proiect cultura andivelor în romania

7/26/2019 Proiect Cultura Andivelor în Romania

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cultura-andivelor-in-romania 1/5

Andivele

Andiva (Cichorium inthybus var. foliossum) se mai numeste cicoare de vara, cicoare deBruxelles, cicoare Witloof sau cicoare salbatica. Este o planta bienala, de la care suntconsumate frunzele inalbite, sub forma de salate. Andiva este o leuma aparte, insensul ca apare pe piata in sezonul rece, din luna noiembrie pana in primavara. Estecultivata din antichitate, fiind pomenita in scrierile lui !liniu cel Batran si "ioscoride.

Andiva este o leuma aparte, in sensul ca apare pe piata in sezonul rece, dinluna noiembrie pana in primavara. Este cultivata din antichitate, fiind pomenita in

scrierile lui !liniu cel Batran si "ioscoride.#$$ de rame de andive proaspete contin% #,&' proteine, $,&$ lipide, ,' lucide, ,# fibre veetale, '& m calciu, $, m fier, #' m maneziu, & m fosfor,#* m potasiu, && m sodiu, $,+ m zinc, -,' m vitamina C.

Ca aspect, andiva are frunze mari de $ cm, alunite, dispuse sub forma derozeta. orma lor variaza intre cele cu marinile dantelate si cele cu marinea usor ondulata, variatii intalnite in functie de soi.

/ulpina florala apare in cel de al doilea an, inalta pana la # metru si 0umatate, invarful careia se afla o inflorescenta de culoare albastru1deschis.

2adacina andivei este pivotanta, inrosata. Contine substante amarui precuminulina, proprietate datorita careia radacina se poate usca si macina, putand fi astfelfolosita ca inlocuitor al cafelei.

Conditii de crestere:

Temperatura (caldura) andivele de Bruxellesse incadreaza la plante moderat1pretentioase fata de caldura.

3emintele de Andive de Bruxelles ermineaza incepand de la + 4C iar temperaturileoptime de erminare se situeaza in intervalul #-1# 4C si sunt necesare +1#* zile.

Andivele prefera temperaturi in intervalul #$1$4C. /emperatura minima suportata estede -4C iar cea maxima *4C.

!raul de minim de la care plantele sunt afectate de inhet este de 1'4C. !raul deminim de la care cresterile tinere sunt afectate de inhet este de 1# 4C.



Lumina: Andivele prefera locurile insorite (temperament de lumina) in primul an,pentru obtinerea radacinilor tuberizate.

5n anul al doilea pentru obtinerea partii comestibile, andivele se cultiva fortat laintuneric.

Umiditatea (apa):

Cultura de andive are cerinte ridicate fata de umiditatea din sol, preferasolurile reavene. 5riarea prin picurare sau aspersie este aproape obliatorie la culturade andive.

Solul 6 andivele de Bruxelles sunt plante cu cerinte moderate fata de sol, veeteazabine pe soluri mi0locii1usoare, fertile (boate in materie oranica), bine drenate, reavene,afanate, profunde. !lanta prefera solurile luto1nisipoase, aluviale (zona de lunca araurilor), arilo1nisipoase, lutoase, etc.

Reactia solului % andiva prefera un p7 intre -1+.' dar veeteaza in valori mai laride p7 intre '.'18

9ntre efectele pe care o salat: de andive le are asupra oranismului amintim%

• are efect tonic diestiv8• are efect diuretic, laxativ, calmant, sedativ, depurativ, remineralizant, tonic8• stimuleaz: secre ia de bil:8ț

• ad0uvant ;n combaterea parazi ilor intestinali8ț

• a0ut: ;n combaterea anorexiei8• benefic ;n caz de litiaz: biliar:8• atenueaz: efectele stresului8• ;nt<rz<ie procesele ;mb:tr<nirii8• reduce riscul apari iei canceruluiț

• reduce riscul instal:rii bolilor deenerative8• releaz: tonusul musculaturii8• previne afec iunile i deteriorarea sistemului reproduc:tor8ț ș

• previne ;nt<rz<ierile de cre tere ale copiilor8ș

• stimuleaz: pofta de m<ncare8• ;nt:re te sistemul osos, previne osteoporoza8ș

• men ine s:n:tatea vizual:8ț

• combate obezitatea, benefice ;n curele de sl:bire8• recomandat a se introduce ;n alimenta ia copiilor ;ncep<nd cu v<rsta de luni8ț

• recomandat femeilor ;ns:rcinate pentru a reduce riscul malforma iilor conenitale8ț

• men ine s:n:tatea inimii8ț



• recomandat hipotensivilor deoarece cre te tensiunea arterial:8ș

• previne boala Alzheimer8

Cultivarea andivelor se face in doua etape:

Etapa 1: producerea radacinilor tuberizate

Semanatul : intre lunile mai1iunie, pe teren plan sau straturi inaltate

Intretinerea culturii : prasitul este foarte important, mai ales in primele stadii de veetatie.cand plantele au 1* frunze adevarate, se face un rarit, lasand #$1#' cm distanta intreplante

Recoltarea: are loc toamna incepand cu luna octombrie, pana permite timpul.2adacinile se sorteaza si sunt pastrate cele care au rosimea de cel putin 1* cm lanivelul coletului

Etapa 2: fortarea radacinilor

Fortarea radacinilor se poate face in santuri incalzite, in sere, rasadnite sau alteadaposturi calde, la intuneric. 5n primele zile, temperatura se mentine la #& radeCelsius, dupa care creste treptat la # rade, timp de &$ de zile.

3emin=ele se seam:n: pe terenul arat >i ;n toamn: se recolteaz: r:d:cinile plantei. Aceste cotoare sunt culese cu ri0a, aran0ate ;n l:zi >i puse la ?for=at@, mai exact, suntpuse ;n condi=ii de total ;ntuneric >i la o temperatur: constant:, urm<nd ca din ele s: sedezvolte andivele propriu1zise, adic: ?p:pu>ile@. Acestea seam:n: cu muurii demanolie, numai c: sunt mai mari. !ractic, p:pu>ile sunt formate din multe foi albe,c:rnoase, ferme, care se ;nvelesc perfect una pe alta. !apu>ile reprezint: andivelepropriu1zise care sunt destinate consumului.

aza a doua reprezint:, de fapt, partea cea mai rea a procesului de ob=inere aandivelor pentru c: presupune existen=a unor spa=ii speciale. pera=ia are loc ;n

;nc:peri f:r: lumin:, ;n l:di=e, utiliz<nd substan=e speciale care r:besc formarea

p:pu>ilor. !entru ob=inerea unei produc=ii mari de andive de cea mai bun: calitate >icare s: fie accesibile o perioad: mai lun: de timp, for=area se face ;n mai multe serii. parte din r:d:cini sunt p:strate ;n condi=ii speciale de temperatur: >i umiditate >i seasiur: astfel andive proaspete mai multe luni pe an.

Aceast: a doua etap: presupune formarea de radicele, prin intermediul c:rora se faceabsorb=ia apei >i a substan=elor minerale ce vor fi transportate spre muur (viitoareap:pu>:). "ac: radicele sunt insuficient formate, andivele vor avea aspect nericios saualb:strui, produc=ia va fi mai mic: >i slab: calitativ. Cre>terea radicelelor are loc la o



temperatur: de #$1#&C, iar formarea p:pu>ilor la #'1&$C.or=area ;n santuri% este metoda tradi=ional: de for=are a andivelor, cu strat deacoperire. !entru aceasta se sap: >an=uri de *$1'$ cm ad<ncime, #,&1#,' m l:=ime >icu o lunime ;n func=ie de cantitatea de r:d:cini. !e fundul >an=ului se pune un strat deamestec nutritiv (*$ mrani=:, *$ p:m<nt de =elin: >i &$ nisip), cu rosimea de

circa &$ cm, ;n care se a>eaz: vertical r:d:cinile, unele l<n: altele, la aceea>iad<ncime. 3e completeaz: cu p:m<nt p<n: la cap:t, se ud: din abunden=:, se adau:un strat de sol de #'1&$ cm rosime >i apoi unoi de ra0d (*$1'$ cm rosime), folie depolietilen: near: sau roo0ini. !entru asiurarea c:ldurii necesare, ;n >an=uri se potinstala conducte prin care circul: ap: cald:, iar deasupra se pot instala r:sadni=e.or=area ;n solu=ie nutritiv:% este cea mai modern: metod: de for=are a r:d:cinilor >inecesit: existen=: unor construc=ii speciale (andiv:rii) dotate cu instala=ii specificeacestei activitati, foarte bine izolate >i ;ntunecoase, deoarece p:trunderea luminiidetermin: ;nverzirea papusilor. actorii de mediu trebuie men=inu=i la parametri optimicu a0utorul unor dot:ri speciale care sunt foarte costisitoare. 3unt necesare stela0especiale pentru for=area r:d:cinilor, astfel ;nc<t acestea s: stea permanent ;n solu=ianutritiv:. "in acest motiv, marii produc:tori industriali utilizeaz: sisteme de for=are carele permit recircularea solu=iei prin l:zile ;n care se afl: r:d:cinile, astfel ;nc<t cantitateade lichid consumat s: fie c<t mai mic:.

"aunatori la andive% Afide (Dyzus perisicae, etc.), !aduchi lanosi, !uricii varzoaselor (!hyllotreta spp.), Dinatoare1Dusca miniera (iriomyza spp.), /ripsi (ranFliniellaoccidentalis,/hrips tabaci), Delci cu si fara cochilie, Cartita, etc.

Bolile andivelor% !utreaiul alb al radacinilor (3clerotinia sclerotiorum)8 !utreaiul

cenusiu (Botrytis cinerea), !utreaium moale al radacinilor (ErGinia carotovora pv.carotocora), Brunificarea radacinilor (/hielaviopsis basicola), !ythium spp., 2izoctonia(2hizoctonia solani),uzarioza (usarium spp.), Antracnoza (Dicrodochiumpanttonianum), Dana (Bremia lactucae), 3eptorioza (3eptoria lactucae), Herticilioza(Herticillium dahliae), Cercosporioza (Cercospora lonissima), etc.

;n 2om<nia cicoarea Gitloof a fost introdus: dup: primul r:zboi mondial, ;n 0urul anilor #&$1#&', de c:tre misionarii belieni care au concesionat diverse industrii ;n2om<nia. Ace>tia odat: cu obiceiurile lor culinare au adus >i semin=e >i tehnici de

for=are a andivei, care au fost ;nsu>ite de aricultorii din satele apropiate marilor ora>e>i care ;n felul acesta r:spundeau noilor cerin=e ale pie=ei. Astfel a ap:rut IbazinulJher:e>tii KoiI ;n apropierea municipiului 2oman, unde tradi=ia cultiv:rii andivelor semen=ine >i ast:zi, av<nd o continuitate de peste $ de ani. a oriine, cultivatorii deandive din =ara noastr: erau micii produc:tori, care lucrau ;n familie, pe suprafe=e mici,p:str<ndu1>i cu stricte=e secretele de cultur:, >i eventual, materialul veetal propriu. Altezone ;n care se cultiv: andivele sunt localizate 0urul capitalei, l<n: Bra>ov, Bac:u >i



Dirce>ti 6 5a>i . Extinderea acestor culturi a fost limitat: >i de sistemul laborios defor=are, costisitor >i totodat: incomod.

Ln important merit ;n studiul tehnoloiilor moderne de cultivare >i for=are a andivelor Gitloof ;n 2om<nia ;i revine 3ta=iunii de Cercetare eumicol: 1 Bac:u, unde subcoordonarea 5nstitutului pentru eumicultura de la Hidra, s1au efectuat minu=ioasecercet:ri fundamentale asupra andivelor. 3istemul de for=are tradi=ional al r:d:cinilor deandive necesit: un volum de munc: manual: considerabil >i se realizeaz: ;n condi=iidificile, motiv pentru care dezvoltarea culturii cicoarei Gitloof a suferit o perioad: destanare, exist<nd chiar o tendin=: de sc:dere a suprafe=elor cultivate.

"e>i efortul lor este uria>, cei de la Jher:e>ti ;>i p:streaz: tradi=ia. 3unt foarte pricepu=i ;n sistemul lor de cultur:, dar nu au bani s: se modernizeze, c:ci noul sistem descufundare a p:pu>ilor ;n bacuri cu solu=ie nutritiv: presupune investi=ii serioase,camere de aclimatizare, depozite friorifice pentru r:d:cini, substan=e. E drept c: >irecolta se ob=ine mai u>or >i pe toat: durata anului. Ce fac ;ns: her:e>tenii este

extraordinar, iar calitatea produselor lor este infinit superioar: fa=: de cea din maazine. 9ns: produc=iile ob=inute la noi nu pot acoperi nici pe departe cerin=ele unei pie=e aflate ;n continu: cre>tere de la o vreme.

Andivele la nivel de afacere %

Capital ini=ial% ;n prim: faz:, c<nd se urm:re>te ob=inerea r:d:cinilor, cheltuielile seridic: la cca '$$ euroMha (lucr:ri aricole, semin=e, substan=e fertilizante >i recoltareapropriu1zisa). "e pe un ha se recolteaz: andive care necesit: o suprafa=: de for=are de'$ mp, repartizat: ;n serii a *$ mp. Cheltuielile pentru fiecare serie sunt de cca &'$

euro. 9n total, deci. # ha de cultur: ?;nhite@ circa &'$$ euro.Henituri pronozate% dintr1o serie for=at: pe *$ mp rezult: +$$ F de andive, ceea ce

;nseamn: +$$ F x serii x # euroMF (pre= minim) N -$$ euro. A>adar, un profit brutde peste circa *$$$ euroMha.

proiect cultura andivelor în romania

Documents