Salarii, Productivitate, Flexibilitate si Securitate

Abordarea unor probleme romanesti in context European

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007- 2013

Investeşte în oameni!

“Răspunsul pieţei muncii româneşti la criză: creşterea flexibilităţii şi

adaptabilităţii întreprinderilor şi consolidarea securităţii lucrătorilor”

POSDRU/63/3.2/S/41637

Salariile ca pret al muncii

• Evolutiile salariale reprezinta un factor determinat pentru competitivitatea unei economii fiind o reflectare suficient de fidela a productivitatii muncii;

• Cu toate acestea fiind vorba de pretul unui factor de productie aparte, salariile nu depind doar de cererea si oferta de factor munca ci si de cadrul institutional al unei economii, ce poate fi determinant;

• Intrucat evolutiile salariilor reprezinta in fapt o istorie a pretului factorului munca, realitatile istorice date, au si ele o importanta decisiva;

• In fine, atat timp cat o economie este „deschisa” evolutiile sale reflecta si o serie de evolutii la nivelul pietelor cu care aceasta intra in contact;

• Daca economia deschisa este si mica atunci, este foarte posibil ca evolutiile de pe pietele dominante, fie ele adiacente ori nu sa aiba o prevalenta semnificativa fata de cele interne, fara insa a le anula!

Salarii si productivitate in Romania-

cateva chestiuni generale

• Evolutia salariilor in Romania nu poate fi desprinsa de evolutiile productivitatii;

• Orice asertiune contrara nu are baza in realitatea empirica (faptica) si este greu demonstrabila;

• Nu a existat aproape nici un moment in care evolutiile salariale sa se desprinda de evolutiile productivitatii;

• Chiar si atunci cand au existat cresteri extrem de vertiginoase, ele au fost sprijnite de castiguri INSEMNATE in planul productivitatii!

2,28

3,08

11,43

16,92

11,52

2,73

0,16

4,73

7,64

9,98

3,54

1,77

13,15

14,69

1,14

12,79 1,69

8,10 1,08

7,89

0,87

2,70

2,73

4,60

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

-30,00 -20,00 -10,00 0,00 10,00 20,00 30,00 40,00

Ap

recie

rea/d

ep

recie

rea v

alu

tei

nati

on

ale

RO

N, fa

ta d

e E

UR

O, vari

tati

i tr

imestr

iale

, tr

im.

Pre

ced

en

t=100

Productivitatea muncii, variatii trimestriale (trim.precedent=100))

Evolutia castigului salarial mediu brut pe tara (bulinele albastre in grafic), a productivitatii muncii si a cursului de schimb (aprecierea/deprecirea RON fata de EURO), variatii trimestriale (trim precedent=100), Romania

2004-2011

Wage growth(QoQ)

Etapizarea istoriei Salariilor si

Productivitatii (1989-2012)(1)

• Perioada 1990-2000 este caracterizata de un puternic fenomen de REFLATIE a economiei (monetizarea acesteia) perceput in general ca un fenomen de tip inflationist; Inflatia prin salarii, puternica de altfel, a fost compensata insa de deprecierea accentuata a monedei nationale (tot parte a procesului de monetizare a economiei);

• Salariile exprimate intr-o valuta de rezerva internationala (US$) raman practic constante pe tot parcursul celor 10 ani in jurul valorii de US$100;

• Se creeaza astfel un puternic efect de baza – in momentul in care cresterea economica este reluata exista premisele unei cresteri salariale accentuate, pornind insa de la o baza foarte scazuta in valoare absoluta!

138,6

97,6 82,6

103,1 109,8 138,3 138,4

121,8

153 127,7 131

145 161

179,33

252,91

323,54

411,32

571,66

694,87

620,83 643,66

0

100

200

300

400

500

600

0

100

200

300

400

500

600

700

800

as o

f2000=

100

US

$ la c

urs

ul

de s

ch

imb

al p

iete

i,1990=

100

Evolutiile pe termen lung ale castigului salarial mediu brut in Romania , exprimat in US$ la cursul de schimb mediu al pietei (1990=100, 2000=100)

Av.wage in US$ (market ex.rate, annual av.) as of 1990 =100 as of 2000 =100

Etapizarea Istoriei Salariilor si

Productivitatii (1989-2012)(2) • Reformele radicale din economie din perioada 1997-2000, deschid o

perioada de crestere puternica a economiei caracterizata prin patrunderea capitalului strain (masiva), investitii in noi capacitati de productie sau modernizare (cresteri de productivitate-desi de la o baza scazuta), apreciere relativa a valutei nationale (consecinta a fluxurilor de capital) si crestere a salariilor;

• Inflatia prin salarii se dezvolta ca fenomen dar, este compensata de o crestere masiva de productivitate, asociata patrunderii de capital strain in economie (reflectata prin aprecierea valutei nationale);

• De aceea, procesul inflationist dezvoltat prin cresterile salariale este compensat de aprecierea valutei nationale, ceea pe ansamblu conduce la un proces general de DEZINLFLATIE, opus celui de REFLATIE caracteristic perioadei 1990-2000;

• Cresterile nominale mari ale salariilor (indiferent cum sunt exprimate acestea – RON, US$, EUR) sunt totusi compensate de faptul ca, inflatia asa cum este ea masurata prin DEFLATORUL PIB (cea mai buna masura a cresterii preturilor in economie, mult superioara „calitativ” masurii conventionale reprezentate prin IPC) ramane considerabila;

0

50

100

150

200

250

300

0

100

200

300

400

500

600

700

800

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rata

in

fla

tie

i-IP

C%

,-1

00

, va

lori

me

dii

an

ua

le

Cas

tig

ul S

ala

ria

l m

ed

iu b

rut

pe

ec

on

om

ia n

ati

on

ala

, e

xp

rim

at

in U

S$

la

cu

rsu

l d

e

sc

him

b a

l p

iete

i, m

ed

ii a

nu

ale

"REFLATIE SI DEZINFLATIE – Preturi si Salarii in Romania 1990-2009 (valori medii anuale)

Av.wage in US$ (market ex.rate, annual av.) CPI% (yearly averages)

REFLATIE/LIBERA

LIZAREA

PRETURILOR DEZINFLATIE

Etapizarea Istoriei Salariilor si

Productivitatii (1989-2012)(3)

• Inceptul Depresiunii Economice Globale (2008) gaseste Romania in plin proces de crestere economica, cu o dinamica salariala accentuata (nominal) desi real pe parcursul intregii decade, salariile au marcat de fapt o scadere;

• In consecinta si in ciuda unor aparente, economia romaneasca isi intarise de fapt competitivitatea si se creease (datorita cresterii consumului-consecinta a cresterii salariale) un embrion de piata interna;

• ATTN: FARA CONSUM NU EXISTA PRODUCTIE SI NICI RATIUNE DE A PRODUCE-altfel riscam sa alunecam in deflatie, stagnare si apoi in disolutie economica!Economia cu consum redus=economie de tip „pre industrial”, cu slaba monetizare!!!

Romania in context European-

salarii si productivitate (2009)(1)

• Cea mai mare crestere cumulata de

productivitate din UE-27 pentru intervalul

2000-09;

• Printre putinele state in care costul salarial

real a inregistrat:

- o reducere daca luam in considerare

Deflatorul PIB;

- stagnare daca luam in considerare IPC;

Indicator ROMANIA 2001-10 (variatie %) EU 27-2001-10 (variatie %) RO/EU27 (EU27 = 100)

Prod.muncii/per pers.ocupata 77,70 8,00 971,25

Prod.muncii/ora lucrata (oraoa) 74,50 11,20 665,00

Costul TOTAL nominal al muncii 495,10 38,30 1292,68

Salariul NOMIINAL* 567,20 38,20 1484,80

Costul REAL total al muncii* 46,30 18,20 254,30

Salariul REAL* 133,00 9,50 1400,00

Costul Nomnal unitar al muncii 225,70 13,90 1623,70

Costul Real unitar al muncii -23,40 -2,30 -2570,00

Cursul de schimb real efectiv 39,40 35,00 112,57

Romania in context European-

salarii si productivitate (2009)(2) • Salariile au cunoscut in consecinta o evolutie rapida, dar ea a fost sustinuta

de evolutiile foarte rapide si pozitive ale productivititatii;

• Acestea la randul lor au fost sustinute de masive fluxuri investitionale din exterior (reliefate inclusiv prin aprecierea valutei nationale);

• Doar in anii 2007 si 2008 si numai intr-o mica masura, in general pentru sectorul public, se manifesta o oarecare desprindere a evolutiilor salariale de cele ale productivitatii muncii;

• Nu trebuie negata totusi o pierdere de competitivitate datorita supraprecierii valutei nationale in perioada 2006-07 („LEUL REGE”)- o consecinta a unei politici eronate a BNR;

• Aceasta politica ce isi propunea sa lupte cu inflatia exclusiv prin apreciearea valutei nationale, a condus la vulnerabilizarea economiei prin atragerea de investitii speculative ceea ce a creat impresia unei cresteri ne-sustenabile; In consecinta si de o maniera complet surprinzatoare – APRECIEREA VALUTARA A GENERAT INFLATIE ;

• Aprecierea valutara la randul ei a alimentat o anumita tendinta speculativa (desi nu excesiva), ceea ce a creat o aparenta de vulnerabilitate la finele lui 2008;

3,5652 3,7413 3,7424 3,9765 4,0891

4,0579 4,1006

3,9887

3,7093 3,6204 3,5271

3,6367 3,5641

3,5155 3,5423 3,4762

3,3818

3,2821 3,2346 3,4507

3,6892 3,6528 3,5771

3,812

4,2662

4,1923 4,1947

4,2659

4,1155 4,1808

4,2547

4,2884

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

-15 -10 -5 0 5 10 15

Ex.r

ate

RO

N/U

S$

GDP% (YoY quarterly variations)

Aprecierea excesiva a monedei nationale poate da nastere unui dezchilibru de crestere economica (exces); Cresterea Economica,si Curusl de schimb al valutei nationale (RON) in raport cu US$ si cu EURO (bulinele

colorate)

0

2

4

6

8

10

12

14

-20,00

-10,00

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

Va

ria

tii tr

ime

str

iale

fa

ta d

e a

ce

ea

si

pe

rio

ad

a a

an

ulu

i a

nte

rio

r, =

10

0 TREI TIPURI DE „PRESIUNI INFLATIONISTE” (prin preturi-IPC, prin salarii-castig salarial

mediu si curs de schimb-RON/EUR), Romania 2004-2011, variatii trimestriale fata de aceeasi perioada a anului anterior, =100

Wage inflation, quarterly YoY) ExrateRON/EUR-inflation,quarterly YoY CPI%

Concluzii 2000-2008

• Cresterile salariale au fost sustinute masiv de productivitate; Acestea erau normale tinand cont atat de procesul de aliniere generala a preturilor pe masura monetizarii economiei (efectul Balassa-Samuelson) ca si de faptul ca punctul de pornire era extrem de redus (exista un puternic „efect de baza”);

• Daca in expresie nominala cresterea pare a fi cu adevarat exagerata (desi trebuie luate in calcul atat cifrele relative-ritmul de crestere dar si cele absolute-nivelul efectiv al salariilor), in expresie reala avem de fapt de a face cu o reducere a costurilor factorului munca;

• Aprecierea valutara excesiva a fost un factor de pierdere graduala a competitivitatii si a creat o perceptie generala de ne-sustenabilitate;

• Aceasta a cauzat ajustarea brutala de la finele lui 2008;

4,06

8,43

10,74

10,65

7,83 4,78

0,50 1,73 4,18

3,89

5,73

7,11

3,06

5,85 5,69 5,60

7,58

5,93

5,92 4,69 4,09

2,29

1,73 0,43

1,28 0,95

0,32

0,28

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

18,00

-15,00 -10,00 -5,00 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00

Ap

rec

ere

a/D

ep

rec

iere

a

mo

ne

de

i n

ati

on

ale

RO

N/E

UR

, m

ed

ie m

ob

ila

4 t

rim

es

tre

Productivitatea muncii (medie mobila 4 trimestre)

Evolutia/cresterea castigului salarial mediu (variatii trimestriale, trim. anterior=100) relativ la evolutiile productivitati muncii (tendinta de termen mediu, medie mobila 4 trim.) si ale cursului

de schimb (aprecierea/deprecierea monedei nationale fata

wages (RON-QoQ)

Flexibilitate si Securitate sau rolul

Institutionalului (1) • Institutiile Pietei Romanesti a muncii au fost adaptate la contextul

European prin Codul Muncii (2003);

• Aceasta reglementare a fost de la inceput extrem de laxa – ea nu a creat vreun fel de protectie excesiva pentru angajat, dupa cum nu a creat nici probleme angajatorului;

• Climatul de crestere economica caracteristic perioadei 2003-08 nu a incurajat militantismul sindical, cresterile salariul minim au fost reduse (s-a pierdut de fapt legatura cu salariul mediu) iar legislatia privind concedierile colective se afla la minimul Directivei Europene in materie!

• Nu se poate vorbi in consecinta de vreo rigidizare institutionala, exceptand poate problema contractelor cu durata determinata dar, aici este mai degraba o problema de evitare a segmentarii;

• Evolutiile in planul productivitatii NU CONFIRMA existenta vreunor rigiditati ale pietei muncii, dupa cum nici cele din planul salariilor!

Flexibilitate si Securitate sau rolul

Institutionalului (2) • Nivelul ocuparii fortei de munca totusi nu a crescut simtitor,

acesta fiind argumentul principal al celor ce sustin RIGIDITATEA INSTITUTIONALULUI ROMANESC;

• Trebuie totusi retinut ca, castigul major de productivitate ce a avut in mod real loc, a avut un punct de pornire foarte scazut;

• Investitiile facute s-au concentrat pe reabilitarea ori re-inoirea stocului de capital fizic, deficient si invechit in economia romaneasca;

• In aceste conditii, faptul ca populatia ocupata si rata de ocupare s-au mentinut totusi constante iar, numarul de salariati a inregistrat intre 2005 si 2008 chiar o usoara crestere ESTE REMARCABIL si demonstreaza ca NU AU EXISTAT RIGIDITATI INSTITUTIONALE MAJORE!

Depresiunea Economica Globala si

Reactia Romaneasca (1)

• Depresiunea economica globala a reprezentat pimul soc exogen aleator rezultat al ciclicitatii economiei capitaliste care a afectat Romania dupa 1989;

• Fiind o economie mica, fara structuri consolidate, deschisa prematur si excesiv in raport cu dimensiunile si structura sa fata de fluxurile globale...

• ...era de asteptat ca Romania sa fie lovita de socul contractiei economice globale

0

1

2

3

4

5

6

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

Rata

do

ba

nzii

de

refe

rin

ta i

n S

UA

Ap

recie

rea/D

ep

recir

ea m

on

ed

ei n

ati

na

le f

ata

de

US

5 s

i E

UR

; evo

luti

a P

IB%

Socul POZITIV si CEL NEGATIV-Economia Romaneasca si reactia la evolutiile economiei globale (Curusl de schimb RON/US$ si RON/EUR - trim.1 2003=100, PIB% si rata dobanzii de

referinta in SUA

GDP%

Exrate$

Exrate EUR

US key interest rate

Socul pozitiv –

reducerea masiva a

ratei dobanzii de

referinta in SUA

Socul negativ-

Cresterea ratei

dobanzii de referinta

in SUA si apoi

reducerea brusca a

acesteia-INCEPTUL

CRIZEI (toamna

2008)

Depresiunea Economica Globala si

Reactia Romaneasca (2) • In toamna anului 2008, economia romaneasca, prin

contagiune directa de la economia maghiara,a inceput sa prezinte simptome ale asa-numitului efect Dornbusch-Calvo (efect de oprire brusca a mecanismelor economice);

• A avut loc o corectie masiva pe cursul de schimb, ceea ce a alimentat o reactie de panica, legata in special de memoria economica a unor perioade de depreciere galopanta;

• In aceste conditii s-a considerat necesar apelul la spirjin financiar extern-ACEASTA OPTIUNE NU AR FI FOST POSIBILA DACA NU AR FI EXISTAT UN STOC FOARTE MIC DE DATORIE SUVERANA (< 20% din PIB!);

• Aceasta ultima asertiune creeaza un dubiu un cea ce priveste existenta reala a unui efect de „sudden stop/DB” in economia romaneasca (Simptomele nu inseamna intotdeauna existenta bolii!)

0

20

40

60

80

100

120

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

Rata

So

ma

julu

i, d

efi

nit

ie n

ati

on

ala

(g

alb

en

),

tr.1

.200

3=

10

0

Ap

recie

rea/D

ep

rec

iere

a R

ON

fata

de

US

$ s

i E

UR

(t

r.1

.200

3=

10

0)

Socul pe Piata Muncii – Cursul de Schimb si Rata Somajului (def.nationala)

Exrate$ Exrate EUR UrateAD

SOC

POZITIV

SOC

NEGATIV

Devalorizarea Interna – efecte asupra

preturilor, salariilor si productivitatii (1)

• Devalorizarea interna reprezinta in sine o modalitate de reducere a preturilor (costurilor) interne in scopul salvgardarii competitivitatii (de regula are loc o reducere a pretului muncii-salariul, dar poate avea loc si o reducere a pretului capitalului-reducerea ratei dobanzii);

• In sine ea reprezinta o modalitate de evitare a devalorizarii externe- reprezentata in mod clasic de o devalorizare a valutei/monedei nationale, miscare ce are efecte inflationiste puternice;

• In general prima reprezinta o masura de tip de DEFLATIONIST , cea de a doua este o masura de EXPANSIONIST (inflationist);

• Romania a ales prima metoda si REDUS SALARIILE, A INGHETAT PUNCTUL DE PENSIE, A CRESCUT TAXELE;

• Rezultatele au fost NESATISFACATOARE: cererea intrena s-a prabusit, moneda nationala este premanent sub presiune, economia este acum total dependenta de cererea externa;

• Nivelul preturilor a CRESCUT DE O MANIERA PERMANENTA, chiar daca variatiile acestora (rata inflatiei) s-au moderat, desi nu imediat!

• Premisa de la care s-a pornit a fost deci ERONATA!

Devalorizarea Interna – efecte asupra

preturilor, salariilor si productivitatii (2)

• Reducerea salariilor nu a crescut competitivitatea produselor romanesti ecat pe termen foarte scurt;Climatul general de contractie a cererii anuland practic efectul masurii;

• Fiind acompaniata de o crestere de taxe (TVA) efectul de reducere a preturilor interne prin reducerea pretului muncii a fost compensat de o crestere generala a si PERMANENTA a nivelului general al preturilor-reducere de competitivitate;

• EFECT COMBINAT fuga investitorilor=reducere de otuput final (pierdere de PIB)= reducere de productivitate

-200

-100

0

100

200

300

400

500

600

-10 -5 0 5 10 15 20

Va

ria

tiil

e C

asti

gu

lui S

ala

ria

l m

ed

iu b

rut

fata

de S

um

a P

rod

uc

tivit

ati

i s

i In

fla

tie

i (=

10

0),

200

3-2

010

Avantajul Comparativ la Cursului de Schimb

Intr-o economie mica deschisa, ceea ce trebuie sa fie competitiv ESTE CURSUL DE SCHIMB; Acesta ajusteaza competitivitatea pe piata interna (mentinand astfel moderatia salariala implicita) SI NU VICE-

VERSA!

Exrate.Exp.Comp.Adv.

Concluzie Generala

• Problematica Salariilor si productivitatii nu este usor de abordat mai ales pentru o economie mica, deschisa, ce a suportat socuri majore intr-o perioada scurta de timp;

• Solutiile adoptate au pornit in general de la simptome analizate superficial, fara a se avea in vedere caracterul si durata unor fenomene de tipul depresiunii economice (subestimare a duratei si magnitudinii-necunoasterea ISTORIEI ECONOMICE);

• Inexperienta totala in ceea ce priveste gestiunea ciclicitaii economice a facut ca si perioada de crestere sa fie gestionata relativ deficient-cu toate acestea s-au obtinut beneficii evidente!

• Economia si piata romaneasca a muncii s-au dovedit suficient de flexibile la nivelul dat de dezvoltare (nivel al productivitatii muncii);

• Intotdeauna O VOLATILITATE CRESCUTA-DINAMISM este preferabila uneia SCAZUTE-STAGNARE; Privit din punctul nostru de vedere, fenomenel de tip inflationist, inclusiv cele prin salarii sunt preferabile celor de tip deflationist-acestea putand fi antecamera disolutiei economice prin dezagregarea graduala a intregului aparat de productie ca urmare a contractiei masive si indelungate a cererii.

Va Multumesc si...Fiti Atenti la ceea

ce Urmeaza!

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Titlul proiectului: “Răspunsul pieţei muncii româneşti la criză: creşterea flexibilităţii şi adaptabilităţii

întreprinderilor şi consolidarea securităţii lucrătorilor”

Nr. de identificare al contractului: POSDRU/63/3.2/S/41637

Editor: INCSMPS

Data publicării: Martie 2012

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a

Guvernului României