Minca Maria 11-12-2012

Clasa a 7-a D

Scoala Nr. 280

AtomulAtomul este cea mai mica particula ce caracterizează un element chimic ,

respectiv este cea mai mică particulă dintr-o substanţă care prin procedee chimice obişnuite nu poate fi fragmentată în alte particule mai simple. Acesta constă într-un nor de electroni care înconjoară un nucleu atomic dens. Nucleu conţine sarcini electrice încărcate pozitiv (protoni) şi sarcini electrice neutre (neutroni), fiind înconjurat de norul electric încărcat negativ. Când numărul electronilor şi al protonilor este egal, atunci atomul este neutru din punct de vedere electric; dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci atomul devine un ion, care poate avea sarcina pozitivă sau negativă. Atomul este clasificat după numărul de protoni şi neutroni: numărul protonilor determină numarul atomic(Z) şi neutronii izotopii acelui element.

In antichitate atomul a fost reprezentat de gânditori materialişti, ca Leucip,

Democrit, Epicur şi Aristotel. Conform teoriei lui Aristotel: „ orice corp poate fi divizat în părticele oricât de mici fără ca prin aceasta să i se altereze substanţa. Nu se poate arăta o parte atât de mică dintr-o mărime, încât din ea să nu mai putem obţine, prin diviziune, una şi mai mică ”.

Atomul

De-a lungul evoluţiei cunoştinţelor acumulate şi a tehnicii aflate la dispoziţia omului s-au creat mai multe modele a ceea ce se credea a fi modelul perfect al atomului.

Atomul

MODELUL SFERIC Conform acestui model, atomilor le revin următoarele proprietăţi: atomii au formă sferică, atomii sunt complet elastici (la o ciocnire cu alţi atomi energia lor cinetică nu se transformă în alte forme de energie) şi atomii aceluiaşi fel de substanţă au aceeaşi mărime şi aceeaşi masă.

Atomii au fost deci imaginaţi ca mici particule sferice în care masa este distribuită omogen. Reprezentarea atomului caracteri-zată prin cele 3 proprietăţi enumerate se numeşte modelul sferic al atomului.

MODELUL ATOMIC THOMSON În anul 1904 J.J. Thomson (1856-1940) a dezvoltat un model conform căruia atomul constă dintr-o masă încărcată pozitiv şi distribuită omogen sub formă de sferă. În această masă sunt încorporate în unele locuri sfere mult mai mici, cu sarcină negativă – electronii.

Numărul lor este atât de mare încât sarcina lor negativă totală este egală cu sarcina pozitivă a restului atomului. De aceea, în exterior atomul este neutru din punct de vedere electric. Când se separă un electron, restul atomului rămâne pozitiv. Cu ajutorul acestui model atomic, se explică de ce la condicţia electrică în metale participă electronii şi nu atomii reziduali.

MODELUL ATOMIC RUTHERFORD

O extindere a modelului lui Thomson a fost întreprinsă în 1911 de către Rutherford (1871-1937). Bazându-se pe experienţele lui H. Hertz, Lenard, Geiger, Rutherford a elaborat un model atomic nou care are următoarele proprietăţi: aproape toată masa atomului este concentrată în interior într-un volum mic, nucleul atomic.

Acest nucleu atomic are un diametru de 10-14 - 10-15 faţă de diametrul de 10-9 - 10-10 m al întregului atom; nucleul este încărcat pozitiv. El este înconjurat de un înveliş de electroni care fac ca, faţă de exterior, atomul să fie neutru din punct de vedere electric; electronii sunt reţinuţi de nucleu prin forţe electrostatice

Atomul

STRUCTURA ATOMULUI

Atomul este cea mai complexa particula existenta in natura. Atomul este alcatuit din invelis electronic, nucleu si orbite. Invelisul electronic al atomului se compune din orbitele electronice pe care sunt asezati si se rotesc electronii.

Orbitele electronice sunt dispuse la exteriorul nucleului atomic pe sapte straturi K, L, M, N, O, P, Q si sapte substraturi s, p, d, f, g, h, i care contin un numar de 140 de orbite electronice indiferent de natura atomului.

Electronii sunt particule incarcate din punct de vedere electric negativ. Nucleul atomic se compune din orbitele nucleare pe care sunt asezati si se rotesc nucleonii: protonii si neutronii.

S t r u c t u r i S t a b i l e

1. Dublet pe primul strat2. Octet pe urmatoarele straturi

Numai atomii gazelor rare au structuri stabile.

- Heliu ( He ) are structura stabila de dublet pe primul stratZ=2

- Celelalte gaze rare au structuri stabile de Octet ( opt electroni pe ultimul strat )

-Ne ( neon )

-Ar ( argon )

-Kr ( kripton )

-Xe ( xenon )

-Rn ( radon )

Nu exista atomi cu mai mult de opt electroni pe ultimul strat.

Toti ceilalti atomi ai metalelor si nemetalelor nu au structuri stabile pe ultimul strat, dar tind sa-si formeze aceste structuri stabile astefel :

- Atomii metalelor au pe ultimul strat 1 ,2 sau 3 electroni

pe care ii cedeaza pentru a-si forma structuri stabile

- Atomii nemetalelor au pe ultimul strat 5,6,7 electroni si

pentru a-si forma structuri stabile accepta electroni pentru a-si forma

structuri stabile.

Atomii nemetalelor mai pot sa-si formeze structuri stabile prin punere in comun de electroni numai intre atomii nemetalelor.

Exemple:

A=1 1 p+ 1 e-

nº=A-Z=0 K 1e-

Z=1 sn=+1

A= 7 3p+ 3e-

nº = A-Z=3 L 1e-

Z= 3 sn = +2 K 2e-

A= 40 20p+ 20e- M 8e-

nº = A-Z=20 L 8e-

Z= 20 sn= +20 K 2e-