai mare decat suprafata neta, · 1uand in calcul ~i suprafata necesara pentru mutarea gramezilor de material . (remaniere) in timpul procesului de compostare; g) pentru estimarea spa}iului necesar in func}ie de numarul de animale, se utilizeaza urmatoarele valori privind productia zilnica de gunoi (iriclusiv a9temutul) pe cap de animal ~i volumul lunar al gunoiului care trebuie stocat pe cap de animal (tabelele 4.1 - 4.5); h) pentru calculul volurnului de gunoi de grajd, dupa numarul de animale '.in echivalent UVM, se vor utiliza coeficientii medii de conversie prevazuti in tabelul 4.6.

Tbll41P d fd a eu - ro uc 1a ·a e guno1 e gra.1 Ill 1 en e sis erne d ~ t f e rn re mere a b ovrne or

Catego- A~ternut Tipul de gunoi Productia de Capacitatea

gunoi, inclusiv de stocare 1

ria de Sistemul de intretinere (kg/animal de grajd a~ternutul [m3/animal/ animal /zi] rezultat

[kg/animaJ/zi] lunal

Stabu!ape libera

~~em:~~~~c, boxe colective I 1-2 Gunoi de grajd

6-10 0,25 - 0,40 solid

Vitei Pardoseala gratar, intre\inere Dejeqii In gru uri semilichide

7-12 0,25 - 0,45

A~temut adanc 3-5 Gunoi de grajd

20 - 25 0,75 - 0,95 solid A~temut adanc In zona de

Gunoi de grajd Juninci

odi.hna, pardoseala de beton ill 2-4 solid

20-26 0,70 - 0,90 zona de defecatie Cu~ete individuale de odihria

Gunoi de grajd cu ~temut, pardoseaJa de 2-3

solid 18 - 26

beton !n zona de defecatie

i A~temut adanc Gunoi de grajd

28 - 38 Taura$i solid

A~temut adanc In zona de 2-3 Gunoi de grajd 28 -40

.., ..)

·- ... ···• .. ·

·.~

odihna, pardoseala de beton In solid zona de defecatie

Pardoseala gratar - Dejeqii 30 - 40

semi Ii chide A~temut adanc, pardoseala cu 2-3 Gunoi de grajd

28 - 38 auto-cura\are cu panta de 8% solid -A$temut adanc in zona de

Gunoi de grajd odihna, pardoseala de beton in 4-5 40- 50 zona de defeca\ie

solid

A~temut adiinc In zona de Gunoi de grajd 30 - 35 Vaci de odihna, pardoseala cu gratar in 3-5 solid + dejectii lapte zona de defecatie semilichide oct.15

A~tmut adiinc in zona de Gunoi de grajd

odilma, pardoseala cu 4-6 45 -50 autocuratare

solid

Cu~ete individuale de odihna Gunoi de grajd

cu a~temut, pardoseala de 2-3 45 - 50 beton In zona de defeca\ie

solid

Cu~ete individuate de odihna, Dejec\ii _pardoseala cu gratar 1n zona 40 - 52

de defecatie semi Ii chide

Sistem de stabulatie Jegata

A$temut adiinc (in grup) l-2 Gunoi de grajd 6- JO Vitei Dejec\ii Pardoseala gratar (1n grup) - semi Ii chide

7-12

Standuri cu a$ternut l-2 Gunoi de grajd 28 - 35 Taura~i Standuri rara a$temut, canal Dejectii

acoperit cu gratar - semilichide 30 -40

Standuri cu a~ternut 1 - 2,5 Gunoi de grajd 18 - 23 Juninci

Standuri cu a~temut, canal Dejectii acoperit cu gratar - semilichide

20-27

Vaci de Standuri cu ~temut 2 - 3,5 Gunoi de grajd 45 - 55

Standuri rara a-?ternut, sistem Dejectii ·

lapte autocuraµire continua acoperit - 40 -45 cu _gratare semilichide

1 Capacilateafrac/iunilor lichide este inclusa.

ra · d In diferite sisteme de lntretinere a

Categoria de animal

Vieri

Scroafe gestante

Scroafe Jactante

Sistern ul de intretinere

Pardoseala solida cu ~temut

A$temut adanc

A$temut adanc in zona de odihna, pardosea!a beton in zona de defecatie Pardoseala so Iida in zona de odihna, pardosea!a ratar in zona de defecatie

Pardoseala solida Tn zona de odihna ~i zona de defecatie Pardoseala acoperita partial ori total cu gratar.

A$ternut [kg/animal/

zi]

3 -4

2-3

0,8- 1,2

0,1 - 0,25

4-5

. 0,05 -0,l

4

Productia de Tipul de gunoi gunoi, inclusiv

rezultat a~ternut

ko/animal/zi] Gunoi de grajd

12 -16 solid Gunoi de grajd 10-14 solid

Gunoi de grajd 12 - 17

solid

Dejec\ii l 0 - 15 semilichide

Gunoi de grajd 14 - 16

solid

Dejeqii J 5 - 20

semilichide

'Jr.~\·~~;:':..' ..

~-t::fl~:.:.:i·._ ,. ,

I 0,9 - J ,3

J,05 - 1,4

l ,4 - l ,8

I, l - l ,3

0,3 - 0,5

1,6 - J ,9

1,6 - 1,9

l,20 - l,60

0,25 - 0,40

0,25 - 0,45

l,0 - l,3

0,9 - l,2

0,8 - 1,0

0,6 - 0,8

1.5 - l ,9

l,2 - 1,5

orcinelor Capacitatea de stocare [m3/anirnaV

Iuna

0,5 - 0,7

0,45 - 0,6

0,45 - 0,65

_,::. . ·~: ;•c

A$temut adanc 0,5 - 1 i Gunoi de grajd 2-3 0, J 5 - 0,2

Purcei Zona de odihna cu

inpircati a$temut, pardoseala solida 0,15 - 0,3 Gunoi de grajd 1,5 -2,5 O,J - 0,15 1n zona de defecatie Pardosealii acoperitii cu Dejectii

,

.gratar 0,05- 0,1

1 semilicl-dde 1 - 2 0,09- 0,1

-A$temut adanc 1 - 3 Gunoi de grajd 4 - 7 0,25 - 0,35

Zona de odihna cu

Griisu ni a$temut, pardoseala solida 0,3 -0,5 Gunoi de grajd 3-5 I 0,2 - 0,4 fn zona de defecatie

, Pardoseala paJ1ial 0,05-0,I

Dejectii 5 - 8 0,15 - 0,25 j acoperita cu gratare semilich ide

Tb I 143 P d f d a e u - ro UC Ja "d e auno1 'd ~ d' . t e gra1 m 1verse sis eme f e mtre mere a pasanlor

A~ternut Volum dejectii, Capacitate de

Sistem de Tipul de gunoi fiira a$temut stocare2

Categoria de piisliri intretinere

(kg/animal/ rezultat [m3/l.OOO [m3/J .000 zi]

pasari/luna] pasarUluna]

Pui de came La sol 0,080 Gunoi de grajd solid 3,0 3,8 ··-··-· .. -·----

Puicute La sol I 0,120 Gunoi de grajd solid 4,7 I 5,0

Gaini ou1itoare f n baterii 0,220 Dejec\ii colectate

8,2 8,2 (nu con\in a$temut)

Raie mature La sol 0,500 Dejectii colectate (nu

20,6 22,0 contin a$temut)

Broileri de raµ Balta 0,500

Dejeqii colectate (nu 18,7 J 8,7 (sfiir$itul fngr11$iirii) confin a$temut)

Broileri de rata La sol 0,500 Gunoi de grajd solid l 8,7 20.0 (sfar$itul lngras1irii)

Curcani adul\i La sol 0,430 Gunoi de grajd solid 16,0 18,0

Curcani pentru La sol 0,350 Gunoi de grajd solid 13,0 14,8 sacrificare

Gfi!;te adulte La sol ' 0,960 Gunoi de grajd solid 36,00 41,0 '

Broileri de gasca Balta 0,900 Dejecpi colectate (nu

33,0 33,0 (sfiirL.jtul lngra;:;arii)

contin a!;temut) ! Laso! 0,900 Gunoi de grajd solid 33,0 36,0

2 A~temutul luat in considerare.esle de paie -

Tabelul 4.4 - Productia de gunoi de grajd in diferite sisteme de intretinere a cabalinelor

Excremente + Productia de Capacitatea de

Categoria de animal Sistemul de

a~ternut Tipul de gunoi gunoi, inclusiv stocare

adapost rezultat a~ternut [m3/animaV [kg/animal/zi] [kg/animal/zi] Jun al

Manz peste un an (400 A$ternut

17+5kg Gunoi de grajd 22 1,0 kg) a!;temut solid

Iapa, armasar, cal castrat A$temut

25 + 5 kg Gunoi de grajd 30 1,38

(600 k.g) a$temut solid

TabeluJ 4.5 - Producfia de gunoi in diferite sisteme de intretinere a ovinelor

A~ternut Productia de

Categoria de animal Sistem de

[kg/animal/ Tip de gunoi gunoi, inclusiv

ad ii post rezultat a~ternut zi]

ka/animal/zi] Miel de 3,5 tuni sau

A$temut 0,3 Gunoi de grajd

1,5 car Ian solid

Mioara de 12 !uni I A$ternut 0,4 Gunoi de grajd

2,5 I : solid

5

Oaie-mama, berbec ~i A~temut 0,5

Gunoi de grajd 2,8 0,093

batal de 12 luni solid

Berbec ~i batal A~temut 0,4 Gunoi de grnjd

4 0,133 solid

Tabelul 4.6 - Coeficientii medii de conversie a numarului de anirnale In echivalent UVM

Categoria de animal

BOVINE

Vaca laote Vaca laote

Juninca gestanta

Juninca de 12-18 !uni

Vitea de 6-12 !uni Vite] la 6 !uni

Taura$ la l 2 Juni

Taur adult

PORCINE Scroata Vier adult

Purce] sugar de oana la 8 saotiimani

Purce! mtarcat de 2-4 luni Grasun

CAB ALINE Armasar lapa ~i cal castrat

Manz de eeste 2 ani Manz de oeste I an Manz de 6-12 !uni Manz de oana la 6 luni

OVINE Oaie-mama, berbec $i batal de 12 Juni Miel de 3,5 !uni

Mioara la 12 !uni

Berbec $i batal

PAS.ARI Gaina ouatoare adulta

Gaina adu!ta destinata sacrificarii

Pui de came

Curci adulte, tipul/greutatea medie: . I Curcan . I Curca

Rata adulta

Gasca adulta

I I

.,

Greutatea corporala medie (k )

500

600

450

350

250

100 375

900

,.,,,. I / .J

200

JO 35 70

600

600 500

400 300 150

60 25

50 100 ..

1,8

3,2 1,6

13 7

3,5

6

(6) Depozitarea gunoiului de grajd In camp

Coeficientu I de conversie

I

1,2

0,9

0,7

0,5

0,2

0,8

l,8 ..

0,.35

0,4

0,02

0,07

0,14

1,2 l,2

I 0,8

0,6 0,3

0,15 0,05

0,1 0,2

0,0036

0,0064

0,0032

0,026

0,014 ··-··

0,007

0,012

Depozitarea temporara a gunoiului de grajd in cfunp trebuie apreciata ca o situatie de exceptie ~i nu ca o practica obi~nuita. In cazul depozitarii in camp (pe terenul agricol) a gunoiul de grajd trebuie respectate urmatoarele cerinte: a) gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul agricol pe care urmeaza sa fie im Wf'tf'2,S1~,,..

'~.;'.0'' b) cantitatea de gunoi depozitata nu poate depa~i cantitatea maxima de gunoi de gr <f'~ " .. ~ aplicata pe suprafata de teren in cauza, calculata pe baza standardelor privind cant ;otiJ.e ti:;i de ingra~funinte cu azot ce pot fi aplicate pe teren, confom1 prevederilor art. 1 O; ~\ J ffi c) gunoiul de grajd nu poate fi depozitat in grfunezi temporare mai mult de un an de ~~'t"'ijuo':ll.'>"'~;

iYl>'wo"l:l ..

6

i ;_~:;. •• ,.

d) depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate in fiecare an 1n locatii diferite; e) depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa 1n confom1itate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare ~i ale HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Nonnelor speciale privind caracterul ~i marirnea' zonelor de proteqie sanitara -?i hidrogeo1ogica, cu modificarile ~i completarile ulterioare; f) la baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie sa fie amplasata o folie impermeabila peste care sa fie pus un pat de paie sau alte materii organice, in mod deosebit in cazul in care gunoiul de grajd prezinta un grad ridicat de umiditate. Laturile depozitului, in special cele situate injosul pantei, sa fie 1nconjurate de un st.rat de paie; g) deoarece gw1oiul care provine de la pasari are un continut ridicat de nutrienti - in special fosfor - iar scurgerile de efluenti din astfel de depozite au un potential de poluare ridicat, se recomanda acoperirea acestor depozite temporare cu o folie impem1eabi1a, bine ancorata de sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizata in eel rnult 24 de ore dupa realizarea depozitului; h) este interzisa realizarea gramezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.

(7) Gestiunea efluenfilor de siloz Efluentul provenit de la culturile insilozate este unul din cei mai concentrati ~i noc1v1

poluanti din ferma. Patrunderea, chiar in cantitati mici, in cursurile de apa, poate provoca incidente grave de poluare ~i in special moartea pqtilor. Cantitatea maxima de efluent de siloz se produce in primele doua zile de depozitare. Masurile care trebuiesc respect.ate in spatiile de !nsilozare a furajelor verzi sunt: a) 1nsilozarea furajelor la un continut de materie uscata de peste 25% ;;i captu-?irea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbtia efluentilor formati; b) silozurile trebuie astfel proiectate -?i construite !neat sa asigure proteqie contra infiltratiilor de efluenti; sa fie acoperite pentru a nu patrunde apa de precipitatii; sa fie realizare pe o podea impenneabila, u;;or 1nclinata (panta de 2%) care asigura scurgerea efluentilor de siloz in tancuri (bazine) subterane de stocare, de capacitate corespunzatoare ;;i rezistente la coroziune acida; c) pentru silozurile cu o capacitate mai mica de 1.500 m3 tancul de stocare a efluentului trebuie sa aiba o capacitate minima de 3 m3 la fiecare 150 m3 din capacitatea silozului. In perioadele de scurgere maxima a efluentului tancul trebuie golit zilnic; d) pentru silozurile cu o capacitate mai mare de 1.500 m3 tancul de stocare trebuie sa aiba o capacitate minima de 30 m3 plus 1 m3 pentru fiecare 150 m3 din capacitatea de insilozare; e) silozul ~i tancul de stocare a efluentului trebuie amplasate la o distanta de minim 10 m de cursurile de apa pentru a preveni o poluare accidentala; · f) inainte de a proceda la o noua insilozare, trebuie executate lucrari de intretinere pentru a asigura etan;;eitatea silozului; g) alte obligatii ale ferrnierilor cu privire la gestiunea efluentilor de siloz:

sa nu supraincarce silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, aparand crapiituri prin care efluentul de siloz sa se scurga necontrolat;

- cand este nevoie sa pompeze efluentul colectat in bazinul subteran 1ntr-un bazin suprateran de capacitate mai mare in care sa fie stocat efluentul singur sau in amestec cu tulbureala colectata de la animale. Cat timp furajele raman insilozate, efluentii ~i apa de precipitatii de pe acoperi;;ul silozului trebuie colectate ~i depozitate corespunzator; sii monitorizeze cu atentie nivelul efluentului din tanc ~i sa goleasca tancul la intervale de timp regulate. Sa nu lase ca tancul sa se umple peste nivelul maxim ~i sa verifice canalele de colectare a efluentului incat sa nu fie blocate;

h) In cazul insilozarii furajelor verzi in baloti inchi~i ermetic, fermierii respecta urmiitoarele

... ,,:.

1

I a

I

sa colecteze scurgerile de ef1uenti care provin de la balotii depozitati pe suprafata fermei; sa verifice ca scurgerile de efluenti din baloti, dupa !ndepartarea inveli~ului acestora, sa nu ajunga in sisteme de drenaj sau cursuri de apa.

Art. 5 - lltilizarea ingra~aminte!or pe terem1ri £n pant!! (I) Pe terenurile in panta exista un rise crescut al pierderilor de azot prin scurgeri la

suprafata, care depind de o serie de factori cum ar fr panta terenului, caracteristicile solului (in special permeabilitatea pentru apa), sistemul de cultivare, amenajarile antierozionale $i l'n mod deosebit cantitatea de precipitatii. Riscul este maxim cand ingra~amintele sunt aplicate superficiaJ $i urmeaza o perioada cu precipitatii abundente.

(2) In cazul aplicarii ingra~amintelor pe terenuri i'n panta se respecta unnatoarele masuri: a) ingr8.$amintele se i'ncorporeaza in sol tinand cont de prognozele meteorologice (nu se aplica ingr8.$aminte, mai ales dejeqii lichide, cand sunt prognozate precipitatii intense); b) pe terenurile arabile cu pante cuprinse fntre 2 $i 8% se recomanda mentinerea procentului culturilor de toamna ~i/sau culturilor de acoperire Ia peste 20% din suprafata arabila a fermei incadrata in aceasta categorie de panta. c) pe terenurile arabile cu pante i'ntre 8-15% procentul culturilor de toamna $i/sau culturilor de acoperire trebuie sa fie de minim 25% din suprafata arabilii. a fennei incadrata--in aceasta categorie de panta. Pe aceste terenuri se recornanda aplicarea ingrfu;;amintelor prin incorporare in sol in eel mult 24 de ore; d) pe terenurile cu pante mai mari de 15% este obligatorie mentinerea ponderii culturilor de toamna $i/sau culturilor de acoperire la peste 30% din suprafata arabila a fermei 1ncadrata In aceastii. categorie de panta. Pe aceste terenuri, aplicarea ingr3.$funintelor se realizeaza numai prin incorporare in sol imediat dupa ap!icare (nu mai tarziu de 24 ore).

(3) Masuri suplimentare privind aplicarea 1ngr8.$funintelor pe terenuri in panta: a) zonele destinate trecerii ma~inilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice, chiar in cazul culturilor nepr~itoare, vor fi deschise numai dupa rasarirea plantelor. Daca acest lucru nu este posibil, datorita sistemului/tipului de cultura, in spatele ro}ilor m3$inilor agricole se recomanda un sistem de afil.nare superficialii., care sa contribuie la reducerea compactarii zonei respective $i astfel a riscului erozional $i de scurgere a nitratilor; c) atunci cand se folose$te plugu·I reversibil $i se efectueazii. aratura perpendicular pe panta se recomandii. ca 1ntoarcerea brazdei sa se efectueze spre amonte pentru a reduce eroziunea $i deplasarea (alunecarea) Ienta a solului; d) semanatul $i cultivarea plantelor, ca $i toate celelalte lucrari agricole pe terenurile in panta, se recomanda sa fie efectuate doar pe curbele de nivel. ·-··--- ·-·' ·-· · · --~w -·..,.~··· ···

Art. 6 - Restrictii privind aplicarea ingdi~amintelor pe terenuri saturate cu apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada

(1) In majoritatea regiunilor din Romania in perioada iernii (3-5 luni) solurile sunt periodic inghetate sau acoperite cu zapadii.. in consecinta este interzisa aplicarea 1ngrii.$funintelor organice de natura animalii. pe solurile saturate cu apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada ca urmare a riscului mare de percolare sau scurgere a nitra}ilor catre apele freatice sau de suprafata. In plus, aplicarea ingri3.$8.mintelor (minerale sau organice) pe terenurile saturate cu apa, inundate, inghetate sau acoperite de zapada nu este eficienta pentru culturile vegetale.

(2) Pe soluri periodic saturate cu apa sau in zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a ingi3.$amintelor atunci cand solul are o umiditate corespunzatoare capacitatii de camp, evitandu-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare $i cu scurgerile, precum ~i pierder:ile prin denitrificare sub forrna de azot elementar sau oxizi de azot.

(3) In zonele inundabile este interzisa depozitarea temporara a gunoiului de grajd. (4) Pentru culturile de orez, fertilizarea se realizeaza folosind 1ngra$minte pe b ·'"" s~ ~

,<;: (Y, K1<;{.; ·q~\ arnoniacal sau amidic, case trebuie aplicat cu 2 -3 zile inainte de inundarea teren .,.'15 ,a;;"7-

pennite azotului arnidic sa se transforrne pe cale enzimatica 1n azot amoniacal, fo ~~ti e ~ ~ 1 . h' b . . ~ -0 ':ii so pnn sc 1m 10mc. ~ % l fl

~«' oe,,~ t., -$' • "&te toll"°':) 4

'r>-'tNy~o-0 8

Art. 7 - Aplicarea ingra~amintelor pc tereuuri adiacente cursurilor de apa sa-u in vecinatatea captarilor de apa potabila

(1) Pe terenurile agricole situate in vecinatatea zone1or de protectie a apelor de suprafata definite prin Legea apelor nr. 10711996, cu modificarile ~i completarile ulterioare, se infiinteaza fa~ii de proteqie pe care este interzisa aplicarea ingra~aminte.l0r chimice ~i organice, astfel: a) zone de protec{ie - in conformitate cu art. 40 ~i anexa 2 din Legea apelor ill. I 0711996, cu modificarile ~i completarile ulterioare, in lungul cursurilor de apa se instituie zone de protectie iri" care este interzisa desfii.~urarea activitatilor agricole. Uttimea zonelor de proteqie este stabilita !n funqie de lafimea cursului de apa, tipul ~i destinatia resursei de apa sau amenajarii hidrotehnice, du pa cum urmeaza: · ·

Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa regularizate: 2 m pentru cursurile de apa regularizate a caror latime este sub 10 m; 3 m pentru cursurile de apa regularizate a caror latime este cuprinsa intre I 0-50 m;

- 5 m pentru cursurile de apa regularizate a caror latime este de peste 51 m - distanta dig-ma] pentru cursurile de apa 'indiguite, daca aceasta distanta este mai mica de

50m. Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa neregularizate:

5 m pentru cursurile de apa a caror latime este sub 10 m; 15 m pentru cursurile de apa a caror latime este cuprinsa intre 10-50 m; 20 m pentru cursurile de apa a caror latime este de peste 51 m.

Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor naturale, indiferent de mil.rime: 5 m Ia care se adauga, dupa caz, zona de protectie sanitara cu regim sever, zona de protectie sanitara cu regim de restrictii, perimetre de protectie hidrogeologica in jurul surselor de alimentare cu apa potabila, a surselor de ape minerale sau a lacurilor terapeutice, 1n conformitate cu prevederile art. 5 din Legea apelor ill. I 0711996, cu modificarile ~i completarile ulteriore $i · ale HG nr. 930i2005, cu modificarile $i completarile ulteriore; Latimea zonei de protectie i'n jurul lacurilor de acumulare: intre nivelul normal de retentie $i ,, cota coronamentului. Latimea zonei de protectie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei. Latimea zonei de protectie de-a lungul canalelor de derivatie de debite: 3 m. Baraje $i lucrari anexe la baraje:

baraje de pamant, anrocamente, beton sau alte materiale - 20 m injurul acestora; instala}ii de determinare a calita}ii apei, constructii $i instalatii hidrometrice - 2 m i'n jurul acestora; borne de mi-crotriangulatie, foraJe de drenaj, foraje hidro-geologrce;·-aparate· de· ri1aslirarea debitelor - l m in Jurul acestora.

Latimea zonei de protecfie la forajele hidrogeologice din reteaua nationala de observa}ii $i masuratori - 1,5 m in jurul acestora.

Zonele de protectie se mascara pentru cursurile de apa de la limita albiei minore, pentru lacurile naturale de la nivelul mediu $i pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retentie. b )ffi~ii de protecfie - benzi inierbate adiacente zoneior de protectie stabilite prin Legea apelor in care este interzisa aplicarea ingra~arnintelor chimice $i organice. Latimea minima a fii$iilor de protectie variaza 'in functie de panta terenului, astfel:

1 m pentru terenurile cu panta de pana la 12%; - 3 m pentru terenurile cu panta peste 12%.

Latimea fa~iilor de protectie se considera In amonte de Iimita blocului fizic adiacent zonei de protectie stabilita prin Legea Apelor (de la limita blocului fizic spre interiorul acestuia). Panta terenului inseamna panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apa.

(2) Este interzisa utilizarea ingrii$8.mintelor de orice fel in zonele de protectie instituite in jWlll lucrarilor de captare, a construqiilor ~i instalatiilor destinate alimentarii cu apa pot :~

1

surselor de apa potabila destinate imbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate p s · ·· ~7~ intema sau pentru imbuteliere, precum $i a Iacurilor ~i n~molurilor terapeutice, in c \\ cu prevederile HG nr. 930/2005, cu modificarile ~i completarile ulteriore. 2 ~ j

i ~ ~. ~ ~Q.11 ,..:fl :.0

>,-0 J1ni1H 1i ~ ~o 9 (? • \>'\~'!.

Art. 8 - Norme privind aplicarea fngra~amintelor pe terenul agricol (1) Perioadele optime de aplicare a ingrii~amintelor azotoase sunt perioadele in care

cerintele culturii pentru azot sunt cele mai crescute, asigurand astfel o eficientii maxima a acestui nutrient, dar ~i o reducere a cantitatii de azot eliberate in mediu, respectiv a riscului de poluare a apelor prin infiltrare In sol sau prin scurgeri de suprafa~a. Perioadele optime de aplic.are a ingr3.$amintelor azotoase sunt date ~i de conditiile climatice caracteristice zonei, precum ~i de forma chimicii 1n care se gases;te azotul din ingra~amint, astfel: a) daca dozele de azot mineral sunt ridicate, se recomanda aplicarea fraqionata a acestora, prima fractie aplicandu-se la semanat, iar a doua, 1n perioda de vegeta\ie cu consum maxim. Se recomanda aplicarea localizata a ingra~amintelor minerale pentru cre!?terea indicelui de valorificare a nutrientilor;

· b) cand se utilizeaza fertilizanti cu azot in forma predominant organica, cum sunt gunoiul de grajd, compostul sau alte 1ngr3.$3.minte organice, trebuie sii se \inii cont ca azotul, inainte de a fi absorbi1. de plante trebuie sa treaca in forma minerala printr-o serie de transformari pe care le sufera in sol. Prin urmare, aceste 'ingrii$funinte se aplica cu suficient timp 1nainte de epoca de absorbtie maxima a cu]turi. in cazul culturilor anuale, ingr3.$amintele organice solide se aplica cu eel putin doua saptamani inainte de semanat, iar ingril.$3.mintele organice lie.hide !?i sernilichlde cu eel putin o saptiimana inainte de semanat sau plantat. Aplicarea ingr3.$amintelor organice lichide s;i semilichide se face prin incorporare direct.a in sol.

(2) Aplicarea ingra!?amintelor organice - perioada optima, cerinte principale ~i bune practici privind aplicarea ingrB.$8.mintelor organice pe terenul agricol: a) stabilirea perioadei optime pentru aplicarea ingra$funintelor organice se face in funqie de urmatoarele conditii:

cat fllai devreme posibil, 1n cadrul perioadei de cre~tere a culturilor, pentru a maximiza absorb!ia nutrientilor de catre culturi $i pentru a minimiza riscul poluarii. In fiecare an, eel putin jumatate din cantitatea de gunoi stocata in timpul iemii, trebuie impra!?tiata pana la 1 iulie, iar restul pana la 30 septembrie sau 31 octombrie In cazul J:n ca.re pe terenul respectiv se infiinteaza o cultura de toamna; · este int~rzisa aplicarea ingril.$aniintelor organice pe terenul agricol in perioadele definite ca "perioade de interdictie", a!?a cum sunt prevazute la art. 3.

b) cerinte principale privind aplicarea !ngr.3.§3.mintelor organice pe terenul agricol: gunoiul se administreaza de regula o data cu lucrarea de baza a solului (aratura cu intoarcerea brazdei), in conditii meteorologice favorabile, in special pe timp noros $i cu vant slab. pe ma:Sura ce gunoiul se 1mpra$tie, terenul se ara, realizand astfel amestecul ~i incorporarea

,gunoiului in sol. Incorp0ra:;e-a.-se--:fa°Ge adanc, pana la 30 cm; pe.t-erenurile ·ti~are'fhisipoase) ··· !?i in zonele secetoase $i mai pufin adanc, pana la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci $i in regiuni umede. lucrarea de adrninistrare a gunoiului de grajd se considera a fide calitate atunci cand terenul este acoperit uniform, iar materialul administrat nu ramane In agregate rnai mari de 4 - 6 cm. Uniforrnitatea de impra§tiere, indiferent daca aceasta operatie se efectueaza manual sau mecanizat, trebuie sa depii;;easca 75%. atunci c§.nd aplicarea gunoiului Se face mecimizat, materialul trebuie bine omogenizat in timpul fncarcarii, liber de impuriUi}i !?i corpuri straine (pietre, bulgari, de$euri metalice, sfuma etc.), iar stratul de gunoi din buncaruJ ma$inii·de administrat sa fie uniform ca grosime. In timpu] administrarii, trebuie evitat ca materialul sa ajunga in sursele de apa, 1n acest scop fiind necesar sa se evite fertilizarea pe poqiunile de teren aflate 'in imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apa sau a altar mase de apa, sa se aiba in vedere conditiile meteorologice $i starea de urniditate a solului. descarcarea sau depozitarea gunoiului in apropierea surselor de apa, golirea sau spalarea buncarelor $i utilajelor de administrare a 'ingra!?iimintelor de orice feJ in apele d a sau fn apropierea !or este interzisa. r;,: -:i<·eva~i'i;; c) pentru administrarea ingra~amintelor naturale lichide !?i semilichide se vor e~ practici in scopul evitarii trecerii acestora in corpurile de apa: :02 J ~

i~ r:> It

10

., : t-..

1i-.,. 'q,., ,,,J> co ->c r,nr1i11t "'.u. o

<'" * Viti'!~·

1ngra~aminte1e organice iichide ~i semilichide se aplica, de regula, prin injectare in sol; la aplicare trebuie avute In vedere conditille meteorologice !?i starea solului; in cazul aplicarii la suprafata solului, se va evita impra!?tierea pe timp cu vant, cu soare putemic sau In timpul pl oil or; se va evita orice descarcare accidentala sau intentionata a acestor lichide, din rezervorul sau cistema utilajului de administrare, 1n apropierea oricarei surse de apa sau direct in aceasta; se impune ca rezervorul sau cistema utilajului de administrare sa fie protejate sau constrµite din materiale anticorozive; trebuie eliminate pierderile tehnologice sau prin neetrui~eitatea utilajelor, in timpul transportului !?i/sau administrarii acestor 'ingra~aminte; .. utilajele folosite la administrare trebuie sa asigme reglarea precisa a nom1elor in inte~ialul 5-100 m3/ha, cu o precizie de reglare de 5 m3/ha 1n intervalul norrnei de 5-20 m3/ha !?i de 10 m3 /ha in intervalul norrnei de 20-100 m3 /ha; uniformitatea administrarii la suprafata solului, pe latimea de lucru, trebuie sa fie de peste 75%. Abaterea normei de aplicare pe parcmsul descarcarii complete a unui rezervor trebuie sa fie sub 15%; ingra~amintele trebuie sa fie amestecate continuu in rezervor, in vederea omogenizarii, atat in timpul transportului, cat !?i inaintea !?i in timpul administrarii; nu sunt pem1ise zone neacoperite intre trecerile alaturate sau pe zonele de intoarcere ~i nici zone de suprapunere, care pot fi astfel 1ncarcate cu nitraP; nu se vor efectua reparatii ·sau alte operatii, '.In afara celor tehnologice, daca utilajul este incarcat paqial sau total; din construqie, aceste utilaje trebuie sa permita cmatirea rezervorului ~i a echipamentelor simplu !?i rapid ~i rara sa pennita producerea poluarii mediului ambiant; in vederea evitarii tasarii solului, utilajele respective trebuie sa fie dotate cu anvelope cu balon<l:.i mare, care var asigura o presiune pe sol de eel mult 2,2 kgf/cm2

, atunci cfu}d sunt incarcate la capacitatea maxima.

(3) Aplicarea 1ngr~amintelor chimice - cerinte principale ~i bune practici privind aplicarea ingrii.!?3.mintelor chimice pe terenul agricol: a) cea mai corecta administrare a 1ngra$8.mintelor chimice este incorporarea directa in sol; nu se aplica ingra!?aminte chimice pe soluri proaspat lucrate in profunzime (afanare adanca, desfundare), pentru a impiedica penetrarea nitratilor spre apele subterane; b) ingr~amintele chimice solide, sub fonna de pulbere sau granule, pot fi aplicate pe camp prin 1mpr8.$tiere la suprafata cu ma$ini de aplicat 1ngra$aminte chimice; cerinta principala a lucrarii de administrare este sa se dozeze 1ngr3.$amiritele cat mai constant $i sa se distribuie cat mai uniform; c)..una_din!re. cele..maiimportante r..eguli la utilizarea ma~inilor-··de-·apl±Gat-~tni:nce-chimic·e··· · este aceea de a nu folosi material cu bulgari sau cu granulatie mai mare decat cea de fabrica}ie; d) aplicarea ingra$funintelor chimice se poate face ca fertilizare de baza - sub aratura, impreuna cu gunoiul de grajd sau separat, inainte de semanat sau, eel mai indicat, o data cu semanatul; e) aplicarea !ngr~amintelor chimice in perioada de vegetatie a plantelor poate fi inlocuita, daca este posibil, cu administrarea prin incorporare directa in sol a ingra!?amintelor organice lichide sau semilichide; f) se impune respectarea unor masuri preventive atunci cand se efectueaza fertilizarea cu ingra~aminte chimice, astfel:

evitarea fertilizarii cu azot in perioada de toamna, daca sol.ul este bine aprovizionat cu azot ~i aplicarea unor doze reduse, daca solul este mai slab aprovizionat cu azot; adoptarea unor masmi de maxima siguranta in cazul stocarii, manipularii $i adminstrarii ingra!?amintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie sa fie realizate din materiale rezistente la coroziune $i sa aiba volume corespunzatoare, iar la administrarea pe camp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce impiedica dispersia in vant, mai ales cand se lucreaza in apropierea unor corpuri de apa; evitarea efectuarii fertilizarii pe soluri lucrate in profunzime (scarificate, arate ~h\l'r;>±rrM.·ir sau alte araturi adanci), pentru a i'mpiedica penetrarea nitraplor spre apele subt ~ se var utiliza 1ngra~aminte uscate !?i cu granulatia optima; ~ ~ .,,_;;. ~

' t:..: ;o n * ~ 11,. ,,.-F::o ">c JJnro1nt'l' ft.o

<: • '9'\N'<l. 11

.. . ·~· .~.;..:. ·. .• .... :· ...

. ~ -- ......

evitarea administrarii pe timp de ploaie. g) se impune respectarea unor masuri de prevenire a poluarii cu nitrafi in cazul aplicarii 1ngr3-$amintelor chimice pe terenuri irigate, astfel:

alegerea tehnicii de irigare ~i a cantitatilor de apa aplicate in funqie de caracteristicile solului; aplicarea irigarii cat mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apa, unde pot aparea scurgeri de suprafata; momentul irigarii sa fie astfel ales !neat cultura sa sufere de un u~or deficit hidric, pentru ca lntr-o asemenea situatie apa aplicata se consuma foarte intens; masuri de stimulare a formarii unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil sa exploreze un volum mai mare de sol ~i sa utilizeze mai intens apa ~i nutrientii; adaptarea unei metode de irigare mai potrivita cu solul ~i topografia terenului, cu cantitatea ~i calitatea apei disponibile, cu exigentele culturii ~i conditiile climatice din zona; pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicata irigarea prin curgere gravitationala, pe astfel de soluri se recomanda irigarea localizata cu picatura, cu mini aspersoare, sau cu presiune joasa.

Art. 9 - Limita maxima pentru aplicarea lngra~amintelor organice de origine animala (1) Can.titatea de azot provenit din aplicarea 1ngra$amintelor organice de origine animaia

pe terenul agricol nu trebuie sa depa$easca 170 kg azot/ha anual. (2) in cazul 'in care cantitatea maxima de azot (mineral ~i organic) care se poate aplica 'intr­

un an conform procedurii prezentate la art. 10 este mai mica de 170 kg ha/an, cantitatea maxima de azot din ingr~funintele organice de origine animala care poate fi aplicata pe terenul agricol nu va dep3.$i aceasta valoare.

(3) in vederea respectarii limitei maxime pentru aplicarea 'ingra~amintelor organice de origine animala, fennierii trebuie sa evalueze cantitatea de azot excretata de anirnalele din ferrna "presiunea nutrientilor"~i sa o corecteze cu pierderile de azot gazos din adapost sau din timpul depozitarii gunoiului.

(4) In tabelul 9.1 sunt prezentate valorile calculate pe baza metodologiei IPCCC pentru cantitatea de azot excretata de anirnale, cantitatea de azot ramasa In fractiunea solida/lichida dupa pierderile de azot gazos, cantitatea de azot ramasa in fractiunea solida/lichida disponibila pentru aplicarea In teren. Valorile din tabel se bazeaza pe-cantita}ile zilnice excretate de animale ~i pe numarul de zile din an 1n care animalul este viu.

1'abe{~r 9,1.: G?.P_ti.~/,J..tile de ·azQt Y~Pse<..~te.cfe-ariima!e " ., ,,, ........ -_':".-.....:.-·.~-. ..:.... ..

Cantitatea Cantitatea

Can ti ta tea Cantitatea de Cantitatea de

netii de azot din azot din totala de azot din neta de azot

gunoiul solid gunoiul Iichid azot din din gunoiul

Categoria de animale dejectii gunoiul

lie hid aplicat pe aplicat pz

solid teren teren

KgN /ha I K NI ha I an an KgN I ha I an KaN/ha/an K0 N/ha/an

(!) 2) (3 (4) (5) (6)

Vaci de lapte - sistem 87.60 64.77 72.07 45.90 51.07

intensiv

63.88 48.27 53 .. 80 36.42 40.59

58.40 44.50 49.54 33.66 37.48

JWlici 60.04 41.84 46.55 29.83 33.19

Bovine este 2 ani - mascul i 63.88 44.40 49.48 31.62 35.24

Bovine intre 1-2 ani 60.23 41.96 45.83 29.92

Bovine sub I an 35.04 25.15 20.20 18.14

Porci sub 20 ka !lreutate 2.50 2.29 2.54 1.84

Porci 20-50 Ka - sistem J.93 l.58 1.75 1.34

12

. _:.';,~"f.:~·~·i,·~· . .... . '. ,:.~:;,:·· .. , .... ,,

~·-Y·' .... ·: ;.':~'

- .. gospoiiaresc ( i ' Porci 20-50 kg - sistem

1.79 r intensiv

J.64 1.82 J .31 1.46

Scroafe cu purcei - sistem 29.38 27.09

gospodaresc 30. ]3- i 23.47 26.10

Scroafe cu plli'ce1 - sistem 26.83 27.48 l 30.57 I 22.62 25.15

in tens iv ·-- -~·

l ;,;.\

Porci la ingrasat - sistem 4.62 ' 3.78 4.2 I 3.57 ' 3.21

gospodaresc ! I

Porci la ingrasat - sistem · .. ; ..

4.28 3.93 4.36 3.15 3.50 intensiv I ___L__.,----

Ovine 16.43 13.96 13.96

Caprine i 18.69 15.88 15.88

~- 54.75 46.54 46.54

Pui de came - sistem intensiv 0.05 0.03 0.03

Pui de came - sistem 0. JO 0.05 0.05

gospodaresc i

Gaini ouatoare - sistem 0.63 0.32 0.32

intensiv

Gaini ouatoare - sistem 0.66 0.30 0.30

~podaresc I

Alte gaini I pui I cocosi -0.75 0.38 0.38 _ sistem intensiv l

Alte gaini I puil cocosi -0.52 0.24 0.24

. sistem gospoaaresc .. Curcani l.26 0.57 0.57

---

_R.(:te l.09 0.49 I 0.49 I

Ga'..~te 1.80 0.81 0.81 I ' I

(5) Pentru calculul cantitatii de azot din gunoiul de grajd produs in ferma, care nu trebuie sa depa9easca limita maxima pentru aplicarea 1ngra9amintelor organice de origine animala, se l'nmulte~te numarul de animale din ferma, pe categorii, cu valorile corespunzatoare cantitatii de azot din gunoiul solid/lichid previizute :in coloanele 3 ~i 4 din tabelul 9.1. Cantitatea totala de azot calculata astfel la nivelul fermei, adunata cu cea corespunzatoare unor intriiri de 1ngra~amintc organice de origine animala provenite din -alte ferme-,- .. se lmparte la ·s1Jpr-afal'fr-df: · teren pe· care se aplica 'ingra~amantul organ.ic. Valoarea rezultata trebuie sa fie mai mica decat limita maxima de aplicare a ingr~amintelor organice pe terenul agricol. Aceasta metodologie se aplica pentru calculul presiunii nutrien(ilor la nh,elul exp!oatafiilor agrico!e .)i al unitafilor administrativ-teritoriale.

(6) In cazul i'n care cantitatea de azot din ingra9amintele organice de origioe animalii Produse 1n ferma este mai mare decat cea corespunzatoare llmitei maxime de aplicare a fngra~amintelor organice pe terenul agricol, cantitatea excedentara (surplusul) se livrea.za catre o ala.a ferma care are capacitatea de utilizare, fara a depa~i limita maxima admisa.

Art. 10 - Standarde privind cantitatile maxime de ingra~aminte cu azot c~re pot fi aplicate

(1) In vederea protectiei apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole se stabilesc standarde privind cantitatile maxime de !ngra~iiminte cu azot (minerale + organice) care pot fi apiicate pe terenul agricol, astfel: a) pentrufermele care nu 'intocmesc p!anul de fertilizare pe baza studiului agro evaluate cantitatile de azot necesare realizarii unei productii echivalente c ~ national pe ultimii 10 ani pentru principa!ele culturi agricole, in conditii a>.~1 echilibrate: ~~ : ~

~ "'-t> i-°"'')-?:>. i'r,.c"""r'lf I• 'l' ~o

~ .. 17'\I{'<!

13

.- .··' . ~· ~·f!i:1· ...

. ,:.\,,J,,

pentru terenurile cu pante rnai mici de 8% standardele privind cantita}ile rnaxime de lngr8.$aminte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate pe teren sunt prezentate !n tabelul 10.1;

Tabelul 10.1 --·---··--·-·····--

Grau Porumb Aire Floarea

Cartofi Sfecla de

Legume Pli$UOi boa be cereale soarelui zahar

Kg NI ha/ KgN/ha/ Kg NI ha I Kg NI ha I Kg NI ha! Kg NI ha I Kg N /ha Kg NI ha an an an an an an I an I an 120 130 100 100 140 170 160 100

pentru terenurile cu pante mai mari sau egale cu 8% standardele privind cantitatile maxime de 1ngra$8.minte cu azot (minerale + organice) care pot fi aplicate·pe teren sunt prezentate !n tabelul 10.2;

Tabelul 10.2

Grau Porumb Alte Floarea

Cartofi Sfecla de

Legume Pii$uni boa be cereale soarelui zahar KgN/ ha I KgN I ha I KgN I ha I KgN I ha I KgN I ha I KgN I ha/ . KgN I ha I KgN I ha I

an an an an an an an an -·--· ... 90 80 80 80 90 120 JOO 80

b) pentru fermele care practica agricultura 'in sistem irigat $i pentru fermele '.ln care productia planificata necesita cantitatile mai mari de azot decat cele prevazute de standardele maxime prevazute In tabelele 10.1 ~i l 0.2 este obligatorie 'i.ntocmirea planului de fertilizare pe baza studiului agrochimic care utilizeaza metodologia oficiala de intocmire a studiilor agrochimice:

pentru calculul cantiti'q:ilor maxime de azot care pot fi aplicate, metodologia ia In considerare cotinutul de azot din sol (total, nitric, amoniacal), proprietatile fizice ~i chimice ale solului, recolta prognozata precum $i recolta culturii premergatoare; fata de valoarea cantitatilor maxime de azot care pot fi aplicate, rezultate din aplicarea metodologiei rnen}ionate mai sus, standardul maxim va fi de 80% din aceasta valoare.

(2) In cazul in care se aplica 1ngrii$8.minte organice de origine animala, cantitatea de azot aplicata pe teren din aceste Ingr8.$funinte se obtine prin 1nmultirea nurnarului de animale, pe specii $i categorii, cu valorile continutului de azot din ingra~amintele organice solide ~i lichide prevazute in coloanele 5 $i 6 din tabeiul 9.1 $i raportarea la suprafata fermei pe care se distribuie .1ngr:i:it~iu~k .. org@_il<.e ... V:?J.QIJle._~ult.ate nu treb_ui~ ... s? .QC!P.~~as9?, sta.nda.rd.el.s:. m§.x.ime. prevazute in tabeJele. i 0.1 ~i 10:2: -- - - · ~ ·· ,..,-:~ :,.. · · · : · · ··-·-'- · · • · . .

(3) Cantitatea de ingr8.$ii.minte minerale cu azoi care poate fi aplicata pe teren este data de diferenta dintre valoarea impusii. de standardul maxim ~i cantitatea de ingr~aminte organice de origine animala care se aplica.

Art. 11 - Optimizarea rotatiei culturilor pentru limitarea pierderilor de azot catre corpurile de apa subter.ana sau de suprafata

(1) Pentru limitarea pierderilor de azot catre corpurile de apa se are 1n vedere introducerea in rotatia culturilor a unei culturi cu cre~tere rapida ce asigura valorificarea azotului rezidual ~i care in primavara sa fie folosita ca 1ngra~amant verde.

(2) Masuri complementare de reducerea azotului rezidual din sol prin rotatia culturilor: limitarea la strictul necesar a Jucrarilor de mobilizare a solului, $1iut fiind ca acestea intensifica procesele de mineralizare a materiei orga.nice; reducerea la minim a perioadelor in care solul este necultivat; aplicarea unei rotatii a culturiior in care sa fie inclusa o cultura de toamna:,

' 1mn in rotatia culturilor cu sistem radicular superficial ;;i cu perioade de cre~tere s

1 10 i

fructe: spanac, sa!ata, cap~uni, ceapa, praz; unele culturi de camp: cartofi li,_"7. . as~~ trebuie inclusa cultura a doua sau cereale care extrag azotul mineral rezidua i!ii ' . ' ~ j

14

:.,·;:·:..

')~ ~ ~· ';. ~,,, .,..!',.?, 'l'-'>c. "11f•H t• '(> -f>.O

"<; • \l\l'li

· ... ·.

introducerea de cu!turi intercalate, din specii autohtone, rezistente la frig $i inghet, cu sistem radicular puternic, capabile sa ocupe rapid terenul $i sa forn1eze un covor vegetal suficient de des $i omogen ca sa protejeze solul de efectul precipit:atiilor de toarnna - iama; 1n rotatiile cu legurninoase trebuie introdusa o cultma care sa valorifice foarte bine azotul fixat biologic, ramas in sol in ur:µia culturii leguminoase; trebuie asigurat un management corespunzator pentru resturile vegetale care contin cantitati importante de azot. Restmile vegetale pot fi utilizate ca 1ngr~amant pentru cultura unnatoare, prin incorporare in sol sau se folosesc ca mulci vegetal daca unitatea practica agricultma conservativa sau se 1ndeparteaza de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absenta unei culturi care sa consume azotul rezidual.

Art. 12 - Aplicarea 1ngra$amintelor minerale $i organice cu azot pe paji$ti permanente (pa$uni ~i fanete)

(1) Aplicarea 1ngr~amintelor organice pe paji$ti permanente se supune obligatiilor privind respectarea cantitatii maxime de J 70 Kg N/ha/an prevazuta la aii. 9 $i a perioadelor de interdiqie prevazute la art. 3, astfel:

exploatatiile care nu detin studii agrochimice vor respecta standardele maxirne privind cantitatile de tngra$8.minte, prevazute in tabelul 10.1 $i 10.2; exploatatiile care unneaza un plan de fertilizare bazat pe studii agrnchimice pot aplica cantitati de ingril.$8.minte in acord cu .recomandarile studiului, conforn1 art. 10 alin. (1) lit. b).

(2) in cazul 1n care cantitatea maxima de azot (mineral $i organic) care se poate aplica !ntr­un an conform procedurii prevazute la art .. 10 este mai mica de 170 kg ha/an cantitatea maxima de azot din ingri'i.$8.mfuite organice care se aplica nu poate depa.;;i aceasta valoare.

(3) Momentul aplicarii i'ngrii$iimintelor depinde de compozitia floristica a paji~tii; aplicarea gunoiului de grajd se face, de regula, primavara, iar in cazul paji~tilor care contin .. ,graminee precoce (pomesc in vegetatie la temperaturi de sub 5°C ce definesc intervalul de interdictie In aplicarea Yngrii$iirnintelor) sau dupa o perioada cu precipitatii abundente, aplicarea ingr~amintelor se face dupa coasa/pa$unat sau toamna. .-

( 4) Ingra~amintele se pot aplica fractionat in functie de managementul paji$tii, caracterizat prin numarul de coase sau etape de pi'i.$unat. Aplicarea se face in zilele 3-5 dupa coasa sau pa.;;unat.

Art. 13 - Acoperirea solului cu vegetatie in perioada toamna-iarna (1) Se recomanda ca solul sa nu fie mentinut ca "ogor negru sau curat de resturi vegetale". (2fin cazul terenurilor arabile, se··recomanda ca lucrarea ere arat cu intoarcerea brazaetsa

fie inlocuita cu o lucrare superficiala de discuit sau o Jucrare de scarificare. (3) Dupa culturile semanate toamna, mai ales pe terenurile vulnerabile la eroziune, $i in

conditii in care continutul de apa din sol este peste capacitatea de camp, taviilugirea nu este recomandata.

(4) In perioada de iama se recomanda ca solul sa fie acoperit cu vegetatie (culturi de toamna sau sa riimana nelucrat ca miri$te, porumbi$te) sau acoperit cu mulci vegetal. Porwnbi$tea nu ofera suficienta protectie lmpotriva eroziunii $i din acest motiv, nu numai porumbul, dar $i alte pra$itoare sunt de evitat. ,

(5) Se recomandii utiiizarea culturilor captive de acoperire (secara, mustar, lupin) pentru prevenirea scurgerii din sol a substantelor minerale ca urmare a absorbtiei lor in perioadele de timp 1n care cre$terea vegetativa este 1enta (perioade de interdiqie in aplicarea ingrii$funintelor). Aceste culturi sunt semanate toarnna timpuriu $i sunt incorporate !n sol primavara !nainte de semanat printr-o aratura superficiala. In acest interval culturile captive absorb surplusul de ele~ente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanti catre reteaua de rauri $i lacuri, sau ar percola catre acviferele libere. In general, culturile captive de acoperire sunt utilizate ' ra

, _ _ • • ~ 1 1mn10_,,,,,

ca rngr~ammte verzi. ~0. \)~•qq"·~?.>

:Iii ~'i :g0,;. ~ iJ1 r-·;i. '3 z ~1 :~ i~ ,fi.,,• ~ ~" 'I:'~ "' .,~~"'null 1• '<' ~O

15 <: • V\t\°1

: '·' .. :';' · .. :·::: .. . " . .. ~ ::.; · .... ;, -.· .. ·. '·.

Art. 14 - Documente!e de ev1dcnta ale exploatatiei agricole (1) Docurnentele de evidenta ale exploatatiei agricole trebuie astfel 1ntocmite ~i completate

!neat sa permita autoritatilor de inspectie ~i control sa constate: suprafata fennei;

- pentru fiecare parcel a de teren cuprinsa !n cadrul fermei: -t~pul $i cantitatea oricarui !ngra$amant chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot conrinutil. $i data aplicarii;

~ tipul $i cantitatea oricfuui 1ngriJ.$amant organic aplicat pe teren (altul decat eel lasat de animale 1nsa$i) $i data aplicarii;

~ pentru Ingra$amintele organice aplicate, altele decat cele Jasate de animalele insa$i, se va mentiona tipul acestora (compost, gunoi de grajd, urina, must de gunoi de grajd, dejeqii lichide, dejectii semilichide-pastoase, ingra~amant organic lichid, namol de epurare etc.) $i speda de animale de la care provine; tipul oricarei culturi agricole, data la care a fost semanata $i data recoltarii;

$eptelul fermei, pe specii $i categorii de produqie, identificarea $i inregistrarea acestuia, registiele de evidenta a efectivelor, precum $i perioada de timp in care animalele sunt mentinute In ferma (stabulatie); presiunea manifestata de 1ngrii$amintele organice de origine animala Ia nivelul exploatapei agricole calculatil. conform coeficientilor de excretie din tabelui 9.1; standardele privind cantitatile maxime de 1ngra~aminte cu azot care pot fi aplicate - confonn art. 10 alin. (I); cantitatea $i tipul fngril.$amintelor de origine animala aplicate pe terenul agricol, precum ~i a celor livrate/achizitionate, data livrarii/achizitiei, numele $i adresa destinatarului/fumizorului; instalatiile de stocare pentru dejec~ile animale (la nivelul fermei $i/sau pe platfonne de gunoi comunale, depozite permanente/neperrnanente) corelate cu cerintele minime impuse de perioadele de interdiqie in aplicarea 1ngra~amintelor.

(2) Orice docurnent de evidenta al exploatatiei, din categoria celor prevazute la alin. (1) se pastreaza o perioada de 5 ani de Ia ultima inregistrare efectuata fn document.

Art. 15-Monitorizarea programului de actiune (1) Evaluarea rezultatelor privind implementarea Planului de actiune pentru proteqia

apelor lmpotriva polufuii cu nitrati din surse agricole se realiza la fiecare 4 ani. Indicatorii de monitorizare $i evaluare, cuantifica eficienta masurilor previizute in programul de actiune ~i sunt ~tabiliti a".and in veqere cerintele 4<::,_:i.:~p9_rtare ale Comisiei Europene.

(2) Activitatea de mon.itorizare a,:efoctdor Programului de acfiune-pentru· proteqia'"apehJr ·"-- ~- "- -1mpotriva poluarii cu nitrati din surse agricole va fi realizata de Administratia Nationala ,,Apele Romane" prin Administratiile bazinale de apa, in ceea ce prive$te starea surselor de apa ~i de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie $i Protectia Mediului -ICPA Bucure$ti, cu sprijinul Oficiilor de studii pedologice $i agrochimice judetene, in privinta aspectelor agricole.

Art. 16 - Controlul aplicarii programului de actiune (1) Controlul respectarii programului de actiune pentru protec}ia apelor 1mpotriva poluarii

cu nitrati din surse agricole vizeaza eel putin urmatorii indicatori: · a) respectarea perioadei de interdictie In aplicarea pe teren a Ingri:l.$amintelor; b) capacitatea de stocare a gunoiului de grajd pe platforme individuale sau comunale; c) depozitarea gunoiului de grajd in camp ~i gestiunea efluentilor de siloz; d) utilizarea ingril.$funintelor pe terenuri In panta $i acoperirea cu cuituri agricole in timpul iernii a terenurilor 1n panta; e) restrictii privind aplicarea 1ngra$amintelor pe terenuri saturate cu apa, inundate, inghetate sau acoperite cu ziipada; "\1:;1n~10.;-1J-f) aplicarea !ngra$amintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apa sau In vecinata P 1i••- fi&(% de apa potabila (zone de protectie ~i Ia$ii de protectie); (.~ \ ~

:0"' ? 2:., 'i'j-.

~"'-· "'"'~ 16 "l,>t, illr,n>iH 1• '(> ~O Co; • lf\\'l'd..

g) respectarea limitei maxime de azct/ha/an pentru aplicarea lngr8.$3.mintelor organice de origine animala, precum !?i a standardelor privind cantitatile maxime de lngra.;;aminte cu azot - planul de fertilizare; h) rotatia culturilor pentru limitarea pierderilor de azot catre corpurile de apa subterana sau de suprafa}a; -i) aplicarea ingra.;;amimeior mineraie .;;i organice cu azot pe paji!?ti pem1anente (pa!?uni .;;i fane~e); j) acoperirea solului cu vegeta}ie in perioada de iarna (mentinerea unei cantitap minime de vegetatie care sa acopere terenul In perioadele pJoioase, cu zapada sau cu inghet); k) delimitarea grafica a suprafe\elor de tereri agricol reprezentand fa.;;ii de proteqie pentru apele de suprafata !?i surse!e de captare a apei potabile la nivelul exploatatiei (extras din harta perimetrelor fa!?iilor de protectie la nivelul localitatii, adiacente cursurilor de apa); 1) existenta !?i completarea la zi a documentelor de eviden}a ale exploatatiei agricole; m) existenta .;;i aplicarea unui plan de actiune local, confom1 prevederilor art. 2 alin. (2) din Decizia de aprobare a prezentului program.

(2) Se recomanda ca in !ocalitatile 1n care exista alimentare centralizata cu apa sa se construiasca sisteme de colectare .;;i epurare a ape] or uzate.

(3) Garda Nationala de Mediu, prin Comisariatele judetene .;;i Directiile pentru Agricultura judetene controleaza modul de aplicare a Prograrnului de actiune pentru protectia apelor 1mpotriva poluarii cµ nitrati din surse agric.ole $i rapo.rteaza a.rmal Ministerului Me.diului !?i Schimbarilor Climatice, respectiv Ministerului Agriculturii .;;i Dezvoltarii Rurale, stadiul implementarii acestui program.

Art. 17 - Informarea §i instruirea f ermierilor Ministerul Mediului .;;i Schimbarilor Climatice, Ministerul Agriculturii $i Dezvoltarii

Rurale prin structurile din subordine, elaboreaza .;;i pun in aplicare, In colaborare cu Institutul Nafional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie $i Protectia Mediului - ICPA Bucure.;;ti .;;i Camerele agricole jude}ene, un program de acfiune pentru foformarea, instruirea .;;i consilierea fennierilor $i autoritatilor adrninistratiei publice locale in scopul promovarii $i aplicarii Codului de bW1e practici agricole !?i a Programului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Art. 18 - Dispozitii finale (1) Prezentul program de actiune se aplica o perioada de 4 ani, incepand cu data intrarii in

vigoare. . (2) 0i.!1i?._te.t]1-l._ j\_gri~ul!UrlL .;;L.Pezvoltarii Rurale, in colahor)lre cu. Jnstitutu.I Natioi).aT de

Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie $i Protectia Mediului - ICPA Bucure$ti, asigura actualizarea Planului de management al nutrien\ilor.

(3) Oficiile de studii pedologice $i agrochimice judetene efectueaza studiile agrochimice necesare actualizarii Planului de management al nutrientilor, conform cerintelor programului de actiune.

(4) Finan}area activitatilor privind implementarea Programului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, care revin Ministerului Mediului $i Schimbarilor Climatice, Ministerului Agriculturii $i Dezvoltarii Rurale .;;i ICPA Bucurqti se face din bugetul celor doua rninistere $i din alte surse atrase de acestea, in conditiile prevazute de legisla}ia in vigoare.

17