2013

TEMA

TURISMUL RELIGIOS ÎN ZONA BUCOVINEI

INTRODUCERE

Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas, în orice perioadă a anului. Pădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de un albastru pur fac din această zona o poartă spre Rai. Poţi experimenta esenţa României, dacă încetineşti, respiri o gură de aer curat, şi mergi, pe jos, pe drumurile spre mănăstirile pictate, din inima Moldovei. Puţine sunt locurile din România unde cultura, istoria şi religia se împletesc mai bine şi mai frumos decît aici. Cultura istorică şi tradiţiile, frumuseţea naturii, satele autentice şi oamenii prietenoşi, toate fac parte din mozaicul Bucovinei. Bucovina, Bukowina, Buchenwald este ţinutul în care basmele sunt înca aievea. Când spui Bucovina, te gândeşti fără să vrei la manastirile pictate, care au dus faima locurilor până departe. Puţini sunt cei care nu au auzit măcar de albastrul de Voroneţ, de Putna, unde se află mormântul lui Ştefan cel Mare, sau de Suceviţa, o adevarată cetate, nu doar o manastire! Dar există încă atâtea locuri minunate, atâtea alte atracţii care merită luate în seamă, satele pitoreşti, pajiştile pline de verdeaţă, mireasma pădurilor de brad, stânele izolate şi turmele de oi, agricultura tradiţională, costumele populare, obiceiurile şi meşteşugurile, artizanatul. Bisericile şi mănăstirile sunt fascinante, dar ochiul şi sufletul obosesc repede şi caută altceva. Gospodăriile ţărăneşti au case mari, cu faţade sculptate în lemn sau piatră, cu acoperişuri colorate, cu porţi lucrate manual. Aici, există posibilitatea găzduirii turiştilor, acestora oferindu-li-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovinean tradiţional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Demn de reţinut este faptul că turiştii au ocazia să fie serviţi cu produse alimentare naturale.

O altă caracteristică a turismului rural din Bucovina este valorificarea în întregime a produselor realizate în gospodarie. Turistul are posibilitatea să guste din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Mulţi turişti se reântorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reântâlni cu aceste mâncăruri delicioase. Zona Bucovina, ca unitate turistică, este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin

preocuparea de punere în valoare, la un nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune.

“ motto “

,, Pentru puţine popoare se găseşte un ţinut relativ mic ca acesta în care să se cuprindă atâta frumuseţe, atâta bogăţie de astăzi şi amintiri din trecut îmbelşugate, de îndepărtate şi sfinte”

NICOLAE IORGA

IMPORTANTA TEMEI

Tinuturile Bucovinei înglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presarata pe toata întinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Marul de Aur” acordate de Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Manastirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta („albastrul de Voronet”, „verde de Sucevita” etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care

oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.). Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa, practicat în cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de încarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o latura informationala, turisti fiind motivati de ideea de învata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste locuri.

RESURSE TURISTICE NATURALE

a) Rezervatia Codrul Secular Slatioara se afla in judetul Suceava, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine. Din punct de vedere geografic, rezervatia apartine Muntilor Rarau, situata pe versantul estic, la o altitudine cuprinsa intre 790 metri si 1353 metri. Codrul secular Slatioara este o arie protejata de interes national, rezervatie naturala de tip forestier, in Romania nu mai exista astfel de paduri de rasinoase, aceasta fiind a doua din Europa ca marime. Rezervatia ocupa o suprafata de 1.064,2 ha.

Fig.1

Codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari: Batca Neagra, Batca cu Plai si Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci, unde se aduna apele paraielor Valuga, Valea lui Ion si Valea Cergaului, dand nastere Paraului Slatioara, parau ce se varsa in Raul Suha, afluent al Raului Moldova.

Inteleapta, proaspata si armonioasa, padurea de molizi seculari din Slatioara, se lasa sa fie descoperita cu fiecare coltisor al sau turistului indraznet si curajos, dornic de cunoastere si explorare. Nu poti sa nu-ti aduci aminte, odata ce-ai pus piciorul in acest coltisor de verdele curat si profund al molizilor inalti, de rasaritulul soarelui pietenos si atmosfera calma.

Rezervatia naturala Codrii seculari Slatioara sta bine ascunsa, in spatele unor drumuri chinuitoare, de furia turistului inarmat cu aparate de filmat si provizii pastrate in pungi de plastic. Pana la urmatoarele asfaltari, padurea ramane o „insula“ a copacilor care cresc doar ca sa atinga cerul.A fost declarata rezervatie naturala in anul 1941. De atunci, copacii mor in picioare, se descompun si ofera hrana pentru generatiile viitoare. In rezervatie, omul nu are altceva de facut decat sa respire, aici nu se exploateaza lemnul, nu se vaneaza, nu se pescuieste si nu se pasuneaza. Cea mai mare comoara a locului sunt insa arborii seculari, a caror varsta exacta o

poti afla insa numai atunci cand se prabusesc de batranete, spune unul din oamenii locului, padurarul Gheorghe Tautu. Rezervatia forestiera ce protejeaza padurea virgina , cu exemplare batrane de arbori si vegetatie ierboasa montana bogata, ce atesta vechimea ei, este o ramasita a Codrilor Moldovei. Vegetatia este reprezentata prin: molid, brad, pin silvestru, tisa, fag, scorus de munte, carpen, arin, paltin de munte, ienupar, salcie, agris, zmeur, afin, merisor, iar din cele peste 900 de specii de plante identificate, unele sunt monumente botanice ale naturii sau varietati cum ar fi: papucul doamnei, vulturica de stanca, foaia groasa, alga rosie de apa dulce, tisa, etc. Se intalnesc aici exemplare de molid cu o inaltime de 60 metri si o varsta de 300 – 400 de ani. Fauna rezervatiei este bogata, de remarcat fiind prezenta rasului, 5 specii noi de fluturi descoperite, dar si specia Carabus Rarauense, unica pe glob. Accesul la rezervatie se poate face fie cu trenul coborand in gara Campulung Est sau cu masina prin capatul estic al orasului Campulung Moldovenesc, unde se desface spre sud un drum spre comuna Stulpicani, peste Pasul Prihodiste, la circa. 10 km se ajunge in Valea Slatioara, pe care se afla satul cu acelasi nume, in capatul caruia se gaseste cantonul silvic, de unde se intra in rezervatie. Tot traseul este marcat cu cruce albastra.

Pietrele Doamnei denumite popular si Turnurile Gotice sunt constituite din 3 turnuri, inalte de aproximativ 70 metri, cel mai inalt avand o altitudine de 1634 m, sunt situate la mica distanta de Cabana Rarau. Impreuna cu zona inconjuratoare formeaza o rezervatie complexa care atrage an de an numerosi iubitori ai naturii. Aici pot fi gasite si plante ocrotite de lege ca Floarea de Colt sau Papucul Doamnei.Stancile sunt alcatuite din calcare mezozoice si sunt incercuite de un covor de blocuri dispuse haotic, pe una dintre stanci se poate urca cu usurinta si fara echipament de alpinist. Spre sud se invecineaza cu Pietrosul Bistritei, spre vest cu Giumalaul, spre nord cu Muntele Tomnatec, iar spre est se intind Pajistile Todirescu din preajma Codrului secular Slatioara.Denumirea acestor stanci de Pietrele Doamnei provine, se pare, de la faptul ca, pe vremea lui domnitorului Petru Rares, care a gasit aici adapost sigur pentru familia sa, doamna, sotia sa, se urca deseori pe stanci si scruta zorile in asteptarea sotului.In perimetrul Rezervatiei Pietrele Doamnei, pe povarnisul sudic, se afla Pestera Liliecilor, pestera care din cauza turismului haotic si destructiv necesita protectie maxima. Intreaga zona reprezinta calcare cu incrustatii de

corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a fost acoperit de marile calde ale oceanului.Vegetatia lemnoasa este dominata in principal de molid, alaturi de care se gasesc: plopul tremurator, salcia capreasca, scorusul, mesteacanul. Dintre specii unicat, aici intalnim: micsandra salbatica, gusa porumbelului, clopotelul, margareta, Ranunculus carpaticus, Melamporum saxsum, cimbrisor, paius, Dentarea glandulosa. Fauna este bine reprezentata de urs, lup, cocos de munte, cerb nobil, caprior, in general fiind o caracteristica a zonei montane.

b) Pietrele Doamnei denumite popular si Turnurile Gotice sunt constituite din 3 turnuri, inalte de aproximativ 70 metri, cel mai inalt avand o altitudine de 1634 m, sunt situate la mica distanta de Cabana Rarau. Impreuna cu zona inconjuratoare formeaza o rezervatie complexa care atrage an de an numerosi iubitori ai naturii. Aici pot fi gasite si plante ocrotite de lege ca Floarea de Colt sau Papucul Doamnei. Stancile sunt alcatuite din calcare mezozoice si sunt incercuite de un covor de blocuri dispuse haotic, pe una dintre stanci se poate urca cu usurinta si fara echipament de alpinist. Spre sud se invecineaza cu Pietrosul Bistritei, spre vest cu Giumalaul, spre nord cu Muntele Tomnatec, iar spre est se intind Pajistile Todirescu din preajma Codrului secular Slatioara.Denumirea acestor stanci de Pietrele Doamnei provine, se pare, de la faptul ca, pe vremea lui domnitorului Petru Rares, care a gasit aici adapost sigur pentru familia sa, doamna, sotia sa, se urca deseori pe stanci si scruta zorile in asteptarea sotului. In perimetrul Rezervatiei Pietrele Doamnei, pe povarnisul sudic, se afla Pestera Liliecilor, pestera care din cauza turismului haotic si destructiv necesita protectie maxima. Intreaga zona reprezinta calcare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a fost acoperit de marile calde ale oceanului. Vegetatia lemnoasa este dominata in principal de molid, alaturi de care se gasesc: plopul tremurator, salcia capreasca, scorusul, mesteacanul. Dintre specii unicat, aici intalnim: micsandra salbatica, gusa porumbelului, clopotelul, margareta, Ranunculus carpaticus, Melamporum saxsum, cimbrisor, paius, Dentarea glandulosa. Fauna este bine reprezentata de urs, lup, cocos de munte, cerb nobil, caprior, in general fiind o caracteristica a zonei montane.

Fig.2